Ghid Pentru Elaborarea Planurilor de Management Pentru Ariile Protejate Din Romania

Ghid metodologic
pentru realizarea Planurilor de management Natura 2000

(draft)
Versiunea 5 – 7 aprilie 2007
-1-
Coordonare
Luc TERRAZ (DirecŃia Regională a Mediului din Franche-Comté - FranŃa)
Pilotaj
Luc TERRAZ (DirecŃia Regională a Mediului din Franche-Comté - FranŃa)
Emmanuel THIRY (Atelierul Tehnic al SpaŃiilor Naturale, Proiectul de înfrăŃire PHARE 2004/IB/EN-03 - România)
Véronique PETIT-UZAC (Atelierul Tehnic al SpaŃiilor Naturale - FranŃa)
Christian SCHWOEHRER (Parcul Natural Regional Ballons des Vosges - FranŃa)
Lucrare realizată cu operatorii siturilor pilot Natura 2000 din România, FranŃa şi Polonia
Cornel ALEXANDRU (Sit Natura 2000 RO8920318 / RO………… Măgurile BăiŃei - România),
Bogdan BĂDESCU (Sit Natura 2000 ROH000014 / RO356250061 ? (sau RO3562561 ?) MunŃii Semenic-Cheile Caraşului - România),
Cécile BERNARD (Sit Natura 2000 FR4301318 Masivul Serre - FranŃa),
Eric CHAPUT (Sit Natura 2000 FR4301334 / FR4312013 Petite Montagne din Jura - FranŃa),
Karine GARÈS (Sit Natura 2000 FR4202002 Vosges de Sud / FR4211807 Hautes-Vosges - secteor Vosges de Sud – FranŃa),
Paul HAC (Sit Natura 2000 RO3003082 / RO3717468 Lunca Mureşului Inferior - România),
Philippe KNIBIELY (Sit Natura 2000 FR4201817 / FR4211812 Rhin-Ried-Bruch,- sector 6 Petite Camargue Alsacienne - FranŃa),
Ovidiu PÎRV (Sit Natura 2000 RO0000107 / RO8355621 Defileul inferior al Mureşului - România),
Emeric TOTH (Sit Natura 2000 RO0000029 (sit în Directiva Habitate de verificat RO5708465 ?) Satchinez - România),
Konrad WYPYCHOWSKI (Sit Natura 2000 PLB080001 (sau PLB080010 ?) Ujscie Warty – Polonia),
Alte contribuŃii
Crina BĂNĂłEAN (Compartimentul de Biodiversitate, ARPM Timişoara Regiunea V - România),
Grégory BERNARD (DirecŃia Regională a Mediului din Franche-Comté - FranŃa),
Ruxandra CORNICI (Proiectul de înfrăŃire PHARE 2004/IB/EN-03 - România),
Bruno DUMEIGE (Parcul Natural Regional din Brenne / DirecŃia Regională a Mediului din Basse Normandie - FranŃa),
Alain MOUSTACHE (DirecŃia Regională a Mediului din Franche-Comté - FranŃa)
Ana-Maria TEODORU (Proiectul de înfrăŃire PHARE 2004/IB/EN-03 - România),
Teodora TOIA (Compartimentul de Biodiversitate, ARPM Timişoara Regiunea V - România),
Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, ANPM, ARPM Timişoara, APM Arad, Caraş-Severin, Hunedoara, Timiş – România,
Ministerul Ecologiei şi Dezvoltării Durabile - FranŃa,
Ministerul Mediului (Prof. Jan Szyszko) - Polonia
Listă GT ARPM şi APM
ObservaŃie preliminară: lista nu este definitivă!
-2-
LISTA ACRONIMELOR
VA FI COMPLETATĂ LA SFÂRŞIT
-3-
SUMAR
PREAMBUL ............................................................................................................................................................................................................................................................6
INTRODUCERE .....................................................................................................................................................................................................................................................6
NATURA 2000 ŞI CELELALTE ARII PROTEJATE ........................................................................................................................................................................................7
ACTORII PROCESULUI DE ELABORARE A PLANULUI DE MANAGEMENT.....................................................................................................................................10
1) AUTORITATEA PUBLICA CENTRALA PENTRU PROTECTIA MEDIULUI .........................................................................................................ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED.
2) AUTORITATILE PUBLICE LOCALE ŞI REGIONALE AU URMATOARELE ATRIBUTII ŞI RESPONSABILITATI PENTRU CONSERVAREA HABITATELOR NATURALE ŞI A SPECIILOR DE
PLANTE ŞI ANIMALE SALBATICE: ...................................................................................................................................................................ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED.
3) ACADEMIA ROMANA PRIN COMISIA PENTRU OCROTIREA MONUMENTELOR NATURII ..............................................................................ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED.
4) AUTORITATILE ADMINISTRATIVE PUBLICE LOCALE ŞI REGIONALE ............................................................................................................ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED.
5) SOCIETATEA CIVILA ŞI PERSOANELE FIZICE ...............................................................................................................................................ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED.
6) COMITETUL CONSULTATIV ........................................................................................................................................................................ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED.
7) CUSTOZI ....................................................................................................................................................................................................ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED.
8) PERSOANE JURIDICE -CARORA LI S-A INCREDINTAT ADMINISTRAREA ARIEI NATURALE PROTEJATE, CARE NECESITA CONSTITUIREA DE STRUCTURI DE ADMINISTRARE,AU
URMATOARELE OBLIGATII: ............................................................................................................................................................................ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED.
EXPLICAłII GENERALE ..................................................................................................................................................................................................................................13

1) SISTEMUL GENERAL DE PUNERE ÎN PAGINĂ .....................................................................................................................................................................................................13
2) COPERTA PLANULUI DE MANAGEMENT ...........................................................................................................................................................................................................14
3) PREZENTAREA NATURA 2000..........................................................................................................................................................................................................................14
4) FIŞA DE IDENTITATE A FIECĂRUI SIT ................................................................................................................................................................................................................14
5) TABELELE .......................................................................................................................................................................................................................................................15
6) SINTEZELE .......................................................................................................................................................................................................................................................16
7) HĂRłILE ..........................................................................................................................................................................................................................................................17
8) FOTOGRAFIILE .................................................................................................................................................................................................................................................31
9) BIBLIOGRAFIA .................................................................................................................................................................................................................................................31
10) ANEXELE PLANULUI DE MANAGEMENT .........................................................................................................................................................................................................31
AJUTOR PENTRU COMPLETAREA TABELELOR .....................................................................................................................................................................................33
A) RAPORTUL DE PREZENTARE ŞI DIAGNOSTICUL................................................................................................................................................................................................33
B) OBIECTIVELE .............................................................................................................................................................................................................................................63
C) ACłIUNILE ......................................................................................................................................................................................................................................................69
D) EVALUARE .....................................................................................................................................................................................................................................................72
BIBLIOGRAFIE ...................................................................................................................................................................................................................................................73
-4-
ANEXE...................................................................................................................................................................................................................................................................74
ANEXE CODURILE FSD ALE ACTIVITĂłILOR UMANE ...........................................................................................................................................................................................74
GHID PENTRU STRATEGIILE DE COMUNICARE LA NIVEL REGIONAL/LOCAL (SIBIU) ..............................................................................................................................................74
GHID PENTRU IMPLICAREA PARTENERILOR (SIBIU) .............................................................................................................................................................................................74
SFATURI PRACTICE ..............................................................................................................................................................................................................................................74
PRINCIPIILE ŞI DEMERSUL CONCERTĂRII – SAU – RECOMANDĂRI PENTRU O CONCERTARE REUŞITĂ ....................................................................................................................74
INSTRUMENTE PRACTICE (TIP DE PLANIFICARE, FIŞĂ DE REUNIUNE)....................................................................................................................................................................74
LISTA PARTENERILOR CE TREBUIE ASOCIAłI .......................................................................................................................................................................................................74
LISTA GRUPURILOR DE LUCRU CE TREBUIE CONSTITUITE ŞI PLANIFICAREA REUNIUNILOR...................................................................................................................................74
NATURA ACESTOR GRUPURI DE LUCRU: GRUPURI SAU INSTANłE MAI OFICIALE, CUM AR FI COMITETUL ŞTIINłIFIC SAU COMITETUL DE PILOTAJ ................................................75
ECOSISTEME (ÎN LEGĂTURA CU MARILE ECOSISTEME DESCRISE ÎN FSD).......................................................................................................ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED.
-5-
PREAMBUL
De redactat
INTRODUCERE
Ghidul metodologic al documentului de obiectiv, aferente siturilor Natura 2000 (PLAN DE MANAGEMENT), este un document care se doreşte
practic, simplu şi explicit. Obiectivul acestuia este să vină în sprijinul operatorilor locali Natura 2000 la redactarea planurilor de management.
Documentul este ilustrat prin exemple româneşti, franceze şi poloneze, preluate din situri reale, prin aplicarea metodei propuse în acest ghid.
Modelul de plan de management, propus în ghidul de faŃă, cuprinde mai multe capitole (a se vedea sumarul planului tip de management).
Ghidul este menit să însoŃească elaborarea acestui plan, etapă cu etapă.
Cititorul va putea:
- să ia cunoştinŃă de obiectivul ce trebuie atins în cadrul etapei avute în vedere,
- să consulte explicaŃiile, înainte de completarea fiecărui tabel (sunt date exemple concrete),
- să consulte indicaŃiile de întocmire a sintezei în care sunt reluate informaŃiile principale din tabele,
- să se raporteze la notele metodologice, în vederea redactării părŃii avute în vedere,
- să preia structura tabelelor, de preferinŃă în Excel, pentru a facilita comparaŃiile operaŃionale, în scopul elaborării planului de
management, şi pentru a simplifica extragerile minuŃioase (comparare „mize – obiective – acŃiuni”, în mod particular).
În linii mari, tabelele din acest ghid corespund ghidului Appleton, care a stat la baza câtorva din planurile de management al ariilor protejate din
România (rezervaŃii naturale, parcuri naŃionale).
În cazul unui singur sit pot exista mai multe tipuri de zonare, fără ca perimetrele să coincidă exact. Ideal ar fi să nu se elaboreze decât un singur
document de planificare, pentru aria protejată şi situl Natura 2000 în acelaşi timp. În acest mod, planul de management s-ar referi la adunarea
celor două zonări. Ar exista un singur document:
1 singur plan de management pentru două zonări [Directive Habitate + Directive Păsări],
sau 1 singur plan de management pentru două zonări [RezervaŃie naturală / Parc + Directiva Habitate],
sau 1 singur plan de management pentru două zonări [RezervaŃie naturală / Parc + Directiva Păsări],
sau 1 singur plan de management pentru două zonări [RezervaŃie naturală / Parc + Directiva Habitate + Directiva Păsări].
Dacă totuşi ar trebui să existe două planuri de management diferite pentru un spaŃiu ce constituie în acelaşi timp o arie protejată (parc,
rezervaŃie) şi un sit Natura 2000, se propune ca planurile de management aferente sitului Natura 2000 şi ariei protejate (rezervaŃie, parc) să fie
elaborate în perfectă coerenŃă şi, în măsura posibilului, simultan.
-6-
NATURA 2000 ŞI CELELALTE ARII PROTEJATE
ReŃeaua siturilor Natura 2000 acoperă uneori arii deja protejate (RezervaŃii naturale, parcuri naŃionale sau naturale etc.). Planul de
management trebuie să Ńină cont de specificităŃile acestor spaŃii şi să profite de pe urma acestei suprapuneri, a datelor culese şi a mijloacelor
disponibile.
Cu toate acestea, se recomandă articularea corespunzătoare a planului de management al sitului Natura 2000 şi a celui aferent ariei protejate,
pentru a mări gradul de coerenŃă şi pentru a facilita înŃelegerea de către actorii locali.
În cazul în care limitele celor două arii sunt aceleaşi, este posibil să se fuzioneze cele două documente. Este necesar, însă, să se facă bine
distincŃia între ceea ce corespunde aplicării Directivelor şi planului de management al rezervaŃiei naturale, respectiv al parcului (mize
neeuropene, pedagogie etc.).
Atunci când se referă la teritorii diferite, cele două planuri de management trebuie să fie distincte, dar să fie legate prin anumite pasarele:
- În fiecare document trebuie prezentat clar celălalt demers (limite geografice şi stadiul procedurii);
- AcŃiunile trebuie să primească denumiri unice (nomenclatură comparabilă);
- Trebuie să se facă distincŃia între bugetele aferente fiecărei acŃiuni.
-7-
Tabel comparativ între Parc naŃional, parc natural, RezervaŃie naturală şi sit Natura 2000
Parc NaŃional Parc Natural RezervaŃie naturală Sit Natura 2000

Text legislativ OUG 236/2000 cu completările şi modificările ulterioare
DefiniŃie Arie naturală protejată al Arie naturală protejată al Arie naturală protejată al 1.Arie specială de
cărei scop este protecŃia şi cărei scop este protecŃia şi cărei scop este protecŃia şi conservare - arie naturală
conservarea unor conservarea unor conservarea unor habitate protejată al cărei scop
eşantioane reprezentative ansambluri peisagistice în şi specii naturale este de a conserva, de a
pentru spaŃiul biogeografic care interacŃiunea importante sub aspect menŃine şi, acolo unde
naŃional, cuprinzând activităŃilor umane cu floristic......Mărimea lor este cazul, de a readuce
elemente naturale cu natura de-a lungul timpului este determinată de într-o stare de conservare
valoare deosebită sub a creat o zona distinctă cu arealul necesar asigurării favorabilă habitatele
aspect fizico-geografic, valoare semnificativă integrităŃii elementelor naturale şi/sau populaŃiile
floristic.....sau de altă peisagistică şi/sau protejate. speciilor pentru care situl
natură oferind posibilitatea culturală, deseori cu o este desemnat.
vizitării în scopuri mare diversitate biologică. 2.Arie de protecŃie
ştiinŃifice, educative, specială avifaunistică -
recreative şi turistice. arie naturală protejată al
cărei scop este de a
conserva, de a menŃine şi,
acolo unde e cazul, de a
readuce într-o stare de
conservare favorabilă
habitatele specifice,
desemnate pentru
protecŃia speciilor de
păsări migratoare
sălbatice.
Obiectiv Asigură menŃinerea Asigură menŃinerea Asigură menŃinerea Asigură conservarea
cadrului fizico-geografic în interacŃiunii armonioase a habitatelor şi/sau în tipurilor de habitate
stare naturală, protecŃia omului cu natura prin vederea protejării naturale şi a habitatelor
ecosistemelor, protejarea diversităŃii anumitor specii, grupuri de speciilor pentru care au
conservarea resurselor habitatelor şi peisajului, specii sau comunităŃi fost desemnate (conform
genetice şi a diversităŃii promovând păstrarea biotice (după caz); pe OUG 236/20000 cu
biologice în condiŃii de folosinŃelor tradiŃionale ale lângă activităŃile ştiinŃifice completările şi modificările
-8-
stabilitate ecologică, terenurilor, încurajarea şi pot fi admise, după caz, ulterioare).
prevenirea şi excluderea consolidarea activităŃilor, activităŃi turistice,
oricăror forme de practicilor şi culturii educaŃionale, organizate;
exploatare a resurselor tradiŃionale ale populaŃiei sunt admise activităŃi de
naturale şi a folosinŃelor locale; oferă publicului valorificare durabilă a unor
terenurilor, incompatibilă posibilităŃi de recreere şi resurse naturale; sunt
scopului atribuit. turism şi se încurajează interzise folosinŃe ale
activităŃile ştiinŃifice şi terenurilor sau
educaŃionale. exploatarea resurselor
care dăunează
obiectivelor atribuite.
Manager Se realizează cu structuri de administrare special constituite cu personalitate juridica, în subordinea unor regii
autonome, companii şi societăŃi naŃionale şi comerciale, autorităŃi ale administraŃiei publice locale, servicii
descentralizate ale administraŃiei publice centrale, instituŃii ştiinŃifice, de cercetare şi de învăŃământ din sectorul
public şi privat, muzee, ONG, constituite potrivit legii.
Plan de management Se elaborează de către administratorii/custozii ariilor naturale protejate şi se aprobă de către autoritatea centrală
( conform legii) pentru protecŃia mediului cu avizul Academiei Române. La elaborarea planului de management
administratorii/custozii ariilor naturale protejate au obligaŃia să consulte factorii de interes din zona ariei naturale
protejate.
Metodologie de La recomandarea La recomandarea La recomandarea Ghidul se află în curs de
elaborare a planurilor de autorităŃii centrale pentru autorităŃii centrale pentru autorităŃii centrale pentru elaborare în proiectul de
management protecŃia mediului se protecŃia mediului se protecŃia mediului se twinning Phare
utilizează, orientativ, utilizează, orientativ, utilizează, orientativ, RO04/IB/EN-03.
ghidul Apelton. ghidul Apelton ghidul Apelton
Parc NaŃional Parc Natural RezervaŃie naturală Sit Natura 2000
Text legislativ OUG 236/2000 cu completările şi modificările ulterioare
Pentru a-l diferenŃia de planurile de management ale celorlalte arii protejate (parcuri naŃionale şi rezervaŃii naturale în mod particular) - căci
perimetrele sunt deseori foarte diferite între situl Natura 2000 şi aria protejată care constituie punctul central al acestuia - dar şi de faptul că
anumite situri Natura 2000 sunt situate în sectoare în care nu există arii protejate şi, în fine, la cererea partenerilor noştri români, se propune ca
planul de management al situlului Natura 2000 să fie denumit în mod distinctiv. Astfel, planul de management al siturilor Natura 2000 ar putea
avea următoarele denumiri:
- PLAN DE MANAGEMENT = Documentar de Obiective Natura 2000,
- PM2000 = Planul de Management Natura 2000,
- PMN = Planul de Management Natura 2000,
-9-
- Planul de Management Natura 2000.
ACTORII PROCESULUI DE ELABORARE A PLANULUI DE MANAGEMENT
Conform Legii 345/2006 pentru modificarea şi completarea Ord. de urgenŃă a Guvernului nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate,
conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice:
1) Autoritatea Publică Centrală pentru ProtecŃia Mediului

- propune aprobarea prin hotărâre a Guvernului a planurilor de management după avizarea acestora de către Academia Româna şi de
către AgenŃia NaŃională pentru Arii Naturale Protejate şi Conservarea BiodiversităŃii.
- aprobă, cu avizul Academiei Române, şi pune în aplicare procedurile legale pentru modificarea suprafeŃei şi limitelor ariilor naturale
protejate.
2) AutorităŃile publice locale şi regionale au următoarele atribuŃii şi responsabilităŃi pentru conservarea habitatelor
naturale şi a speciilor de plante şi animale sălbatice:
- armonizarea planurilor de dezvoltare locala cu interesele de conservare a habitatelor naturale şi seminaturale, a speciilor indigene şi cu
prevederile planurilor de management al ariilor naturale protejate;
- îndeplinesc la nivel teritorial respectiv regional atribuŃiile autorităŃii publice centrale de mediu, prin serviciile specifice pentru conservarea
naturii şi a diversităŃii biologice în colaborare cu alte instituŃii abilitate
3) Academia Româna prin Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii

- avizează planurile de management ale ariilor naturale protejate din reŃeaua naŃională
- avizează numirea membrilor organelor ştiinŃifice;
- avizează modificarea suprafeŃelor şi limitelor ariilor naturale protejate din reŃeaua naŃională de arii naturale protejate;
4) AutorităŃile administrative publice locale şi regionale

