Capitolul

19
PERE}I INTERIORI
DE COMPARTIMENTARE

19.1. GENERALIT|}I
Pere]i
desp\r]itori,
u[ori
(nestructurali),
compartimenteaz\
spa]iul interior al cl\dirii func]ie de
necesit\]ile impuse de destina]ia
acesteia.
La cl\dirile civile pere]ii interiori de
compartimentare
trebuie
s\
`ndeplineasc\
exigen]ele
privind
asigurarea
securit\]ii,
confortul
utilizatorilor [i a durabilit\]ii.
Pere]ii interiori de compartimentare
sunt solicita]i la: greutate proprie,
ac]iunea focului, ac]iunea [ocurilor.
Alegerea materialelor, din care se
execut\ pere]ii de compartimentare, se
realizeaz\ func]ie de: destina]ie,
rezisten]a la solicit\ri, comportarea

bun\ la diferite sisteme de finisaj [i de

costul acestora.
Greutatea relativ redus\ a pere]ilor
de compartimentare conduce la o
mic[orare a sarcinilor permanente ce
`ncarc\ structura portant\.
Se tinde spre solu]iile care permit
montarea [i demontarea simpl\ [i
u[oar\ a pere]ilor de compartimentare.
Aceasta d\ posibilitatea ob]inerii unui
"plan elastic", adaptabil schimb\rilor
necesare ce pot surveni `n exploatarea
viitoare a cl\dirilor (birouri, magazine).
19.2. EXIGEN}E
Pere]ii interiori de compartimentare
nu particip\ la preluarea sarcinilor
statice sau dinamice din structura de
rezisten]\.

310

Ace[ti pere]i realizeaz\ func]ia de

separare, la cl\diri civile, `ntre `nc\peri
`n
aceea[i
unitate
func]ional\
(apartament) sau `ntre `nc\peri din
unit\]i func]ionale diferite (apartamente
`nvecinate, `ntre `nc\peri [i casa sc\rii).
~n fig.19.1 se prezint\ schema
exigen]elor
pere]ilor
interiori
de
compartimentare pentru asigurarea
securit\]ii, confortului utilizatorului [i a
durabilit\]ii.
Pere]ii interiori neportan]i trebuie s\
reziste la o combina]ie defavorabil\ de
`nc\rc\ri cum ar fi: greutate proprie,
curen]i de aer, `nc\rc\ri seismice
propor]ionale cu greutatea proprie.
~n vederea stabilirii unui nivel optim
de siguran]\,se va conveni asupra unui
coeficient global de siguran]\ la rupere
func]ie de: natura materialelor, modul de
asamblare, leg\turile reale cu structura
de rezisten]\ [i riscurile utilizatorului
`nc\perilor `n cazul ruperii sau pierderii
stabilit\]ii peretelui.
Rezisten]a la ac]iunea curen]ilor de
aer, c^nd delimiteaz\ spa]ii cu pericol
de explozii, se consider\ satisf\cut\
dac\ peretele rezist\ la `ncerc\ri
specifice corespunz\toare celor din
exploatare. Acest lucru este necesar
pentru
evitatea
unor
deforma]ii
excesive, care ar `mpiedica exploatarea
normal\ a `nc\perilor, func]ionarea
instala]iilor, a t^mpl\riei `nglobate `n
pere]i.
Deforma]ia provenit\ din ag\]area
unor corpuri grele se determin\ prin
`ncercarea unui prototip de perete
interior,
`n
por]iunea
cea
mai

defavorabil\ a unei `nc\rc\ri (500 N)

normale pe planul elementului.
Comportarea la [oc

Pere]ii interiori de compartimentare

trebuie s\ reziste la `ncarcarea la soc,
f\r\ a fi str\pun[i sau sa fie dizlocate
buc\]i din ei. S\ nu produc\ dislocari si
c\deri a unor por]iuni de perete , care
ar provoca r\nirea utilizatorilor.
~ncercarea
se
realizeaz\
sub
ac]iunea unui [oc dat de un corp moale,
ce simuleaza rezemarea sau c\derea
unei persoane asupra unui perete.
Peretele este supus [i la un [oc dat
de un corp dur (bil\ de o]el) ceea ce ar
simula lovirea acestuia cu un obiect de
suprafa]\ mic\ de contact (de exemplu
impactul cu un col] de mobil\ la o
deplasare `n `nc\pere).
Leg\turile cu structura de rezisten]\

