Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • PARTEA II - EROZIUNEA COASTEI ROMANESTI A MARII NEGRE PDF

    Uploaded by

    Floroiu Paul
    23 views295 pages

    Original Title

    Copy of PARTEA II - EROZIUNEA COASTEI ROMANESTI A MARII NEGRE.pdf

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    23 views295 pages

    PARTEA II - EROZIUNEA COASTEI ROMANESTI A MARII NEGRE PDF

    Uploaded by

    Floroiu Paul

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 295
    CONSTANTA MARITIME UNIVERSITY FACULTATEA DE ELECTROMECANICA INGINERIE COSTIERA. PARTEA II. EROZIUNEA COASTEI ROMANESTI A MARII NEGRE. Draft Edition Naval Architect and Marine Engineer IORDAN NOVAC Ph. D. CONSTANTA 2014 MobIte WMJEROZIUN EA. COAG ROMANESTT A AA RI) NE CLE Cuprins CONF. Dé INO DAibs NovaC Fae Introducer. . enol iodiversitatea gi specil pericitato marino. 4.1.2.3.1. Indicator de biodiversitate si habitate marine... 4.4.2.3.2:Situatia speciilor pericltate 41.2.4 Starea fondului piscicol marin . 4.2.4.1 Indicatori pentru resurse marine vi 2. Cauzele fenomenelor de eroziune 2:4 Fenomenul de eroziune care afecteaza plaja Mamali 2.2 Efectele lucrarilor de protectie costiera, 2.3 Aspecte negative ale digurilor ... 2.4Potetialul rise al eroziunil costiore.. 3. Sudiul dinamiciitarmulul romanese cu fa ‘vederea estimarii potentialulul de ris. la sud de capul Tuzla in 3.1 Sectorul de tarm Costinesti 3.2 Sectorul de tarm Vama Veche ~ 2 Mal. 3.3 Factorii care controleaz8 smica tarmului 3.34. Activitatea antropica ~ factor primordial al eroziunilitoralulul romanesc. 3.82 Posibilita de combatere a eroziunil litorale, Anexa +... ‘Anexa 2 Anexa 3 Bibliografie.. Introdueere Descrirea zonei Zona costira a Marii Negre este binecunoscuta datortaplajelor sale cu nisip fin si moae si entry pantele line si sigue ale acestora. Apa Marit Negre ar o Salina rosa in compaatie ew alte ‘mar interioae (aumai 17%), Aceasta mare este practic lipsita de curent si de fenomene marecefapt ‘are determi cain marea majoritatea illo din sezonl de vars aspect mari safe calm, Latitudinea medic precun si attudinea scazuta la care este situata repreznta factor favoraili pent un climat bland siusca. Din aceste motive sezonulturistc este destul de lng, cupinzandintevall inte Wile Tune si Octambrie. Expunereainspre Est a zone costiere asigura conti de maxima luminoztte de peste 14 ore 271 n miezl veri. Mamaia este potrivita indeosebi penta turism Tamia, prin prsma larg pajelor sale sigre, intnse pe olungime de 8 km, bordate de o vegetaiesalbatica de sepa stb forma unr mic arbusti ce ssigura o mbra ohnitoare, si prin prisms renumitlui say nsip fins moa AMAIA: Conform legend, ze au creat Mamsia pene ca printesa ce fusese rapita ssi poata regis Tea, prinss Into capeana de pe tarm, cu srgatul Mamaia! Mamaia Este cea mai veche Aintcestatunile romanesti de la Marea neagra A fos infintata in anul 1906, pe limba de pamact ce desparte Ine Siutghiol (una dnte cele mai ininseIacuri cu apa dulce din Romania) de Marea Nev la numai § Km Nord de Constanta. Statiuneaainfloit dupa anul 1919, odata eu constuizea uni eazinod si prin cosntrirea de numeroase vile luxoase, deverind ttodta si eseinta de vara a tegelui Ferdinand, 1. MEDIUL MARIN SI COSTIER 4.4. Caracterizarea caltatl subsistemulul ape costlere 4.44. Indicator fizico-chimict 4.4.4.1, Indicatori generali ‘Temperatura apel mari a Constanta, zona de referinta pentru litoralul romanesc (Fig. 1.4.1.1, 1.1.1.2) a Inregstrat ca deobicel importante variati sezoniere, de la -1,3 °C in ianuarie la 26,8°C In luni. Valorie extreme au fost foarte apropriate de limtele anulul anterior, media lanuala de 19°C depasind cu numai 0,2 °C temperatura medie din 2005. In cursul anulli 2008, ‘excepting luna februarie, medile lunare au fost superioare medilor multianuale din perieada 1961-2008, diferenta maxima find atinsa In luna ile (Fig. 1.1.1.3a). Media anuaia indca 0 Crestere a tenperaturi apelorcostire cu aproape 1°C fata de aceeasi periaada de timp, situatie dterminala'n principal de procesul lent dar continuu de incalzre a temperaturi aerul, Salintatea apei marine la Constanta a inregistrat osciati importante in limite normale pentru trail romanese, 6,13-17,86gM, Valoarea minima a fost alinea in luna iuie dupa 0 perioada detrei luni cand, debitele Dunarii datorita precpitailor abundente din acea perioada ‘2 fost foarte ricicate. Nivelul maxim a fost atine in decembrie, urmarea debitelor sedzute din lima parte a anulul. Evoluja medilor lunare indica abateri importante de la cicul anusl, in ‘aco'd cu osclatile debituluifuvial. In acest sens menjionam pericada maul si septembrie, Ccnd salintatea medie a scizute sub 13g/, si Intervalul octombrie-decembrie cénd medile ‘unare, mai mari de 16 g, au fost superioare conditei media zonel costiere (Fig. 1.11.36) ‘Oxigenul dizolvat a prezentat, ca de obicel, vaiati| importante controlate in principal de evolutia temperaturi aerulu Valorile tnegistrate s-au Incadrat Inire.162,1HM Tn august si '544,9uM Th marti, media anuala find foarte aproape de cea a anu 2008. Urmand cielul anual, ‘medile lunare au scazut continuu de la 488,6 4M in februarie cand a fost inregistrata cea mai scazuta med lunara a temperaluti si234,2uM In august, corespunzator celel mai. ridcate ftemperaturi_ a apei (Fig. 1.1.1.4a). Comparatv cu siuatiainregistrata in perioada 1996- 2004, se poate aprecia faptul ca Tn anul 2006, cu doua except, apele marine costiere au fost ‘mai bine oxigenate. Saturaia In oxigen a Inregistrat un spectru de valori mal restrans ca deobicel.65.6- 152.3%, indisand 0 tendinta de inare Tn normalitate, fara evenimente biologice de ampleare. [Meal iunare au fost in cele mai multe din cazuri superioare medilor lunare din perioada 1996- 2006, diferenele cele mai accentuate find atinse In sezonul rece (Fig.1.7.1.40), Cu exceplia luni august, apele marine costore au fost saturate sau suprasaturate In oxigen si nu au fost Tnregistrate cazurl de hipoxie sau anoxie, 1.1.4.2 Indicatori de eutrofizare "Nutrient, principal indicatori de eutrofizare al apolor costiere au Inrogistrat ca de osicei varia insermnate care au urmarit evolutia ciclutilor bilogice din apa mari In acest sens fosfatii au oscilat intie 3.59uM in marte 9i 0.01pM_ tn august, reprezentand si imia de detecjie @ metodei. Medille lunare s-au situat sub medile perioadei 1996-2005, confirmand tendinta centinua de reducere a concentratiei de fosfali din apele marine costiere omanestl. (Fig. 1. 1.12.18) 29 DIRECTIA APELOR DOBROGEA - LITORAL TIPURI DE APE COSTIERE SI TRANZITORI o » @ 1D Merats Fig 1.1.1.1 Litoraful marin romanese ae tranzitori si eostere si 4 zone destinate ecoltri reste melustlor(eanform HG 201/2002), s BIOSPHERE, RESERVE, Fig.1.1.1.2 Rejeaua de montering integrat pentru ‘apele de tranziie gi costiere In acelasi sans silica’ au atins un maxim de 52.6uM In aprile gi au sc&zut sub 1p in ‘octombrie, valorle medi situandu-se deasemenea sub nivelul din pericada 1996-2005 (Fig 11.1.2.1b). Maximele deosebit de ridicate pentru zona costiera au fost determinate de debitele foarte mari ale Dunati in primavara anului 2006. © Fig. 1.113 Evelujatemperaturig salintati apelor marine costire la Constanta, @ ) Fig 11.1.4 Evoluja concentrate oxigenuiu dizlvat ga satura Ti apele marine cosiere la Constanta (a) ) Fig. °.4.1.2.1 Cvolutia concentrate! fosfatior si silicatilor in apele marine costiere la Constanta 7 In nota generala, cele tei forme de azot anorganic au Inregistat varia In spectre foarte largi de vale, In mod deosebit azotaii al caror nivel maxim a atins 63,25 4M in luna mai Medile lunare indica dominanta formei de azotat in primele noua luni ale anului si nur tn Intervalul oclombrie-decembrie al cele! amoniacale (Fig .1.1.2.2a). Contrarsituatiel menticnate In cazul fosfalior si slicatlor, azotul anorganic a Tnregistrat o crestere semnificativa In anul 2006, depasind net in intervalul ianuarie - septembrie nivelul din perioada 1996-2005 Fig .1.1:220). @ © Fig 1.1122. Evolutiaconcentratiel azotuluianorganic In apele marine costere la ‘Constanta CClorofia a, princpalu indicator al productietprimare, a Inregjstat variatl apreciable