CUPRINS PARTEA INTiI Descriere, functicnare si intretinere 1. Caracteristicile principale ale autoturismutui Dacia 1300 gi ale variantelor sale 11. Generalitati si identificarea autoturismulu 5 1.2. Caracteristici dimensionale si de greutate 7 4.3. Caracteristici constructive ......... ae, is 44, Caracteristici functionale si de exploatare ae 6 1.44. Caracteristicile mororutul ‘ Bra Ae 1.4.2. Caracteristicile dinamice ale autoturismului 6 1.4.3. Caracteristici economice .....0ccececeeccee es 8 1.4.4. Capacitati 3 ‘ 3 et 4.4.5. Caracteristici de manevrabilitate . 19 2. Motorul 2.1. Generalititi si identificarea motorului 19 2.2. Piesele fixe ale motorului 2B 2.8. Piesele mobile ale motorului x 2.34. Piesele mecanismului bield-manivela 7 2.3.2. Piesele mecanismului de distributie a ” 2.3.3. Funetionarea mecanismului de distribuyie 1 diagrama dist buries. Pies 34 2.4, intresinerea subansamblelor moterului : %6 2.4.1. Intretinerea pieselor fixe . Kenai 36 2.4.2. Intreqinerea pieselor mobile . 7 8, Sistemul de ungere B.1. Constructie si functionare ate 38 B.2, Intretinerea sistemulul de ungere sdaaea a B24. Schimburis complet de vletinsistemul de ungere 2 3.2.2. Schimbarea filerului ..... . 8 3.2.3. Determinarea consumului de ulei. “4 3.2.4. Conditille tehnice de intretinere a elementelor sistemulul de ungere Aen ae ron rs 64, Sistemul de racire 4.1. Constructie si functionare 4.2. Intretinerea sistemului de racire ....+ 4.2.4. Nivelul lichidului de ricire 4.2.2. Completarea lichidului de ricire......... 4.2.3. Folosirea ecranului de protectie si a husel... 4.24. Verificarea gradului de congelare a lichidului de racire. 4.2.5. inlocuirea lichidului de ricire.. 42.6. Alte sfaturi practice privind intretinerea sistemului de ricire 5. Instalatia de alimentare 5.1. Constructie si functionare 5.2, Constructia gi funetionarea carburatorulul Solex 32 EISA3... 5.3. Constructia gi functionarea carburatoruiui Carfil 32 IRM-Weber. 5.4. Colectorul ¢e admisie-evacuare i filtrul de aer.... 5.5. Intretinerea elementelor sistemului de alimentare . 6, Instalatia electricd 6.1. Constructie si functionare.. 6.2. Intretinerea instalatiei electrice..... 6.2.1. Intretinerea bateriei de acumulatoare ee 6.2.2. Intretinerea alternatorului si releului regulator 6.2.3. intretinerea instalatiei de aprindere........++ 6.2.4. Reglarea instalatiei de aprindere ...... 4.2.5. Intretinerea si regiarea demarorului, stergatorul gifarurilor .....-.0se00 Transmisia e if 7.4. Constructia si functionarea ambreiajului ...... 7.2. Constructia si functionarea cutiei de viteze, diferensialului si axelor planetare 7.3. Intretinerea ambreiajului oe tactriessy 7.4. Intretinerea cutiei de viteze, diferentialului si axelor planetare Directia i functionare ..- tie... @.1. Constructie 8.2. Intretinerea Q, Instalatia de frinare 9.1. Constructie gi functionare 9.2, Intretinerea instalatiei de frinare 54 so 52 52 53 4 56 57 62 68 4 “4 16 94 4 95 % ” 404 12 117 120 104 Ww40. Organele pungilor si suspensiel 10.1, Puntea si suspensia din fata., 132 10.1.1, Constructie si functionare . 132 10.4.2. Intretinerea puntii si suspensiel din fata. 135 10.2. Puntea gi suspensia din spate .. 139 10.2.1. Constructie si funcrionare 139 10.2.2. Intretinerea puntii si suspensiei din spate . a 141 11, Caroseria M14. Constructle $i functionare 141 1.2. Intretinerea caroseriei .. 143 PARTEA A DOUA Exploatarea autoturismului 12, Organele de comanda si aparatura de control 12.1. Amplasarea comenzilor autoturismului s..eseseese 147 12.2, Organele de comandi pentru pornirea autoturismului. 147 12.3. Organele de comands pentru oprirea autoturismului.. 154 12,4. Aparatele pentru controlul functionarii autoturismului...... 155 12,5, Organele de comand’ care se folosesc in conditit speciale .. 158 12.6. Organele de comandi ale elementelor de caroserie.,.... 164 ¥8. Conducerea autoturismului in cazuri speciale 13.1. Conducerea pe timp de intuneric — noaptea 165 18.2. Conducerea pe ploaie 166 18.8, Conducerea pe timp de iarna = 166 14, Rodajul aututurismului nou 18, Intretinerea periodic’ si reviziile tehnice 16. Conservarea, deconservarea si protectia anticorosivS a autoturismulu! 16.1. Conservarea 2utoturismului .... 17416.2. 16.3. 17, Princi Deconservarea autoturismulul .. Protectia anticorosiva ... palele defectiuni in exploatare. Cauze si remedil PARTEA A TREIA Reparatii curente 48, Reparatiile curente ale motorului 18. 18.2. 18.3. 18.4. 18.5. 18.6. 18.7. 18.8. 18.9. 18.10. 18.11. 18.12. 18.13. 18.14. 18.15. 18.16. 18.17. 19, Repar: 19.1. 19.2. 19.3. 19.4. 19.5. Suspendarea autoturismului ...... Demontarea gi remontarea motorului de pe 3i pe autoturism .... Inlocuirea garniturii de chivlasi ..... inloct a unui arc de supapa intocuirea garniturilor de la carterul infenlor., Repararea pompel de ulei......... Riles inlocuirea garniturii de etangare (simering) din capacul distribusiel Inlocuirea lantului de distributie, a tntinzatorului de lant si punerea la punct a distributiel...... sss eesceee Inlocuirea si repararea pompei de api... Inlocuirea si repararea radiatorului 5 inlocuirea vasului de expansiune si a supapei sale. inlocuirea termostaculul .......... ately Inlocuirea si repararea pompei de paring Rane kaues Reglarea pe autoturism a carburatorului la mersul in gol Inlocuirea carburatorului de pe motor ...... Verificirile si reglajele carburatorului Sslex 32 EISA 3. Verificarile si regiajele carburatorului Carfil 32 IRM. atiile curente ale instalatiei electrice Verificarea funcfion’rii si tnlocuirea manocentactulul tactului .... u Verificarea electromotorului de pornire ‘ Controlul alternatorului pe autoturism........ e Demontarea si remontarea alternatorului de pe si pe autotu termocon- verificarea lui inainte de dezasamblare.. Demontarea gi montarea tabloului de bord . 221 223 226 229 234 233 234 235 237 240 1M 242 243 244 246 247 254 253 256 256 258 26319.6, Demontarea si montarea contactului de pornire... 19.7. Inlocuirea unui bec de far 20. Reparatiile curente ale transmisiei 20.1, Inlocuirea rulmentului de ambreiaj.. Demontarea si remontarea cutie) de viteze..... Verificarile si regiajele cutiei de viteze si diferer 20.4, Inlocuirea unei axe planetare.... 21, Reparatiile curente ale directiei 21.1. Inlocuirea casetei de directie.. é 21.2, Pozitionarea casetei de directie si calajul directiel 21.3. Inlocuirea unei bielete de directie 22, Reparatiile curente ale frinei 22.1, Inlocuirea plachetelor de frina de la rotile din fatd...... 22.2, Inlocuirea garniturilor si reglarea frinelor ta rotile din spate 22.3, Controlul si reglarea limitatorului de frina. 22.4, Reglarea frinei de mina... 23, Reparatiile curente ale puntilor si suspensiei 23.1. Pozitia de blocare a cuzinetilor elastici de la bratele suspensiei.... 23.2, Controlul si reglarea unghiurilor caracteristice ale pungii din fara 23,3, Inlocuirea unei rotule superioare a suspensiei . 23.4, Inlocuirea unei rotule inferioare a suspensiei..... 23.5. Inlocuirea unui amortizor si a unui are din fata. 23.6. inlocuirea unui amortizor si a unui arc din spate... 283.7. Inlocuirea flexiblocurilor de la barele stabilizatoare... 24, Reparatiile curente ale caroseriei 24.1. Controlul pirtii centrale a cadrului planseu... 24,2. Controlul pozitiei axelor articulstiei puntii din fata 24,3. Reglarea elementelor detasabile ale caroseriei..... 24.4, Inlocuirea unui panou usi din fati 24.5. Inlocuirea unui panou usa din space . 24,6. Inlocuirea barelor parasoc din fata si din spate 24,7. Inlocuirea unui geam parbriz si a lunetei (geam-spate) 264 264 266 267 270 27 280 280 287 289 291 293, 314 311 312 316 7 318 a9Lucrarea reprezinta un ghid practle peneru cunaagterea constructici, functionérii, exploatirii rationale, intretinerli i reparatilor curente ale autoturismulut yDACIA 1300", Este format din erei part Incl, intitulatS Descrere, furcsionare §) inte Caractoristcile principale ale autoturlemului Dacia 1300 i cuprinde: sale; Descrierea, funcsionarea 31 intresinerea subansamblelor principale Jo auroturismulul (motorul, sistemul de ungere, sistemul de racire, stalasla de allmentare, insalala electrics, tranemisia, direct, insalata e frinara, organele purzilor gi suspense! # caroseria) Ported 0 doue, inieulatd Exploctarea autoturiemulul, euprinde: Deseriex rea $1 folosirea organclor de comandi i citirea aparaturil de control; Parcicularicatile conduceril; Rogajul autoturiemuluis Intresineres. perio- fica, pregitirea sezonier& si revizile tehnice; Conservarea si protectia anticororivi a aucoturismului; Prine!palele defecsiuni in explostare, P.CYV. combinat cu material text! lon Pov. P.C.V. combinat cu mochet Fark cu 5Varlanta autoturis i Fig. 1.3. Curbele carscteris- S/ Standard normal Super tux fie! ale motorulut sueoxuriee SUPT Farul de mers inapoi Fars | Fark, dar eu con- Gh chee tactor a cutis de Sanat a Euajera vide poche Din carton negru | Din carton negra mochetse Incilaren st venslaia Interioard Fortatd, avind instalatie de climatizare &) Sofica cu ventilator #i radiator racordae |! Ia instalatla de racine Volumut portbags|ulul 360 em" 1.4, Caracteristici functionale si de exploatare 1.4.1. Caracteristicile motorulul Cfig. 13) Puterea maxima 2 motorulul, 54 CP (DIN); t Turasia corespunzitoare puterii’ maxime, 5250 rot/min: Cuplul maxim, 9.6 kefm (DIN): Turatia corespunzitoare cuplului maxim, 3.000 rot/min: Turatia de ralanti, 750 la 800 rot/min, 1.4.2, Caracteristicile dinamice ale autoturismulul Cfig. 1.4) Viceza maxims, 145 kmjhs 2 Demarajul fa vitezele fective, autoturismul cu So 2 persoane la bord si rezervorul_plin: aS 0 ping fa 40 km/h, 3 i =O pind la 60 km/s, £0 kin/h, =0 pin’ la 100 km’, = pind la 120 km/h, =0 pink la 140 km/h, =0 pind la viteza maxims circa 80 5; Elasticitatea vitezelor (demaraj in viteza IV de la ; 40 kmh): tp 8 [ T 83 8 = 40 la 60 kmih, = 40 la 80 km/h, = 40 la 100 km/h, = 40 la 120 km/h, 16 9.0 5: 164 s; 246 si 373 st eo SRESVss ig. 14. Corba aece erat 4 ‘twrismulul Dacia 1300.Domeniul vitezelor (valorile limita accesible): = Viera |, Ola 49 kmihs = Viteza ti, 44 la_78 kmih; = Vieeza ti, 23 la 110 km/h; = Vitera IV, 36 la 160 kmjh (valoare teoretics). 4.4.3. Caracteristici economice Cfig. 1.5) Consumul specifie de carburanti ta viteza a V-ai — Viteza economics 80—90 kmh, = Viteza de 105 km/h, 971/100 km; = Viteza 115 km/h, 10 1/100 km; = Viteza 140 km/h, 43.1100 km; Cerburantul foloste, benzini CO 98. 1.4.4. Capacitatl — Carterul inferior al motorului (baie de ulei), 3 15 = Carcerul cutiei de viteze-diferential, 2h = Rezervorul de carburantl, 501; gf PT eee if sealife] ate sett Lt [ Tt a eee f * | “(cela | ’ {+~——H 7 ale ‘ ++ ie Seal alae ae ee 4 el ae a ODO Tw HOW RO Fig. 4.5, Caracteristica consumului de earburant in vitera a IV-2. 75 la 8 1/100 km; = Instalagia de récire, 5 = Instalatia de frinare, 0: = Instalasia pentru spal8tor parbriz, 0, 1.4.8, Caracteristici de manevrabilitate Diamezrul de bracaj: — Intre trotuare, 10 m; = Intre peresi, 10,75 m. 2. MOTORUL 2.1, Generalitati si identificarea motorului ‘Autoturismele Dacia 1300 sint echipate in toate variantele cu motoare {in patru timpi, cv aprindere prin scinteie si alimentare prin carburator, motoare ale cBror caracteristici principale au fost prezentate in cap. 1. Amplasarea motorulul inaintea puntii din fad permite rezervarea unui spagiu foarte mare in compartimentul motor, ugurindu-se astfel accesul la toate organele motorului (© parzicularitate esentiala a acestui motor const in aceea cB, in blocul motor, elmasile cilindrilor sine echidistanfate, permitindu-se 0 bund circula- fle a lichidului de risire pe toatl inltimea utili a cimasilor de cilindru Se recomandi ca fiecare posesor de autoturism Dacia 1300, s& cunoascd 31 84 reyind identificarea motorului, care este materializatdi pe o plicuga drept- Unghiularg fixatd. prin nituri in partea sting a motorului. Pe aceasta sint poansonate dou’ date principale si anume (fig. 2.1): tipul motorului (exemplu Teg Ea Fig. 2.1. Plaea de. identiicare 2 motorulul: (pul motoraiis Zsa de brea, ”20 a £810.02 sau 810-95) pe rindul de sus seria de fabriatie a motorulul pe rindul Davele de identificare ale motorului servesc la 0 eventuall comandare 3 piesclor de schimb care compun motorul in variante care exist pe autoturis- ful. respeetiv iin vederes formarii_unei imagini corespunzitoare asupra_construcsel motoruiui, in fig. 22,0 31.0 este redati amplasarea diverselor ansambluri Subansambluri ale scestuia ‘Orice motor nou sau reparat trebule s& abi pe de putere, mo- mone si consumm, corespunzitoare curbelor caracteristice _prezentate In fig. 1.3, De retinut cf motorul reparat nu se inceare® pe banc sau pe auto turism la turagia maxima indicatA in curba de put Vedere stinga Fin. 2.2. Motorul autoturismului Dacia 1300, sectiune transvorsall, vedere stings. 2.cia 1300 este robust, economic, nerves $i turat. d de © bund etajare a cutiel de avind in permanent’ Motorul autoturismulu! Da Prezentind © mare elasticitate si beneficiin. viteze, motorul réspunde exceptional la orice accelerare, D rererva de putere, flind capabil oricind s& rBspunda Ia sollcitrile dorite. Pentru a micgora zgomotul motorului la unele turatii, constructorii au introdus aga numitul ,cefazor", care are rolul de a prelua unele vibratil pertur~ Vedere cheepta e re 7 Ti lo) 5 sectune transveral8, vedere drespta, 5 Fig. 22. Motorul autoturimuoi Dacia 1300, 2 Fig. 2.3. Amplasarea pe autoturism a defazorul batoare ce apar in timpul functionirii motorului, In fig. 23 este prezentats Amplasarea pe autoturism a acestul dpovieiv, care comport pe fiecare parte ee un volant 1, de circa 1 500 gr, montat Ia mijlocul unui batansier 2, ale Slror exeromitii sint legate elastic la motor fi la faiu prin intermediul unor fiexiblecurt din caucive 3 Prin inergia sa, volantul constitule un punct de sustinere pentru balansier care exercitd astfel asupra gasiului un efort de sens contrar celui provocat de tmoter, realzind astfel © echilibrare a vibrailor motorulul. 2.2, Piesele fixe ale motorulul In fig. 2.4 sint prezentate principalele plese fixe ale motorulul. Blocul cilindrilor / este wurnat din fontd dintr-o singur’ bucat8 este preluerat plan pe patru feye, delimicarea fiecdrei fefe de alte plese ale Bmotorului (capacul distributici, chiulasa, carterul inferior ete.) ficindu-se prin garnituri de ctansare, care sint: —garnitura capacului de distribuyie, 12; = garniturile carterului inferior, 8, 9; = garnitura de chiulas’, 4 = garnitura de etansare de Ia palferul din spate, 11 — garnitura de etangare de la capacul distribusiel, 14 Blocul cilindrilor este previut la parcea Inferioar’ cu cinci lagire paliere, fiecare avind semicuzineti bimetalic. Pe bloc se atagazi cele doui suporturl laterale metalice 15, care servesc la fixarea acestuia in suporturile elastice de pe caroserie. CAmAsile cilindrilor 2 sint turnate centrifugal din fonts, pre~ Jucrate fin la interior si amovibile, CAmayile vin in contact direct cu lichidul de ricire si se mentin in blocul motor prin stringerea chiulasel pe bloc. Este de retinut faptul ¢& numerotarea cilindrilor la acest motor se face incepind de la cilindrul dinspre volant, care poart’ numarul 1; se poate spune chfaja motorulul este spre volant, iar spatele motorului spre capacul distri- butiei Fiecare cimasi de cilindru este previzuc’ la partea inferioar$ cu o tesiturk care serveste la ghidarea acestela in blocul motor. Tot la partea Infericar’, existi o degajare, ¢ (fig. 2-5), care permite agezarea pe scaunul din blocul motor $i etangares perfect Intre cimasi si bloc prin intermediul diverselor garnituri de grosimi gi culori diferice, avind semnificatiile = albastru, grosime 0,08 mm: = rou, grosime 0,10 mm: = verde, grosime 0.12 mm. Garnturile arftate av gi rolul de 2 realize planitates inere efile lind lor qi suprafaya blocului mater; denive laren nu erebule 58 depsjease’ valoarea de 0,05 mm. Diametrul interior nominal (standard) al camifilor este de 73 mm Chivlasa 2 este curmatd dint-un W® material usor (aliaj de aluminiv), care Fin 24 Piste fixe ale motor permite 0 ricire rapids. in corpul su fit 75 ,Postla unl cami de ck Find montate ghidurile de supapi si Sca- ¢ senna, cana te sna 2 sims clindritrs 9 ching, 4 — xritra, de chuluas_ 5 —cacarat penis ey ieletetpereer 25Chivlasa este astiel conceputé si realizaté incit s& prezinte urmatoarcle earacteristie — reristengS la presiunea gazelor: conduetibititare bun’; = rezistens& In coroziune: — realizarea unel ecanseicigl perfecte, la aplicarea pe bloc, prin intermediul garnicurii de chiulasa. Chiulasa motorului Dacia 1300 comporti o serie de orifici: pentru supapele de admisie-ovacuare, pentru circuitul de ricire, pentru montarea bujillor, pentru termocontact, precum si diverse alte orificli pentru montarea prezoa- nelor 1 suruburilor necosare fixérii chiulasei pe blocul motor. Garnitura de chiulas 4 prezinta caracteristici metaloplastice si este construits dintr-o foale de azbest grafitat, intdrit& pe margini cu © foaie de alama (pentru uncle variante). Pe una din fee se prezint& inscripria HAUT-TOP"; intotdeauina garnitura de chiulasa se agazi cu aceast® inscriptie in sus. Carterul inferior (baia de ulel) 5 este executatt din tabla de ‘oyel ambutlsat%, reaspiratia gazelor efectuindu-se prin admisie. Golirca ae ulei a carterului inferior se face printr-un orificiu inchis eu un dop metalic magnetic, agezat Ia partea inferioars a carterulul, avind $1 rolul de a colecta impuritatile feroase din ulei, Capacul chiulasei 6 este confectionat din tablé ambutisats. 9 sorvaste atit pentru etangarea circuitulul de ungere cit ¢1 pentru alimentarea motorului cu ulei prin busonul de umplere 7, ajezat la partea superioar3. Capacul chiulase! este prevazut cu dubluri metalice care au rolul de a crea o suprafati marita de retinere a gudroanelor gi a altor impuritigi din uleiurile arse de motor. Garniturile de etangare palier 17 si distributie 14 au rolul de a realiza ctansarea pallerclor de capit ale arborelui cotit. Ele se exccutt din cauciuc cu insergie mecalick sl sine previzute cu un arc spiral din sirm& care serveste la ayezarea perfecti a marginii garniturii pe suprafaya de etansare. Dimensiunile principale ale acestor garnituri (dlametrul interior x dia metrul exterior x grosimes) sint: — pentru garnitura de etansare palier = pentru garnitura de etansare distributie 70 x 90 x 10 mm. 35x 50x 8 mm. 2.3. Piesele mobile ale motorului Acesten compun dou mecanisme distincte i importance fn funcionarea motorulul: — plesele mecanismulul biel3-manivela: = piesele mecanismului de distributie. 