Aceste leg\turi ale peretelui interior

autoportant, trebuie concepute [i
executate
astfel
`nc^t
influen]a
deforma]iilor previzibile ale structurii s\
nu genereze sarcini paralele cu planul
peretelui, care s\ conduc\ la deterior\ri
periculoase pentru utilizator.
Siguran]a la foc

Peretele de compartimentare, inclusiv

rosturile [i leg\turile, nu trebuie s\
favorizeze incendiul [i nici propagarea
cu u[urin]\ a focului.
~n caz de incendiu peretele s\ nu
constitue o surs\ a unor degaj\ri de
gaze nocive, toxice sau a fumului.
La
traversarea,
prin
pere]ii
desp\r]itori, a canalelor, conductelor

311

Comportarea
sub ac]iunea vntului

Asigurarea
securit\]ii
ocupan]ilor

Solicit\ri
datorit\
exploat\rii
normale

Comportarea
sub ac]iunea [ocurilor
Comportarea leg\turilor
cu structura de rezisten]\
Comportarea sub ac]iunea
sarcinilor verticale excentrice

Solicit\ri
excep]ionale

Comportarea
sub ac]iunea focului
Ap\

Etan[eitate
Aer

Exigen]ele
pere]ilor de
compartimentare

Asigurarea
confortului
ocupan]ilor

Comportare
higrotermic\

Izolare termic\
Condensarea
vaporilor de ap\

Acustic
Privind
posibilit\]i de
finisare [i
utilit\]i curente
Deforma]ii

S\ge]i
Deplas\ri de rosturi [i leg\turi

Comportarea
sub ac]iunea
[ocurilor

Asigurarea
durabilit\]ii

Conservarea
calit\]ii
Comportarea
sub ac]iunea
[ocurilor

Fig 19.1 Schema exigen]elor pere]ilor interiori de compartimentare

312

Pere]i desp\r]itori neportan]i. Leg\tura cu plan[eul [i pere]ii portan]i

Leg\tur\ la partea superioar\

Plan[eu din
beton armat

Leg\tur\ lateral\

Perete portant

Tavan suspendat

Perete desp\r]itor neportant

Perete desp\r]itor neportant

Perete desp\r]itor neportant

Leg\tur\ la partea inferioar\

perete desp\r]itor neportant

Perete desp\r]itor neportant

Pardoseal\
finit\

{ap\ de
egalizare

{ap\ de
egalizare

{ap\ de
egalizare

Pardoseal\
finit\

Pardoseal\
finit\

Plan[eu din
beton armat

Plan[eu din
beton armat

Detalii de leg\tur\
La partea superioar\

La partea inferioar\
Plan[eu din
beton armat

Mortar din
ipsos

Perete neportant

Strat izolator elastic

Perete neportant

La partea lateral\
Strat izolator elastic

Strat izolator elastic

{ap\ de egalizare
Plan[eu din
beton armat

Strat izolator elastic

Perete portant
Perete neportant
Mortar din
ipsos

La partea superioar\
La partea lateral\
Plan[eu din
beton armat
Mortar din
ipsos

Plan[eu din
beton armat

Mortar din
ipsos

Strat izolator elastic

Strat izolator elastic

Profil
metalic

Strat izolator elastic

Perete neportant

Profil metalic
U

Perete neportant

Perete portant

Perete neportant
Plac\ de tencuial\
uscat\

Fig. 19.2

Pere]i desp\r]itori neportan]i. Leg\tura cu plan[eul [i pere]iiportan]i.

Variante. Detalii.

