P. 1
ROMANUL_EPISCOPILOR_CRUCIATI

ROMANUL_EPISCOPILOR_CRUCIATI

|Views: 214|Likes:
Published by Anca Stati

More info:

Published by: Anca Stati on Aug 06, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/25/2012

pdf

text

original

Sections

  • Capitolul I
  • Capitolul II
  • Capitolul III
  • Capitolul IV
  • Capitolul V
  • Capitolul VI
  • Capitolul VII
  • Capitolul VIII
  • Capitolul IX
  • Capitolul X
  • Capitolul XI
  • Capitolul XII
  • Capitolul XIII
  • Capitolul XIV
  • Capitolul XV

Sovrompatriarhia sau: Doar cei ce nu se pot desprinde de
propria lor existen\[ spioan[ =i aservit[ denigreaz[ misionarismul
=i solidaritatea cre=tin[
.

}ntrebare: C[l[torea\i des de la Gratz, de cine era\i trimis, cu
cine lua\i leg[tura =i ce realiza\i ?
R[spuns: La Gratz veneam cam de doua ori pe an pentru a
vizita biserica =i colonia rom`n[. Locuiam la hotel =i luam con-
tact ]n primul r`nd cu preotul Dumitra=cu de la Biserica Rom`n[
din Gratz. La Gratz nu eram trimis de nimeni, ci veneam din
proprie ini\iativ[ pentru scopurile pe care le-am ar[tat mai sus,
adic[ pentru scopuri biserice=ti.
R[m`neam uneori ]n Gratz, doua trei s[pt[m`ni, alteori 2-3
zile =i de c`te ori veneam luam leg[tura cu maiorul englez
Montgomery, pentru a primi de la el pachetele cu ajutoare din
partea englezilor.

Maiorul Montgomery era nepotul mare=alului Montgomery.
El m[ primea foarte politicos, protocolar. Avea o polite\[
exagerat[. Cu G`ld[u Florian am fost primi\i numai la sosirea
noastr[ la Gratz.

Discu\iile noastre (]ntre mine =i Montgomery) erau banale.
Montgomery n-a ]ncercat s[ m[ folosesc[, s[ m[ recruteze =i nici
al\i militari din cdt. lui sau al\i civili din Gratz.-
Nu cunosc care era +eful Serv. de Inf. american la Gratz.
}ntrebare: Ce agen\i americani din r`ndul fugarilor rom`ni,
ai cunoscut la Istambul ?
R[spuns: Decei =i Abeles, ambii ]n Serviciul americanilor.
Al\i rom`ni ]n Serviciul americanilor, nu mai cunosc.
}ntrebare: }n ce const[ activitatea acestor agen\i ?
R[spuns: Nu am nici un element concret care s[-mi arate

R[spuns: }n Spania se g[sesec toate v`rfurile simiste. +i
generalul Chirnoag[ este la Madrid, dar face dese c[l[torii la Paris.
Nu =tiu ce interese are el la Paris. Cu Platon Chirnoag[ am discutat
la Paris, sf[tuindu-l s[ vorbeasc[ cu Sima pentru a ]nceta certurile
]ntre refugia\i. Chirnoag[ p[rea ]ns[ mai intransigent ca Horia
Sima.-

Nicolae st[ la Madrid ]ntr-un palat somptuos. Pe acesta
nu l-am v[zut niciodat[.
Pe Mihai l-am v[zut de doua ori. Cel mai apropiat =i cel mai
intim om al s[u este Generalulu Petre Laz[r.-
^ Regele mi-a spus c[ Visarion Puiu se afl[ la Lugano,
sf[tuindu-m[ s[-l vizitez =i s[-l ajut, fiind internat ]ntr-un azil de
b[tr`ni. Regele m-a rugat s[-l sf[tuiesc pe Visarion Puiu s[ rup[
rela\iile cu legionarii. La Lugano, am mai ]nt`lnit pe preotul
Vasilovschi, pe M. R[utu =i c`\iva al\i tineri interna\i ]n Sanatoriul
de Stat de acolo.
}ntrebare: Unde v-a\i deplasat din Elve\ia ?
R[spuns: Am plecat cu avionul la Londra pentruc[ se stabilise
de c[tre Consiliul ecumenic, ca vizita (pesemne -
n.a) mea oficial[ s[ se fac[ la Londra. Aici urma s[ fie =i sediul
meu stabil. De=i eu eram de p[rere s[ r[m`n cu re=edin\a la Ge-
neva, unde era =i regele, c[ la Paris biserica era ]nchis[ fiindc[
luptau dou[ tabere. To\i cu care am luat contact, m-au sf[tuit
s[ plec ]n Anglia. Printre ace=tia care m-au sf[tuit s[ plec la
Londra, au fost: regele, Bossi, Visarion Puiu.
Visarion Puiu sus\inea c[ dac[ am posibilitatea s[ ob\in un
pa=aport, ar fi foarte bine, pentruc[ ]narmat cu un astfel de pa=aport,
nu po\i fi niciodat[ b[nuit a fi agent comunist.
Punctul de vedere al Consiliului ecumenic, era hot[r`tor =i
categoric - ]n m[sur[ civilizat[ - pentru plecarea mea la Londra.
Atkinson, delegat pentru cele patru zone de ocupa\ie din Aus-
tria, al Consiliului ecumenic, era pentru plecarea mea la Londra.
Lungile discu\ii pe care le avusesem cu Visarion Puiu, m[
convinseser[ c[ nu voi putea realiza nimic pe t[r`m bisericesc,

dac[ nu voi accepta propunerea de plecare =i de a deveni rezident
al Angliei (adic[ stabil ]n Anglia). Am plecat ]mpreun[ cu G`ld[u,
cu avionul pe la ]nceputul anului 1949.
Am fost a=teptat la aeroport de Maiorul Iliescu, Gogu
Constantinescu, Laptiev, un arhiereu vicar englez cu un mic grup
de ofi\eri englezi care fuseser[ la misiunea englez[ din Bucure=ti.
Nu le =tiu numele acestor ofi\eri, dar unul din ei era c[s[torit (un
maior) cu Ada, fiica scriitorului Jean Bart.
Un alt ofi\er englez, un c[pitan, era c[s[torit cu o sor[ a so\iei
lui Camil B[rbulescu.
Maiorul =i c[pitanul englez vorbeau rom`ne=te. La aeroport se
mai g[sea episcopul Gibraltarului, vreo 6-7 rom`ni de la BBC
printre care ]mi amintesc de Cristea apoi Bercu =i Bischof, Iancu,
Ra\iu, Radu Tilea.-
Arhiereul vicar englez mi-a urat bun sosit ]n numele
arhiepiscopului Londrei, iar Iliescu ]n numele emigra\iei.
Vizita noastr[ la Londra era anun\at[ de c[tre Consiliul ecu-

menic.

Dup[ sosirea la Londra, am fost condus la familia Iliescu, so\ia
fostului general-medic Iliescu, deci nu la maiorul Iliescu.
De g[zduirea mea =i a lui G`ld[u, se ]ngrijise maiorul Iliescu
care nu era rud[ cu familia generalului Iliescu, ci numai o simpl[
potrivire de nume. Aici am stat vreo trei luni de zile ]n care timp
am fost vizitat de maiorul Iliescu.
}nso\it de Iliescu =i G`ld[u plus arhiepiscopul Gibraltarului,
am fost prezentat arhiepiscopului Londrei. Am mai f[cut vizite la
Minist. de Externe, la mare=alul cur\ii regale.
Ministrului de Externe Eden am fost prezentat ca episcop
al rom`nilor din Europa de Vestic[. Acesta m-a primit foarte
bine.

