P. 1
teme licenta psihologie

teme licenta psihologie

5.0

|Views: 2,424|Likes:
Published by mycha_dana7984

More info:

Categories:Types, School Work
Published by: mycha_dana7984 on Jun 11, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/12/2013

pdf

text

original

Facultatea de Psihologie i

tiin ele Educa iei

Specializarea PSIHOLOGIE

GHID DE REALIZARE A TEZEI DE LICEN I A DISERTA IEI DE MASTERAT

(Actualizat la 20 noiembrie 2006)

Introducere

Prezentul ghid descrie exigen ele în leg tur cu elaborarea unei teze de licen în psihologie sau a dizerta iei de masterat, denumite generic în continuare ca Äteza´. El este realizat cu scopul de a oferi informa ii complete în vederea îndeplinirii criteriilor minimale de valoare academic i reflect pozi ia membrilor Catedrei de psihologie din cadrul Facult ii de Psihologie i tiin ele Educa iei. Ghidul este un document de lucru care se adreseaz : a. studen ilor, cu informa ii complete privind modul de realizare a tezelor; b. profesorilor coordonatori, ca instrument de îndrumare unitar studen ilor; i sistematic a

c. comisiilor de examinare, ca suport pentru instituirea unor criterii unitare de evaluare. Ghidul este compus din patru capitole distincte: (1) orient ri generale; (2) cerin e obligatorii; (3) recomand ri; (4) evaluare.

1. Orient ri generale

a. Obiectivul tezei

Teza are drept obiectiv esen ial punerea în eviden a capacit ii studentului de a ini ia i realiza în mod independent o lucrare academic cu semnifica ie tiin ific , pe baza metodelor specifice psihologiei.

Categorii tematice fundamentale

Teza poate fi elaborat într-una din urm toarele categorii tematice de baz :
y Cercetare experimental (cvasiexperimental ).

o Condi ii fundamentale: model experimental adecvat, constituire corespunz toare a loturilor experimental i de control, alegere, m surare i analiz adecvat a variabilelor, utilizare corespunz toare a procedurilor de analiz statistic , controlul erorilor, concluzii corespunz toare în raport cu rezultatele experimentale.
y Cercetare corela ional bazat pe metode de investiga ie psihologic observa ie i interviu structurat, etc.).

(chestionare, teste,

o Condi ii fundamentale: model de cercetare consistent, constituire adecvat a e antionului (sau e antioanelor), alegere, m surare i analiz adecvat a variabilelor, utilizare corespunz toare a procedurilor de analiz statistic , controlul adecvat al erorilor, concluzii adecvate rezultatelor.
y Studiu de metaanaliz

o Condi ii fundamentale: includerea unui num r suficient de ridicat de studii publicate pe tema respectiv , criterii adecvate de includere-excludere în studiu, procedur adecvat de analiz , finalizarea analizei prin concluzii relevante, care dep esc simpla adi ionare a concluziilor unor cercet ri diferite.
y Cercetare calitativ

o Condi ii fundamentale: tema sa fie abordabil numai prin metode calitative, definirea clar a temei, definirea riguroas a metodei i aplicarea ei sistematic , s con in datele necesare unei eventuale replic ri a studiului, concluzii concordante cu datele recoltate.
y Cercetare aplicativ

o Condi ii fundamentale: tem relevant sub aspectul finalit ii practice, analiz critic a solu iilor existente, metod de cercetare consistent , relevant i semnificativ sub aspectul poten ialului de a identifica solu ii aplicative, opera ionalizare adecvat a constructelor psihologice, metode viabile de m surare i analiz a datelor cercet rii, controlul erorilor, analiza critic a solu iei aplicative propuse pe baza cercet rii.
y Studiu teoretic

o Condi ii fundamentale: relevan a temei (de preferat teme de actualitate major în psihologie, care suscit opinii variate, controversate), amplitudine bibliografic (acces la referin e majore, numeroase, consistente), capacitate de raportare critic la sursele teoretice i de promovare a unei viziuni proprii

asupra temei tratate, sus inerea unui punct de vedere sau deschiderea unei direc ii de dezbatere semnificative în raport cu tema abordat .

