Corneliu Leu

CARTEA EPISCOPILOR CRUCIA|I

 CORNELIU LEU

Mul\umim Conducerii SRI care ne-a aprobat accesul la

aceste documente, mul\umim Conducerii Arhivelor MAI =i
doamnei arhivar Frusinica Moraru pentru asisten\a tehnic[
=i preciz[m c[ aceast[ carte apare abia acum doar datorit[
unor promisiuni electorale neonorate la Uniunea Scriitorilor:
cererea pentru ob\inerea accesului am adresat-o cu mul\i
CARTEA
ani ]n urm[ prin aceast[ institu\ie ai c[rei lideri au promis
la un congres c[ se vor ocupa de asemenea cazuri. Vota\i, ei
EPISCOPILOR CRUCIATI
CRUCIATI
=i-au uitat promisiunea; apoi, situa\ia s-a mutat =i la case
mai mari care au t[r[g[nat legea Ticu Dumitrescu, iar noi am
a=teptat ani de zile.
Facem aceast[ precizare pentru a pre]nt`mpina
]ntreb[ri de genul: <De ce venim de abia acum cu
asemenea dezv[luiri, c`nd ele ar fi fost necesare mult
]nainte ?>
Nu putem r[spunde dec`t c[ a=a s-au ]nt`mplat lucrurile
=i doar demagogia electoral[ despre care am vorbit a produs
]nt`rzierea. (C.L.)

© Corneliu Leu Editura REALITATEA

Editura REALITATEA 2001 2001
ISBN - 973 - 9025-14-5
 <^Putea-voi duce austeritatea persoanei mele dup[ pilda
Prototipului nostru, m[car p`n[ la drumul arz[tor al
apostolatului zilnic, cu resemnare la auzirea vorbelor de ocar[
=i chiar la primirea de lovituri =i scuip[ri pentru ]nv[\[tura
Evangheliei ?^ C[ci de o ]ncoronare cu spini =i de ]ntinsul
m`inilor pe cruce^ e prea greu s[ mai vorbim noi, muritorii
de ast[zi !^>

Episcopul Grigorie Leu

(Revista <Biserica Ortodox[ Rom`n[> nr.3(538) martie 1925

- <Cu ce n[dejdi intr[ un nou arhiereu ]n Sf`ntul Sinod> -
discurs de recep\ie la 4 februarie 1925). Rostit[ atunci doar ca un
act de con=tiin\[ misionar[, aceast[ dorin\[ avea s[-=i demonstreze
retorica premoni\iei cu un sfert de veac mai t`rziu, prin ]ntinderea
pe cruce nu numai a m`inilor sale, ci =i ale m`inilor fiului s[u,
prin ]ncoronarea cu spini a martiriului lor de episcopi crucia\i.
 <^ }mi dau seama c[ urm[ri\i s[ afla\i amestecul meu ]n
serviciul englez de informa\ii. Eu am spus =i repet c[ nu am
f[cut nici un fel de spionaj pentru nimeni^ Sunt un adversar
al acestui regim din Rom`nia care a transformat \ara ]ntr-o
]nchisoare ^Am dus aceast[ activitate pentru c[ regimul
comunist este o c[ma=[ de for\[ pe sufletul =i fiin\a neamului
rom`nesc. Singura sentin\[ care m-ar onora pe mine =i
tribunalul ar fi condamnarea mea la moarte.>

Arhiepiscopul Victor Leu

(proces verbal de interogator ]n =edin\a public[ a Tribunalului
Militar Teritorial Bucure=ti din 16 noiembrie 1954)
 Capitolul I
JILAVA, CELULA ZERO
<^ Va executa pedeapsa cea mai grav[, adic[ moartea^>

