Gheorghe Iftime — Jocuri logice | pentru prescolari | si scolari mici gh Editura didacticé | ey? $i pedagogica Bucuresti, 1976Redactor : Sanda Lovinescu Tehnoredactor : Liliana Antoniu Grafician : Wegeman Victor } | { | Liitrou irene] Wemeneee | cl enseaee 4 E AR, Simboluri si notajii . ps a Pa ee 1. Multimi Li 1 a3) Cuprins proprieti{i caracteristice | |. ba aie) atte Jocuri libere de constructie (pregititoare) . ket Jocuri pentru construirea mulpimilor onimiod 12.1, Alege discurile si joaci-te cucle =. | | |), . Cauté patratul . ie 1.2.3, Construim casufe. . . Mets BB 1.2.4. Ce piesd nu cunoasiem? . ib t : 1 1.2.5, Asazi-ma la casuta mea! . jlafdoy One 1.2.6, Unu, doi, treci la locul tau! . rt io Susset bos 1.2.7. Agazi-ma la culoarea mea ! 1.2.8. Ghiceste cum este? . : 12.9. Ge stii despre mine? , fa : .10.Santierul de constructii . . Ce este si cum este aceasta pie ‘ Cum este si cum nu este aceasti piesa? . Ce a gresit ursuleful?. 2. |, i Detectivii . she . aie Sarim balta, . . ial : G. Saculetul fermecat . . Biblioteca. 5. 1.2.18, Ciorba ie = RESIS 2 ai : 1.2.19. Te rog si-mi dai... . fee Mica 0 1.2.20. Cine ghiceste mai repede? (10. intrebari) 1.2.21. Spune-mi unde pot locui ? ‘ 1.2.22. La ce multime m-am gindit? ., g Jocuri de aranjare a pieselor in tablou, |. es Ao Aranjam discurile (patratele, triunghiurile) . .2. V-ati gasit locul? . ‘ae Cine aranjeazd mai frumos ? es 13.4, Tabloul discurilor (al triunghiurilor, al patratelor, al drept. unghiurilory) =. Hass 1.35. Tabloul pieselor albastre (galbene, rosii) | oe Tabloul pieselor mari (mici) . he. eanawe 1.3.7, Tabloul tricolor... ts 1.38. Cine aranjeaz mai bine? (AgazA la cAsufa potrivitay 5 21 23 28 30 32 34 35 35 36 37 38 39 4214, Jocuri de diferenfe. . . . . +: 141, Ce nu este lafel?. . - 142, Ce este lafel?. . . : 143, Ce este si ce nu este la fel? . 144, Trenul (cu 4 diferente) . 14.5. Trenul (cu o diferenta) 148, Trenul tn cere, 5.4 5) 147, Trenul in 8... 148, Casele de pe strada mea (2 diferente) 1.4.9, Campingul (joc cu 3 diferente) . 14.10. Domino . . ‘ 2, Operajii eu mulfimi si elemente de logics 21, Jocuri cu cercuri. . . 2.1.1, V-ati gasit locurile? . 2.1.2. Gaseste locul potrivit! . 21,3, Gasifi problema! . ‘i 214, Jocuri cu. mulfimi disjuncte . 2.15, Jocuri cu o mulfime inclusa in alia . 2.16, Construim cartiere noi 2.17. Micii filatelisti . ile: ents 2.1.8. Jocuri cu trei cercuri . daira, bln 2.1.9, Exercitii numerice 3. Corespondent& biunivoc’. Multimi echipotente, Numar natur: mn 3.1, Sia es Jocuri de formare a perechilor. . . » . + + + 3.1.1 Tot atftea Pe tear 3.12, Formafi perechi . 1. . 1 e - 349, Jocul cu 16 piese . . 1 + tne Bild Ce piesi lipsesie? . 4, 5. 2. 3.1.5, Jocul drumurilor . ey 3.1.6. Jocul strazilor incrucigate . Jocuri de transformdri . 3.2.1, SA faci si tu ca mine! . 22, Schimb& marimea (grosimea, forma etc) 3.2.3, Schimb& si tu ca el!. . 3.2.4. Alte jocuri de transforméri : Evercifii cu mulfimi echivalente (echipotente) 3.3.1. Formati tot atitea... 