Paştele creştin

Paştele este o sărbătoare religioasă creştină, ce comemorează învierea lui Iisus

Hristos, la trei zile după crucificarea sa în Vinerea sfântă, lucru care marchează
sfârşitul postului Paştelui. Paştile sunt sărbătoarea cea mai sfântă din calendarul
creştin, urmate de Crăciun şi recunoscute ca zile libere în majoritatea ţărilor de
tradiţie creştină, cu excepţia notabilă a Statelor Unite, unde este sărbătorită doar
duminica Paştelui (şi nu şi lunea Paştelui).

Paştile creştine au loc nu departe în calendar de sărbătoarea Paştelui evreiesc -

Pesah, care comemorează Exodul, pentru că se crede că Iisus a înviat în zilele în
care se ţinea această festivitate.

Învierea Domnului - pictură de Tiziano Vecello, 1520-1522

Data Paştelui
În 2008, Paştele creştin s-a sărbătorit pe 27 aprilie de către ortodocşi şi pe 23
martie de către catolici. În 2009, va avea loc pe 12 şi respectiv 19 aprilie.

Paştele sunt sărbători a căror dată este variabilă, pentru că nu corespunde unei date
fixe din calendarul gregorian (care urmăreşte mişcarea Soarelui şi schimbarea
anotimpurilor). De fapt, ele sunt bazate pe calendarul lunar, ca şi pe cel utilizat de
iudei. După primul sinod de la Niceea din 325, s-a decis ca Paştile să fie sărbătorite
duminica de după a 14-a zi din prima lună lunară din primăvară (teoretic, prima
duminică după o lună plină, începând cu data echinocţiului de primăvară). În
sfârşit, toate Bisericile acceptă metoda de la Alexandria, care plasează echinocţiul
din emisfera nordică pe 21 martie (poate apărea două zile mai devreme sau mai
târziu), data lunii pline fiind determinată după ciclul metonic. O problemă care a
apărut mai târziu este diferenţa de practică dintre Bisericile apusene şi răsăritene.
Primele au adoptat calendarul gregorian pentru a calcula data Paştelor, iar ultimele
calendarul iulian. Există totuşi un număr însemnat de biserici răsăritene ce folosesc
calendarul gregorian. A fost propusă o reformă pentru metodologia de calculare a
datei Paştilor prin summitul de la Alep, (Siria), din 1997. Aceasta ar fi permis
eliminarea diferenţelor de dată între bisericile occidentale şi orientale; reforma ar fi
trebuit să intre în vigoare în 2001, dar a eşuat.

Calculul datei Paştelui, cunoscut sub numele de păscălie (lat computus), este destul
de complicat. În timp au apărut pe lângă metodele tradiţionale şi unii algoritmi,
precum cel realizat de matematicianul Carl Friedrich Gauss.

Nume

Felicitare de Paşti

Potrivit cercetătorilor Vaticanului cuvântul „Paşte” derivă din ebraică „pesah” (

‫)פסח‬, care semnifică trecere. În Vulgata s-a tradus cu expresia „transitus Domini”
(trecerea Domnului) devenită în engleza iacobină passover. Cuvântul în aramaică
este pas.ha, care stă la originea cuvintelor greceşti şi latine πάσχα, pascha. O altă
interpretare, răspândită în secolele trecute la catolici, a fost aceea de „pascha –
passione”, de la „passione – suferinţă” (în greacă: πάσχω (páscho – sufăr), πάσχει
(páschei – suferă).

Unele limbi germanice numesc această sărbătoare după zeiţa Eostre :

• germană Ostern (das), germana superioară medievală: ōsteren din vechea

germană superioară: ōstarun, ōstarūn (formă la plural)

• engleză Easter, dialect northumbrian: Eostre (În engleza medievală: ester,

estre din englza veche: ēaster, ēastre. Alte denumiri ale Zeiţei Mame a
fertilităţii, reînvierii şi zorilor: Ostare, Ostara, Ostern, Eostra, Eostre, Eostur,
 Eastra, Eastur, Austron and Ausos). La greci, zeiţa era numită Eos iar la
romani Aurora. Românii, imparţiali, au preluat ambele forme.

Ambele denumiri, germană şi engleză, provin din rădăcina indo-europeană aus- a

străluci

Cu toate acestea, în cea mai mare parte din ţările cu populaţie creştină (sau cel
puţin a ţărilor din Europa, dar nu numai) numele Paşti provine din ebraicul pessah
(Paşte) :

În limbile următoare denumirea În limbile următoare denumirea

sărbătorii derivă din pesah sărbătorii are altă origine:

• afrikaans Pase, Paasfeest • arabă ‫'( ﻋﺒﺪ ﺍﻟﻘﺒﺎﻣﺔ‬îdul-qîyâma), ‫ﻋيﺪ ﺍﻟفصح‬

• albaneză Pashket
• aragoneză Pascua
• azeră din. pasxa
• bască Bazko
• bielorusă пасха (Pascha),
Вяликджень (Vialikdzień)
• bretonă Pask
• catalană pasqua (Mallorca
pasco)
• cebuană Pasko sa
Pagkabanhaw
• cornică Pask
• creolă antilană Paske
• creolă haitiană Kreyòl Pak,
popular: Paske
• creolă saramanccană paas,
Pasen
• daneză påske
• ebraică ‫( פסח‬pesaH), ‫פסחא )חג‬
‫פסח כשר ושמח‬, (‫נוצרי‬
• esperanto Pasko
• georgiană პასექი (pasekʼi)
• filipineză Pascó ng
Pagkabuhay
• franceză Pâques
• friulană Pasche
• frizonă Peaske
• galiciană pascua
• germană sub-rineană Paisken
• greacă Πάσχα (Pasha); Λαμπρή
(Lambrì)
• idiş ‫( פסח‬pesaH); (USA:
paskhe)
• ilongo Paskua sang
• armeană Զատիկ [Zadik, Zatik]
(Înviere)
• bosniacă Uskrs
• bulgară Великден (Ziua cea Mare)
• cehă velikonoce (chiar dacă are formă
de plural se traduce "Noaptea cea
Mare")
• chineză 复活节 (名 复活节[日]后的)
(fùhuójié)
• coreană 부활절 (buhwal-zòl)
• croată Uskrs (Înviere)
• estonă lihavõtted, lihavõtte[d]püha[d]
(sărbătoarea grasă, cărnoasă referitor
la sfârşitul postului), ülestõusmispüha
(sărbătoarea învierii), munadepüha
(sărbătoarea ouălelor), kevadpühad
(sărbătoarea primăverii)
• finlandeză pääsiäinen (Dialect ingrian:
pǟsiä, pǟsiäine) (din verbul päästä cu
multiple sensuri: a trece, a scăpa de, a
se elibera. Marchează sfârşitul
postului) În Evul Mediu se numea
Pāsche
• hindi ईसटर (îsṭar)
• japoneză: sărbătoarea religioasă este
numită 復活祭 (fukkatsu-sai), lit.
Sărbătoarea Învierii, iar petrecerea de
Paşti este numită イースター (iisutaa,
din engl. Easter)
• khmeră
buNürM%kézáEdlRBHeys)URKisþrs
´eLIgvij
• laponă saami beassážat
• letonă Lieldienas (Ziua cea Mare)
 Pagkabanhaw • lituaniană Velykos
• indoneziană Bahasa: Paskah, • macedoneană Велигден, воскрес,
Terjemahan Lama: Pasah велигден
• interlingua pascha • malteză L-Għid (m) [le:yt]
• inuktitut ᒪᑭᕝᕕᐊ (makivvia) • maori Aranga
• irlandeză Cáisc, Cáisg • mongolă улаан єндєгний баяр
• islandeză páskar • persană ‫ﻋيﺪ پﺎک‬
• italiană Pasqua (bolonieză: • polonă Wielkanoc (Noaptea cea Mare)
Pâsqua, calabreză: Pasca, • punjabi ਈਸਟਰ
emiliano-romaniolă: pasqva,
• romanes Patragi, (Finlanda: pooska,
friulană: Pasche, griko
Ungaria: patradyi, Germania: patraja)
salentino: PPàsca, milaneză:
• sârbă Ускрс, Uskrs (Înviere)
Pàsqua, napoletană: Pàsca,
• slovacă Veľká noc (Noaptea cea Mare)
piemonteză: Pasqua, Pasca,
• slovenă Vélika noč (Noaptea cea
reggiană: Pascua, sardă:
Mare)
(campidană: Pasca, Pàsca,
• tailandeză ช่วงอีสเตอร์
alghereză, gallureză,
logudoreză, tabarchină: • ucraineană Великдень (Ziua cea
Pasca), veneţiană:Pàskua) Mare), пасха
• kazahă пасха • ungară húsvét
• latină pascha (sau Festa • urdu (mashraqi)
Paschalia) • vietnameză lễ Phục sinh
• leoneză Pascua
• malaeză Paskah
• malgaşă paska
• manx Caisht
• neerlandeză Pasen, Paasfeest
• norvegiană påske
• papiamentu Pasku
• portugheză Páscoa, Brazilia:
páscoa
• reto-romană vezi romanşă
• romanes (Finlanda) pooska
• romanşă Pasca (Forme
dialectale: suprasilvană
Pastgas, subsilvană Pastgas,
supramirană Pasca, puteră:
Pasqua, valadră: Pasqua)
• română Paşti s.m.pl. (var.
Paşte s.m.sg.)
• rusă Пасха
• saxonă veche pāska, ôstar(?)
• scoţiană Càisg, Chàisg, Caisc,
Pask
• spaniolă castiliană Pascua [de
resurectión]
• sūdoviană Paskhā
• suedeză påsk articulat:
 (påsken)
• swahili Pasaka
• tagalog pasko ng Pagkabuhay
• tamilă pAskuttirunAL
• turcă Paskalya [yortusu]
• ucraineană Пасха, Великднь
(Ziua cea Mare)
• valenciană Pasqua
• valonă Påkes
• velşă Pasg, Pasc