Tn perioada iurie-cciombxe, sugerand procese biologice deosebit de inlense. In acest sens valoarea macima a atins in luna iulle 51,2ugM, depasind cu mult nivelul maxim din ani anterior Tn zona costera (Fig.1.1.1.2.a). Media anuala a fost mult superioara. medilor aruale ‘caraceristice ultimior cinci ani, indicdnd 0 revigorare a proceselorbiologice In zona cosiera, lurmarea debitelor exceptionale ale Duna inregistrate In cursul anull (Fig. 1.1.2.2. = ean ©) Fig1.1.1.23 Evoluta clorofiel ain apele marine costiere fa Constanta 41.4.4. Indicatori de contaminare Metalele patrund in mediul marin din surse diverse, naturale sau antropice, in forma dizolvata sau parliculata. Conditile fzico-chimice si hidrodinamice din zonele tranzionsle $1 Costiee influenteaza caile de transport gi distribu ale acestora. Metalele din apa marind pat sufer react de complexare, schimburi janice sau precipitare, in urma carora se acumuleaza in ® 33 substratul sedimentar, de unde pot f ulterior reluate in coloana de apa, in func de varatia parametilrfizico-chimici (pH, saliritate, potential redox, prezenta liganzlor organic), Monitoringul metalelor grele de-a lungul zonel costiere romanegti in anul 2006 s-a ‘efectuat prin analiza eganticanelor de apa marina (orizont suprafaja), sedimente superfciale (2obatele 0,5, 20, 30 m) si moluste din zona cuprinsaintre Sulina ~ Vama Veche. Valofile medi anuale ale concentratilor metaleor grle in apele de tranaije si costere (Fig. 1.1.7.3. 1a) at fost Pentru cupru 20.82 gl, cadmiu 0.7% yl, plumb 0.55 yg, nichel 2.04 jg ei erom 11.43 ug, Valor! care 38 Incedreaza in standardele de caliate pentru ecosistemele acvatice marine, provézute in Ord. 161/2006. In sedimentele costiere, concentratile medi anuale au fost moderate, comparabiis cu Cole inregistrate in 2005: cupru 19.36 g/g, cadmiu 0.87 ug/g, plumb 29.86 49/9, nichel 30.66 gig, crom $7.60 yo/g, remarcéndu-se chiar 0 usoara tendinta de diminuare a niveleler de ‘cadmiu si plumb. Doar in zonele de impact ale acivtator antropice, precum portul Constanta Sud, sau in fata guillor de varsare a Dunari, metalele au prezentat nivele de acumulae in sedimente ujor erescute (Fig. 1.1 1.216). ne ) apa marina ») sedimente superficie Fig. 1.11.31 Distibuia valnior medi de concentra ale metallor gel in componente biotice ale ecsistemuiui marin dea lungulioraluulremanesc In 2008 Ca indicator de impact, bicacumularea metalelorgrele in midi (Mytilus galloprovincalis) ru a Inregistrat valori care 8 reflecte un impact semniicaiv asupra stari de sénatate a corganismelor monitorizate: Cu 1.63 gig sp. (0.91 - 2.66 ugig s.p.), Cd 0.08 pola s.p. (0.95 ~ 0.10 ugig §..), Pb 0.01 ng/g s.p. (0.001 - 0.021 nolg ¢p.), Ni1.25 uals sp. (0.53 ~ 2.66 ug/g 8p), Cr0.23 ng/g 8p. (0.06 ~ 048 ugig sp). Concentratile medii anuale pentru toate metalele gree investigate au fost mai scézute Ccomparativ cu anul 2005. Plumbul gi cadmiul, pentru care reglementarea C.E, nr. 484 / 2001 siabilesteliméa maxima in molustele bivalve la valoarea de ‘uaig sp. (0,001 ~ 0.024 uaig Sp), respect CX 0.08 gig Su. (0,05 ~ 0,10 ug/g s.u,) Hidrocarburlle totale au fost identficate in toate egantioanele de apa gi sedimente studiate Tn 2008. Domenile de variatio ale concentratilor au osclat intr limitele 1005-1457 g/l Th apa gi5—6228,3 ug/g. in sedimente superficial. Prezenja cu 0 frecvenfa crescuta a concentrailor semmifcative superioare valorii de 100 Lug In apa marina gi de 100 g/g s.u. in sedimentele superfciale indica presiunea generis de ‘ces tip de contaminant pin nstalarea unui proces continuu de poluare eronied cu hidrocarbun (Fig. 1.1.12) 3h east spec ad Fig. 11.1.2 Distrbuja procentuatd pe limite de concentra a contnutuui de hidrocarbu ttle ‘eterminat in 2008, Concentratia medie de 359 gl In apa marina gi de $42.4 yoig.s.u. tn sedimertele superficale indica totus! un nivel moderat al ntensitaliacestui proces, Distrbutia spatials a concentratilor de hidrocarburi determinate Tn apa marina Tn 2006 marcheaza sfectul de concentrare a poluantului petolier in zona de descarcare uviald caracterizaté prin debite exceptional de crescute datortaregimului pluvial deosebt de bogat in 2006 In 2006, in apa marina, comparativ cu valoarea medie determinaté tn perioada de referinja 1996 ~ 1998 s-a constatat diminuarea de 1,67 ori a concentralilor de hidrocarburi totale (Fig. 1.1.1.3, Fig 1.13 Distibutia ‘arin coletate din zona literal In penoada 2001 ~ 2008 Hidrocarburile poliaromatice (HPA) au fost identiicate in 99% din totalul cesantioanelor abiotce analizate. Continutul mediu determinat in 2006 a fost de 4532,2nglL in ‘apa marina 51 872,9 ng!g.s.u. In sedimentele supericiale (Tabet .1 1.1), ‘Tabel1.1.1. Limitele de variajie a concentratilor de HPA in 2008 Compus ‘Apa marina(ngil) _ Sedimente(nglg.s.u,) Naftaina 0.18-6243.7 09-6424 ‘Acenafilena 0.28-32236 09-6424 ‘Avenaftera 032-642 028-3224 Fluoren 32712103 23~12103 Fenantren 0.8 - 5083.4 457-3449, Antracen 0.8 - 5305.8 478-3601 Fluoranten 016-8543 55-8543 Piren 015-7168 51-717 ‘Benzoantracen 016-2405 026-2405 risen o14— 1816 0.14- 182 Benzo(gh)perien 007-327 007-77 Benzofal pir 0.28 103.1 028-1031 Benzofluaranten 0.16 -49.1 0.16-49.4 Dibenzoantracen 013-8132 013-8132 Indenoft,2.3-,d)piren 0.144108 0.1 - 4100 lin 2006 s-a constatat cresterea frecventei gi a_concentrailor compuglor PAH au un rnumar mare de nucies benzenice condensate, carcaterizali prin remanent. i toxtate rescutarespectv"benz-a-piren, benz-biluoranten, ben2o(g.h)-potln, benzo-kuorarren, indeno-1.2,ed-pren, compus inci in LISTA de substanie prittarelpiortare percubase ANEXA Ni. a Programulul de aciune pentru redicerea polidri medi! acvaic se apeor Subterane,cauzata de evacuarea unor substante peiculbase, aprobat prin HG. ar. 118 din 7 februane 2002 Gradul ‘avansai_ de diversate al compusior HPA si concentatile semniiatve determina indica aepectuliniens al procesulti de modificare feico-chimed 4 polvartul oto’ afat in exces pin condonsare 91 polimerzare a fracfunlor degradate sub inuenia factorlor de medi ao constatare general se poate spune c&perioad 2003 - 2008 se caracteizeaza prin dinamica ascendent in timp @ incarcturi totale de HPA din apa marina cu efect de acumulae inmase sedimentelr superfiale. (Fig 11.14. ot er Fig. 4.1.1.4 Dietributa epatils continutull total de HPA doterminat in apa marin in perioada 72003-2008 u 36 Concentatia pesticidelor organoclorurate In sedimeniol supercale gi apa reprezina Indicator de stare al contamina mediulu, In. 2006, zona ioral cuprina ine Sulina gi Vama Veche a fost caracterizata de prezenta unel varietal mari de pesticide organaciorurate (HCB, lndan, hepteclr, alii, eildin, endn, ODE, DDD, DDT) af, In concentra de pana la 0,7 G/L ap, respectv 14 u9ig sediment uscal ‘in apé compugi ODD ODT nu au Tost semnalaf, iar DDE a fost prozent doar in ctova staf In para suiea. In sedimente s-au detectatunele cant de DDE §1 DDT tot zona fie a eral romanese. Concentiatiapestcidelororganoclorurate in organisme reprezinté indicate de impact ai contaminantior asupra mediuul. Analza acestor paramett ih organismul bivalvelor a artat Concerta cuprinse ive 0,017 §12.4 ng/g tesutusca (Figura 1.7.1.5). Concentrate cele mai fiaicate gi gama cea mai dversiicala de compusls-au mésural Tn esulu bivalvelor recatate in zona notes a all Cn sian MSE, Sa “a Mere Figura 1.1.1.5 Stuatia pol cu pesticide organcciouate in cxganisma bvalvelor dela Moral romanese al Mari Nagre In 2008 Desi concentrajile medi ale pestcidelor organoclorurate au fost cu 25- 40% mal mari ‘comparativ a1 anul 2005 In sedimente gi organisme, contribulja major’ a aceste valor au avuto hivelele crescute de pesticide organoclorurate masurate in prima parte a anului tat in zona norcica cat si Tn cea sudica, Din aceasta cauza, In lpsa unor standarde de mediu romanest Pentru aceasta categorie de compusi, putem considera ca valorile acestor parametri se mani ‘mn aceleas! limite, comparatv cu perioada 2003 - 2004 41.1.2. Starea ecosistemului si resurselor vii marine Situaila speciilor perilitate 1.1.21, Starea itoralulu sia zonel costiere Evaluates magnitudinii proceselor costiere (eroziunelechlbru dinamiclacretiune) s-2 