Nu exist o ierarhie valoric tipurilor tematice, oricare dintre ele permi ând ob inerea notei maxime, în condi iile respect rii riguroase a condi iilor fundamentale precizate, dar i a celor de detaliu, descrise în manualele de metodologie.

b. Rolul profesorului coordonator

Teza este o lucrare personal a c rei responsabilitate revine studentului. Profesorul coordonator asist i sus ine studentul, f r a aduce atingere principiului lucrului individual. Studentul poate apela i la alte persoane (profesori, speciali ti, etc.) în sprijinul realiz rii tezei. În acest caz, contribu ia acestora va fi men ionat în partea introductiv , la ÄMul umiri´. Activit i permise profesorului coordonator: sugestii în leg tur cu alegerea i definirea temei; impunerea unor etape obligatorii i a unor momente de evaluare a progresului în realizarea tezei; sugestii cu privire la organizarea i realizarea cercet rii sau studiului; sugestii privind orient rile teoretice i metodologice; discu ii pe teme ridicate de student i r spunsuri la întreb rile acestuia; observa ii critice i recomand ri de corec ie; sugestii bibliografice. Activit i nepermise profesorului coordonator: impunerea unor idei sau solu ii, împotriva celor preferate în mod explicit de student; efectuarea în locul studentului a unor activit i legate de realizarea temei. La finalizarea tezei, profesorul coordonator analizeaz con inutul acesteia, precum i m sura în care respect condi iilor impuse prin prezentul Ghid, dup care întocme te un referat de evaluare, în conformitate cu specifica iile de la cap. 4. Referatul de evaluare este un document indispensabil pentru acceptarea i sus inerea tezei.

2. Cerin e obligatorii

Aspectele men ionate la acest capitol al ghidului sunt obligatorii. M sura i modul în care acestea sunt respectate vor face obiectul evalu rii, atât din partea profesorului coordonator cât i al comisiei de examen, urmând a se reflecta direct în not . Unele componente vor fi men ionate ca op ionale, ele putând lipsi, în func ie de preferin a autorului sau de natura lucr rii. În acest caz, ordinea celorlalte componente nu se va modifica.

2.1 Structura tezei

Teza va fi compus dintr-o parte preliminar , textul lucr rii i o parte final .

Partea preliminar va cuprinde:

a) Pagina exterioar de titlu, va con ine:
y Universitatea din Bucure ti y Facultatea de Psihologie i y Sec ia de Psihologie y titlul tezei y nivelul de sustinere a tezei (Äteza de licen ´ sau Ädiserta ie de masterat´) y numele autorului, identic cu cel înscris în cartea de identitate (sub forma: Äprenumele NUMELE´) y anul realiz rii

tiin ele Educa iei

b) Pagina interioar de titlu va con ine acelea i elemente ca i cea exterioar , cu precizarea c aici se va înscrie, mai jos decât numele autorului i pe partea dreapt a paginii, numele profesorului coordonator (cu titlul didactic i gradul tiin ific). c) Pagina de dedica ii i mul umiri (op ional) d) Cuprinsul
y Va cuprinde pe primul nivel introducerea, capitolele, lista de referin e bibliografice anexele, numerotate cu cifre arabe (1, 2, 3, etc.). y Capitolele vor fi dezvoltate în cuprins pe dou 1.1, 1.2, 1.3, 2.1... s.a.m.d.

i

sau, op ional, pe trei niveluri, marcate cu

y Toate intr rile din cuprins vor avea men ionat pagina ia corespunz toare din text.

e) Lista tabelelor (op ional) f) Lista figurilor, graficelor, diagramelor i schemelor (op ional) g) Lista abrevierilor (op ional) Textul lucr rii

Textul lucr rii va fi compus din Introducere i Capitole.

a) Introducere

În introducere se va face o prezentare succint a motiva iei alegerii temei, a importan ei acesteia în domeniul psihologiei, a obiectivelor lucr rii i, eventual, a celor mai semnificative probleme sau dificult i care au trebuit dep ite în realizarea ei. Introducerea va avea, de regul , dou sau trei pagini.