- sunt consultate în elaborarea planurilor de management
- sunt obligate să armonizeze planurile de amenajare a teritoriului, cele de dezvoltare locală şi regională, precum şi orice alte planuri de
exploatare/utilizare a resurselor naturale din ariile naturale protejate şi din vecinătatea acestora, cu prevederile planului de management
- 10 -
5) Societatea civilă şi persoanele fizice
- participă la elaborarea planurilor de management ale ariilor naturale protejate şi la implementarea unor activităŃi, în funcŃie de
capacitatea şi de resursele organizaŃiilor în cauză.
6) Comitetul consultativ
- este alcătuit din reprezentanŃi ai instituŃiilor, organizaŃiilor economice, ONG, autorităŃilor şi comunităŃilor locale care deŃin cu orice titlu
suprafeŃe , bunuri sau au interese în perimetrul ariei naturale respective şi care sunt implicate şi interesate în aplicarea măsurilor de
protecŃie, în conservarea şi dezvoltarea durabilă a zonei
- este consultat în elaborarea planului de management
Conform Ordinului 494/2005 se reglementează aprobarea procedurilor de încredinŃare a administrării şi de atribuire în custodie a ariilor naturale
protejate.
Contractele şi convenŃiile de custodie încheiate în baza Ord. 494/2005, sunt guvernate de prevederile OrdonanŃei de urgenŃă a Guvernului nr.
236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări prin
Legea nr. 462/2001
7) Custozi
Custozii sunt persoane juridice sau fizice cărora li s-a încredinŃat custodia unei arii naturale protejate, care nu necesită structuri de administrare,
au următoarele obligaŃii:
- să realizeze planul de management al ariei naturale protejate, în acord cu reglementările în vigoare, în mod transparent, prin
consultarea şi implicarea factorilor interesaŃi, în timp de maximum un an de la încheierea prezentei convenŃii;
- să întocmească regulamentul ariei naturale protejate, ce conŃine regulile ce vor trebui respectate pe teritoriul ariei naturale protejate, prin
implicarea şi consultarea tuturor factorilor interesaŃi, în termen de maximum 6 luni, în acord cu prevederile legislaŃiei în vigoare;
- să administreze aria naturala protejată în baza prezentei convenŃii şi în acord cu prevederile legale în vigoare, cu planul de management
şi cu regulamentul ariei naturale protejate şi să controleze modul de aplicare a acestora în baza legitimaŃiei primite din partea APM;
- să asigure instruirea necesară a persoanelor implicate în activitatea de custodie;
- să promoveze acŃiuni de conştientizare şi informare a populaŃiei locale privind necesitatea protecŃiei naturii şi rolul ariilor naturale
protejate;
- 11 -
- să inventarieze bunurile patrimoniului natural încredinŃat şi să monitorizeze evoluŃia acestuia, contribuind în mod semnificativ la o mai
bună cunoaştere a capitalului natural încredinŃat;
- să furnizeze prompt informaŃii la solicitarea autorităŃii responsabile sau a structurilor sale subordonate din teritoriu şi să înştiinŃeze direct
şi operativ despre producerea oricărui eveniment ce a adus sau poate aduce prejudicii capitalului natural încredinŃat în custodie;
- să alimenteze bazele de date Ńinute de către autoritatea responsabilă, în vederea îmbunătăŃirii sistemului suport de asistare a deciziilor
în domeniul ariilor naturale protejate şi de raportare la instituŃiile naŃionale şi internaŃionale;
- să ia toate măsurile necesare în vederea asigurării unei protecŃii eficiente a ariei naturale protejate şi a valorilor patrimoniului natural şi
cultural;
- să păstreze destinaŃia oricărei construcŃii, dotări sau amenajări ce se realizează din fonduri primite în urma derulării activităŃii de
custode, în scopul bunei gestionări a ariei naturale protejate, ce va rămâne în inventarul/patrimoniul ariei naturale protejate;
- să prezinte un raport anual corect şi complet privind starea ariei naturale protejate, modul de gestionare a eventualelor probleme
apărute şi acŃiunile întreprinse în baza planului de management, precum şi situaŃia realizării obligaŃiilor asumate prin prezenta convenŃie;
8) Persoane juridice cărora li s-a încredinŃat administrarea ariei naturale protejate, care necesită constituirea de structuri
de administrare, au următoarele obligaŃii:
- să treacă în inventarul structurii de administrare a ariei naturale protejate mijloacele tehnice şi administrative (sedii, terenuri,
autovehicule, birotică, mobilier, utilaje şi unelte etc.) prezentate în anexa la prezentul contract;
- să asigure un buget care să permită buna administrare a ariei naturale protejate, inclusiv a funcŃionării consiliului ştiinŃific şi a consiliului
consultativ de administrare, conform structurii bugetare prezentate în anexa la prezentul contract;
- să păstreze destinaŃia oricărei construcŃii, dotări ori amenajări ce se realizează şi/sau se utilizează în scopul bunei administrări a ariei
naturale protejate de către structura de administrare, ce va rămâne în inventarul ariei naturale protejate;
- să înzestreze personalul structurilor de administrare cu uniforme specifice şi echipament adecvat activităŃii de teren;
- să asigure instruirea necesară a personalului structurii de administrare din subordine;
- să prezinte într-un raport anual situaŃia realizării obligaŃiilor asumate;
- în cazul în care consimte să administreze mai multe arii naturale protejate, să constituie o structură de specialitate în vederea
coordonării activităŃii tuturor structurilor de administrare ce se vor subordona direct acesteia;
- să întocmească propunerile privind componenŃa consiliului ştiinŃific şi a consiliului consultativ de administrare, să le înainteze Academiei
Române şi autorităŃii responsabile, după caz, în termen de maximum 4 luni de la încheierea prezentului contract, şi să asigure întrunirea
celor două organisme cel puŃin de două ori pe an;
- să realizeze planul de management al ariei naturale protejate, în acord cu reglementările în vigoare, în mod transparent şi participativ,
prin consultarea şi implicarea factorilor interesaŃi, în timp de maximum 2 ani de la încheierea prezentului contract;
- să întocmească regulamentul ariei naturale protejate, ce conŃine regulile ce vor trebui respectate pe teritoriul acesteia, în termen de
maximum 9 luni de la încheierea prezentului contract, în acord cu prevederile legislaŃiei în vigoare;
- 12 -
- să administreze aria naturală protejată în baza prezentului contract şi în acord cu prevederile legale în vigoare, cu planul de
management şi cu regulamentul ariei naturale protejate şi să controleze modul de aplicare a acestora în baza împuternicirii primite din
partea autorităŃii responsabile;
- să sprijine dezvoltarea durabilă a întregii zone prin măsuri ce contribuie şi la conservarea patrimoniului natural încredinŃat (de exemplu,
agricultura tradiŃionala, ecoturismul etc.);
- să promoveze acŃiuni de conştientizare şi informare a populaŃiei locale privind necesitatea protecŃiei naturii şi rolul ariilor naturale
protejate;
- să inventarieze bunurile patrimoniului natural încredinŃat şi să monitorizeze evoluŃia acestuia, contribuind în mod semnificativ la o mai
buna cunoaştere a capitalului natural încredinŃat;
- să contribuie activ la dezvoltarea reŃelei europene "Natura 2000", ca obligaŃie asumată de România în procesul de integrare europeană;
- să furnizeze prompt informaŃii la solicitarea consiliului ştiinŃific şi a autorităŃii responsabile sau a structurilor sale subordonate din teritoriu
şi să înştiinŃeze direct şi operativ despre producerea oricărui eveniment ce a adus sau poate aduce prejudicii capitalului natural
încredinŃat spre administrare;
- să alimenteze regulat cu informaŃii bazele de date Ńinute de către autoritatea responsabilă, în vederea îmbunătăŃirii sistemului suport de
asistare a deciziilor în domeniul ariilor naturale protejate şi de raportare la instituŃiile naŃionale şi internaŃionale;
- să ia toate măsurile necesare în vederea asigurării unei protecŃii eficiente a ariei naturale protejate şi a valorilor patrimoniului natural şi
cultural;
- să prezinte prin intermediul consiliului ştiinŃific un raport anual corect şi complet privind starea ariei naturale protejate, modul de
gestionare a eventualelor probleme apărute şi acŃiunile întreprinse în baza planului de management;
- să pună la dispoziŃie persoanelor din direcŃia de specialitate a autorităŃii responsabile şi celor din cadrul autorităŃii publice locale pentru
protecŃia mediului, aflate în control, toate informaŃiile solicitate şi mijloacele de deplasare necesare controlului în teren.
EXPLICAłII GENERALE
1) Sistemul general de punere în pagină

Principiul reŃinut pentru modelul de plan de management este acela de a crea un document uşor de parcurs şi care să prezinte lucrurile într-un
mod foarte vizual.
Din aceste considerente, punerea în pagină se realizează astfel încât pe paginile din stânga să nu apară decât tabelele de informaŃii şi
sintezele, iar pe paginile din dreapta numai ilustraŃiile (hărŃi, fotografii şi, eventual, scheme).
Pentru a asigura omogenitatea prezentării şi pentru a tabelele să poată fi parcurse dintr-o privire şi să fie lizibile, toate textele planului de
management vor avea următoarele caracteristici:
- 13 -
- PoliŃă: Times New Roman
- Dimensiuni poliŃă: 10
- Culoare text: negru
- Text aliniat justificat
- Nivel „corp de text”
- SpaŃiu stânga „zero”
- SpaŃiu dreapta „zero”
- SpaŃiu înainte „zero”
- SpaŃiu după „zero”
- SpaŃiu între rânduri „simplu”
2) Coperta Planului de management

Prezentarea Planului de management este standardizată (conform cartei grafice furnizate – de realizat). Modelul de copertă este prezentat în
anexă (de realizat). Elementele principale sunt următoarele:
Format: peisaj (= italian) pe fond alb
- Prezentare tip a sitului
- Două fotografii color, format peisaj, de aceeaşi lăŃime, tipice pentru fiecare sit (a se vedea modelul)
- Sub fotografii: „Documentar de obiective”
- Sub „Documentar de obiective” se pune „denumirea oficială a sitului” şi numărul de ordine
- În josul paginii de trec logourile: Natura 2000, Uniunea Europeană, Ministerul Mediului, (ANPM, ARPM, APM ?), Operatorul Planului de
management
3) Prezentarea Natura 2000

Obiectivul acestei părŃi este să ofere cititorului, în câteva cuvinte, o viziune asupra ansamblului în care se înscrie situl Natura 2000.
Prezentarea este comună tuturor siturilor. Aceasta nu poate fi modificată decât în cazul schimbării cifrelor referitoare la numărul de situri sau la
procentajele de teritoriu aflat în reŃeaua Natura 2000.
Este obligatoriu să se reprezinte o hartă în care să se vadă clar Europa şi România. Aceasta este furnizată odată cu Planul de management tip.
Este aceeaşi pentru toate Planurile de management şi toate siturile.
Titlul se scrie în stânga sus (îngroşat) şi nu este modificabil.
4) Fişa de identitate a fiecărui sit

Harta pe care se poate vedea clar perimetrul sitului este obligatorie şi va fi elaborată la nivel local, de către operator.
Elementele necesare pentru completarea fişei de identitate a fiecărui sit trebuie preluate din FSD.
- 14 -
Titlul se scrie în stânga sus (îngroşat) şi nu este modificabil .
5) Tabelele
Tabelele trebuie completate în mod precis, clar şi concis. Nu este necesar să se scrie fraze întregi. În consecinŃă, se vor utiliza numai cifre şi
câteva cuvinte. Frazele care conŃin informaŃii importante se scriu numai în sinteză. Toate rubricile trebuie obligatoriu să conŃin text. Dacă
informaŃiile nu sunt disponibile de la început sau dacă nu sunt adaptate sitului, este necesar să se introducă menŃiunile următoare:
- în cazul informaŃiilor obligatorii, dar care nu sunt (încă) disponibile sau cunoscute se va scrie: „InformaŃie indisponibilă”,
- în cazul informaŃiilor care nu sunt necesare sau adaptate sitului, se va scrie: „Nu se aplică”.
Siturile pilot române, franceze şi poloneze vor fi susceptibile de a furniza exemple concrete de tabele, care vor putea fi utilizate în ghidul
metodologic, în scopul ilustrării demersului propus.
Titlul tabelelor
Titlul fiecărui tabel este scris în partea stângă sus a fiecărui tabel, în exterior şi chiar deasupra tabelului.
Titlul se scrie în Times New Roman 10, îngroşat, negru, stil „corp de text” .
Titlul tabelelor nu este modificabil.
Înaintea titlului se notează numărul capitolului, aşa cum este precizat în sumar.
La sfârşitul titlului, între paranteze, se notează numărul tabelului (de la 1 la 15).
Coloanele (explicaŃii ale titlurilor de coloane – exemplul tabelului nr. 1)
Date administrative Cuantificare Calificare Obiective în raport cu Natura 2000 Originea datelor
Structuri resurse
Coloana „cuantificare”
Coloana „cuantificare” înseamnă „câte” elemente referitoare la subiect (denumit în faŃa fiecărui rând) conŃine situl integral sau parŃial. De
preferinŃă, se vor nota numere întregi. InformaŃie cerută trebuie precizată sub formă de valoare sau procentaj (linear în metri sau km,
suprafaŃă în m² sau ha, număr de indivizi, număr de cupluri care îşi construiesc cuiburi, % etc.)
Coloana „calificare”
Coloana „calificare” se referă la caracteristicile principale ale elementelor pe care situl le are în comun cu alte zone. InformaŃia cerută se va
prezenta sub forma unui comentariu sau în cuvinte. Se vor introduce comentarii scurte, formate dintr-unul sau câteva cuvinte, fără fraze
elaborate. InformaŃiile importante vor fi reluate şi dezvoltate în sinteză.
- 15 -
Coloana „Obiective în raport cu Natura 2000”
Coloana „Obiective în raport cu Natura 2000” permite realizarea unei legături între tema abordată şi problematica de conservare Natura 2000.
Se vor introduce comentarii scurte, formate dintr-unul sau câteva cuvinte, fără fraze elaborate. InformaŃiile importante vor fi reluate şi dezvoltate
în sinteză.
Coloana „Originea datelor”

Coloana „Originea datelor” este o coloană ce permite indicarea pistelor pentru găsire surselor de documentare utile şi pentru dispunerea de
informaŃiile necesare pentru completarea tabelului (surse bibliografice, bază de date GIS, ortofotoplanuri, spuse ale experŃilor etc.). Aceasta nu
este reluată în structura planului de management tip difuzat, deoarece reprezintă un ajutor de căutare de informaŃii, în timpul elaborării Planului
de management, care nu trebuie să figureze ca atare odată ce Planul de management a fost validat şi publicat. ReferinŃele bibliografice şi
documentare sunt enumerate la sfârşitul fiecărui tabel şi compilate într-o bibliografie, la finalul documentului.
Adăugarea de rânduri şi teme

Lista temelor fiecărui rând nu este nici definitivă, nici exhaustivă. Am notificat temele principale pe care le considerăm importante de abordat
sau care se regăsesc pe aproape toate siturile. Acestea pot fi modificate, în funcŃie de necesităŃi. Titlurile rândurilor pot fi mai detaliate în
problematicile întâlnite pe fiecare sit în parte. Se pot adăuga rânduri suplimentare cu un titlu (un cuvânt, de exemplu), care corespund unei
probleme legate specific de un sit, unei teme particulare.
Nu se poate adăuga decât o singură temă pe rând.
Sursele documentare
În text sau după sinteză, sunt notate sursele bibliografice care au fost utilizate la completarea tabelului. Acestea pot fi introduse în forma
următoare „(autor, an)” sau număr „document xx” care trimite oricum la lista bibliografică plasată imediat după ultimul tabel şi ultima sinteză şi
imediat în faŃa anexelor.
Pe baza primelor lucrări efectuate pe siturile pilot, la sfârşitul tabelului a fost adăugată o coloană specifică, în scopul facilitării căutării de
informaŃii. Această coloană nu este valabilă decât în ghidul metodologic, pentru a direcŃiona operatorii locali să caute resursele documentare,
cartografice şi bibliografice utile pentru completarea tabelului.
6) Sintezele
InstrucŃiuni generale
Sintezele pun în evidenŃă punctele esenŃiale ale informaŃiilor cuantificate şi calificate în fiecare tabel în parte. Acestea trebuie să facă posibilă
înŃelegerea punctelor esenŃiale din tabel şi să ofere câteva elemente de evoluŃie sau de context, necesare pentru înŃelegerea situaŃiei, a originii
sale şi a evoluŃiei sale tendenŃiale.
- 16 -
La sfârşitul sintezei aferente fiecărei părŃi şi, în fine, al tuturor sintezelor, cititorul trebuie să fie în măsură să înŃeleagă punctele tari ale sitului,
problemele acestuia, impacturile activităŃilor umane, habitatele şi speciile caracteristice, mizele şi acŃiunile ce trebuie întreprinse în vederea unei
bune administrări a sitului. Sintezele servesc la crearea logicii de „bun management” al habitatelor şi speciilor de interes comunitar, adică
documentarul de obiective Natura 2000.
Dimensiunea acestora este cuprinsă între 5 rânduri şi o pagină.
7) HărŃile
În unele situri, pot exista numeroase informaŃii (inventare realizate în trecut, programe Life (de ex.: Satchinez) sau pot fi caracterizate de
existenŃa prealabilă a unei arii protejate (de ex.: Semenic). În acest caz, informaŃia şi hărŃile există şi sunt disponibile, dar trebuie căutate,
analizate şi transcrise în Planul de management.
În alte situri, însă (de ex.: Defileul inferior al Mureşului) şi în ciuda interesului şi mărimii sitului, nu este disponibilă nici o informaŃie organizată,
provenită din programe anterioare sau protocoale ştiinŃifice finalizate. Planul de management al acestui tip de sit va menŃiona, aşadar, carenŃele
încă din faza de diagnosticare (se recurge la menŃiunile „InformaŃii indisponibile”) şi propunerile unui mare număr de acŃiuni, referitoare la
inventarele ştiinŃifice.
Scările (scara de culegere a datelor şi scara de înregistrare) trebuie să fie adaptate la dimensiunile sitului, la datele cartografiate şi la regulile de
imprimare.
Atunci când există echipamentul necesar, se recomandă a se recurge la fotografiile aeriene orto rectificate, precum şi procesarea prin SIG.
Lista hărŃilor obligatorii şi opŃionale