26 Mecaniemul biel-maniveli serveste la transmiterea fortelor create in llindrii motorului la arborele cotit, lar mecanismul de discribusle asigur’ introducerea amestecului carburant in cilindril si evacuarea gazelor arse. 2.3.1, Piesele mecanismuiui bielé-manivelé In fig. 2.6 sint prezentate piesele mecanismulut bieli-manivels, Pistoanele 1 sint confectionate din alls} de aluminiu, turnat, avind forma de butol, prelucrate cu ovalitate si coniitate controlat8. Ele sint foarte rezistente la presiunile care apar in timpul explosilor si la uzura ce spare in timp. Avind greutiti diferite, sortarea lor se face In functie de greutate 4i alezajul axului de piston. ZA e | 2g iong 3 pena 2 sme a' ‘xa plsonult ext dealt cu 1 mm spre slngn axe teoretce a clindrulai (Vig. 2.7) in tens opus elu de rotaie a motorulul pentru educeren cupltal de bat Golare » ptonulas gi micioraren bitilr acestla pe clindra. \ Faph de consderentle de mal su, atte set ee | cesar ea, ly montarea pstcaelor tn acelerale specie | zie, te int tama. de snsul Indkat pe piecane LN operat ¥ sau sigeata dinjatd epre volat) si «8 so i respecte intcemal tehnologia de nlcuie a pstoanclr, £ Gare Ini in atrbupile ielerelor service specalzate + Axele pistoanelor (bolturile) 2 con f.27.Poaonaren fctionate dn ofl, sine montate fix In pcioarele bee Deh pliconutul td Bafa linden $i liber in bosalele piscoanelor. Principalele date tehnice ale acestora si —diamecrul nominal, = lungimea, eas = dlametrol hurl din bueg bee 20 Boat mn +0,006 mm. —diametru! giurli din bosajele pistonului 20 70,003 mm Segmensil 2 sint in qumir de trei pe piston. Constructla $1 destinayia fleehruia este diferis8: = segmengi de foc 0, de forma cilindrie8, confectionatl din font& nodular8, cromati Ia exterior $1 ayezat! in canalul superior al pistonului; — segment! de etangare b, de form® conics, fabricas prin turnare din fone specials §1_montagh in eanalul din mijloe: = segmengi de ungere (raclori) <, executayi din eabl8 expandaes in forms de U, ca fance (pentru cazul sagmengilor U flex) sau turnatl din fontd cu arc expandor in interior (pentru cazul segmentilor Goetze) La motoarele care echipeazi autoturismele Dacia, segmentii tn poziia monta] la rece reprezinta 0 fantS foarte micS (0,25 ...0.40 mm). In timpul funeglonaril motorulut, prin dilatare, se apropie capetele, distanta dincre ele devenind aproape egal cu zero. In’aceste condipi, plerderile de gaze sau Ulel prin acest loc sint neglljabile, Pozigia de asezare & capetelor de segmenti trebuie si fie decalats la 120 grade (fig. 2.8). Fig. 2.8, Ajezarea cogmentilor pe piston Arborele cotit 6, turnat din font’ nodulars, este prevézut cu: —cinel fusuri paliere care formeazi axa arborelui; = patru manetoane, care servesc la prinderea bielelor: <6 flansé cu gapte giuri filetace care serveste la prinderea volantulul; 0 bucsa din bronz, care are rolul de a sprijini capatul arborelui de ambrelaj; — 0 gaurd filetats unde se ingurubeaz5 gheara de pornire manual (racul) sau surubul obturator; = canale de ungere pentru paliere s1 manetoane. Dou semiinele distanglere 10, cu grosimi cuprinse intre 2.28 mm gi 2,43 mm, au rolul de a prelua jocul longitudinal al arborelui cotit. Date tehnice principale ‘= diamecrul_ manetonulul: cota nominal B98 mm; cota de reparatie, 43,75 mm = toleranta de rectificare a manetonulul: = 0,00 mm: = 0.02 mm: = ovalizarea manetonulut, max. 0,005 mm = diametrul fusulut pali cota nominal, 46,00 mm; cota de reparajie, 45,75 mm}= toleranta de rectificare, = 0,00 mm: = 0,02 mm: = conicitatea, max. 0,005 me = Jocul longitudinal al arborelui cotit, 0,044 la 0,16 mm, © caractoristicd importants 2 arborelui cotit este aceea ci manetoanele i fusurile de palier sine galetate (roluite) la margine din fabricatie, pentru a se asigura ungerea laterals. Este necesar si se fin8 seam& de aceast caracteristicS atuncl cind se face rectificarea_manetoanelor, deoarece galetarea trebule mentinuti pe © por~ fiune de 140 grade orientatd spre axa de rotatie a arborelui cout (fig. 2.9). Cuzinesii palier 7 av urmitoarcle diametre intericare: = cota nominala, 46 mm; — cota de reparatie, 45,75 mm. Bielele 4 sint executate din ofel special, prin matrigare, cu sectiune fn forma de 1. Capul bielei se monceazs pe manetoanele arborelui cotit, prin Intermediul capacelor de bielS gi cuzinezllor, iar in piciorul bielei se monteaz fix axul pistonului. In funcyle de greutate, bielele sint clasate in patru categoril. Toleranta de greutate nu depijeste dou’ grame in cadrul acelelasi categoril (e, — 478— 480 grame; gy = 493 — 495 grame; gy = 50B—510 grame; 2, — 523 — 525 grame). Fig. 29. Pozitis galetirt arborelul cote. Date tehnice principale: = diametrul alezajului in piciorul bielet, 2 ~ diametrul alezajului in capul bielel, arts 7 — diseanga intre axele alezajelor biclel, 128 4.015 mms = risucire sau incovoiere, maxim 0,03 mm; = jocul lateral intre corpul bielei si arborele cotit 0.2 mm. Cuzinesii de bielS 5 au urmbtoarele dlametre interioare: = cota nominal, 44 mm; = cota de reparatie, 43,75 mm. Volantul dal motorului, pe care se preseaxi corcana de pornire, este confectionat din ofel, tot ansamblul montinduse pe flenga arborelu! cou prin incermediul a 7 guruburi, Date tehnice: = fulajul maxim al volantului, 0,06 mm: = cuplul de stringere al guruburilor volanculul, 5 kgf: = numarul de dingi ai coroanei, 417 bue. Suruburile de fixare a volantuluise Inlocuiesc la fiecare demontare, deoarece acestea au $i rolul de autoblocare, 2.3.2. Piesele mecanismului de distributie ‘Acest ansamblu de piese asiguri deschiderea gi inchiderea supapelor de admisie si evacuare la momentul oportun Piesele componente ale mecanismului de distribuyie sint prezentate in fig, 2.40. Arborele cu came 1 este confectionat din fonts speciald si este amplasat lateral pe patru paliere in carterul motor. El cuprinde camele supapelor de aspiratie si evacuare 13, pinionul de antre- nare 19 al axului ruptorulut discribuitor 31 pompel de ulei, precum si excentri= cul de comands 20 al pompel de benzing (fig. 2.10). Date tehnice principale: —Jocul longicudinal al axului cu came masurat la brida de reglaj 21, 0,06—0,11. mm: —lagire paliere fri cuzineti. Langul de distribusie 2 serveste la transmiteres miscarii de ls arborele cotit la arberele cu came, prin intermediul a doud roti dintate, Roata dingatl mal mare 2 este fixatl pe arborele cu came, iar roata dingati mai mic& 17 (fig. 2.6) este fixata pe arborele cotit. Lantul este confectionat 31din zale de ofel nituite, avind un incinz’tor 4, comandat hidraulic prin inter medial unul jiclor ce se afl8 in legatur8 cu ciccuitul de ungere. Supapele de admisie 5 gi evacuare 6 sint amplasate in " "| supapelor de provenienga Renault. < prcurile de tupapt 6 idanice BOE a pontru admisie si evacuare, se construiesc L] din ofel special pentru arcurl gi sint acope- a Elemente constructive rite cu un strat de email special, care are le supapelor: 4 — ameter Oy — Ameer rolul de a proteja arcul Impotriva coroziunit Principalele date caracteristice sint: eis: 7 —lungimea liber’, —lungimea sub sarcing de 36 kgf, = diamettulsizmel arcull, 3.4 mm. & Clause feer eye men Kampa culbucorilor este fixatk pe chiulash si éste formats din urmitoarele piese (fig. 2.10): "= patru suporturi 16, din fonts, fixate fiecare pe chiulasé prin intermediul unui bulon; = axul culbutorilor 10, confectionat din feavi de ofel avind orificile 22, in dreptul suporturilor, preluind 1 rolul de canal de ungere; = opt culbutori pentru admisie 41 evacuare 14, din ojel turnat, protejay! prin fosfatare; cine! arcuri 12, de menginere a distantelor dintre culbutorii de pe ax. Date tehnice principale: — inalfimea suporturilor culbutorilor, 40 mm; 0,027 mm; —alezajul de trecere al axulul culbutorilor, 14.9) — diametrul axului culbutorilor, 14 mm: — alezajul culbutorilor, 14 dpe — jecul culbutorilor pe axul lor, —Jocul Intre culbutori gi coada ‘supapel, a rece Ia cald admisie: 0,15 mm 0,18 mm; 0,20 mm 0,25 mm. 3 3 Avtotutiamal Dacia 100Tachesii 7 se confectioneazd din fontd special’ gi au formA cilindrics. Diametrul tachegilor gi al ghidajelor lor sint urmstoarele: = diametrul exterior: co nomial, 419 mm Coed de reparai, 192 mm: Pee pani 9, ota nominal, 19. £9021 mm: cot de repartisie, 40,21 mm. 192 79 Nota: La-demontare, tachefil se repereazS. Tijele culbutorilor 11, confectionate din ofel, au urmitoarele date caracteristice: — lungimea, 178 mm; = diametrul, 5 mm; = toleranja la rotire, 04 Ia 0,5 mm. 2.3.3. Functlonarea mecanismulul de distributie si diagrama distributiel In principiu, la motoarele in patru timpi, deci sila motorul autoturismului Dacia, obturarea orificillor de admisie-evacuare este realizati de supapele de admisie $i evacuare, a ciror comand3 se realizeazi prin camele arborelui cu came si arcurile supapelor. Camele asigurd deschiderea, iar arcurile inchiderea corificillor. Organele anexe care asiguri transmicerea migcaril de la arborele cu came la supape sint: tachetli,tijele Impingatoare si culbuto Functional, mecanismul de distribuyie trebuie si asigure deschiderea si 4pol inchiderea orificilor de admisie-evacuare la momentul oportun (fig. 2 12). Intotdeauna, conform ciclulul teoretic de funcfionare a motoarelor in patru ‘impi, supapa de admisie deschide orificiul de admisie in momentul cind pistonul ajunge la punctul mort interior. in aceast8 pozite, tachetul 7, gasindu-se pe bosajul camei arborelui cu came 15, impinge, prin intermediul tll 11. un capit al culbutorulut /4, care, printr-o migcare de rotire in jurul axei 10, Impinge coada supape! 5, Invingind tensiunea arcului de supapi & si astfel supapa de admisie se ridic& de pe scaunul sdu, permitind intrarea amestecului carburant din galeria de admisie, in interiorul cilindrulul, In momentul inchiderit o ae Elementele principale ale sistemului de r&cire, care realizeard circuitul Inchis, sine ardtate in fig 4.1. Ty Fig. 4.1, Circuitul de ricire a motorulul: Radiatorul 1 are carcasa exterioar’ confectionats din opel; celulele radiatorulul sint executate din alam3 subtire necorodabila. Este plasat in faja motorulul: la partea superioara si inferioara, radiatorul are tuburi de racordare (poz. & si respectiv 7 din fig. 41.) cu pompa de api, respectiv cu instalajia de ricire a motorului capetele tuburilor sint strinse cu coll cere, La baza radiatorului in partea sting® se afl8 robinetul de golire = Vichidului de r&cire. Pompa de api 2estecentri fug8; prin capacul siu trece axul roto- rului prevzut cu rulmenfl, presetups lun sistem de etangare. Sistemul de etangare Interioar’ a pompei de api este de constructle modernd (fig. 4.2.), ark settee:flind compus dincr-un inel elastic 1, presat de arcul 2, prin intermediul unel saibe 3. ‘Acest ansamblu determin 0 anumit8 presiune pe bucsa autolubrifianca 4, care se sprijing direct pe carcasa pompei de ap& 6, realizind o etangare per- feet. Tntre corpul pompei si capacul acesteia, se ayazi o garniturd, intotdeauna uscatd, care trebule schimbaté la fiecare demontare a pompei de ap3. Ventilatorul 3 se monteazi pe flanga pompei de api cu ajutorul a patru guruburl. Rotorul ventilatorulul este format din sase palete executate Gin tabla echilibrate static si dinamic. Ventilatorul, pe lings faptul c& are rolul principal de a rici lichidul din radiator (indeosebi cind yiteza autoturismulut {este micd sau cind acesta stationeaz3), are i rolul de a crea in permanenga un circuit de aer in compartimentul motor: acest circuit de aer se efectueszi prin partea de jos a motorului (scut motor) si contribuie la ricirea bali de ulei, alternatorului, bobinei de inductie etc. Termostatul 4 este afezat in bosajul de iesire la partea superioars a pompei de apa si are rolul dea permite atingerea rapida a temperaturii de regim normal de functionare a motorului Constructiv, termostatul este format dintr-un burduf metalic din alama, care este inchis ermetie; in interiorul lui se glseste un lichid special foarte vo- latil. La partea superioar& are supap8, care, in functie de dilatarea lichidulul din Interior, sub influenga temperaturii, permite sau obtureazd trecerez lichidulut de récire spre radiator. In fig. 4.3, este reprezentat3 schema de functionare a termostatului si a cireuitulul lichidului de racire, in functie de temperatura acestuia Functionarea termostatulul este urmatoare —cind temperatura lichidului de ricire este sub 80°C, termostatul este Inchis (p02. a). ar lichidul de ricire trece direct prin canalele bloculut i chiue lasei spre pompa de ap3 care 1l impinge sub presiune din nou in blocul motor, deci in acest caz pompa de apa debiteazi in circuitul inchis;, — cind temperatura lichidului de ricire este mai mare decit 80°C (poz. b), lichidul din tubul termostatului se dilatd, supapa se deschide si permite ‘trecerea lichidului de racire citre radiator spre a fi racit. In aceasta situagle, presiunea scade in primul circuit, jar trecerea direct este inchisd, Vasul de expansiune 5 este introdus in circuitul de récire cu seopul de a compensa variaylle volumuluilichidulul de rcire, determinate de .variagille temperaturii lichidulut, asigurind in orice moment plinul circuitului de rice, Este plasat pe dubluraanpl dreapta, sub capota motorull Is loc vinibil. Vasul de expansiune este legat de radiator printr-un tub flexibil 6, fixat la capete cu calle (i. 4.1.) La parca supercar vaul de, expansine se afl8 supapa 9, introdus’ in capacul vasului, avind dou’ orifici din care unul B comunieS cu exteriorul iar celdlalt A cu vasul de expansiune. Supapa mai are garnitura de cauciuc 1 presat8 de arcul spiral 2, prin intermediul rondelei 5, far [a partea centrall vaiva 3 impinsi de arcul 2 (fig. 4-4). Supapa vasulul de expansiune are un rol important in menginerea in perma- renga a plinului nivelului eireuitului etans de racire. Tn fig.4.4. este prezentaté schema de functlonare a vasului de expansiune- In poz. 5, presiunea in circuitul de rScire ereste mult gi foarte rapid ajungind la 650 4 10 gffem?, datorité unei supraincalziri a motorului. In aceast® situatie, lichidul de rcire se dilatS, deversind tn vas si ridicind nivelul peste cel limits. Presiunea aerului creste in vasul de expansiune 1 lucreazi asupra valvei 3 fi garnicurit 1, invingind presiunea arculul 2 ‘Astfel esce permisi lesirea in exterior a aerulul din vas, creindu-se 0 scidere de presiune in circuitul de r&cire, dup& care valva s!supapa vasulul de expansiune revinin pozigialor initial’. Tn poz. b, tn vasul de expansiune se manifesta o depresiune de ordinul 50 -£ 2 gfjem®, determinatd de o contractie a lichidului de ricire din instalatie. Valva 3 permice intrarea aerului in vasul de expansiune la presiunea atmosferic’, ceca ce determing trecerea unui surplus de lichid de racire din vasul de ex- pansiune in radiator, asigurfnd in permanenga plinul circultului de rcire etans.. Contactorul termometric (termocontactul) 10 este montat In sistemul de ricire al motorului in capatul chiulasel inspre volant si serveste aFig. 44. Schema de funetionare » supapel vasulul de expansiune Ja semnalizarea cresteril temperaturit lichidului de r&cire, cind acesta atinge 415° 4. S°C. Semnalizarea se face prin intermediul limpli corespunzatoare care te afli pe tabloul de bord al autoturismulul. Termocontactul de tip 1EPS 5 530, prezentat in fig 4.5., este format dintr-un corp filetat 1, inchis prin intermediul unui capac izolant prevazut cu © borné de contact 2. In interioru carcasel, se afl8 0 lam& bimetalicS 3, care, la cregterea temperaturi lichidulut de ricire, realizeaz4 inchiderea contactelor 4 la borna contactorului, aprinzin- du-se lamps indicatoare 5 de pe tabloul de bord. 4.2. Intretinerea sistemului de rdcire 4.2.1. Nivelul lichidului de racire La livrarea autoturismulul, circuitul de racire este umplut cu amestec, care asigurdo protectie contra inghefarii pind la minus 35°C. ‘Nivelul lichidului de racire in vasul de expansiune trebuie verificat periodic, astfel ca 83 fie intotdeauna aproape de nivelul maxim marcat pe vas. Verificared se face atunci cind matorul este rece. Funetionarea motorului este permis& numai cind nivelul lichidulul de ricire ‘in vasul de expansiune este cuprins intre cele doua repere. In cazul in care se constati ¢4 nivelul lichidului este sub reperul minim, trebuie ca, in cadrul celui mal apropiat atelier specializat, s& se controleze Intregul sistem de racire $i si se restabileasc& nivelul, ficind totodat8 si aerisirea circuitului de ricire. In cazuri excepfionale, cind autoturismul este in cursi si se produc plerderi de lichid din diverse cauze ca: spargerea unor racorduri sau tuburi la sistemul de ricire, porl sau fisuri la radiator etc., cauze ce pot fi remediate local cu mijloace improvizate, se permite continuarea cursei autoturismului pin la cel mai apropiat atelier specializt, respectindu-se urmitoarele recomandari — se opreste motorul, agteptind S—10 minute, pentru echilibrarea statieS- 4 lichidului in sistemul de récire; — se scoate capacul vasului de expansiune $i busonu! radiatorului, folosin durse 0 cirpé sau laveti (atentie: diferenta de presiune dintre instalatia de ricire si exterior, determinats de temperatura lichidului de ricire poate provoca o iesire rapids a vaporilor cu presiune in afar, care poate provoca opirirea); — se toarnd api distilatd sau, la nevoie api de ploaie foarte curatl In vasul de expansiune, ping la reperul maxim, si In radiator, pind la nivelul busonului — se agazi robinetul climatizorului pe pozitia deschis (Inesilzire); — se slibesc suruburile speciale de purjare amplasate pe tuburile de caucluc, care conduc la pompa de apa si radiatorul climatizorulul; — se porneste motorul, lisindu-l s& functioneze la turasia regimulul de ralanti de 750-800 rot/min: — dupa restabilirea echilibrului lichidului In cireuitul de ricire qi iegirea parfiald a aerulul prin robinetele de purjare, acestea din urmé se Inchid; — se pleacd cu autoturismul la o vitez8 redusé de maxim 50 km/h, respec- tind turafia constant a motorulul, lar dup fiecare 15 min de mers, se contro- leazi nivelul lichidului in vasul de expansiune, pentru a se observa eventuala seidere sub reperul minim. Numai in aceste conditii, autoturismul poate fi ddeplasat pind la cel mai apropiat atelier de specialitate. 51In toate cazurile, in care motorul a fost exploatat in conditiile aratate mai Inainte, este obligatoriu ca, dupi remedierea defectelor sistemulul de r&cire, s& se inlocviased ulelul din carterul inferior al motorului, deoarece acesta a contribuit in mare masuré la ricirea pleselor mobile ale motorulvi in condisii foarte grele, pierzindu-si din proprietisile sale de lubrifiere. 4.2.2. Completarea lichidului de racire Lichidul de racire folosit pentru autoturismele Dacia este de tip B-LIFROM- 69, fabricat in fark si comercializat prin unitatile specializate. El este realizat pe baz de etilen-glicol, amestecat in proporsle de 50% cu api distilata sau dedurizati, asigurind o protectie a motorulul contra inghefaril, aga dupa cum sa mal ardtat, pind la temperatura de —35°C, Lichidul de ricire, prezentind unele propriety fizice gi chimice constante, se recomandé $8 se foloseascd atit In perioada de variicit si larna. Completarea acestuia trebule $4 se fack numai cu opd distilatd sau lichid de ricire de acelasi tip: in eaz contrar, amestecul lichidelor de racire de diferite tipuri poate da diverse reactil chimice care contribule la scoaterea prematurd din exploatare a radlatorulul sau a racordurilor din cauciuc. 4.2.3. Folosirea ecranului de protectie si a husei Pentru pericada de larnd, se recomandi si se foloseasci ecranul de protectie care a fost livrat odatd cu autoturismul Eeranul se plaseaza intre masca si radiator, in faga ventilatorulul (fig. 4.6.) {In cazul in care temperatura exterioara coboar sub 0°C, sav cind exist umi- ditate excesiva in atmosferd, evitind givrajul carburatorulul Pentru cazul temperaturilor foarte scBzute, sub —10°C, se recomands folosirea une! huse exterioare de protecrie, ce se plaseazd in fata mit, aga cum se arati to fig. 4.7. Este obligatorie scoaterea acestel huse la temperatura exterioar’ de peste ec. 42.4, Verificarea gradului de congelare a lichidului de racire Deoarece eventualle plerder! de lichid de ricire in timpul anulul se com- pleteaza. de cbicel cu apa distlats, aceasta conduce la modficarea comport Fehidului de ricire, din care cauzi se recomandl ea, lo nceputal nil poembrie a flectrui cn sd se verfice gradu de congelare ol acestua. Verificarea se poate face ia'un atelier speciliar, flosindu-se un aparat termodensimetru, care deters mind gradul de congelareallchidului de ricre, Pentru a se face o verificare corecti a gradulul de congelare al lichidulu, se va proceda ase oe porneste motorul pentru se realiza uniformizareslchidului de ricire si age inci la AU'C, cemperaturd recomandatd pentru verifiearea gradelor de congelare, In cazu in care masurarea se face lao temperatura ciferitt de 40°C. se va la Tn considerare corespondenta dintre gradele de congelare cite pe scara termodensimetrulu! 81 cele corespunzitoare diferitelor temperatut, Fe momentul misurdrt ale lichidului de ratire,redatd tn tabelul 4.1. Tabelul 4.1 Corespondenga intre gradele de congelare citite pe scara termodensimetrului si cele corerpunsitoare diferitelor temperaturi ale lichidului de ricire tn timpul. misurdrl Fig. 47. Agezaren husel ext fstemul de racire ai moto tecile’ fa siatemul de ricire. a moterulul. = oy eee ey Seah fag | eee She esa fa eras | alee me Sse a sola | Sas. | Sieh eae Sh eed Se Sraees = Tae | Sa | Ste | Sar | Spo | ae | ae | S32 | Sar Sie | Srelaie | aas See | Sas | S00 | | Sasi |=ial| =at0) essen | |e — s¢ stringe cu o pensetd tubul de legiturd intre radiator si vasul de ex: pansiune; — se desface bugonul radiatoruluis = s¢ ia pusin lichid de r&cire cu ajutorul termodensimetrulul, apol se pune laloc bugonul radiatorului, slabindu-se penseta de pe tubul de legatur, amplasat fnere radiator i vasul de expansiune;= se clatin’ usor termodensimetrul, pentru a permite flotorului $8 ia pozitia sa de echilibru, se citeste valoarea temperaturii si a gradelor de pe seara_termodensimetrulul, apol, folosind tabla de corectie, se determin’ exact gradele de protectie a lichidulul de ricire. 4.2.5. inlocuirea lichidului de racire La fiecare 2 ani si 30 000 km rulayi, se recomand& inlocuires lichidului de Ficire si controlul ecangeitStii sistemuiul (racorduri tubulaturd din eauciue, garnituri la busoanele de umplere de Ia radiator si vasul de expansiune). Decarece operatia de inlocuire a lchidului de ricire # aerisirea circultulul necesitffolosirea unor scule specializate si respectarea unel tehnologi precise, se recomanda ca aceasta s3 se efectueze Iner-un atelier specializat, Totugi, pentru cel care doresc si execute singuri aceasti operatie, in con- tinuare se descrie concis modul de umplere gi aerisire a circultulul de ricire, La efectuarea umplerii corecte, este necesar H se foloseasci un dispozitiv simplu, MOT 401, prezentat schematic in fig. 48. Dispozitivul se compune dintr-o plinie 1, un tub din polietilens transparenta 3 foarte elasticS, avind la capat 0 cana normals 2. Inere cana gi busonul 5 de fixare a dispozitivului in circuiedl de umplere a radiatorulul, ve afl8 0 feav8 rigid din alam 4. Bugonul 5. de fixare a dispoziti- ‘uiul, trebuie si aibé acelasidiametru cu orifciul de umplere al radiatorului, fiind prevazut i cu 0 garnitura de etansare 7. Pentru evacuarea eventuala a aerului din instalase, In timpul uumplerii,dispozicivul este prevlzut cu 0 feavl subtire 6, din alams, Dispozicivul desris poate fi realizat cu mij- leace locale, in orice atelier, ¢1 permite umple- rea circuitului de ricire la un nivel mule mai ridicat decte nivelul suruburilor de purjare 1 12, amplasate pe tuburile de cauciuc dintre pompa de ap gi radiatorul climatizorulut (fig. 4.9). La umplerea 3 aerisirea circuitului de ricire, umplerea 3 te se va proceda astfel (fi. 4.9.) Margins“ saute( "Owe nm: — se agazi robinetul de inctlzire 5 in poste aH * fia deschis, permitind trecerea lichidului de ‘cire in instaagia climatizorului; fe Fis. 4.0. — se desface busonul radiatorului si se asazi dispozitivul MOT 401, ingurubind bugonul acestuia la radiator asigurindu-se o etangare perfects prin garniturd; — se agafi pllnia aparatulul de capota motorului, astfel ca tubul din polietl- lend s& fie intins: = se asaz3 canava aparatului MOT 401 In pozitia deschis si se desurubeazs suruburile de purjare 1 sl 2.; — se verificd si se string bugoanele de golire a lichidulul de ricire de la radiator sl motor; — se umple vasul de expansiune 6 pina la 30 mm deasupra reperulul maxim, se pune apoi la loc capacul vasului cu supapa sa; — se face plinul cireuitulul tn radiator prin parcea superioari a dispozitivu- lui MOT 401: —cind radiatorul s-a umplut, se stranguleaz’ conductele 8 i 9 cit mal aproape de pompa de apa cu ajutorul unor pensete 3; — se porneste motorul la turatia de ralanti accelerat (1 500 rot/min) si se continua umplerea radiatorului, pind cind prin suruburile de purjare 1si 2 urge un Jet continuu de lichid, fra bule de 2er, apoi acestea se inchid (din acest moment suruburile de purjare nu se mai deschid); 55= se scot pensetele 3 41 dispozitivul MOT 401, apoi se complecteari ni- velul radiatorului, dup3 eare ée pune busonul; = se opreste motorul, iar dupa récirea complecti, se verificd dacd nivelul lichidului fn vasul de expansiune se glseste inere cele dous repere. 