b) Capitolele lucr rii

În principiu, lucr rile care se bazeaz cu cifre arabe:

pe cercet ri vor avea urm toarele capitole, numerotate

Capitolul 1. Cadrul teoretic

Capitolul teoretic cuprinde o trecere în revist a literaturii de specialitate dedicate temei studiate. Se va urm ri o prezentare în egal m sur complet , dar i sintetic , acordându-se importan surselor celor mai relevante, pe de o parte, i celor mai recente, pe de alt parte. Se recomand utilizarea unui criteriu explicit de ordonare a prezent rii, care poate fi de natur tematic sau temporal . Se va acorda aten ie aspectelor controversate, în raport cu care studentul poate manifesta o evaluare critic . Selec ia i analiza surselor teoretice se va face în a a fel încât s sus in procesul de elaborare a ipotezelor care vor sta la baza propriei cercet ri. Este important ca studentul s demonstreze capacitatea de a integra diverse contribu ii teoretice în unit i tematice cu privire la subiectul studiat i de a se raporta critic, independent, la acestea. Gre eli frecvente:
y referin e bibliografice sumare, inconsistente; y atitudine Äpasiv ´, expozitiv

i necritic asupra literaturii de specialitate; a

y prezentare nesistematic , lipsit de coeren i f r scoaterea în eviden aspectelor care sus in formularea ipotezelor cercet rii.

Capitolul 2. Obiectivele si metodologia cercet rii

Sub aspect metodologic, teza trebuie s respecte structura unei lucr ri tiin ifice, a a cum a fost ea prezentat în cadrul disciplinelor studiate. Preciz rile de mai jos se refer la tezele ale c ror teme presupun efectuarea unor cercet ri. Generic, aceast structur este urm toarea: a. Formularea explicit , coerent a obiectivelor sau întreb rilor cercet rii. Gre eli frecvente:
y absen a unor obiective clare sau a unor întreb ri explicite, c rora cercetarea trebuie s le g seasc un r spuns.

b. Formularea explicit a ipotezelor cercet rii Gre eli frecvente:
y ipoteze improprii, care nu au leg tur cu obiectivele sau întreb rile cercet rii (practic, ipotezele unei cercet ri nu trebuie s fie altceva decât r spunsurile pe care le avanseaz cercet torul la aceste întreb ri, pe baza literaturii de specialitate i a propriilor estim ri); y ipoteze generale, care nu fac referire la variabile m surabile, care s testate statistic;

poat

fi

y ipoteze care sugereaz rela ia cauzal între variabile (Ädetermin ´, Äinfluen eaz ´, etc.), atunci când acestea nu sunt m surate în context experimental; y ipoteze prea complexe, care fac referire la mai mult de dou variabile, în timp de procedura de testare statistic include numai dou variabile; y formularea ipotezelor de nul, al turi de ipotezele statistice, ceea ce încarc în mod inutil textul (este subîn eles faptul c ipotezele de nul sunt nega iile ipotezelor cercet rii); y ipoteze c rora nu le corespunde o testare statistic adecvat ; y enun area unor ipoteze care nu preced, ci urmeaz statistic .

unei proceduri de testare

c. Prezentarea modelului cercet rii. Aceasta presupune descrierea variabilelor cercet rii; descrierea e antionului (mod de constituire, criterii de includere sau de excludere, m rime, popula ie de referin ). Gre eli frecvente:
y omiterea prezent rii variabilelor;

y prezentare confuz a variabilelor, f r dependente i a celor independente;

identificarea explicit

a variabilelor

y omiterea prezent rii modului de constituire a e antionului.

d. Descrierea metodelor de investiga ie. Instrumentele utilizate în recoltarea datelor vor fi descrise în mod adecvat. Dac este vorba de teste Äclasice´, bine cunoscute, se va face referire la referin ele care le sus in din punct de vedere teoretic i practicaplicativ. Dac este vorba de instrumente realizate de autorul tezei, se va dedica un spa iu corespunz tor descrierii procesului de construc ie i testare a calit ilor psihometrice ale acestuia (analiz de itemi, consisten intern , validitate de construct). Gre eli frecvente:
y utilizarea unor instrumente de investigare ale c ror caracteristici psihometrice nu sunt cunoscute; y omiterea analizei caracteristicilor psihometrice ale instrumentelor create de autorul tezei.

e. Descrierea procedurilor de recoltare a datelor. Rezultatele unei cercet ri sunt puternic influen ate nu doar de caracteristicile instrumentelor utilizate, ci i de modul în care se desf oar aplicarea lor. O prezentare succint a procedurii de investigare (modul de rela ionare cu subiec ii, aspecte de organizare a investiga iei, etc.), are darul de a înt ri încrederea în calitatea datelor recoltate. Gre eli frecvente:
y ignorarea importan ei i, implicit, a prezent rii aspectelor procedurale.