313

sau cablurilor se vor lua m\suri de

etan[are cu materiale rezistente la foc.
~ncorporarea
`n
pere]ii
de
compartimentare
a
traseelor
[i
aparatajelor electrice, doze, prize se va
face prin executarea unor protec]ii
corespunz\toare
din
materiale
incombustibile pentru a se evita
aprinderea
datorit\
avariilor
sau
defec]iunilor proprii instala]iilor electrice.
Etan[eitatea pere]ilor interiori

Aceast\
exigen]\
influen]eaz\
concep]ia rosturilor [i leg\turile cu
elementele structurale.
Varia]iile dimensionale ale rosturilor
[i leg\turilor se datoreaz\ toleran]elor
de realizare a structurii cl\dirii [i
pere]ilor interiori dar [i varia]iei
dimensionale pe durata de exploatare
normal\.
Etan[eitate la ap\. ~n `nc\perile `n

care sunt prev\zute pardoseli, care se

cur\]\ prin sp\lare cu ap\, leg\tura
`ntre peretele de compartimentare [i
pardoseal\ va fi astfel alc\tuit\ `nc^t s\
asigure etan[eitatea la ap\ pentru
`nc\perile al\turate.
~n cazul `nc\perilor cu procese
umede (b\i, buc\t\rii), unde apare
posibilitatea de umezire a peretelui sau
de condensare a apei pe suprafa]a
acestuia, se va prevedea un finisaj
etan[ la ap\. Finisajul va evita
acumularea apei `n partea inferioar\ a
peretelui.
Etan[eitatea la aer a peretelui de
compartimentare este cerin]a necesara
care se ia `n considerare la alc\tuirea

constructiv\
construc]ie.

acestui

element

de

Capacitatea de izolare termic\

Exigen]a se va impune la pere]ii

interiori ce despart spa]ii cu diferen]e de
temperatur\ mai mari de 5 0C (holuri ,
casa sc\rii, garaje). Aceasta cerinta
trebuie asigurat\ pentru garantarea
condi]iilor minime de confort termic [i
consum minim de combustibil pentru
`nc\lzire.
Capacitatea de izolare la zgomot
aerian

Exigen]\ important\ a
pere]ilor
interiori de compartimentare trebuie s\
satisfac\ condi]iile privind indicele de
izolare la zgomot aerian EA, indice ce
trebuie s\ fie mai mare ca 1 `n cazul
separ\rii `nc\perilor din apartamente
adiacente, coridoare, holuri comune,
casa sc\rii [i de 20 `n cazul c^nd
desparte `nc\peri din cadrul aceluia[i
apartament.
19.3. PERE}I DIN AZBOCIMENT
La cl\dirile industriale f\r\ condi]ii
climatologice interioare speciale, pere]ii
de `nchidere se pot executa din pl\ci
ondulate de azbociment, iar la cl\dirile
unde pere]ii au [i func]iune higrotermic\
se realizeaz\ din panouri-sandvi[, cu o
plac\ sau dou\ din azbociment [i un
strat median termoizolant (fig.19. 2).
Trebuie men]ionate o serie de
avantaje ale pl\cilor ondulate din
azbociment:
sunt
incombustibile,
inoxidabile, negelive, imputrescibile,

314

impermeabile, nedeformabile, [i cu
greutate proprie redus\.
Prinderea pl\cilor de azbociment
ondulat depinde de materialul din care
este alc\tuit scheletul peretelui.
~n cazul pere]ilor expu[i la varia]ii
termice semnificative sau la vibra]ii,
prinderea se realizeaz\ cu dispozitive
ce permit deplasarea liber\ a pl\cilor
fa]\ de scheletul pere]ilor.
Montajul pl\cilor `ncepe de la soclu
spre strea[in\, `n r^nduri verticale, de la
un cap\t al peretelui la cel\lalt. Montajul
`ncepe
de la marginea costruc]iei,
pozata `n partea opus\ direc]iei
v^nturilor dominante.
Panoul `n trei straturi se realizeaz\
din dou\ pl\ci de azbociment plane
presate [i un miez termoizolator (vat\
mineral\ sau polistiren celular), lipite cu
adezivi, [i o barier\ contra vaporilor,
intercalat\, la partea interioara, `ntre
placa de azbociment si termoizola]ie.
Panourile `n trei straturi pot fi finisate
prin vopsire.
Grosimea necesar\ termoizola]iei se
stabile[te pe baza unui calcul
termotehnic [i de eficien]\ economic\.