stabiltprintro grupare statistica a acestora In clase de intensitale, cu o marime a intervallai tecarel ciase de 5 m pentru zona nordica (Sulina-Corbu) si de 2.5 m pentru zona de tranziio ‘Navodari-Mamaia si zona sudicd Eforie-Vamma Veche. In aceasta gruparestatistca in categorile feroziune si acretiune au fost cuprinse toate cele trei subcategorifolosite anterior in studi (Celativa, medie si puternica) Aste, au rezultat urmatoarele clase 22.5 n=acretiune >4.25m sacretlune -2.5+42,5 msstabiltate relativa 51.25+1.25 m=etablitate relativs 25 n=eraziune zona nordics =< 1.25 mseraziune zona suc’ Ponderea proceselor costiere exprimaté in procente si raportul eroziune / acretiune, ca ‘mogificare a incl tarmulu, au fost raportate la lungimea corespunzatoare de farm monitozat Peniru 0 msi bund caracterizare a proceselor geomorflogice s-a calculat ponderea acestora ‘separat penu o perioada medie de timp (2001-2005 }si penttu perioada corespunzatoare intervalului 2905-2008, Pentru perioada 2001-2008 au predominat procesele de stabiltaterelativa In proporte de 63.79% din ungimea totala a itoralului monitorizat (94 km), eroziunea a fost de 32,25%, iar ‘estul reprezentand acretiune (3,96%) In cicil geomortologic 2005-2006, procesele costiere, in sectoral de tarm Sulina-Vama Veche (94 kn), au fost dominate de categorile de acretiune reprezentand 52.58% din total ‘arm monitorzat, In timp oe echilbrl dinamic a reprezentat 27.20%, lar eroziunea 20.02% (Fig. 14.2.4.) ‘retune Stabile Ererune relate Fig1.1.2.1.1 Ponderea processor coster In peroads 2005-2008 ‘Sector de tam Suina-Vame Veche Jn sectorul de farm Sulina - Corbu, in lungime de 82 km monitorizat, situatia se prezinia in felul urmator: 201-2005 2008-2008 ~ Erodune 32.25% = Erozlune 21,89% *Actatiune 3,96% ~Acretiune 46,95% “Staite 63, 79% * Stabittate 31.21% ‘Se remarca din datele de mai sus c& In perioada corespunzatoare intervalulul 2005-2006, ‘sa mati porderea acretiunil in detrimentuleroziunit si stabitati, Raportl eroziune/acretiune, pe lungimea tarmului sudlat de 82 km, ca Indicator de stare a Zone! costiere, a fost de 0.47 pentru inlervalui 2005-2006, fata de €,14 corespunzator Intervalulul anterior 2001-2006. In sectorul Navodari = Mamaia, au fost monitorizali 8.2 km de tarmeare prezinta urmatoarea situate: 201-2005 2008-2008, - Eraziune 58.5% - Eroziune 0% Acretiune 12.5% ~Acretiune 100% = Stabiitate 29,34% = Stabiltate 0% Spre deosebire de pericada 2001-2005, cand au predominat procesele de eroziune (68,5%), in intervalul 2005-2006 au avut loc numai procese de acretiune considerate a se dalora inundatiior cn 2006 cénd transport sedimentar a fost mal intens. Raportl eroziune/acrettne, pe lungimea tarmului studiat de 8.2 km, ca indicator de stare a zonei costiee, a fost de 4.81 Pentru intervalul 2001-2006, fata de acelas!raport corespunzatorintervaului 2005-2006, care a fost zero. In sectorul Eforie\Vama Vache, au fost monitorizati 43 km de tarm, cu urmatoarea situatie 2001-2005 2005-2008 -Erozune 37,0% - Etoziune 23.4% ‘Arellune 16,8% ~Acretiune 68.9% “Stabiltate 45,3% = Stabiltate 6.8%. in comparatia situatiei ultimelor doua sectoare se poate constata ca transportul sedimentar, mai accentuat in sectorul Mamaia ~ Navodar, 'gi pierde treptat contrbuta la acrefiune pe masura ce avansam spre sua. Rapottul eroziunelacretiune, pe lungimea tarmulul studiat de 4:3 km, ca indicator de stare a zonei costiere, a fost de 0.34 pentru intervalul 2005-2006, fala de acelasi raport corespunzator intervalului anterior 2001-2005, de 2,32, Nivelul marii ca unul dinte indicator de stare a mediului marin din zona_costieré a reflectat In anul 2006 inflyenta de excepte a varatilor debitului Dundri In 2005 si 2006 debitul Dungri a fos! de 277 Km Jan respect 259 Km */an, depagind cu mult media multianuala, 207 Km °/an. In aceste condi, valorle nivelului mediu lunar au fost crescute, in special In rima jumatate a anului, Dato predominante! vanturlor din sud si sud est, Inregistrate in pericada Aprile ~ mai, influenja Dunarii supra nivelului la Constanta a fost decalata eu o lund. Din luna mai nivel se pastreaza crescut: 38, 4 em in mal, 6,6 em in lunie g 40.3 cm in ile, valor ca ‘ca, 20,0 em mai mari decat media mulianuala a acestor luni (Fig. 1.1.27.1.2). Canttatea mare rs de apa dundreana a influentat valor salntafi' de la Constanta, Ia niveluri maxime corespunzard salntai minime. Este cazul luni ule, cand nivell a fost de 40,3 cm. salinvatea find de 9.90 PSU, cea mai mica medie lunaré Inregistrata din 195 pana In prezent (Fig 14.21.1.2). —teatiom Fig. 11.21.12 Evolfjaniveluui mari a biti Dundri gi salina (Constanta In 2006, 4.1.2.2, Starea ecosistemulul marin 4.1.2.24. Indicatori de contaminare Incdreatura microbiologica, indicator de stare @ gradului de contaminare a madiul ‘marin, in zona de Imbaiere, a fost relaiv acceptabila in timpul sezcnulul estival, concentraile fenterobacterilorinregistrate (coliform totali / CT, coliformi fecali/ CF, streptococi fecal ! SF) fluctuand in genera intr limtele prevazute de Normativele Nationale gi Drectivele Comuntai Europene (Fg. 1.1.22 1.1). Zonele aflate sub influenta deversorlor de ape uzate au prezentat, Cc In anil anterior, cele mai mari valari ale indicatorlor bacterieni analiza (16.000 germent | 100 mi, cu Fos impact negativ asupra mediului marin gi asupra sanatati umane, Sy | | SF ‘SF se so 2 —— aD or } | 70% Teer s%copactirome ecg rae SXGRimcunorde| | Sikeremouremss | _gseernemcunamle Fig. 11.22.11 Gredul de conformate a cali apelor marinade imbalere ‘cu normative In vigoare Reglementarle U.E. precum $i cele nationale privind calitatea apelor de imbsiere prevad ‘ca valorle recomandate sau cele oblgatoti pentru 95% din probele analizate s4 fie pentru germenit cotformi total sub 10.000 / 100 mi, pentru colformi fecal sub 2.000 100 mi si pentru ‘treptococt fecali sub 100 / 100 mi. Prin aceasta prisma, In sezonul estival 2006, In 15% din probe aU fost Inregistrate depasir la clorformi total, 30% la clorformi fecali $i 70% la ‘preplococi fecal Aceasta stale a fost consecinta poluari apelor marine de imbaiere daorita nerespectiri de cdtre turgt a normelar igiencio-sanitare, a descarcarllor de ape uzate menajere fara epurare bacteriand gi a influentel apelor fuviale din sectorul nordic in condiile Fidro- Imeteorologice spectfice anuiui 2006, 1.1.2.22. Indicatori de eutrofizare Fitoplanctonul, indicator de stare a eutrofiéri, a fost reprezentat de 184 speci gale indnd la 7 grupe algale din care dominante au fost diatomesie in proporte de 40% cin pecilor, urmate de dinoflagelate (22%) gi cloroite (20%). Specile marine gi mare — salmasticole au constitut 57% din total, alaturi de cca. 43% specile dulcicole s1 dulcicole- salmasticoe VValorle medi registrate in 2006 la Cazino-Mamaia (state de referinta pentru evoluja in timp afitoplenctonull) se incadreaza In tendinja de scadere a densi numerice sia biomasei foplanctonice manifestata dupa perioada de eutrofizare Intensa a anor '80 (Fig 1.1.2.22.1) Desi valorie medi ale acestor parameti au fost superioare valolorinregitrate in ani anton 2002-2005, au fost tolusi de cca 3 ori (pentru densitate) gi respect 2,3 ori mai mici (pentru biomass) fata de media mulianuala a perioadei 1983-1990. tot W Fig, 11.2.2.2.4 Medile mulianuale ale cartier de ftoplancton in apele marine de la ‘Constanta in perioada 1983 ~ 2008, La nivelulplatoului continental omanese, pn la izobata de 30m, densitatea numerica si biomasa fitoplanctonului au vara in cursul anului 2006 inte 61,9 ~ 6471-10" cel", respectiv 73,63 ~ 6207.67 mgm’. Diatomeele au dominat att in structura calitativa, cat $i in cea canttava, principale specil find Skeletonoma costatum, Cyolotella caspia, Chaefoceros socials, C. curiselus, Cerataulina pelagica, Nitzschia tenuirostrs. Inflorile algale, ca indicator de impact al eutrofiziri' asupra mediului marin, s-au stuat Ja. un nivel comparativ cu ulmi doi ani, Numarul de Infor algale care au atins valor de peste 5 imilioane cel” a fost de patru, dine care doar doua fenomene s-au remarcat cu abundenie de peste 10 miioane cel", Specile determinante au fost ciatomecle Skeletonema costatum (18108 cell") gi Nitzschia tenuirostis(15,5:108 cell") (Fig. 1.12222). Fig. 1.1.222.2 Numaral specilor de ftoplencton cu desvoti importante Tn apele marine romanest In prioada 1981-2006 Biocenoza zooplanctonicé a fost dominaté de componenta troficé in perioads de primavara gi de cea netrofica in perioada de vara. Valorle maxime de densitae si biomasé ale Snulun 2008 au fost inregistrate’ pe pratill Mangala in stajia de pe lzobata’de Sm, unde densitatea a atins 0 valoare de 4.955 indi so biomasa de 4.7200, mg/m”. 