Capitolul 3. Rezultatele cercet rii

Capitolul dedicat prezent rii rezultatelor va trebui s valorifice în mod sistematic, clar i inteligibil datele ob inute, în sprijinul test rii ipotezelor cercet rii. Din acest punct de vedere, se vor avea în vedere: a. Prezentarea i analiza datelor. Datele statistice vor fi supuse unei analize pe dou niveluri: analiza statistic descriptiv (prin indicatori adecva i scalei de m surare a variabilelor) i testarea ipotezelor (prin proceduri adecvate fiec rei ipoteze, naturii i caracteristicilor variabilelor). În principiu, rezultatele trebuie s acopere cerin ele modelului cercet rii i s vizeze în mod direct i explicit ipotezele acesteia. Tabelele i figurile vor fi incluse în acest capitol numai în m sura în care sunt cu adev rat justificate. Gre eli frecvente:
y abuzul de grafice (este recomandabil s se apeleze la grafice pentru ilustrarea unor rela ii între variabile i nu pentru reprezentarea unor variabile individuale; atunci reprezentarea unei variabile individuale este absolut necesar , se va apela de preferin , la modalit i moderne ± box-plot, stem and leaf, în locul histogramelor);

y grafice sau tabele incluse la anexe, ceea ce face dificil în elegerea lucr rii; y tabele excesiv înc rcate cu cifre, care fac dificil în elegerea acestora; y abuzul de statistic , prin utilizarea unor prelucr ri nejustificate sau prin testarea aceleia i ipoteze cu mai multe teste statistice; y teste statistice inadecvate ipotezei sau naturii rela iei dintre variabile; y plasarea rezultatelor la testele statistice în sec iunea Anexe (rezultatele se introduc în text, acolo unde se i discut semnifica ia lor psihologic ); y prezentarea incorect a rezultatelor la testele statistice, de ex., se scrie numai valoarea lui p, f r valoarea testului (se vor respecta recomand rile specifice pentru prezentarea rezultatelor fiec rui test statistic în parte, a a cum sunt prezentate în cursul de specialitate); y exces de zecimale (în mod obi nuit, dou majoritatea indicatorilor statistici);

zecimale sunt suficiente pentru

y exces de valori numerice, prin preluarea nejustificat a tuturor datelor afi ate de programele statistice, de i cele mai multe nu prezint un interes direct i nici nu sunt în elese de student; y absen a unor etichet ri adecvate a valorilor, fapt care face dificil în elegerea rezultatelor; adesea, datele sunt preluate împreun cu texte în limba englez , emise de programele de prelucrare;

b. Interpretarea psihologic a rezultatelor, care înseamn Ätraducerea´ rezultatelor statistice în concluzii cu semnifica ie psihologic . Se vor sublinia rela iile dintre rezultatele proprii i cele raportate în literatura de specialitate. Gre eli frecvente:
y prezentarea doar a rezultatelor numerice discuta sensul psihologic al acestora;

i a semnifica iei statistice, f r

a se

y prejudecata dup care neconfirmarea unei ipoteze de cercetare, prin admiterea ipotezei de nul reprezint un punct negativ al lucr rii (în realitate, dac modelul de cercetare a fost bine realizat i corect aplicat, o infirmare statistic a ipotezei poate fi foarte semnificativ din punct de vedere psihologic, iar autorul trebuie s fie preg tit pentru a surprinde sensul acestui rezultat);

Capitolul 4. Concluzii si aprecieri finale

Capitolul de concluzii va cuprinde o sumar reluare a obiectivelor i motiva iei cercet rii, urmate de sinteza rezultatelor ob inute i a semnifica iei acestora în contextul literaturii dedicate temei analizate.