Panouri sandwich din azbociment

~mbinarea la col]uri
A

Rigl\ [i stlp din structura

de rezisten]\

Detaliu A

Plac\ plan\
azbociment

Termoizola]ie
Tij\ filetat\
zincat\

Plac\ ondulat\
din azbociment

{aib\ din polietilen\

Rondea metalic

C\p\cel din
polietilen\

Prinderea panoului de rigla

structurii de rezisten]\
Plac\ ondulat\
din azbociment

Panourile sandvi[ sunt prev\zute cu Bar\ din azbociment

rame de margine cu [an] pe contur,
care serve[te la `mbinarea panourilor,
prin
intermediul
unei
bare
de
azbociment. Panourile pentru pere]i se Termoizola]ie
fixeaz\ de scheletul de rezisten]\ prin
intermediul unor piese metalice.

Plac\ plan\
azbociment
Crlig din tabl\ zincat\

Rigla structurii de rezisten]\

Rosturile
panourilor-sandvi[
se
etan[eaz\ cu chit elastic [i band\ de Fig. 19.3 Panouri sandwich din pl\ci de
azbociment plan [i ondulat
cauciuc.
315

19.4. PERE}I DE
COMPARTIMENTARE DIN STICL|
Ace[ti pere]i se pot realiza din pl\ci
presate din sticl\ [i din geam profilat
(fig. 19.3).
Pere]ii din pl\ci presate din sticl\ se
execut\ dintr-un strat sau din dou\
straturi de pl\ci presate cu un strat de
aer.
Pl\cile presate se zidesc cu mortar
de ciment `n r^nduri orizontale, dispuse
pe muchie, cu rosturile verticale `n
prelungire. Pere]ii se consolideaz\ prin
`nglobarea, `n rosturile orizontale [i
verticale, a unor bare din o]el-beton.
~n timpul execu]iei, se acord\ o
deosebit\ aten]ie aplic\rii stratului de
mortar, pentru a se evita contactul direct
`ntre pl\cile din sticl\ [i barele de o]el.
Pentru a permite deplas\rile datorit\
dilat\rii [i contrac]iei peretelui, se
prevede, la capete, un material elastic
(p^sl\ mineral\, P.F.L. polistiren).
Pere]ii ce au lungimea mai mare de
5 m sunt prev\zu]i cu un cadru de beton
armat sau metalic.
Pere]ii din geam profilat se realizeaz\
din profile U din sticl\, autoportante, `n
a[ezare simpl\ sau dubl\ (fig. 19.3).
Sticla poate fi simpl\ sau armat\ cu o
re]ea din s^rm\ de o]el.
Pere]ii din geam de profilit se pot
executa cu dimensiuni relativ mari, f\r\
prinderi intermediare ceea ce conduce
la ob]inerea unei ilumin\ri optime [i
uniforme (se pot ob]ine `n\l]imi > de 6 m
`n cazul pere]ilor cu pozare dubl\).

Ace[ti pere]i realizeaz\ `nchideri

etan[e. Datorit\ registrelor vitrate mari,
pere]ii din geam de profilit creeaz\ o
arhitectur\ specific\. Datorit\ u[urin]ei
la montare, geamul de profilit este
recomandat
pentru
pere]ii
de
compartimentare. Leg\tura geamului
profilit cu elementele de structur\ se
face prin intermediul unui cadru metalic,
beton armat sau lemn av^nd form\ de
U. Ancorarea acestui cadru metalic
(profil U) de elemente de rezisten]\ se
realizeaz\ prin cel pu]in dou\ puncte de
prindere.
F^[iile de geam profilat se reazem\,
la partea inferioar\ [i superioar\, pe un
pat elastic, cu compresibilitate redus\ [i
cu rezisten]a mare la `mb\tr^nire
(fig.19. 3).
Peste acest suport elastic, `n cadrul
ramei metalice, de ambele p\r]i ale
geamului de profilit, se pozeaz\
elementele de calare din material
plastic, care, ulterior, se acoper\ cu chit
de etan[are.
La montare, f^[iile din geam de
profilit se introduc cu cap\tul de sus `n
ram\, dup\ care se coboar\ pe patul
ramei inferioare (fig.19. 3).
Pere]ii din sticl\ profilat\ se remarc\
prin: realizarea unor compartiment\ri
vitrate la cl\diri cu destina]ii diverse,
proces de montaj "uscat", productivitate
ridicat\, cheltuieli de `ntre]inere minime.
19.5. PERE}I DIN LEMN
Utilizarea lemnului la realizarea
cl\dirilor este justificat\ de o serie de
avantaje:

316

Pere]i de compartimentare din sticl\

I.