TRIBUNALUL MILITAR TERITORIAL BUCURE+TI Dosar

nr. 1872/1954
Nr. 22603 din 22 noiembrie 1954.-
C[tre PENITENCIARUL JILAVA.-

V[ facem cunoscut c[ acest Tribunal prin sentin\a nr. 2417 din

20 noiembrie 1954, a condamnat pe Leu Vasile, n[scut la 13
martie 1903 ]n ora=ul Gala\i, fiul lui Grigorie =i Lucre\ia, ]n prezent
de\inut ]n acel penitenciar, la MOARTE pentru crima de tr[dare
de patrie prev. =i pedep. de art. 1 lit. a,b =i c din Decretul 199/
1950 =i la 10 (zece) ani ]nchisoare corec\ional[ pentru delictul de
trecere frauduloas[ a frontierei prev[zut =i pedepsit de art. 267
C.P.-
Conform art.1 C.P. va executa pedeapsa cea mai grav[, adic[
moartea.-
}i confisc[ ]ntreaga avere =i-l oblig[ =i la 200 (doua sute) lei
cheltuieli de judecat[.-
}i comut[ preven\ia de la 20 august 1952.
Se afl[ de\inut ]n baza mandatului de arestare preventiv[ nr.
1429 din 2 iulie 1954.-
}n consecin\[ urmeaz[ de ]ndat[ a-i face cunoscut susnumitului
condamnarea dat[ =i a i se pune ]n vedere c[ ]mpotriva sentin\ei
de condamnare nu are dreptul de a declara recurs, ci numai cerere
de gra\iere la Prezidiul Marii Adun[ri na\ionale ]n termen de 5
(cinci) zile de la ]n=tiin\are.-
}n cazul c]nd acesta renun\[ a face cerere de gra\iere ne ve\i
comunica de ]ndat[ rezultatul.-
9
 MINISTERUL AFACERILOR INTERNE
Pre=edintele Tribunalului Militar DIRECTIA PENITENCIARE LAG{RE +I COLONII
Teritorial Bucure=ti Nr. S/1589 4 decembrie 1954
Maior de Justi\ie Grefier
(ss) Branovici I. (ss) indescifrabil C[tre CABINETUL LOCTIITORULUI MINISTRULUI
AFACERILOR INTERNE General Maior Adi Ladislau
M.A.I. V[ ]naint[m anexat protestul de\inutului LEU. V. VICTOR,
Penitenciarul Jilava care ]n prezent se g[se=te ]n penitenciarul Jilava.
Bir. Eviden\[ Cazier Rog a dispune.-
Nr.17780 din 25 Noe. 1954 PRIM LOCTIITOR SEF DIRECTIE Locotenent Colonel, (ss)
B[dic[ Ilie.
C[tre M.A.I. Cabinet Ministru nr. 1696/21 XII 1954
TRIBUNALUL MILITAR TERITORIAL BUCURE+TI
La adresa Dvs. nr.22603 din 22 Noiembrie 1954 v[ trimitem Episcopul V. Leu
odat[ cu prezenta dovada semnat[ de de\inutul LEU VASILE, Prizonier de r[zboi
care dup[ ce a luat la cuno=tin\[ de cuprinsul sentin\ei nr. 2417 c[tre
din 20 Noe. 1954 pronun\at[ de c[tre Dvs. ]n care este condamnat Procuratura General[ R.P.R.
la pedeapsa cu moartea, a semnat =i totodat[ a dat al[turata Protest
declara\ie prin care refuz[ s[ fac[ cerere de gra\iere la Prezidiul Subsemnatul Episcop Ortodox Rom`n, Leu V. Victor al Europei
Marii Adun[ri Na\ionale. Apusene =i Orientului Apropiat, Confesor +ef, General de Divizie
COMANDANT, al grupului de unit[\i militare ortodoxe din Armata Atlanticului -
Maior Sef. Bir. Eviden\[, Slt. am fost capturat de trupele Sovietice pe teritoriul Austriei, ]n vreme
(ss) indescifrabil (ss) indescifrabil ce m[ aflam ]n exerci\iul misiunii mele.
Timp de doi ani jum[tate, de c`nd am fost capturat, am parcurs
06.12.'54 ]n Viena, Moscova, Odesa =i Bucure=ti, toat[ gama sistemelor de
Dat[ ]n fa\a noastr[, Cpt. Just (ss) indescifrabil anchet[ Comuniste, suferind mari torturi morale =i fizice. De la
Declara\ie Moscova ]n contra voin\ii mele de cet[\ean Apatrid, am fost adus
Subsemnatu Episcop Vasile Leu declar c[ am luat la cuno=tin\[ prin for\[ ]n R.P.R.
de sentin\a No. 2417/20 XI '954 a Tribunalului Militar Terit. Buc. Aici am constatat o serie de st[ri revolu\ionare, printre care =i
prin care am fost condamnat la moarte =i declar c[ nu fac cerere creiarea ]n timp de pace a unui Tribunal Militar al Reg. Buc. ]n