7 4p In strctura caltativa a zooplanctonului au fost identifcati 27 de taxon, apatinand Ia 16 fgrupe taxonomice. Dinte specile exotice a fost semnalat doar ctenoforul Minemiopsis lid, Specie patruns la nivelul anil '80 In apele Mari Negre, putand fi deja consideratd naturalizats, In Cates Rosie a Mail Negre au fost introduse pattu specil zooplanctonice ameninjate cu dispariia: copepodele Pontella mediterranea, Anomalocera patersoni, Labidocera bbrunescens din Fam. Pontelidae, gi Centropages ponticus din Fam. Centropagidas, [Centropages 31 Anomeiocera au fost singurele speci ameninate care au fost semalate gt In ddecursul anului 2008, Menjionam ca densitaile gi blomasele Inregistrate de Centropages, In decursulultinllor ani, sunt conparabile cu cele fnregistrate Tnainte de eutroizare, ceea ce ar lustfica scoaterea ‘acestei speci din categoria specilor ameninfate, Din figura 1.1.2.22.3 se observa ca biomasa totalé a zooplanctonuluitrofc inregistrata in 2006 se Inscrie Tm tendin{a evoluiei multianuale si sezoniere de cicictate a dezvcltii 2ooplanctonull 2 L ¥ual “ Fig, 1.12.22.3 Evolia mutianuala !sezonird a bomaselor ooplanctonull roe de la oral romnese of Mar Negre n ozontl 100m Fitobentosul a cuprins 25 speci (10 Chiorophyta, 9 Rhodophyta, 5 Phaeophyta gi 1 Phanerogama), un numar foarte mic in comparatie cu bogitia de spect existent Tnainte de aii "70. Vatiafa diversitati macroalgelor in ultimi tel ani araté o dominan(a clara a aigeior vers (Chlorophyta) urmate indeaproape de algele ros (Rhodophyta), aceste grupe find eprezentate In medie de cate noua gi respect sapte speci (Fig. 11.22.24) 43 Fig. 11.2224 Variaja diversi macroalgeor la tral romainese Cele mal frecventinilite speci aparin increngatulor Chlorophyta sl Rhodophyta realizand biomase semnifcative fa adancimi cuprinse ini 0 si 8m: Chiadophora sericea (max 1473 gin? biomasa proaspala), Enteromorpha intestinalis (max 285 gin’ bp) si Ceramum rubrum (max816 gin? bp) (Fig 1.12228) tetera esac -w- Chcopho secea a Coram Fig,11.2.22.5 - Variatiabiomase specior dominante canta la teal reménesc Intainia tm ani anterior (2004 gi 2005) numai sub forma a céte unui tal esuat la mal, n 2006 specia exotica Desmarestia viicis (Phaeophiyta) nu a mai fost observata ‘Algele rosit Lomentaria si Coralina, speci! amenintate cu disparijia, au fost obsewvate rhumai sub forma de fragmente izolate de tal aruncate de valu pe plaja Vama Veche. Alga brund perend Cystoseira barbata, specie protejaté in cadrul Rezervatiel Marie 2 Mai ~ Vama Veche, a fost observata la adancimi cuprinse intre 1.5-5m, puteric epiftata de Porphyra (apriie-mai), Ceramium si Enteromorpha (in sezonul cald). Avand 0 imporanta ‘deosebita in functionarea ecositemului marin, Cystoseira necesita In continuare o monitorzare alent’, atat a evolujel plantei cat gi a mediulul el de via’, In special a calttii substetuu haces fxd Zoobentosul, indicator de stare a eutrofizni, In zonele litorale de mica si medio adancime (520 m), 5-2 caracterizatprint-o diversitate ugor redusa,tabloulfaunistic in pereada ‘analizala find aleatuit din 51 de specii macrobentale, comparativ cu. 55-60 speci identficate In 0 i pperioada 2004 ~ 2005, Reducerea calitativé a fost mai evidenta tn zonele marine din nordul ltoralulul (Suna ~ Portita, situatia putand fi explicata de condiile cimatice din prmavara anului 2006 (inundati care au provecat vituri de mare amploare), dar side variabiltatea salina, zona find sub influenta dvecta a Dunari Rapottand starea actual a zoobentosului la cea a anilor ‘90, cdnd structura feunei bentale era alcstuits din 16 - 28 speci, pe ansamblul zonelor marine de mic adén:ime investigate s2 poate vorbl de menfinerea une! structur caltative bune (Fig. 1.12226) Fig 1.1.2.2.26 Evoluia numrus de speci macrozoabental in zonele de mic 3 edie adancime (Sulina -Vama Veche), perioada 2003-2008 compara cu 1880-1883 Indiatorul cantitativ de densitate in zona maring gin nordul Moralului a tnregistat valor de pana la 3 ori mai mici (Sulina ~ Porta - 5.500 ex/m) comparativ cu 2005 (12.000 ex’), Insorindu-se aproape In parametri anului 2004, Aceeasi situate s-a observat gi la nWvelul biomaselor, evaludndu-se, per ansamblu,o valoare medie de 240g/m comparativ cu 2005 cand biomasa inregistrata a fost de 838 g/m. Macrozoobentosul din zona sudica a Iitoralului a prezentat © structurd canttatva ccomparabla cu cea a anuul precedent, biomasa find evaluat la 2.000 gm” In perioada 2005- 2006, faté de numai 961 gir’ in anul 2004, Situata s-a datorat, si de aceasta data, contbutel ponderale a nidilor (Mytius galloprovinciali), care au avut populai bine dezvoltate In aceasta zona. Evaluarile canttajilor de midii au scos in eviden{a predominanta exemplarelor de talie ‘medie, dovada unei mai bune recrutiri (peste 60% din populatit au indivizi pana la 25 mm lungime), care pot consttui suport pentru completarea efectvelor speciei, in cazul in care Conditile de mediu raman favorable cresterl si dezvoltsi pand la indivizi capabil de reproducere. In vederea anil unor efecte negative ale influentel antropice in zonele Itorale, pentru conservarea gi ameliorarea_unor fragmente din ecosistemele costiere in sectoarele. unde pastrarea caifati mediului marin devine 0 concite esenfala, 0 solute care se impune este cea de limitare a eutrofzar, prin jinerea sub control a deversaiilor cu efect fertlizator, restict ‘speciale privnd deverstrile apelorreziduale, mai ales in sezonulestival 41.4.2. Biodiversitatea si speciipericlitate marine 4.4.2.4. Indicatori de biodiversitate si habitate marine Biodhersitatea si habitatele marine de la itoralul romanesc au fost caracterizate prin valotile indicatoror speci, care nu au suferit modificae importante fa de anul preceder ‘Starea biodiversitii'a fost deft prin numacul total de speci identificate la itealul romanesc estimat la 2945. (bacterl~ 113, cuperci — 58, alge microfte ~ 615, macrofite — 138, nvertebrate~ 1730, pesti 141, pasar ~ 150 51 mamifere ~ 3) si 29 de specii amenintate (EN si Ww. In coea ce priveste diverstatea habitatelor din dreptulIitoralulul romanesc, tn coloana de ‘apa au fost kentificate pat tipurl iar pe substat, In functie de comunitiile de organisme care le populeaza, 34 tpur *Presiunea asupra biodiverstai ghabitatelors-a exprimat gi prin existenta a 20 de speci exotce, 8 speci care se exploateaza in scop comercial (6 de pesti si 2 de moluste) 11 pur de actvitii antropice cu impact asupra stari de conservare a biodiverstii gi habitatelor ‘Suprafala zonolor umede esto de 588.168 ha, cin care 6,188 ha In judetul Constanta, ‘Impaciul asupra biodiverstati si habitatelor marine a fost apreciat prin raportul cintre rumarul specilor perclate/numarul fotal de speci, adica 29/2945 gi prin numarul specilor cisparute!nundrul total de speci, adic& 13/2645; singura specie auloaclimatzala a fost Hugi! Soluyivalorie acestor rapoarte s-au menfinut constante In ulmi trei ani. Mile fixate pe diguri In zona Mamaia - Constanta au fost afeciate de saliitaie scazute mentinute In sezoanele primavard-vard (cf. 1.1.1.1.1); de ex. pe cigutile de la Micia Constanta Nord si Cazino Cons.anta ule s-au invegistrat mortal} de 60-90%, la mile localizata pnd la adancimea de § m Raspunsu! Inregistrat la nivelul meciului si al politclor de mediu a fost evaluat prin raportul dine numarul specilor protejate / numarul total de speci gi anume 12 / 2.945 si prin ‘humarularilor protejate /lungimea totalé de coasta, adic& 9/245, Cele 9 ari proteate din zona Costieré gi marina sunt: Refugiul ortologic Corbu-NuntasHstria (11610 ha), Cetatea Histia ~ Grindul Saele (350 ha), Grindul Chituc (2.300 ha), Grindul Lupilor (2.078 