4.2.6. Alte sfaturi practice privind tntretinerea sistemului de racire sng TCU nilodars Er ermostat; in azul defect ll este obligatorie nlocuirea, In cazul deformaril paletelor ventilatorului nu est formarli paletelor ventilatorului nu este permisi reindreptarea acesora, deoarece echllrareasaticd dinamich a ventlatorulul, corespunta. toare turatiel maxime a motorului, se face numat cu aparaturd spocializatd; ‘este necesard inlocuirea ventilatorului La realizarea unei rdciri perfecce a motorulul contribuie 1 intinderea corectd a curele! de ventilator. Pentru verificarea sigetlicurelei de ventilator Tecomandatia fide 57 mm, se foloseste dispozitivul control curea ventilator” ELE 346, procedind actfel (ig. 4.10): — se'ajazé rida dispoziivului pe curea: = se apasi cu degetul pe implngitorul dispozitivului, pind in momentul In care partea de jos a acestuia ajunge la acelai nivel cu partea de Jos « bucteh intermediare culisante — se citeste valoarea pe tila gradati csI se compars valoarea cu cea prescriss. fn cazul neobsinerii valorii de 5—7 mm, se va regla intinderea curelei prin indepirtarea sau apropierea alternatorulul, dupa deblocarea baretel de intin- dere {2 alternatorului, acfionindu-se asupra suruburilor de fixare 2 gi 3 alte natorulul ‘© curea prea intins§ se deterioreazi rapid si provoack totodat uzura pre- maturi a rulmentilor alternatorului si pompei de api. La montarea unei curele roi, se va verifica gi reface tensiunea curelei dup 10 minute de mers, iar apol dupa circa 2 000 km. La fiecare montare a supapel vasulul de expansiune sau a busonului de la radiator, se va verifiea starea garniturilor acestora, deoarece o montare necores- punzitoare sau lipsa acestora, conduce la intrarea aerului in sistemul de rdcire, mnicgorind astfel eficacitatea riciri in cazul plerderilor pronuntate de lichid de ricire, este strict necesaré prezentarea. autoturismului la cel mai apropiat atelier specializat, deoarece teste posibil $8 existe defectiuni interioare in canalele circuitului de racire (fi suri sau port in chiulas, garniturd de chiulas® arsi la interior ete.), defectiuni ce pot fi inliturate numal in atelierele autoservice care posed scule i personal specializat. PeTermocontactul se monteazi prin Infurubare In chiulas,avind ca element de etangare o garnicurd din tabla de cupru. Pentru asigurarea unei etangeitati perfecte si a unui contact electric corespunzitor, carcasa termocontactului se stringe la un cuplu de 1,3 kgfm. Se recomanda ca poritia Iui_de functionare 3 fie verticald, adici borna 53 fie in sus, iar legitura cu figa plat a bornei sf se faci obligatoriu cu fisa mami tip AMP. Avind in vedere c8 termocontactul se leaga in serie cu lampa de semnalizare (becul de pe tabloul de bord), puterea becului nu trebuie s& depaseascd 3W; in caz contrar, se produce degradarea termocontactului 5. INSTALATIA DE ALIMENTARE 5.1. Constructie si functionare Alimentarea cu combustibil @ motorului este clasic§, adic& se realizeaz Prin pompa de benzing Sistemul de alimentare este prezentat schematic In fig. 5.1 si se compune din: rezervorul de benzin& eu Indicatorul de nivel; conducte; pompa de ben- Zin’; carburatorul; colectorul de admisie-evacuare; filtrul de aer. 57Rezervorul de benzin§ este amplasat in spatele autoturismului, {in partea de jos a portbagajului si este confectionat din tabla de ofel. In interiorul rezervorulul, se afl pereti despartitori ,spargatori de valuri", dispusi transversal, care au rolul de a frina mata de lichid care se deplaseazi in rezervor in timpul migedril autoeurismului. Gura de umplere a rezervorulul se astups cu un buson metalic, previzut ‘cu Inculetoare i supap4 de aerisire; aceast’ supap’ evit§ crearea une depre- sunt, atunet cind nivelul benzinei scade; (depresiunea nu este de dorit, intruce Se poate opune fortel de aspiratie a pompei de benzing). Supapa bugonulul Permite ca benzina din conduete $4 stea tot timpul sub presiune: se evitS astfel Penele datoritd intreruperit alimentéril cu benzina Acest tip de bujon al rezervorului de benzin§ prezintS urmatoarele avan- tale — reduce pierderile de benzini prin evaporare, mai ales vara; = asigur§ porniri ugoare la rece; = asiguri putere sporiti motorulul. Traductorul nivelulul de combustibil se monteazi pe rezervorul de benzin§ prin ingurubare sau fixare eu suruburi $i are rolul de 4 misura | transmite la tabloul de bord indicat refericoare la nivelul combus- tibilului din rezervor. El se compune dintr-o carcast cu capac 1, cutia eu rezistente 2, bornele 3 41 ansamblul plutitor # (fig. 52). Traductorul nivelului de combustibil functioneaz8 astfel: intre borna trae uctorului (bucfa inclar’ de culoare galben8) si mati (rezervor) se masoaré 0 Fezistenga variabila in functie de pozitia plutitorulul, care urmareste nivelul combustibilului din rezervor. Aceast8 variatie de ‘rezistenga se transmite la indieatorul nivelului de benziné de pe tabloul de bord. 1 sveoturimele Daa 1300 sine monate dou sone Wtadaceae ne nivel combust soe Gacnduse pe aces Princ de fone Tipunle se ri ngerflst nepnd cu primal autotrism solu tcl pint neatorama seria 6310; ees tp S73, fla. ncepind cu auto curl sev 10h fi in eonsoate Siteregs diners ele dood pur cones ural in Dutmul de prndere pe reserve W atme: wr pal Jager — prinderea te face prin de cauciues — Ia tipul IEPS — prinderea se face prin 6 su- ih. ruburi, etangarea prin garnitur din plucs. U cnductele de legiturt dine re a dental de bencled 9 pompa de benzing sine in "4. £2 Tac wana de douk ee conduc eal eneara a = Shduce au rere Soars Me Confcionate din eupra, avind la cape rcordur lastiee In oes engoPeaigc clerg ale heir a saat a'de bemzina este do tipul cu membranf si ste frath pa blot bar, inparten sng, pin out prevoane, Ea exe achonatd e arbor Plo tor incrmedil une tes care impinge pirghia de comands a ree ea anos nesela lcndese prin forgave de readuere: Pera mele Bac 1300 sine montst dul tipi de porpe de benaingy face snorting carburseoral motoraut la paramet! semandorl pam . . a —ee 0 er Serer | minim 0,170 kgfjem*s \ Sones cas Lee ores oe maxim 0,250 kgt/em? Este de refinut ¢& pompa tip Fiat este previzuté ji cu pirghie manual de amorsare. 39Ambele pompe de benzin§ se compun din douk compun din dout par (ig. 5.3.): Jil inferior 2: incase enter membrava ol auld sc nare 7, tija 641 mecanismul de comanda (pirghia excentricull cu accesorile sale $i Dlrghia manvalf de comands); Gis esr Sel = corpul superior 1. In care se gSseste camera de combustbil care asigur amorsarea pompel, o siti de fltrare gi supapele de aspiratie-refulare, Gras manual de amorsare devi otra motors cu sutra dematox Tulu, In eazul in care pompa de benzind trebule reamorsat8, Se mentlo ins cd, la pompele de Benzing care nu au pirghil manvale de amorsare (ec cele de tip Sofabex; Marchal etc), cursele membranelor find foaree mans, redue necstatea (ls pirghilor manvale. Pentre scoares pighter a de amorsare a pompe 5 ie elcace,trebute a excentrcul sie In pola de ire, iar membrana $i arcul s4U libere, Dacd excencrieul se af18 tn pote, ge gus: membrana nu poate fi miscat8; In acest caz, trebuie rotie motorul cu 0 ; Fig. 5.2. Pompi de benzing tip FIAT See acMraditace, ST uN Ee oath ln sfeentrcl “whorl eu came: Functionarea pompel de benzin& se bazeaz3 pe principiul unel pompe de aspiratie-refulare, avind urmitoarele faze (fig. 5.3.). ‘ ~ aspirctia: motorul flind pornit, membrana este trasi tn jos, prin inter- mediul pirghiel de comand’ 3, actionat& de excentricul 8 de pe arborele cu Game. Aceastd migcare determina o depresiune in spatiul de deasupra membra- fel eare are ca efect deschiderea supapel de aspirafie, prin care intr benzin refulareo: pirghla de comand§ 3, coboar’ de pe excentricul 8 al arborelul cu came, rimine liber in tGietura din corpul tljei 4, permigind ca arcul 7 $i readuci membrana in pozifle inigiald si, prin aceasta, s% creeze o presiune fn spatiul de deasupra membranel, care permite Inchiderea supapel de aspiragie si deschiderea supapel de refulare, benzina flind refulata astfel In conducta Gare duce la carburator. Pompa de benzini este ascfel dimensionat§ tncit s& poat8 refula o cantitate de benzin& mult mai mare chiar decit cea solicitati de motor la puterea max xima. [n felul acesta, se asigurd livrarea cantit pli de benzin3 necesard carbura- torului gi in cazul in care se ivesc mici defectiuni la pompa ca: slabirea arcului de actionare a membranel, micforarea prin uzuri a cursei membranei, neetan seltiqi ale supapelor de admisie gi refulare $1 altele. Totodatd, asigurd primire fn carburator numal a cantit3tit de benzind necesara la un moment dat. Refularea benzinei numai in cantitatea necesar’ se bazeazi pe lucrul co relat al arculut 7 de actionare a membranel gi cel al sistemului cui poantou-plu vitor din earburator. Astfel, culul poantou permite intrarea benzinei in carbu ator numal pe misura necesitilior, fapt care face ca presiunea in conducta dinere pomp $l carburator $8 creasci apisind pe membran3 si mentinind comprimat arcul 7 de acglonare a acestela. Pe m&sur& ce benzina se consum®, arcul 7'se destinde, Impingind membrana tn sus, in sensul refulrii benzinel In acest timp, pirghia de comand& 3 lucreaz cu o cursé util® redusd, intruc ea este articulaté cu un joc mare pe tlja de comands ¢ gi realizeaza astfel 0 aspiragie redus§ a benzinei in pomps. Se retine faptul ci aspiratia benzinel in pompi se face la comanda pirghiel de actlonare 3, lar refularea benzinel citre carburator se face prin destinderea arcului 7 de acfionare a membranei Carburatorul reprezinti organul principal din sistemul de alimen- tare al motorului, realizind amestecul carburant (aer-benzin&), necesar functio= nil acestul Autoturismele Dacia 1300 sint echipate cu carburatoare de tipul: — Solex-32 EISA-3, in dou’ variante, montate pe autoturismele Ds fabricate pind in 1972; — Carfil-32 IRM-Weber, montate pe autoturismele Dacia, fabricate ince- pind cu anul 1973. Constructiv, ambele carburatoare sint de tip inversat, cu o singurd camer de amestec, fiind dotate cu: 6= dispozitivele necesare livrSril amestecului carburant la diversele regie muri de funcflonare a motorului: = Incklzire cu ajutorul lichidulul din instalagia de récire pentru evitarea siveajulul 5.2. Constructia si functionarea carburatorului Solex 32 EISA-3 Carburatoarele Solex 32 EISA-3 la autoturismele Dacia 1300 apar in dou’ variante, ale clror caracteristici tehnice principale sint redate mal jot bi - Yariapta S01 Vgrianea 519 ie —iladaee Laphes le fou ds ere @ prospered. Natigpta $01 ai Sdiametrul Tnteriof al cifuzorulei 7 Fy See hinm 72 = diametrul jiclorului principal 145mm 447 mm 43 = diametrul ajutajului automat 1.55 12 mm 4,70 M1 mm {4s = diametrul jictorulul de mers in gol 0495 mm. O45 mm yg = diametrul orificului supape! de incrare a combustibilului 15mm 15mm Sa — diametrul pulverizatorului pompel de acceleratie 35. mm 35mm fe iB daghid: mip, 9 Sesee ane GE FHS MERE TRA tuts pHa pu Tones fori ted arote aliens oan eet phere eae es ee In fig. 54 sine redate principalele parti care compun carburatorul Solex 32 oe Titreglmil de Sunctionsrs sl catbatssralen exis Rar eniee Benet ae aces arse cal eat ee a Bcc Sa eee eee Sicoes a ees Bere erence Functionarea carburatorului Solex in situatia pornirii la rece @ motorului (fig. 5.5 si 5.6). Pentru a se realiza aceasta, se actioneazi ipa Brtouutie poche sctaktne neat aa om Ee eee aes an eR eae Tn aceasts poritie, clapeta de aer 1 obtureazS priza de aer a carburatorulut, Fe ah ceed tan Oe nae ee ara Cccrnasectr re ait the! coma ce oat erence) mewredes 62 pluton: 6 — ae in acelag timp, pistonayul 5 ocups pozigia din dreapta, deschizind canalul 8, care permite alimentarea eu 0 cantitace suplimentari de benzin3. Deeg eae ee eee aaceeericar bensna atit prin canalul 8 cit si prin élspozitivele principale de dozaj ale carburato- Tuluf; benzna se prlinge pe clapeta de admisie i este puiverizacd de aerul 63care trece cu vitess mare prin spagiul asigurat do deschidereaparyall a clapetei in acest fel, carburatorul livreaza un amestec carburant mult imbogsfit, necesar pornirii la rece. Dupi cresteres turafie! motorului, depresiunea produss de regimul de turatie deplaseazi puyin pistonasul spre stinga, invingind rezistenga arcului 9 far afi mpins butonul de pornire de la bord, permitind ofuncgionare regulatd a motorului In timpul fazei de incilzire a motorutui, trebule s4 se deschid’ tn mod progresiv clapeta de aer 7. Prin aceasta, pistonasul dispozitivulul de pornire Feyine treptat in pozigia iniialS din stinga, obturind din ce tn ce mal mult alimentarea de imbogigire. Scoaterea din functiune a dispozitivului de pornire are loc la deschiderea complet a clapetei de zer, pozitie in care butonul de joc este impins la fund. Functionarea carburatorului la mers in gol (uratia de ralanti 750-800 rot/min) este ardtata schematic in fig. 5.6. 64 p: Benzina trece din camera de nivel constant prin iclorul principal 15lajiclorul de mers in gol 16, Benzina se amestecd cu aerul sosit din exterior prin cana- lul 17 $1 trece sub form de emulsie prin canalul de alimentare a mersulul in gol 18, find condusi sub clapeta de admisie 4. lesirea benzinel se regleszi fu ajutorul gurubului de imbogatire 11 Emulsia astfel preparatl este diluat de 0 noul cot de er primité prin canalul 10 gi controlaté de surubul de reglare a aerului 12. Astfel, surubul 11 Fegleazi, tn fape, cantitatea de benzing, lar gurubul 12 cantitatea de aer care formesz’ amestecul necesar mersului in gol Pentru asigurarea trecerii de la mersul incet fa regimul normal economic al motorulut, adic pentru asigurarea amesteculul carburant 1 pe perioada tn care sistemul de mers fn gol iese din functiune, iar sistemul principal de doza] nu a intrat inc¥ in funcfiune, ca urmare a inceperil deschideril clapetel de admisie, sine previzute dous orifill de reprizi 18. Acestea, afezate intr-o zonk de depresiune maxims, in imediatd apropiere de marginea clapetel de admisie, livreazi benzind in perioada de reprizi pind atunci cind viteza aerulul 65In camera de amestec este suficient de mare pentru a pune in functiune dispo- Zitivul principal de doza). Pentru evitarea fenomenului de givraj In zona canalelor de mers incet, carburatorul Solex este prevazut cu dou conducte, prin care circulf lichid de ricire din circuitul motorului, a cirui temperaturd este suficient de mare Pentru incilzirea acestor zone. Functionarea carburatorului la mersul normal al motorului este asiguratt de dispozitivul principal de alimentare (fig. 5.7), Din camera de nivel constant, benzina trece prin jiclorul principal 15 tn tubul de emulsionare 21. Aerul intr prin jiclorul tubulul de emulsionare, ‘rece prin gdurile acestuia, emulsionind benzina care ajunge astfel in canalul de pulverizare 22 si difuzorul 23, previzut cu bosaje concentratoare. a regimuri inalte de lucru, clapeta de admisie 4 a carburatorulul este complet deschisi (fig. 5.8). In aceasti situatie, pompa de acceleratie este pus in legitur’ cu camera de nivel constant si 6 cota suplimentara de beatin’ este absorbit’ prin jiclorul econostatulul 20 si prin canalul 27. Aceasta se amestecd cu aerul care pitrunde prin gura calibrati 25, formind © emulsie ‘are este aspirati in difuzorul carburatorulul. Acesta este cireuitul econosta fului care intra in functiune aga dup& cum sa aritat, numai la regimurt Inalte de lucru ale motorului, atunci cind se solicit& puterea maximé, renunfindu-se la regimul economic. Fig. 5.7. Schema functionarii carburatorului Solex 32 EISA 15 — Ider principal: 20 — jira de mart go 2 ~ tab sen er i emer 2 Aad ag 66 orului Solex 32 EISA la sarcin’ maxima: fig, 58. Sehema funtiontrt earburatorlut Solex 32 £18 oe eee ives de ners 4 cna Pompa de accele- area carburatorulul in regim de accelerare Poms de accle- ul de acce- Fenstionaras carbonates srt once elma comandatd de o tij& de legaturs, alimenceaz& carburatorul In ré leratie.Pompa de acceleratie functloneazi astfel: membrana 20 este actionat de . pistonagul pompel 29, atunct cind se comandd prin pirghia clapetel de accel. rafle un surplus de benzin§ necesar trecerli rapide de la regimurl osse la Feghmuriinalee de lueru ale motoruli. Tn accasty situate, beszina este asp rats din camera de nivel constant prin supapa 3? « pompei de accelerate refulatd tn Interiorul dizorului prin supapa 24 sl pulverizatorul 9 al pompel de accelerafe. La actionarea prea rapldd a plrghiel 32, surplusul de Benzing exte refulatinapot in camera de nivel constant prin jiclorul de compensare 8 5.3. Constructia si functionarea carburatorului CARFIL-32 IRM-Weber Carburatoarele Carfil 32 IRM sint fabricate in fari sub licentd Weber. Ele sint de tip inversat, cu o singuri camer de amestec, cu dispozitiv de Pornire la rece, comandat manual de la tabloul de bord, prin intermediul unui cablu flexibil. Carburatorul poate fi identificat prin inseripfia ‘de pe corpul superior in ‘are sine trecute din turnare elementele de identificare: »CARFIL-Brasoy tip 32 IRM — seria Caracteristici tehnice principale: = diametrul difuzorului principal, 25,5 mm; = diametrul jiciorului principal, 445 mm: = diametrul ajutajului automat, 1155 mm = diametrul jiclorului de mers tn gol, 0152 mm: ~erificiul supapei de intrare a combustibilulul, 15 mm: = diametrul pulverizatorului pompei de acceleragie, 40° mm. Parylle componente ale carburatorului Carfil 32 IRM sint ardtate in fig. 5.10. Functionarea carburatorului Carfil in situatia pornirli la rece @ motorului (fig. 5.11). La tragerea butonulul de oc de la bordul auto- turismulul, prin intermediul cablului flexibil, se actioneazS asupra plrghiel 21, ‘are aduce clapeta de aer 1 In pozitia A, obturindu-se trecerea aerulul prin difuzorul carburatorulul. Cum pirghia 2 este legati de clapeta de admisie 4, prin tirantul 22 si dispozitivul de actionare 20 al acestuia, clapeta de admisie se deschide partial. La actionarea demarorului, motorul absoarbe putin ser pe ling’ clapeta de admisie ce se aflé partial deschisi, creind © depresiune intre clapeta de aer $i cea de admisie. Emulsia realizatf in tubul de emulsionare 17 este absorbita din canalul de alimentare si pulverizat’ in difuzor. Astfel se prepard un amestec bogat, care asigurd pornirea motorului 6B Fig. 5.10, Carburator CARFIL-32-IRM-WEBER: o% Fig. 5.11. Schema functiondrit carburatorului CARFIL 3; ull 32 IRM Ia pornires motorulul emery ea rs oe eto Funcfionarea carburatorului la 70 a fn gol 25. Benzina este emulsionati de aerul care intr’ prin jiclorul de ser 26, traverseazi canalul 27 si, prin orificiul de alimentare la mersul in gol 28, reglabil cu ajutorul surubului de Imbogatire 29, ajunge in camera de amestec a carburatorului, in aval de clapeta de admisie 4. La repriz, adicd la trecerea de la mersul in gol la regimul normal economic, ‘amestecul carburant ajunge in difuzorul carburatorului prin dou’ orifici supli- mentare de alimentare 30, plasate in amontele clapetei de admisie, permitind alimentarea progresiva la deschiderea clapetei, deci la mSrirea regimulul de turatie. Pentru a se evita givrajul in zona orificilor de mers in gol si a celor de reprizi, carburatorul Carfil este previzut cu doud conducte 31 prin care circul lichidul de racire din motor, care. avind o temperatur& mai ridicat3, incSlzeste aceasté zoni, favorizind astfel o functionare uniforms la mersul in gol. Functionarea carburatorulul la mersul normal al motorulul (Fig. 5:13). Benzina iner& in carburator prin racordul 32, prevézut cu file ‘rul 33, care asiguri, atit curatirea prin decantare, datoried pozitiel sale, cit curijirea prin filtrare, datoritf sitei cu care este previzut. De acl, ‘rece, prin orificiul ansamblulul poantou 2s! 3, In camera de nivel constant 8, nFig. 5.13. Schema functionirii carburatorulul CARFIL 32 IRM. la mersul normal: sce 2a et unde plucitorul 7 articulat eu stiferegleazi deschiderea poantoului 3 pentru 4 mentine constant nivelul carburantului. Poantoul 3 este legat de plutito- ul 7 priner-un cirlig de readucere 6. Din camera de nivel constant 8, benzina trece, prin jiclorul principal 9, Mh, Jn pusul tubului de emulsionare 10. Aerul intra din exterior prin jiclorul de aer 13, emulsionind benzina din utul 10. Emulsia trece prin pulverizatorul 17, ajungind tn zona de carburatic. format din centratorul 18 i difuzorul 19. ! La turatii mari, benzina din camera de nivel constant trece $i prin jiclorul gconostatului 11 si canalul 12, se amestecé cu aerul intrat prin jiclorul de aer 14, traverseazi canalul 15'gi jiclorul 16 1 apoi este aspirati tn zona de Earburatie ca.o cotd suplimentars. Aceastd situatie are loc cind clapeta de admis sie 4 a carburatorului este complet deschiss. a partea supericara a carburatorului, se giseste un tub racord 34, care are rolul de a aspira gazele din carterul inferior al motorului, in vederea rede cerii uzuril motorului 41 poluaril. 