Se pot face aprecieri cu privire la dificult i întâmpinate pe parcursul cercet rii, eventualele puncte slabe ale acesteia, care vor trebui evitate în viitor, precum i deschideri c tre alte direc ii de cercetare legate de subiectul respectiv. Capitolul va con ine un paragraf distinct dedicat Äcontribu iei personale´, în care vor fi men ionate cele mai relevante aspecte care au constituit contribu ia individual la realizarea temei. Dac este cazul, se va include i un paragraf în care se men iona Äcontribu ii originale´, acele aspecte care reprezint o noutate în raport cu tema studiat . Observa ii: o Preciz rile de mai sus se refer cele mai frecvente. la tezele cu subiect de cercetare care sunt, de regul ,

o În func ie de natura temei tratate, capitolele pot fi mai multe sau mai pu ine. o Titlul capitolelor poate fi formulat liber de autor, dar acesta va reflecta con inutul men ionat anterior.

Partea final

În partea final a tezei vor fi puse, în ordine, anexele, lista referin elor bibliografice, rezumatul în limba român i într-o limb de circula ie interna ional precum i CV-ul academic al autorului.

a) Anexe (dac este cazul)

În anexe se introduc informa ii care nu sunt imediat necesare în textul lucr rii pentru ca aceasta s fie în eleas sau care, dac ar fi fost introduse în text, ar fi îndep rtat cititorul de la cursivitatea ideilor. Aici se pot pune chestionarele utilizate (dac sunt realizate de autor i dac dore te acest lucru), ilustra ii sau tabele suplimentare, diverse prelucr ri statistice, dac sunt utile celor interesa i de analize suplimentare, precum i orice materiale sunt considerate relevante pentru tem . Se va avea în vedere ca num rul de pagini al anexelor s nu fie excesiv.

b) Lista referin elor bibliografice

Lista referin elor bibliografice ilustreaz volumul i calitatea document rii teoretice a autorului i este una dintre componentele importante ale lucr rii. Ea este, de asemenea, expresia atitudinii etice în raport cu sursele de informare utilizate.

Crearea unei liste de referin e se supune câtorva reguli de baz : - citarea tuturor surselor, indiferent de natura lor primar surse electronice sau internet, surse orale, etc.); (surse scrise de orice natur ,

- toate sursele citate în textul lucr rii trebuie s se reg seasc în lista de referin e; - to i autorii din lista de referin e trebuie s fie cita i în text; - utilizarea unui format standard de citare, unic pe tot parcursul lucr rii.

Mediul academic i publicistic promoveaz reguli foarte stricte în ceea ce prive te formatul de citare a surselor. Nu exist un standard universal, dar unul dintre cele mai r spândite, nu doar în mediul psihologic, este cel promovat de APA. Câteva reguli generale ale formatului de citare: - În text, citarea se face prin numele autorului urmat de anul public rii lucr rii. De exemplu: Ä... text... (Ionescu, 2004)´, sau Ä...a a cum afirm Ionescu (2004)´. - Se utilizeaz un singur stil de citare pe tot parcursul lucr rii. - Preluarea identic a unui fraze va fi citat cu indicarea paginii din sursa utilizat . De exemplu: Ätext citat´ (Ionescu, 2004, p. 125). - În cazul în care sunt mai mult de trei autori, în text se va trece numai numele primului, urmat de expresia et al. (în lista de referin e se vor scrie numele tuturor); - La citarea indirect , se va scrie numele autorului i anul public rii, urmate de expresia cit in., dup care se pune sursa direct . De exemplu: Ä... text... Popescu (2003), cit in. Ionescu (2004)´ - În text nu se utilizeaz decât numele autorilor. - În lista de referin e prenumele autorilor poate fi limitat la ini iale. - Titlul revistei, al c r ii din care este citat un articol sau o sec iune, se vor scrie cu litere italice. La fel se procedeaz i cu titlul comunic rii tiin ifice la un congres. - La citarea unui articol de revist sau sec iune de volum, în lista de referin e se vor trece i paginile (sau, cel pu in, pagina de început). - Pentru sursele preluate de pe internet, se vor nota adresa accesate. i data la care au fost

- Lista de referin e va fi ordonat alfabetic, cu indentarea liniei a doua urm toare (dac exist ), conform modelelor de mai jos.

i a celor

Exemplific ri:

