Curioziti i informaii mai puin cunoscute

Condorul andin (Vultur gryphus) este o specie de psri

din familia catartide, unicul reprezentant al genului
monotipic Vultur. Este rspndit n munii Anzi i pe coasta
vestic a Americii de Sud. Are cele mai mari dimensiuni
dintre toate psrile din emisfera vestic. Condorul andin
se hrnete preponderent cu hoituri de animale, mai ales
mari, cum ar fi cerbii, guanaco sau vitele mari cornute.
Atinge maturitatea sexual la vrsta de 56 ani i
cuibrete la altitudinea de 3.0005.000 m deasupra
nivelului mrii, de regul pe pante abrupte i greu
accesibile. Femela depune 12 ou. Acest unic reprezentant
al genului Vultur este una dintre cele mai longevive psri,
putnd atinge vrsta de 50 de ani.
Pagina Wikipedia dedicat condorului andin poate fi
accesat aici.

Condorul andin este simbolul naional al mai multor ri

din America Latin (Argentina, Bolivia, Chile, Columbia,
Ecuador i Peru) i joac un rol important n cultura
popoarelor din Anzi. Cu toate acestea, n secolul al XX-lea
populaia condorilor s-a micorat semnificativ, motiv pentru
care specia a fost inclus n Cartea Roie drept specie cu
risc sczut de dispariie (categorie NT). Principalii factori
care au dus la scderea numrului de condori sunt de
natur antropic. Omul a schimbat ecosisteme ntregi
populate de condori i a practicat excesiv vntoarea
animalelor ierbivore, otrvindu-le carnea, astfel prejudiciind
i condorii. n plus, mult timp condorii andini erau ucii n
mod deliberat din cauza clasificrii lor ca animale
duntoare industriei zootehnice. n zilele noastre, o serie
de state ale Americii de Sud au adoptat programe de
ocrotire, cretere i ngrijire a condorilor andini n parcuri
zoologice, pentru a-i elibera ulterior n slbticie.
Condorul andin este unul din simbolurile acestei regiuni
i, de aceea, apare pe stemele mai multor state sudamericane: Bolivia, Chile, Columbia i Ecuador.