KRW ObpdA CURS §. {n cazul in care coeficientul C; ia valoti negative se considera C) = Observatie: © Pentru sistemele de conduete cu mai multe puncte fixe sau cu dows puncte fixe si cu restrictii intermediare, relajiile (6.27...6.29) nu pot fi aplicate, Aceste cazuri vor fi studiate complet prin calculul computerizat, utilizind —softuri corespunzitoare (CAESAR II, TRIFLEX etc.). © Pentru objinerea unor informafii eu earacter general ffir un grad ridicat de exactitate, se pot utiliza metode aproximative de analiza a flexibilitiii [4, [5] vu 6.2.4. Mijloace pentru cresterea flexibiliti{ii conductelor Dac& in urma analizei flexibilitayii se constat& conducte care nu prezinté o flexibilitate corespunzatoare, vor fi modificate in scopul matirii acesteia, prin: schimbati de direcfie in plan sau spafiale; compensatoare de dilatare din feava compensatoare de dilatare lenticulare; compensatoare de dilatare cu presetupt; tuburi flexibile cu dispozitive articulates reamplasarea si reconsiderarea tipurilor de suporturis pretensionarea conductelor. 6.3, PRETENSIONAREA CONDUCTELOR 6.3.1. Generalitati. Explicarea fenomenului in condigii de montaj, cAnd At = 0, (tm = (,), dilatagia va fi: Al=a'lAr=0 (6.30) si drept urmare: Fis A-Ela'at=0 (31) in condigii de regim, cind A/))t,, conducta tinde si se dilate cu cantitatea, Al=a‘'lAt (6.32) Dacd aceasta dilatare, Al, nu se poate dezvolta liber, atunci dilatarea, Al, se va dezvolta ea o deformayie termica specified, es a (6.33) si deci in inveligul cilindric al materialului tubular se va dezvolta o stare de tensiuni de natura termicd ot, dati de relafia: OL =E'-a' At (6.34) Evident este faptul cd starea de deformafii de natura termica este stare de deformafii elastice (intrucat ea se anuleazii odati cu anularea cauzei 19care 0 produce ~ diferenja de temperatura), si drept urmare dependena of = fle"), este 0 dependenfa liniar’, fiind deci valabila legea lui Hooke. in condifii de regim nepretensionat, dependenja 0! = /(c") este reprezentatti in figura 6.5. “Daca, in conditii de montaj, printr-un mijloc oarecare conducta se. supune unei solicitari de intindere care si reprezinte o anumité valoare din valoarea solicitarii de naturi termici ce s-a dezvoltat in condifii de regim, atunei conducta s-a pretensionat. Deci, pretensionarea este metoda prin care in condifii de montaj, se dezvolti in conducia tehnologict o stare de tensiuni de intindere o® antagonista stiri de tensiuni de natura termicd, cu scopul micgoritii starii de tensiuni de natura termica in condiii de regim. Rezult& ca, in acest caz, finele montajului conductei tehnologice nu va corespunde punctului B, cum corespunde la conducta nepretensionata (fig. 6.5), ei punetul A (fig, 6.6) Fig. 6.5 Starea de tensiuni dupa direcfia meridionala de natura termicd in condifii de regim nepretensionat Fig, 6.6 Starea de tensiuni dupa directia meridionala in condiiile pretensionarii la montaj Punand in funcfiune conducta pretensionati, temperatura peretelui ei creste continuu de la valoarea temperaturii la montaj, ti, péind cfnd atinge valoarea temperaturii de regim. Datorita acestui fapt, deformatia specifica termic& (e') creste si se dezvolti ca 0 compresiune care va anula treptat deformatia specifica de intindere introdust in mod voit in peretele conductei 120 ca ranla montaj (e”°), astfel inet tensiunea de pretensionare (fntindere) scade de Ja valoarea sa inifialé (02) pana la zero (fig. 6.7). Dac deformatia specified de intindere introdusi in mod voit in condifii de montaj este mai micé decét deformafia specificé de naturé termicd ce s-ar dezvolta in conducta tehnologicd in condifii de regim nepretensionat, atunci dup anularea lui (o2”), in peretele conductei se va dezyolta tensiunea de compresiune de natura termic’, (a), (fig. 