de gra\iere. fa\a c[ruia am fost trimis spre judecat[. }n fa\a acestei instan\e am
Dat[ ast[zi 6 dec. 1954 demonstrat, pe temeiuri juridice c[, ]n cazul meu, instan\a este
(ss) Episcop V. Leu ilegal[, am protestat =i fiind for\at am acceptat s[ fiu judecat.
}n ziua de 20 noiembrie 1954 Tribunalul a pronun\at sentin\a
10 11
condamn[rii mele la moarte, iar ]n ziua de 25 curent mi s-a
comunicat =i oficial sentin\a, c`nd mi s-a precizat c[ nu am dreptul
la recurs, =i c[ singurul drept ce-l mai am este numai formularea
unei cereri de gra\iere la Prezidiul RPR.
Am refuzat cu oroare formula cererii de gra\iere =i ]n acest
sens am dat =i o declara\ie scris[. }n conformitate cu uzan\ele =i
procedurile anterioare, o sentin\[ f[r[ drept de recurs care are la
dosar =i declara\ia condamnatului de renun\are la cererea de
gra\iere trebuia s[ fie executat[ ]n 24 de ore de la pronun\are =i
comunicare.
Au trecut zece zile de la pronun\are =i cinci zile de la comunicare
=i sentin\a mea nu a fost ]nc[ executat[ - ]n schimb eu am fost
mutat ]ntr-o celul[ a fortului Jilava, unde ]n plin[ iarn[ sun \inut
f[r[ foc, f[r[ geamuri, pe o rogojin[, legat ]n lan\uri de m[rime =i
form[ medieval[, lan\uri care din cauza r[nilor din r[zboi =i a
reumatismului, ce mi sa agravat f. tare, nu-mi permit s[ mai fac
nici m[car mi=c[rile strict necesare pentru necesit[\ile fizice.
Deoarece eu, atribui acest regim barbar =i neomenos =i-n
deosebi am`narea execu\iei sentin\ei mele unuia din cei 21 de
<anchetatori> pe care-i am avut ]n \ar[ - =i anume ultimului meu
anchetator un domn maior din Securitate, care a \inut s[ vin[ ]n
celula mea dup[ ce mi se comunicase sentin\a =i dup[ ce mi se
puseser[ lan\urile, care maior, de=i vedea c[ ast[zi are ]n fa\a sa
un om b[tr`n, bolnav, extenuat de anii grei de pu=c[rie Moscovit[
dobor`t de lan\uri, etc^- totu=i a avut ferocitatea ca ]n ironie s[
m[ ]ntrebe - <Ce fac? Cum m[ simt?>^
I-am r[spuns c[, cu ajutorul Lui Dumnezeu m[ simt foarte
bine. Apoi mi-a cerut s[ vorbesc despre anumite capitole de care
nu am vrut s[ vorbesc ]n timpul anchetei, reamintindu-mi c[ am
promis c[ voi vorbi dup[ sentin\[. }n fa\a acestei cruzimi =i la o
astfel de neomenie am r[spuns c[ eu sunt un om sf`r=it, desprins
de orice leg[tur[ p[m`ntean[ =i pu\inele clipe ce le mai am de
tr[it le-am rezervat exclusiv medita\iilor mele religioase pentru
purificarea =i m`ntuirea sufletului =i, ]n consecin\[, eu nu spun =i
12
nu mai am nimic de vorbit. Am remarcat c[ r[spunsul meu l-a
enervat =i demonstrativ a p[r[sit celula.
Pe temeiul celor ar[tate mai sus, ]n rezumat: Protestez - ]n
numele tuturor Principiilor Umanit[\ii =i Civiliza\iei (din care
se sus\ine c[ fac parte =i Principiile Civiliza\iei Comuniste) =i
cer ca s[ ]nceteze aceast[ culmin`nd[ barbarie - s[ se execute
Sentin\a dat[.
(ss) V. Leu
TRIBUNALUL MILITAR TERITORIAL BUCURESTI Dos.
No. 1872/54 Sentin\a No. 2417
Ast[zi 16 Noiembrie 1954 Tribunalul Militar Teritorial
Bucure=ti compus conform art. 7/1952 din: Lt. maj. de justi\ie
Lavrov V. George Pre=edinte, Lt. Maj. Solomon Iosi -Ases.
Popular, Locot. Lalyer Iosif -Ases. Popular, Lt. Maj de justi\ie
Oprea Ilie - Proc. Militar, Petre Zeciu Grefier.
S-au ]ntrunit ]n =edin\[ public[ ]n scopul judec[rii cauzei
privind pe LEU VASILE, n[scut la 13 martie 1903 ]n Comuna
Oancea Reg. Gala\i fiul lui Grigorie =i Lucre\ia cu ultimul