Lista hărŃilor HărŃi obligatorii HărŃi opŃionale Comentarii
(de pus în anexe)
Hartă de localizare X Hartă de prezentare generală, comună tuturor
siturilor în partea de „prezentare generală” a
Natura 2000 – furnizată cu Planul de
management tip
Hartă geologică X
Harta marilor ecosisteme X
Harta activităŃilor umane X
Harta habitatelor de interes comunitar (Directiva X X
92/43) (pentru Directiva 92/43) (pentru Directiva 79/409)
- 17 -
HărŃi ale speciilor de interes comunitar X X O singură hartă dacă situl este desemnat
(Directivele 92/43 sau 79/409) conform celor două Directive 92/43 sau 79/409
Harta marilor obiective de management X ReferinŃă la zonarea prevăzută de legislaŃia
română
Harta localizării acŃiunilor X
Harta cadastrală X
Harta topografică X
Harta de localizare a speciilor remarcabile (nu
92/43 şi nu 79/409)
Harta stării de conservare a habitatelor X
prevăzute de directive
Harta stării de conservare a speciilor prevăzute X
de directive
În fiecare capitol al planului de management, sunt indicate hărŃile obligatorii şi opŃionale. Acest rând nu este modificabil. Nu pot fi adăugate
decât menŃiunile „informaŃii indisponibile”, în cazul hărŃilor obligatorii, şi „(a se vedea anexa nr. xx), în cazul hărŃilor opŃionale.
În caz de indisponibilitate momentană şi în aşteptarea realizării de către operator, hărŃile obligatorii nu vor fi înlocuite cu altele. În cazul în care
hărŃile obligatorii nu sunt disponibile într-o primă fază, acest lucru trebuie precizat prin introducerea în tabel a „menŃiunii: „InformaŃie
indisponibilă”.
În cazul în care hărŃile se dovedesc a nu fi adaptate pentru sit, se va adăuga menŃiunea „Nu se aplică” în tabelul sau textul de sinteză
respectiv.
Lista hărŃilor (numărul hărŃii şi titlul) va fi plasată în anexe.
Toate hărŃile trebuie numerotate prin sintagma „harta nr. xx” care trimite la lista hărŃilor din anexe.
- 18 -
Caiet de sarcini pentru cartografierea siturilor pilot
Notă: Cu caractere îngroşate sunt trecute elementele obligatorii Dacă harta nu este orientată la nord (Nord top pagina) atunci trebuie
adăugată săgeata care indică nordul .
În funcŃie de utilizarea hărŃii se pot mări anumite porŃiuni ( zone cu
Date comune pentru toate hărŃile: obiective importante sau unde beneficiem de date precise).
Elemente de reprezentat:
Care apar în legendă:
Scară de reprezentare a sitului :
Limita sitului Natura 2000 (contur linie continuă verde închis, A4 A3: 2 A3
grosime 2) Măgurile BăiŃei: 1/15 000° 1/10 000°
Satchinez: 1/60 000° 1/40 000°
Elemente care nu figurează în legendă:
Fond geografic (1/50 000 alb-negru) (pentru siturile mici) cu Defileul inferior: 1/300 000° 1/200 000° 1/130 000°
excepŃia hărŃii geologiei Semenic: 1/200 000° 1/110 000° 1/50 000°partea vest
(landscape)
Titlu: Sit Natura 2000 Numele şi codul naŃional (Exemplu 1/100 000° partea est
Ro_8920318) Arial 30 Caractere îngroşate (Bold) Verde închis (la (portrait)
fel ca şi limita sitului ) Lunca Mureş: 1/250 000° 1/150 000 1/75 000°
Subtitlu: harta N° -
Titlul legendei: (Caractere îngroşate, subliniate Arial 10)

Elemente de legendă (Arial 8)
Scara: Linie pe care se marchează distanŃa şi text (exemplu1/100

000°) (« Scara » 10 caractere îngroşate apoi 8 normal)
Scara de suprafaŃă (pătrat cu suprafaŃă)
Sursa datelor (fond, perimetru) (« Surse » poliŃa 10 caractere

îngroşate apoi 8 normal)
Autorul hărŃii (Organismul, numele, luna şi anul realizării )
- 19 -
Harta N°I localizarea Titlu de legendă: arii protejate (Caractere îngroşate, subliniate poliŃa
Arial 10)
(regrupează hărŃile obligatorii nr 1, 2 şi 3 din ghidul metodologic) Element de legendă (poliŃa Arial 8)
Format A4 landscape
Scară: Linie pe care se marchează distanta şi text (1/100 000°)
Siturile mari Defileul inferior; Lunca Mureş; Semenic (« Scară » poliŃa 10 caractere îngroşate apoi 8 normal)
Scară de suprafaŃa (pătrat cu suprafaŃă)
Elemente de evidenŃiat:
Care apar în legendă: îngroşate apoi 8 normal)
Limitele sit Natura 2000 (contur linie continuă verde închis, Autor Hartă (Organismul, numele, luna şi anul realizării)
grosime 2)
Limitele ariilor protejate în interiorul sitului (contur linie punctată Scară de reprezentare a sitului
roşu grosime 2 sau puncte cu roşu ) A4
Principale localităŃi (punct albastru)
Măgurile BăiŃei: 1/15 000°
ReŃeaua hidrografică (linie continuă albastra, grosime 2)
Satchinez: 1/60 000°
Elemente care nu figurează în legendă: Defileul inferior: 1/300 000°
Semenic: 1/200 000°
Cadrul de localizare al sitului în România (aprox 5cm* 5cm ) de Lunca Mureş: 1/250 000
adăugat România, Regiunea Vest, sit Natura 2000. Imagine jpg
Cadrul de localizare al sitului în regiune (pentru siturile mari)
Imagine jpg (aprox 5cm*5cm)
Fond geografic (1/50 000 alb negru ) (pentru siturile mici )
Titlu: Site Natura 2000 Nume şi Codul NaŃional (Exemplu

Ro_8920318) PoliŃa Arial 30 Caractere îngroşate (Bold) Verde
închis (la fel ca la limitele sitului)
Subtitlu: Harta I – Localizarea sitului N2000 şi a celorlalte arii
naturale protejate (poliŃa Arial 24)
- 20 -
Harta N°II Geologie
Format A4 landscape pentru siturile mici şi A3 pentru siturile mari
Situri mari Defileul inferior; Lunca Mureş; Semenic
Limite sit Natura 2000 (contur linie continuă verde închis, grosime
2)
Fond geologic

Subtitlu: Harta II – Context geologic (poliŃa Arial 24 Arial)
Legendă: straturi geologice (poliŃa Arial 10 caractere îngroşate,

subliniat)
Elemente de legende (poliŃa Arial 8)
Scara: Linie pe care se marchează distanŃa şi text (1/100 000°)

(« Scara » poliŃa 10 caractere îngroşate apoi 8 normal)
Scara de suprafaŃă (pătrat cu suprafaŃă)
Sursa datelor (fond, straturi geologice) (« Surse » poliŃa 10 caractere

Autor hartă (Organismul, numele, luna şi anul realizării)
- 21 -
Harta N°III Ecosisteme
Titlu de legendă: mari ecosisteme (poliŃa Arial 10 caractere
Format A4 landscape pentru siturile mici şi A3 pentru siturile mari îngroşate, subliniat)
Element de legendă (poliŃa Arial 8)
Scară: Linie pe care se marchează distanŃa şi text (1/100 000°)
Care apar în legendă: (« Scară » poliŃa 10 caractere îngroşate apoi 8 normal)
Scară de suprafaŃă (pătrat cu suprafaŃă)
Limita sit Natura 2000 (contur linie continuă verde închis, grosime
2) Sursa datelor (fond, perimetru) (« Surse » poliŃa 10 caractere
Limitele marilor ecosisteme: îngroşate apoi 8 normal)
Pădure: poligon verde închis
Medii rupestre (faleze, grohotişuri): poligon sau linie portocalie Autor hartă (Organismul, numele, luna şi anul realizării)
Paşune cu fâneaŃă: verde deschis
Zone umede poligon violet
Ape stătătoare: poligon albastru deschis Scară de reprezentare a sitului:
Culturi: poligon galben A4 A3:
Zone urbanizate: poligon gri închis
Tufărişuri: poligon sau linie maro
Râuri: poligon sau linie albastru închis Satchinez: 1/60 000°
Infrastructură (drumuri, canale …): Linie neagră Defileul inferior: 1/200 000°
Grote şi peşteri: cerc roşu Semenic: 1/110 000°
Altele (de precizat în legendă: roz…) Lunca Mureş: 1/150 000
Fond geografic (1/50 000 alb negru) (pentru siturile mici)

Subtitlu: Harta III – mari ecosisteme (poliŃa Arial 24 Arial)
- 22 -
Harta N°IV ActivităŃi umane Scară: Linie pe care se marchează distanŃa şi text (1/100 000°)
(« Scară » poliŃa 10 caractere îngroşate apoi 8 normal)
Format A4 landscape pentru siturile mici şi A3 pentru siturile mari Scară de suprafaŃă (pătrat cu suprafaŃă)
Elemente de evidenŃiat: îngroşate apoi 8 normal)
Care apar în legenda: Autor hartă (Organismul, numele, luna şi anul realizării)
Limita sit Natura 2000 (contur linie continua verde închis, grosime Scară de reprezentare a sitului:
2) A4 A3:
Limitele activităŃilor umane:
Silvicultura: poligon verde închis
ExtracŃii, cariere: poligon sau linie portocalie Satchinez: 1/60 000°
Agricultura: poligon galben Defileul inferior: 1/200 000°
Urbanism: poligon gri închis Semenic: 1/110 000°
Pescuit: poligon albastru deschis Lunca Mureş: 1/150 000
Turism: poligon haşurat violet, linie sau punct violet
Vanatoare: poligon haşurat roşu
Altele (de precizat în legenda: roz…)
Elemente care nu figurează în legenda:

Subtitlu: Harta IV – ActivităŃi umane (poliŃa Arial 24 Arial)
Titlu de legenda: ActivităŃi umane (poliŃa Arial 10 caractere

îngroşate, subliniat)
Element de legenda (poliŃa Arial 8)
- 23 -
Harta N°V Habitate N2000 Titlu: Site Natura 2000 Nume şi Codul NaŃional (Exemplu
Format 2 A3 pentru siturile mari şi A3 pentru celelalte situri închis (la fel ca la limitele sitului)
Elemente de evidenŃiat: Subtitlu: Harta V – habitate de interes comunitar (poliŃa Arial 24

Arial)
Titlu de legendă: Habitate comunitare prioritare (poliŃa Arial 10
Limita sit Natura 2000 (contur linie continuă verde închis, grosime caractere îngroşate, subliniate)
2) Element de legende (poliŃa Arial 8) Numele habitatului , codul
Limita habitatelor de interes comunitar din Anexa I: habitatului, suprafaŃa
Culoare: se reiau tonurile din harta marilor ecosisteme: (variaŃii de Titlu de legendă: Habitate comunitare (poliŃa Arial 10 caractere
ton) îngroşate, subliniat)
Pădure: poligon verde închis Elemente de legenda (poliŃa Arial 8) Numele habitatului, codul
Medii rupestre (faleze, grohotişuri): poligon sau linie portocalie habitatului, suprafaŃa
Paşune cu fâneaŃă: verde deschis
Zone umede: poligon violet Scară: Linie pe care se marchează distanŃa şi text (1/100 000°)
Ape stătătoare: poligon albastru deschis (« Scară » poliŃa 10 caractere îngroşate apoi 8 normal)
Culturi: poligon galben Scară de suprafaŃă (pătrat cu suprafaŃă)
Zone urbanizate: poligon gri închis Sursa datelor (fond, perimetru) (« Surse » poliŃa 10 caractere
Tufărişuri: poligon sau linie maro îngroşate apoi 8 normal)
Râuri: poligon sau linie albastru închis
Infrastructură (drumuri, canale …): Linie neagră Autor hartă (Organismul, numele, luna şi anul realizării)
Grote şi peşteri: cerc roşu
Altele (de precizat în legendă: roz…) Scară de reprezentare a sitului
A3 2 A3
Elemente care nu figurează în legendă: Măgurile
BăiŃei: 1/10 000°
Satchinez 1/40 000°
Defileul
inferior: 1/130 000°
Semenic: 1/50 000°partea vest (landscape
- 24 -
1/100 000° Partea est (portrait)
Lunca Mureş: 1/75 000°
- 25 -
Harta N°VI Specii N2000 Subtitlu: Harta VI – Specii de interes comunitar (poliŃa Arial 24
Arial)
Format 2 A3 pentru siturile mari şi A3 pentru celelalte situri
Posibilitate de a face mai multe hărŃi (fauna şi flora sau pentru Titlu de legendă: Specii comunitare prioritare (poliŃa Arial 10
anumite grupe de specii: păsări/ mamifere/amfibieni& reptile….de caractere îngroşate, subliniate)
ex) Subtitlu: specii vegetale apoi specii animale
Element de legendă (poliŃa Arial 8) Nume ştiinŃific urmat de codul
Elemente de evidenŃiat: speciei N2000 (denumirea populară în limba română).
Care apar în legendă: Titlu de legendă: specii comunitare (poliŃa Arial 10 caractere
Limite sit Natura 2000 (contur linie continuă verde închis, grosime Subtitlu: specii vegetale apoi specii animale
2) Element de legende (poliŃa Arial 8) Numele ştiinŃific urmat de codul
Localizarea punctuală a speciilor sau habitatelor (suprafaŃa în care speciei N2000 (denumirea în lb ro)
este prezentă) a speciei înscrise în Anexa II şi Anexa IV . De ajutat speciile prezente dar care nu sunt cartografiate: puŃine date
Exemplu de reprezentare punctuala: sit de cuibărit (pasări), de sau teritorii întinse (lynx lynx,…)
reproducere (amfibieni) de hibernare (chiroptere) zona unde s-a
observat prezenŃa (flora, contact vizual) Scară: Linie pe care se marchează distanŃa şi text (1/100 000°)
Exemplu de reprezentare liniară: tronson de râu favorabil unei (« Scară » poliŃa 10 caractere îngroşate apoi 8 normal)
specii, aliniament de pădure (chiroptere), faleza (vulturi). Scară de suprafaŃă (pătrat cu suprafaŃă)
Exemplu de reprezentare în poligoane: aria favorabilă pentru o Sursa datelor (fond, perimetru) (« Surse » poliŃa 10 caractere
anumită specie îngroşate apoi 8 normal)
Elemente care nu figurează în legendă: Autor hartă (Organismul, numele, luna şi anul realizării)
Scară de reprezentare a sitului

Fond geografic (1/50 000 alb negru) (pentru siturile mici) A3 2 A3
Măgurile
Titlu: Site Natura 2000 Nume şi Codul NaŃional (Exemplu BăiŃei: 1/10 000°
Defileul
- 26 -
1/50 000°partea vest (landscape
Semenic: 1/100 000° Partea est (portrait)
Lunca Mureş: 1/75 000°
- 27 -
Harta N°VII Obiective şi acŃiuni Titlu de legendă: Obiective (poliŃa Arial 10 caractere îngroşate,
subliniate)
Format A4 landscape pentru siturile mici şi A3 pentru siturile mari Subtitlu: Categoria obiectivelor
Elemente de legendă (poliŃa Arial 8)
Titlu de legendă: AcŃiuni (poliŃa Arial 10 caractere îngroşate,
Care apar în legendă: subliniat)
Limite du site Natura 2000 (contur linie continuă verde închis, De adăugat obiectivele şi acŃiunile de pe întreg situl care nu pot fi
grosime 2) cartografiate (informaŃii obŃinute de la populaŃie, public…)
Localizare punctuala pentru specii şi habitatul speciei din Anexa II şi
anexa IV(zona unde s-a constatat prezenŃa ). Scară: Linie pe care se marchează distanŃa şi text (1/100 000°)
Exemplu de reprezentare punctuală: sit de cuibărit (păsări), de (« Scara » poliŃa 10 caractere îngroşate apoi 8 normal)
reproducere (amfibieni) de hibernare (chiroptere) zona unde s-a Scara de suprafaŃă (pătrat cu suprafaŃă)
observat prezenŃa (flora, contact vizual) Sursa datelor (fond, perimetru) (« Surse » poliŃa 10 caractere
Exemplu de reprezentare liniară: tronson de râu favorabil unei îngroşate apoi 8 normal)
specii, aliniament de pădure (chiroptere), faleza (vulturi).
Exemplu de reprezentare în poligoane: aria favorabilă pentru o Autor hartă (Organismul, numele, luna şi anul realizării)
anumită specie
Scară de reprezentare a sitului:
Elemente care nu figurează în legendă: A4 A3:
Satchinez: 1/60 000°
Titlu: Site Natura 2000 Nume şi Codul NaŃional (Exemplu Defileul inferior: 1/200 000°
Ro_8920318) PoliŃa Arial 30 Caractere îngroşate (Bold) Verde Semenic: 1/110 000°
închis (la fel ca la limitele sitului) Lunca Mureş: 1/150 000
Subtitlu: Harta VII – obiective şi acŃiuni de pus în aplicare pentru
conservarea, managementul şi refacerea habitatelor şi speciilor de
interes comunitar (poliŃa Arial 24 Arial)
- 28 -
Harta N°VIII Statut de conservare al habitatelor Scară: Linie pe care se marchează distanŃa şi text (1/100 000°)
(opŃională) (« Scară » poliŃa 10 caractere îngroşate apoi 8 normal)
Scară de suprafaŃă (pătrat cu suprafaŃă)
Format 2 A3 pentru siturile mari şi A3 pentru celalalte situri Sursa datelor (fond, perimetru) (« Surse » poliŃa 10 caractere
Autor hartă (Organismul, numele, luna şi anul realizării)
Limite site Natura 2000 (contur linie continuă verde închis, grosime Scară de reprezentare a sitului
2) A3 2 A3
Statutul de conservare al habitatelor comunitare la nivel de fiecare Măgurile
poligon (cf Harta V): trei niveluri: BăiŃei: 1/10 000°
Favorabil (Verde)
Mediu (Portocaliu)
Defavorabil (Roşu) Defileul
Elemente care nu figurează în legendă: 1/50 000°partea vest (landscape
Semenic: 1/100 000° Partea est (portrait)
Fond geografic (1/50 000 alb negru) (pentru siturile mici) Lunca Mureş: 1/75 000°

Subtitlu: Harta VIII – statut de conservare al habitatelor de interes
comunitar (poliŃa Arial 24 Arial)
Titlu de legendă: statut de conservare (poliŃa Arial 10 caractere