6.7), cate are valoarea: (01) 01-0” (6.35) Fig, 6.7 Starea de tensiuni dupa direcfia meridionala in condipii de regim pretensionat Deci, in condifiile de regim pretensionat, starea de tensiuni de natura termic’, (04) , va fi mai mick decit starea de tensiuni de natura termica in regim nepretensionat o* : lo} «{o%| (6.36) Se numeste coeficient de pretensionare gi se noteazi cu Ky, ‘urmitorul raport: _100-» “700 637 unde: v ~ este pretensionarea exprimatit in procente (%). Dac v = 0, sistemul este nepretensionat si Ky = 1, iar dact v = 100%, sistemul de conducte este pretensionat total si Ky = 0, deci: 0SK,<1 (6.38) Pretensionarea, (v), se defineste ca fiind raportul dintre tensiunea de pretensionare (22°) si tensiunea de natura termica dezvoltati in condifii de regim nepretensionat, adic’: es S100, % (639) 1216.3.2, Caleulul pretensionarii optime ‘a _conductelor autocompensate sau compensate cu compensatori din feavii Pentru calculul gradufui optim de pretensionare se pleaci de la conceptele teoretice dezvoltate tn [6] si [7], aplicénd ipoteza fndamentalt ca sistemull de compensare si fie solictat atat in condifii de regim eft $i in conditii de montaj la nivelul maxim posibil, reprezentati de relajia: oi)" ox ey venmen (640) (i= P+o? 9 (i=(r)+b1y Ha {nlocuid relaile (6.41, a. si 6.41, b.) in relatia (6.40), se objine: oP 20 20 Cet HN, | _ oe (6.42 Cray 2 sie (or =c,(o2} (643) Tindnd seama de relaiile (6.35), (6.43), relatia (6.42) devine: _elot}+o® _o? an G2} +er-0% 0% plo?) -0/ 402-0, =o (0?) +01 -o®| (648) Nes op elle; Vee = 04 oe oi) os oP (6.46) ofa! Cunoscand expresia tensiunii de pretensionare (a), cu ajutoral relafiei (6.39) se determina valoarea pretension&tii optime (v). Lungimea de pretensionare optima (Ap?"), cu care se intinde Conclucta in condifii de pretensionare (montaj), se poate determina cu relata: 2 Ape =22.. ar (6.47) o Deci, pentru calculul lungimii optime de pretensionare este necesar Si se caleuleze dilatarea total a sistemului (AV), In relajiile de mai sus, semnificatia ‘matimilor simbolizate este urmitoarea: (oz)"- este tensiumea axial total dezvoltats in materiatul tubular 1a 20°C, in Nim?; (f)- tensiunea axial totalé dezvottatt tn materialul tubular tn condifii de regim, in N/m”; ©;- tensiunea admisibili a materialului tubulaturii, la temperatura de montaj (20°C), in N/m’; 122~~ of tensiunea admisibilt « materialului tubulaturi, 1a temperatura de regim, in Nim’; (o?)° - tensiunea axiala din presiunea de proba, in Nim? o?- tensiunea axialé din presiunea de regim, ealculaté cu relayia (6.48), n Nim; co! tensiunea axial de naturi termic& in condigii de regim nepretensionat, in Nim’; (o1}- tensiunea axial de naturi termics, in condi pretensionat, in N/m”, Tensiunea axiala din presiunea de regim o se determina cu relafia: de regim ‘4, 43;(D, +5;) — in care: ‘Ay ~ aria secfiunii transversale a plinului (peretelui) fevii, in m’s sr~ grosimea pereteluifevi, in m; p— presiunea de regim, in N/m’; D,- diametral interior al evi, in m, [s. COMPENSATOARE DE DILATATIE Pentru traseele de conduct care nu se pot autocompensa, miesorarea tensiunilor de natura termied se realizeaz montind pe traseu compensatoare de dilatatie, ‘Compensatoarele de dilatafie sunt dispozitive care, prin constructia lor, pot prelva deformatii (dlataji) mari ale sistemului, fa a creea in perefif tubulaturii conductei tensiuni periculoase, in acelasi timp asigurdind Tezisten|a, rigiditatca si etangeitatea necesara conductei. Construetiv, compensarea dilatafillor unui traseu de conducté. se realizeazi prin impartirea conduetei in tronsoane distincte, separate prin puncte (reazeme) fixe. Fiecare tronson cuprins intre dowd punete fixe (numit “bloc compensat termic” BCT), este compensat prin intermediul unui compensator de dilatafie. Dupa modul de preluare a dilatafiilor termice sau a deplasirilor, compensatoarele de dilatajie se pot incadra in dows mari clase, si enume: © compensatoare elastice care isi bazeazA principiul functional pe marirea flexibilitiii sistemului, in aceasti categorie se pot incadra: compensatoarele din jeava indoitis compensatoarele lenticulare; compensatoarele ou burduf; compensatoarele cu discuri, © compensatoare aluneettoare care-si bazeazi principiul functional pe deplasarea axiala a unui sistem telescopic previizut cu cutie de etangare. 