3.3.2, Invataém sd socotim 3.3.3, Rezolvim probleme ! . RB bliogtatia a(t 7h ee iene em 68 68 69 a 72 2 74 1 75 79 85 88 92 96 97 97 98 99 100 101 102 106 107 110 4111 112 115 116 118 119 120 121 124 125 126 129 132 135 Introducere Lucrarea de fat& este destinati educatoarelor din gradinitele de copii, inva{dtorilor care predau elevilor din primele clase primare, tuturor celor ce se ocupa de educatia copiilor de virstA prescolara gi scolara mica. Ba urmareste initierea celor ce trebuie si indrume primii pasi in matematica ai copilului, in folosirea jocului didactic ca mijloc de bazat in predare. Lucrarea este alcdtuita in spiritul prevederilor noii programe a activitatilor matematice din invatémintul prescolar in sensul ca, fnainte de a cunoaste numerele (naturale) si paralel cu activitatfile de predare a acestora, copilul stabileste contacte nemijlocite cu mul- fimile de obiecte, le descoper& proprietatile caracteristice, stabileste relatii intre ele, efectueaz& diverse operatii din care rezulta noi mul- jimi cu noi proprieta{i caracteristice. Toate acestea solicita, exerseazi si pregdtesc elementele necesare gindirii : analiza, sinteza, comparatia, abstractizarea etc., netezesc calea pentru formarea notiunilor, a judecatilor si a rationamentelor, fl inzestreaz& pe copil cu un limbaj adecvat, in stare sA exprime relatiile dintre obiectele lumii inconjuratoare. Daca invétémintul traditional tinde si formeze o serie de me nisme de calcul si realizeaz acest lucru cu pretul unui efort sus- finut, matematica moderna, desi aparent pledeazi pentru un inva- famint abstract, cere si fie abordaté intr-un mod cu totul concret indeosebi pentru virstele mici. Orice notiune abstracta, inclusiv no- tiunea de ntimar, devine mai accesibilA si poate fi insusit& constient si mai temeinic daca este cladité pe elemente de teoria multimilor si de logica. Aceasta nu inseamna ca socotitul gi calculul aritmetic si-ar pierde insemnatatea, ci doar c& se impune o alt& ordine de priori- tate in predare, acordind intiietate formarii intelectuale si dezvol- 5tArii operafiilor de gindire concreth yl abstract, treeind pe al doilea plan insusirea deprinderilor de calcul, Operafille logice trebuie inva- tate prin manipularea unor obiecte reale, fir 4 apela la numere (cel putin la inceput), prin exercifii topologice gi reprezentari (mai intii grafice si numai apoi numerice). privire asupra ideilor ciliuzitoare in predarea matematicii ne permite sa distingem trei tendin{e principale! determinate de pre- ponderenta unora sau altora din factorii procesului de invajare. Astfel, invafaimintul verbal acorda o importan{a primordial cu~ vintelor, simbolurilor. El se manifesta fie sub aspectul invéatimin- tului mecanic (cu accent deosebit pe formarea si aplicarea mecanis- melor de calcul), fie sub aspectul inva{amintului formal, bazat pe aplicarea mecanic& a regulilor si teoremclor deduse din definifii si axiome. Invatimintul intuitiv al matematicii are in vedere cunoasterea primelor calcule aritmetice si geometrice prin contactul direct cu obiectele sau cu imaginile acestora, fara a face apel la rationamentul matemati¢c Rolul intuifiei (mai ales la copii) este de necontestat ; ins&, fara ca sA stabileasca si legituri logice, copilul riscA si se opreasc& la un anumit stadiu al dezvoltarii mintale. Invatimintul prin actiune (scoala activa) acordé un rol mai dina- mic intuitici, punind accent pe actiunea copilului asupra obiectelor insesi. Manipularea obiectelor conduce mai rapid si mai eficient la formarea perceptiilor, accelerind astfel formarea structurilor ope- ratorii ale gindirii. Etapa manipularii obiectelor se continua cu cea a manipularii imaginilor acestora si, in fine, cu elaborarea unor scheme grafice urmate de simboluri. Numai pe aceasta cale se asi- gur& accesul copiilor spre nofiunile abstracte (ca aceea de numér). Cercetarile intreprinse