G`ld[u m[ asista ]n calitate de translator.
Arhiepiscopul de Canterbury, cuno=tea activitatea
bisericeasc[ a lui G`ld[u =i i-a adus mul\umiri pentru
activitatea depus[ ]n folosul bisericii anglicane.
65

64

Au mai fost prezen\i vre-o =ase episcopi englezi, c[rora pe
r`nd le-am f[cut vizite oficiale.
La domiciliul meu de la Dna Iliescu, am fost pe r`nd vizitat de
cei =ase episcopi =i am primit c[r\i de vizit[ de gratulare dela
curtea regal[ =i din partea episcopului de Canterbury.

Bucure=ti 2 Februarie 1954.
Interogatoriul a ]nceput la ora 8; interogatoriul s-a terminat la

ora 17.

}ntrebare: }n continuarea procesului verbal de interogatoriu din
1 Februarie, arat[ am[nun\it activitatea d-tale dup[ plecarea dela
Geneva la Londra ?
R[spuns: Am plecat cu avionul dela Geneva la Londra =i pe
drum nu s-a ]nt`mplat nimic, ajung`nd bine. La Londra, la
aerodrom, am fost ]nt`mpina\i de secretarul particular (func\ie ]n
ierarhia bisericii anglicane) care se numea Deiken.
Deasemeni, erau veni\i la aerodrom maiorul Iliescu pre=edintele
comitetului anglo-rom`n, profesorul Nandri=, fost profesor la
universitatea din Cern[u\i =i actualmente profesor la universitatea
din Londra, Puiu Cristea avocat dela emisiunea de radio Londra
BBC, iar ei spun BBS, doctorul Iliescu, fiul generalului doctor
ILIESCU din Bucure=ti, a f[cut studiile ]n Anglia =i este
medicul coloniei rom`ne la Londra, Florin Bercu =i Hugo
Bisov, fo=ti directori la Astra-Rom`n[ Bucure=ti =i Adina
Iliescu, doctor ]n teologie dela Oxford, secretara parohiei
rom`ne din Londra, sor[ cu dr. Iliescu, fiica generalului doctor
Iliescu din Bucure=ti.
Sosirea noastr[ fusese anun\at[ din timp dela Consiliul Ecu-

menic.

Deiken mi-a adresat un cuv`nt de bun sosit ]n numele
arhiepiscopului Londrei, Maiorul Gh. Iliescu ]n numele comitetului
anglo-rom`n =i Adina Iliescu ]n numele parohiei rom`ne din
Londra. Tuturor le-am r[spuns, aduc`ndu-le mul\umiri pentru
dragostea cu care m-au primit =i consider`ndu-m[ eu un trimis al

poporului rom`n, le-am spus c[ le aduc salutul din partea poporului
rom`n r[mas drept credincios.
Dela aerodrom am mers la casa familiei doctorului Iliescu.
Deoarece dintre to\i rom`nii afla\i la Londra, doctorul Iliescu avea
cea mai mare cas[ de locuit, ne-a pus mie =i lui G`ld[u, un
apartament la dispozi\ie, ]n casa sa.
A doua zi am ]nceput =irul vizitelor protocolare ]nso\it de
G`ld[u =i Adina Iliescu, prima vizit[ am f[cut-o maiorului
Gheorghe Iliescu pre=edintele comitetului anglo-rom`n. Aici se
aflau aduna\i majoritatea frunta=ilor coloniei rom`ne din Londra,
fiind ]n vizit[ la Iliescu. Seara am fost re\inu\i cu to\ii la mas[ =i
cu acest prilej am cunoscut pe ace=ti frunta=i =i totodat[ am
cunoscut primele aspecte rom`ne=ti - este vorba de rom`ni fugi\i
- =i engleze=ti, din Londra.
La mas[ au luat parte profesorul universitar Nandri=, profesorul
doctor Alexandru Ionescu, originar din Ia=i, unde a f[cut facultatea
de medicin[, venit la Londra pentru studii de specializare, devenit
unul din cei mai renumi\i cardiologi din Londra, fapt care ]n mod
excep\ional i s-a aprobat - fiind singurul str[in - dreptul de a practica
medicina ]n Anglia, Florin Bercu =i Hugo Bi=ov, directori ]n
compania Schell (O companie interna\ional[ unde intra =i fosta
Astra-Rom`n[) Fostul director al uzinelor Re=i\a Ing. ........ unul
din cei mai mari speciali=ti ]n problema o\elului care a fost angajat
de trustul fabricelor de o\el din Anglia ]n postul de consilier tehnic,
Doctorul =i Adina Iliescu, fra\i am`ndoi, Avocat Puiu Cristea,
profesorul Podea, prof. Iancu Ra\iu, fostul secretar al Lega\iei
rom`ne la Bruxelles =i Ing. Gacevici (to\i de la BBC), Viorel Tilea,
fostul ministru al rom`niei monarhice ]n Anglia cu nepotul lui
avocatul Radu Tilea care lucreaz[ la Ministerul de Interne ca
func\ionar, fostul ministru monarhic Gh. Constantinescu, fostul
ministru monarhic Loptev =i au mai venit trei rom`nce c[s[torite
cu ofi\eri englezi: Coca Devis, cu so\ul ei c[p. Devis^

5 ianuarie 1954, Bucure=ti

66

67

Interogatoriul a ]nceput la ora 8; interogatoriul s-a terminat la

ora 14.-

}ntorc`ndu-m[ de la Stockholm am fost ]mpreun[ cu G`ld[u
=i maiorul Iliescu la BBC unde am cunoscut pe Dir. General al
BBC-ului, al c[rui nume nu-l re\in ]ns[ era englez, pe Dir. Sec\iei
rom`ne=ti dela BBC tot englez, al c[rui nume deasemeni nu-l
re\in =i pe asistenta acestuia, o englezoaic[, care de fapt era ca un
fel de subdirector conduc`nd toate ac\iunile sec\iei rom`ne dela
radio BBC, ea vorbea =i pu\in rom`ne=te.-
Cu to\i cei ar[ta\i mai sus am avut o consf[tuire asupra
emisiunilor religioase morale pe care noi trebuia s[ le organiz[m.-
Cu acest prilej Dir. General al BBC-ului mi-a spus =i mi-a ar[tat
un buletin s[pt[m`nal cu tot felul de informa\ii din \ar[ precum =i
ziare mai principale ce apar ]n RPR, spun`nd c[ din acest mate-
rial pe care-l vom avea la dispozi\ie tot timpul eu =i G`ld[u trebuie
s[ extragem toate informa\iile ]n leg[tur[ cu subiectele religioase
sau morale pe care apoi trebuie s[ la prelucr[m sco\`nd ]n eviden\[
c`t mai mult posibil persecu\ia bisericii ]n RPR a=a cum eu =i cei
dela BBC o vedeam.-
Deasemeni ne-a cerut s[ scoatem ]n eviden\[ incultura =i
imoralitatea actualului patriarh Marina Justinian, precum =i a
tuturor episcopilor noi ale=i sub regimul democrat din \ar[,
amestecul bisericii ruse ]n via\a bisericii rom`ne.
Directorul a cerut ca la prima emisiune s[ vorbesc =i de c`te
ori voi fi la Londra atunci la ora emisiunii religioase s[ vorbesc
eu, r[m`n`nd ca G`ld[u s[ vorbeasc[ ]n mod regulat ]n fiecare
duminic[ c`nd nu vorbesc eu.- Directorul a cerut ca eu s[ vorbesc
]ntruc`t eu eram episcop =i ]n calitatea mea, aveam mai mare
influen\[ ]n r`ndurile ascult[torilor.-
Astfel ]n una din duminici, la sf`r=itul lunei Septembrie 1949,
am vorbit pentru prima dat[ la postul de radio BBC inaugur`nd
emisiunea religioas[ moral[ rom`n[ dela BBC.-
}ntrebare: Continu[ mai departe cu activitatea d-tale ?
R[spuns: }ninte de a trece la activitatea mea, trebuie s[ ar[t

anumite st[ri de lucruri pentru a se ]n\elege felul cum am plecat
eu dela Londra la Paris.-
Comitetul rom`n al refugia\ilor compus din R[descu, Zisu
Visarion, Cre\eanu, Gafencu, Buze=ti, Caranfil, Bianu, Crihan,
R[utu =i ]nc[ doua persoane pe care nu mi le amintesc, se aflau la
New-York =i toate comitetele fugarilor din toate \[rile democrat
populare.-