Pere]i simpli din profilit

cu aripile `n acela[i sens

Rezemarea peretelui de profilit

Element de
rezisten]\

cu aripile `n sens opus

Cadru metalic din

profil U format la rece
Material de calare
(polistiren)
Geam de profilit

Pere]i dubli din profilit

Etan[are cu chit

cu rosturi al\turate

Material de calare
(polistiren)

cu rosturi decalate

Profil metalic U
Pat suport

Detaliu A
Etan[area geamului de profilit
Profile PVC

Montarea geamului de profilit

Introducerea
geamului de profilit
`n rama metalic\
superioar\

Mastic de etan[are

Pere]i din pl\ci presate din sticl\

II.

Eleva]ie [i sec]iune
Coborrea pe patul
ramei metalice
inferioare

Perete dublu din pl\ci din sticl\ presat\

Profil metalic U

Sec]iunea 1-1

Strat de aer

Mortar de ciment

Material elastic
Arm\turi montate `ntre pl\ci
Spa]iu de dilatare
umplut cu
material elastic
(poistiren, PFL)

Strat de sticl\ presat\

Izola]ie hidrofug\

Pies\ racord din tabl\ zincat\

Pe suprafa]a de contact a sticlei cu

mortarul se aplic\ un strat de vopsea
(strat de protec]ie [i adreren]\)

Arm\turi

Plac\ din sticl\ presat\

Mortar de ciment

Fig. 19.4 Pere]i de compartimentare din sticl\ de profilit (I) [i din pl\ci de sticl\
presat\ (II)

317

 comportare foarte bun\ `n raport cu

solicit\rile mecanice;
relativa u[urin]\ a prelucr\rii [i a
punerii `n oper\;
comportare bun\ la intemperii;
aspect pl\cut.

Cl\dirile din lemn cu mare eficien]\

economic\ [i timp redus de execu]ie se

pot confec]iona `n ateliere specializate,

cu prefabricare total\.
Scheletul de rezisten]\, anvelopa,
pere]ii interiori se concep din elemente
simple, cu dimensiuni rezonabile, `n
vederea unui transport, a
unei
depozit\ri [i mont\ri eficiente.
Scheletul
de
rezisten]\
(pere]i,
[arpant\, suport pardoseal\) este
prev\zut din elemente liniare asamblate
rigid la noduri (fig. 19.5. I).
Pere]ii exteriori au fost concepu]i dintrun schelet de lemn (montan]i [i rigle),
izola]ie termic\, a c\rei grosime a
rezultat din ob]inerea unei rezisten]e
termice mari, care s\ mic[oreze `n
timpul exploat\rii cl\dirii, consumul de
combustibil pentru `nc\lzire.
~n anvelop\ s-a prev\zut [i un al doilea
strat de izolare termic\ , care s\
mic[oreze
pun]ile
termice
ale
scheletului
cl\dirii.
Aceast\
termoizola]ie se pozeaz\ `ntr-un caroiaj
de lemn decalat de structur\ (fig19. 5.I).
La partea interioar\ a anvelopei se
monteaz\ pl\ci de ipsos-carton.
~n alc\tuirea pere]ilor exteriori se
prevede o barier\ de vapori, pozat\
spre interiorul termoizola]iei [i un strat
paravnt a[ezat `n exteriorul acesteia,
`naintea paramentului exterior. Acest

parament poate fi alc\tuit din diverse

materiale (scnduri de lemn pozate pe
vertical\ sau orizontal\).
Cl\dirile din lemn realizate din
schelet [i panouri din lemn `n 3 straturi