pe plan mondial atest ideea cA si virsta prescolara dispune de suficiente resurse cognitive si operationale insuficient valorificate. Astfel, Z. P. Dienes?, aratind ci numerele (naturale) sint notiuni abstracte care nu au o existenta concreta, c& cle sint proprietafi relative ale mulfimilor de obiecte, pledeazi pen- tru o ,,apropiere rational de numir“ : in{elegerea nofiunii de numar se poate realiza prin cunoasterea lumii obiectelor, apoi a lumii mul- timilor, aceasta fiind intermediara intre prima si lumea numerelor. De asemenea, Marcel Peltier apreciaz& ci ,numirarea si calculul nu reprezint& obligatoriu primul si singurul mod de a introduce ‘Vv, Stefanescu, T. Popa, Experimente privind invafamintul ma- tematic la clasele I—IV, Bucuresti, Editura Litera‘, 1974. 2Z, P. Dienes, La méthode Dienes, in: L’éducation enfantine*, nr. 9, 1966, 6 matematica. Notiunea de numar nu trebuie s& fie abordataé fara ca gindirea sa fi fost exersata dinainte in procesul de descoperire a relatiilor din realitate si de imaginare a altor relatii in cadrul jocului*3. Conceptul de multime fiind unul din conceptele de baz ale ma- tematicii si fiind introdus de timpuriu poate juca un rol verificator, integrator al altor concepie matematice importante, usurind mult procesul de dobindire a cunostintelor. Desigur, noile cunostinte pot fi insusite doar cu conditia ca aces- tea s& fie traduse in modul de a gindi al copilului. Prin contactul nemijlocit cu obiectele lumii inconjuratoare copi- lul sesizeaz& primele aspecte matematice referitoare la multimi, se pun bazele formarii unei gindiri asambliste. Subliniind rolul jocului, M. Malita arata ca ,,...daci jocul copiilor va fi adaptat pina la 6 ani conceptelor de baza ale teoriei multimilor, ci vor fi apti de a cistiga notiunile matematice si de a dobindi astfel cunostinte stiintifice in cursul dezvoltarii lor4, Lucrarile celui de-al VII-lea Seminar International de Educatie Prescolara (Bucuresti, 25—29 noiembrie 1975) au subliniat preo- cuparile educatorilor din rile socialiste indreptate spre asezarea invajamintului matematic pe baze moderne inci de la primele sale inceputuri. Desi preocupirile sint multiple iar modalitatile de rea- lizare diverse, un consens general a obtinut utilizarea conceptului de multime in c4lauzirea primilor pasi in matematicd ai copilului prescolar, Jocul matematic in ansamblul sau, dar indeosebi regula de joc, sugereazi de cele mai multe ori calea spre conceptul matematic. Se injelege c& nici continutul si nici spiritul programei activit&tilor ma- tematice nu urmireste insusirea unor notiuni abstracte si compli- cate din teoria multimilor si nici folosirea simbolurilor sau a unei terminologii stiintifice pretentioase. Scopul principal este de a-i inzestra pe copii cu un aparat logic suplu polivalent care s& le permit& a se orienta in problemele realitS{ii inconjuritoare, si ex- prime judecdti si rationamente variate intr-un limbaj simplu, familiar. Modalitatea de organizare a acestor activitati in scopul obtinerii unui randament maxim este jocul didactic. In organizarea jocurilor se are in vedere experienta acumulata de copii in constituirea unor multimi formate din obiecte din lumea *Marcel Peltier, A la découverte de ta mathématique moderne par les petits, Namur, Wesmiicl — Charlier, 1968. . ‘Mircea Malita, Renovarea pedagogici si a educafiei in spiritul stiinfe: moderne, in ; Revista de pedagogie“, nr, 1, 1971, p. 25.