domiciliu ]n Bucure=ti str. Gramont No. 9 bis, ]nvinuit pentru
crima de ]nalt[ tr[dare pp. de art. 184 c.p. =i pentru delictul de
trecere frauduloas[ a frontierei pp. de art. 267 C.P.
La apelul nominal f[cut ]n =edin\[ public[ s-a prezentat acuzatul
asistat de avocatul L. Horovitz.
Procedura complect[. Martori nu au fost propu=i de nici una
din p[r\i. (de ce? n.a.)
Av`nd ]n vedere c[ problemele ce se vor dezbate ]n instan\[
intereseaz[ securitatea statului, Tribunalul dispune evacuarea s[lii
declar]nd =edin\[ secret[ (aten\ie! n.a.) ]n baza art.252 C.J.M.
Dat[ =i citit[ ]n =edin\[ public[ (!?!n.a.) ast[zi 16 noiembrie 1954.
Pre=edintele a stabilit identitatea inculpatului, care este
men\ionat[ ]n interogatoriul anexat la dosar.
}nainte de a i se lua interogatoriul, acuzatul solicit[ instan\ei
13
permisiunea de a ridica excep\iune asupra competen\ei
tribunalului.
Av]nd cuv]ntul acuzatul a sus\inut c[:
a. ]ntruc]t ]n str[in[tate i s-a conferit, de c[tre ex. regele Mihai
=i R[descu, gradul de general al a=a zisei armate a Atlanticului,
cere s[ fie judecat de un complet av]nd gradul de general maior.
b. c[ el nu a recunoscut niciodat[ regimul democrat popular
de la noi =i c[ ]n str[in[tate a ob\inut printr-o hot[r]re a O.N.U.-
lui calitatea de cet[\ean apatrid, renun\]nd la cet[\enia rom]n[.
Procurorul militar av]nd cuv]ntul sus\ine c[ ambele afirma\ii
ale acuzatului sunt ne]ntemeiate deoarece contravin legilor \[rii
noastre =i ca atare cere respingerea lor.
Tribunalul deliber]nd ]n secret asupra excep\iunilor ridicate de
acuzat:
Av]nd ]n vedere c[ potrivit art.37 lit. h din Constitu\ia R.P.R.,
numai Prezidiul Marii Adun[ri Na\ionale are calitatea s[ atribiue
gradele militare ]n \ara noastr[, c[ gradul de general al a=a zisei
armate a atlanticului conferit acuzatului de c[tre ex. regele Mihai
=i R[descu nu are nici-o valabilitate potrivit legilor \[rii noastre,
deoarece a fost acordat acuzatului, cet[\ean rom]n, prin uzurparea
adev[ratelor drepturi suverane ale statului nostru de c[tre o clic[
de fugari, arunca\i de mult peste grani\[ de c[tre poporul nostru =i
cari au pierdut de mult dreptul de a vorbi ]n numele poporului
rom]n,
Av]nd ]n vedere c[ potrivit legilor \[rii noastre =i anume D.33/
24 Ian. 1952 =i a regulamentului pentru aplicarea acestui decret se
stabile=te c[ renun\area la cet[\enia rom]n[ se aprob[ de c[tre
Prezidiumul Marii Adun[ri Na\ionale la propunerea M.A.I.,
aprobare care lipse=te ]n spe\[, c[ deasemeni calitatea de apatrid
ob\inut[ prin aprobarea O.N.U.-lui de care se prevaleaz[ acuzatul,
nu este opozabil[ organelor noastre de stat ]ntruc]t \ara noastr[ nu
este membr[ a O.N.U.-lui iar autorit[\ile noastre competente nu
au recunoscut acesat[ calitate,
Urmeaz[ a se vedea c[ sus\inerile acuzatului =i excep\iunile
14
invocate de el nu sunt ]ntemeiate =i ca atare instan\a le respinge.
Dat[ =i citit[ ]n =edin\[ public[ (!?!n.a.) azi 16 noiembrie 1954.
S-a procedat apoi ]n continuare la luarea interogatoriului
acuzatului iar cele declarate de acesta s]nt consemnate ]n procesul
verbal ata=at la dosar.
Av]nd cuv]ntul ap[r[torul acuzatului arat[ c[ ]n cazul c]nd se
va constata c[ este nevoie, s[ se cear[ de la Ministerul Justi\iei
rela\ii asupra faptului dac[ acuzatului i s-a ridicat cet[\enia rom]n[.
Procurorul militar arat[ c[ nu este nevoie a se mai cere de la
Min. de Justi\ie aceste rela\ii ]ntruc]t ele nu s]nt concludente ]n
cauz[.
Tribunalul une=te incidentul cu fondul =i dispune continuarea