123 Q yk6.4.1. Compensatoarele din feava indoita Acestea sunt elemente de conduct care preiau sau compenseaz dilatafiile termice ale unor portiuni de conduct sub forma unor deformafii lastice de incovoiere, pentru sistemele plane si de incovoiere si rasucire, pentru sistemele spatiale. Ele sunt realizate din feava indoita la cald sau la rece, aviind configurajiile geometrice prezentate in figura 6.8. Constructia lor simpl®, eapacitatea mare de compensate, siguranga in functionare si cheltuiclile minime de intrefinere si supraveghere, fac ca aceste tipuri de compensatoare sit aib o larga utilizare in cazul sistemelor de conducte ale platformelor chimice, petrochimice gi din rafinarii, Dintre compensatoarele din feava indoita prezentate in figura 6.8, cel mai des intélnit este compensatorul in form’ de U, a c&rui utilizare se bazeazA pe urmitoarele avantaje: © capacitatea de compensare poate atinge 600 mm; © forma simetrica pe care o are, confera o solicitare egalai a punctelor fixe. imbinarea compensatoarelor din feava indoita in cadrul traseului de conducti, se face fie prin sudura cap la cap (cel mai des mod de imbinare), fie prin flange, fie combinat. Deierminarea principalelor caracteristict construetiv-funcfionale ale compensatoarelor de tip Us Dilatarea fiectrui tronson de conduct, cuprins intre dou punete fixe poate fi caleulata analitic cu relatia (6.49). Asa-l-At (6.49) fin care: ~ coeficientul de dilatare Jiniari al materialului conduetei la ‘temperatura de regim in m/m-°C; 1 —distana intre dowd puncte fixe consecutive ale conductei, in m; At = t, ~ ty ~ diferenfa de temperatura corespunzitoare conductei {ntre fazele de regim (1,) si de montaj (tm), in "C. ae = 7 ayle eae rt rf ee pal pi p=] « ML Fig, 6.8 Tipuri de compensatoare din feava indoita: a~in forma de L; b ~ in forma de Z; ¢ ~ in forma de U; d— in forma de S; e~in forma de lira; f—in forma de P Aceast dilatare tebuie si fie preluati de elasticitatea unui compensator in forma de U. 6.4.2. Compensatoarele lenticulare Generalitaji: Realizarea traseelor de conducte, autocompensate sau compensate, cu compensatoare tubulare din feava indoité impune dezvoltarea sistemmului fn trei dimensiuni si, deci, utilizarea a multor curbe pentru schimbatile de direcfie dorite, Aceasta conduce la ocuparea unui spatiu tehnologic apreciabil, spafiu care ~ de cele mai multe ori — nu se aflé la dispozifia projectantului, De asemenea, procedéndu-se astfel, se ajunge la cresterea lungimii traseului, cu dese schimbari de directie, ceea ce conduce la c&deri mati de presiune, problema care de multe ori deranjeaz& procesul rehnologic si, in acelasi timp, condue la cheltuicli suplimentare, De aceea, de multe ori, mai ales in cadrul traseelor de conducte de pe platformele instalatillor tehnologice, preluarea dilatafiilor conductelor se face cu ajutorul compensatoarelor lenticulare. Compensatoarele lenticulare de dilatatie se compun din elemente de legituri. si clemente flexibile cu proprietafi elastice si de rezistengi 125mecanie’, ce permit compensarea dilatafiilor termice si amortizarea vibrajiilor, Compensatoarele Jenticulare pot prelua deplasiri axiale, laterale (Pexpendiculare pe axul lor) sau unghiulare si aceasta pe baza