ha), zona mana a RBDD (103.000 ha), Dunele de fa Agigea (8 ha), Lacul Techirghiol (1226,98 ha), Mlagtina Herghelia Mangalia (110 ha) si Rezervalia Marina 2 Mai - Vama Vache (6.000 ha). Suprafata total a arilor protejate din zona coster’ gi marind este de 115.679,98 ha, cea mai mare parte (108.000 ha find marind. Din suprafatatotalé mefionata anterior 114.335 ha sunt ai rotate 4e interes stintifc, 1.226, 88 ha ai de interes slintfic gl zoologic, 110 ha de interes zoologic§i 8 ha de interes zoologic ! botanic. Zona marina protejaté din drepiulitralului romanesc aperine la doua rezevati: Rezervatia Biosferei Delta Duna (103.000 ha) si Rezervatiel Marine 2 Mai ~ ‘ama Veche (6.000 ha). Aste, din tofalullungimi itoralulu romanesc (245 km), zona tamgon a Rezorvatiel Biosterei Delta Dunaril (REDD) co ntinde pe 160 km (85%), in timp ce a Rezervatei Marine 2 Mai Vama Veche pe 7 km (3%). In anil 2006 s-a definitvat lista propunetior penttu releaua ecologica Natura 2000. Pentru zone marin s-au facut urmatoarele propuneri: Zona marina a REDD, Strucurile submarine cauzate de emisile de gaz metan, Dunele Agigea, Plaia submersa Elorie, Capul Tuzla, izvoarele sulfuroase Mangalia§i Rezervatia2 Mai Vama Veche BDO are un plan propru de management care prevede anumite cheltuiel pentru actuni de conservare a biodversia Rezenalia de dune Agigea a elaborat in anul 2006 planul de management, upd preluarea custodiei Rezervatiei 2 Mai - Vama Veche, INCOM a elaborat In anul 2005 Reguamentul de functionare gi planul de management, precum si raportul de stare a ‘mediulu din rezervate pe anul 2004, Regulamentul i planul de management au fost avizale de ‘Academia Ramana in anul 2008 si au fost depuse Ia MMGA pentru aprobare. Pentru actunile e constientzare a publiculul din zona i educali, precum si pentru ziva rezervatiel marine sérbatorits pentru prima data la 1 septembrie 2006 au fost cheltul 106.600 le De asernenea, a {ost creata gio pagina web a rezervatie, in ceea ce priveste resursele umane, In domeniulbiodiverstii in 2006 au activat cra. 85 e specialist. 46 1.1232. fatia specillor perclitate Lista Rosie a specior de mactoit, nevertebrate, pest si mamifere a. cuprins un numar de 209 speci, dintre care 19 macrofite (9%), 45 nevertebrate (22%), 141 pest (67%) gi 4 ‘mamifere marine (2%) (Fig. 1.1.29.21) Fig 1.1.232.1 Prncpalele grupe de speci perltate dela ioral romanese Inscise In ist Rosie Dintre algele macrofte si fanerogamele Inscrse tn lista rosie ca speci! amenintats cu disparija (EN), In 2006 au fest Identificate Phylophora brodlae! $i Zostera nana in zona Constanta Nord, Lomentaria gi Coralia gi alga brund Cystosoira barbata in zona Rezeratici Marine Vara Veche — 2 Mai, utima Inregistrind o prozenta constants in limi tei ani In -ista Rosie situatia macrofitolor se prezintaasife! 11 specii ameninfate (EN), 2 vulnerabile (VU) si 6 cu date insufciente (DD) (Tabel 1.1.2.3.2). Tabel 11.2321 Statutul sozologic al specilor inseriso in Lista Rosie Grup de ‘tatutul conform categorillor UCN (v. 3.1, 2001) speci _ EX [EN [vo [nt te [po] Tota Macrae ee z ~ | 6 | 19 Nevetebrats | 13_| 3 | 6 5 1 | 2 | Pest = 2 [2 ae | at [78 | at Mamiere 5 3 5 5 3 1 4 Total #3 te [70] a2 0708 Dintre cele 45 de nevertebrate inscrse in Lista Rosie, 13 sunt considerate extincte (EX), 3.ameninfate (EN), 6 vulnerabile (VU), o specie cu rise redus de pericitare (LC), lar pentru 22 de speci nu exist date suficiente pentru incadrarea Intr-una din categorile de percitare (DD), Cea din urma cetegorie cuprinde si patru specii de copepode calanide Anomalocera paterson, Labidocera trunescens, Pontella mediterranea, Centropages ponticus, primele tei find hiponeustonice; dintre acestea In 2006 au fost semnalate Anomalocere paterson! si Centropages ponticus. Pentru clarificarea stiri de conservare a specior hiponeustonice este ecesara ulizarea unei metodologii speciale pentru prelevarea gi studierea hiponeustonulu Dintre specie de nevertebrate bertale, in 2006 a fost identiiata doar Caprella acanthfere din categoria specilor winerabile (VU). TIncadiarea specilor de pesti In Lista Rosie se prezintd astfel: dintre cele 141 de speci evaluate conform ciiteilor IUCN, 2 sunt amenintaie (EN), 2 vuinerabile (VU), 28 aproape ameninfate (NT), 31 pentru care nu existé motive de Inailrare (LC) iar pentru 78 de speci nu fexista date eufciente (DD). Dintre toate aceste speci, anual se identficd in capturi circa 20 de speci 2 az In coea ce priveste mamiferele marine, des! in 2008 nu a existal un program special de ‘monitorzare a delfilor, au putut fi observate cérdurl formate din dou’ pana la 60 de indviaiatat In apropietes jarmului, cat gi in zonele de larg. Obiectul preacuparior in 2006 La constitu doar uae gi cepturile accientale ale delnifo. Astfe, au fost identical 104 indivi eguaf la tam, cei mal mulf (64) nefind posibil de determinat datoita gradului avansat de descompunere. Dintre coi ca’e au putu fi determina), cei mai mulf au fost Phocoena phocoena (26 ex.) umati {e Tursiops suncalus s1 Delpninus delpnis cu cate doua exempiare. Accidental, 1n 2006 au fest capturati 22 de deff in setcile pentru calcan: Phocoena - 20 ex. si Tursions ~doua ex. 41.4.2: Starea fondului piscicol marin 41.4.2.44 Indicatori pentru resurse marine vil In 2066, la fel ca $1 in ani precedent, activitatea de pescult industrial praticaté de catre pescari profesionst sa desfagurat pe dou calegori: pescultul cu uneltestationare gi pescutul Cu unelte acive, La aceasta se adauga gi pescultul costier la scaré micé, practicat de pescari amator In seciorul marin romanesc au fost semnalate urmatoareletendinfe In: Evol indcatonior de stare: + blomasa stocurilor,arata ca desi gprotul @ prezentat o fluctuate natural, aproape rormala gi un efectv relativ bun, in 2006, in sectorul marin romanesc datorta existentel unor condi hidrosimatice deosebite (ef. cap. 3.4.1.1 1) a fst de numai 14750 tone, fata de 45000 tone din petioada 2003-2005, specia cantonandu-se in alte zone ale mari. La hamsie se manifests Tn continuare tendinta de redresare, lar pentru stavrid, lufar si chefal aceasta Fedresare are un rtm mai lent. Calcanul gi rechinul, continu $4 aiba stocurle afedate, PPopulatile de guvai au stocurile Tnt-o stare relativ buna aflandu-se Tnt-un echilibru relativ sabi ‘+ intensitatea reproducerii si completarii stocurilor, aata Ta gprot o abunfentérelatva a ierelormai mare decat media din anil precedenti = 0 Siuatie mai bund a puietului de sprot fata de anii precedeny, tat In privinta densitatii medi, a abundentei ct sa distributei spatial ~ prezenta larvelor de bacaliar pe mai mult de 50% din suprafata cercetata reflect 0 ‘imbunatatie a conaifilor de reproducere sn consecinta o mai buna completare a stoculu specie — hamsia continua sa fle specia dominanta Tn ihtioplanctonul din perioada calsa a anulu: — compozita caltativa a egantioanelor de puiet de peste a pus in evident prezenta ‘sprotulu, bacaliaruul, hamsiel,stavrdului, lufaruut sila fel ca Tn anil precedent ‘specia dominata raméne hamsia, + structura populationala indica la fel ca Tn anit precedent prezenta In capturi a unui rnumar de mare de speci (peste 20), din care de baz’ sunt specile de tale micd (sprt, hansie, bacalar, guwiz). Totodata se remarca ponderea redusa a specilor valoroase (calcan, stun, sorumbie de Dundee, stavid,chefal lufar) dar si reapariia sub forma de exemplare izolats de sorumbie albasra gi palamida (Fig. 3.4.1.2.4.1.1 arb): Fig, 1.1.241.1 Sucre captutior@) pe principalele speci de pes (ab) realzate in sectorul marin Th perioada 1980°2006, MAMAIA 2. Cauzele fenomenelor de eroziune Lucratle de amenajare si constructile hidrotehnice, realizate de-a lungul tmpulul pe ‘cursul Dunari sia afluentiloracesteia, au avut dept rezultat diminuarea serioasa a cantitati de ‘aluviuni doversate de acest fluviu in mare, cu consecinte cine cele mai negative asipra Cchibrului sedimentelor Iitorale. In plus, lucrarile hidrotehrice Iitorale si cele portuare de Indiguive s-2u interpus pe Walectoria curentior mari, ceea cw a detesminal pracic Blocarea depunerilor de sedimente pe tarm cauzand o putemica erodare in special pe piajele din Mamaia. Oh acest