dezbaterilor. Dat[ =i citit[ ]n =edin\[ public[ (!?!n.a.) ast[zi 16
noiembrie 1954.
Procurorul Militar av]nd cuv]ntul ]n fond, arat[ c[ faptele
acuzatului sunt foarte grave, fiind recunoscute de el at]t la primele
cercet[ri c]t =i ]n fa\a instan\ei, cer]nd condamnarea lui pentru
crim[ pp. de art. 1 D. 199/50 prin schimbarea calific[rii din crim[
pp. de art. 184 c.p. ]ntruc]t fapele acuzatului reprezint[ con\inutul
acestei infrac\iuni. De asemeni Procurorul Militar cere
condamnarea acuzatului =i pentru del. pp. de art. 267 c.p.
Ap[rarea av]nd cuv]ntul arat[ c[ ]n cazul c]nd se va constata
c[ acuzatul nu mai era cet[\ean rom]n, nu i se va mai putea re\ine
crima pp. de art. 1 D. 199/50, ]n caz de r[spuns negativ este de
acord cu condamnarea acuzatului potrivit art. 1 lit. 1.b.c. D. 199/
50 cu aplicarea de circ. atenuante, deoarece acuzatul a recunoscut
sincer faptele =i este la prima abatere.
Asupra incidentului unit cu fondul, Tribunalul deliber]nd ]n
secret, consider[ inutil[ interven\ia la Ministerul de Justi\ie, pentru
l[murirea situa\iei cet[\eniei acuzatului, ]ntruc]t a=a cum s-a mai
ar[tat ]nainte, acuzatul nu a ob\inut aprobarea pentru renun\area
la cet[\enia rom]n[. Ca atare respinge cererea ap[r[rii.
Dat[ =i citit[ ]n =edin\[ public[ (!?!n.a.), azi 16 noiembrie
1954.
15
 Dup[ ce ap[rarea a avut ultimul cuv]nt Pre=edintele a ]ntrebat
pe acuzat dac[ mai are ceva de ad[ugat ]n ap[rarea sa, la care
acesta a declarat c[ singura sentin\[ care ar onora deopotriv[ pe el
=i Tribunalul ar fi numai condamnarea sa la moarte, =i c[ el moare
pentru ideile sale.
Tribunalul a declarat dezbaterile ]nchise =i s-a retras ]n camera
de consiliu spre a delibera asupra culpabilit[\ii =i aplica\iunii
pedepsei ]n cauz[.
Av]nd nevoie de timp pentru studierea dosarului =i a lucr[rilor
]n cauz[, am]n[ pronun\area pentru 20 noiembrie 1954.
Dat[ =i citit[ ]n =edin\[ public[ (!?!n.a.) azi 16 noiembrie 1954.
Azi 20 noiembrie 1954, ]n aceia=i compunere ca ]n =edin\a
precedent[:
TRIBUNALUL
Deliber]nd ]n secret asupra ac\iunii penale deschis[ prin
]ncheierea =edin\ei preg[titoare din 6 Oct. 1954 ]n cauza privitoare
pe LEU VASILE ]nvinuit pentru crim[ de ]nalt[ tr[dare pp. de
art. 184 c.p. =i delictul de trecere frauduloas[ a frontierei pp. de
art. 267 c.p.
Av]nd ]n vedere concluziunile orale ale Procurorului Militar
precum =i sus\inerile acuzatului f[cute personal =i prin ap[r[torul
s[u ]n fa\a instan\ei ]n =edin\[ public[;
Av]nd ]n vedere c[ din instruc\ia oral[ urmat[ ]n cauz[ ]n =edin\[
public[ c]t =i din actele dosarului, care au fost puse ]n discu\ia
p[r\ilor ]n =edin\[ public[ se constat[ urm[toarele:
}N FAPT
Acuzatul Leu Vasile, ]n anul 1947, odat[ cu alungarea
monarhiei dela c]rma \[rii noastre se hot[r[=te s[ p[r[seasc[
clandestin \ara ]mpreun[ cu preotul G]ld[u Florian, nefiind de
acord cu aceast[ ac\iune a poporului rom]n,-
}n urma acestei hot[r]ri, acuzatul p[r[se=te fraudulos \ara, la
21 august 1948, s[rind din trenul de Timi=oara ]n dreptul sta\iei
Isanova, de unde au trecut ]n Jugoslavia.-
Din Jugoslavia acuzatul a plecat ]n Austria unde ia leg[tura cu
16
autorit[\ile engleze =i americane care se ocupau de problema
refugia\ilor, fugari din \[rile de democra\ie popular[.-
}n urma interven\iei autorit[\ilor engleze, care urm[reau s[-l
foloseasc[ pe acuzat ca un pion important ]n lupta lor ]mpotriva
lag[rului socialismului, acuzatul este ales episcop al rom]nilor