Ahrons, C. R., & Rodgers, R. H. (1987). Divorced families : a multidisciplinary developmental view. New York: W.W. Norton. Banderet, L. E., & Burse, R. L. (1991). Effects of High Terrestrial Altitude on Military Performance. In R. Gal & A. D. Mangelsdorf (Ed.), Handbook of Military Psychology: John Wiley&Sons Ltd. Sacco, G. (2002). Errors, mistakes, cultures. Comunicare la 25th EAAP Conference, Warsaw. Wilde, G. J. S. (1994). Target Risk, http:\\pavlov.psyc.queensu.ca\target\index.html, accesat la 25.05.2000

c) Rezumatul în limba român , de minim 350 i maxim 500 de cuvinte. Pentru tezele care se bazeaz pe studii de cercetare, rezumatul va fi structurat astfel: suport teoretic, obiectivele cercet rii, metodologia cercet rii, rezultate, concluzii. Pentru tezele care dezvolt alte tematici, rezumatul va fi astfel conceput încât s scoat în eviden cu prec dere contribu ia personal a autorului.

d) Rezumatul într-o limb de circula ie interna ional va fi traducerea versiunii române ti, inclusiv titlul lucr rii.

e) CV-ul academic al autorului tezei. Acesta nu va dep i, de regul , o pagin i va scoate în eviden perioada de studii, lucr ri realizate, comunicate sau publicate (cu citarea adecvat a acestora), participarea la manifest ri tiin ifice studen e ti sau de alt nivel, stagii de preg tire în diferite institu ii academice din ar sau din str in tate, implicarea în proiecte didactice, tiin ifice sau civice, relevante sub aspect academic sau profesional. În toate aceste cazuri se va men iona sumar natura contribu iei pe care a avut-o.

2.2 Exigen e de editare

Lucrarea va fi editat pe computer urm torul set de criterii:

i tip rit

la imprimant , într-o form

care trebuie s

respecte

o Formatul de pagin : A4, scris numai pe o fa o Margini: sus/jos=2.5 cm, stânga=3.5 cm, dreapta=2,5 cm

o Tipul fontului: Times New Roman, cu sau f r diacritice române ti o M rimea fontului: 12 o Spa iere: 1 linie o Numerotare pagini: jos, la mijlocul paginii o Titlurile capitolelor, cu majuscule i pe pagin nou o Titlurile subcapitolelor sau subpunctelor, în continuarea textului, la dou linii distan , cu litere bold o Forma de prezentare: legat cu arc sau copertat o Num r de copii: dou , unul la secretariat, al doilea la profesorul coordonator

Nu este impus o m rime standard a lucr rii. Orientativ, aceasta poate avea între 40 i 100 de pagini. În mod obi nuit, cele mai multe lucr ri cuprind în jur de 60 de pagini. Num rul de pagini în sine, nu reprezint un criteriu de acordare a notei.

2.3 Recomand ri stilistice

Teza va fi scris în stil impersonal (nu se va utiliza persoana I-a). Se va folosi un limba simplu inteligibil , într-o structurare logic i clar. Informa iile vor fi comunicate într-o manier i coerent . direct i

Se va acorda aten ie elimin rii gre elilor gramaticale i de editare.

2.4 Exigen e etice

Lucrarea trebuie s reflecte integral munca autorului. Sursele bibliografice vor fi men ionate în lista de referin e. Contribu iile de sprijin din partea altor persoane sau institu ii vor fi men ionate la ÄMul umiri´. Plagiatul reprezint un act de contrar conduitei academice care este tratat în conformitate cu prevederile cap. 4 din prezentul ghid. Prin plagiat se în elege utilizarea ideilor sau cuvintelor unei alte persoane, f r men ionarea sursei. Reprezint plagiat i preluarea f r citare a figurilor, tabelelor i schemelor.

Activit ile psihologice desf urate pentru recoltarea datelor de investigare sau experimentelor, vor respecta normele Codului etic i de conduit impus de Colegiul Psihologilor din România.