motiv sau realizat diverse tipuri de lucrar hidrotehnice de prevenive a ‘acestul fenomen mai cu seama in zona sudica a statiuni, cea mai afectata din acest punct de vedere 2.1 Fenomenul de eroziune care afecteaza plaja Mamala Eroritnea coastel constituie o problema specifica plajelor din Mamaia, datorita extinderi digului care adaposteste portul Midia (5 Km) si care actioneaza precum o bare in calea Circulatiei pe directia Nord-Sud a curentior marini de coasta. Aceste dig respinge catre arg, ingpre sud-est, fluxul sedimentelor care circula in suspensie cate tarm, transformand practc Plaja de la Mamaia int-un goif aproape lpi in tolalitate de influxul de sedimente naturale. La feroziunea [Rorala generala s-a mai adaugat si contributa barajelor apartinand centrabelor hidroolectice construite pe cursul Dunari In cusul ierit anul 1998, zona de sud a plaei a fost puteric afectata de eroziune. Ire anil 1966-1868 linia tarmilu s-aretras catre uscai cu aproape 59 de metri, aceesta insumand © suprafata de 68,900 m* de plaja erodata. Acest motiv a impus luarea de urgenta a masurloe de protectieprivind plaja Mamaia (construirea de-a lungul tarmului a unui numar de 6 digu de protecte si lucrari de innisipare arifciala). Dupa implementarea acestor masuri de protectie costiera fenomenul de retragere a liniel tarmului sa diminuat pana la 35 de metri sind ‘onstaiat numai pe o mica portune a plac. n perioada 1979-1995 s-a inregistral un maximum de acumula’e de sedimente fapt care @ impins linia tarmulu inspre mare cu aproximativ 15 met 2.2 Efectele lucrarilor de protectie costiera Lucraile de innisipare artifciala a plajelor este utiizata pe scara tot mai mare, tind considerata o optiune mai "blanda" de management a fenomenelor de eroziune, comparaty cu luorarile ingineresti "dure" de constructie a uner digur de larg si batierelor de tip "sparge val" ‘Ayaniajele imnisipai aticiale a plaelor, ca si optiune de management, includ in rezultatele Ooferte si o latura estetica pozitiva care le imbunatateste semnificatv valoarea recreationala si micsoreaza probabiltatea produceti pe vitor a efectelor cu caracter eroziv. Procedure de innisipare artficiala a plajel din Mamaia a fost aplicata in scopul refacerl portisnilr afectate de feoziune @ plajel, prin intermediul realizar unor luerari de “umplere™ cu material nis pos corespunzatr. Insa, din nefericre, material nisipos ullizat in aceste lucrai sa transformat int-un material extrem de fin iar din acest motiv nu a fost posibila obtinerea rezultaului scontat, Lucarile de specialtate specifica car princpiul de baza conform caruia sunt realzale astfel de lucrari, in sensul ca materialul de umplere trebuie sa corespunda exact ca forma si dimensiune cu cel din care este constiuita pia. Insa, in cazul lucralor de protectie de la ‘mamaia acest principiu a fost negijat, Un alt prinipiu elementar, care a fost tratat cu Superfcialite in acest caz, este si acela conform caruia in astfel de lucari trebuie a se evita ‘extremele irrucat atunci veand materialul de umplere al plaei este prea fin (exemplu nisipul fextae din lacul Siutghl) se produc furbicitati locale asociate problemelor de retentie a spel 2s Rezultatllucrarilor de la Mamaia realizate in astel de condi, @ condus la 0 crestere aratel de eroziune, aceasta find mult mai ridicata decat cea obisnuita pentru acest tip de medi Digurie de larg de tip “sparge var" au un efect pozitiv moderat,disipand energia valuior care se indreapta spre tarm reducand astelforta apei. Ca o consecinta, partea sucica a pajel Mamaia este partial protejata impotriva efectulul de eroziune, insa numai portunileaflate strict in dreptul acestordigur permit o refacere a plajl. Profile subacvatice de mica adancime care ‘compun zora de protectie a plajel Mamaia, releva 0 modifcare (de la -1 la -4) a parametilor de egala presiune care definesc un acvatoriu pe laturadinspre mare, din spatele digurior de tip "sparge val 2.3 Aspects negative ale digurilor care pot fl mentionate sunt: + O imagine inestetica determinata de prezenta acestora + Exttenitaile acestor diguri se prabusesc ca efect al proveselor de erodare exercitate de atte presiunea apel + Modicarea directel curentilor conduce la eroziune portunior de pla + Extinderea proceselor de eroziune s! in portiunile neproteate ale plajel 2.4 Potetialul rise al eroziunil costiere Riou! eroziunil a pial Mamaia perssta datoritafaptulul ca aceasta este format dint-o ingusta limba de pamant supusa fortelor hidrodinamice slipsel aportului de sedimente pe cale naturala. Masurile si lucraile hidrotehnice de protecie au fost intreprinse in timpul regirul Ccomunist atunci cand plaja Mamaia a fost serios afectata de fenomenele de eroziune, Infrastructura si actvtatle turistice au suferit pagube materiale importante. A disparit o importanta portiune de plaja cat si din faleza de promenada. Daca procesele de eroziune continua, sinu se iau masuri optime de protect pentru protejarea plaelor, acest risc potential de exoziune va persista existand posibiliatea ca in timpul vitoarelo furtuni puternice palaja sa fie distusa eat si statiunea Mamaia, fate inte digui 3, STUDIUL DINAMICII TARMULU! ROMANESC CU FALEZA LA SUD DE CAPUL TU2LA, IN VEDEREA ESTIMARII POTENTIALULUI DE RISC. 3.4 Sectorul de tarm Costinestt Sectowul de tarm Costinest, cu 0 lungime de aproximativ 9 km, este sitvatintte Capul ‘Tuzla in Notd gi Capul Tatiageacul Mare in Sud (acesta reprezentind gi limita eudie’ pentru Golful Francezului. Poziia sa este definité gl prin raportarea centralé fala de liranul Techirghioluti din N i imanul Tallageac din S. Caracterstica acestui {arm este dalé de succesiunea de caput (4) si golfuri (2) si de prezen{a, pan acum 3 ani, a unor foleze ‘neamenajate cu Tnaltimi ce tec frecvent de 30 m, Structura Iitologica este aceiagi ca si pentru Celelate secoare analizate: un orizont de loess cu grosimi mari (10-t5m) sub care se gaseste lun strat de argia vilafranchiana, iar in baz’ calcarul sarmatic, Inclinarea plici de calear este ‘cea care guverneaza stabiliatea térmului inal aetel,calearul ise Ia zi In dreptul Capului Tunla (7 m) coborand usor spre sud, pentru a disparea in dreptul Gofului Costinegt ia esi in now {a 211n areptul Hotelulul Forum (0,5-1.5m). All formeaza cea mal frumoasa platforma a farmulul ‘omanesc sipatd In calcar, pe aceasta Tnregistrandu-se o mare diversitale a microforelor. 6 oY ‘Spre sud placa de calcar coboara, pastrandu-si o perioada prezenfa Ia nivelul mari, umd o ‘noua ridicare la 0,5 m In dreptul cherhanalei Tatlageac. Constantin Bratescu descr in 1944 un profil de falezd la nord de Pescaria Schitu-Costinesti caracterizat prin prezenta in bazi a Calcarulul (08 m peste nivelul mai) peste care se afla un strat de argla brun rogcata cu grcsimi {de 2m, urmata de straturle groase de loess, Lacul Costinest,aflat azi in stare de amenajare integral, a fost in antchtate un golt ‘marin eu adéncimi reduse, ce a evoluat ulterior la stagiul de liman marin. Este cel mai mic lac din cadrul famulul cu faleza, cu un bazin hidrografic de 21,25 km? (Ariadna Breier, 1976). ‘Studilearheslogice din zond au evidentiat prezenta unor rade de acostare spate In calcar (pe ‘malul nordic al lacull)fScute penttu micie cordbil grecest. (|. Radulescu, 1958). Valle tibutare Tacului sunt extrem de slab dezvottate, prezentand energli de relief sub'50 m. Amaut Bostan Dere izvoraste din Dealul Tuzlei urmand un traseu aproximativ NV-SE i primegte un singur afluent princpal (Cealé Dere, aceasta izvoraste din Dealul Baldaran), pentru a se varsa apol Tn Cialac Dere. Aceasta din urma este singura vale care prezinté o orientare V-E find tibutara gi fea Vali Mangea Punar. Paraul Mangea Punar izvordgte din Baldaraniuc Bair, conturand apoi limita nordicd a Dealului Tatlageacul Mare. Toate aceste cursuri de ap’ au un caracter tempora S-a hhoercat reconstituirea evoluiei acestui sector de jm pomnind de ta harfle topografice 4 imaginle sateltare. Au fost tratate doua intervals: 1924-1978 gi 1978-2002 Ralunile acestelalegeri au porit de la incorectitudinea haiti topografce din anul 1960 (scara 25.000). Prezentind acelasi caroiaj geometric ca gi harta din 1978 