(fig.19. 5.II).
Din acest punct de vedere, pere]ii din
lemn pot fi pere]i prefabrica]i din: lemn,
pl\ci
fibro-lemnoase,
aglomerate
lemnoase.
Pere]ii prefabrica]i din lemn se
execut\ `n 3 straturi.
Fe]ele panoului se realizeaz\ din
sc^nduri, iar stratul termoizolant [i
fonoizolant din vat\ mineral\, polistiren
ignifugat. Termoizola]ia se protejeaz\
cu o barier\ contra vaporilor spre
interior. Panoul prefabricat este bordat
cu o ram\ din lemn, iar `n interior este
prev\zut cu rigle de rigidizare.
Pentru ob]inerea unui contact organic
`ntre fe]ele din lemn [i stratul
termoizolator, pe fe]ele din lemn se
fixeaz\ o re]ea de [ipci.
Pere]ii din pl\ci fibrolemnoase (P.F.L.)
pot fi: pl\ci dure emailate sau
melaminate [i pl\ci poroase, av^nd
calit\]i fonoabsorbante.
Structura peretelui este realizat\
dintr-un schelet de lemn pe care se
monteaz\ pl\cile din P.F.L.
Pentru a se m\ri capacitatea de
izolare acustic\, `ntre fe]ele din P.F.L.
dur ale panoului de perete se interpun
pl\ci din P.F.L. poros sau vat\ mineral\,
iar prinderea fe]elor din P.F.L. dur de
riglelele scheletului se face prin
intermediul garniturilor de cauciuc
(fig.19. 5. III).

318

Pere]i din lemn

I.

Termoizola]ie
suplimentar\

Perete termoizolator cu structur\ din lemn

Parament din lemn

Termoizola]ie

Re]ea din lemn

pentru prinderea
paramentului
Parament din
ipsos carton

Element de structur\
Barier\ de vapori

II.
1

Ram\
din lemn

Panouri pentru pere]i din lemn

Panou cu gol de fereastr\

1-1

Rigle
de rigidizare

2 -2

{ipci

Barier\
de vapori

Termoizola]ie

Termoizola]ie

Hidroizola]ie
Parament
din lemn

3-3
1
Element de
schelet din lemn

III.

Pere]i din pl\ci fibrolemnoase (PFL)

PFL dur, emailat sau melaminat

Travers\ din lemn

Perete simplu din PFL

PFL dur, emailat sau melaminat

4-4

Travers\ din lemn

Element de schelet din lemn

Garnitur\
de cauciuc

Perete cu strat izolant median

PFL dur, emailat sau melaminat

PFL
izolator

Element de
schelet din lemn
Termoizola]ie

Fig. 19.5

Element de schelet din lemn

Pere]i de compartimentare [i `nchidere din lemn

319

Rosturile `ntre panouri sunt aparente

sau acoperite cu [ipci de lemn profilate.
Pere]ii din pl\ci aglomerate din lemn
se execut\ cu pl\ci din a[chii de lemn
(PAL) sau cu pl\ci din a[chii de lemn
extrudate (presate `n direc]ia fe]elor) [i
acoperite cu o foaie de placaj (PALEX).
Pere]ii din pl\ci aglomerate din lemn
se realizeaz\ sub form\ de panouri,
av^nd lungimea egal\ cu `n\l]imea
`nc\perii.
Asamblarea panourilor se face `n
lamb\ [i uluc.
Pe pardoseal\, panourile se fixeaz\
`ntre dou\ pervazuri prinse `n dibluri, iar
la tavan `n mod identic sau cu un profil
metalic.
19.6. PERE}I DIN MASE PLASTICE
Folosirea
maselor plastice la
execu]ia pere]ilor u[ori ai cl\dirilor este
justificata de : rezisten]a bun\ la
ac]iunea
agen]ilor
atmosferici
[i
coroziune,
greutatea
redus\,
conductivitatea
termic\
redusa,
posibilit\]i
usoare
de
prelucrare,
modelare [i aspect variat.
Aceste materiale prezint\ [i o serie
de dezavantaje care trebuie luate `n
considera]ie la alegerea materialului [i
`n alc\tuirea pere]ilor de compartimentare: deforma]ii relativ mari
la
ac]iunea temperaturii, `mb\tr^nirea
prematura [i rezisten]a slab\ la
ac]iunea focului.
Materialele plastice folosite `n
confec]ionarea
elementelor
de
rezisten]\ a pere]ilor sunt materiale
termoplaste si materiale termorigide.