Scopul pentru care s-au stabilit acolo este clar pentru oricine,
adic[ aveau fonduri mari puse la dispozi\ie, =i SUA este \ara care
]nv`rte=te toate lucrurile ]n lag[rul \[rilor capitaliste.-
Pela sf`r=itul lunei Septembrie 1949 R[descu care era
pre=edintele comitetului rom`n a plecat la Paris pentru a recruta
alte elemente ]n comitet care era descomplectat, s[ organizeze un
comandament al ofi\erilor rom`ni refugia\i afla\i ]n Europa, s[
organizeze funda\ia regal[ studen\easc[ la Paris =i s[ dea la
aprobare, de c[tre regele Mihai a bugetului comitetului. Mihai
aproba numai fondurile depuse de Antonescu, iar fondurile date
de americani nu mai trebuiau aprobate de rege.-
Deasemeni R[descu urma s[ aib[ o consf[tuire cu pre=edin\ii
comitetelor rom`ne=ti ale refugia\ilor rom`ni din Europa.
C`nd el se afla la Paris, a murit la New-York Niculescu Buze=ti
=i i s-a comunicat de c[tre Comitetul rom`n dela New-York s[
fac[ un parastas lui Buze=ti la Paris care s[ fie transformat ]ntr-o
manifesta\ie a rom`nilor fugari din \ar[ ]mpotriva regimului ac-
tual al RPR.-

R[descu apoi a hot[r`t ca parastasul s[ aib[ loc la biserica
ortodox[ rom`n[ dela Paris, ]n care scop a f[cut =i invita\ii con-
form celor ce i s-au comunicat dela New-York de a invita to\i
diploma\ii \[rilor capitaliste afla\i la Paris =i autorit[\ile franceze.-
Dar ]ntr-o duminic[ un grup de legionari au intrat ]n timpul
slujbei ]n biserica rom`n[ din Paris =i dup[ ce ]n fa\a celor prezen\i
au citit decizia de caterisire a preotului care f[cea slujba, au
t[b[r`t asupra lui s[-l dezechipeze =i s[-l dea afar[.- }n acea
]nv[lm[=eal[ a ap[rut poli\ia francez[, care i-a dat pe to\i afar[

68

69

=i a ]nchis biserica.
R[descu urma ca la prima duminic[ s[ fac[ parastasul lui
Buze=ti =i c`nd a auzit cele petrecute la biseric[ a mers la guvernul
francez s[ deschid[ biserica.- }n urma discu\iei avute a r[mas s[
deschid[ biserica =i pentru a evita scandalul p`n[ se va lua hot[r`rea
definitiv[ asupra c[ruia va r[m`ne biserica, s[ caute alt preot.-
Astfel R[descu m-a chemat pe mine la Paris.-
Dup[ mas[ am avut prima ]ntrevedere cu R[descu, care mi-a
spus c[ a doua zi la orele 11 s[ m[ duc la Ministerul de Interne, s[
m[ prezinte secretarului general care urma s[-mi predea cheia
bisericii.-

}n prima zi nu am discutat cu R[descu dec`t am[nunte ]n
leg[tur[ cu parastasul.-
A doua zi am fost cu R[descu la Ministerul de Interne ]n
apropiere de Opera din Paris. Aici am cunoscut un general al c[rui
nume nu-l re\in, era un om de 50 ani, ]nalt, sl[bu\ =i brunet.-
Acolo secretarul general mi-a f[cut repro=uri c[ dece m-am
stabilit la Londra, mi-a cerut informa\ii asupra lui Visarion Puiu
=i asupra lui Boldeanu pe care-i cuno=team din \ar[, =i mi-a cerut
s[ caut un preot neutru pentru biserica rom`n[.-
La repro=urile f[cute de secretarul general c[ dece m-am stabilit
la Londra, eu i-am r[spuns c[ problemele bisericii rom`ne=ti au
cerut s[ m[ stabilesc la Londra, f[r[ a-i da alte detalii.-
Mi-a dat cheia bisericii =i mi-a precizat c[ a doua zi la ora 1030
va veni comisarul circumscrip\iei de poli\ie care va rupe sigiliile
depe u=a bisericii =i c[ acela= comisar dup[ terminarea serviciului
religios va pune sigiliu =i eu s[-i dau cheia lui.-}n ziua aceia am
luat masa cu R[descu =i cu secretarul lui, profesorul Herescu,
timp ]n care ei m-au pus la curent cu toate cele ]nt`mplate la Paris
cu biserica rom`n[ =i scopul venirii lor ]n Europa.-
Dup[ mas[ am stat de vorb[ cu Sanda St[tescu cer`ndu-i s[-
mi fac[ un expozeu mai larg asupra celor ]nt`mplate la Paris cu
biserica rom`n[, =i i-am dat s[-mi scrie la ma=in[ c`teva adrese
prin care aduceam la cun=tin\[ celor doua tabere, adic[ legionarilor

=i preotului Ivanovici, mitropolitului Visarion Puiu =i consiliului
parohial al bisericii, format din vechii coloni=ti rom`ni, c[
autorit[\ile franceze mi-au ]ncredin\at cheia bisericii, c[ a doua zi
la orele 11 voi oficia un parastas pentru Niculescu Buze=ti =i ]i
invitam pe to\i s[ participe la aceast[ slujb[ care era o manifestare
a rom`nilor fugari ]mpotriva regimului din RPR.- Dup[ aceea am
]ns[rcinat-o pe Sanda St[tescu s[ duc[ aceste adrese la cei indica\i.-
A doua zi la 1030

am fost la biseric[ =i am deschis biserica, iar
la 11 dup[ ce au sosit to\i invita\ii am oficiat parastasul.-
La sf`r=itul slujbei am rostit c`teva cuvinte, ar[t`nd
personalitatea lui Niculescu Buze=ti, consider`ndu-l ca un lupt[tor
care cade pe frontul luptei ]mpotriva comunismului, ]ndem`ndu-
i pe to\i refugia\ii rom`ni s[ stea ]n jurul lui Mihai =i a comitetului
rom`n =i s[ lupte p`n[ la victorie ]mpotriva comunismului.- A
vorbit apoi R[descu =i profesorul universitar Veniamin. R[descu
a vorbit ]n numele comitetului rom`n =i Veniamin ]n numele PN|
din care f[cea parte Buze=ti.-
Cu aceasta a fost terminat[ slujba, am ]nchis biserica =i am
]nceput s[ m[ interesez de ]mp[carea celor doua tabere de care
am ar[tat.-

10 februarie 1954, ora=ul Bucure=ti
Interogatoriul a ]nceput la ora 8; interogatoriul s-a terminat la

ora 16,-

}ntrebare: }n continuarea procesului verbal de interogatoriu din
5 Febr., arat[ ce alt[ activitate ai mai avut d-ta la Paris ?
R[spuns: Dup[ ce m-am ocupat de problema deschiderii
bisericii cu care nu am putut face nimic =i a r[mas tot ]nchis[,
toat[ activitatea mea din Paris pentru un timp s-a rezumat la
consf[tuirile pe care le-am avut cu Gen. R[descu, la participarea
diferitelor vizite f[cute ]mpreun[ cu R[descu autorit[\ilor franceze,
organiza\iilor rom`ne=ti =i frunta=ilor politici rom`ni existen\i la
Paris, adic[ cei care sunt ]mpotriva regimului din \ar[.-
}nainte de a se da explica\ii celor discutate cu R[descu, pentru