- 29 -
Harta N°IX Statut de conservare al speciilor Titlu de legendă: statut de conservare (poliŃa Arial 10 caractere
(opŃională) îngroşate, subliniat)
Format 2 A3 pentru siturile mari şi A3 pentru celelalte situri
Scară: Linie pe care se marchează distanŃa şi text (1/100 000°)
Elemente de evidenŃiat: (« Scară » poliŃa 10 caractere îngroşate apoi 8 normal)
Scară de suprafaŃa (pătrat cu suprafaŃa)
Care apar în legendă: Sursa datelor (fond, perimetru) (« Surse » poliŃa 10 caractere
Limite sit Natura 2000 (contur linie continuă verde închis, grosime
2) Autor harta (Organismul, numele, luna şi anul realizării)
Statut de conservare pentru speciile de interes comunitar (cf Harta
V): trei niveluri:
Favorabil (Verde) Scară de reprezentare a sitului
Mediu (Portocaliu) A3 2 A3
Defavorabil (Roşu) Măgurile
BăiŃei: 1/10 000°
Fond geografic (1/50 000 alb negru) (pentru siturile mici) Defileul
Titlu: Site Natura 2000 Nume şi Codul NaŃional (Exemplu 1/50 000°partea vest (landscape
Ro_8920318) PoliŃa Arial 30 Caractere îngroşate (Bold) Verde Semenic: 1/100 000° Partea est (portrait)
închis (la fel ca la limitele sitului) Lunca Mureş: 1/75 000°
Subtitlu: Harta VIII – statut de conservare al speciilor de interes
comunitar (poliŃa Arial 24 Arial)
- 30 -
8) Fotografiile
Fotografiile servesc la prezentarea sitului, explicitarea unei probleme, susŃinerea unei demonstraŃii. Realizarea şi alegerea acestora cad în
sarcina fiecărui operator.
Nu sunt obligatorii. Singurele fotografii obligatorii sunt cele care trebuie să figureze pe copertă.
Fotografiile vor fi făcute cu un aparat digital sau vor fi digitalizate ulterior.
Vor fi poziŃionate în partea ce le corespunde, în faŃa tabelului sau a textului de sinteză pentru care sunt folosite.
Fotografiile vor cuprinde obligatoriu o legendă (un titlu), prin care se va preciza obiectul fotografiei, situl sau locul, autorul şi data. Acestea vor fi
însoŃite de referinŃe, sub forma unei liste anexate.
9) Bibliografia
Sursele şi datele documentelor utilizate sunt însoŃite de trimiteri la bibliografie plasată la sfârşitul Planului de management. Este posibil ca
referinŃele bibliografice să fie clasate prin numerotarea lucrărilor, studiilor, diverselor documente şi a articolelor: numărul din paranteze,
menŃionat în text, trimite la o listă de lucrări şi articole, indicată la sfârşitul Planului de management, înaintea anexelor, şi structurată după cum
urmează:
- NUMELE AUTORULUI (cu majuscule), iniŃiala (cu majusculă) prenumelor autorului (anul) – Titlul. Editura, localitatea, anul, numărul de
pagini.
- Pentru articolele publicate în reviste de specialitate:
- NUMELE AUTORULUI (cu majuscule), iniŃiala (cu majusculă) prenumelor autorului (anul) – Titlul. Numele revistei. Oraşul în care este
editată, anul, numărul de pagini al articolului.
Exemplu:
- TERRAZ, L. et al. (2007) – Documentar de obiective pentru managementul siturilor Natura 2000, Ghid metodologic şi Documentar tip de
obiective. Uniunea Europeană (Proiectul de înfrăŃire PHARE 2004/IB/EN-03), Ministerele însărcinate cu mediul din România, FranŃa şi Polonia,
ATEN, ARPM, Timişoara (RO), 100 pagini.
10) Anexele planului de management
Anexele cuprind toate documentele care vin să susŃină tabelele şi textul sintezelor. Ele sunt menite să uşureze corpul documentului şi să
permită cititorului să aprofundeze, dacă doreşte, o anumită temă. Toate documentele din anexe trebuie să fie referenŃiate, astfel încât trimiterile
la acestea, prezente în text şi tabele, să fie clare. Se poate utiliza un sistem de referenŃiere sub formă de număr, de exemplu: „(anexe nr. 1)”.
Anexele cuprind, în special, următoarele documente:
• fişele habitatelor specifice sitului (caiet al habitatelor şi speciilor: descriere, protocol de monitorizare şi recomandări de administrare),
- 31 -
• fişele speciilor (caiet al habitatelor şi speciilor: descriere, protocol de monitorizare şi recomandări de administrare),
• caiete precise de sarcini, aferente acŃiunilor de administrare, dacă această informaŃie există,
• codul FSD al activităŃilor umane (furnizat împreună cu Plan de management tip),
• lista abrevierilor şi acronimelor (furnizată împreună cu Plan de management tip),
• planul de formare a persoanelor implicate (opŃional),
• planul de comunicare (opŃional),
• glosar (furnizat împreună cu Plan de management tip),
• referinŃa ariilor deja protejate,
• hărŃi opŃionale,
• adresele siturilor Internet referente: DGXI, ministerele mediului, academia de ştiinŃe, de exemplu.
- România: Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor: www.mmediu.ro
- FranŃa: Ministerul Ecologiei şi Dezvoltării Durabile: www.natura2000.fr
- Polonia: Ministerul ProtecŃiei Mediului: www.mos.gov.pl
- 32 -
AJUTOR PENTRU COMPLETAREA TABELELOR
A) Raportul de prezentare şi diagnosticul
COMPLETAREA TABELULUI 1: DATE ADMINISTRATIVE
Tema generală
În acest tabel trebuie compilate datele administrative de bază ale sitului. Este vorba, în special, de cifre cu un grad ridicat de generalitate.
Acestea se referă la diferite teme, cum ar fi zonările administrative (regiuni, judeŃ, comune), demografia (locuitorii), zonările de mediu (parcuri
naŃionale şi naturale, rezervaŃii naturale etc.). În această secŃiune, trebuie reluate datele din FSD şi detaliate sau corectate, dacă este necesar.
Pot fi adăugate tot atâtea rânduri câte teme particulare legate de un anumit sit există. Cu toate acestea, noile teme nu vor fi adăugate decât
dacă cel puŃin într-una din rubricile rândului pot fi furnizate informaŃii.
Coloanele
Date administrative Cuantificare Calificare Obiective în raport cu Natura 2000 Sursa datelor
Structuri resurse
- Coloana „cuantificare”
Coloana „cuantificare” înseamnă „câte” elemente referitoare la subiectul respectiv (menŃionat deasupra fiecărui rând) cuprinde situl, integral sau
parŃial, sau pe care le are în comun cu alte zone. Se vor introduce numere întregi.
Structuri resurse
Coloana „calificare”
Coloana „calificare” se referă la caracteristicile principale ale elementelor pe care situl le are în comun cu alte zone. Se vor introduce comentarii
scurte, formate dintr-unul sau câteva cuvinte, fără a se folosi fraze elaborate. InformaŃiile importante vor fi reluate în sinteză.
Structuri resurse
- 33 -
Coloana „obiective în raport cu Natura 2000”
Coloana „obiective în raport cu Natura 2000” permite realizarea unei legături între tema abordată şi problematica Natura 2000. Se vor introduce
comentarii scurte, formate dintr-unul sau câteva cuvinte, fără a se folosi fraze elaborate. InformaŃiile importante vor fi reluate în sinteză.
.
Structuri resurse
Coloana „sursa datelor”

Coloana „sursa datelor” permite indicarea unor exemple şi piste pentru găsirea surselor utile de documentare şi pentru a dispune, astfel, de
informaŃiile necesare pentru completarea tabelului. Aceasta nu este reluată în structura planului de management tip difuzat, fiind un ajutor de
căutare a informaŃiilor.
Structuri resurse
Ajutor la completarea rândurilor
Regiune
În acest rând, se va introduce în coloana „cuantificare” numărul de regiuni pe care se întinde situl Natura 2000, apoi, în coloana „calificare”
numele regiunii, respectiv al regiunilor pe care situl Natura 2000 este prezent. În coloana „obiective în raport cu Natura 2000”, se poate nota
dacă regiunea a luat decizii cu privire la Natura 2000 şi protecŃia mediului sau dacă dezvoltă o politică specială pe această temă. De
asemenea, se poate introduce menŃiunea „nu face obiectul”, dacă nu este nimic deosebit de menŃionat în acest sector, în raport cu Natura
2000.
Structuri resurse
Regiune Număr Nume Comentariu sau menŃiune „nu face obiectul” SIG Parc (ArcGis)
(total sau parŃial) regiune(regiuni) ori „informaŃie indisponibilă”
JudeŃ / departament
În acest rând, se va introduce în coloana „cuantificare” numărul de judeŃe pe care se întinde situl Natura 2000, apoi, în coloana „calificare”
numele judeŃului, respectiv al judeŃelor pe care situl Natura 2000 este prezent.
- 34 -
Structuri resurse
JudeŃe - departamente Număr Nume Comentariu sau menŃiune „nu face obiectul” SIG Parc (ArcGis)
(total sau parŃial) regiune(regiuni) ori „informaŃie indisponibilă”
Comune
În acest rând, se va introduce în coloana „cuantificare” numărul de comune pe care se întinde situl Natura 2000. Se va putea anexa lista
completă a comunelor sitului.
Structuri resurse
Comune Număr total Total sau parte din Comentariu sau menŃiune „nu face obiectul” SIG Parc (ArcGis)
comune ori „informaŃie indisponibilă”
Locuitorii comunelor
În acest rând, se va introduce în coloana „cuantificare” numărul total de locuitori ai comunelor (conform recensământului demografic oficial, cu
menŃionarea anului în care acesta a fost realizat) pe care se întinde situl Natura 2000. Dacă este interesant pentru administrarea sitului
(creşterea ratei de urbanizare, de exemplu), se vor putea anexa informaŃii exacte despre demografia acestor comune.
Structuri resurse
Locuitori Numărul de locuitori Estimarea numărului Comentariu sau menŃiune „nu face obiectul” Scrisoare / contact telefonic /
din ansamblul de locuitori din ori „informaŃie indisponibilă” reuniune cu comunele
comunelor implicate ansamblul comunelor Întâlnirea „districtelor
(chiar şi din afara din sit forestiere” pentru locuinŃele
sitului) izolate
Parcuri naŃionale, parcuri naturale şi rezervaŃii naturale (Legea nr. 5 din 2000)
Se va crea câte un rând pentru fiecare arie protejată. În acest rând, pentru fiecare arie protejată se va nota în coloana „cuantificare” numărul
fiecărui tip de arii protejate, prezente pe situl site Natura 2000 sau care se suprapun cu situl Natura 2000, apoi, în coloana „calificare”
denumirea acestora. În coloana „obiective” se poate menŃiona, de exemplu, dacă acestea dispun de planuri de management, de un manager,
- 35 -
de programe Life etc. În această coloană, se poate nota, aşadar, dacă aria protejată este integral conŃinută în sit sau dacă se suprapune peste
perimetrul acestuia. Numele managerilor şi regulamentul ariilor pot fi menŃionate în anexă.
Structuri resurse
Parcuri naŃionale Număr Nume Comentariu sau menŃiune „nu face obiectul” Parc naŃional, ANPM, SIG
(total sau parŃial) ori „informaŃie indisponibilă” (ArcGis)
Parcuri naturale Număr Nume Comentariu sau menŃiune „nu face obiectul” Parc natural, ANPM, SIG
(total sau parŃial) ori „informaŃie indisponibilă” (ArcGis)
RezervaŃii naturale Număr Nume Comentariu sau menŃiune „nu face obiectul” SIG (ArcGis)
(total sau parŃial) ori „informaŃie indisponibilă”»
RAMSAR, MAB
În acest rând, pentru fiecare statut în parte se va nota în coloana „cuantificare” numărul lor pe situl Natura 2000, apoi, în coloana „calificare”
denumirea şi numele lor. În coloana „obiective”, se poate menŃiona, de exemplu, dacă acestea dispun de planuri de management, programe
Life etc.
Structuri resurse
Alte statute: rezervaŃii ale Număr Nume Comentariu sau menŃiune „nu face obiectul” A se contacta APM
biosferei MAB, sit RAMSAR etc. (total sau parŃial) ori „informaŃie indisponibilă”
Alte zonări
În acest rând, pentru fiecare zonare se va nota în coloana „cuantificare” numărul acestora pe situl Natura 2000, apoi, în coloana „calificare”
denumirea acestora. În coloana „obiective”, se poate menŃiona, de exemplu, dacă dispun de planuri de management, programe Life etc. Dacă
nu, se va introduce menŃiunea „nu face obiectul”.
Structuri resurse
Alte tipuri de zonare cunoscute Număr Nume Comentariu sau menŃiune „nu face obiectul” A se contacta comunele
(zone umede, zone importante (total sau parŃial) ori „informaŃie indisponibilă”
pentru păsări etc.)
RezervaŃii de vânătoare şi pescuit
- 36 -
În acest rând, pentru fiecare statut se va nota în coloana „cuantificare” numărul acestora pe situl Natura 2000, apoi, în coloana „calificare”
denumirea acestora. În coloana „obiective” se poate menŃiona, de exemplu, dacă dispun de planuri de management, programe Life etc. Dacă
nu, se va introduce menŃiunea „nu face obiectul”.
Structuri resurse
RezervaŃii de vânătoare şi Număr Nume Comentariu sau menŃiune „nu face obiectul” A se contacta comunele,
pescuit (total sau parŃial) ori „informaŃie indisponibilă” garda
- 37 -
COMPLETAREA TABELULUI 2: LISTA PROPRIETARILOR
Tema generală
Acest tabel permite caracterizarea proprietăŃilor sitului, prin enumerarea proprietăŃilor, proprietarilor, operatorilor, capacităŃilor parcelelor,
afectării cadastrale şi utilizărilor acestora. Această listă nu este neapărat exhaustivă, având în vedere complexitatea pe care o poate
reprezenta. Datele cadastrale referitoare la marile situri vor fi uneori, într-adevăr, greu de compilat, dat fiind numărul lor. În plus, acestea nu se
cunosc uneori, activităŃile serviciului cadastral nefiind finalizate la nivelul întregului teritoriu. În cazul ariile deja protejate completarea acestui
tabel va fi mult mai uşoară.
Pot fi adăugate tot atâtea rânduri câte proprietăŃi legate de sit există. Cu toate acestea, dacă este vorba de un număr prea important, se
recomandă anexarea listei complete şi limitarea la completarea tabelului cu cele 4 mari categorii:
- proprietăŃile de Stat,
- proprietăŃile comunităŃilor,
- marile proprietăŃi private,
- micile proprietăŃi private.
În România, listele proprietarilor nu se cunosc încă în totalitate, dat fiind procesul de retrocedare a terenurilor, aflat în curs de desfăşurare de
mai mulŃi ani. Dacă este necesar, în cazul în care numărul micilor proprietăŃi private este prea important, se recomandă orientarea studiilor
cadastrale pe zonele prioritare. Zonele prioritare sunt definite cu ocazia stabilirii obiectivelor.
(a se vedea tabelul specific pentru România). Dacă, din motive independente de voinŃa operatorului, nu se poate furniza lista completă a
proprietăŃilor, nu trebuie sub nici o formă ca, din această cauză, să se amâne validarea planului de management, care ar fi, altfel, operaŃional.
HărŃile
Hartă opŃională: parcelară (cadastru)
Sub tabel, sunt notate hărŃile obligatorii ce trebuie furnizate şi hărŃile opŃionale, care pot fi prevăzute în anexă. HărŃile obligatorii trebuie
introduse pe pagina din stânga, în faŃa tabelului şi sintezei. Toate hărŃile trebuie numerotate în modul următor „harta nr. xx”, care trimite la lista
hărŃilor (numărul şi titlul hărŃii), plasată în anexe.
Coloanele
În acest rând, pentru fiecare proprietate se va nota în coloana „Nr.” numărul atribuit proprietăŃii respective (număr arbitrar de la 1 la n), numele
proprietarului în coloana „proprietar”, numele operatorului sau managerului în coloana „operator”, statutul proprietarului în coloana „statut”,
suprafaŃa totală a terenului, exprimată în hectare, în coloana „suprafaŃă”, în funcŃie de categoriile de teren (informaŃii care nu sunt obligatorii,
deoarece nu sunt întotdeauna cunoscute), activitatea umană derulată pe teren şi eventualele restricŃii de utilizare, legate de teren.
Aceste puncte vor trebui analizate, regrupate şi studiate în sinteză, pentru a trage învăŃăminte cu privire la planul cadastral parcelar.
Nr. Proprietar Operatorul terenului Statutul Categoria SuprafaŃă (ha) Activitatea Activitate impusă sau restricŃii
- 38 -
sau manager proprietarului terenului derulată pe teren
1 Statul Român RNPR, DSA, DST Regie de stat pădure 6179 Silvicultură Nu face obiectul
- 39 -
Completarea tabelului 3: DATE REFERITOARE LA ACTIVITĂłILE UMANE ŞI OCUPAREA SOLURILOR
De ce este necesar un diagnostic al activităŃilor socio-economice?

Directiva Habitate prevede în mod explicit să se ia în considerare realitatea socială şi activităŃile economice, specifice fiecărui sit în parte. Este
vorba, în primul rând, de includerea obiectivelor de conservare într-un teritoriu pe care sunt derulate activităŃi economice diverse şi care are
utilizări variate. Apoi, este util să se cunoască practicile actuale, pentru a se propune adaptările necesare şi pentru a beneficia de acestea la
implementarea planului de management. În fine, acest diagnostic este indispensabil pentru organizarea concertării şi eficientizarea acesteia.
Scopul diagnosticului socio-economic este să redea:

- situaŃia socio-economică sumară a comunelor vizate,
- diferiŃii actori şi utilizatori ai sitului (operatori, vânători, pescari, turişti etc.),
- natura şi localizarea activităŃilor de producŃie economică (agricultură, selvicultură etc.) şi utilizările (vânătoare, pescuit, turism etc.) de pe
sit şi din împrejurimi,
- programele colective de amenajare şi de planificare (plan de ocupare a solurilor etc.).
Cum trebuie realizat diagnosticul activităŃilor socio-economice?

Culegere de date prin:
- Utilizarea de hărŃi sau statistici,
- Relevee ale modului de ocupare a solului (hărŃi, fotografii aeriene şi/sau imagini din satelit),
- DiscuŃii cu aleşii locali, actorii socio-economici, pentru a afla care sunt aşteptările acestora,
- Anchete sau chestionare, dacă este nevoie,
- Expertiza cerută unui consultant.
Analizarea:
- Statutului activităŃilor şi a tendinŃei acestora (dezvoltare, descreştere, declin agricol etc.) şi a dinamicii dintre actori (convergenŃă,
divergenŃă, neutralitate),
- Eventualelor conflicte legate de utilizare,
- Politicilor publice în vigoare pe teritoriul respectiv, în vederea verificării coerenŃei acestora cu obiectivele fixate în planul de
management.
Gradul de precizie a tabelului şi a analizei care va urma depinde de natura activităŃilor umane, de importanŃa lor cantitativă pe sit şi de
importanŃa lor calitativă. Dacă o parte considerabilă din suprafaŃă este ocupată de activităŃi şi practici diversificate, însoŃite de impacturi
variabile, poate fi important de a intensifica această analiză, pentru a obŃine o vedere de ansamblu coerentă. De asemenea, poate fi de dorit să
se examineze practicile comune, care au o influenŃă directă.
- 40 -
O sinteză specifică va fi realizată cu lista proiectelor de pe sit (sau periferice), care ar putea declanşa un studiu de impact (această sinteză va fi
studiată în secŃiunea „obiective”).
Tema generală
Tabelul „Date despre activităŃile umane şi ocuparea solului” permite compilarea datelor referitoare la activităŃile umane desfăşurate pe situl
Natura 2000, conform FSD. În principiu, acestea sunt informaŃii foarte generale, care se referă la diferite teme, cum ar fi agricultura, silvicultura,
urbanizarea (zone construite şi infrastructuri), carierele, turismul, vânătoarea, pescuitul etc.
Pot fi adăugate oricâte rânduri sunt necesare. Cu toate acestea, noile teme nu vor fi adăugate decât dacă cel puŃin una din rubricile rândului
poate fi completată.
Coloanele
Date despre activităŃile umane şi Codul FSD Cuantificare Calificare Sursa datelor
ocuparea solului al activităŃilor Structuri resurse
(a se vedea nomenclatura FSD
anexată)
- Coloana „codul FSD al activităŃilor”

Coloana „codul FSD al activităŃilor” reia codificarea oficială a FSD-urilor. Această secŃiune trebuie să reia datele din FSD şi să le detalieze, dacă
este necesar, rând cu rând, pentru fiecare activitate în parte. Pot exista, într-adevăr, mai multe coduri pentru partea de agricultură, silvicultură,
urbanizare, turism etc.
Lista completă a codurilor este prezentată în anexele ghidului metodologic,
Agricultură
Există posibilitatea:
* fie de a preciza tipurile de agricultură în coloana „calificare”, dacă acestea nu sunt foarte numeroase,
* fie de a scrie mai multe rânduri, câte unul pentru fiecare cod FSD, păstrând acelaşi nume generic în prima rubrică „agricultură”.
Va trebuie să se asigure notificarea livezilor ca activitate agricolă. Foarte prezente în România, acestea pot constitui medii naturale foarte
interesante pentru un mare număr de specii, printre care păsări de interes comunitar.
Apoi, în coloana „calificare” se va trece tipul de agricultură şi tendinŃele observate pe situl Natura 2000. Se va menŃiona, în special, impactul
măsurilor de agromediu şi al politicii agricole comune. În cazul existenŃei unor fenomene importante, acestea trebuie reluate în sinteză.
De asemenea, se poate introduce menŃiunea „nu face obiectul”, dacă nu există aspecte deosebite de precizat pentru acest sector, în raport cu
Natura 2000.
- 41 -
anexată)
Agricultură Cod FSD Număr Tip de agricultură
(operatori agricoli) TendinŃe observate
De exemplu: diversitatea
activităŃilor şi producŃiilor
Silvicultură
* fie de a preciza tipurile de silvicultură în coloana „calificare”, dacă acestea nu sunt foarte numeroase,
* fie de a scrie mai multe rânduri, câte unul pentru fiecare cod FSD, păstrând acelaşi nume generic în prima rubrică „silvicultură”.
Apoi, în coloana „calificare” se va trece tipul de silvicultură şi tendinŃele observate pe situl Natura 2000 (număr şi suprafeŃe acoperite de planuri
de management silvicol, tipuri de producŃie şi exploatare). Se va nota, în special, impactul măsurilor de retrocedare a terenurilor. În cazul
existenŃei unor fenomene importante, acestea trebuie reluate în sinteză.
Natura 2000.
anexată)
- 42 -
Silvicultură Cod FSD Număr Tip de silvicultură
(operatori silvicoli) TendinŃe observate
De exemplu: număr şi
suprafeŃe acoperite de planuri
de management silvicol, tipuri
de producŃie şi exploatare
Urbanizare
* fie de a preciza tipurile de urbanism în coloana „calificare”, dacă acestea nu sunt foarte numeroase,
* fie de a scrie mai multe rânduri, câte unul pentru fiecare cod FSD, păstrând acelaşi nume generic în prima rubrică „urbanizare”.
Apoi, în coloana „calificare” se va trece tipul de urbanism şi tendinŃele observate pe situl Natura 2000 (număr şi suprafeŃe acoperite de planuri
de urbanism, proiecte de dezvoltarea a zonelor construite, infrastructuri). Se va nota, în special, impactul dezvoltării economice. În cazul
existenŃei unor fenomene importante, acestea trebuie reluate în sinteză şi, mai ales, în tabelul „obiective”, care permite intersectarea activităŃilor
umane cu habitatele şi speciile de interes comunitar.
Natura 2000.
anexată)
Urbanizare Cod FSD Număr InteracŃiuni cu situl Natura