3. Recomand ri practice

ÄNu exist chin mai mare, decât chinul provocat de scrierea unei teze (...). Stresul, ca orice alt stare psihic , se infiltreaz în comportamentul expresiv, afectând i stilul de exprimare´. Aceste cuvinte au fost spuse de G.W. Allport i, chiar dac se refer la o tez de doctorat, situa ia nu este cu mult diferit în cazul uneia de licen sau de masterat. În cazul unei teze de licen , mai ales, dar i a celei de masterat, principala dificultate vine din lipsa de experien cu proiecte academice majore. Recomand rile de mai jos încearc s suplineasc tocmai acest aspect. - Cea mai frecvent surs de dificult i este alegerea gre it a temei. o Este de recomandabil ca tema s autorul are un interes real. fie aleas într-un domeniu al psihologiei pentru care

o Înainte de a fixa titlul, va fi consultat articole din reviste.

literatura de specialitate ce prec dere studii

i

o Este recomandabil dezvoltarea unui proiect tiin ific sau lucr ri de cercetare realizat pe parcursul studiilor universitare. - Chiar i cea mai atractiv i interesant tem poate fi improprie, dac nu sunt evaluate corect resursele necesare i cele disponibile (metodologie utilizabil , constituirea e antionului, etc.). - O tem confuz definit , lipsit de obiective i ipoteze clare, nu permite o abordare metodologic eficient i devine foarte greu de finalizat. - M rimea e antionului de cercetare. În principiu, e antioanele de cercetare pot avea orice m rime, cu condi ia aplic rii testelor statistice adecvate. Totu i, de i e antioanele mai mari de 30 de subiec i sunt considerate, din punct de vedere statistic, suficiente, rezultatele ob inute pe un num r mic de subiec i sunt pu in stabile i generalizabile. Recomand rile uzuale cu privire la volumul e antioanelor de cercetare consider : Äinsuficiente´ e antioanele mai mici de 100 de subiec i, Äsuficiente´ e antioanele cuprinse între 100 i 199 de subiec i i Äbune´ e antioanele formate din 200 de subiec i sau mai mul i. Desigur, în cercet ri clinice sau în condi ii de experiment, este dificil de constituit e antioane de o asemenea m rime, dar se va urm ri atingerea, pe cât posibil, cel pu in a unor e antioane suficient de mari. - Timpul disponibil este una dintre resursele cele mai presante. Cele mai multe gre eli compromisuri deriv din limit rile temporale. o Pentru o lucrare bun sunt necesare multe luni de lucru intens. o În mod normal, aspectele preg titoare (studiul bibliografiei generale, alegerea titlului, evaluarea resurselor necesare) ar trebui începute cu pân la un an înainte de termenul de o predare. i

o Planificarea activit ilor ar trebui s lase un timp de cel pu in o lun datelor de cercetare i finalizarea lucr rii. o Lucrul la capitolele teoretice se poate desf ura în paralel cu cercetarea.

pentru analiza

- Atunci când apar dificult i se va apela imediat la profesorul coordonator.

4. Evaluare

Teza este rezultatul muncii individuale a studentului, care are întreaga responsabilitate pentru con inutul i forma acesteia. În realizarea ei, studentul trebuie s respecte cerin ele obligatorii men ionate mai sus, s urmeze orient rile i recomand rile din prezentul ghid. În mod generic, aspectul cel mai important care face obiectul evalu rii tezei este contribu ia personal . Prin contribu ie personal se în elege volumul, complexitatea i calitatea activit ii individuale desf urate pentru realizarea temei, sub toate aspectele care o compun. Studentul trebuie s fie capabil s explice toate aspectele teoretice i practice care fac parte din lucrare. În caz contrar, se va aprecia c acestea nu reprezint contribuia sa personal . Originalitatea i noutatea sunt un indicatori de valoare i vor fi apreciate ca atare dar, la acest nivel, nu se a teapt în mod necesar lucr ri cu caracter de noutate tiin ific sau teoretic ci, mai ales, eviden ierea capacit ii de a realiza un proiect academic în conformitate cu normele i exigen ele metodei tiin ifice din domeniul psihologiei.

Aspectele supuse evalu rii în procesul de notare al unei teze sunt urm toarele (în parantez , num rul maxim de puncte pentru fiecare aspect): a) Criterii teoretice. Nivelul cuno tin elor teoretice, gradul lor de relevan în raport cu tema abordat , capacitatea de a identifica i de a analiza literatura de specialitate (max. 3p); b) Criterii metodologice. Capacitatea de a realiza adecvat în raport cu tema (max. 3p); i de a opera cu un model metodologic

c) Criterii analitice. Capacitatea de a prelucra i de a analiza datele i informa iile, precum i aceea de a emite concluzii adecvate în raport cu acestea (max. 3p); d) Criterii stilistice. Capacitatea de a redacta o lucrare academic în mod structurat i coerent, într-un limbaj tiin ific adecvat i în concordan cu standardele formale impuse (max. 1p);

În caz de plagiat, profesorul coordonator va consemna acest fapt într-un referat distinct, cu men ionarea probelor care îl sus in, i va propune respingerea tezei de la sus inere. Decizia de respingere va fi luat de conducerea catedrei, dup analiza tezei i discutarea cu studentul.