2 Functonarea corburatoralui tn ragim de accolerare (Cs. 514). normals, clapeta de. admisie e gistyte Inch. In acea : Wi Pea’ 35" ellbereaai' membrana 36 cares sub achunesareulul 37, seins Exrburane din camera de nivel consan prin supapa cu bis 29 canal de slmertare 3%. Cind so apash brane cuplcorl pe. pedla de accelerate Sips de amie = deschie rap a pin incre ihe 4, tran si 4, pre! 35 ga membrane! 3, Benzing ete erm h dfzorul ar Duran raver. canal 42, ‘supapa 43 aul de dscireare 4 in sitaiancare capeta de adm ee comple deschisg membrane 2, sub aces restau 45, exceuth 9 deparesuplimenary eae este Impragtierea benzinel in difuzor. =A 75 pupa de asplraie 2 este provazitl cu o gaurd calbrath care descarch in camera de nivel constant excesul de benzin’.5.4, Colectorul de admisie-evacuare si filtrul de aer Colectoruf'de admisie-evacuare este de construcfie monobloc, turnat din font, 4i serveste, atiz la trecerea amestecului carburant din carburseer {pn cilindrii motorulul (cazul Folectorului de admisi), ct sila evacuarea gazelor din cilingrit (azul colectorului de evacuare). El se monteaz’ lateral pe blocul ‘motor prin prezoane si prin intermediul unel garnituri din azbest. Pe flange colectorului de admisie se monteazi carburatorul, Filerul de aer are rolul de a refine in special particulele foarte fine si dure din aerul aspirat in carburator. Se monteazé tn compartimentul motor pe dublura aripil din faf8, eu jutorul lunor elemente elastice din cauciuc. Legitura dincrefiltrul de aer gi carburacor se ‘realizeazi prin tubul racord din material plastic si burduful elastic. din ‘auciuc pinzat strins la capete prin coliere. Filerul de aer este de tip Lorette, Tecalemit sau IAMT si se compune din egmicoarele elemence: capacul filerului, element filtrant din hirtie speciald, ‘carcasa i plesa centrald de fixare a elementului filerant. 5, Intretinerea elementelor sistemului de alimentare '. La livrarea autoturismului, se introduce in rezervor o cantitate minim& de Benzing (3) de cifrd octanicy corespunzStoare (CO 98). In continusre, $5 Tecomandd allmentarea cu benziné CO 98, la cantitatea dorits, tn functie de distanta necesara de parcurs b. Gura de umplere a rezervorului este bine si fie astupati numal cu bugomul original, cu chele. &: Dupi fiecare trei ani de exploatare a autoturismulul, se recomand’ Sk se efectueze 0 curigire generald a rezervorulul de eventvale impurity, gpk clemente de rugini etc. Operatia se face prin barbotarea unel cantitdti de circa 10 | benzind In rezervor, folosindu-se aer sub presiune. Jd. La fiecare revizie periodic anualf sau dup§ fecare 30000 km rulafi, e verified starea tehnic3 a racordurilor din caucluc, care conduc benzina din Tezervor la pompa de benzin si carburator. Ele se inloculesc daci prezint umflicuri, desprinderi, fisuri, crdpaturi sau fenomene de imbatrinire, ¢. La revizile periodice ce se fac dupi fiecare 5 000 km rulaji, se verifick Gtangeltatea pompei de benzin§, ati la racordurile-din cauciuc cit $i la gurubu rile de stringere a acestela pe blocul motor. f. Presiunea cretatd de pompa de benzin§ trebule verificat’. Metoda de control este simpli 31 necesitX mijloace obignuite de control (manometre 4 /em® si tub transparent), de aceea se recomanda si fie folosits ide peel amleecarets ore catseesnan eeely: ge eiatree — se porneste motorul gi, dupa incdlzire, se las& clteva minute la turatia — se brangeazi conducta transparent a manometrului de control la stuyul Pompe de benzind, citindu-te In acest moment veloarea presiunil statice a Fig. 5.18. Verificarea presiunii pompei de benzini: 5is Aceastd distanti. se_misoar’ in momentul Mewng cind pintenul 4 al contactorului mobil. se aflf e virful camel 7 a axului ruptor-distribuitor, Avind in vedere uzura neuniforma a camelor, sau eventualele jocuri ale axulul ruptor-distris buitor, este posibil ca distanja dintre contacte sa nu fle egali pentru cele patru. came, din 2 Gare caurk “impul corespuneStorunghlul de Dnet=2E, apg, Inchidere al camel s& nu fie constant’ tape cane "0. conduce a fncionares neva ore Pentru aceasta, la motoarele moderne, se recomand& folosirea aparatelor speciale, care misoara In timpul functionfril_ motorulal une ghiul camel in grade sau procent Dwell, In fig. 6.21, sine prozentate schematic une sblurite corespunzitoare inchideril si deschiderh contactelor, precum gi relagia de determinare a Procentului’ Dwell. Valorile corespunz8toare sine: = unghiul camel, F, SP 2; = procentul Dwell, 61 £39, ae ere? | punct a aprinderl se poate face prin doud metode practice 4! rapide, care pot fi folosice la motoarele autotdrismelor Decis 4300; f yentetoda elasied care constd in folosrea limpii de control. Ope- ratia decurge astfel: Snel Cansits arborele cotit, folosind manivela sau ventilatorul, pind cind Perea Ltndeulul nr. 1 (Gol dinspre volant) alunge In faza de. comerecis Gambele supape inchise); forse Sauce reperul 1 de pe fullaarborelul cot in dreptul reperulul 0", Perrorat Pe_Pldeuta capaculal dstribugel (ig, 6.22, por. a) sau reperul de oe Caen, Meoraluls Ta drepeul reperulal 0" de pe carcasa ambrelyein ((g, £22, Pox. 6), ceea ce corespunde tn ambele variante unui cala) de'0" a uptor-distribuitor*), J & branseazd apo! lampde control cu un fir fa borna de alimentare de Joust tensiune a ruptorulul-distribuicor si cu celal fir la mast; seneg aborts surubul de frare a ruptorului-distribultor gi se roteyte ujor {mn sensul avansulul (sensul acclor de ceasornic); = 58 pune contactul de aprindere; aay, Fis. 6.21. Detorminare centulai OWELL: 5) Index de pe plicura ruptorulul-dstribuitor are eret puncte: Pet =O perforarcorespunde unui calaj ce O° a ruptor-dseribultors T Pet IT {miilee) corespungo unui avans ta aprindare ce oct = PEE 2" (singa) corespunde unui avans Ia aprncere Se Lied 100 se roteste ruptorubdlstribuitor in sencal invers aeslae ths onaeoralce BGS” Ie — Metoda dinamica de verficare = sanulal Wop aeteTeT fae folocind. © famps stroboscopic’ gun curometru elec. “re Marele avant al acestel metode const in aceea cl punerea a. punce a. aprinderi re face in condi dinamice, adicd in condi normale aineperarate recanted cted jot deine rlurie evans corr fogal qh vacuumatie tn regimal normal de iulyinare al motor loafers tural Aceati metod® poste fl foloce# numal Tn Verele specializate care posedS aparscuri acer ae earctarel Mevoda de verificare are trel fare: Peimaifazd;cwrinda, verifieron: 3 reglarea avansilul inal, in care scop se foloseja o lamph. stroboscopic eu" cara de pecene ance cecaahe tia turometra, electron Se, erecied gimtesercle opera —se branseaza firul de inaled tensiune bobindruptoraistributor pe racordul 9 al testerulut electronic si un fir Is figs bujiel Fanaa, Indes epee ee — se fixeaz’ pines motorului la ralanti ‘petal de ge fh (739800 roejmin)s ieee mea font ona dn material lai le Wettinaiek, eouretad le carats net afeat|stibeesn reseafercwunels coitenTevansel inal al aprinderti a > enw syed vases dupe itiarut Thing esborcoiien pockn toc (pozitia zero); oo smtp lt reba sre perce marae pe ape de distribugie gl fulia arborelui cotit (variante vechi de autoturisme Dacia 1300), 101 Fig. 6.22. Funeres la punct aimpli stroboscopice la ul de aprindere al ‘motorulut, marcate sint decalato, se sisbeste rozeta Feperele si riming fap In fap3, dupa eare sau spre reperele marcate pe careasaambreiajulul si volang (variante noi de autoturisme Dacia 1300), La apisarea pe butonul de Punere in funcfiune a limpli stroboscopice, mementul apa- riglel seinteit la lamp’ crebule si corespund’ cu alinierea repe- relor, moment care arati ci avansul initial al aprinderii este corect fixat, Daca la aprinderea scinteii ta lampa stroboscopic’, reperele minerulul de la lamp, ascfel ca se citeste valoarea unghiului de avané inifal la aprindere. Dack valoarea cititd este diferitd de O° 42°, s¢ actloneazi direct asupra ruptorulul-distribuitor, rotindusl in. pozifia, cores, punzitoare, pind cind valoarea nghiului de svane cititd pe eadranul tempi Stroboscopice este de 0 grade. In accast& pozigie, avansul inigial este corer rreglat. Fara a dows cuprinde verificarea si reglarea avansulul centrifugal Ia aprindere. Pentru verificare, se folosese: un turometru de avans, bransa- ‘mentele flind identice cu cele din prima fazd. Pentru verificare 1 reglare, se fac urmitoarele operajil: — se debrangeari “tubul de la ‘eapsula vacuumatic’; Is diferite turagit ale motorului (de regul8 trei) marcate in tabelul de Imai Jos, se face s& se suprapun’ repe- Tabetul 6.1 Valoarea unghiuellor de avans cenerfugal Ta diferte taratt Fele fixe §1 mobile, folosind rozeta de c= Vi paiaah defazare a.unghiurilor, citind pe cadra- cas iin | Siar | ats gane ful limpil stroboscopice valoarea une —————| | ghiurilor de avans corespunzatoare M000" * | poke ad turatlilor ta motor, a ciror valoare Plecare ‘trebuie s& corespund’ cu cele din eis tabelul 6.1. Baw In cazul in care valorile nu cores- Pund cu cele din tabel, rezuled ci re- gulatorul de avans centrifugal prezints anomalit in functlonare gi trebuie inlo- cuit, flind interzis’ remedierea sa. 102 1000 | Punce de plocare 2500 | feta 22: 4500 | 32m 36° Ja cuprinde verifcarea si reglarea avansulul vacuumatie Fara a trela cuprinde indere. Rn folosese: aru verificare, se flos rei ve seroboseopicd cu cadran de misurare a unghiull turometrul electronic, un depresiometru de avans, branga- ite find Wentice ca la fazele ae er Sanara verfcare gf reglare, se fac Avi hese rnatoarele operat: SS ee se brangeazi la capsula vacuu- Tuas oan vatied tubul din material plastic care oa Tae de la pompa de depresiune a tes—_—§ —————————;—— {Cul eleeonte, care se pune inf 3099 | comm eg | Fant de ctlune, ereindu-se © depresiune maxi- 200mmdeHs | 4 ia 8 ina de circa 400—500 mm Hg: 2800 | 338mmée Hg | 9 fs Sesion, ce een corepansiteare, cu alter robinetulul de la pompa ‘Slosrea depresiunil corespunzsoare, e yresiune; str rozetel de def seeetfeaae reperle fixe s mobile ff In ff8 eu autora rozetl de deta : vss e depron nents vrca Hpi scberepie fears ra ren ata eae eee jose pe cen inp srcterope Gein» fray Sa ee aa, Un ctu ng Cupra nccinemelul de pourtonare a membrane! regulto- 3 arch In ig. 624. cdma foorind © chet speci aga cum se aac ig, 624. "lPpi rates tectrull dint, se eepisensd a membrane! din cp vacuumatics, mirind sau micgorind cursa, dup’ necesitiy Fig. 6.24. Reglaren avansulul vacuumatic. 103625. Intretinerea si regiarea demarorulul,_sterg&- torulul de parbriz si farurilor Demarorul. Pentru exploatares normali a demarorulul, se recomands fie feloseascs la pornire max. 5 cicluri consecutive, Impartite astfels§ secande functionare si 30'secunde pau. {a Ineresinerea periodici a demarorului, se recomandi: = strIngerea corectS a bornelor batericl §i° demarovulut; Z Stringerea guruburilor de fixare a demarorulul pe mosor; = Yerificarea stiriiconductorilor ‘de legiturh; iningerea canelurilor s1 porgiunilor arborelul dintre caneluri si Inelul de spriln, Fesorturilor, axulul furcii si inelulul de spriin cu unsoare U TVONICS Este Interzlsé spHlarea bucgelor lagirelor cu benzind; pentru curajire se %2 folesi ftergerea cu bumbac curat, dupa eare se vor unge cu ule! {In exploatare, se vor lua m&suri Pentru evitarea oricdrel stropiri cu lichide & demarorulul, Ineructe acesta nu este protejat impotriva penetrarillichldeiare Stergétorul de parbriz, Se pune tn funcsiune numal atunci cind pare eerste umed. Se curBi si se spals periodic lamele din auciue ale tere. coor et gparbriz, deoarece In caz contrar acestea pot si zpirie gearcl Bratele sorgitoare trebule s¥ se opreasci la o dlstangl de cox Stem de chederul parbrizulul (fig. 6.25). Reglarea farurilor. O reglare complet a fascicolulut luminos al farue rilor este considerat’ atune! cind sa ficues: in sens orizontal (reglsj de dirccsie): — in sens vertical (reglaj de indlyime). 104 re specializate cu ajutorul Aceste operasil pot fl efectuate numal tn atelere special q unor aparate optice speciale numite ,regloscoape", sau la un ecran amplasat un perete vertical. i 2 - inigal, se face reglarea generali a farurilor in directie vertical’ tn fur Ee de Incircitura autoturismulul, actlonindu-se ssupra manetel 3, situat’ la partes de Jos a flectrut far (fig. 6.26), astfel: ig. 6.26, Reglaren faruriir. — la tluminare ,faz8 lunga, axele celor dova fascicole luminoase trebuie 10 105Valorile prescrise pentru pompele de benzin§ ce se monteaz3 pe motoarele autoturismelor Dacia sint cele aritate la pet. 5.1. Dacl sceste valor! nu cores, und, este necesars repararea pompei de benzin’. & clncretinerea curents a carburatorului se face la flecare revizie periodicd de $000 km si consti din F uratires de Impuritast (rimase din benzin8) prin suflarea camerel de nivel constant, site fltru din racordul conductel de slimentare i jicloarelor carburatorului: = stringerea tuturor guruburilor ce fixeazi carburatorul pe colectorul admisie-evacuare, precum si a celor care fixeazi capul carburatorului de cor pul s8u; Fvsrifearea 4! eliminarea eventualelor surse care conduc la tragerea de aer fals in carburator (garnituri, cale izolante, pori ete). h. Reglajele specifice carburatorulul Solex 32 EISA si Carfil 32 IRM find mal complexe, se recomanda si se faci numai in unitatile service specializate, care posedi scule specifice 1 personal perfectionat ‘in autoturisme Dacia, Deserierea acestora este tratat’ in partea Ill, «Reparatii curence'™ 6. INSTALATIA ELECTRICA 6.1. Constructie si functionare Autoturismul Dacia 1300 este echipat cu instalafie electrics sub o tensiune ominal& de 12 V. Instalagia electricé general a autoturismului este compusi di —sursa de curent (alternatorul); = sursa de acumulare i debitare a energie! electrice (bateria de acumulae toare); ~ organele consumatoare de curent (echipamentul de aprindere, iluminare, sempalizare, climatizare etc., precum $i alfi consumatori suplimentari ea; stergitorul de parbriz, limpi interioare ete,); = aabluri electrice de joass inalts tensiune. Toate elementele componente ale instalafiei electrice sin legate, in paralel, avind un singur conductor, rolul celui de-al doilea conductor flind preluat de cltre plesele metalice ale autoturismului. 1% laren pe carcserie ead Sere ee esc a ieee rie irevitul In rezentatd pozarea cablelorelectrice pe caoserle. Creu shear Sie rede cal eer tas Cle ansciidesn tn hy ies ous creune: oe ical priear did Joasé tensiune; = Gireuisl secundar, de inal tensune s infig. 63164 sine prezemate toate organlegneratcare 9 conumacaare ent electri ia acestora ficindu-se prin sigurange fuzibile. Sint prevents deat scheme seceen,raprezarting Insaletle montatepe ture: 7bomele fabricate pin8 #1 dup& anul 1973; pe schema din fig. 6.4 sInt notate gi dotirile suplimentare corespunzitoare tipului 1301. Alternatorul este montat in compartimentiul motor. Este un organ electric generator de curent alternativ, trifazat, cu excitafie electromagnetie§, avind infasurarea indusulul conectatd In stea; redresarea curentului alternatiy Jn curent continuy se realizeaza prin intermediul nei pun redresoare for- mati din sase diode Incorporate in alternator. Borna cu polaritate negativi se leagi intotdeauna la _masi. Constructiv, alternatorul care echipeaz’ autoturismul Dacia 1300 se come pune din urmitoarele elemente (ig. 6.5) — rotorul sau inductorul format din piese polare avind inchisd intre ele ‘nféyurarea de excitatie coaxiald cu arborele. Alimentarea infésuririi de exch ‘afie se face in curent continuu, prin intermediul perilor ¢ inelelor colectoare, Arborele rotorului sti fn carcasi pe dol rulmenti: = statorul sau indusul, format din tole metalice in crestiturile cirora se s8seste o Infigurare trifazati legac’ In stea. Conductorii de lege ai infagurdril Statorulul se leagi la sistemul de redresare: = sistemul de redresare a curentului trifzat in curent continu se reali 2eazi prin cele trel diode pozktive si trei diode negative legate in punte pola: rizath. Diodele pozitive sint presate In suportii lor din aluminlu izolate de mast 1 legate la borna ,.8- Diodele negative de asemenea sint presate intr-un suport din aluminiu gi legate la borna 0" Borna OF" este In contact cu mass. Alternatorul este rotit prin intermediul curelei trapezoidale. Cimpul magnetic, creat de rotor, intretaie bobinajul statorulul Inducind’ In. acest bobinaj un curene alternativ trifazat, care este redresat de citre diode, astfel €& alternacorul transmite in circuitul electric spre bateria de acumulatoare curent continuu. Caracteristicile tehnice principale ale tuturor tipurilor de alternatoare folosice pe autoturismele Dacia 1300 sint identice s1 anume: = tensiunea nominal’, 12; = curentul nominal, 30 A: = eureneul maxim, 36: —curentul de excitatie, maim BA = turatia maxima de lueru, 0000. rot/min: = puterea maxims, 500 W; —limitele temperaturii ambiante la locul utiliziri, —40°... 80°; — Intensitatea direct la diode, 25 A; — tehsiunea Inversi, 75. 80 i Fig. 6.5. Alternator: SE ae 2 ce ani ott; 1 seul ee ssibil. Baterla este de tip 12 R 45 Ah’ ube ean ca e curent intre barele de legatura si mas, precum ji coroziunea premat al 6 — Autoturlamat Decks 1300lor. In fig. 6.6 sint prezentate elementele constr ri for In ig t le le constructive ale baterie! de acumu: Reine de Inducsie este de 12 V Duceller tip 3920 sau IEPS tip 3130; are rolul de a preci oul josie roduce impulsur Intreruperil“crentula th nfquareaprimars at STsune ! momenta In fig. 6.7, sine 67, sn precenate elemenicle comecrence a Caracteristicile tehnice principale aoe ee = Fezistenga. tnfésurSrit primare, ; el de Inducfie, = Feestenfs aoa, ago = rezstenga de guntare a Infiurari fd THEIR (Gr teeth sents, Tg, min. 50 MO Ie Ruptoruldistrib p20 ce ep Ang onutdlstri button, de 12 V Duclier tip 320 su EPS SEs Ss RETES comace plata autour Stcare cu Segucr Funsile principale ale. rupteroldributer — Intreruperea curentului in infi ; tn scolTreperen cuenta in ifturareaprimart'sbobine de induce eee sees jean Inalta tensiune la bornele Infagurarli eee = dlseribuires Imputsuror = reglares automat a lui 41 de depresionea in pel a2 de trad tensiune spre byjt; lu la aprindere, tn foncle de ia de admisies tie de turatia motorue Caracteristicile tehnice principale ale ruptorului-distribultor sine: Svansul iniglal, O42 misurat pe volant; — unghtul camei sau_un ghiul Dwell, 57 42 grade 61:3 procen- ||te Dwell; — aptisarea pe contactele ruptorulul, 350 la $50 grav me fortis = distanga tntre contac: 0,4 12.0.5 mm: ecto raptorull, I eEraul de rotate al rupioraly invers acelot i de ceasornic; — turatia maxims a arbo- rele upteruluraseributor, 3 $00 rot/min; destumea de simen: care, maxim 14 Y. Tn fig. 6.8 sint prezentate ansamblele care compun ruptoruldistribuitor, deserie- , P&07. Benim | fea q funesionarea lor find arstat fn cone seyaatt” lars ames Aa Standares So cacaa exe Ruptorubdistribuitor ee intr tn coms fewis 7 —srcey neers Fm punerea echipamentulul de aprindere al ee Frotorului aucoturismului Dacia 1300 este dotat cu regulator de avans centrifugal gl regulator de avans vacuumatie. Pegulatorul de ovans centrifugal (fig. 6.9) modifiek in mod automat avansul de aprindere, in funcfie de variagia turaflel arborelul motor, prin rotirea camel In raport cu axul ruptorulul. El se compune din urmitoarele ples S arborcle ruptorulul care este format din semiarborele superior 1 $1 cemiarborele inferior 2, care se imbind reciproc, filnd libere in rotagla lors — maselotele 4 qi arcurile 3, care au rolul de a crea legitura dintre cele oud parti ale arborelui ruptor-distribultor sl de a permite decalarea unghiu- lard alsemiarborelul superior 1 In raport cu semiarborele Inferior 2. Functio~ prea regulstorului de avans centrifugal se bazeazi pe aceea ci, odati cu mrt fea turafielarberelul motor, fortele centrifuge, Ia care sine supuse maze: tele #, tnving forgele arcurilor 3; in acest fel, maselotele se departeazi de centru i prin pirghiile lor, rotesc relativ, unul fas8 de celAlalt, cei doi sem:fr can coring un deci unghlulr A ote porfiarlatvt de repaus a acestore M cea corespunzitoare turtle rexpectve igs Gah srpunde a ste Proportional cu vtea de rottle #srborlul motor pear inde, Srantulal central, specie ruptoralurditebee eee Peazi_motorul