70

71

ca aceste explica\ii s[ fie c`t mai complecte, \in s[ ar[t un alt
punct din activitatea mea dela Paris, prin care se pot ]n\elege
mult mai bine explica\iile pe care le voi da asupra discu\iunilor
mele cu R[descu.-

Pentru a-mi ]ndeplini misiunea dat[ de regele Mihai =i pe care
am ar[tat-o ]n alt proces verbal de interogatoriu, am rugat pe
Hora\iu Com[nici fost legionar, pre=edintele tineretului \[r[nesc
al rom`nilor fugari s[-mi organizeze o ]ntrevedere cu Horia Sima,
de care aflasem c[ a venit la Paris.-
}ntrevederea a fost fixat[ ]ntr-o zi dup[ amiaz[ la hotel Op-

era.-

Horia Sima dup[ ce i-am fost prezentat m-a rugat s[-i povestesc
despre cele ce am v[zut ]n \ar[ la plecarea mea =i despre peripe\iile
rom`nilor ]n Jugoslavia.- Eu am spus tot ce am v[zut ]n \ar[ privind
situa\ia economic[, politic[ =i militar[ a \[rii-
Trec`nd la subiectul propriuzis al misiunii mele, i-am ar[tat
pe de-oparte nemul\umirea lui Mihai contraatacurilor ce i se aduc
de c[tre legionari, at`t prin presa legionar[ din apus c`t =i prin
propaganda verbal[ dus[ de legionari contra sa, iar pe de alt[ parte
i-am ar[tat nemul\umirea tuturor frunta=ilor rom`ni din str[in[tate
cu care am stat de vorb[, asupra atitudinii pe care legionarii au
adoptat-o ]n ultimul timp fa\[ de rege.-
La toate acestea Horia Sima mi-a r[spuns urm[toarele: Regele
Mihai a v`ndut pe Antonescu, el s-a dep[rtat de rom`ni,
c[s[torindu-se =i cu o filo-american[ =i este mai bine ca rege ]n
viitor s[ fie Prin\ul Nicolae care este c[s[torit cu o rom`nc[ =i am
face atunci ]n \ar[ o monarhie semirom`neasc[. Totu=i el va ]nceta
propaganda de ponegrire a regelui prin ziarul Chemarea =i verbal
dac[ Mihai ]n caz c[ se va ]ntoarce ]n \ar[ ca rege, a=a cum este
considerat de rom`nii fugi\i din \ar[, va \ine cont de trei chestiuni:
1.- El (Horia Sima) s[ fie primit ]n Comitetul Na\ional Rom`n

din Apus.-

2.- To\i legionarii care au fost condamna\i ]n \ar[ s[ fie

amnestia\i.-

3.- S[ se respecte decora\iile =i gradele legionarilor care fac
parte din divizia (forma\iunea lui Chirnoag[ Platon sau cei care
au f[cut parte din armata german[ sub Hitler).
}n caz c[ Mihai va accepta aceste trei condi\iuni el (Horia Sima)
va da ordine s[ fie ]ncetat[ propaganda da ponegrire =i va ]ncepe
treptat o propagand[ de ]n[l\are a lui Mihai de c[tre legionari.-
Dup[ c`teva zile am plecat la Lausane la regele Mihai pentru
a-i comunica cele discutate cu Horia Sima, unde am r[mas numai
o zi, timp ]n care am discutat cu Mihai r[spunsul lui Horia Sima
=i alte lucruri f[r[ importan\[.-
Mihai a r[spuns c[ ]n nici un caz H. Sima care a instigat la
radio Viena ]n timpul lui Hitler armata rom`n[ =i poporul rom`n
contra monarhiei =i anglo-americanilor, nu poate face parte din
comitetul na\ional dela New-York.-
}n ce prive=te cererea a doua a lui Horia Sima, Mihai a promis
c[ va da o amnistie general[ pentru to\i legionarii, ]ns[ aceasta
numai atunci c`nd se va ]ntoarec ]n \ar[, ]ntruc`t el =i-a luat
angajamentul fa\[ de americani c[ nu va face niciun act de
guvern[m`nt ]n afara de \ar[.-
Referitor la a treia cerere a lui Sima, MihaiI a r[spuns c[ =i
aceast[ problem[ se va rezolva dela caz la caz, dup[ preg[tirea
fiec[ruia ]n parte, ]ns[ numai c`nd se va ]ntoarce ]n \ar[.-
Mihai mi-a spus s[ caut s[ men\in rela\iile cu H. Sima =i s[-l
conving s[ renun\e la aceste condi\iuni =i s[ ]nceteze propaganda
]mpotriva lui.-

Re]ntorc`ndu-m[ la Paris nu l-am mai g[sit pe H. Sima
=i i-am cerut lui Com[niciu s[ comunice el lui H. Sima r[spunsul
=i rug[mintea regelui Mihai.-
}n acest timp la Paris, R[descu ]ntrunise pe pre=edin\ii
comitetelor rom`ne=ti din diferite \[ri din Europa, care sub
pre=edin\ia lui R[descu urma s[ discute toate problemele fugarilor
rom`ni privitoare la emigrare =i la propaganda anticomunist[
]mpotriva regimului din \ar[.-
La acesat[ conferin\[ am participat =i eu ]n calitate de episcop

72

73

al rom`nilor din Europa Apusean[ =i Orientul Apropiat.
Lu`nd cuv`ntul am ar[tat importan\a bisericii =i importan\a
unirii tuturor rom`nilor fugi\i din \ar[ ]n jurul bisericii, care este
singurul organ rom`n acceptat de c[tre cele trei guverne Anglia,
SUA =i Fran\a =i ]n cadrul bisericii se poate duce lupta ]mpotriva
comunismului, ]mpotriva regimului actual din \ar[.-
}ntrebare: Arat[ acum ce ai discutat concret cu R[descu ?
R[spuns: R[descu era filo american, acest lucru a rezultat =i
din cele ce mi-a spus el privitor la organizarea de viitor a \[rii
dup[ c[derea regimului actual din \ar[ care dup[ p[rerea nostr[ se
va produce ]n urma unui r[zboi dezl[n\uit de anglo-americani
]mpotriva Uniunii Sovietice =i \[rilor de democra\ie popular[.-
}ntrebare: Ce \i-a spus R[descu cu privire la organizarea \[rii
a=a cum spunea el ]n viitor ?
R[spuns: R[descu mi-a spus c[ din c`te a observat el se duce
o lupt[ ]ntre Anglia =i America cu privire la \[rile balcanice, vr`nd
s[ r[m`n[ aceste \[ri ca Rom`nia, Ungaria, Bulgaria etc. sub zona
lor de influen\[.-

Astfel Truman ]ntr-o consf[tuire secret[ avut[ cu Churchill ar
fi promis c[ Rom`nia =i Ungaria vor r[m`ne sub influen\a englez[.-
Pe baza acestui lucru englezii caut[ ca to\i rom`nii afla\i ]n
str[in[tate s[ fie preg[ti\i pentru a fi buni prieteni lor =i s[ lucreze
pentru ei.- Deasemeni ei au birouri speciale, care se ocup[ cu
centralizarea tuturor veniturilor pe care ei le-ar fi avut din RPR,
dac[ nu s-ar fi na\ionalizat industria, iar dup[ r[zboi pe care ei
sunt siguri c[-l vor c`=tiga, s[ dea la Curtea Interna\ional[ dela
Haga s[ statorniceasc[ pierderile englezilor, calcul`nd pe baza
vechilor contracte dintre societ[\ile lor =i societ[\ile rom`ne, dac[
ele - aceste contracte - ar fi func\ionat c`t ar fi avut englezii de
c`=tigat.-