Dac se decide respingerea tezei pentru plagiat, studentul nu mai are dreptul s refac teza i nici s se prezinte cu o alt tez în cadrul sesiunii respective de examen. Dac plagiatul este dovedit în faza de sus inere a tezei, de c tre comisia de examen, teza va fi notat cu 1.

jos.

Profesorul coordonator întocme te un referat de evaluare, în conformitate cu modelul de mai

Pentru a fi acceptat la sus inere, lucrarea va trebui s primeasc cel pu in nota 6 din partea profesorului coordonator. Nota propus de profesorul coordonator va fi luat în considerare de c tre comisia de licen , prin însumare cu notele membrilor comisiei i efectuarea mediei. Dac între media notelor profesorilor din comisie i nota propus de profesorul coordonator este o diferen mai mare de dou puncte, nota profesorului coordonator se exclude din calculul mediei generale.

REFERAT DE EVALUARE al tezei de licen /diserta iei de masterat cu titlul

.............................................................................................................................. realizat de

................................................................................................................................ Criteriideevaluare Criterii teoretice (max. 3 p) Gradul de interes al temei (actualitate, noutate, originalitate) acordat ..... (max 1) Volumul i relevan a contribu iei teoretice în raport cu tema Capacitatea analitic i spiritul critic în raport cu suportul teoretic acordat ..... (max 1) Punctaj (max 1)

acordat ..... Criterii metodologice (max. 3p) Calitatea modelului metodologic (fundamentare, adecvare la tem , calitatea ipotezelor, adecvarea e antionului) Calitatea psihometric a instrumentelor utilizate (fidelitate, consisten intern , validitate) Calitatea procedurii de lucru (calitatea m sur rii, evitarea erorilor, respectarea normelor etice) Criterii analitice (max. 3p) Calitatea prelucr rii statistice (statistici descriptive, statistici inferen iale, adecvarea lor la datele analizate) Calitatea concluziilor (interpretarea statistic rezultatelor) i psihologic a (max 1.5) acordat ..... (max 1.5) acordat ..... (max 0.5) acordat ..... (max 0.5) acordat ..... (max 1) acordat ..... (max 1) acordat ..... (max 1) acordat .....

Criterii stilistice (max. 1p) Calitatea stilului de redactare (claritatea exprim rii, logica structur rii, corectitudinea gramatical ) Respectarea exigen elor formale de redactare(cele prezentate la cap. 2.2 din Ghid) Nota propus (suma punctelor acordate)

Concluzii, recomand ri:

Apreciez c lucrarea ............................................ condi iile pentru sus inere în vederea ob inerii licen ei în psihologie/diplomei de master.

Profesor coordonator Data

Referin e bibliografice

Allport, Gordon W. http://www.wjh.harvard.edu/psych/ug/Thesis/VI.Allport.htm, 9 aug., 2005 Arne Evers, (1997). The Revised Dutch Rating System for Test Quality, www.psytech.co.uk/downloads/ guidelines California State University, (2005). Psychology Thesis Guidelines, http://www.csulb.edu/, accesat la 8.08.2005 George Mason University, (2004). Psychology Writing Guide, http://www.gmu.edu/, accesat la 17.08.2005 Universitatea Babes-Bolyay, Catedra de psihologie (2004). Ghid de redactare a tezei de licen masterat, www.psihologie.ro, accesat la 8.08.2005 Villanova University, (2004). A Guide to the Writing of the Master¶s Thesis, http://www.gradartsci.villanova.edu, accesat la 8.08.2005 Wayne State University, (2004). Format guidelines for preparing dissertations,http://www.gradschool.wayne.edu, acesat la 8.08.2005 theses and si

Wesleyan University,

Thesis guidelines, (2004). http://www.wesleyan.edu/css/main/thesis_guide.html

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->