(Planuri de urbanism, documente de 2000
urbanism) TendinŃe observate
Cariere
În acest rând, se va trece în coloana „FSD” codul activităŃii. Este posibil să existe mai multe coduri pentru partea de „cariere”.
* extragerea de materiale aluvionare din albia inferioară a râurilor sau din albia superioară a acestora,
* extragerea de blocuri de piatră din carierele situate mai în munte sau în dealuri.
Apoi, în coloana „calificare” se trece tipul de carieră şi tendinŃele observate pe situl Natura 2000 (număr şi suprafeŃe acoperite, proiecte de
dezvoltare). Se va nota, în special, impactul dezvoltării economice. În cazul existenŃei unor fenomene importante, acestea trebuie reluate în
sinteză şi, mai ales, în tabelul „obiective”, care permite intersectarea activităŃilor umane cu habitatele şi speciile de interes comunitar.
- 43 -
Natura 2000.
Date despre activităŃile umane şi Cod FSD Cuantificare Calificare Sursa datelor
anexată)
Carieră Cod FSD Număr Localizare şi impacturi asupra

(ExtracŃii de roci aluvionare sau (centre de extracŃie, cantităŃi extrase sitului
blocuri de rocă) etc.) TendinŃe observate
De exemplu: extracŃii directe
din albia inferioară a râului
Vânătoare
În acest rând, se va trece în coloana „FSD” codul activităŃii. Este posibil să existe mai multe coduri pentru partea de „vânătoare”.
Apoi, în coloana „calificare” se trece tipul de vânătoare şi tendinŃele observate pe situl Natura 2000 (individuală, colectivă, locală, turistică,
privată etc.). Se va analiza, în special, impactul acesteia. În cazul existenŃei unor fenomene importante, mai ales în ceea ce priveşte biologia
anumitor specii (de exemplu: plan de vânătoare sau braconaj care pune în pericol o specie), acestea trebuie reluate în sinteză şi, mai ales, în
tabelul „obiective”, care permite intersectarea activităŃilor umane cu habitatele şi speciile de interes comunitar.
Natura 2000.
anexată)
Vânătoare Cod FSD Număr Tip de vânătoare (individuală,

(vânători, societăŃi de vânătoare colectivă, locală, turistică,
etc.) privată etc.)
Principale specii vânate
TendinŃe observate
Pescuit
În acest rând, se va trece în coloana „FSD” codul activităŃii. Este posibil să existe mai multe coduri pentru partea de „pescuit”.
- 44 -
Apoi, în coloana „calificare” se trece tipul de pescuit şi tendinŃele observate pe situl Natura 2000 (individual, colectiv, local, turistic, pescuit cu
echipamente specifice etc.). Se va analiza, în special, impactul acesteia. În cazul existenŃei unor fenomene importante, în special în ceea ce
priveşte biologia anumitor specii, acestea trebuie reluate în sinteză şi, mai ales, în tabelul „obiective” care permite intersectarea activităŃilor
umane cu habitatele şi speciile de interes comunitar.
Natura 2000.
anexată)
Pescuit Cod FSD Număr Tip de pescuit (individual,

(pescari, societăŃi de pescuit etc.) colectiv, local, turistic, pescuit
cu echipamente specifice etc.)
Principale specii pescuite,
TendinŃe observate
Turism
În acest rând, se va trece în coloana „FSD” codul activităŃii. Este posibil să existe mai multe coduri pentru partea de „turism”.
* turism în masă (litoral, schi, cultural etc.),
* turism pentru observarea naturii şi a speciilor,
* turism cinegetic sau halieutic.
Apoi, în coloana „calificare” se trece tipul de turism şi tendinŃele observate pe situl Natura 2000. Se va nota, în special, impactul dezvoltării
turistice. În cazul existenŃei unor fenomene importante, acestea trebuie reluate în sinteză şi, mai ales, în tabelul „obiective” care permite
intersectarea activităŃilor umane cu habitatele şi speciile de interes comunitar.
Natura 2000.
anexată)
- 45 -
Turisme Cod FSD Număr Tip de turism (individual, colectiv,
(turişti în total, locuri de cazare, local, european etc.)
hoteluri, pensiuni, adăposturi Principale locuri vizitate
etc.) TendinŃe observate
- 46 -
COMPLETAREA TABELULUI 4: DATE ABIOTICE GENERALE
De ce este necesar să se prezinte datele abiotice generale?

Este vorba de compilarea datelor abiotice generale ale sitului. Acestea se referă la diferiŃi factori naturali, cum ar fi geologia, hidrologia, clima,
solurile, care vor determina biocenozele şi anumite constrângeri de administrare.
Tema generală
În această secŃiune, pot fi reluate şi detaliate, dacă este necesar, datele din FSD.
Se pot adăuga tot atâtea rânduri câte teme particulare legate de un sit există. Cu toate acestea, noile teme nu vor fi adăugate decât dacă cel
puŃin într-una din rubricile rândului poate fi furnizate informaŃii.
Geologie
În acest rând, se vor trece în coloana „cuantificare” numărul şi procentajul de acoperire ale marilor formaŃiuni geologice observate pe situl
Natura 2000 (calcar, granit, Fz etc.) Apoi, în coloana „calificare” se va introduce, dacă este necesar, un comentariu mai precis cu privire la
marile compartimente şi straturile geologice, în măsura în care acestea influenŃează habitatele naturale. În cazul existenŃei unor fenomene
importante, acestea vor fi reluate în sinteză.
Natura 2000.
Date abiotice generale Cuantificare Calificare Sursa datelor/ Structuri

resurse
Geologie Număr şi procentaj de acoperire, aferente Comentariu privind marile compartimente SIG Parc (ArcGis)
diferitelor elemente geologice sau menŃiunea „nu face obiectul”
ori „informaŃie indisponibilă”
Hidrologie
În acest rând, se vor trece în coloana „cuantificare” principalele caracteristici hidrologice, cum ar fi traseul (în km) cursurilor de ape observate pe
situl Natura 2000.
Apoi, în coloana „calificare” se va introduce, dacă este necesar, un comentariu mai precis, în măsura în care hidrologia influenŃează habitatele
naturale (perioade de secare naturală a cursurilor de apă, funcŃii pentru habitatele din proximitatea râurilor etc.). În cazul existenŃei unor
fenomene importante, acestea vor fi reluate în sinteză.
- 47 -
Natura 2000.

resurse
Hidrografie Număr (de râuri) sau procentaj Comentariu privind reŃeaua hidrografică ANPM, SIG (ArcGis)
(pâraie, râuri, fluvii)
sau menŃiunea „nu face obiectul” ori
„informaŃie indisponibilă”
Climat
În acest rând, se va trece în coloana „cuantificare” principalul tip de climă (continentală?). Apoi, în coloana „calificare” se va introduce, dacă
este necesar, un comentariu mai precis cu privire la climă, „micro-climate locale”, în măsură în care acestea influenŃează habitatele naturale. În
cazul existenŃei unor fenomene importante, acestea vor fi reluate în sinteză.
Natura 2000.

resurse
Climat Principal tip de climă (continentală?) Comentariu privind caracteristicile mai fine SIG Parc (ArcGis)
ale climei şi variaŃiile de peste an
Pedologie
În acest rând, se va trece în coloana „cuantificare” numărul şi procentajul de acoperire, aferente marilor formaŃiuni pedologice observate pe situl
Natura 2000. Apoi, în coloana „calificare” se va introduce, dacă este necesar, un comentariu mai precis cu privire la aceste soluri, în măsura în
care acestea influenŃează habitatele naturale. În cazul existenŃei unor fenomene importante, acestea vor fi reluate în sinteză.
Natura 2000.

resurse
Pedologie Număr şi procentaj de acoperire, aferente Comentariu privind calitatea solurilor şi tipul SIG Parc (ArcGis)
diferitelor elemente de vegetaŃie specific
- 48 -
Topografie
În acest rând, se va trece în coloana „cuantificare” numărul şi procentajul de acoperire, aferente principalelor tipuri de relief observate pe situl
Natura 2000 (munte, câmpie, vale, deal etc.). Apoi, în coloana „calificare” se va introduce, dacă este necesar, un comentariu mai precis cu
privire la relieful respectiv, în măsura în care acesta influenŃează habitatele naturale. În cazul existenŃei unor fenomene importante, acestea vor
fi reluate în sinteză.
Natura 2000.

resurse
Topografie Număr şi procentaj de acoperire, aferente Comentariu privind relieful (accidentat, ANPM, SIG (ArcGis), MNT
diferitelor tipuri de relief şi pantelor (calcule muntos, câmpie, aluvial etc.)
realizate de MNT?) sau menŃiunea „nu face obiectul” ori
- 49 -
COMPLETAREA TABELULUI 5: ECOSISTEMELE (PRINCIPALELE MEDII ŞI HABITATE DIN FSD)
De ce este necesar să se descrie principalele ecosisteme?

Este vorba de descrierea principalelor ecosisteme prezente pe sit. Este o abordare generală, care precede o descriere detaliată a speciilor şi
habitatelor naturale de interes comunitar (tabelele 7, 8 şi 9). În acest tabel sunt prezentate teme precum pădurea, peşterile, mediile rupestre,
păşunile, râurile, zonele umede, fără însă a intra în detaliu în ceea ce priveşte habitatele şi speciile de interes comunitar, tratate în tabelele 6, 7
şi 8.
Această primă abordare globală permite, în măsura posibilului, remedierea anumitor probleme de identificare şi cartografiere a habitatelor.
Cum trebuie descrise principalele ecosisteme?
Pentru această secŃiune, se pot utiliza datele din FSD.
Se pot adăuga tot atâtea rânduri câte teme particulare legate de un sit există. Cu toate acestea, noile teme nu vor fi adăugate decât dacă cel
puŃin într-una din rubricile rândului poate fi furnizate informaŃii. Lista prezentată este aproape completă.
Tema generală
Coloanele
Ecosisteme SuprafaŃă, Stare sumară Principale habitate Principale specii de Principale Sursa datelor/ Structuri
(în legătură cu traseu sau a de interes interes comunitar ameninŃări resurse
principalele medii procentaj de ecosistemului comunitar vizate vizate (listă identificate sau
descrise în FSD) acoperire, (favorabilă, (listă neexhaustivă) neexhaustivă) estimate
aferente medie, în legătură cu
sitului defavorabilă) activităŃile umane
(estimare (listă neexhaustivă )
globală în ha,
km sau %)
Coloana „SuprafaŃă, traseu sau procentaj de acoperire, aferente sitului”

Coloana „suprafaŃă, traseu sau acoperire” înseamnă „câte” hectare, „câŃi” kilometri de garduri sau de râuri, de procentaj din sit reprezintă
principalul tip de ecosisteme (menŃionat la începutul fiecărui rând). Este o estimare ce poate fi preluată din valorile din FSD. Această estimare
poate fi globală, precizia absolută a acesteia nefiind un scop în sine. Ea poate fi realizată pe baza unui SIG (analiză de fotografii din satelit sau
aeriene), conform hărŃilor sau cunoştinŃelor managerului sitului („de expert”). Se vor nota numere întregi.
- 50 -
globală în ha,
km sau %)
Coloana „Stare sumară a ecosistemului”

În coloana „stare sumară” se prezintă un aviz dat de oamenii de ştiinŃă (locali, regionali din cadrul universităŃilor, naŃionali, europeni (LIFE sau
proiecte de înfrăŃire, de exemplu) sau alŃii) sau, în mod curent, de manager, pe baza studiilor de care dispune sau a cunoştinŃelor pe care le
posedă („de expert”). Starea globală de conservare se defineşte pe trei niveluri: „stare bună”, „stare medie”, „stare defavorabilă”.
globală în ha,
km sau %)
Coloana „Principale habitate de interes comunitar vizate”

Coloana „principale habitate de interes comunitar vizate” permite enumerarea, pe ecosisteme, a principalelor habitate naturale de interes
comunitar, cuprinse în acest habitat. Rubrica nu trebuie completată decât cu denumirile curente şi denumirile latineşti ale habitatelor (a se
vedea FSD). Nu este o listă exhaustivă, aceasta urmând a fi elaborată în tabelul specific, destinat habitatelor (tabelul 7).
globală în ha,
km sau %)
- 51 -
Coloana „Principale specii de interes comunitar vizate”
Coloana „principale specii de interes comunitar vizate” permite enumerarea, pe ecosisteme, a principalelor specii de interes comunitar,
prezente în acest habitat (speciile prevăzute în cele două directive 79/409 şi 92/43 pentru speciile prioritare şi speciile pentru care situl este
desemnat). Rubrica nu trebuie completată decât cu denumirile curente şi denumirile latineşti ale speciilor (a se vedea FSD). Nu este, încă, o
listă exhaustivă, aceasta urmând a fi elaborată în tabelul specific, destinat speciilor (tabelele 8 şi 9).
globală în ha,
km sau %)
Coloana „Principale ameninŃări identificate sau estimate în legătură cu activităŃile umane”

Coloana „principale ameninŃări” permite enumerarea, pe ecosisteme, a principalelor ameninŃări de degradare. Rubrica nu trebuie completată
decât cu denumirile aferente (a se vedea FSD). Această coloană constituie o etapă de pregătire în completarea tabelelor 10-11-12 „Obiective”.
Nu este, încă, o listă exhaustivă, aceasta urmând a fi elaborată în tabelele specifice susmenŃionate.
globală în ha,
km sau %)
- 52 -
globală în ha,
km sau %)
Rânduri referitoare la: Păduri, medii rupestre şi grohotişuri, peşteri, păşuni, râuri, zone umede, suprafeŃe de apă
În fiecare din aceste rânduri, se vor înscrie în coloana „suprafaŃă” numărul total de hectare, de kilometri sau procentajul fiecărui ecosistem
prezent pe sit (sau menŃiunile „informaŃie indisponibilă” ori „nu face obiectul”). Apoi, în coloana „stare sumară” se va trece una dintre cele
trei variante propuse (sau menŃiunea „nu face obiectul”). În coloana „habitate”, se vor trece principalele habitate prezente în ecosistem
(sau menŃiunile „informaŃie indisponibilă” ori „nu face obiectul”). În coloana „specii”, se vor trece principalele specii cunoscute în interiorul
fiecărui ecosistem (sau menŃiunile „informaŃie indisponibilă” ori „nu face obiectul”). În coloana „ameninŃări”, se vor trece principalele
ameninŃări cunoscute în sit pentru fiecare ecosistem prezent (sau menŃiunile „informaŃie indisponibilă” ori „nu face obiectul”). Dacă există
elemente importante, acestea trebuie reluate în sinteză.
MenŃiunile „informaŃie indisponibilă” sau „nu face obiectul” pot fi introduse, de asemenea, când datele lipsesc sau dacă rubrica respectivă
din tabel nu trebuie completată, având în vedere că ecosistemul în chestiune nu este prezent pe sit.
Rânduri referitoare la: Culturi, zone urbanizate, infrastructuri (şi alte informaŃii)
În fiecare din aceste rânduri, se vor înscrie în coloana „suprafaŃă” numărul total de hectare, de kilometri sau procentajul fiecărui mediu
antropizat prezent pe sit (sau menŃiunile „informaŃie indisponibilă” ori „nu face obiectul”). Apoi, în coloana „stare sumară” se va trece
menŃiunea „nu face obiectul”, deoarece nu sunt ecosisteme propriu-zise, chiar dacă în interiorul lor găsim specii de floră şi faună de
interes comunitar. În coloana „habitate”, se vor trece, dacă este necesar, principalele habitate prezente în mediul antropizat (construcŃii
pentru chiroptere, de exemplu) sau menŃiunile „informaŃie indisponibilă” ori „nu face obiectul”. În coloana „specii”, se vor trece principalele
specii (lilieci, de exemplu) care se cunosc în interiorul fiecărui mediu antropizat (sau menŃiunile „informaŃie indisponibilă” ori „nu face
obiectul”). În coloana „ameninŃări”, se vor trece principalele ameninŃări cunoscute în sit pentru fiecare mediu antropizat (sau menŃiunile
„informaŃie indisponibilă” ori „nu face obiectul”). Dacă există elemente importante, acestea trebuie reluate în sinteză.
MenŃiunile „informaŃie indisponibilă” sau „nu face obiectul” pot fi introduse, de asemenea, când datele lipsesc sau dacă rubrica respectivă
din tabel nu trebuie completată, având în vedere că ecosistemul în chestiune nu este prezent pe sit.
- 53 -
COMPLETAREA TABELULUI 6: DATE BIOTICE (ALTELE DECÂT HABITATE ŞI SPECII DE INTERES COMUNITAR)
De ce este necesar să se prezinte celelalte date abiotice?