din Europa Apusean[.-
Cu ocazia alegerei acuzatului ca episcop, la Salzburg, de fa\[
fiind delegatul general ecumenic al Austriei, englezul Atkinson,
s-au \inut o serie de discursuri relev]ndu-se meritele acuzatului =i
du=m[nia lui s[lbatec[ fa\[ de regimul de democra\ie popular[,
fa\[ de Uniunea Sovietic[.-
Dup[ acest act, acuzatul ]n calitate de episcop, ]nfiin\eaz[ 3
parohii rom]ne=ti lu]nd contact cu fugarii rom]ni din Austria =i
din celelalte \[ri capitaliste.-
}n activitatea sa acuzatul a ]ncercat s[ ridice moralul fugarilor
spun]ndu-le c[ ]n cur]nd va izbucni r[zboiul ]ntre americani =i
Uniunea Sovietic[ =i ]n R.P.R se va reinstaura vechiul regim.
}n discursurile pe care le \inea, ]n numeroasele articole publicate
]n presa str[in[ acuzatul s-a ar[tat ca un ]nver=unat du=man al
\[rii noastre =i al URSS.-
Vizit]nd \[rile capitaliste acuzatul a luat leg[tur[ cu o serie de
personalit[\i conduc[toare din aceste \[ri cer]ndu-le s[ suprime
buletinele publicate de reprezentan\ele diplomatice ale \[rii noastre
]ntruc]t spunea el, aceste buletine sl[besc eficacitatea propagandei
dus[ ]mpotriva \[rii noastre.-
}n anul 1949 afl]ndu-se la Londra acuzatul vorbe=te la postul
de radio B.B.C. inaugur]nd emisiunea religioas[ ]n limba rom]n[,
emisiune ]n care se aduceau injurii la adresa regimului nostru.-
}ntreaga activitate a acuzatului ]n aceast[ perioad[ era dirijat[
de serviciul de spionaj englez, care ]l =i subven\iona ]n scopul
recrut[rii, prin intermediul acuzatului, de elemente tr[d[toare din
r]ndurile fugarilor rom]ni pentru misiuni de spionaj, c]t =i pentru
alte ac\iuni du=m[noase ale serviciului de spionaj englez.-
}n toamna anului 1949, acuzatul se ]nt]lne=te la Paris cu R[descu
17
=i fostul rege Mihai, care ]i confer[ gradul de general al a=a
ziselor for\e armate rom]ne din cadrul armatei atlanticului =i
prime=te misiunea de a contribui ]mpreun[ cu generalul
Petrescu Puiu la crearea for\elor armate rom]ne din r]ndul
tr[d[torilor, a fugarilor =i chiar prin aducerea vechilor coloni=ti
rom]ni din America.-
Sarcina acuzatului era nu numai de recrutare a acestor elemente,
dar =i de educare a lor ]n spiritul urei fa\[ de \ara noastr[ =i fa\[ de
URSS.- }n acest scop acuzatul a vizitat toate lag[rele de refugia\i
din \[rile occidentale, =i a organizat o intens[ re\ea de informa\ii
=i de recrutare a refugia\ilor, prin intermediul preo\ilor pe care-i
avea ]n subordine ]n calitate de episcop, a \inut leg[tura cu organele
de pres[ ale rom]nilor refugia\i ]n \[rile capitaliste public]nd articole
calomnioase la adresa regimului nostru =i ]ndemn]nd pe refugia\i
s[ treac[ ]n slujba puterilor imperialiste pentru folosirea lor ]ntr-
un viitor r[zboi mondial.-
}n anul 1950, acuzatul se ]nt]lne=te cu fostul rege Carol, cu
care discut[ problema caz[rii ofi\erilor rom]ni dela Paris, recruta\i
]n armata atlanticului =i accept[ propunerea acestuia de a folosi
ferma fostului rege Carol, situat[ ]n Fran\a, pentru c[minul
ofi\erilor rom]ni.-
}n timpul c]t a stat la Londra, acuzatul a \inut c]teva conferin\e
despre \ara noastr[ la o =coal[ a serviciului de informa\ii englez,
care preg[tea cadre pentru misiuni de spionaj ]n \ara noastr[.-
}n anul 1950 acuzatul viziteaz[ Spania, unde este primit de
dictatorul Franco =i oficiaz[ un parastas la morm]ntul eroului
necunoscut spaniol, pentru Mo\a =i Marin.-
}n acest timp acuzatul ia leg[tura =i cu serviciul de spionaj
