38.

Nichifor Crainic, Desmrginire

1. Expresii i locuiuni cu termenul inim: a-i lua inima n dini; a avea/a i se lua o piatr (de) pe inim; cu tragere de
inim; apune la inim; din inim; a-i deschide inima etc.
2. Virgulele din versul: Iar tu, frumoas lume, s-mi pari o piatr seac izoleaz o structur n vocativ de restul enunului.
3. Sinonime contextuale ale cuvintelor: amar - trist, mhnit; azur - albastru ceresc, infinit.
4. Tema: moartea/eliberarea spiritual (prin moarte); motive literare: vrful de munte, norul, inima, lumina .a.
5. Prezena eului liric este marcat la nivel lexico-gramatical prin forme verbale i pronominale de persoana I: m voi sui,
(inima)-mi, voi sfrma .a.
6. Verbele la viitor (m voi sui, voi deslipi, voi sfrma, s-or lumina etc.) situeaz experiena de cunoatere ntr-un viitor
nedeterminat, conferind afirmaiilor date un aspect filozofic, meditativ. Exprim, n acelai timp, virtualul, posibilitatea.
7. Un simbol cheie pentru nelegerea mesajului poetic este norul, desemnat n context i prin metafora alup. Acest
simbol are semnificaia nlrii spre absolut, desemnnd aspiraia fiinei umane spre descoperirea naturii sale angelice,
spirituale. Simbolului i se asociaz termeni din aceeai arie semantic: valul de azur, oceane de vzduhuri, cretete de
hu, lumin.
8. Ultima strof reia i poteneaz ideea poetic a textului: cltoria fiinei umane spre necunoscut, trecerea ctre o alt
dimensiune gnoseologic. Cltoria ncepe din punctul culminant al existenei, vrful de munte (metafor avnd
semnificaia morii), continu ca o perindare prin spaiul celest, ajungnd la o culminare n spirit, pe cretete de hu
(metafor cu rol hiperbolic), la o nvluire total n lumina pur a absolutului, a nemrginirii. Un derivat adjectival original
de la adverbul pretutindeni sugereaz infinitatea - O pretutindeneasc vibrare de lumin, asociind sugestia vizual cu cea
acustic i tactil: boare de muzic divin. Versul final conine o metafor plastic, zgura prerilor de ru, precum i
epitetul despovrat, care indic eliberarea definitiv de urmele trecutului.
9.Titlul, Desmrginire, constituie un derivat creat de la substantivul mrginire (cu sensul de nchidere, limitare).
Dezmrginire presupune un neles privativ: renunarea la mrginire, adic expansiunea spiritului n absolut. n text, apar
numeroase simboluri ale descturii, ale depirii unei condiii limitate Voi sfrma sub pleoap tot spaiul din jur / i-
mi voi culca suspinul pe norul meu: alup / Ritmat de arhangheli, i de pe vrf de munte m voi sui pe-un nor.