auteturismulul’ Dace S00, fi 61 ete prezaneatdcurba de avans centrifugal a rupteruudiens buttor TEPS tip 3230, rinse! de avans vacuumaui (i. 6.12) modifick tn mod automat avansul wa gender? [0 funcie de deprsiunea din galeria de sdminc toe teat rote eet fUrsta moterla 9 de descideres perl se streea) ne roeres platoululruprorulul tm raport eu cama, El s¢ congas ae ser 84Fig. 6.12. Regulator de avans vacuumatic: A 5.818 3 ondeces in material patie piacoul upseessenila mecallck 1, membrane 2, acul 3, tj de legsturd cu pee rebtorulul 4 condueta de depresiune din material acca’ E brangaes |a carburator in aval de clapeta de edwisig: 4°cepresiunes nul, arcul mentine membrana tn poste de repaus, aceasta find supust presunil atmosterice egald pe ambele tla ee, rarest depresiunil In galeria de admiso, membtara se deformeact soni sazt tt antrenind pltoul ruptorulul in sens conteas netsee Rolalnwavansul 8 aprindere, in functie de depresiunes din lense eae dei neal! pneumatic exte acela dea coresiacondipile de ence arr ee fects de calitatea amesteculat earburane prepares aerate Regulstorul de avans vacuumatic are gl relul de ceraine suprafejelor vaclumatie, uPtetului, deoarece, Ia orice mre sau micgorace weet Mobi care Geirceaz8 intotdeauna 0 deplasare a contactul fix po oor mobil, care determing autocurapiren ke regdicer fine Prezentate schematic diferce momente de funeyonare mecca eitl de-trane vecoumaie, fuctis de eafinel de fae ‘motorulut, att! reatt Joplin gol, capers de admisie find inchs, asupra membranel fasresz8 depresiunea maxing, iar avansul prin dopresine cies ee (fig. 6413 Shing gets, medle (Pink Ie 2.000 rot/min), clapeta de admisie esa igor Crp ids depresiunea scade 9! odats cu acensis # avast epresiune (fig. 6.13 poz. 1): a, moter MaXima (peste 3.000 rt/min), dec regimuri take de funyion Rive, motorul este In pling sarcing, iar clapeta de admise de aremenee eo 86 zele de funcjionare Dost vacuomaietn fence de pou clapetel "de admisie & caf~ pons Cpsvoratorulul [amas 2 2 carscterites a Fe 6A Cl uum aproape nul, deci avansl lc deschieh In aca uni, depresinea ee op ia ‘nu intra in funcziune (fig. 6.13 pe aE “sing, 6:4, este prezerath carb de avans vacua specie upton fstribuitor motorul autoturis lui are eet ert curbe ae face numa la aelee specializate san Uzina fespectirll acestel curbe reaneat lit A este format. dintr-o carcasi fe form clindrick ro cre cone ote doud armdtarisubpridin sluminu,de crea O01 sin cal in are se gtexe legata la corpul din tabla al cilindrului condensator in legKturd cu masa, iar cealaltS la ful central care se leagé ls ruptorul-distribul- ‘© armitura este legatd la corpl ee razi, lar tensiunea sd O25 so sper ere eee nas a7 i, servegte la inma- jsurarea primaraIntre contatele ruptorulei ta momentu ruperlysclncl care conduc Ia oxidarea degre daraa‘contsceior Cablurile de joast tensiune ant fire cles tice blgnutee de secyune 9 lungine mis nle I ese rior, avind la apece:papucl legatura. ee Cablurite de tnates fensiune. Fi central de alimentare dintre ‘bobira de inductie qi capecul rape torulutditibuitor’ ex ees Ielae tge de. almentae Curent de Inalt3 tensiune la bul sine confecionate ia conductor electric special Bind. capeteleinagurce, In Permite o fare tlawes Fig. 6.15, Ruptor: Speciale din ebonit& sau material plastic ae ‘nerea contactulul dintre pinten si cama, sae a au as Aceste plese In migcare relativa, lee a izolante din fibra. B rie ema! ane eee 14-225 sau echivalente d tipul: AC 43F; In fig. 6.16, sine ardtate rom M eigane, “"* ar4tate principalele paryi constructive ale bulte! Sinte- locinele cu contacte" listribultor prin rondele Caracteristicile tehnice ale bujiilor: — distanga dintre electrozi (pentru Sincerom M 14-225), 05-07 mm; = diametrul filetului exterior, 14 mm; = valoarea termic8 a bujiel, 2s Valoarea termic& a bujiei numité sl jindice termi este 0 marlme care exprim& capacitatea bujiei de a Eransmite eSldura de la electrodul central cltre exterior, ‘Se consider’ c¥ 0 bujle a fost bine aleasi pentru un motor, din punct de vedere al valorii termice, ‘tunel eind vieful electrodului central lucreazS tnere 500° C — limita minim’ de autocurdyire — si 850° C= limita de aparigle a aprinderilor premature (autoaprinderi) s La motorul eare echipeaz’ autoturismul Dacia 1300, find un rapore de compresie mare, turatie mare la putere maxim etc., se vor folosi numai byjille de tipul aga zis wreci", avind valoarea termich tn Jurul 7 ~, raved er! cifrel de ,225". Aceasti cifrS exprim’, dup metoda Warmewert, numarul de secunde care’ se scurg din gr) ce ean momentul pornirli motorului, pink cind Izolatorul {uy et interior al bujiel stinge temperatura de preaprindere ~~ witt esse, (peste 850° C). Electromotorul de pornire (demarorul) tip IEPS 2140 sau Ducellier tip 6187, cu comand’ prin releu electromagnetic, se compune din urmitearele ansamble (fig. 6.17): —ansamblul motor curent continuu, cu excitajle In serie; = mecanismul de cuplare cu role, montat pe arborele demarorulul; — electromagnetul de actionare a bendixulul, care are o infigurare tn serie (de apel) si una in derivatie (de mentinere). Demarorul, care echipeazS autoturismul Dacia 1300, functioneaz’ astfel: = prin rotirea cheii de contact in pozijia ,D" — demaror —, se alimen- teazi ate infgurarea in serie, cit si TnfSgurarea In derivatle a solenoidulul. Datorie& aliment&ril cau curent'a solenoidulul, se deplaseaz’ pinlonul cu meca hismul de cuplare (bendix) cftre coroana volantulul; solenoidul demarorulut, avind 0 tafagurare in serie, este alimentat cu tensiune reduss, din care cauzi rotorul se roteste lent. Din combinarea miscarii axiale a solenoidului determi rata de levierul cu furcd gi cea de rotatie imprimat’ de rotor, rezult’ mijcarea elicoidal8 a pinionului de antrenare. Imediat ce pinionul este antrenat, arm’ ‘ura solenoldulut inchide contactele principale, infigurarea In serie a solenci- dului este scurtcircultata, tar demarorul in aceste condigli poate sisi dezyplee intreaga putere. 9Fig. 6.17. Demaror: ‘Sipenc'de"ansare Cones Demarorul IEPS tip 2140 nu este protejat Impotriva actiunil stropirilor cu lichide prolectate din exterior. Caracteristici tehnice principale: IEPS tip 2140 | Ducellier tip 6187 12¥ = tensiunea nominal, ny = puterea maxima, 1,35. CP — intensitatea curentului cind 425 A pinionul este blocat, —cuplul de blocare al pinionulul, 0,95 kgfm | 1,25 kgfm = presiunea perillor pe colector, 900 gicm* Tabloul de bord IEPS tip 5130 sau tip Jaeger, cu totalizator zilnic de km, se monteazi la bordul autoturismului; are aparate indicatoare (vitezo- metru, indicator nivel combustibil gi Indicater tensiune) si semnalizatoare Gptice, eu eare se verified functionarea uncr organe ale autoturismulul. Releul de semnalizare directic, folosit la autoturismul Dacia 1300 pin& In 1971, a fost Ducellier tip 40/45, iar dup 1972, IEPS tip RS 12. Modul de funcjionare a ambelor rclee este Identic, acestea diferind intre cle numal prin forma exterioar8 a corpurilor 5) prin legaturile electrice necesare. Releu! de semnalizare se monteszi sub tabloul de bord al autoturismulul s1 se compune in principal din (fig. 6.18): —bobina electromagnetics 1, bran gat in serie cu circuitul limpilor de semnalizare; —o pereche de contacte vibratoare, 2 care alimenteazi_ prin intermitensi, fie circuitul principal de aprindere a limpilor de semnalizare, fie circuitul de ineilzire 9 rezistengel, atunel éind limpile sint stinse; —o pereche de contacte auxiliare, 3, care allmenteazi circuitul de clignotare (conor) si semnalizare de pe tabloul de bord; = 0 sirm’, 6, din crom-nichel; rezisteng de limitare a curentu- Fig, 6.18, R ul de semnalizare irectie mt Sococae lui, 7: — dows lamele tensionale, 4 si 5, | careaurolul de a ugura inchiderea $i deschiderea_contactelor. aPrincipiul funcgionarit releului de semnalizare este simplu; pentru descrierea lui, este necesar 8 se ure m&reascd schema electricl a cirevitelor de alimentare 2 releului de semnalizare, arktatd in fig. 6.19. Releul de semnalizare este alimentat cu curent ‘fumai in momentul cind contactul de pornire 15 este Pus, lar limpile de semna- lizare fagi-spate primese curent numal atuneicind maneta pentru comanda semnaliziril 10 este pust in cele coud pozifi:' sus sau jes, 649. Schema funcfloniris releulul de. somnae tisaea’ atractioh Odati Fcute contace Itt ait ce wanted, tle, curenel ra oe ial ve ene ete Lomaeg, amealzare prin nt born 6, amend spr tenta 7, iese prin borna comund 9 tel 10 Hip Se eee 7, se fomuns 9 contactul mancel 104 lel fare, 12,128 149 prin mas se Inchid crcl el ae, lncensitatea curentului tn circuit este foart het rearpntal 2 Himple de seralsare nu se potaprince, =? SMEMEE renstenel 7 Trecerea curentului elects ns ak electric prin sim din crom-nichel determiny 1 a lltarenacetela 4 Inchiseres concen pened ote Astfel ciclul unei semnalizari intermitente se inchide, i. — pozitia normala 3! obligatorie de funcylonare 2 releulut, = limpile de semnalizare s1 control, verticalé (bornele tn jos); = fata 2 x 20 W. = spate 2 20 W; control 1x2 Ws — timpulde amorsare a releulul, max. 1s. Claxonwl. Autoturismul Dacia 1300 este dotat cu dous claxoane de acelasi con, care sint montate pe un suport rigid, in partea de jos a comparti- mentului moter. Claxoanele sint semnalizatoare acustlce, a ciror functionare se bazeazi principiul vibratorulul electromagnetic in regim de scurtS durats. Condlifii tehnice de functionare: = temperatura mediulul amblant, =A? C la 465°C; = tensiunea de alimentare, it le 15 ¥; = nivelul de intensitate acustic3 a claxonue lal, 100 la 125 4B, masurat la 2 m de aparat, — intensitatea eurentulul consumat de claxon, max. 5 A, de sigurange, din material plastic, se monteazi tn com- Cutia partimentul motor. : Pind in anul 1972, au fost montate pe autoturismele Dacia 1300 cutit cu doua sigurange fuzibile de 15 A, a ciror protectie este destinat aparatelor control de pe tabloul de bord, stop, limpl semnalizatoare de directie, motor gi gtergltor parbriz, lampa plafonierS si grup moto-ventilator pentru climatizare. Mal exists gl 0 siguranfd fuzibild de 5—8 A, care protojeaz3 releul de semnalizare de directle, care se monteaz& sub tabloul de bord, lings releul a semnalizare. Dup& anul 1972, pe autoturisme au fost montate cutll de sigurange de tip 42 CS 6, cu ase siguranfe fuzibile, avind urmatoarele destinatii: — doua sigurante fuzibile de 15 A, pentru protectia claxoanelor, releului de semnalizare, circuiculul primar din echipamentul aprindere motor, plafo- nierei, stergitorului parbriz i grupului_ moto-ventilators — patru sigurante fuzibile de @ A, pentru protectia farurilor, proiectoa- relor, faz mich si mare. Restul aparatelor si organelor consumatoare de curent electric sint aritate in schemele electrice generale ale autoturismului Dacia 1300: — comutatoare pentru lumini semnalizatoare, motor, climatizor, stergStor riz ete. —faruri, limpi semnalizatoare, plafonlerd ete.; = contact general lumini. 936.2. Intretinerea instalatiei electrice 6.2.1. Intretinerea bateriei de acumulatoare Pentru mfrirea perioadel de exploatare a bateriel de acumulatosre, se recomanda urmitoarele: a — bateria trebule si fle bine fixat’ vat acestela; b= $4 s@ eurete periodic pirtile extericare si cele metalice cu api 3 amoniac diluat, Se desfunds orificille de aerisire ale dopurilor, Bornele bate. fret di, Slemele cablurilor se curdg8 de oxizl, se ung cu vaselind neutrd #1 se fixeazi bin Pe autoturism 1 numal in locul rezer= ¢ ~ a brangarea bateril, Intotdeauna si se lege mai intl eablul + ap eablul =; 4 ~ $4 se verifice nivelul electrolitulut, care trebuie si fie cu circa 10 mm easupra plicilor separacoare In fiecare element al acumulatorulal, La fecare 1 000 km, cel mal tirziu la fase zile vara si 15 zile larna, se verifics nivelul electrolitulul $i, dacl este nevoie, se completeazi eu apa distlasd Bi mu cu acid. Numai tn eazurile in care se constati cf sau produs. pendent gubstaniale de electrolit, se adaugi acid la aceeasi intensitate cu cel rinue in bac. Se va evita si se foloseascl pentru adaus apa de oras, care contine foarte ‘mult elor, precum si apa de lzvor, care contine multe svrur! minetales, cence acestea, tn solusle acid’ din bacul acumulatorulut, conduc la atacul placior de plumb; © 7; Pentru a controla starea de incircare a unei bateril, s8 se apeleze la tuna din urmétoarele metode: Fi Lerolul_ cu aparctul special Battery Tester: se supune bateria lao descircare corespunzitoare de trel ori capacitatea, adicd in 5 secunde Ino Intensitate de descircare de 135 A pentru o baterie de 45 Ah; tensiunea Is borne nu trebule si coboare sub 8 V (busoanele de la baterie flind scosse), =, fantrolul cu demarrul: rainte de a se actiona demarorul, se scoate figs centralé pentru a nu porni motorul. Se brangazi la un tester sau la un vol metru $i se pune tn functlune demarorul; pentru o baterie bine incdrcati, scéderea de tensiune nu trebule s8 ajungé sub 9,6 V; = controlul prin masurarea densitdtil acidulul cu ojutorul_ densimetruluit In acest caz, densitatea acidulut din elementii bateriel (la 15° C) indict Ta general starea de incircare; = 128 glem? (16° Baumé), baterle bine Inctrcatt; = 1:20 glen? (24° Baumé), baterie jumitate Incdrcatl; —1A2 glem® (32° Baume), baterie descarcata. 4 ine Inetreats sf alvell ada corespunsitor, tas oat ee ab 20 glen? auundl aceasta crebulecorectaed #1 2dut8 Ta sia e128 inca llor, verificind perio- e ‘si se evite supraincircarea si subincarcarea bateriilor, ‘ ali ers (seuraguhcoraierraton, Tensune rll ee ae rcrebule si fie reglatd astfel ca bateria pe autoturism si ating re Zoi tous tcmpovar dn explostare ne ah sb sen nitodaee “ed ner poe depotae in neper wae crete rod fiecare 30 zile, bateria se reincarc3 la un curent de 2,3 A, fea antle dog acy gue irk se supaicare, Back vs al jctrolitul se. va completa cu 2p8 dst. pecans 7 Pentru bateriile de acumulatoare uscate care se livreazi In comert, urmatoarele_recomandari: Nene seepozitarea se va face In inciper! Inchise sI uscate, ferite de caldur’ $i E I'pe stlaje, In poxtia nor- adap dolare directe. Ele vor fl agerate Individual pe "pei ac iaasu ‘eu buyancle Inhive penta te even plerunderenaerlu cu aac ylerea fiecdrui element - lerea se face prin scoaterea busoanelor si umpl f Tose esta sutures e 1025", co denseten de 126 gl ‘ “8 ell de umplre we etl nc 38 dpsed Scam art a ‘a separatorilor. Dupt 3—4 ore de repaus la o tempera 253 SOE Cte verifich din nou nivell sy dacd este cal, se completa’ cu sc lugie de aceea nsitate; b ee oi eyes es hoc prs perm polit a ae pl as aces olul — al bateriei la polul — al sursei. recoman Beer licks atone nd temperatura elecroiul ete in Jul it SoCs To empolinetrean, buon vor fl scae, nehrearn burial se Stet un eurent eons de 43 hy pnd ce tensions ajngs 24 Vieren, apel se reduce la valozrea de 2,3 A constant, pind se termini tnc’ . Incireare este de 35 ore. : Tin earminares Inedretrl unel baer, s0 oben dick cate clamentee ja ac saze, iar densitatea electrolitulul gi tensiunea pe element ramin See ae (abactaen 4-285 gjerss tensunea 246-1275 Vielement). Dopk Eur ore doin terminareatndarctril se veri din nou niveulelectrolielul Seedacd este cazuly se completeazs cu ap& disc. 6.2.2, Intretinerea alternatorulul si releului regulator %rains mins pte ind” specializat dupa fiecare 15 000 km, rt cea eer de a serra» pi Sa i de bornele DF s1 EX ale regulatorulut de san rant bral serra ptr d ia releului, a diodelor ete.; ae mood nese eae Me 7 excitatie a alternatorului ET OS IT Ser om con Shere Meme eae eae 6.23. Intretinerea instalatiel de aprindere Bobina de inductie — Pentru o buna funetonare a bobinel de induct, sarea acestla si fle exact cea preterit de consutor i ace ame —feritS de intemperii di é ‘ = In pozigie verticals de functionares 7 [a temperatura mediului de lucru de maximum 60° C; = respectind 0 distan i de peste SO a2 Histanid intre borna de inal tenslune qi parle metalice 5 brangrentul bobinel se va relia 1 Tuptorubdistrbuitor 91 born 15 spre betera te senate? & = este interzis ca tenslunea de alimentare masurati la borna 15 si dep $74 Hts bina de induce sub ensue (acest stuaie ap ‘ircuitul de alimentare nu se intrerupe prin ch ar ruptoru-dsribultor este oprie eu contactle imehiceyy re <2 COPeHE: Har 96 ¢— se Interzice verificarea functioniril bobinel prin scoaterea conduc torului de Inaled tensiune sl producerea de scintel [a mas mai mari de 2 mm; f— dup& flecare spilare interloar& a motorului se gterge bebina cu o faved curatd; |g — se verifick la 5.000 km starea fixaril si starea tehnict a bornelor de tensiune (Joast sl Inale8), precum gi fixarea bobinel pe autoturism, stringine du-se dact este cazul. Ruptorul-distribuitor a — Tensiunea de allmentare a ruptorululedistribuitor nu trebuie si depi- seascd valoarea de 14 V cx — este Interzis ase lisa ruptorul-distribultor oprit cu contactele inchise), fird a Intrerupe circuicul prin chela de contact; ¢— este Interzis a se verifica circuitul secundar prin scoaterea conducto- rulul de finale tenslune (figa centrala) gi producerea de scintel mai mari de 2 mmi ‘d — [a-sp8larea motorulul cu ap& sau detergent, se va proteja ruptorul-dis- tribultor eu minihus® din material plastic, lar in’ situatia aparifiel_urmelor cde api, inainte de a se porni motorul, se gterge gi se suflS cu 2er ping la uscare, tinducse astfel spargerea capaculul distribulter, corodarea contactelor ete.i © — dupi perioada de roda] a moxorulul (circa 3 000 km), laflecare $ 090 km rulafi, se va verifica sl regla: ~'‘starea tehnied a contactelor ruptorululs = distanga dintre contacte (la valoarea de 040.5 mm); = unghiul camel ruptoruluicdistribuitor care trebuie 58 aib8 valoarea de 57° LP sau procentul Dwell a ciel valoare trebule si fie de 61 1: 3% misu- © CU aparate speciale (tester electronic sau Dwellmetru); —apisarea pe contactele ruptorulul (350-:- 550 grame forsa); in cazul 1n care nu corespunde se va acfiona asupra lamei are a contactulul mobil de | ruptor, printr-o ugoar& Indreptare, operatic care se recomanda si fie fScuti numat de specialist. © reglare necorespunzitoare poate conduce Js o uzurd rapid a contactelor gl chiar a camel axulul ruptorului; — earacteristlelle curbelor de avans vacuumatic si centrifugal sl readucerea dacd este cazul Ia valorile prescrise; aceast’ operatie se va face numai in ste- liore specializate Dacia, care posed& aparaturd electronic’ de verificare, scule speciale de reglare si personal specializet; ‘Odati cu verificarile 51 reglirile de mal sus, se curay8 capacul distribuitor cu o cirp inmuiat& in benzina gi se unge pisia din capacul axului ruptoru- luidistribultor prin picurarea @ 2—3 picituri ulel_ motor. Bujiile 2 — Bujille nu solicit 0 intreginere deosebiek dack se respect urmBtoarele condigit 7ra anes Ic 8 bulla 35 corespunds cu cea prescis (ea ups cum Fes termed espe ah MOFOFUU! ce echipeazlautoturiemul Dace aed gem rea termica este 225): party? de aPrindere s1 carburatio ale motorulul 33 fe bine reglate 4H In perfecta stare de functionsre, = Motorul si nu consume ule! ete, caw rbtra Speratie important In timpul explostirllbujet este verife erect et, distantelor dinere elecerozi dupa feces Ge rulag, Fuectrozil prea apropiat! conduc intotdeauna la mince transportulu! de sehiu bee ee gay Cectod la sel: uneort acestem, nating ee cu finer bet, formeatt © punte, care to indepartessy pre simpla trecere a famei metalice & splonulut printre elecereea® In cazul clstanfl prea mart inre electroal, tensiunea necesar de aprine dere fed mare, cree sl pericolul arderl muchior iearesges nogiares dstangel tne electron trebule heueh In ey suprafegele elor dol electrozi sf fle tntotdeauna parsleee insotitS de scoaterea din uz a Bujilor Nu se recomand3 curttirea electrorilor de la bulil cu ajutorul perittor de firm’, metoda folosits de mulfi posesor! de autoturisme, deoarece bujile Siulel curdgate sine prematur scoase din funcrlunes Prin frecarea cu peria de spe goriandd curdtirea bujet cu slutorul unul aparat spacial de sablat, Ge demand 2PIEE # simpli, folosindusse nsip fours face solufll speciale de decalaminare, as sirea reductiilor la bujii. ican tee Fic. Secure atti de oraraare'(inbeedeaina © sisgurd bucatl), tg oa a a ee tea or cheia special’ de bujil din tr Eeren iigialt cu mina gi apol stringerea cu cl ausoturismulul. 