american, d]nd informa\ii despre \ara noastr[ =i stabile=te cu ace=tia
ca pe viitor ei s[ subven\ioneze activitatea acuzatului =i a cadrelor
recrutate pentru a=a zisa armata atlanticului.-
Acuzatul a mai f[cut vizite ]n diferite \[ri capitaliste =i ]n
Orientul apropiat duc]nd tratative cu diferite personalit[\i politice
=i clericale, menite s[ gr[beasc[ desl[n\uirea unui nou r[zboi
18
mondial ]mpotriva \[rii noastre.-
Interogat ]n instan\[ acuzatul a declarat c[ activitatea sa
]ndreptat[ ]mpotriva regimului nostru, este mult mai vast[ dec]t
cea ar[tat[ ]n rechizitor.-
Acuzatul recunoa=te c[ a avut informa\ii permanente asupra
situa\iei din \ar[ prin refugia\ii fugi\i din RPR, refugia\i care erau
tria\i prin preo\ii afla\i ]n subordinea acuzatului, iar elementele
capabile s[ dea informa\ii pre\ioase, erau cercetate personal de
acuzat care trimitea informa\iile ob\inute, serviciilor de spionaj.-
Acuzatul declar[ c[ aprecia mai mult serviciul de spionaj
american, deoarece se purta mai loial cu el.-
De asemeni acuzatul recunoa=te c[ a plecat fraudulos din \ar[
=i c[ ]n Austria erau a=tepta\i de autorit[\ile engleze.-
Acuzatul declar[ c[ a primit misiunea din partea fostului rege
Mihai =i din partea lui R[descu de a se ocupa de preg[tirea moral[
a celor ce urmau s[ fie ]ncadra\i ]n aceast[ armat[ =i care urma s[
fie constituit[ din refugia\ii afla\i ]n \[rile capitaliste =i din
cet[\enii americani de origine rom]n[.-
Acuzatul recunoa=te c[ din discu\iile avute cu personalit[\ile
conduc[toare, au stabilit c[ odat[ cu dobor]rea regimului de
democra\ie popular[, se va restaura monarhia =i sistemul
parlamentar burghez av]nd ca partid de baz[, partidul cre=tin, ]n
frunte cu Vi=oianu partid care a luat fiin\[ ]n Italia.-
Acuzatul declar[ c[ a organizat ]n \[rile capitaliste a=a numitele
s[pt[m]ni albe, perioade ]n care presa capitalist[ ducea o campanie
]nver=unat[ ]mpotriva \[rii noastre, iar conduc[torii \[rilor
capitaliste f[ceau declara\ii ]mpotriva comunismului.-
Aceast[ ini\iativ[ pornea din partea serviciului de spionaj
american.-
Acuzatul recunoa=te c[ a \inut c]teva lec\ii la =coala de spionaj
englez a lui Nandre=.-
Asupra activit[\ii sale din trecut, acuzatul declar[ c[ =i-a ]nceput
activitatea anticomunist[ ]nc[ din perioada c]t a fost student, c[ ]n
anul 1929-1930 a colaborat cu inspectorul de siguran\[ Maimuca,
19
pentru descoperirea activit[\ii comuniste dus[ de Constantinescu-
Ia=i =i a celorlal\i comuni=ti, care au fost judeca\i =i condamna\i
]n urma acestei activit[\i a acuzatului.-
Acuzatul mai declar[ c[ icoana care a devenit patron al
legionarilor, a fost sfin\it[ ]n biserica unde slujea el, iar mai t]rziu
a \inut str]nse leg[turi cu mi=carea legionar[ prin Mo\a Ion.-
Inculpatul declar[ c[ era de acord cu activitatea legionar[ =i
era considerat de c[tre ace=tia ca un fel de protector =i consilier,
at]t ]n \ar[ c]t =i mai t]rziu ]n str[in[tate.-
Activitatea anticomunist[ m[rturisit[ de acuzat culmineaz[ cu
lec\iile care le-a predat la =coala de ofi\eri de jandarmi din
Bucure=ti, lec\ii asupra mi=c[rii comuniste =i dup[ recunoa=terea
sa, se consider[ ca singurul autor moral =i responsabil <al tuturor
crimelor pentru care au fost judeca\i =i condamna\i, crime s[v]r=ite
]mpotriva comuni=tilor> de c[tre fo=tii lui elevi.-
La dosar se afl[ depozi\iile martorilor Ion C. Leu (f.287),
B[leanu Alexandru (f.296), Silviu Cr[ciuna= (f.341) =i Magos