flexibiligii la incovoiere a elementului (sau a grupului de elemente) ondulat(e), freevent numit(e) lentila(e), i * In orice domenju industrial unde se lucreazi cu diferente de temperaturti sau eu mase neechilibrate in migcare (vibra) se utilizeaza, din ce in ce mai frecvent, compensatoarele lenticulare de dilatajie cu urmaitoarele avantaje: compensarea dilatafiilor termice; amortizarea vibratiilor; reducerea forfelor de reacfiune; reducerea cheltuielilor de intrefinere legate de dimensionarea punctelor fixe; © _cresterea fiabilitati si siguranfei in exploatare. Buna functionare a compensatoarelor lenticulare de dilatatie depinde, in mare masura de: © procesul tchnologic de execujie; © gcometria elementului flexibil; ° numirul de straturi si calitatea materialului utilizate pentru executia clementului lenticular. Constructiv, un compensator lenticular este constituit din una sau din mai multe lentile, racordate la tubulaturile de capat. ‘in fumejie de deplasatile ce le pot prelua si de modul lor de finetionare, compensatoarele lenticulare pot fi: Compensatoarele lenticulare axiale, Sunt construite pentru a fi montate pe conducte si aparate de proces {n vederea preluitii dilatatiilor termice dupa direcfia axial. Fig, 6.9 Compensator lenticular axial Capacitatea de compensare este dependents de: elasticitatea elementului lenticular; ‘numéirul de lentile; pretensionarea la montaj. 126Utilizare: Conte sispamiade eos rn cecil ise 2 expen 2 * pestness? Nem! + 3Ssam ‘Conduct spate de ees rte cel ido: exper 207 S prtinans 6 Nem’, + Metts Condit ype da pecs Pencactal fea: 2 anpeatan 81000, 2 petimue 16 Nien, + Seton, Fig. 6.10 Tipodimensiuni si simbolizari pentra compensator! lenticulari axiali unistrat simpli Uilizare Cent pia daze reece due geass s396 Speen ONeo!, + ipmévangeatonne (Conde apa de nce Conde tapas de poe pica eal id: apenas poaen 50 ee Fig, 6.11 Tipodimensiuni si simboliziri pentru compensatori Tenticulati axiali cu inel de blindare unde: A~ compensator axial; F—cu flanga de capat; S~cu stuy de capit; D-cu dou grupe de lentile; T~cu trei grupe de lentile; B~ou inel de blindare; DN - diametrul nominal; P. — presiuinea de calcul; n—numiérul de lentile; A - capacitatea de compensate axiali. “1Pentru presiuni mari sunt utilizate compensatoarele axiale multistrat, care prezinti urmitoarele avantaje: sigurangai in exploatare; reactiune elastic mic&; capacitate de compensare ridicati; rezistenta Ja presiune, temperatura si coroziune; ctanseitate la vid; rezistenga la oboseald Utilizarea tehnologiilor moderne in procesul de fabricatie conduce la realizarea compensatoarelor lenticulare axiale multistrat cu inalta Alexibilitate, fiabilitate gi rezistenf’, cerinfe impuse de solicitarile aparute in exploatare, Compensatoarele lemiculare laterale. Acestea sunt amplasate in cadrul traseelor de conducte tehnologice in scopul preluarii dilatafiilor propagate pe o anumiti direcfie perpendicutara la axa longitudinala a conductei, Deoarece compensatorul lateral nu poate prelua deplasiri transversale decdt pe o singura directie, ele sunt utilizate numai in cazurile cénd se cunoaste directia deplasérii laterale, alte deplasiri taterale fiind excluse, Compensatorul lenticular lateral (fig. 6.12 si 6.13) este aleatuit din oud grupuri de lentile legate intre ele prin tubul central, putéind fi eu cuple sferice (fig. 6.12) sau cu cuple de rotatic, (fig. 6.13). Fig. 6.13 Compensator lenticular lateral cu cuple de rotafie. unde: L— compensator lateral; R-—cu cuple rotative; F—cu flansi de capat; S~cu cuple sferice; S—cu stut de capat; DN ~ diametru! nominal; P,—presiunea de caleul; 128n—numérul de lentile; .