georeferentierea acesteia nu 2 ridicat nic un fel de probleme. Cu toate acestea, comparand aceste doua harli am constatat ferori mari porite din rdicare topografica de teren. Din discutile avute cu alll colegi asupra setului de hart din 1960 am constatat apariia aceloragi probleme: stun de hart corecie gi ‘teva sectoare cu eror, Pentru a nu ajunge la unele concluzi gresite am preferat eliminar ‘acestel har din studil de fala. Materiale cartografice si sateltare: In analiza evolutiel acestultarm au fost utiizate urmatoarele hat i imagii sateltare: Fas an Ta Beare | Proeaia nar tepografee [ae ¥ 20060] Taba 5629 ae 7960 125000 | Ga Kniger KSSH Cestnes 378 T2S0D) | Gausexriper KSetOAD a “Te Matoralelecaograce iste pet sector de frm Costinegt [Feores Yala eget | Rea) Tana agua 988 om 2 Tanda ET Tae 2000 om ASTER aris 2A 75 Trenoe qukieak | Api 7002 73 ‘Tab, 2 Imagine satltare utlzte pentru sectorl de em Costinest ‘Toate materials foloste a fost converte In cea proweaie, UTM Zona 35 Perioada 1824-1978, Harta Lambert impresioneaz’ prin precizia ridicart topografie si prin multtucinea de informati pe care le ofera, Cele mai importante schimbér din compartimentul nordic al frmulai ‘U avut loc in dreptul Capului Tuzla, Retragerea ireitarmull a atins valor maxime de -72.5 m, valor simiare (peste 70 m) Inregistrindu-se si pentru mucha falezei, Pentru sectorul de {arm alt la sud de H. Forum faleza s-aretras intre 30-45 m, In timp oe linia tarmulul a atin valor gi {de ~60. In sreptul Capului Schitu se constata prezenta uneialunecari importante cea pins” linia tarmulu cu peste 100 m spre larg. Alc retragerea falezei a fost de 35-50m, in timp ce linia tarmului a ating un maxim de ~117m, diferenta expicabila tocmai prin prezenta alunecari, In Continuare s- calculat valoarea medie a ratei evolutive pentru acest interval, valoarea obtnuta find de -27,5 m. Tradusa In rimuri de evolute anuale s-a ajuns la valoarea de -0,5 mian. Chiar daca aceste date nu sunt extrem de mari trebuie avut In vedere lucrarie de amenajare ale slatiunii Cosinest, Singura acumulare a avut loc In dreptulplajel Costinesti, peste 40 m lnian, find cu sigurantaefectullueralor de extindere a pail. Fig 1 Varia ne tarot in sector Costnst In ine 1978-2002 Perioada 1978-2002 Cea mal importanta caracteristica a acestul sector de arm o constitule ipsa digurlor mart de protect, cele care induc modifica importante in circulatia sedimentelor in lungul farmul In 28 SB ‘acest interval farmul Costinest a evoluat in regim (semi)natural, cel putin in ceea ce priveste Circulata sedimentelor. Dar toate acestea s-au schimbat din anul 2000 cand au inceput lucile de taluzare a falezei. Dincolo de aspectul total dezagreabil pe care il imbraca farmul, aceasta Imanier’ de orotectie se dovedeste total ineficienta. Sfaramarea mecanica a crestei faleze si formarea un,i unghi de taluz natural prin acumularea graviationala a materalull sfararat a fost facuta in ideea de a confer! stablltate taluzulul, Din pacate, taqluzul format nu a fost ‘consolidat, umarea find antrenarea masiva a matetialulul de catre apele de siir, formarea de Favene cu adancimi de pana la 2 m, desprinderea in panze a materialull taluzat A rezulotat de {apt o amplifcare a eroziuni falezei in acest sector. Lucrarle de construct’ existente din vara 2008 la N de stajiunea Costinsti promit exerctarea unel presiuni antropice considerable supra tanrului. lar principala resursd a nisipului pentru construct o reprezintS plaja, exploatarea acestua facandu-se acum cu basculante gi camicane (suave Intanits de nol in vara anului 2003). Eroziunea se mentine In continuare, ritmurile pentru acest interval find egale cu valearea anteroara (056 man), Retragerea din N Goffului Costinest a fost de peste 35m, Cazems fexisente acum pe plalé reprezinta cei mai buni reperi pentru iustrarea eroziuni Suprafata totala erodats a fost de -10,95 ha cea mai mare valoare find cea din dreptul Golfulul Costirest (818) Fig. 3 Interalul 1978-2002: reprezentareasupraftelor erodate/acumulate ‘mul Cosine 2» Taluzre aii fleas Continegt Fie 2 Compara ne fern in stare natural i cen ara artical 3.2 Sectorul de tarm Vama Veche — 2.Mai Aceasta secjune igi propune 0 analiza a dinamicii {armului 2MaLVama Vache ce la primele materiale cartografice existente (1913) pana la ultimele imagini satelitare (2002). S-a lurmasit analiza dinamici tarmulul att pe termen lung (ulimul seco), cts ccliitatea proceselor la scard anual Faleze nesupuse unei amensjaiantopice, eu prezenfa unui alu natural bine inert Etapa |: colestarea materialuluicartografic gi satelitar Fae ‘al ‘Seaa | Proecia rani | Echos ‘opograce curbs pmebale Secundare Mangala | 798 patos nordea [20000] Laibar 215m, nesesr | 1919 pares soda Tangata 7960 25000 | GavseKugor | Sr Kanoca Vara Vecbe | 7960 T2800 | Gauss Kruger | Se Kaioce Mangala [7970 TsnGo | Seeo7S om KSeI0C Mangala [7979 Tae | GauseKager [Sm Kanioce Vana vache | 1979 TaEOo | GauseKiger [Sm Kabi0Ge fectourl ce tar al 30 oa ‘ab. 3 Material cartograic ulizat pent frmul 2Ma:-Vama Veche images Dara negara Fexaue Tana agua 885 am oo “August 98 an Tranos qakook 3 042002 1m Tkenes qukok [14062002 em ASTERUA, TED520T 15m ASTERUE 5042002 im “Tab. 4 Taginlsailiareullzai pentu Srl 2a-Vama Veche Fig. 9 Prof flee la © de 2Mal ue 2002) 4 Fig. 4 Erociune activa pe imal 2Mal 3.3 Factor care controleazé dinamica férmului {33.1 Aetivitatea antropiea — tor primordial al eroziuniiitoralulai romanese Evolutla negativa a itoalulul romanesc, In sensulintensiicrl erozlunllor, este determinats de dezechilbrul creat de cauze naturale 4 artificial privind cantitatea de sedimente disponibile in Zona maritima Itoral, fata de energia valutilor gi curentior marin Dezechiliorul a fost provocat in mod preponderent de aciitajile umane sin special de ‘© reducerea aportulul general de aluviuni din Ounare, cu cca, 20 %, ca urmare a lucrlor 8 baralelor gi a prelevarilor de debite, executate In fare din bazinul ‘+ motifedrile produse in Delta Duna In uitimul secol, care au schimbat conciile de transport spre mare a aluviunilor gi in special rectficarea bralulul Suina. Legal de aceasta, au fost construite doua diguri de protejare a genalului la debusarea in mare, care tieptat au ajuns lao lungime de 7.5 km, ndepartand pe de o parte, spe larg, punctul de descarcare a aluviunilor, acestea nemaiputand revent integral in circultulItorl.Lipsa sedimentelor danubiene se face simAitS pe intregu litoral romanesc ‘© digurle de protect a porturlor Midia, Constanta si Mangalla, reaizate in ultimele Ceceni, care inlercepteazd si ditjeaza spre larg fixul si aga diminuat, de aluiuni, transportate de curen}i si valuri in lungul farmulul, ampliicand eroziunle, mai als In sectoarele situate imediat la Sud de portur + extragerea nisipulu de pe plaje ca material de construct. Procesele de eroziune marina sunt favorizate si de schimburile clmatice globale, de modificirie ‘ivelului mari side intensicarea energie totale a mati (valu si curent) Din cauza poludii generale a apelor marine, s-a redus numarul de scoii care consttuiau sursa de alimentare cu nisip cochlfer prin rularea acestora de catre valur 3.3.2 Posiblltati de combatere a eroziunil litorale Tendinla generala de eroziune a Iitoralului romanese al Marii Negre poate fi contrabalansata printr-un pachet de masuri care sa fie legate atat de atenuarea impactului Ccauzelor antiopice cat si de reducerea impactului actuni factoruul energetic marin. La acestea se adauga almentarea arifciala cu sedimente a plaelor. ‘Trebue deasemenea realizate sisteme de "by-passing” al sedimentelor care s8 permits alimentarea cu material teigen al plajelor la sud de digurlle Constanta Sud si Mangala. In prezent, fot materalul sedimentar tansportat de Ia nord de aceste digut este oprit, conducand la un deficit sedimentar important Ia sud de acestea. Jn a doua categorie de masuri este cuprinsa construirea dlverselor lucrari de arta inginereasca costiera. Se recomanda constructia de opere eficiente de protectie Impctiva eroziunii care s8 alba un impact ambiental negatv ct mai redus. Plajele turstice tebuiesc Protejato prin stucturi eficiente si in acelasi timp