R[descu cunosc`nd c[ la alegerile din SUA va c[dea Truman
=i deci aceast[ conven\ie dintre Truman =i Churchill nu va mai fi
valabil[, f[cuse un alt plan cu americanii printr-un subsecretar de
stat dela externe. El spunea c[ Truman nu mai are popularitate ]n

SUA. Acest plan prevedea ca dup[ r[zboi s[ devin[ ]n Rom`nia
un guvern de care s[ se prezinte drept neutri, iar
capitalul ]ntrebuin\at pentru refacerea \[rii s[ fie cel american
introdus sub o form[ mai ascuns[, adic[ pe baza unor contracte
]ntre un grup de financiari americani =i guvernul rom`n.-
R[descu singur a recunoscut c[ ]n viitorul r[zboi pe care-l vor
desl[n\ui americanii, vor c[uta s[ distrug[ ]ntrega industrie din
RPR pentru a se putea astfel infiltra mai bine ]n via\a intern[ a
Rom`niei, sub forma ajutorului economic.-
}ntrebare: }n ce au constat vizitele pe care le-ai f[cut cu R[descu
la diferi\i fugari rom`ni din Fran\a ?
R[spuns: Aceste vizite aveau un caracter politic, ]ntruc`t se
adunau mai mul\i refugia\i rom`ni =i puneau ]n discu\ie diferite
chestiuni du=m[noase regimului democrat popular din RPR deci
aveau caracter anticomunist.- Astfel se discuta sub aspectul ar[tat
mai sus planul de electrificare, colect[rile, etc.-
La aceste discu\ii ca nou venit am contribuit =i eu ar[t`ndu-mi
ura mea ]mpotriva regimului din RPR.-
}ntrebare: Alt[ activitate pe care ai desf[=urat-o d-ta la Paris ?
R[spuns: Tot ]n acest timp, ]n Octombrie 1949 Regele Mihai
plecase la Floren\a ]n Italia, unde avea castel regal.-
R[descu a mers la Mihai pentru a discuta problema organiz[rii
armatei =i au hot[r`t s[ numeasc[ pe Gen. Petrescu Puiu ]n fruntea
armatei pe care ei o preg[teau.- Armata urma s[ aib[ un c[min la
Paris, unde s[ fie comandamentul.-
}n acest scop au avut loc unele consf[tuiri ]ntre mine, Petrescu
Puiu, col. Neferu, col. Ivanovici fost ata=at militar la Paris,
comandorul Udri\chi, Lt. col. Gherghel =i Generalul Ion
Gheorghe.-

}n consf[tuirile avute s-a hot[r`t ]nfiin\area acestei armate unde
s[ se dea leaf[ de cheltuieli zilnice.- Formarea unui corp de
comandament dintre ofi\erii rom`ni din Europa apusean[ =i s[ se
aduc[ trup[ din vechii coloni=ti rom`ni din america care s[ fie
]ncadra\i voluntar precum =i din refugia\ii politici din \ar[.-

74

75

Ofi\erii urmau s[ ia parte ca asisten\i la cursurile superioare de
r[zboi din Paris p`n[ ]n momentul form[rii armatei atlantice, ]n
care va intra =i forma\iunea rom`n[ =i vor lua atunci comanda
acestei forma\iuni.-
Eu aveam calitatea de a duce propagand[ printre ofi\erii pe
care-i ]nt`lnesc pe unde m[ voi duce, s[ renun\e la emigrare =i s[
vin[ la Paris la c[minul ofi\erilor rom`ni.-
Formarea armatei rom`ne ]n apus nu a avut loc ]ntruc`t a
intervenit o ceart[ ]n s`nul comitetului rom`n dela New-York,
care s-a autodizolvat ]mp[r\indu-se ]n doua, din aceast[ cauz[ nu
s-au dat fondurile necesare pentru ]ntre\inerea ofi\erilor.-
Tot la Paris m-am ocupat de funda\ia regal[ studen\easc[
discut`nd cu R[descu =i hot[r`nd ca studen\ii s[ urmeze studiile
la Paris =i s[ le d[m burs[ la fiecare, ]ntruc`t e mai greu de format
=i ]ntre\inut un c[min.-
Pentru a evita ca ]n facultate =i cu drept de burs[ s[ se strecoare
rom`ni studen\i agen\i comuni=ti a r[mas ca la to\i studen\ii s[ se
fac[ un certificat despre comportarea lui.-
Certficatele s[ fie f[cute de oameni de vaz[ din r`ndul
refugia\ilor rom`ni =i de c[tre profesori.- }n acest sens eu am f[cut
30-40 de certificate asupra unor studen\i pe care i-am avut ]n Ju-
goslavia, Austria =i care sc[paser[ din Jugoslavia. }n prezent nu
mai re\in nici un nume de studen\i.-
Deasemeni am f[cut diferite acte de na\ionalitate, botez, na=tere,
c[s[torie, etc, pentru to\i refugia\ii rom`ni, care nu aveau acte
asupra lor.- La refugia\ii care-i cuno=team eu personal le f[ceam
direct, pe cei care nu-i cuno=team, le spuneam s[-mi aduc[ doi
martori care-l cunosc.- Pe ace=tia ]i puneam s[ jure c[-l cunosc =i
pe baza datelor spuse de ei le complectam acte de care aveau
nevoe.- De aceste acte la Paris am eliberat foarte multe =i apoi am
dat dispozi\iuni la preo\i s[ fac[ =i ei acela= lucru.-
Pentru aceast[ opera\ie am avut mandat din partea lui Mihai =i

R[descu.-

Alt[ activitate la Paris nu am avut.-

Din Paris am plecat la sf`r=itul lui Octombrie 1949 la Londra.-
}ntrebare: Arat[ altceva din cele discutate cu R{DESCU ]n
afar[ de cele ce ai ar[tat ?
R[spuns: }n general am ar[tat tot.- Mai \in s[ adaog c[ R[descu
mi-a spus c[ Comitetul Rom`n dela New-York este de acord ca la
re]ntoarcerea ]n \ar[, eu s[ fiu ales patriarh.-
}n ce prive=te tot planul lui =i cele explicate de el privitor la
viitoarea organizare politic[ =i economic[ a Rom`niei, eu am fost
de acord cu el.-

11 februarie 1954; ora=ul Bucure=ti
Interogatoriul a ]nceput la ora 8; interogatoriul s-a terminat la

ora 1330

}n timp de o lun[ c`t am stat la Paris am vorbit de 3 ori la radio
Paris la sec\ia rom`n[.- Primul discurs s-a referit la comemorarea
lui Niculescu Buze=ti, ar[t`nd personalitatea lui politic[ =i ca un
mare anticomunist. Deasemeni cele doua discursuri nu-mi
amintesc precis temele lor ]ns[ erau discursuri ]ndreptate ]mpotriva
regimului din RPR, ]ndemn`nd poporul din \ar[ s[ lupte ]mpotriva
regimului democrat popular din \ar[ =i ]mpotriva Uniuniii Sovietice
=i am ar[tat c[ ]n cur`nd le vom veni ]n ajutor deci s[ aib[ curaj ]n
lupta lor c[ vor fi sprijini\i de noi cei din str[in[tate =i de marile
puteri.-