6.2.4. Reglarea instalatiei de aprindere aprindere, sau cum smal spune ire gegen stamoll de arindere a com #8 mal sue serena punt Caprngeris repress cea 3 portant operate de ae ise ene functionare @ motorulul in toate gi eae eae purer economies ee dae matte recom roast pe fests fecunze numa atalerle specie, dome cu apart spc Ae testare electronic speciicd. motoarelor co echips nate strict necesar si se efectueze nerd la punct a aprinder, estes $s sectuee Pca nents ciysaintcarecates Sian die coe re treble ed arngt valorlle Of la Sahm, esr vac bind rahul trocad Sanja torea dvere conacles misuraen finde a}tor treeani estanja corects din unui spton. nee 3 yurab de fixare: 4 — pine raul 2~ rt dra ™IZ TRANSMISIA 7-4 Constructia si functionarea ambreiajulul Ambreiajul care echipeaz§ transmisia autoturismului Dacia 1300 este de. {ip monodisc uscat, pravizut cu mecanism de debreiere cu dlatragma $i ca €omands mecanie’ (prin eablu flexibil. Elementele principale componente ale ambreiajului sint prezentate in fig. 74 $1 7. Flaca disculul de ambreiaj este confectionats din tabla subtire, care are decupiri ovale, in scopul ventiliril disculul sia inlScurarii efeeeulut tnedlziri, Pe ambele pirji este prevazut’ cu garnituri de frietiune. Discul de ambreiaj este previzut cu un sisem de amortizare a vibratillor torsionale ale arborelui cotit al motorulul. In acest scop, Intre butucul 14 $1 Placa 8, exist posibilitatea unei misctri relative, prin intermediul arcuriler elicoidsie 9 (fig. 7.2). Placa de presiune se confectioneazi din fonts. Ea se fixeazi pe volantul 4 Prin juruburile 13. $ase antretoaze fixeaza diafragma 10 pe plac3 (fig. 7.1), Diafragma este un disc subtire, care are © ujoari conicitate; este confec- Hlonats din ofel special, Functionarea ambrelajului este urmatoarea: in mod obignult, placa de resiune apast pe disc gi mengine In permanenga cuplajul Intre volantul moto- ‘ulul i cutia de viteze; la apasare pe pedala de ambrelaj, comanda este trans. mnisd furcii de ambrelaj prin incermediul eablului de abl: farea apa pe rulmentul de presiune 17, determinind, prin intermediul dafragmel, decupla. rea plicii de presiune de pe discul de ambrelaj, realizind astfe! debrelerea, Intreg mecanismul de ambreiaj este inchis intr-o earcasa 5, din aluminiu, turnat sub presiune, care se ajazi intre blocul cilindrilor gi earcasa cutie! de viteze. Tipul ambreisjulul se giseste marcat pe suprafata capacului mecanismulul de ambreiaj, pe care sint poansonate cifrele: 170 DB. 275, Caracteristic! tehnice principale: = felul ambreigjului, monodise, useat, cu diafragms: cu garnitura: ée frieglune (ferode) tip A 35; efortul maxim ta rulment, 110 kgf; = grosimea discului de ambreiaj, 7.4-mm; — discul de ambreiaj, 106 —diametrul Interior al garniturilor de 120 mm; tneqlune, = diametral exterior al garniturlor de intone, i 170 mm: —rodmel gureurion, 3 mm: Eis ruleneull de prestune, S 7 mm 8500 rot/ming = viteza maxima de rotasie Fig. 7.4. Sectiunes ambreiajuu!= ulna de presine foo, ~ cursaliberda pede de ambreiy fa extre- mitatea levierului, ete — eupll de seringere a uruburtor do fxare Pe volant, \ cu bile, etay 25 la 3,5 mm; 5 kgfm. Fig. 7.2. Discul de ambreia) 7 ~ eanicste ecu: 2 ~ pes cats 7.2. Constructia si functionarea cutiel de viteze, diferentialului si axelor planetare ers inapol. Comanda acest Carcasa cutiei de viteze sub presiune $1 este compu: longicudinal Aceast carcasi acoperd si fora se face prin levier central, la podea. este confectionat’ din aliaj de aluminiy turnat 8G din doud semicarcase reunite printt-un plan diferentialul cu cuplul conie, Fiecare cutie de viteza este identifieatd printr-un Se. icatd pi Up gl indice marcate pe 108 Tobelul 7.1 ‘Tipurile cutlllor de viteze ale autoturismulul Dacia 1300 4i caracterietcile acestors ca eee. Se | oer | Pencra toate cele patru tipuri de cutli de vicexd In fig. 7.3, sint prezentate piescle componente ale cutiei de viteze si dife- renfialului de la autoturismul Dacia 1300. Arborele primar 6 este prevazut eu cine! pinioane (1, 2, 3, 4 si 5) solidare cu arborele gi se sprijin’ pe doi rulmenti: unul in fafa 7 gi altul tn spate 8. Acesti rulmenti se regleazi axial cu ajutorul unor rondele de reglaj 9, 2 ciror grosime varlazi de le 2 la 4 mm, pentru fafa, si de la 0,10 la 1 mm, pentru” spate. Arborele secundar 10 are patru pintoane (11, 12, 13 $1 14) montate liber pe arbore $1 dou’ sincreane 15, mangonul sineron al viteze~ lor IIL #1 IV filnd In acelasi timp $i pinion de mers inapol. Arborele secundar se sprijind in carcasa cutiel de viteze, prin intermediul vunul_rulment biconic 17, amplasat in spate, gi al unui rulment cilindric 16, amplasat in fat&, lingd pinionul de atac. Rulmentul de la pinionul de atac nu 5° prezint® ca piesi de schimb, deosrece el este presat pe acest pinion. Rulmentii sint reglati cu ajutorul rondelelor de reglaj 18, a ciror grosime totall varlazd de la 3,50 la 4,10 mm, Jecul intre mangonul sincron si butucul sincron este de 0.20 mm. Arborele pentru mers inapol 19 este previzut cu un pinion 20, montat liber pe arbore. Comanda vitezelor se realizeaz8 prin trei furci solidarizate de cle lor prin stifturi (fig. 7.4). Axele sint autoblocante, nepermigind cuplarca simultan a doud viteze. Ansamblul de furci gl axe este amplasat in semicarcasa care constituie capacul cutie} de viteze. ‘Transmiterea comenzilor se face prin Intermediul unor tije. 109Diferentialul, Este monobloc cu cutia de viteze. Pinionul de atacal cuplul ‘onic este prelucrat direct din corpul arborelui secundar. Cuplul conic « de tip hipoid. Partie componente ale diferenialulul sine prezentate tn fig. 7 Acest ansamblu de plese este inglobat in aceeasi carcas’ cu cutia de vite Pinionul de atac si coroana sint rodate impreuna gi nu pot fi inloculte sepa Pinionul de atac este furnizat impreund cu rulmentul s8u, a cirei colivie I terioard este presatl pe pinionul de atac, rulmentul neputind fi inlocuit. Cuplul de rotire al pinioanelor planetare deja blocate este de 1 kefmn, Int diferentialul trebuie s& se roteascd cu un cuplu cuprins intre 0,050 si 0,1 kkgfm. Jocul danturil Ia coroand trebuie si fie cuprins tntre 0,12—0,25 mm. ‘Axle planetare, Transmiterea misciril de la cutia e viteze Ia cele dout roti motrice din faf4 se realizeaz§ prin doi arbori de transmisle, care are fiee cite dou’ cuplaje homocinetice (fig. 7.6.) Cuplajul dinspre cutla de viteze este de tip tripods cu cullsantS qi a gales protejayi printr-un burduf din eauciuc. Acest tip de cuplaj permite, of cu transmiterea migcirli de rotatie, sio migcare de culisare axial, indispensal legat de constructia suspensiei. Cuplajul lucreazi in vaselina specials, fi exang fat de exterior, prin burduful de protecfie. Cuplajul dinspre roatd este de tip BED cu cadran dublu, rezemat pe rrulment cu ace, etans si centrat pe rotula axei culizante. 7.3, Intretinerea ambreiajulul a. In timpul mersulul automobilului sau la opriri in mers (in curbe, | stopuri etc.), nu trebule $4 se menting apisati pedala de ambreiaj, incrucit Procedeul conduce intotdeauna la uzura prematurd a rulmentului de presiunes ’. In cazul in care autoturismul se depoziteaz3 pe o perioad3 mat indelune gat (peste 6 lunl), se recomandd a se introduce Intre pedala de ambrelal #1 scaunul din fatS, 0 cad din lemn, care si menting decuplat ambreiaju, in scopul evitirilipiit garnituritor de frletiune dintre volant 4 plaea de presitine. Feno= menul de lipire poate conduce Ia ruperea garniturilor sau la imposibilitatea decuplirii «. Se recomandd s8 se verifice periodic jocul cursel libere a pedalel de am= breiaj 2, 5, fa 3, 5 mm, masurati la extremicatea levierulul). In eazul in eare nu corespunde, se va regla cursa pedalei de ambreiaj, procedindu-se astfel (ig.77. — se deblocheaz& piulija 1 si se tnsurubeaz’ sau se desurubear§ dup’ caz Plulija 2, pind se obtine cursa normalala pedala de ambreiajlavalorile de mai sus se blocheazi piulifa 1. 4, Serecomandi si se efectueze foarte in manevradeambrelere si debreiere; ridicarea piciorulul de pe pedaia de ambreial si fie sincronizatS cu o crestere j}0ar8 a turatiei motorului si invers, evitindu-se cupliri sau decupl&ri.brustes 12Fig. 7.7. Reglarea cursci libere a pedalei de ambreil 7.4, Intretinerea cutie de viteze, diferentialului si axelor planetare Ineructe ungerea angrensjelor si a celoralte plese componente ale cutie! de vitcse-diferenpal se face prin »baldcire', este necesar ca in permanentl si cite in carterul cutie! de viteze-diferentialo cantitate de 2I de ule ‘Unpleres cu lel se face prin orificiul f dispus pe partea dreapeS a carter 1 eee Gite a In veriicarea nivelului uleului iar golirea se realizeard sia Grficul 2 ambele deschider find, in sicuala de lucru, Tnehise prin bur feane (ig. 78,)- Fe OB ads rodajulul autoturismului nou, Untre 2.0002 500 km, se rex comand inlecuirea oleiulul din cutia de viteze, lar dup terminarea rodalulul, Sigeuirea ueiulut la flecare 15.000 km, deobicei toamna sau primivara. De eee ch werifiearea novelului uleiulut in cutia de viteze-diferental se face ta Frecare 5 000 km. Utiat Telos pentru completare sau schimb trebuis sh fle de tJpul TO-EP2 ~iarna, sav. T90EP 2 — vara 72s outa rodajului, se recomands $8 se folossascd treptele de viteze mengionate mal Jos: 15 &Fig. 7.8. Amplasarea focutllor de umplere #1 lire a uleiului din cutie de viteze: ise gai + leat dm cals de wens Sea, a Eee t oe 2e lah — viteza II, oe = yen lh moan er ea Dupa terminarea perioadel de rod: oe 2 000 Km), se vor fost aeleay trepce msi in camurl deosobee Setees cae mandate pot fi depisite cu circa 20%, cu excepzia treptel a vine cate pad fi slcitats pina fa maxim 145 lenin — perorrranga mans"? POSE De retinut ci folosires trepte! de viteze sub cele ardtate mai sus dai considerabil otit asupra angrenajelor cutiei de viteze si difere ae Se verified 1 se sering periodic guruburile care ficash schimbator. placa de pilare pontre ontandy HeraeUraae intru fixarea Cutiel de Viteze ete i presi wes SEGRE GPE TIE trepte do fi fooslt meca 16 TET Tadeosebt Ta coborirea pantelor, eng sre vor Fr Suprasolicitay). S-a vizut ci la cutia de viteze a autoturismului Sicia 1300, pinioanele de pe arborole secundar se gisasc intordeauna angrenate Dipinioancle de pe arborele primar. In situa in care mancta de schimbare & Stézolor se afl la punetul mort, motorul functioneazd la turatia de mers in Jol 00 rot/min), curatie care se transmite fa arborele primar. Daci autoturis~ eril la coborires unel pante atinge de exemplu o vitezs relstiv mare, (peste 2) kmh), arborele secundar primeste 0 turatle corespunzitcare vitezel auto- Sirisnului, lar pinioanele de pe arborele secundar se rotesc la turatia mai vied a arborelul primar, corespunzitoare regimulul de mers in gol; ca rezultat, Ta crecaz’ © vitezi relativ mare, care conduce la gripiri sau la distrugerea lor distangiere. Pentru evitarea unor asemenea neajunsuri, se recomands Yeze niclodata transmisia la coborirea pantalor, In curbe sau la Tn toate cazurile, cind se efectueazi cuplarea sau decuplarea_transmisiei 1 [a motor, este necesar s& se lase sincroanele un timp mic cu scopul de 8 se “arborii $1 pinloanele la acecasi vitezi pentru o cuplare silentiosss si sncr ca transmiterea cuplulul <¥ se faci far gocuri, distrugeri de ding! ai reroaneler sau pinicanelor. Pentru aceasta, se recomand§ (mai ales conducftorilor incepitorl) ca le- vierul de schimbare a vitezelor 33 fle manipulat lent, corespunzitor regimulu ‘ec lucru al motorulul (treapta de vicezi s$ fie corespunziconre turagie: moto- \), far a se marca timpul de trecere prin punctul mer Folosirea dublului ambreiaj este facultativi la cutile de viteze sincronizate © echipeazi autoturismele Dacia 1300, 8 « DIRECTIA 8.1, Constructie si functionare Mecanismul de directie af auteturismulut Dacia 1300 este de tip ,.cu crema lier8" gi se compune din ansamblele (Fig. 8.1.): —volanul direcsiei — coloana volanului, format din dou’ axe 1 $15, legate intre cle la un capat priner-o articulatie cardanicd; coloana este prevazuté la capatul inferior cu © Flanga elasticd 6; WwJeet vatuatls 2 srgitttta de directie care este un subansamblu, In interiorul eSruia se afl pr aeerena) plnion-cremalieri montat intr-un carter din aluminiu turnse coe Presiune; Ty Cictetele de directie 9. eonfectionate din tablé ambuttsat3, sint elemen: felt de transmitere 2 migedrii de la cremalier’ la cole Jou roti. Elo ce mee culeazi elastic pe cremaliar& prin intermediul unor bucye din caueive: ae pe Pere Fae Pinto rotuld(oucd) ecanga (capsules), gresatd inal noresee ‘abit, Fiecare capit al cremalierei este protejat print’-un burduf de cucu fa Cremaliera 3 este ghidatd la 0 extremitate intr-o bucsl 9, montatt elastic 7 Gated far la cealalta extremitate intrun ansamblu formet de on widien | 41 un impingitor eu arc 8 opus acestuia, care fi asigurd reglarea autemaed « jocului (Fig. 8.2.) ‘Transmiterea migciril de Ia volanul autoturismulul la rotile motrice te face prin coloana volanului ta caseta de directie si de aici la rotl, prin intermediol biletelor de directie. Demultiplicarea migcaris este asigurati de casees de ol, rectle. ngCaracteristici tehnice prin —raportul de demuteipli- care, 20:4; —numarul de rocesii ale yolanulul corespunzatoare trecerii de fa un capat fa altul al cremaiierel, 3; = diametrul de braca} —intre trotuare, 10 m; = intre ziduri, 10,75 m; diametrul volanului, 390 mm, 8.2. Intretinerea directiel Ineresinerea mecaniemului de direetie nu care din partes po- sesorilor de autoturisme 9 gam mare de operatil; se rezuma la ~ verificarea ‘si completerea Uleiulut in casota de directie; —supravezheres atened a ii de insegritace a burdufelor de protectia din cauciue de la bislete de diractie $1 capetele cromalierei = flxare2 corset’ a casetel de dirccfle pe traversa din (aya: = verificarca periodies (de regull dup 15 000 km) a jocue rile la rotulele bleletelor de direcsie, cuplajele axului axului volanului si casera de directie: © operatie simpis. dar foarce important, de intretinere curenti a di reetlel, este prozitionarea corectd a volanului in raport cu directia de mers a auroturismulul. Ea consti in urmatoarele = Se ajar autoturismul pe o suprafar3 orizontald: = agaz8 nitul dela flansa elastic a axulul volanulul tn dreptul indicator ‘ull A mareat pe easeta de directie. in aceasta pozitc, bratele velanului trebute Potitionarea volanalul_ in raport eu Imparrires direct 120 13 (fig. 8.3.) far yaloarea 8 formeze dou’ unghluri egale fat% de linia erizont 2 Tease sie ae es em vtarcd cw utr une cal pc cee ee der ae co presen, exe reci 3 42 ce ohonere (en Paras lea Reperah carent) azul usd 9. INSTALATIA DE FRINARE 94, Constructie si functionare aeiine pel tamburt gi eu {rod mecarica (de mind), care Sarees . wath epoca sana rerea forgel de frinare facindu-se prin cabluri speciale. rote in pe. Tflocnfcedssupra stemull Ge rnarehiral, e uctind an urmitoarele organe (fig. 9.1.): a Fi erase car edls de frna Tr elindrl principal de frink 2 s rezervorul compensator 3 Fig. 9.1. Schoma intalaelel de friqara 1212 canaliata rigid de fins 4 9 a chil de frind (tip SAE 7O-R 3 su simat) uc ee indrt receptori spate é, eri i le fring fags 8, tamburii de frit Phlinaetian ee aeioatia de fring spate 94 limitatoarele de prec Ineontuc seca mpi (5.92), vetie caste, ars singurapartcaaritate consiieg cre permite exten nausea ie i anaes pda de nd Aud sl wului de frinare pe dise cu plac! ind oeurismele Dacia 1300. Ps fn un atmosierie In interior, n° “HPaPS Pentru rotile din faya es duritate sporits (fig. 9.3). Mpesig Gain are asigura menginers 2 presi Etrierul de fring diner-un alia) din aluminiu cu ; Fig. 9.2. Citindrul_prinel at al frinal — sectiun ip sunt longitudinal: 122 In interiorul corpulut etrierului 1, se afla un piston de frina 2, glurit in in- erie 4 confectionat din ofel,in jurul chruia se afl o gaenieur8 speciala torics ert ive 3, agezatS.parsialintr-un canal din corpul etrierului, asigurind Fig. 94. Etrierul de fring — vedere ‘general: La blocul etrier, se prinde un racord flexibil de frind prin stujul 2, pentra alimentarea eu lichid de fring a etrierului. Bugonul 3 este folosit la serisirea instalagiet de frinare (fig. 9:4.). Biocul etrier 1 se asazi pe discul rotil 6, prin Intermediul a doua brat de prindere 2, care sint previzute cu plicufele de flxare 3, asigurate prin scttur! elastice 4 sf arcurt speciale 5 (fig. 9.5). Cele dou bréjari au rolul de 2 limita deplasarea etrierulul pe circumferinga disculul. Discurile de frin& fata sint confectionate din fonté specialé si fac corp comun cu butucul rotilor. Conductele circuitulul hidraulle sint confectionate din ofel sau cupru i sint rezistente la presiuni inalte, Ele se fixeazi pe plangeul autoturismului 1 agrafe din material plastic sau agrafe metaice. Capetele conductelor sint Febordurate si au racorduri speciale pentru fixare. Pentru legiturile dintre conductele fixate pe plangeu sau punt! si roti, se folosese racorduri flexibile, confectionate din cauciuc cu insertie de bumbac, foarte rezistente la presiuni ridicate, avind capete de racord metalice, filetate. Cilindril receptori de larotiie din spate sint plasati tn interiorul tamburilor de find qi sint fixagi pe platouri (fig. 9.6). 1Bgeen stb pl per ne Fiecare clindru recoptor este Feet 2 meat der constleule din (fig. 9.7): ous pistoane i, care actl- coneazi direct pe sabotil 5: oul garnituri de etansare Sun arcintermedisr 3, eare are rolu! de a menfine in perma- suprafefele pistozr perce un burduf pi uciuc lafiecsre extremitate hidul de filnd vine sub ne pein canalul 6, situat fe dous garnituri 2 de ecangare ale ellindrului receptor. Soul dna ees OO Oem owe cu tambur $i abort 1 Sindee eentn isire a frinel. 2 Tamburi de fetng Pc. %%. Ciinerl acepor sate spate se toarn din fontd. In SNe seas! trewcror ancerin: aber ds interlorul lor, se fixeazd sabotii nth # canal alimencare linda, ce find cu garniturlle de trict une, Capetele supericare ale sabotilor vin direct tn contact eu pistonagele ilindrilor reeeptori, menfinerea in pozigia inactiva facindu-se de etre arcul e rapel. La capstul celalat al sabotllor se aff8 un alt are, care are rolul de a unifor- tiza frecarea dintre garniturile taboyilor gi tamburul de fring Limitatorul de presiune este plasst in partca din spate @ auto- turismulul, gi este cuplat th eireultul principal de ‘rind. Rolul sy este de a limita presiunea care se transmite clere frinele royilor din spate, in funcyle de sedderea Inciredturil pe puncea din spate, stiut fiind cB, tn tlmpul frindri, sarcina dinamicd schimbS reparcisia greueétii pe puntl, in sensu! incirciril rotilor din fagS «i deseiredrilcelcr din spate. Constructia limitatorului de presiune si schema functionrii lui sit ardtate infig, 9.8. Funcfionarse limitatorulul de prostune, L2 0 frinare usar’, lieht- dal pitrunde prin orfiiul din secgiunes 4 © prin sectiunea din corpul Limigatorulul spre orifiiul din sectiun A poaitie, papa 3, filnd deplasats spre dreapes, lass libers seeyiunea de trecere. 125Fig. 9.8, Limitator de presiune: Lao frnare bruscS,sarcina dinamled mi , ,sarcra dinamled miregte greutatea pe puntea din fa3, descicind in aceayl timp puntes din spate, ceea ce conduce lao ridicare 4 carosriel, miscare care, prin tifa de acfionare 15 (fig. 9.1), determing calms pingitorul 4 al limicacoruul s8 se deplaseze spre stings. In aceat? porive Supapa 3, nemalintlinind nici o rezistenga din partea impingStorului 4, se depla. seazi impreuni cu acesta spre stnga, obturind, prin profil sSu special, ea. fHunea de trecare a lichidulus. Automat, seade presiunea de frinare la roy din spate gi se limiteaza efortul de frinare la o anumit valoare, ast a cinspute wise 5 valoare, astfel Inc se Functionarea frins urmatoarea: i hidraulice de la autoturismul Dacia 1300 este 126 3 — In momentul in care condueStorul autoturismului apasi pe pedala de fiona, 1 tor eireultul de frinare se creeazS o presiune mare, care acfioneaz’ {ifutean pe cele patru rot astfel ear tile dn faga, unde sintfrine disc, lchidul actioneazS asupra capulut pstonuul, care, la ringul siu preseazd asupra plicujelor ce vin in contact cu Beet ar’ prin frecare se realizeazs forta de frinare la roti. In fiecare etrier, sree a presiunes exercitata asupra placugel de frin8 ce vine in contact direct oieSatondl se realizeaza 31 0 ujoara deplasare laceral8 a etrierulu creindu-se SLRS presiune asupra este! de a doua plicuye de frind pe disc. Forgele de f+ saree distribuie astfel uniform, ceea ee conduce Ia o uzurd uniform a plcue Sor de fring. {Ua rote din spate, lichidut de ftin$ Intr3 in cilindrt receptor, actlo- sneazi asupra pistonaselorintericare, care tind #8 indeparteze capetele saboti- ree Savingind rezistontaarcurilor de rapel; ganiturile de friefiune ae sabotilor lntm costace eu suprafata incerioard a tamburilr, realizindu-se astfelforgele de trinare. 2 in momentul cind se ridick piciorul de pe pedala de fring, presiunes i cireutul de frinare scade considerabil, ia organele care au realizatfrinarea So deramorseazs astel: tia rople din fat pistonul de frin’ din etrier se doplaseazé 4! revine ta pont iniiaa datorita garnituril din caucive, deform’ specials, care recapatd ‘anima initials. Ca urmare a rotiri discull, plicuyele de fring sine ugor slabiee si revin in pozifia initial: Ta rotile spate, slibindu-te presiunea in cilindrt receptor arcul de rapel readuce espetele saborilor in poztia initials, indepSrceaz8 sabotii de la supra: {ate interigar’ 2 tamburilor, ‘ar frnarea Incetes2s. 9.2. Intretinerea instalatiei de frinare Se prezines urmatearsle recomandari: a. $4 nu se vite si se verfice cu regularitate nivelul lichidulul de fring din rezeevorul compensator, Nivelul trebuie s3 fie la eeperul maxim" {iri al depisi; in cazul lipsel de lichid, se va adauga lichid de aceeasi calitate, tp SKETO-R 3 sau echivalent, omologat de constructor. De asemenea, s8 se veri fice daci oficiul de legituri cu atmosfera, amplasat_in_capacul este destupat. DacY In rezervor nu mai exists lichid de fring, dar totus exist Frtaide plese, nu se va pleca in cursi lunga, ch, fa cel mai apropiat atelier spe- alizet, se va verifica eauza pierderilor de lichid i se va face obligatoriu com- plecarea $i aerisirea circuitulul Este interzis s8 se recupereze lichidul purjat din instalatie, deoarece, in timpul goliriiacestuia, este posibil’ aparigia in lichid a unor impuritati (praf, apa etc). WwFig. 