Materialele
termoplaste
au
proprietatea de a se deforma la cald,
revenind la starea ini]ial\ `n urma r\cirii.
Din aceast\ grup\ fac parte: P.V.C.,
polistirenul, acetatul de vinil, compu[ii
poliacrilici (Plexiglas).
Aceste mase plastice pot fi rigide,
semirigide
sau
elastice
[i
se
prelucreaz\ prin: injectare, calcinare [i
extrudere, ambutisare sau modelare `n
vid.
Materialele termorigide, care au o
mare
coeziune
molecular\,
se
prelucreaz\ prin modelare sub presiune
[i aplicare cu pistolul. Din aceast\ grup\
fac parte: melamina, poliuretanii,
poliesteri care se folosesc arma]i cu
fibr\ de sticl\.
Produsele curent folosite `n alc\tuirea
scheletului panourilor sunt: poliesterii
arma]i cu fibr\ de sticl\, P.V.C-ul
(profile, foi cutate sau ondulate) [i
polimetacrilatul de metil (pl\ci).
Miezul termoizolant al panourilor
poate fi realizat `n mai multe moduri.
Materialele termoizolante alc\tuite din
spume de materiale plastice (polistiren
celular, policlorura de vinil rigid\,
poliuretan), comparativ cu cele minerale
(vat\ mineral\) sau vegetale (plut\
expandat\), au o densitate aparent\
mult mai mic\, se prelucreaz\ [i se pun
`n oper\ cu u[urin]\.
Pere]ii se execut\ cu structur\
omogen\ , polistirenul expandat este
bordat cu elemente din P.V.C. sau cu
structur\ stratificat\, av^nd la mijloc
miez termoizolant.

320

~n cazul unui panou sandvi[, straturile

portante de la exterior [i interior sunt
realizate din ]es\tur\ de mase plastice
pe baz\ de polistiren [i protejate antifoc
cu pl\ci de ipsos. Miezul termoizolant,
din h^rtie ignifugat\, poate avea form\
de fagure. ~ntre aceste straturi groase
de termoizolatie se interpun straturi de
rigidizare
a miezului.
Straturile
exterioare ale panoului, cu functiuni de
protectie si finisaj, au culori si texturi
diferite.
Aceast\
solu]ie
prezint\
avantajul unei bune izol\ri termice [i
fonice, o `ntre]inere u[oar\ [i ieftin\.
19.7. PERE}I DIN SCHELET {I
PL|CI DIN IPSOS ARMAT
Pere]ii de compartimentare sunt
alc\tui]i din schelet (lemn sau metalprofil economic) dublu sau simplu [i
pl\ci din ipsos-carton la exterior. Izola]ia
se introduce `n spa]iul interior. Ace[ti
pere]i desp\r]itori au greutate redus\,
productivitate marit\, timp scurt de
executie, montaj simplu [i u[or, [i
asigur\ flexibilitate func]ional\.
Func]ie de exigen]ele func]ionale
(`n\l]imea peretelui), acustice, protec]ie
la foc [i termice (la gradient mare de
temperatur\), pere]ii pot fi:
cu schelet simplu [i un rnd sau dou\
de placi din ipsos- carton;
cu schelet dublu cu doua rnduri de
pl\ci de ipsos carton cu sau f\r\ plac\
intermediar\.
Tehnologia de montaj a acestor
pere]i este simpl\ , rapid\, [i const\ `n:
trasarea pere]ilor pe elementele de
rezisten]\ (pere]i, plan[ee, st^lpi);

fixarea scheletului prin intermediul

diblurilor [i [uruburilor (rigle de contur [i
montan]i verticali);
fixarea pl\cilor de ipsos-carton pe
una din fe]ele peretelui;
montarea
izola]iei,care
se
realizeaza
func]ie de exigen]ele
acustice si termice, dar [i de protec]ia
la foc;
placarea dubla,
impusa de
exigen]ele acustice [i de protec]ie la
foc, va avea rosturile dintre pl\cile de
ipsos-carton din primul rnd etan[ate
iar cele din rndul al doilea decalate;
prinderea pl\cilor de schelet, care
se face cu ajutorul [uruburilor de montaj
rapid;
forma [i `mbinarea rosturilor, ce
permite
armarea
materialului
de
etan[are.
Pere]ii desp\r]itori din schelet [i
pl\ci de ipsos-carton pot fi cu [i f\r\
instala]ii `nglobate.
~n pere]i pentru instala]ii se
`nglobeaz\ trasee de instala]ii [i se
includ elemente de sus]inere ale
obiectelor sanitare (lavoar, boiler [i wc
`n consol\). Pere]ii pentru instala]ii au o
structur\ metalic\ suplimentar\, pentru
preluarea `nc\rc\rilor din obiectele
sanitare cu greut\]i mari.
Structura suplimentar\ a fost
dimensionat\ pentru a prelua greutatea
obiectelor sanitare pozi]ionate `n
consol\.