Asemenea propagand[ ]mpotriva RPR =i Uniunii Sovietice am
f[cut =i prin pres[ scriind c`teva articole la ziarele (Nation
Roumaine) Na\iunea Rom`n[ =i cred c[ =i ]n (era un buletin
de =tiri - Buletin de Informa\ii al Rom`nilor din Exil).
Am plecat ]mpreun[ cu Deviss ]n multe localit[\i din Anglia
unde erau rom`ni. Aceasta la ]nceputul lui Noiembrie 1949. Nu
pot s[ redau toate localit[\ile ]ntruc`t au ni=te nume engleze=ti pe
care nu le re\in.- |in minte c[ am fost la dou[ campuri l`ng[ un
ora= Mancester un campus l`ng[ Dublin la dou[ lag[re ]n nordul
Sco\iei ]n alte localit[\i unde erau rom`ni ]ns[ mai pu\in dela unul
de 20 persoane.-

76

77

To\i rom`nii erau ]ncarcera\i ]n diferite munci. Ei duceau o
via\[ grea ]n Anglia, pe l`ng[ faptul c[ nu era niciun interes din
partea autorit[\ilor engleze de a se ocupa de via\a rom`nilor, era
]ntreaga via\[ grea =i plin[ de lipsuri =i greut[\i ]n Anglia.- Pentru
aceasta to\i rom`nii vroiau s[ se ]ntoarc[ ]n \ar[ dup[ ce va c[dea
regimul actual.- Eu am c[utata s[ le ]nt[resc moralul spun`ndu-le
c[ ]n cur`nd ne vom ]ntoarce ]n \ar[, m-am interesat de via\a lor
]n general =i luam m[suri sau interveneam la autorit[\i acolo unde
era cazul, pentru a rezolva cerin\ele rom`nilor.-
Spre exemplu: la o min[ am g[sit circa 9 (nou[) rom`ni printre
care studen\i =i de alte meserii care erau \inu\i la munca de min[
foarte grea, ]n loc s[ fie trecu\i fiecare la specialitatea lui.- }n
urma interven\iei mele ace=tia au fost muta\i fiecare la locul unde
avea specialitatea. Interven\iile le f[ceam la Oadams.-
C`nd am venit la Londra am fost la Oadams, c[ruia dup[ ce i-
am f[cut un expozeu asupra celor ce am constatat =i v[zut ]n
coloniile rom`ne, i-am mul\umit pentru unele m[suri luate asupra
celor solicitate de mine, cerute de rom`ni.-
Oadams mi-a dat actele mele =i mi-a spus ca s[ m[ duc pentru
sfin\ire la München s[ dau pe la Geneva s[ iau bani dela Consiliul
Ecumenic.

Din Fran\a m-am ]ntors la Londra =i apoi am plecat la München
]n Decembrie 1949, unde am fost hirotonisit episcop de c[tre
mitropolitul ortodox al Germaniei, numit Serafim, arhiepiscopul
+tefan al Austriei =i episcopul Filip al Münchenului vicar al
mitropolitului Serafim.
Hirotonirea s-a f[cut ]n biserica rus[ din München. Au asistat
rom`ni din München, legionarul Virgil Popa, =eful legionarilor
dun München, rom`ni din Salzburg, generalul Ion Gheorghe,
maiorul Croitoru, maiorul Florescu, legionarul Titi Constantinescu,
Mih[ilescu dela Freiburg, Deyken, reprezentantul Consiliului Ecu-
menic pentru Germania, legionarul Lasinski, de al\ii nu-mi mai
amintesc.

Dup[ hirotonire, din partea rom`nilor a vorbit maiorul Croitoru,

delegat al Caromanu-ului pentru Germania =i Austria. A mai vorbit
mitropolitul Serafim =i arhiepiscopul +tefan.
La München, prima dat[ cum am sosit, am luat leg[tura cu
Deyken, reprezentatntul Consiliului Ecumenic ]n
Germania.Hirotonirea mea s-a f[cut de c[tre mitropolitul Serafim,
la cererea lui Atkinson, delegat general al Consiliului Ecumenic
pentru Austria.

}ntrebare: Ce ai f[cut la Geneva ]n aceast[ perioad[ ?
R[spuns: Am plecat la Geneva la ]nceputul anului 1950, pentru
a aranja plecarea unui grup de rom`ni prin ajutorul IRO. Am mai
plecat pentru a mul\umi Consiliului Ecumenic pentru cheltuielile
care le f[cuse pentru hirotonirea mea.
}n aceast[ perioad[, am plecat ]n Italia, la Milano. Aici am
avut concursul consulului englez Englezis, pentru scoaterea din
lag[r a preotului Surtucanu.
So\ia acestui Englezis este rom`nc[, iar el care a fost consul ]n
Rom`nia, la Bucure=ti, =tia bine rom`ne=te.
La interven\ia lui Englezis, preotul Surtucanu a fost eliberat
din lag[r =i m-a ]nso\it apoi tot timpul.
La Milano am amenajat o capel[, unde am oficiat o slujb[
pentru pu\inii rom`ni afl[tori ]n Milano, elemente f[r[ suprafa\[.
De aici am plecat la Floren\a. Aici era profesorul Caragata,
maiorul Ciorba, avocatul Paraschivescu =i un grup de fo=ti marinari
rom`ni care r[m[seser[ la Passau ]n Germania =i de aici veniser[
la Floren\a pentru emigrare.Neput`nd emigra, s-au stabilit la
Floren\a.

La Floren\a am locuit la hotel.
Dup[ Floren\a am mers la Roma, unde am luat leg[tura cu
grupul Papanace. Scopul c[l[toriei mele la Roma a fost vizitarea
lag[relor din jurul Romei =i ajutorarea fugarilor rom`ni. La lag[re
am mers cu Papanace, cu Ghi\ea =i preotul Surtucanu.
La Roma am v[zut pe inginerul Sl[vescu, pe fiica lui Nicolae
Iorga c[s[torit[ cu un italian care vorbe=te perfect rom`ne=te, un
oarecare Bujin, macedonean de origin[, avea un depozit de vinuri,
79

78

fiica lui Trancu-Ia=i, c[s[torit[ cu un italian care =tie perfect
rom`ne=te.

}n Roma n-am mai cunoscut al\i rom`ni.
Rferitor la Papanace, pot spune c[ el este =eful grupului legionar
antisimist. (Constantin Papanace fusese subsecretar de stat la
Externe ]n 1940 =i conducea ]n str[in[tate un grup disident fa\[ de
Horia Sima - n.a.) El se ocup[ mult cu scrisul; are o serie de
lucr[ri.

Papanace are un ziar numit care apare lunar.
La acest ziar scriu to\i balcanicii fugari.
Nu cunosc nume de fugari rom`ni sau al\i fugari din Balcani,
care scriu la ziarul .
Cu Papanace am discutat mai mult ]n leg[tur[ cu luptele lui cu
Sima pe care ]l socotea un intrus, instrument al regelui Carol,
vinovat de moartea lui Codreanu =i a celorlalte v`rfuri legionare.
Papanace arat[ c[ Sima ]n timpul r[zboiului fiind ]n Germania, a
avut o atitudine foarte necamaradereasc[. Papanace sus\ine c[ Sima
a fost agentul =i omul de cas[ al lui Armand C[linescu.
Chiar ]n lucr[rile sale, Papanace arat[ c[ gruparea simist[ a
dec[zut datorit[ conducerii ei.
El era nemul\umit de legionarii din grupul s[u, care trecuser[

la catolicism.

}ntrebare: Ce alte centre din Europa ai mai vizitat ]n afar[ de

cele declarate ?