- capacitatea de compensare lateralai. Compensatoarele laterale se utilizeazai pe sisteme de conducte curbe jn plan sau in spafiu, montéindu-se toideauna pe legatura dintre dou tronsoane paralele si comparabile din punct de vedere al marimii dilatérilor termice, Compensatoare lenticulare unghiulare. Pentru preluarea dilatarilor termice ale sistemetor de conducte curbe plane se utilizeazd compensatoare lenticulare de dilatajie unghiulare cu articulatie cu cuple de rotafie (fig. 6.14 si 6.15) Seay Fig, 6.14 Compensator lenticular de dilatafie unghiular eu articulafie cu cuple de rotafie in stare de funcfionare Sunt elemente flexibile care permit rotirea axei compensatorului cu ‘unghiul “a” intr-un singur plan gi “descarca” actiunea forei axiale generat de presiunea interioara a fluidului vehiculat, Utilizare: wep. Smits. =P Semper 2800: URS ase thine nas Ni? naa “isos NSS Fig. 6.15 Compensator lenticular de dilatafie cu cuple de rotatie unde: U—compensator unghiular; R—cucuple de rotatie; F—ou flange de capat; S—ou stuf de capiit; DN — diametrul nominal Pe~ presiunea de calcul; n—numeirul de lentile; ct capacitatea de compensare unghiulars. tga 129Utilizare: Conducte cube temperatra< 380°C; presinea: max 1,0 Nim’ 130 SDN $2000, Fig. 6.16 Compensator lenticular de dilatatie unghiular cu articulafii cu cuple de rotatie cu inele de blindare, in cadrul sistemelor de conducte tehnologice spatiale in care expansiunea termict provoacd deplasiri pe cele trei direcfii se utilizeaza compensatorul lenticular de dilatatie unghiular cu cuple cardanice. Acesta are elemente flexibile prevazute cu articulafii cardanice alcatuite dintt-un inel de care se leagi prin cuple de rotatie, diametral opuse, patru samiere solidarizate cu stufurile compensatorului (fig. 6.17 si 6.18) yal Sf rw Pag Fig. 6.17 Compensator lenticular de dilatafie unghiular cu articulajii eu cuple cardanice in stare de funcfionare Elementele componente ale articulafiei cardanice permit: rotirea axei compensatorului cu un unghi :ta. in dowd plane; “descarca” acfiunea forfei axiale generati de presiunea interioari a fluidului vehiculat Utilizare: Conduct cute cx: emperatura £250%C; * presunea = 03 Ninn? +150 DN $3000, Fig. 6.18 Compensator lenticular unghiular cu articulafii cu cuple cardanice U-compensator unghiular; K~cu cuple cardanice; S—cu stu de capat; F ~cu flansi de capat; DN ~diametrul nominal; P.~ presiunea de calcul; ‘n—numarul de lentile; @.~‘capacitatea de compensare unghiulard, 1306.4.3. Compensatoarele aluneciitoare (eu presetupi) care-si bazeazit principiul funcjional pe deplasarea axial a unui sistem telescopic prevazut cu cutie de etansare (presetupa) Folosirea acestor compensatoare, executate din ofel tumnat sau prin suduri, se face pani la presiunea de 1,6 N/mm? (1,6 MPa). Ele sunt utilizate, de obicei, pe conductele din materiale cu elasticitate redusa (font, stick, ceramicd, faolitul etc.) si care nu prezint& peticol de gripare din cauza coroziunii. Solutiile constructive folosite la realizarea —acestor compensatoare sunt prezentate tn figura 6.19, Dupa modul de construcfie al acestora, ele pot prelua dilatéri numai dintr-o parte sau din ambele parji, Corpul lor se fixeaza, de obicei, pe un reazem fix, iar la construcfia lor tebuie Iuate misuri pentru limitarea deplasarilor tubului, pentru ca, in cazuri accidentale, acesta s& fie impiedicat si iasi din corp. Avantajul principal al acestor compensatoare il constituie capacitatea Jor mare de compensare (300mm gi uneori mai mult), precum si gabaritul lor redus, Dezavantajele lor sunt: © etangirile nu sunt suficient de sigure in exploatare, motiv pentru care nu pot fi utilizate pentru produse inflamabile, toxice sau explozibile; eforturile mari axiale transmise reazemelor; functionare nesigura, din cauza posibilitaii infepenirii mobile. Fig, 6.19 Tipuri de compensatoare cu presetupa: a ~ tumat; b ~sudat 1B