9.9. Curba caracceristich a distantel de trina. mare, se va folos! frina de motor, ractaristicS discantelor de oprire, ca urmare a o. orespunzitoare difertelor viteze ale suto- er2 considerabils a distangei de oprire d 2 auto- + deoarece distanta de frinare este proportional Jes 0 relatie de calcul a distangei de oprire a auto- =k, tunde: Dy este distanfa de oprire 2 auccturiemulut Ky — un cosfieient de corectie care sine sear : fe corectie care gine seam de condi (Pentru sistemul de frinare hidraulic); i viteza autoturismului in momentul acy frinare; f cal ém/s* — valoarea deceleratie! ‘renga foarte bun). Uneor, a aceasc’ valoare a dlstan adaugt ini crea 5 m, care represnt efectul masclor aflate’ In rot 128 lle de frinare lonérli asupra vitezel de maxime (pentru un teren cu ade- jel do oprire a autoturismulul se mai 8 spatiul de sigurantd, avind in vedere Valorile reesite din curba caracteristicS sau din tabelel 9.1 corespund unor conditt aproape perfecte de frinare (pneuti nol teren used, relexe normale sera judvorulul auto yi sistem de finare tn bund stare de functonare) ned ate evel este valor cree in medie eu 35% ajunging uncer! chiar la dar The istanget Tobelul 9.1 Distanya do oprire 4. Se-va da acenvie regi cursellibere a pedlet de fring. In scopul evi iri reall2iritunel presiunt permanente In Instlatia de frinare, Tntre tifa de Sctionare # capul pistonslu elindrul principal ce frind (pomp centr), trebule s8 existe Infotdeauna un joc, de circa 0,8 mm, ceea ce corespunde unel curse libare de 5 mm la pedal de frind (ig. 9.10) Curst bert a pedal! de frnd se regheard astfel wie deblocheacd contrapiuiga din capal tie Impingieoare 2: — 2 rotese tijaimpingacoare 2 pind cela pelala de (rind se realizeazS un joc de'5 mm, eare corespunde unl joc itre enpul til impingatoare i eapul pistonulul 3 al allindrulut principal de 0.5 mm wee blocheardcontraplulfa 1: — fe verified din nov cursa dale! de fring care trebuie si fie de 5 mn. & Se va controla aerisirea circultulut de frinare, eare te reallzeaz8 prin out metode: M Inetoda clasicd de aerisre Ia pedals: = Inetoda medernd — cu dsponstive speciale Pretenta aerulut ncircultul de frinare 82 poate observa prin faptul e& pe- dala de fring se doplasea elastic, uncor pind la plone, 129Inainte de a incepe operatia propriu-isd de a lerisire, se va procura: = lichid de frind de acceasi mares (SAE 70° 3): = Un vas de circa 350-500 mis 5 tub elastic transparent din Operatia de aerisire se va efectu, acrisirea [a roatd, iar cealalt’ va sta i polietilen’ sau cauciue, 8 de citre doud persoane: una va lucra la autoturism pentru apasarea pe pedals Frocedeul de lucru este urmatorul (ig. 9 11) RB aay coher Yoru de compensate cu lchid de fring de tipul SAE 70 R 3 sau echivalent; ene, tat ean UrUbUl de aerisire un capis sl tubulul de Plastic 1, trans: parent, laf celilale capi se introduce tn vasa 3 ce lichid de fring; date aa ee {er Furubul de acrsie’ concent ‘CU apisarea Lents @ pedalei de fring; faritd Pedal de frind a ajuns Ia poden, $8 asd 58 revini sor pedals! 7 SO FSPEGE scwascl operate pind ce tn vas nu: mal a 130 s© Inchide gurubul de aerisire s1 par bule de aer; -ompletears lichidul ia la toate rotile si se compl mod, se repet’ operatl In acelagt mod, zervorul compensator. inti in spate (poz. b) apol cele Pe jriseascd mai intii rogile din spate (p Se recomand’ si se a in td (Po oturismul Dacia 1300 este prev i eae Fig. 9.11. Aarisiven circuieulut de frina T=] 10. ORGANELE PUNTILOR SI SUSPENS! sees pares ees torre Syponcu punt dn faa ce pena cea din spare Coie Ie Siok denerels slescoptiad ' "ambale punt au bare sabliatesre de viral 1 1h10.1, Puntea si suspensia din fata 10.1.1. Constructie si functionare Puntea din fas3 ta sutoturismul Dacia 1300 se compune di TBE independente — deplasérile acestora neinfluentinduse reciprog ramen fatem de brate inferioare 1 supericare care formeard dout poral lograme deformabile, transverssle; = fuzetele si butueii rogilor Suspensia din f2t se compune din: T MEuri elicoidale cu diametrul exterior foarte mare: Fran Tzeare hidraulice telescopice cu doud corpuri gi tampeane de 5 integrate (limitator de cursi in interior); 7, bard stabilizatoare azezata in fata puntil din faya. Jasecare roatt din fa, porttzeraeztefixatd Intre brapl inferior gi brat superior al puntit din faf8, prin Intermediul unor rotule (pivot) 7, i 1071 sine prezentete in secylune in vedere generald erganele prina ipal> ale suspensie din fad Bragul inferior 3, contectonat din eablt ambutisath, este lez Gicranersa de suspensie prin intermediul unui ax 17, eare trece prin deus becca $x Gauciue pumice s! flexiblocurt, iar de fuzets prin intermedlul weet ronnie 15, care este etangatd la exterior printr-un burdut din eaucloc, Rotula are ta interior unsoare pentru ungerea pe viatS, de aceea nu are Previzute ungitoare speciale, Bragul superior 4 confectionst de asemenea din tabl¥ ambu:isat3, Site legnt de, traversa din fatS a caroseriei prin ineermediul unel bucre ny auclue, lar de portfuzers prin intermediul unei rotule, etange 16, avied 1) interior unsoare pentru ungerca pe viatd Tirancul de direcsle 6 ajezat oblic este articulat prin intermediul unui tam: pon elatic de loajeronul caroseriei sl are o prindere fxd la parcea supericera pope eet a aces fel asigurd tn special bragul_ superior Impossieg Framer, '@ planut longieudinal al autoturismului, gocurl primive de fa ret in timpul_ marsulul. Flasticitatea flexiblocurilor permite porsfuzetel s& lucreze cu oarecare Nbeftate in plan erizontsl, preluind vibragile inerente ale rctilor Ansamblul acestor brate elastice, impreund eu arcurile eliccdets de ma lametru $1 amortizoarele telescopice, determing un lens hn al surat cei lui pe drumurile cu deniveliri, Bara stabllizatoare din fay (fig. 102) lucreazi cao ee,carslune si tmpledicd inclingrte aterale maria care sint segese aoe ‘ismele prevdzute cu suspensie independentk pe fat cum ar fi Dacie 1aee leactocillizatosre este fixati elastic pe extremitaii, prin imcrmendl bicletelor 1, sla mijfoc este fixatd prin doud tampoane elastee ? dre nec 132— \e Fig, 10.2. ba & 3 EF ! § stabiliztoare (afk si medul su de thare: Amortizoarele din fara (ig, 103 M-Rominia, Monroe-Belgia sau Allenguane Freeg) fess imorizeare the pres i micre de cares lever care agurdamortzorul!o gard de cel pun 0 ace es nia mini ce 91 pentru lungimes maxima a amorezeareee Pen! gece dopa de prndere pe atu eel cy sd. 104) a samponne din "eae are pert dept! ungiusney el f to df maximun 6. Prinderes smorizorle de ork eee eae face in internal ue cat ete, prince were Seg vuntii, iar la partes superioar’ prin tampoane de cauciue direct de Garoserie. Portia de luru a amortzorulul din farses vorticage oe eee Yindereaarortzorll pe carcrrle (u pacer er ce poate Prin cupele mobile sau cupele sudate, aga cum este aritse in Ree ag Arcurile folosite ta suspensia d alee aR cd ain 298 sine elicoidle ew diameteu ferior mare, permitind preluaren easels gocurier boteeseg ore Roats autoturiemulul Daca 1200 este ia 1900 esto compusi din: butue, rlmen feet preu (rma din anvelop camars de seh capa eau (Coen ful roi, fxat pe janes prin Intermedia use orbs 134 ) sine de tipul AT-9.22 301 2 se Janta se fixeaz pe butuc cu tre! plulige suprafesele lor conice. care asigur§ centrarea_ prin Bueveul rogii din fay’ este asamblat cu discuri de frind, care Impreun’ se monteazi pe portfuzets pe doi rulmenti fadiali cu bile. Pneul este organul care realiezaz% ade- renja cu calea de rulare. Presiunea de Umflare a pneului este dati in tabelul 10.1. 40.12, Intretinerea puntii si suspensiei din fala Puntea din faja_a autoturismulul Dacia 4300 este previizuti cu articulapii elastice prin flexiblocuri si rotule etange iner-un mediu permanent unguent, a ciror pro- tecyle de mediul exterior (umiditate, praf, Impuritagi ete.) se face prin burdufuri de caucive elastice. Din aceast cauz, exploata- rea §1 Intretinerea puntit din fags nu nece- siti_conditit tehnice deosebite Totugi, In cole co urmeazi, se redau citeva recomandari privind exploatarea gi intreyinerea lors a. Dupi fiecare 5 000 km, se recomanda si se verifice starea flexiblocurilor 1 silent- blocurilor din cauciuc de la articulasiile 3 brajelor si barei stabilizatoare, starea bur- dufelor de protectie de la rotulele bragelor, 4 bieletelor, axelor planetare etc., pozition: rea corect! a arcului pe talerul siu de sprijin, starea amortizoarelor din fat8 pri- Ving seurgerile de lichid, s!Sbiri sau eventual eplasirl de axe de Ia bratele infericare §1 superieare etc. Nu se admit reconditioniri de piese sau mente de asamblare. b, Este necesard cercetarea $i diagnosti- zgomotelor amortizoarelor pe auto- urism (amortizoare fara scurgeri de lei). Inainte de a se face o interventie asupra amortizoarelor, se procedeazi in exclusivi- tate lao proba de drum a autoturismului, 5 Fig. 10.3. Amortizor din fat seeziune longitudinala) Fi 10. superioars Tobelut 10.4 Date ale pneurllor folosive eee ot eee eee eee | Prstenes peers pour cara te Sep Tehua ikaet Dimensianie | ie eee cua Toul 9 proven | oes (S513 Radial (¥) = SP Sport (D) iz ae reid | re | 28 a] 2 Ato mes a) B White 12 /ivae eee Explicati: (¥) — Vitor (Uatlsrenee yee Michelin; (D) — Dunlop: (K) — Kleber; 136 seru a 29 determina dact anumite zgomete provin e fa amortizoare (prin- Ge taroserie) sau alte organe ale suspensici (brate cu anexele slabite, al de fogd aldbie, stringer! neconforme, silencblocuri distruse la. brage ‘cu "bard stabilzatoare ete.) hima incervengie consti in schimbarea tampoanelor de cauciuc, care ser- is prinderea amortizoarelor pe caroserie ja partes superiozri iscdeul tn care zgomotul s-a micyorst sau a disparut complet, cauza 62 cuuclot firilor defeetuoase; In aceasttsituaji, se procedeazi la Tnlocuirea vitivi' a tampoanelor de fixare 2 amortizorulul Se string la cuplufixirile: axele bratelor,tiranii de Fug’, pluli—a de fare cupstloard fa amortizorul din fafa (1 kgim), contrapiuliga de fixare Inferioar8 Be ia amortizoral din fara (6 kfm). Se face 0 nou probs de drum. Daci zzemotul s-2 micsorat remedivl este cc cfeceuat, lar dach zgomotul persists geste Important, se inlocuieste soertizorul. <. neficacitatea smortizearelor are.o mare influent8 asupra tinutel de drum. ces a Go determina Insficacitatea amortizearelor, se procedear3 asl 2 etiied prestunea ta pneuri (dup cirea 15 minute de staflonare) 4) se veface dacd este cazul; ave slabeste frina de mink: TE pune maneta de comands a vicezlor Ia punctel more: TE Spank puternic, o singuri daté pe aripa din partea amortizorulul considerat cu defect se observ oscllailecaroseriei, in urma aestel spi! Seg ceroseria oscicazt de citeva ori amortizorul cste inefcace gi trebuie orice separat de autoturiem (eventual | se ridicd diagrama de efleacitote Ja baneul de incercare numai Ia ateliere specializate Dacia). Un indieiu de diagnosticare al Ineficaitipl amortisoarelor este Priveyte Uzura ualforma sau in trepte a preurilor din faR8. “A Esce necesarS cercetarea qi diagnostlcarea smorvizoarelor demontate de fa avtoturism Ineficactatea amertizorulul se poate constata prin, demontarea acestula de pe auroturism gi ncercarca simpla la bancul de lueru, Amortlzorul se prince * enghind, in poztie vertical, ce capftul inferior. In cazul in care cerpul superior poate fi plat liber in sus 41 in js, far8 o rezistent§ importants, ‘negmntch amortizoral este ineicace 4 trebuie inlocult, inerucit a pierdut lehidal in cazu in care amortizorul,incercat in acelsifelca msi sus, prezintSagome~ te avestea provin din vehlcularca neuniforar®atichidului in interior. Vehiculares eaniformd exte eauzstd uncori de obcurarea onficior de trecere, iar alecor! Je Waklocarce supapel de crecere a lichidului dintr-un corp tn celal. Defec- fiunile de natura celor de mal sus se remediazd mural in atellerele autoservice Dacia, core posedd plese de schimb originale, tehnologle de remediere 9\ ape 137 PeFauutd special de ridicare a dlagramelor privind functionarea amortizoarel necapsulate IPAS. Toate amortizoarele schimbate Izlat trebuie si zoare de acelasi tip si aceeasi marca. fe ematie eal Se adie fnlociren nul singur amertizor pe cu unul nou, decarece acesta nu determin’ schimbart onan autotursmul, ca tinuti de drum, Schimbiriso usoara diferent, nu trcbute sh rea foarte rapid, intruct aja cum sa ardtat sedgul soccer ie Inloculte cu amortic Dick unecti ce oberes ht observa ln Teepe ngriioreze,decarece ea a sap depajste 3.000 kin rulat a ace Tulasi at autocurismal Arce ase nlocuiane nut ne PretintS deformari remanence sau urme. de feu spird. La montare, se va avea in vedere 5 ara Corects pe taler» precim 3! Sensul de monies cum se aratd in fig 10.5. % Sens! @& montaj. ara Fiecare arc prezintS la capete dou zone de age- cant amt ag Hl partealifdens er ridarg Vi eomencn Mange! ~ Ia parte inferioars, exits 0 coe oars, zont de susfinere La fecare capac al arcl ob tubul de protectie din material plastic. as arene ese privind folosirea preurlor. oa eine reanean ana teeta Bay pantera rer ceese pier hia ein seas scent sme eae. Sct deal mw dS snare, ene pi rome gut ee Pentru montarea $1 demontarea pneurilor de pe janté, se vor folost | corespunzitoare. La inlocuires camerel, se va repera pozitia anvelopei fay de janc&, pentru a se pistra pozitia de echilibrare a rotilor. Este interzisa introducerea came- relor umede in pneu Fig, 106. Schema de permutare a anvelopstor. Nu se recomanda repararea camerelor cu petice calde sau lichide, deoarece acestea, datorit’ temperaturilar ridicate, se pot dezlipi. Peticele calde se vor ‘olosi numai penteu depaniri accidontale pe traseu Deoarece la autoturismul Dacia 1300, rotile de directi regimul de functionare al accstora este mult mai aspru in comparatie cu cel al rotilor din spate. Deci, dac& se asi neschimbat8 pozisia rofilor pe toat’ Gurata de funefionare a autoturismulul, vor apirea uzuri exagerate si nouni- forme la anvelope 3i nu ce va indeplini parcursul garantat de uzina construc toare. De aceea, se recomandé ca dup’ fiecare 5 000 km rulati sf se procedeze |r permutarea royilor conform schemei prezentate in fig. 10. sine si rofl motrice, 10.2, Puntea si suspensia din spate 10.2.1. Constructie si functionare Puntea din spate (fig. 10.7) este compusi din: — axa rigida, confectionati din tabl§ groas’ ambutlsat8, care are la capete dou’ fuzete nedemontabile (sudate) care formeazi axele rotilor spate; “— doua brafe inferioare asezate lateral si un brat superior agezat cen- tral, legate de caroserie prin intermediul flexiblocurilor. Bragul superior are si rolul de a prelua si eransmite Ia puntea din spate forgele laterale care lu- Creaza asupra caroserie! in viraje, pe drumuri cu inclinare transversal sau Ih vine lateral ‘Suspensia din spate a autocurismului Dacia 1300 este asigurati prin dou’ arcuri elicoldale de diametru mare, in interiorul cérora lucreazi dous amor- 139Fig. 10.7. Puntes si suspensia i Space: tizoare hidraulice eu dublu efect f limitator de cursé in Interior. oortizoarcle sint fabricate tip Monroe, Allenquant sau IPAS AT 9 “ nea previzut8 0 bard stabliza tare de viral TTeate articulatille punt s| sux jel din spate sinc rel pein flexiblocuri care dstermin’ gig. 40.0, poua de blocare articular 6 silengiczitate buns gi un contort ile’ puns gin ape sporit In mers 1 10.2.2, Intretinerea puntii si suspensiel din spate intretinerea propriv-zist a punti din spate este foarte simpls s1 const din: Mlerificarea sri lexiblocurilor dela brafe si bare stabilizazoare; = Verificarea ajezirit corecte 2 arcurilor pe talerele de sustinere; x veficari i stringer la cuplurle preterize @ tuturor articulator dups fiecare 10,000 ‘km rulayi de avtoturism ‘Toate interventille necesare se vor face numal I ateliore specializate, © conditie esentiali pe timpul seringeri flexiblocurilor este acca afixaril istan- {i de 190 mm, mfeuratd conform ig. 10.8 inere partea de jos 2 axel din spate 4 lonjeronul ‘araseriel (ig. 10.8). Ti. CAROSERIA 114. Constructie si functionare Caroseria auroturitmulul Dacia 1300 este de tip autoportant. firs sasiu. Cu exceptia capotei motorulul 1, usllor si capote! porebagajului 5 (care sint asamblate prin elemente articulate) si aripllor fay 3 (care sint asamblate prin suruburi) (fig. 11.1), toate celelalte clemente formeaza o structurs unitar’, asamblat’ prin sudur, asigurind caroserial rigidicate sl silentiozitate In func: tionare. In fig. 11.2 41 41.3 sint prezentate elementele sudabile ale planseului si suprastructuril. Cele mal importante dingre acestea sint: 1= lonjerosnele din fatS 4, paralle, care poart’ suspensia din fat si agre- gatul moto [onjeroanele din spate 10, care poartd rezervorul de ben2in§ 4 plangcut porebagajului: ““Tonjeroanele laterale 7, confecyionate din table groasi, care se leags do dublarie aipior fafa spate, protejind pasagert in cazul rocorlor lateral; ~ planseul 17, cu ambutisir!_profunde, care realiesz8.spatiul necesar picioarelor pasagerior gi contribuie Ia mirirea rigiitSfs tntregi: constructi Eudaee Toate elementele caroserit tint confectionate din tablé de ofel ambutisacs i forme ciferite, cu grosim: de In 0,7 mm fa2. mm, in funetie de necesit¥file fo revistengd si confort ale ansamblulul, Greutaten proprie a caroseriel ni depayeste 295. kg. Caroseria este etangati pe toate lille de imbinare ale elementelor prin els sete ale crore cordoane din mastic urcate la © anumiti tempersturd in cuptoare speciale, #8 4 Rta, 5 — aa portal vind o-aderenga bund la eabla (fig. 114). in scopul evicart apartiei fenomenslor de vibratl la uncle clemente de caroserie(aripi fafi-spate, capote etc.), precum ¢) pentru miczorsrea 2g0mo- {uu provenit din rulares autoturismolul, earoseria se acoperd prin pistolare, la exterior, pe parle de. plangeu si aripl, cu un serat de mastie snefonic La interiorul earoteriel folares fonick s! termicd se realizeaz8 prin panouri de pisli, covoare bicuminoase #1 spur poluretanick ‘Autoturismul Dacia 1300 este amensjat Ia interior cu plansa bordului monats in cansol8 i confectionaca din material plastic spongies: in interiorul acestela, se amplaseaz% tabloul de bord, scrumiere, cutia de manu, alte aparate de control §) comands: —seaunele din fatd separabile si rabacabile: —ancheta din spate cu cotier central: = usile din fags, prevszuce cu cotiere si minere de deschidere, incorporace in pancws — ujile din spate previrute eu serumiere, cotiere $i disporitive de blocare din interior (seeuritate copl): —geamur! din securit-cu exceptiaparbrizulut eare este executat din tri plog, cu rezistenfa mare [a lovire si eu zond mare de vizibiltate In caz de spar ere: = comenzi (descrte tn partea a Ha a lucriri). Condifionarea aerulul in interiorul caroserel se realizeaz& princr-o instala- sic care egte compusi dinero aerocerm® realizatk din patru celule Imbricate fu gripioare, Acroterma este racordaci la instalgia de ricire 2 motorulul. Aerul absorbit din exterior prin grill, trece prin compartimentul radimtoruluic Glmatizor prin interiorul avcoturismulul, find inst spre plangeu sau spre parbriz, prin intermediul unor voleti comandati de la bord pies Fig. 1.4. Elementole detasable 3 13145Grupul moto-ventilator are rolul de a dirija scrul i {erat spre Inceriorul autoturismulul, mal ales in situsne eg Su viterd redust sau in timpul sagiondri ‘vacuarea aerulut din Interior se face prin grilele 2 ctroterel autoturismulu. Diriarea cureniior de ten mimeo ey a este prezentats fa fig. 11.5, a ‘care se. circul 11.2, Intretinerea caroserici Ineretineren carcsrie a 8 caroserielautoturismulul Dacla 1300 este in general Hi conch in eplarea, utcarea 9! lutrlrea suprateelar soos ee me Teeuarea smplé a vopslel curtis taper fo pllarea §1 curdirea general se vor i 5 ge H curdirea general se ver face conform recomandirllor date evitindu-se frecarea muchiilor. Retiereavpslel se enact orignal. La Tereineea caoserie 1 sere pot fi efectuate 4 alte Tucrsi mat com {rlrea lementelor de crore, retceres' earls conan ‘cu vopsea de retus din aceeasi nuangi cu cea PARTEA A DOUA EXPLOATAREA AUTO- TURISMULUI 12. oRGANELE DE COMANDA $I APARA- TURA DE CONTROL 21, Amplasarea comenzilor autoturismului Prineipalele comsnzi gl aparate de control ale autoturismulul Dacia 1200 © amplasare foarte accesibilX pentru actionare fl sint percaptibile atit ziua s noapeea din Interiorul autoturismulut. nig. 12.4 este prezentatS schematle poritionarea organelor de comand, stelor d3 control gi accesorillor incerioare ale autoturismulul 12.2, Organele de comand& pentru pornirea autoturismului | cu chel fabricayie NEIMAN serveste la conectarea si deconec- tului electric i la comanda electromotorului de pornire. El este evizut 1 cu un zivor antifurt care blecheari comanda directie!. Pe partea din fai a contactulul sint notate literele D; M; * sernnificapie este fig. 12.2): stop antifurt — in aceast8 pozifle se permite introducerea 5! scom cheil, La scoaterea cheli din contact in aceasta pozitio, se realizeazi ocarea volanului si intreruperea curentulul, Pentru deblocare, se introduce chela in contact, se roteste putin in sensul acelor ceasorniculul (F8r& a face