Acest tabel prevede compilarea datelor ştiinŃifice de bază, disponibile pe sit. Este vorba de valori generale, care permit ilustrarea bogăŃiei
ecologice generale a sitului Natura 2000. Acestea se referă la teme precum habitatele naturale, fauna şi flora, în general, fără a intra în detaliu
în ceea ce priveşte habitatele şi speciile de interes comunitar, tratate în tabelele 7, 8 şi 9.
Cum trebuie prezentate celelalte date abiotice?
În această secŃiune se pot utiliza şi detalia, dacă este necesar, datele din FSD.
Pot fi adăugate oricâte rânduri sunt necesare. Cu toate acestea, noile teme nu vor fi adăugate decât dacă cel puŃin într-una din rubricile
rândului poate fi furnizate informaŃii.
Tema generală
Coloanele
Date biotice, altele decât habitate şi Cuantificare Calificare Sursa datelor/ Structuri
specii de interes comunitar Obiective în raport cu Natura 2000 resurse
Habitate
În acest rând, se va trece în coloana „cuantificare” numărul total de habitate de interes comunitar sau necunoscute. Apoi, în coloana „calificare”
se va introduce, dacă este necesar, un comentariu mai precis cu privire la numărul acestora, în raport cu numărul total din România sau
Europa, la diversitatea acestora. Dacă există elemente importante, acestea trebuie reluate în sinteză.
Natura 2000.
Habitate naturale în general Număr Comparare cu cele de pe lista naŃională şi cele din UE (267 în SIG (ArcGis)
Europa)
- 54 -
Flora în general
În acest rând, se va trece în coloana „cuantificare” numărul total de specii floristice cunoscute. Apoi, în coloana „calificare” se va introduce,
dacă este necesar, un comentariu mai precis cu privire la statutului şi diversitatea acestora (numărul de specii înscrise pe listele de protecŃie
naŃională, ale convenŃiilor de la Berna, de la Bonn, pe lista roşie a UICN etc.). Dacă există elemente importante, acestea trebuie reluate în
sinteză.
Natura 2000.
Floră în general Număr Număr de specii înscrise pe listele de protecŃie naŃională ale SIG (ArcGis), Academie
convenŃiilor de la Berna, de la Bonn, pe lista roşie a UICN
Fauna în general
În acest rând, se va trece în coloana „cuantificare” numărul total de specii de faună cunoscute. Apoi, în coloana „calificare” se va introduce,
dacă este necesar, un comentariu mai precis cu privire la statutul şi diversitatea acestora (numărul de specii înscrise pe listele de protecŃie
naŃională, ale convenŃiilor de la Berna, de la Bonn, pe lista roşie a UICN etc.). Dacă există elemente importante, acestea trebuie reluate în
sinteză.
Natura 2000.
Faună în general Număr Număr de specii înscrise pe listele de protecŃie naŃională ale SIG (ArcGis), Academie
convenŃiilor de la Berna, de la Bonn, pe lista roşie a UICN
Fauna vânată
În acest rând, se va trece în coloana „cuantificare” numărul total de specii vânate. Apoi, în coloana „calificare” se va introduce, dacă este
necesar, un comentariu mai precis cu privire la planurile de vânătoare, lanŃurile trofice, statutul biologic al speciilor vânate, problemele inerente
gestionării cinegetice, braconaj etc. În cazul în care există elemente importante şi care influenŃează habitatele şi speciile de interes comunitar,
acestea trebuie reluate în sinteză.
Natura 2000.
- 55 -
Fauna vânată Număr Denumiri ale speciilor vânate şi ale celor supuse unor planuri SIG Parc (ArcGis), Romsilva
de vânătoare
Fauna pescuită
În acest rând, se va trece în coloana „cuantificare” număr total de specii pescuite. Apoi, în coloana „calificare” se va introduce, dacă este
necesar, un comentariu mai precis cu privire la activitatea de pescuit, carnetele de captură, lanŃurile trofice, statutul biologic al speciilor
pescuite, problemele inerente gestionării halieutice, braconaj etc. În cazul în care există elemente importante şi care influenŃează habitatele şi
speciile de interes comunitar, acestea trebuie reluate în sinteză.
Natura 2000.
Fauna pescuită Număr Denumiri ale speciilor pescuite şi ale celor supuse carnetelor SIG Parc (ArcGis), Romsilva
de captură şi unei reglementări specifice
- 56 -
COMPLETAREA TABELELOR 7, 8, 9: HABITATELE NATURALE ŞI SPECIILE DE INTERES COMUNITAR
De ce este necesar să se prezinte habitatele de interes comunitar?

Partea referitoare la habitatele naturale şi specii a fost împărŃită în trei tabele distincte, referitoare la habitatele naturale, speciile prevăzute în
Directiva 92/43 şi speciile de păsări prevăzute în Directiva 79/409. Cele trei tabele sunt prezentate în continuarea unei părŃi explicative comune.
În tabelele 7, 8 şi 9 sunt descrise în detaliu datele ştiinŃifice care au permis propunerea de integrare a sitului în Natura 2000, conform
Directivelor europene 79/409 şi 92/43. Descrierea calităŃii ecologice a sitului Natura 2000 se realizează cu ajutorul unor denumiri, coduri, valori,
informaŃii, stări de conservare şi comentarii precise.
Cum trebuie prezentate habitatele de interes comunitar?

Dacă operatorul doreşte să includă specii prevăzute la alte anexe (anexele nr. 4 şi nr. 5 ale Directivei 92/43 şi alte anexe ale Directivei 79/409),
acesta va trebui să utilizeze, în acest sens, alte tabele specifice, inspirate direct din tabelul următor, şi să respecte aceleaşi reguli de redactare.
Coloana „specie prioritară” va fi completată, în acest caz, cu menŃiunea „nu face obiectul”.
Pentru completarea tabelelor, această parte trebuie să se utilizeze şi să detalieze, dacă este necesar, datele din FSD.
Trebuie adăugate tot atâtea rânduri câte habitate naturale şi specii de interes comunitar există pe sit.
Tema generală
HărŃile
HărŃi obligatorii:
- Harta habitatelor naturale de interes comunitar
- Harta speciilor şi/sau habitatelor de specii de interes comunitar. Anumite specii vor fi cartografiate în funcŃie de zonarea habitatelor lor:
exemple de specii de fâneaŃă
- Harta speciilor şi/sau habitatelor de specii de păsări de interes. Anumite specii vor fi cartografiate în funcŃie de zonarea habitatelor lor:
exemple de specii de fâneaŃă
Dacă nu sunt disponibile sau nu au fost încă realizate, cu ocazia elaborării Planului de management, hărŃile vor putea fi incluse ulterior (cu
precizarea acestui aspect).
HărŃi opŃionale:
- Harta habitatelor naturale de interes comunitar (dacă situl nu este desemnat decât în virtutea Directivei Păsări 79/409)
- Harta stării de conservare a habitatelor naturale, menŃionate în Directivă
- Harta stării de conservare a speciilor menŃionate în Directive
- 57 -
Sub tabel, sunt indicate hărŃile obligatorii ce trebuie realizate şi hărŃile opŃionale, care pot fi prevăzute în anexă. HărŃile obligatorii trebuie plasate
pe pagina din stânga, faŃă în faŃă cu tabelul şi sinteza. Toate hărŃile trebuie numerotate în modul următor „harta nr. xx”, care trimite la lista
hărŃilor (numărul şi titlul hărŃii), indicată în anexe.
Coloanele
Lista habitatelor naturale şi a speciilor corespunde habitatelor naturale şi speciilor cunoscute la momentul redactării. Completările de inventare
şi hărŃi ale habitatelor naturale şi speciilor se vor referi, în mod prioritar, la cele care sunt recunoscute ca fiind de interes comunitar (în special
localizarea celor inventariate în FSD-uri, prin pregătirea unui eşantionări, pentru evitarea unui inventar exhaustiv). După ierarhizarea
obiectivelor ce le justifică necesitatea, aceste studii de achiziŃii de cunoştinŃe suplimentare vor fi programate în acŃiunile ce urmează a fi
realizate, şi documentate în tabelele „acŃiuni”. Studiile vor fi efectuate la timpul necesar, cu ocazia implementării planului de management.
Habitate naturale de Cod Habitat SuprafaŃă Arie Structură Stare de Sursa datelor/ Structuri
interes comunitar european natural acoperită biogeografică şi funcŃionalitate conservare: resurse
identificate în FSD Natura prioritar de vizată sau de Favorabilă
(denumire conform 2000 al Se va nota habitatul repartizare a Medie
Directivei 92/43) habitatulu cu („X”) natural speciei Defavorabilă
i natural (ha) (alpină,
pontică, stepică,
panonică,
continentale)
Coloana „habitate naturale - sau specii - de interes comunitar”

Prima rubrică a fiecărui rând este consacrată denumirii fiecărui habitat natural de interes comunitar, menŃionat la anexa nr. 1 a Directivei
europene 92/43, a fiecărei specii de interes comunitar, menŃionate la anexa nr. 2 a Directivei europene 92/43 sau la anexa 1 a Directivei
79/409.
În cazul habitatelor naturale, se va trece denumirea curentă a habitatului, aşa cum este înscrisă în EUR 25. Utilizarea denumirii curente va
facilita înŃelegerea generală a Planului de management. Dacă doreşte, operatorul poate, de asemenea, nota numai denumirea latină, aşa cum
este înscrisă în Directivă, sau să o adauge la denumirea curentă română sau franceză. Important este să se reia corect numărul oficial al
habitatului, în rubrica următoare.
În cazul speciilor, se va trece denumirea latinească, aşa cum este înscrisă în Directivă. Dacă doreşte, operatorul poate adăuga denumirea
curentă în limbile română sau franceză. Important este să se reia corect numărul oficial al habitatului, în rubrica următoare.
- 58 -
identificate în FSD Natura prioritar de Favorabilă
(denumire conform 2000 al Se va nota habitatul Medie
Directivei 92/43) habitatulu cu („X”) natural Defavorabilă
i natural (ha)
Numele speciei de Cod Specie Efective de Arie Structură Stare de Sursa datelor/ Structuri
interes comunitar european prioritară populaŃie biogeografică şi funcŃionalitate a conservare: resurse
identificată în FSD Natura Se va nota (a se populaŃiei Favorabilă
(denumire conform 2000 al cu („X”) preciza Habitat natural al Medie
Directivelor 92/43 speciei unitatea) speciei Defavorabilă
anexa 2 sau 79/409
anexa 1)
Coloana „Cod Natura 2000 al habitatului natural - speciei"

Fiecărui habitat natural şi fiecărei specii le corespunde un cod european oficial Natura 2000. Acest cod trebuie înscris în rubrica din această
coloană.
i natural (ha)
ou al
speciei
Coloana „Habitat natural prioritar - specie prioritară”

Dacă habitatul natural sau specia (identificat(ă) în FSD) este considerat(ă) prioritar(ă), conform Directivei 92/43, în rubrica respectivă se va nota
un („X”). Dacă nu, se va trece „nu”.
- 59 -
interes comunitar european natural ou acoperită biogeografică şi funcŃionalitate conservare: resurse
identificate în FSD Natura specie de Favorabilă
(denumire conform 2000 al prioritară habitatul Medie
Directivei 92/43) habitatulu Se va nota natural Defavorabilă
i natural cu („X”) (ha)
Pentru tabelul 7 referitor la habitatele naturale: Coloana „SuprafaŃă acoperită de habitat”

Coloana „suprafaŃă” este o coloană în care se poate înscrie suprafaŃa, exprimată în hectare (ha), a fiecărui habitat prezent pe sit. Această
valoare trebuie să fie convergentă cu valorile din FSD.
i natural (ha)
Pentru tabelele 8 şi 9 referitoare la specii: Coloana „Efective ale populaŃiei”

Coloana „efective” este o coloană în care se poate trece numărul fiecărei specii prezente pe sit. Această valoare trebuie să fie convergentă cu
valorile din FSD. Acest număr poate fi înlocuit de numărul staŃiilor cunoscute în care o specie este prezentă (floră, de exemplu, locuri de
reproducere a batracienilor, loc de construire a cuiburilor etc.), numărul de cupluri (reproducătoare), de familii (Castor fiber de exemplu),
numărul de zone de prezenŃă (exemplu de specii de fâneaŃă etc.) etc. De fiecare dată, trebuie precizată unitatea de măsură utilizată.
Numele speciei de Cod Specie Efective Arie Structură Stare de Sursa datelor/ Structuri
interes comunitar european prioritară ale biogeografică şi funcŃionalitate a conservare: resurse
identificată în FSD Natura Se va nota populaŃiei populaŃiei Favorabilă
(denumire conform 2000 al cu („X”) (a se Habitat natural al Medie
Directivelor 92/43 speciei preciza speciei Defavorabilă
anexa 2 sau 79/409 unitatea)
anexa 1)
Coloana „Arie biogeografică”

Această coloană permite indicarea regiunii biogeografice în care a fost identificat habitatul, respectiv a ariei biogeografice de repartizare a
speciei. Un sit poate cuprinde mai multe regiuni biogeografice. Cele cinci regiuni biogeografice reprezentate în România sunt următoarele:
alpină, pontică, stepică, panonică, continentală. În FranŃa, există patru regiuni biogeografice: alpină, continentală, mediteraneană, atlantică. În
rubrica respectivă, se va trece una dintre aceste regiuni.
- 60 -
i natural (ha)
Pentru tabelul 7 referitor la habitatele naturale: Coloana „Structură şi funcŃionalitate”

Această coloană permite precizarea mai globală a funcŃionării ecologice (sau a disfuncŃiei, dacă este cazul) a habitatelor naturale în chestiune.
Se vor preciza, de preferinŃă, toate informaŃiile legate de viabilitatea habitatelor naturale într-un mediu mai larg: reŃea ecologică de habitate
naturale, coridoare ecologice, zone geografice izolate, discontinuităŃi ale habitatelor, fragmentări etc.
Se vor introduce comentarii scurte, formate dintr-unul sau câteva cuvinte, fără a se folosi fraze elaborate. InformaŃiile importante vor fi reluate în
sinteză.
i natural (ha)
Pentru tabelele 8 şi 9 referitoare la specii: Coloana „Structură şi funcŃionalitate a populaŃiei, habitatului natural al speciei”
Această coloană permite precizarea statutului biologic al speciei, a funcŃionării ecologice la un nivel mai global (sau a disfuncŃiei, dacă este
cazul) a populaŃiilor din specia respectivă. Se vor preciza, de preferinŃă, toate informaŃiile legate de viabilitatea habitatelor naturale într-un
mediu mai larg: reŃea ecologică de habitate naturale, coridoare ecologice, zone geografice izolate, discontinuităŃi ale habitatelor, fragmentări ale
populaŃiilor etc. Se vor putea indica, de asemenea, habitatele preferenŃiale în care specia este prezentă.
sinteză.
Numele speciei de Cod Specie Efective Arie Structură Stare de Sursa datelor/ Structuri
interes comunitar european prioritară ale biogeografică şi funcŃionalitate a conservare: resurse
identificată în FSD Natura Se va nota populaŃiei populaŃiei Favorabilă
(denumire conform 2000 al cu („X”) (a se Habitat natural al Medie
Directivelor 92/43 speciei preciza speciei Defavorabilă
anexa 2 sau 79/409 unitatea)
anexa 1)
- 61 -
Coloana „Stare de conservare”
Coloana „stare de conservare” se referă la avizul dat de oamenii de ştiinŃă (locali, regionali din cadrul universităŃilor, naŃionali, europeni (LIFE
sau proiecte de înfrăŃire, de exemplu) sau alŃii) sau, în mod curent, de manager, pe baza studiilor de care dispune sau a cunoştinŃelor pe care le
posedă („de expert”). Calitatea ştiinŃifică a stării de conservare a fiecărui habitat natural şi a fiecărei specii se defineşte pe trei niveluri: stare de
conservare favorabilă, stare de conservare medie sau stare de conservare defavorabilă.
i natural (ha)
Coloana „Sursa datelor”

Coloana „sursa datelor” este o coloană care permite furnizarea de exemple şi piste pentru găsirea surselor utile de documentare, pentru a
dispune astfel de informaŃiile necesare pentru completarea tabelului. Aceasta nu este reluată în structura planului de management tip difuzat,
fiind un ajutor de căutare a informaŃiilor.
(denumire conform 2000 al A se marca habitatul Medie
Directivei 92/43) habitatulu (“X”) natural Defavorabilă
i natural (ha)
Ajutor la completarea rânduri
- Va exista câte un rând pentru fiecare habitat natural şi pentru fiecare specie Natura 2000.
- 62 -
B) OBIECTIVELE
COMPLETAREA TABELELOR 10, 11, 12: OBIECTIVELE
De ce este necesară o fază de stabilire a obiectivelor?

După realizarea diagnosticului, operatorul urmează să stabilească, cu ajutorul Comitetului de pilotaj, obiectivele ce îi vor permite să asigure
conservarea habitatelor şi speciilor, în contextul socio-economic al sitului.
În general, va fi imposibil să se protejeze „totul” cu aceeaşi ambiŃie. Prin urmare, este necesar să se realizeze o ierarhie a obiectivelor din
domeniul conservării habitatelor şi speciilor din sit, ca şi cum totul ar fi trecut printr-o sită cu ochiuri din ce în ce mai fine; ochiurile corespund
încrucişărilor diagnosticelor „activităŃi umane” şi „biologice”.
Cum trebuie ierarhizate obiectivele?
….
Criteriile pot fi combinate în mod cantitativ (sistemul punctelor) sau calitativ (ierarhizare efectuată de operator în „cunoştinŃă de cauză” sau „cu
ochi de expert”. O combinare a modurilor cantitative şi calitative de abordare este, de asemenea, posibilă.
ObservaŃie preliminară
Partea referitoare la obiective a fost împărŃită în trei tabele distincte, referitoare la habitatele naturale, speciile prevăzute de Directiva 92/43 şi
speciile de păsări prevăzute de Directiva 79/409. Cele 3 tabele sunt situate în continuarea unei părŃi explicative comune.
Pentru cele trei tabele de obiective se va realiza o singură sinteză.
Tema generală
În tabelele 10, 11, 12 sunt descrise în detaliu impacturile activităŃilor umane (descrise în tabelul nr. 3) asupra habitatelor naturale şi a speciilor
de interes comunitar (descrise în tabelele 7, 8, 9). Este vorba de tabele de sinteză, care permit intersectarea activităŃilor, habitatelor şi speciilor.
Această parte constituie o analiză de fond, care trebuie să permită intersectarea principalelor date inventariate, organizate în partea de
diagnostic a Planului de management. Aceasta pregăteşte faza de implementare a acŃiunilor pe teren.
Pentru fiecare dintre tabele, trebuie adăugate tot atâtea rânduri câte habitate naturale şi specii de interes comunitar, legate de sit, există.
- 63 -
Coloanele
Principalele activităŃi umane întâlnite pe siturile Natura 2000 au fost sintetizate în coloanele următoare. Aceste mari categorii de activităŃi
operează uneori grupări detaliate în tabelul 3 şi care corespund codificării oficiale din FSD-uri.
Prima rubrică a fiecărui rând este consacrată impactului sau impacturilor principale, exercitate de activitatea umană în chestiune – pozitive sau
negative – asupra habitatelor naturale sau speciilor de interes comunitar, conform anexelor 1 şi 2 ale Directivei 92/43 şi anexei 1 a Directivei
79/409. Important este să se reia corect numărul oficial Natura 2000 al habitatului natural sau al speciei în prima rubrică a fiecărui rând.
Se pot adăuga una sau două mari activităŃi, dacă este necesar şi dacă aceste activităŃi au un impact semnificativ asupra sitului Natura 2000.
ActivităŃi Agricultură Silvicultură Urbanizare Infrastructu Carieră Vânătoare Turism Altă Altă Obiective legate
umane ră şi pescuit activitate activitate de habitate
Habitate
naturale
(anexa 1 a
Directivei
92/43)
Coloana „agricultură”
Tipurile de impacturi pe care agricultura le poate avea asupra habitatelor şi speciilor sunt de diverse feluri. În acest sens, pot fi enumerate mai
multe exemple negative: distrugerea directă a habitatelor naturale şi a speciilor, trecerea păşunilor în circuitul agricol, abandonarea zonelor
uscate de iarbă, utilizarea îngrăşămintelor şi pesticidelor, drenarea zonelor umede, cosirea timpurie a preriilor, acŃiune fatală pentru păsările
care îşi construiesc cuiburile pe pământ, etc. Se recomandă, de asemenea, indicarea bunelor practici, favorabile menŃinerii bunei stări de
conservare a habitatelor sau speciilor.
Coloana „silvicultură”
Tipurile de impacturi pe care silvicultura le poate avea asupra habitatelor şi speciilor sunt de diverse feluri. În acest sens, pot fi enumerate mai
multe exemple: tăierea pădurilor bătrâne, niciodată sau puŃin exploatate, întinerirea pădurilor, crearea de drumuri forestiere, plantarea de specii
alohtone, utilizarea îngrăşămintelor şi pesticidelor, drenarea zonelor umede, exploatarea precoce a pădurilor în perioadele de reproducere
specifice păsărilor tinere, îndepărtarea lemnului mort, transportul buştenilor pe cursurile de apă, tăierea completă a pădurilor, în special pe
soluri sensibile la eroziune sau inundabile etc. Se recomandă, de asemenea, indicarea bunelor practici, favorabile menŃinerii bunei stări de
conservare a habitatelor sau speciilor.
Coloana „urbanizare”
Tipurile de impacturi pe care urbanizarea le poate avea asupra habitatelor şi speciilor sunt de diverse feluri. În acest sens, pot fi enumerate mai
multe exemple: distrugerea directă a habitatelor naturale şi a speciilor în urma lucrărilor de construcŃie, fragmentarea habitatelor şi populaŃiilor
de specii prin tăierea pădurilor, crearea de rute de deservire, de zone de locuinŃe, de puncte comerciale şi centre industriale, utilizarea
- 64 -
îngrăşămintelor şi pesticidelor pentru administrarea spaŃiilor verzi, umplerea sau drenarea zonelor umede, deranjarea zonelor limitrofe ale
siturilor Natura 2000 („zone tampon periferice”), poluarea apei prin scurgere etc.
Coloana „infrastructură”
Tipurile de impacturi pe care infrastructurile le pot avea asupra habitatelor şi speciilor sunt de diverse feluri. În acest sens, pot fi enumerate mai
multe exemple: distrugerea directă a habitatelor naturale şi a speciilor în urma lucrărilor de construcŃie, fragmentarea habitatelor şi populaŃiilor
de specii, ruperea legăturilor între zonele umede în urma modificărilor hidraulice, tăierea pădurilor, construirea de drumuri, utilizarea sării pentru
deszăpezire, a îngrăşămintelor şi pesticidelor pentru administrarea drumurilor şi a arborilor de mici dimensiuni, umplerea sau drenarea zonelor
umede, deranjarea zonelor limitrofe ale siturilor Natura 2000 („zone tampon periferice”) etc.
Coloana „carieră”
Tipurile de impacturi pe care carierele le pot avea asupra habitatelor şi speciilor sunt de diverse feluri. În acest sens, pot fi enumerate mai multe
exemple: distrugerea directă a habitatelor naturale şi a speciilor prin operaŃiunile de extracŃie a materialelor, construirea de instalaŃii de
extracŃie, tăierea pădurilor, construirea de drumuri, deranjarea zonelor limitrofe ale siturilor Natura 2000 („zone tampon periferice”), poluarea
apei cu materii în suspensie, dereglarea modului de funcŃionare a râurilor prin fenomene de eroziune regresivă şi progresivă etc.
Coloana „vânătoare şi pescuit”