321

~n cadrul acestor pere]i pentru

instala]ii, profilele introduse suplimentar
sunt rigidizate pe `n\l]ime cu pl\cu]e.

Pere]i cu schelet [i pl\ci din ipsos-carton

Pere]i din
zid\rie

Schelet simplu cu montan]i

din lemn
din metal

Pere]i cu schelet [i pl\ci din ipsos-carton

PERE}I
INTERIORI
AUTOPORTAN}I

Schelet dublu cu montan]i

din lemn
din metal

Pere]i cu schelet [i pl\ci din ipsos-carton

Schelet cu rigle
din lemn
din metal

Pere]i cu schelet [i pl\ci din ipsos-carton

pentru instala]ii

Fig. 19.6 Schema pere]ilor interiori autoportan]i de compartimentare.

322

Pere]i interiori cu schelet [i pl\ci din ipsos armat

Perete interior autoportant cu placare simpl\ [i dubl\
Profil din tabl\ sub]ire
(schelet)

Perete ce ad\poste[te instala]ii

Profil din tabl\ sub]ire

(schelet)

Schelet pere]i
Plac\ din
isos armat

Izola]ie
(vat\ mineral\)

Izola]ie
(vat\ mineral\)
Pl\ci din ipsos
armat

Pl\ci din ipsos

armat

Suruburi
autofiletante

Suruburi
autofiletante

Rigidiz\ri
suplimentare
din pl\ci de
ipsos armat

(placare dubl\)

(placare simpl\)

Izola]ie
(vat\ mineral\)
Schelet suplimentar sus]inere obiecte sanitare [i
instala]ii

Perete autoportant cu schelet [i placare simpl\

Profil metalic de margine

Plac\ de ipsos armat

Plac\ de ipsos armat

Montant din tabl\ sub]ire

Izola]ie (vat\ mineral\)

Izola]ie (vat\ mineral\)

Plac\ de ipsos armat

Rost la pl\cile de ipsos armat

Plac\ de ipsos armat

Montant din tabl\ sub]ire

Profil metalic de margine
Montan]i dubli din tabl\ sub]ire
Profil metalic de margine

Izola]ie
(vat\ mineral\)

Montan]i dubli din tabl\ sub]ire

Izola]ie (vat\ mineral\)

Benzi de distan]are

Benzi de distan]are
Pl\ci de ipsos armat
(placare dubl\)

Rost decalat la pl\cile de ipsos armat

Pl\ci de ipsos armat

(placare dubl\)

Determinarea greut\]ii corpurilor grele (P) ag\]ate de pere]ii din schelet [i pl\ci
1.4

a 0.3 m

(kN/m)

1.2
1.0

e 0.3 m

Sarcina

0.8
0.6
0.4
0.2
0

0.1

0.2
0.3
Excentricitatea

0.4
(m)

0.5

Fig. 19.7 Pere]i interiori cu schelet [i pl\ci din ipsos armat (simpli [i dubli)

323

~n func]ie de greutatea obiectelor

sanitare, structura suplimentar\ se
fixeaz\ `n pardoseal\.
Montajul pere]ilor pentru instala]ii
se realizeaz\ prin:
fixarea instala]ilor;
placarea unei fe]e a peretelui cu
pl\ci de ipsos-carton;

pozarea izola]iei fonice, `n spa]iile

libere, pentru atenuarea zgomotului din
instala]ii;
placarea pe cealalt\ fa]\ a peretelui
cu pl\ci din ipsos-carton.
~n peretele existent se realizeaz\ un
spatiu pentru interven]ia specialistului,
`n vederea remedierii unor defec]iuni.

324