You might also like

• Scala RACE - Material de Studiu

  

  Document20 pages

  Scala RACE - Material de Studiu

  Irina Pantazi

  No ratings yet
• Raspunsuri Teste Grila Titirca 429

  

  Document42 pages

  Raspunsuri Teste Grila Titirca 429

  Irina Pantazi

  No ratings yet
• Peter Collett Cartea Gesturilor PDF

  

  Document324 pages

  Peter Collett Cartea Gesturilor PDF

  Toni28

  25% (4)
• • Magazines
  • Podcasts
  • Sheet music
• Model Registru de Casa

  

  Document2 pages

  Model Registru de Casa

  Irina Pantazi

  No ratings yet
• Scrisoare Multumire

  

  Document1 page

  Scrisoare Multumire

  Irina Pantazi

  No ratings yet
• Referat Despre Romania

  

  Document29 pages

  Referat Despre Romania

  Irina Pantazi

  100% (7)
• Ghid Management, Marketing, Cont A Bi Lit Ate

  

  Document79 pages

  Ghid Management, Marketing, Cont A Bi Lit Ate

  ady

  100% (2)
• Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  

  From Everand

  Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  Phil Knight

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (540)
• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  From Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (5813)
• Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  

  From Everand

  Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  Chris Voss

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (844)
• Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  

  From Everand

  Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  Margot Lee Shetterly

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (897)
• Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  

  From Everand

  Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  Ashlee Vance

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (474)
• The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  

  From Everand

  The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  Sarah M. Broom

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (98)
• On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  

  From Everand

  On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  Naomi Klein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (74)
• Grit: The Power of Passion and Perseverance

  

  From Everand

  Grit: The Power of Passion and Perseverance

  Angela Duckworth

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (590)
• A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  

  From Everand

  A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  Dave Eggers

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (231)
• The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  

  From Everand

  The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  Meik Wiking

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (401)
• The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  

  From Everand

  The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  Siddhartha Mukherjee

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (271)
• Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  

  From Everand

  Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  Doris Kearns Goodwin

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (234)
• Yes Please

  

  From Everand

  Yes Please

  Amy Poehler

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1898)
• Principles: Life and Work

  

  From Everand

  Principles: Life and Work

  Ray Dalio

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (608)
• The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  

  From Everand

  The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  Ben Horowitz

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (348)
• Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  

  From Everand

  Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  Gilbert King

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (266)
• Fear: Trump in the White House

  

  From Everand

  Fear: Trump in the White House

  Bob Woodward

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (738)
• The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  

  From Everand

  The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  Thomas L. Friedman

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2259)
• Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  

  From Everand

  Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  Jay Sekulow

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (137)
• The Glass Castle: A Memoir

  

  From Everand

  The Glass Castle: A Memoir

  Jeannette Walls

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1716)
• The Unwinding: An Inner History of the New America

  

  From Everand

  The Unwinding: An Inner History of the New America

  George Packer

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (45)
• Steve Jobs

  

  From Everand

  Steve Jobs

  Walter Isaacson

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (807)
• The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  

  From Everand

  The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  Brene Brown

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1092)
• Angela's Ashes: A Memoir

  

  From Everand

  Angela's Ashes: A Memoir

  Frank McCourt

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (441)
• John Adams

  

  From Everand

  John Adams

  David McCullough

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2409)
• Bad Feminist: Essays

  

  From Everand

  Bad Feminist: Essays

  Roxane Gay

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1018)
• The Outsider: A Novel

  

  From Everand

  The Outsider: A Novel

  Stephen King

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1850)
• The Light Between Oceans: A Novel

  

  From Everand

  The Light Between Oceans: A Novel

  M.L. Stedman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (789)
• The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  

  From Everand

  The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  Viet Thanh Nguyen

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (122)
• Brooklyn: A Novel

  

  From Everand

  Brooklyn: A Novel

  Colm Toibin

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (1947)
• Manhattan Beach: A Novel

  

  From Everand

  Manhattan Beach: A Novel

  Jennifer Egan

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (792)
• Wolf Hall: A Novel

  

  From Everand

  Wolf Hall: A Novel

  Hilary Mantel

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (3811)
• The Woman in Cabin 10

  

  From Everand

  The Woman in Cabin 10

  Ruth Ware

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2521)
• A Man Called Ove: A Novel

  

  From Everand

  A Man Called Ove: A Novel

  Fredrik Backman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (4610)
• Little Women

  

  From Everand

  Little Women

  Louisa May Alcott

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (104)
• The Perks of Being a Wallflower

  

  From Everand

  The Perks of Being a Wallflower

  Stephen Chbosky

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2104)
• The Art of Racing in the Rain: A Novel

  

  From Everand

  The Art of Racing in the Rain: A Novel

  Garth Stein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (4203)
• Her Body and Other Parties: Stories

  

  From Everand

  Her Body and Other Parties: Stories

  Carmen Maria Machado

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (822)
• A Tree Grows in Brooklyn

  

  From Everand

  A Tree Grows in Brooklyn

  Betty Smith

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1929)
• Sing, Unburied, Sing: A Novel

  

  From Everand

  Sing, Unburied, Sing: A Novel

  Jesmyn Ward

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1104)
• The Constant Gardener: A Novel

  

  From Everand

  The Constant Gardener: A Novel

  John le Carré

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (104)