permeable, care s& nu duca la apariia fenomenului de ape stagnante, De asemenea esta Important ea amplasarea operelo- de protectie costiera sa nu afecteze portiunle amplasate la sud de zonele proteate, prin transferarea fenomenului erozional Unele posibifat de efectuarea a acestor lucrari sunt prezentate in continuare: ‘© amplasarea de tuburi din material sintetic (uburi"Longard") de diametre mari (60 om. -1 'm) urplute cu nisip. Prin cispunerea lor In “celule” se Impieica spalarea sedimentulul de pe plajele emerse In fimpul furtunilor. Amplasarea acestora trebuie 38 fe facuta in mod Continuu, In zonele mai putin afectate de ereziune, peniru a preveni distrugerea cordoanelorlitorale in timpul furtunilor din perioada jeri Este indicat ca aceste tubuti de cautite s& nu fe floste pentru protectiaplajelor triste. ‘© amplasarea unor retele rectangulare alcdtuite din saci de nisip suprapusi in zona submersa a plajl, acesteretele avand ca scop defertarea valor la distante mai mari de ‘arm, permitand astel acumularea materialulul sedimentar in nearshore + amplasarea de lucrari de protectie mobile In zonele cele mai afectate. Acestea sunt Constnite din beton, in forma de stea cu tre colts fixate pe tarusi metalic. Pentru retentia de material sedimentartransportat de longshore current, se poate corstrul rete de diguri de patra, transversale pe tarm. Alimentarea aticiala cu nisip 2 plajelorturistie din sectorul sud trebuie continuata. Trebule stopata actinnea de inlaturare a falunelor formate in perioadele de iama si trebuie sanctionata orice utiizare a sedimentelor itorale in construct. Alimentarea artfciala trebule facuta titand cont de caraceristcletexturale, in principal, si mineralogice, in secundar, utlizanduse isip cat ‘mai apropiat de cel original Pentru stoparea proceselor de cedare ale falezelor consider ci una dine cele mai bune opfiunieste ca acestea s4 fe lasate s4 evolueze in regim natural, Cele mai mute dre falezele studate (in special cele din zona Costinest)aratd clar c@ In regim natural, In prezenta la zia placide calcar sarmatiene, se formeaza un taluz inierbat stabil Ia baza faleze ce ofer’ protecte fat2 de actiunea abraziva a mari In acele sectoare In care calcarele sau acest ‘aluz lipseste (de ex. Imediat la sud de 2 Mai) este necesara construirea de luca! Ingineregti care $8 stopeze acfisnea directé a marliasupra bazeifalezei. “Trebuie remarcat cé in infjerea proceselor de alunecare un rol important este jucat pe de © parte de apa din irigafi, care odata inflata in loess nu face decat sa inijeze sav 8 accelereze procesele de alunecare. In sectoarele cu prabusit frecvente se impune un control ‘supra nivelulul panzei de apa freatice prin controlarea stricté a canitapi de apa ce intr in sol ‘eventual prin edparea de foraje $i pomparea apel sublerane in vederea coborsi nivel 3 I) piezomettic. O alts solujle tehnics de eliminare a apel excedentare este reprezentaté de Construirea ce drenur in zonele cu alunecari active gi frecvente, Este recomandat de asemenea sé se efectueze un control strict al construcilr siuate pe fruntea felezei, existand o tendinfa puternica de ridicare de vile In zone mult prea aprooiate {e abruptulfalezelor, In special la Costinesti si Vama Veche. Anexa 1 Dezbatere publica privind impactul asupra mediului pentru proiectul "Amenajarea portului turistic Tomis" Constanta- 19 Mai 2004 - Compania Nationals Adminstraia Porurlor Maritime SA Constenia a ‘oxganizt in ta de 11 mai 2004 o inne cu scopul dezbateri public araportulu privind ,Studial de evalua & impactuul asupra mediulu” penu obiectivul de investi ,Amenajatea complexé a Polat turstie Toms’ La intinire au partcipat,alaturi de-reprezentantit organizatrilor,reprezentanfi ai Primariei Municipiului Constanta — Serviciul Mediu, oi Agentci de Protectie a Mediulu, ai Adminiseatci Nationale ,Apele Romine”, ai Comandamentului Operational Naval DDesbaterea publica a fost organizatd in stopul objinerit unor informatii suplimentare pivind impactul prisctulu!asupra mediuli,inegistrarca 1 soluionarea unor probleme care pot conduc Ia nbunatjireaproiectlu. Sa propus studietea capociaii ponant a infastrucurs drumilor pe cite se va efectua transportal auto el_materialelor i prefibrcatlor, preeum si un stdiv al_rezivenjet constuetilor civile exstente in imediataapropiere a taseelor aprobate de cite Primiria Municpilui Constania. De asemenca, st vor avea in vedere misuri de proecie a aerulu, precum si a vegeatict (copaci) de pe traseu! auto. Sa solicitat detalii cu privie la procedura de achiritie a Studilui de simulare pe caleuletor @ hidrodinamicicostiee din zona amplasamentului investi. Reprezentantii CN APM SA au precizat este init procedura de achizite a Suadulul de simulare pe calculator a hidrodinamiel costiere dinzona ‘amplasomentle investi, ae dupa analizare ofereler Seva deserna ciggatoraleare va elaborn acest studi La inalul innit participant au primit planuri cu traseul digurlor,precum si o copie @ -Studiuli de valuae a impactulu asypra mediulu. Prima capa acestu poiect prevee prelungireadiguli de nord din Portul Tomis cu aproximativ 300 m si reac digului de sud din Portal Tomi, cu lungime de aproximativ SOm. Acestelutiri de ‘consrutie suit necesare pentru crerea unui bazin now pentru navele de agrement care vor vent in Portal turistie Tomis precum gi pentu atenuaresefectulu valurilor asupa bazinulul ini. Din punct de vedere urs, acesteamenairi vor ert interes penta Menicpiul Constan ‘Admitistaia Porturlor Maritime SA Constanja apreciaza ei anul vitor se va finaliza aceasta primi clap. Urmtoarele elape vor consa in ereareaunordiguri de separae in interiorl bazinelor si se ‘or realizapemsura asiguriri fondurlr. Compania Naionala Administratia Ponurilor Maritime S.A. Constanta -Incinta Pont, Gara Maritim, Constanta, cod 900900 ‘Telefon: 0241611540 Fax: 0241-619512, ‘Adresa web: wun portofeonstantz.com 38 &O Anexa 2 Oceanul sursa de energie inepuizabila, Curentii marini, Mareele, Valurile, Curentii ocenici ‘Ocean —sursa de energie inepuizabila Apele Oceanolui Planetar detin un imens potential energetic, care poate fi valorifieat pentry producersa de energie electric. Princpalcle surse de energie luate in consierare, cel putin la nvelul Iehncit actual, se refera la: maree, curenti mari, valu, diferentele de temperatura ale stratull de ‘apa marina si hidrogenl Maredle se produc cu repulritate in anumite zone de literal de pe glob, cu amplituin care pot junge uncort la [4-18 m, dterminand esl lele de nivel ale apelor marine. Penta o valoriicare Ccicienta a etergici marcelor sunt nevesare anumite condi natural: in prim rand amplitusines Iareslor su fe de cel putin 8 mia in al doilea rand sa existe un bazin natural, care sa comunice eu ‘ocean priatro deschidoreingusta. Aceste condi natuarale apar numai in 20 de zone ale globulai tarmuril allan ale Fanti, Canad, Mari Britanii, Nordl Australi, S.U.A., in ext Chine, ete) Canttea de energie disponibila la aceasta susa, daca ar fl valoiicataintepral in cenalele lectrce marcomotrice, ar produce de circa 100 000 de ori mai mlta energie electrica daca toate hidracentrales alate in fanetiune in prezent pe glob, Curent marini sunt puratort unor eneralicinetie deosebit de mari. Atel, s- eaeulat ea un erent oceanic eu o lime de crea 100 m, 10 m adaneime si viteza de 1 mis ar putea oer timp de 1 fa, oenergie de crea 2 mit kWh, 4124thgm2skmb75 Valurle repreziniao forma de stocae a energieltransmise de vant, energie ealculabila si demna de Twat in consderae, Calculele au evidentiat ca valurile cu inltimes de I/m, lungimea de 40 m si perioads de Sau o puteredisponibila de circa Sk pe un Tron de Im aime, Se fl in sti si ele proiecte ce urmarese valrifiares energie mari prin stlzaca diferente de temperatura inte diertle sraturi ale apei Oceanuluj Plantar. In mod frecvent, in apele maior ‘aldeexista diferente mari de temperatura ine stature de suprafata si cele de adancime, care ar putea permite funetonarea unor intalatitenergetice pe biza folsirit « doua suse de ealdura cu tempera ‘ert Ustizand sees prncpiu al diferenelor de temperatura, care uneori poate fi de 15-20°C, a fost

    You might also like