R[spuns: Am mai fost ]n Germania, Italia, Spania, Portugalia.
De cele mai multe ori am fost ]n Germania la München, cu
scopuri biserice=ti. Acolo slujea preotul Stegaru originar din
Bucovina. Acest preot plecase apoi ]n Brazilia, iar ]n locul lui
r[m[sese s[ slujeasc[ un preot ucrainean.-
}n München r[m[seser[ pu\ini rom`ni, ]ntruc`t mai to\i
emigraser[ ]n Brazilia sau Australia. La data c`nd am fost eu la
München - prin 1950 =i 1951 - conduc[torul coloniei rom`ne din
München, era ginerele preotului Tincoca - nu-mi amintesc numele
- dar =tiu c[ era avocat, un tip negricios, cult, ]n v`rst[ de 40 de

ani, legionar. Cred c[ este ]n Serviciul de Informa\ii al americanilor.
La München am fost de 3-4 ori =i locuiam la un hotel l`ng[
gar[ - nu-mi amintesc numele hotelului.-
De c`te ori veneam la München, ]l vizitam pe englezul Deyken,
=eful Consiliului Ecumenic din München. Dela acesta primeam
ajutoare pentru rom`nii refugia\i.

12 Februarie 1954 - Bucure=ti
Interogatoriul a ]nceput la ora 8 =i s-a terminat la ora 16
}ntrebare: }n procesul verbal din ziua de 12 Februarie 1954, ai
ar[tat c[ ai plecat la Geneva. Arat[ activitatea d-tale am[nun\it[ =i
toate leg[turile d-tale dup[ ce ai ajuns la Geneva ?
R[spuns: La Geneva, m-am dus la acela= hotel, al consiliului
ecumenic, unde am avut o prim[ ]ntrevedere cu Bossi. Acesta m-
a pus la curent cu lucr[rile sec\iei rom`ne din consiliul ecumenic
=i c[ dup[ mas[ la orele 17 mi s-a fixat ]ntrevederea cu pre=edintele
consiliului ecumenic Wiesertuft. Dup[ mas[ la ora 17, am fost la
Wiesertuft, unde se afla =i Machie. }n timpul acestei ]ntrevederi,
i-am f[cut un expozeu general asupra activit[\ii mele din ultimele
luni. Dup[ aceasta ei mi-au adus la cuno=tin\[ c[ ]n ultimul an au
venit noi refugia\i =i majoritatea intelectuali. Ei mi-au cerut ca
imediat dup[ sfin\ire (hirotonie), s[ vizitez toate lag[rele unde se
aflau noii refugia\i =i s[ caut pe c`t posibil s[-i cunosc pe to\i
]ndeaproape, deoarece dup[ s[rb[torile de iarn[ (Cr[ciun) urmeaz[
s[ avem o conferin\[, numai a episcopilor ortodoc=i la Geneva,
conferin\[ ]n care se vor discuta =i rezolva toate problemele
emigran\ilor =i eu s[ fiu ]n deplin[ cuno=tin\[ de cauz[ a tuturor
emigran\ilor. Tot atunci mi-au adus la cuno=tin\[ c[ IRO (Interna-
tional Refugees Organisation - Organiza\ia Interna\ional[ de
ajutorare a refugia\ilor politici) se afl[ ]ntr-o situa\ie foarte critic[,
deoarece majoritatea guvernelor \[rilor unde au emigran\i diferi\i,
refugia\ii au comunicat =i protestat pentru faptul c[ printre refugia\i
sunt unii agen\i comuni=ti =i unii care erau recalcitran\i =i le f[ceau
greut[\i. Toate aceste guverne au avertizat IRO, c[ dac[ se mai

80

81

repet[ aceste cazuri pe viitor va refuza viza de intrare a oric[rui
refugiat, indiferent cine ar fi. Pentru aceste considerente IRO
studiaz[ posibilitatea ]ngr[dirii verific[rii =i responsabilit[\ii, ca
pe viitor s-o fac[ birourile respective prin reprezentan\ii lor.
Instruc\iunile precise, se vor da dup[ s[rb[tori, la conferin\[/
}ntrebare: }n mod concret care era misiunea d-tale ?
R[spuns: Misiunea mea era de a verifica ]n linii mari, dup[
cum g[sesc eu de cuviin\[, pe to\i refugia\ii, mai ales noii veni\i,
pentru a vedea dac[ printre ei sunt agen\i comuni=ti. Verificarea
am[nun\it[ =i m[surile ]mpotriva lor, trebuiau s[ se fac[ pe baza
instruc\iunilor ce le vom primi la conferin\[.
}ntrebare: Arat[ ]n continuare cum s-au petrecut lucrurile ?
R[spuns: Dup[ ce am primit dela casieria consiliului suma de
6000 dolari pentru cheltuieli, am plecat la München singur. La
München am luat primul contact cu Deyken, delegatul consiliului
ecumenic pe ]ntreaga Germanie Occidental[ =i ]mpreun[ cu el am
fost la mitropoli\ii ru=i albi, pentru fixarea zilei de sfin\ire.
Deoarece se apropiau s[rb[torile Cr[ciunului, c`nd eu trebuiam
s[ fac slujbe religioase, s-a fixat ziua de sfin\ire mai apropiat[,
]naintea Cr[ciunului 1949. F[c`ndu-se sfin\irea canonic[, mi s-a
eliberat actul de hirotonie, ]n triplu exemplar dup[ care am plecat
]n lag[rele din Germania pentru a vedea pe noii veni\i =i apoi ]n
lag[rele din Austria =i Italia. Tot acest timp, dela 25 Decembrie =i
p`n[ la 10 ianuarie 1950, c`nd am avut conferin\a la Geneva, am
vizitat ]ncontinuu =i am oficiat slujbele na=terii, Anul Nou,
Boboteaza, etc. pela diferite lag[re, unde am avut prilej, am
cunoscut pe noii fugari rom`ni, care ]ns[ nu erau intelectuali prea
mul\i cum se spusese la Geneva, =i mai mul\i din Banat.
}n acest timp, am trecut prin urm[toarele lag[re: }n Germania
Occidental[ lag[rul München, unul dintre cele mai mari lag[re,
lag[rul de l`ng[ Baden-Baden (zona francez[), lag[rul de l`ng[
Frankfurt =i ]nc[ un lag[r din zona Francez[, ]ntr-un or= mai mic.
}n Austria lag[rul dela Insbruk, Lintz, Salzburg =i Strosel l`ng[
Gratz. }n Italia lag[rul din Triest, Roma =i Neapole.

La aceste lag[re, am fost ]n scopul ]ndeplinirii misiunii mai
sus ar[tate, =i am trecut fugitiv, pentru a-mi da seama de noii
refugia\i veni\i, num[rul lor =i cine sunt ei. Aici am luat leg[tura
cu delega\ii consiliului ecumenic din zona respectiv[ =i cu
comandan\ii legionarilor. Dela Roma am plecat direct la Geneva,
cu avionul, ]n ziua de 10 Ianuarie, pentru a participa la conferin\a
episcopilor. La conferin\[ a participat grecul mitropolit Ghermanos
dela Londra care a prezidat conferin\a, fiind un om de ]ncredere al
englezilor. Arhiepiscopul polonez Sava, episcopul s`rb Irineu,
episcopul bulgar Ioan, un episcop protestant ungur, nu-i =tiu
numele, episcopul protestant cehoslovac. La conferin\[ au
participat deasemeni pre=edintele consiliului ecumenic Wiwsertuft
scretarul general al consiliului ecumenic Machie =i func\ionarii
permanen\i ai diferitelor na\ionalit[\i din consiliul ecumenic.
Pentru rom`ni a participat Bossi.
La deschiderea =edin\ei, mitropolitul Ghermanos mi-a salutat
venirea mea ca nou episcop sfin\it recomand`ndu-mi s[ iau
exemplu de activitate dela episcopii b[tr`ni, care cunosc importan\a
misiunii =i lucr[rile consiliului ecumenic.
Dup[ aceasta, Machie ne-a citit o adres[ trimis[ dela IRO
Consiliului Ecumenic, prin care aducea la cuno=tin\[ c[ pe viitor
verific[rile tuturor refugia\ilor ce urmeaz[ s[ emigreze, s[ se fac[
de reprezentan\ii bisericilor respective, care s[ cerceteze dela caz
la caz pe refugia\i, dup[ care se va elibera un certificat de cre=tin
practicant, f[r[ de care nu se va mai da pe viitor nici o viz[ de
intrare ]n diferitele \[ri de emigrare. D`nd instruc\iuni precise c[
celor ce credeam de cuviin\[ noi =i ne asum[m r[spunderea lor, s[
le eliber[m certificate de emigrare, iar celor ce nu suntem de acord
=i avem suspiciuni, s[ nu le d[m certificat, anun\`nd comandantul
lag[rului, pentru a lua m[suri de arestare a individului respectiv,
sau dac[ noi nu cunoa=tem pe un individ, nu avem suspiciuni =i
nu ne putem asuma r[spunderea de emigrare, ]ns[ individul este
cunoscut de trei persoane, c[rora le eliber[m certificatul de
emigrare (cre=tin practicant) ace=tia dau c`te o declara\ie c[-l