Tipurile de impacturi pe care vânătoarea şi pescuitul le pot avea asupra habitatelor şi speciilor sunt de diverse feluri. În acest sens, pot fi
enumerate mai multe exemple: distrugerea directă a speciilor prin tragere sau pescuit, utilizarea gloanŃelor de vânătoare în zonele umede,
deranjarea anumitor specii din siturile Natura 2000 şi zonele limitrofe ale acestora („zone tampon periferice”), poluarea cu deşeuri etc.
Coloana „turism”
Tipurile de impacturi pe care turismul le poate avea asupra habitatelor şi speciilor sunt de diverse feluri. În acest sens, pot fi enumerate mai
multe exemple: distrugerea directă a habitatelor naturale şi a speciilor în urma lucrărilor de construcŃie a complexelor turistice, tăierea pădurilor,
crearea de drumuri de deservire, utilizarea îngrăşămintelor şi pesticidelor pentru administrarea spaŃiilor verzi, deranjarea anumitor specii din
siturile Natura 2000 şi zonele limitrofe ale acestora („zone tampon periferice”), poluarea cu deşeuri etc.
Coloana „obiective legate de habitate”

Această coloană este importantă, întrucât fixează rezultatele ce trebuie obŃinute.
De exemplu, pentru un habitat natural forestier de arbori bătrâni puŃin exploataŃi, obiectivul va fi să se oprească exploatarea (acŃiunea ar putea
consta în integrarea acestui habitat într-o rezervaŃie integrală). Refacerea unui habitat forestier artificializat prin plantarea unor esenŃe alohtone
ar putea constitui, de asemenea, un obiectiv (acŃiunea ce rezultă ar putea consta în reconvertirea plantării cu esenŃe locale şi adaptate la
condiŃiile staŃionale).
- 65 -
Pentru a cita un alt exemplu, pentru o zonă agricolă, un obiectiv ar putea fi acela de a reface o zonă inundabilă (acŃiunea ar consta în umplerea
drenurilor de asanare şi în realizarea unei activităŃi de gestionare prin păşunat şi cosit fără factori de producŃie).
Pentru o zonă umedă în care există suprafeŃe mari de mlaştini acoperite cu stuf, supuse unor operaŃiuni de incendiere de întreŃinere, obiectivul
ar fi acela de a opri operaŃiunile de incendiere (acŃiunea ar consta în adoptarea unei hotărâri reglementare).
Pentru extinderea zonelor urbanizate, obiectivul ar fi ca acestea să nu dăuneze vreunui habitat comunitar (acŃiunea ar consta în determinarea
unui sit de extindere posibil).
sinteză.
Natura 2000.
- Numărul rândurilor trebuie să corespundă numărului de obiective ce trebuie indicate pe habitat natural şi pe specie Natura 2000
(anexele 1 şi 2 ale Directivei 92/43 şi anexa 1 a Directivei 79/409).
La fiecare rând, se vor aminti foarte succint (în câteva cuvinte preluate din tabelele de diagnostic) elementele de diagnostic care să permită
definirea obiectivului din ultima coloană.
De exemplu: [specia: ciocănitoarea neagră] / [activitate silvicultură: insuficienŃă lemn mort şi tăierea arborilor cu scorburi], Obiectiv
„Conservarea lemnului mort şi a arborilor cu scorburi”
Exemple
umane ră şi pescuit activitate activitate de habitate
Habitate
naturale
(92/43)
Codul oficial Tip de Tip de Tip de Tip de Tip de Tip de Tip de Tip de Tip de Descrierea
al habitatului impact sau impact sau impact sau impact sau impact sau impact sau impact sau impact sau impact sau obiectivului legat de
natural menŃiunile menŃiunile menŃiunile menŃiunile menŃiunile menŃiunile menŃiunile menŃiunile menŃiunile habitatul natural
„informaŃie „informaŃie „informaŃie „informaŃie „informaŃie „informaŃie „informaŃie „informaŃie „informaŃie
indisponibilă” indisponibilă” indisponibilă” indisponibilă” indisponibilă” indisponibilă” indisponibilă” indisponibilă” indisponibilă”
- 66 -
ori „nu face ori „nu face ori „nu face ori „nu face ori „nu face ori „nu face ori „nu face ori „nu face ori „nu face
obiectul” obiectul” obiectul” obiectul” obiectul” obiectul” obiectul” obiectul” obiectul”
Exemple
umane ră şi pescuit activitate activitate de specii
Specii
(92/43)
Bombina drenaj, Tip de Tip de modificări Tip de Tip de Tip de Tip de Tip de conservarea
bombina rambleiere şi impact sau impact sau hidraulice impact sau impact sau impact sau impact sau impact sau habitatelor naturale
intensificare menŃiunile menŃiunile (ruperea menŃiunile menŃiunile menŃiunile menŃiunile menŃiunile
a practicilor „informaŃie „informaŃie legăturilor „informaŃie „informaŃie „informaŃie „informaŃie „informaŃie
indisponibilă” indisponibilă” între zonele indisponibilă” indisponibilă” indisponibilă” indisponibilă” indisponibilă”
ori „nu face ori „nu face umede) ori „nu face ori „nu face ori „nu face ori „nu face ori „nu face
obiectul” obiectul” obiectul” obiectul” obiectul” obiectul” obiectul”
Ursus arctos Tip de construirea domeniu fragmentare „informaŃie distrugere deranjare „nu face „nu face prezervarea
impact sau de drumuri schiabil în a habitatului indisponibilă” prin tragere (grad prea obiectul” obiectul” continuităŃii
menŃiunile forestiere extindere deranjare deranjare mare de habitatelor
„informaŃie frecventare) conservarea
indisponibilă” dinamicii populaŃiei
ori „nu face
obiectul”
Exemple
umane ră şi pescuit activitate activitate de specii de păsări
Specii de
păsări
(79/409)
- 67 -
Botaurus Intensificare „nu face rambleiere a lărgire de „informaŃie - pescuit pe „informaŃie „nu face „nu face conservarea
stellarus - drenare obiectul” zonelor drumuri în indisponibilă” marginea indisponibilă” obiectul” obiectul” zonelor umede
rambleiere a umede zonele zonelor conservarea
zonelor poluare a umede umede zonelor de linişte
umede zonelor
umede
- 68 -
C) AcŃiunile
Completarea tabelului 13: ACłIUNILE
De ce?
Planul de management are menirea de stabili reguli de derulare a activităŃilor umane şi a politicilor publice, într-o perspectivă de dezvoltare
durabilă a sitului şi a împrejurimilor acestuia, garantând menŃinerea habitatelor şi a speciilor de interes comunitar. Dar mai este vorba şi de
stabilirea unui adevărat program de acŃiuni de conservare şi refacere a habitatelor şi speciilor, de pe urmă căruia pot beneficia deseori actorii
locali (agricultori, exploatări forestiere, proprietari de terenuri etc.).
Cum?
Aceasta este, fără îndoială, cea mai delicată fază a demersului, întrucât operatorul trebuie să dea dovadă de o gândire logică (ştiind să decline
obiectivele în acŃiuni concrete) şi pragmatică, în acelaşi timp, pentru a propune acŃiunile cel mai bine acceptate pe sit şi care să contribuie, pe
cât posibil, la dezvoltarea locală.
ObservaŃie preliminară
Partea referitoare la acŃiunile operaŃionale nu cuprinde decât un singur tabel. Acesta este rezultatul tuturor tabelelor de diagnostic şi obiective.
Acest tabel este unul important, recomandându-se să nu fie transformat într-o enumerare a tuturor acŃiunilor „ideale”, ci mai degrabă să
propună acŃiuni care să fie:
- Legate direct de conservarea şi refacerea habitatelor şi speciilor prevăzute de Directiva 92/43 şi a speciilor de păsări prevăzute de
Directiva 79/409.
Cele 3 tabele sunt amplasate în continuarea unei părŃi explicative comune.
- Credibile din punct de vedere al calendarului.
O acŃiunea şi desfăşurarea sa pot fi programate pe termen scurt (de la 1 la 3 ani), mediu (de la 4 la 10 ani) sau lung (> 10 ani), în funcŃie de
nivelul său de prioritate de a îndeplini obiectivele de conservare pentru care a fost prevăzută. Intervalul de timp necesară pentru derularea unei
acŃiuni prioritare, dar dependente de un program de acŃiuni pregătitoare (studii, controale funciare etc.) trebuie, aşadar, să Ńină cont de
calendarul fiecărei acŃiuni în parte.
- Derulate la nivel local şi, deci, prevăzute potenŃial cu beneficiari. Această condiŃie poate împiedica implementarea acŃiunii.
- FinanŃabile pe criterii europene şi naŃionale (România, FranŃa, Polonia). Prin urmare, fiecare acŃiune trebuie să facă obiectul unei
estimări a costurilor pe care le presupune şi a modalităŃilor de finanŃare avute în vedere.
Este vorba, pe de o parte, de promovarea acŃiunilor a căror implementare este posibilă în primii cinci ani de la implementarea planului de
management şi, pe de altă parte, de a anticipa o administrare pe termen lung. Termenul acestor acŃiuni poate fi mult mai lung în cazul
operaŃiunilor legate de administrarea silvicolă sau de educarea de mediu, de exemplu.
- 69 -
Tema generală
În tabelul 13, sunt descrise în detaliu acŃiunile ce trebuie derulate în mod prioritar pe situl Natura 2000, în favoarea habitatelor naturale şi a
speciilor de interes comunitar (descrise în tabelele 7, 8, 9) şi prin integrarea obiectivelor (descrise în tabelele 10, 11, 12).
Această parte este foarte operaŃională. Ea trebuie să permită lansarea procesului de implementare a planului de management, prin
întreprinderea de acŃiuni pe teren.
Pentru fiecare tabel, trebuie să se adauge tot atâtea rânduri câte acŃiuni există.
Coloanele
AcŃiunile prevăzute a fi implementate au fost sintetizate în coloanele de mai jos. Fiecare coloană permite precizarea diferitelor elemente,
specifice fiecărei acŃiuni.
Titlul acŃiunii Descrierea acŃiunii Obiectivele Activitatea Habitatul sau Specia sau Calendar – a Beneficiar Costul Plan de
(poate face trimitere acŃiunii sau activităŃile habitatele speciile vizate se nota global al finanŃare
la un caiet de sarcini (a se vedea umane avute naturale acŃiunile an acŃiunii (principali
precis, inclus în tabelele 10, în vedere vizate cu an, dacă (Euro) a finanŃatori)
anexe) 11, 12) (a se vedea este necesar se
tabelele 10, preciza
11, 12) unitatea
Coloana „Titlul acŃiunii”

Prima rubrică din fiecare rând este consacrată titlului acŃiunii. Titlul acŃiunii corespunde unei categorii de acŃiuni de aceeaşi natură, cum ar fi
dobândirea de cunoştinŃe (biologice, socio-economice, tehnice etc.), menŃinerea practicilor agricole extensive, implementarea unor acŃiuni
reglementare, combaterea invaziei de vegetaŃie, educarea în spiritului mediului, controlul funciar, formarea ştiinŃifică şi tehnică, comunicarea
etc. Se vor introduce comentarii scurte, formate dintr-unul sau câteva cuvinte, fără a se folosi fraze elaborate. InformaŃiile importante vor fi
reluate în sinteză.
Coloana „Descrierea acŃiunii”

AcŃiunea este descrisă exact în câteva cuvinte şi corespunde coloanei „Obiectivele acŃiunii”.
Ar putea fi vorba, de exemplu, de o măsură precisă de agromediu, menită să limiteze fertilizarea la 30UN/ha/an, în acest caz trecându-se
(30UN/ha/an: MAM nr. 1), de un studiu fitosociologic, de o măsură globală de management, favorabilă habitatelor şi speciilor (măsură strictă de
protejare a unui habitat, conservarea lemnului mort din păduri ş.a.m.d.) etc.
Coloana „Obiectivele acŃiunii”

Fiecărei celule din această coloană îi corespunde un obiectiv de management conservativ, rezultat din tabelul obiectivelor (tabelele 10, 11 şi
12) în care sunt reluate informaŃiile din ultima coloană.
- 70 -
Acelaşi titlu de acŃiune se poate declina în mai multe acŃiuni pentru care se va introduce câte un rând în coloana „Descrierea acŃiunii”.
Coloana „Activitate umană”

Aici trebuie reluat primul rând scris deja în tabelele 10, 11, 12. Dacă este cazul, se menŃionează codul FSD şi denumirea activităŃii.
Coloana „Habitate naturale”

Aici trebuie reluate habitatele naturale descrise în tabelul 7. Dacă este cazul, se menŃionează codul FSD şi denumirea activităŃii.
Coloana „Specii vizate”

Aici trebuie reluate speciile descrise în tabelele 8 şi 9. Dacă este cazul, se menŃionează codul FSD şi denumirea activităŃii.
Coloana „Calendar”
Această coloană permite precizarea intervalului de timp la care acŃiunea trebuie întreprinsă: o dată la 5 ani, în fiecare an, în fiecare lună, la
deschiderea unui şantier etc.
Coloana „Beneficiar”
InformaŃiile înscrise în această rubrică se referă la beneficiarul acŃiunii. Se poate preciza dacă există mai mulŃi beneficiari.
Coloana „Cost global al acŃiunii”

Aici se precizează costul global al acŃiunii realizate (pe baza devizului sau a estimării „de expert”).
Coloana „Plan de finanŃare”

Aici se precizează diferiŃii finanŃatori prevăzuŃi pentru operaŃiune.
- Va exista câte un rând pentru fiecare acŃiune.
- 71 -
D) Evaluare
Se va completa mai târziu.
- 72 -
BIBLIOGRAFIE
- 73 -
ANEXE
Anexe Codurile FSD ale activităŃilor umane

SQKHBXQSXB
Ghid pentru strategiile de comunicare la nivel regional/local (Sibiu)

LHJCQ
Ghid pentru implicarea partenerilor (Sibiu)

JNSCJSN
Sfaturi practice
LXNL
Principiile şi demersul concertării – sau – Recomandări pentru o concertare reuşită

JNX
Instrumente practice (tip de planificare, fişă de reuniune)

JNX
Lista partenerilor ce trebuie asociaŃi

Identificarea grupărilor pe baza listelor reale din siturile pilot
Lista grupurilor de lucru ce trebuie constituite şi planificarea reuniunilor

jnx
- 74 -
Natura acestor grupuri de lucru: grupuri sau instanŃe mai oficiale, cum ar fi comitetul ştiinŃific sau
comitetul de pilotaj
jnsx
- 75 -
Documentar de obiective pentru managementul siturilor Natura 2000
Documentar tip de obiective
- 76 -
Prima copertă
Documentar de obiective
Sit Natura 2000 de……………………….