82

83

cunosc, atunci ]i eliber[m =i respectivului certificat de cre=tin
practicant (bun cre=tin).
Totodat[ ni s-a adus la cuno=tin\[ ca s[ fim mai aten\i asupra
refugia\ilor care au p[r[sit religia na\ional[ =i au devenit sectan\i.
Deoarece ]n r`ndurile lor s-au dovedit c[ s-au ascuns cei mai mul\i
agen\i comuni=ti. Machie, cu acest prilej, ne-a recomandat ca s[
p[str[m str`nse leg[turi de colaborare cu delega\ii consiliului ecu-
menic, din \[rile respective, deoarece ei cunosc mai bine ca noi
st[rile legale =i ne vor fi de mult ajutor.
Dup[ aceasta, episcopii vechi au semnalat diferite lucruri pentru
refugia\ii lor. Eu nu am semnalat nimic atunci la conferin\[. Dup[
conferin\[, eu m-am re]ntors la Salzburg =i am ]nceput s[ trec prin
lag[re, dup[ ce ]nainte m-am ocupat cu diferite probleme de ordin
bisericesc.

}ntrebare: F[ o descriere a certificatelor de bun cre=tin ?
R[spuns: Certificatele erau pe coal[ de h`rtie alb[. }n col\ul
din st`nga erau trei culori care t[iau col\ul =i era scris EPISCOPIA
ORTODOX{ AUTONOM{ ROM~N{, desenat[ stema \[rii
Rom`niei monarhice =i sub stem[, scria .
Cam la c`\iva centimetri, era scris ]n latul coalei CERTIFICAT.
Dedesupt era scris:
Orientului Apropiat, certific[m prin prezentul c[ domnul ..........,
n[scut ........, comuna ..........., jude\ul ......., ziua ........, anul ......,
fiul lui ......, =i al ........., este de origin[ ......, n[scut sau nu n[scut
ortodox, c[s[torit, s-au nec[s[torit cu d-ra .........., numele =i de
fat[, copii ......, toate datele lor.
Este un bun cre=tin pe baza declara\iilor date =i temeiul
jur[m`ntului f[cut. Certific[m c[ domnia sa nu este un agent
comunist trimis pentru propagand[ sau instigare ci numai un
refugiat real, fugit din \ar[ de ordin politic.
Drept care i-am eliberat prezentul certificat.
Data ......, spre a-i servi la viza de emigrare.
semn[tura ..............

}ntrebare: }n afar[ de activitatea acesta de eliberare a
certificatelor, cu ce anume te-ai mai ocupat ]n aceast[ periad[ ?
R[spuns : M-am mai ocupat de activitatea bisericeasc[, adic[
organizarea episcopiei, deasemeni am mai avut activitatea ziaristic[
=i am vorbit la radio.
}ntrebare: Arat[ concret ce anume ai f[cut ?
R[spuns: Am scris la ziarul PATRIA dela München organ al
rom`nilor din Germania, fiind editat de gen. Ion Gheorghe. Acest
ziar era subven\ionat de americani =i ap[rea ]n condi\iuni tehnice
din cele mai bune.

La Lintz am scris la ziarul VESTITORUL, organ al rom`nilor
din Austria, iar la Roma, am scris la ziarul VATRA, care deasemeni
era al rom`nilor din Italia. Articolele se refereau la combaterea ]n
mod du=m[nos a RPR =i URSS =i combaterea comunismului ]n
general, ]n scopul de a influen\a pe rom`ni =i cititori ]mpotriva
regimului din \ar[. Articolele erau scrise la cererea diferi\ilor
ziari=ti. Totodat[ am vorbit la posturile americane de radio din
Salzburg =i München, la postul englez de radio din Gratz =i la
postul de radio francez din Insbruk. Discursurile erau ]n limba
rom`n[ =i adresate poporului rom`n, prin care ]ndemnam poporul
s[ lupte sub toate aspectele ]mpotriva regimului din \ar[ =i f[c`nd
propagand[ de calomniere =i ponegrire a conduc[torilor din RPR
=i a realiz[rilor din \ar[.
Pe scurt din toat[ aceast[ propagand[ a mea ziaristic[ =i la
radio, atacam du=m[nos comunismul, ]n general, din toate
\[rile democrate ]n frunte cu URSS.
Aceste discursuri le f[ceam din proprie ini\iativ[ ]n calitatea

mea de episcop.

}ntrebare: Cum explici d-ta leg[tura dintre calitatea d-tale de
episcop =i misiunea de a cerceta pe rom`nii din lag[r ?
R[spuns: La ]ntrebarea Dvs. dau urm[torul r[spuns: ]n calitatea
mea de episcop al bisericii ortodoxe rom`ne din Europa Apusean[
=i Orientul Apropiat, prima sarcin[ era activitatea religioas[ sac-

84

85

ramental[, iar ]n al doilea r`nd combaterea =i lupta sub toate
aspectele ]mpotriva comunismului. Aceast[ lupt[ a mea
anticomunist[ nu consta numai ]n propagand[, ea consta =i ]n
felul ar[tat mai sus de cercetare a refugia\ilor =i la fiecare pas =i
ori cu cine discutam ar[tam ]n culori c`t se poate de negre =i
exagerat uneori, situa\ia din RPR deaceia eu m[ consider cel mai
mare du=man al regimului din \ar[.
}ntrebare : Din felul cum ai explicat d-ta problema eliber[rii
certificatelor pentru emigrare, rezult[ c[ hot[r`rile org. IRO =i
consiliului ecumenic, erau valabile pentru toate guvernele \[rilor
]n care se g[seau rom`ni refugia\i. Cum se explic[ acest lucru ?
R[spuns: IRO, Consiliul Ecumenic =i alte organiza\ii
interna\ionale, din Apus, erau recunoscute de toate guvernele \[rilor
apusene, lucru care a fost stabilit la o conferin\[ a mini=trilor de
externe ai tuturor \[rilor capitaliste din Europa c`t =i Orientul
apropiat.

Av`nd delega\ie dela aceste organiza\ii, a=a cum am vrut eu,
am putut s[ ]ndeplinesc misiunea fiind nestingherit de nimeni din
organele statului respectiv.
Eu nu m-am amestecat ]n treburile interne ale \[rii respective,
ci m-am ocupat numai de problema refugia\ilor rom`ni, pentru a
putea emigra acolo unde ei voiau.
Aceasta este explica\ia.
Prezentul proces verbal de interogatoriu a fost citit de mine
cuv`nt cu cuv`nt =i corespunde ]ntru totul ce cele declarate de
mine.

(ss.) LEU VASILE

ANCHETATOR

PRIM.

LOCOTENENT, (ss.) N. Dumitr[=coniu.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->