RO…………………………………….
Septembrie 2007
Logo Natura logo Europa logo Minister Logo operator
- 77 -
Documentar de obiective pentru managementul siturilor Natura 2000
(Documentar de obiective Natura 2000 – „PLAN DE MANAGEMENT”, Plan de management Natura 2000 – „PM2000” sau
„PMN”)
Documentar tip de obiective exemplar gol, de completat de către operator
Introducere
ExplicaŃii generale
- Coperta Planului de management
- Prezentarea generală a Natura 2000
- Fişa de identitate a fiecărui sit Natura 2000
Planul de management
A. Raportul de prezentare, diagnosticul
tabelul 1: Date administrative
tabelul 2: SituaŃia proprietarilor de terenuri din sit
tabelul 3: Date despre activităŃile umane şi ocuparea solului
tabelul 4: Date abiotice generale
tabelul 5: Ecosisteme (în legătură cu principalele medii descrise în FSD)
tabelul 6: Date biotice (altele decât habitatele naturale şi speciile de interes comunitar)
tabelele 7, 8, 9: Habitatele naturale şi speciile de interes comunitar
B. Obiectivele
tabelele 10, 11, 12: Obiective şi obiective legate de habitate naturale, specii şi activităŃi umane
C. AcŃiunile
tabelul 13: AcŃiuni
D. Evaluarea
tabelul 14: Evaluarea acŃiunilor
tabelele 15, 16: Evaluările stării de conservare a habitatelor naturale şi a speciilor
Concluzie
Bibliografie
Anexe
- 78 -
Lista abrevierilor
HărŃile opŃionale
Codul FSD al activităŃilor umane
- 79 -
NATURA 2000: PREZENTARE GENERALĂ (aceeaşi pentru toate Planurile de management şi toate siturile) (hartă obligatorie Europa
România – pagina din stânga)
Natura 2000: ReŃeaua celor mai prestigioase situri europene

ReŃeaua Natura 2000 este reŃeaua celor mai remarcabile situri naturale din Uniunea Europeană. Obiectivul acesteia este să contribuie la prezervarea
diversităŃii biologice pe teritoriul celor 27 de Ńări ale Europei. ReŃeaua este menită să asigure menŃinerea sau readucerea într-o stare de conservare
favorabilă a habitatelor naturale şi a habitatelor de specii ale florei şi faunei sălbatice de interes comunitar.
ReŃeaua Natura 2000 este alcătuită din situri naturale desemnate de fiecare Ńară în parte, în conformitate cu prevederile a 2 directive europene: Directiva
79/409/CEE din 2 aprilie 1979, privind conservarea păsărilor sălbatice, pe scurt „Directiva Păsări”, şi Directiva 92/43/CEE din 21 mai 1992, privind
conservarea habitatelor naturale, precum şi a faunei şi florei sălbatice, pe scurt „Directiva Habitate”. Un sit poate fi desemnat în virtutea uneia dintre
directivele menŃionate sau a amândurora, pe baza aceluiaşi perimetru sau a unor perimetre uşor diferite.
În aceste directive, sunt enumerate habitatele naturale şi speciile rare, majoritatea listelor fiind preluate din convenŃii internaŃionale, cum ar fi cea de la
Berna sau cea de la Bonn (ciocănitoarea de stejar, ciocănitoarea neagră, cocoşul de munte, linxul, buhaiul de baltă cu burta galbenă, croitorul mare al
stejarului etc.).
Natura 2000 în Europa

ReŃeaua europeană a siturilor Natura 2000 cuprinde (conform cifrelor din iunie 2006):
- 20 789 de situri desemnate conform Directivei Habitate, adică 55 908 200 ha. Acestea ocupă 12,2% din suprafaŃa terestre a UE,
- 4 540 de situri desemnate conform Directivei Păsări, adică 44 436 800 ha. Acestea ocupă 9,6% din suprafaŃa terestră a UE.
Fiecare Ńară dispune sau îşi creează treptat o reŃea de situri corespunzătoare habitatelor şi speciilor menŃionate în directive. Aceste directive sunt
transpuse în legislaŃia fiecărei Ńări în parte. Acestora le revine sarcina de a desemna o reŃea care să respecte realitatea bogăŃiei ecologice a teritoriului
lor. Din acest punct de vedere, România este considerată, într-adevăr, drept una dintre cele mai importante Ńări europene, datorită mediilor sale naturale
şi a speciilor sălbatice, cu precădere a marilor mamifere (ursul şi altele), a păsărilor, a pădurilor naturale. Această reŃea reprezintă, de asemenea, unul
din răspunsurile României la responsabilităŃile internaŃionale ce îi revin şi la angajamentele internaŃionale, preluate de discursurile responsabililor
francezi (Johannesburg 2002, conferinŃa internaŃională pe tema „biodiversităŃii şi guvernanŃei” din Paris, 2005, de exemplu).
Natura 2000 în România
Anii 2006 şi 2007 au constituit un pas istoric pentru implementarea reŃelei Natura 2000 în Europa şi în România. În aceşti doi ani, au fost posibile
inventarierea şi transmiterea siturilor ce corespund obiectivelor fixate pentru habitatele naturale, de floră, de faună, în vederea realizării concrete a
integrării în Europa şi în marea reŃea ecologică europeană, pe care o reprezintă Natura 2000.
Din acest moment, reŃeaua română a siturilor Natura 2000 cuprinde (conform cifrelor din xx):
- 80 -
- xxxx situri desemnate conform Directivei Habitate, adică xxxxx ha,
- xxxx situri desemnate conform Directivei Păsări, adică xxxxx ha.
În prezent, reŃeaua siturilor Natura 2000 ocupă xxxxxxxxx ha (cu excepŃia mediilor marine), adică xxxxx % din teritoriul românesc.
- 81 -
FIŞA DE IDENTITATE A FIECĂRUI SIT (a se prelua datele din FSD, harta obligatorie a sitului – pagina din stânga)
Denumirea oficială a sitului Natura 2000:
Desemnat conform Directivei europene 92/43: da / nu Numărul oficial al sitului Natura 2000: RO_ _ _ _ _ _ _
Desemnat conform Directivei europene 79/409: da / nu Numărul oficial al sitului Natura 2000: RO_ _ _ _ _ _ _
Localizarea sitului Natura 2000: regiunea sau regiunile vizate
Localizarea sitului Natura 2000: judeŃul sau judeŃele vizate
SuprafaŃa sitului Natura 2000 desemnat conform Directivei europene 92/43:
SuprafaŃa sitului Natura 2000 desemnat conform Directivei europene 79/409:
Operatorul sitului Natura 2000:
Preşedintele comitetului de pilotaj al sitului Natura 2000:
Membrii comitetului de pilotaj al sitului Natura 2000:
- 82 -
DIAGNOSTIC / TABEL N°1: DATE ADMINISTRATIVE
Date administrative Cuantificare Calificare Impact în raport cu Natura 2000 Sursa datelor
Regiune GIS Parc (ArcGis)
JudeŃ GIS Parc (ArcGis)
Comune-localităŃi GIS Parc (ArcGis)
Locuitori Scrisoare / contact telefonic /

reuniune cu comunele
Întâlnirea „districtelor
forestiere” pentru locuinŃele
izolate
Parcuri NaŃionale Parc naŃional, ANPM, GIS
(ArcGis)
Parcuri Naturale Parc natural, ANPM, GIS
(ArcGis)
RezervaŃii Naturale GIS (ArcGis)
Alt statut: rezervaŃii de biosferă Contactarea APM

MAB, sit RAMSAR, …
Alte zonări cunoscute (zone Contactarea comunelor
umede, zone de importanŃă
avifaunistică …)
Fonduri de vânătoare şi pescuit Contactarea comunelor, a
gărzii
Alte informaŃii
SINTEZE
- 83 -
TABEL 2: SITUAłIA PROPRIETARILOR DE TEREN ÎN SIT
N° Proprietari Exploatantul Statutul Categoria SuprafaŃă (ha) Activitatea Activitatea impusă sau
terenului sau proprietăŃii terenului desfăşurată pe restrictivă
gestionarul teren
1 Statul Român RNPR, DSA, DST Regie de stat pădure 6179 Silvicultură
O.S. Iuliu Moldovan agricol 91,9
O.S.Timişoara construcŃii 3,2 Administrativ
drumuri 44,6 Administrativ
reŃea electrică 6,9 Administrativ
Total 6452,6
2 Statul Român ANAR Regie de stat agricol 2,02
construcŃii 1,06
dig 215,2
drumuri 0,04
canale 1,05
fâneaŃă 162,93 Administrativ
livadă 0,19
Mureş 1264,46
Total 2021,43
3 Statul Român MApN InstituŃie de stat construcŃii 10,7
dig 9,7
drumuri 0,16
destinaŃii speciale 73,49
Total 94,05
4 Statul Român SNIF Societate de stat construcŃii 0,38
canale 32,24 Administrativ
tufăriş 0,68
Total 33,3
SINTEZĂ
- 84 -
DIAGNOSTIC / TABEL 3: DATE PRIVITOARE LA ACTIVITĂłILE UMANE ŞI OCUPAREA SOLULUI
DATE PRIVITOARE LA Cod FSD Cuantificare Calificare Sursa datelor

ACTIVITĂłILE UMANE ŞI ale
OCUPAREA SOLULUI activităŃilor
(vezi codurile FSD din anexa) umane
=
Agricultură Ex: 102 Ex:cositul
Agricultură Ex: 120 Ex: fertilizare
Agricultură Ex: 140 Ex: păşunat
Silvicultură Ex: 166 Ex: Înlăturarea lemnului mort
Silvicultură Ex: 162 Ex: Artificializarea populaŃiilor
Silvicultură
Urbanism
Cariere Ex: 300
Vânătoare
Pescuit
Turism
Alte activităŃi
=
Există şi alte coduri pentru activităŃile umane cu alte calificări (se furnizează lista cu coduri şi activităŃi)
SINTEZA
- 85 -
DIAGNOSTIC / TABEL 4: DATE ABIOTICE GENERALE
Date abiotice generale Cuantificare Calificare Sursa datelor

Geologie
Hidrologie
Climă
Pedologie
Topografie
Hidrografie
Alte informaŃii
Alte informaŃii
SINTEZA
- 86 -
DIAGNOSTIC / TABEL 5: ECOSISTEME (ÎN LEGATURA CU MARILE ECOSISTEME DESCRISE ÎN FSD)
SuprafaŃa, Statutul sumar Principalele Principalele specii Principalele Sursa datelor

lineara sau al habitate de interes de interes ameninŃări
procentul de ecosistemului comunitar vizate comunitar vizate identificate sau
acoperire a (favorabil, (lista non (lista non estimate în legătură
sitului mediu, exhaustivă) exhaustivă) cu activităŃile
(estimare defavorabil) Sau să se Sau să se umane(lista non
Ecosisteme (în globală în ha, sau « nu face menŃioneze menŃioneze exhaustiva)
legătură cu marile km sau %) obiectul» următoarele « date următoarele « date Sau să se
ecosisteme descrise Sau să se nedisponibile» sau nedisponibile» sau menŃioneze
în FSD) menŃioneze « nu face obiectul» « nu face obiectul» următoarele « date
următoarele nedisponibile» sau
« date « nu face obiectul»
nedisponibile»
sau « nu face
obiectul»
Păduri
Medii rupestre
Peşteri şi grote
FâneŃe pajişti de
pasunat
Pajişti neexploatate.
Zone umede
Râuri
Zone
urbanizate/infrastructuri
Planuri bazinana de
apă
Culturi
- 87 -
Zone urbanizate
Infrastructuri
Alte informaŃii
SINTEZA
- 88 -
DIAGNOSTIC / TABEL 6: DATE BIOTICE (ALTELE DECÂT HABITATELE NATURALE ŞI SPECIILE DE INTERES COMUNITAR )
Date biotice altele decât habitatele şi Cuantificare Calificare Sursa datelor
speciile de interes comunitar Obiective în raport cu Natura 2000
Habitate naturale în general GIS (ArcGis)

Floră în general GIS (ArcGis), Academie
Faună în general GIS (ArcGis), Academie
Faună cinegetica GIS Parc (ArcGis, Romsilva)
Faună piscicolă NEPA, GIS Parc (ArcGis)
Alte informaŃii
Alte informaŃii
Alte informaŃii
SINTEZA
- 89 -
DIAGNOSTIC / TABEL 7: HABITATELE NATURALE DE INTERES COMUNITAR
Habitate naturale de Cod Habitatul SuprafaŃa Aria Structura Statutul de Sursa datelor
interes comunitar Natura natural acoperită biogeografică şi funcŃionalitatea conservare:
identificate în FSD 2000 al prioritar de habitat vizata Favorabil
(denumire din Directivă habitatului se (ha) Mediu
92/43) natural notează Defavorabil
cu (« X »)
Numele habitatului
Numele habitatului
Numele habitatului
- 90 -
DIAGNOSTIC / TABEL 8: SPECII DE INTERES COMUNITAR (DIRECTIVA 92/43 ANEXA 2)
Numele speciei de Cod Specia Efectivele Aria Structura Statutul de Sursa datelor
interes comunitar Natura prioritară populaŃiei biogeografică de şi funcŃionalitatea conservare:
identificata în FSD 2000 al se notează (precizarea repartiŃie a populaŃiei Favorabil
(denumire din Directiva speciei cu (« X ») unităŃii) speciei Habitatul natural al Mediu
92/43 anexa 2) speciei Defavorabil
Denumirea latină a
speciei
Denumirea latină a
speciei
Denumirea latină a
speciei
- 91 -
DIAGNOSTIC / TABEL 9: SPECII DE PĂSĂRI DE INTERES COMUNITAR
Numele speciei de Cod Specia Efectivele Aria Structura Statutul de Sursa datelor
păsări de interes european prioritară populaŃiei biogeografică de şi funcŃionalitatea conservare:
comunitar identificată Natura se notează (precizarea repartiŃie a populaŃiei Favorabil
în FSD 2000 a cu (« X ») unităŃii speciei Habitatul natural al Mediu
(denumire din Directiva speciei speciei Defavorabil
79/409 anexa 1)
Denumirea latină a
speciei
Denumirea latină a
speciei
Denumirea latină a
speciei
SINTEZA CELOR TREI TABELE
- 92 -
OBIECTIVE TABEL 10: OBIECTIVE LEGATE DE HABITATELE NATURALE ŞI ACTIVITĂłILE UMANE
ActivităŃi Agricultură Silvicultură Urbanism Infrastructură Carieră Vânătoare Turism Alte Alte OBIECTIVE
umane şi pescuit activităŃi activităŃi LEGATE DE
HABITATE
Habitate
naturale
(anexa 1
Directiva
92/43)
Codul oficial Descrierea
al habitatului obiectivului legat de
natural habitat

al habitatului obiectivului legat de
natural habitat
- 93 -
B. OBIECTIVE DE DEZVOLTARE DURABILĂ: MIZE/OBIECTIVE / TABEL 11: MIZE / OBIECTIVE LEGATE DE SPECII (92/43) ŞI ALTE ACTIVITĂłI
UMANE
SPECII
Specii
(anexa 2
Directiva
92/43)
al speciei sau obiectivului legat de
denumirea specie
latină

denumirea specie
latină
- 94 -
B. OBIECTIVE DE DEZVOLTARE DURABILĂ: OBIECTIVE TABEL 12: OBIECTIVE LEGATE DE SPECIILE DE PĂSĂRI (79/409) ŞI ACTIVITĂłILE
UMANE
SPECIILE DE
PĂSĂRI
SPECIA DE
PASĂRE
(anexa 1
Directiva
79/409)
denumirea specie de pasăre
latină

denumirea specie de pasăre
latină
SINTEZA CELOR TREI TABELE
- 95 -
C. PROPUNERI DE MĂSURI DE MANAGEMENT / TABEL 13: ACłIUNI
Denumirea Descrierea acŃiunii Obiectivele ActivităŃi Habitate Specii Planificare– Responsabil Cost Plan de
acŃiunii (poate duce la un acŃiunii umane vizate) naturale vizate să se noteze global al finanŃare
caiet de sarcini (vezi TABEL x (vezi TABEL x vizate acŃiunile în acŃiunii (cine
precis din anexă) 10, 11, 12) 10, 11, 12) fiecare an (euro) finanŃează)
daca este De
nevoie precizat
unitatea
SINTEZĂ
- 96 -
IV. MODALITĂłI DE MONITORIZARE : EVALUARE / TABEL 14: EVALUAREA ACłIUNILOR
Denumirea acŃiunilor Obiective (TABEL x Descrierea realizărilor Indicator de realizare ExplicaŃii, comentarii Perspective de
(TABEL 13) 10, 11, 12) îmbunătăŃire pentru
punerea în aplicare a
acŃiunii
SINTÈZĂ
- 97 -
D. MODALITĂłI DE MONITORIZARE : EVALUAREA STATUTULUI DE CONSERVARE / TABEL 15: EVALUAREA STATUTULUI DE CONSERVARE A
HABITATELOR NATURALE
Habitate Codul SuprafaŃa SuprafaŃa SuprafaŃa SuprafaŃa SuprafaŃa SuprafaŃa EvoluŃia Recomandări pentru
naturale de habitatu iniŃială de iniŃială de iniŃială de post acŃiune post acŃiune post acŃiune statutului de modificări de
interes lui habitat care habitat care habitat care de habitat de habitat de habitat conservare management
comunitar se află într- se află într- se află într- care se află care se află care se află după
un statut un statut un statut într-un statut într-un statut într-un statut aplicarea
favorabil de mediu de defavorabil favorabil de mediu de defavorabil acŃiunilor
conservare conservare de conservare conservare de
(2007) (2007) conservare (2011) (2011) conservare
(2007) (2011)
- 98 -
D. MODALITĂłI DE MONITORIZARE : EVALUAREA STATUTULUI DE CONSERVARE / TABEL 16: EVALUAREA STATUTULUI DE CONSERVARE A
SPECIILOR
Specia de Codul Cuantificarea Cuantificarea Cuantificarea Cuantificarea Cuantificarea Cuantificarea EvoluŃia Recomandări pentru
interes speciei iniŃială a iniŃială a iniŃială a post acŃiune post acŃiune post acŃiune statutului de modificări de
comunitar speciei care speciei care speciei care a speciei care a speciei care a speciei care conservare management
se află într-un se află într-un se află într-un se află într-un se află într-un se află într-un după punerea
statut statut mediu statut statut statut mediu statut în aplicare a
favorabil de de defavorabil favorabil de de defavorabil acŃiunii
conservare conservare de conservare conservare de
(2007) (2007) conservare (2011) (2011) conservare
(2007) (2011)
SINTEZĂ
- 99 -

Ghid Pentru Elaborarea Planurilor de Management Pentru Ariile Protejate Din Romania

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Ghid Pentru Elaborarea Planurilor de Management Pentru Ariile Protejate Din Romania

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

Ghid metodologic

pentru realizarea Planurilor de management Natura 2000

Versiunea 5 – 7 aprilie 2007

ObservaŃie preliminară: lista nu este definitivă!

EXPLICAłII GENERALE ..................................................................................................................................................................................................................................13

Parc NaŃional Parc Natural RezervaŃie naturală Sit Natura 2000

ACTORII PROCESULUI DE ELABORARE A PLANULUI DE MANAGEMENT

1) Autoritatea Publică Centrală pentru ProtecŃia Mediului

3) Academia Româna prin Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii

4) AutorităŃile administrative publice locale şi regionale

1) Sistemul general de punere în pagină

2) Coperta Planului de management

3) Prezentarea Natura 2000

4) Fişa de identitate a fiecărui sit

Coloanele (explicaŃii ale titlurilor de coloane – exemplul tabelului nr. 1)

Coloana „Originea datelor”

Adăugarea de rânduri şi teme

Dimensiunea acestora este cuprinsă între 5 rânduri şi o pagină.

Lista hărŃilor obligatorii şi opŃionale

Titlul legendei: (Caractere îngroşate, subliniate Arial 10)

Scara: Linie pe care se marchează distanŃa şi text (exemplu1/100

Sursa datelor (fond, perimetru) (« Surse » poliŃa 10 caractere

Autorul hărŃii (Organismul, numele, luna şi anul realizării )

Titlu: Site Natura 2000 Nume şi Codul NaŃional (Exemplu

Format A4 landscape pentru siturile mici şi A3 pentru siturile mari

Situri mari Defileul inferior; Lunca Mureş; Semenic

Care apar în legendă:

Titlu: Site Natura 2000 Nume şi Codul NaŃional (Exemplu

Legendă: straturi geologice (poliŃa Arial 10 caractere îngroşate,

Scara: Linie pe care se marchează distanŃa şi text (1/100 000°)

Sursa datelor (fond, straturi geologice) (« Surse » poliŃa 10 caractere

Autor hartă (Organismul, numele, luna şi anul realizării)

Elemente care nu figurează în legendă:

Fond geografic (1/50 000 alb negru) (pentru siturile mici)

Titlu: Site Natura 2000 Nume şi Codul NaŃional (Exemplu

Elemente care nu figurează în legenda:

Fond geografic (1/50 000 alb negru) (pentru siturile mici)

Titlu de legenda: ActivităŃi umane (poliŃa Arial 10 caractere

Elemente de evidenŃiat: Subtitlu: Harta V – habitate de interes comunitar (poliŃa Arial 24

Scară de reprezentare a sitului

Titlu: Site Natura 2000 Nume şi Codul NaŃional (Exemplu

Titlu de legendă: statut de conservare (poliŃa Arial 10 caractere

10) Anexele planului de management

A) Raportul de prezentare şi diagnosticul

COMPLETAREA TABELULUI 1: DATE ADMINISTRATIVE

Coloana „sursa datelor”

Ajutor la completarea rândurilor

RezervaŃii de vânătoare şi pescuit

De ce este necesar un diagnostic al activităŃilor socio-economice?

Scopul diagnosticului socio-economic este să redea:

Cum trebuie realizat diagnosticul activităŃilor socio-economice?

- Coloana „codul FSD al activităŃilor”

Ajutor la completarea rândurilor

Urbanizare Cod FSD Număr InteracŃiuni cu situl Natura

Carieră Cod FSD Număr Localizare şi impacturi asupra

Vânătoare Cod FSD Număr Tip de vânătoare (individuală,

Pescuit Cod FSD Număr Tip de pescuit (individual,

De ce este necesar să se prezinte datele abiotice generale?

Ajutor la completarea rândurilor

Date abiotice generale Cuantificare Calificare Sursa datelor/ Structuri

Date abiotice generale Cuantificare Calificare Sursa datelor/ Structuri

Date abiotice generale Cuantificare Calificare Sursa datelor/ Structuri

Date abiotice generale Cuantificare Calificare Sursa datelor/ Structuri