Olariu Constan\a (f.344), care confirm[ activitatea criminal[ a
acuzatului at]t ]n \ar[ c]t =i ]n str[in[tate.-
Av]nd ]n vedere probele de la dosar coroborate cu recunoa=terile
acuzatului, instan\a re\ine ca dovedite faptele puse ]n sarcina sa.-
}N DREPT
Acuzatul a fost trimis ]n judecat[ pentru crima de ]nalt[ tr[dare
=i delictul de tercere frauduloas[ a frontierei.-
Av]nd ]n vedere c[ faptele s[v]r=ite de acuzat =i anume ]nrolarea
sa ]n solda serviciilor de spionaj american =i englez, propaganda
sa du=m[noas[ ]mpotriva \[rii noastre, c]t =i activitatea sa ]n cadrul
armatei atlanticului, reprezint[ ac\iuni deosebit de periculoase
pentru \ara noastr[, ele fiind s[v]r=ite de acuzat uzurp]nd calitatea
de episcop =i folosind influen\a sa religioas[ ]n scopul dezl[n\uirii
unui nou r[zboi ]mpotriva \[rii noastre =i a \[rilor socialismului,
dep[=esc elementul material al crimei de ]nalt[ tr[dare, astfel cum
este ar[tat ]n disp. art.184 c.p. aceste fapte ]ncadr]ndu-se ]n
dispozi\iunile art.1, lit. a,b,c, D.199/950, instan\a potrivit art.
20
292 CJM, urmeaz[ s[ schimbe calificarea faptelor ]n aceast[ crim[,
din crim[ p.p. de art. 184 c.p. a=a cum a cerut procurorul militar.-
}n spe\[ exist[ =i elementul inten\ional al acestei crime, acuzatul
vechi =i ]nfocat du=man al comunismului =i al \[rii noastre a s[v]r=it
faptele d]ndu-=i seama c[ prin aceste fapte unelte=te ]mpotriva
patriei sale =i a urm[rit producerea rezultatului criminal =i anume,
prejudicierea securit[\ii externe a statului =i ]nrobirea \[rii noastre
capitali=tilor str[ini.-
Astfel fiind Tribunalul consider[ c[ s]nt ]ntrunite elementele
crimei de tr[dare de patrie sanc\ionate de art.1 lit. a,b,c, D.199/
950 =i av]nd ]n vedere periculozitatea excep\ional[ a acuzatului,
faptul c[ este imposibil[ reeducarea lui, apreciaz[ c[ nu s]nt
circumstan\e atenuante ]n favoarea sa, urm]nd s[ sufere pedeapsa
capital[ pentru aceste fapte.-
Faptul acuzatului de a fi trecut frontiera prin alte locuri dec]t
cele destinate trecerii, =tiind c[ acest fapt este pedepsit de lege =i
prev[z]nd urm[rile faptei sale, ]ntrune=te toate elementele
delictului de trecere frauduloas[ a frontierei p.p. de art.267 c.p.
Av]nd ]n vedere c[ ne afl[m ]n fa\a unui cumul real de
infrac\iuni instan\a urmeaz[ s[ fac[ =i aplica\iunea art. 101 c.p.
Pentru cheltuieli de judecat[ se va face aplica\iunea art.304
CJM, computarea preven\iei se va face potrivit art.463 CJM.-
Pentru aceste motive, Tribunalul ]n unire cu concluziunile
Procurorului Militar cu unanimitate de voturi declar[ culpabil pe
Leu Vasile, ]nvinuit pentru crim[ de tr[dare de patrie p.p. de art.1
lit. a,b,c, D.199/950, prin schimb. calific. din crim[ de ]nalt[ tr[dare
p.p. de art.184 c.p., culpabil pentru delictul de trecere frauduloas[
a frontierei p.p. de art.267 al.1 c.p. =i c[ nu sunt circumsatan\e
atenuante ]n favoarea inculpatului.-
}n consecin\[:
TRIBUNALUL }N NUMELE POPORULUI HOT{R{+TE:
Cu unanimitate de voturi, f[c]nd aplica\iune art. 292 C.J.M.,
art.1 lit. a,b,c, D.199/950, 267 c.p., 304 =i 463 C.J.M.,
Cu unanimitate de voturi ]l condamn[ pe LEU VASILE la
21
moarte pentru crima de tr[dare de patrie p.p. de art.1 lit.a,b,c,
D.199/950,
Confisc[ ]ntreaga avere.
}l condamn[ la 10 (zece) ani ]nchisoare corec\ional[, pentru
del. p. p. de art. 267 c.p. Conf. art. 101 c.p., va executa pedeapsa
cea mai grav[.
}l oblig[ la 200 (doua sute) lei cheltuieli de judecat[.
Comput[ preven\ia de la 20 august 1954.-
Tribunalul, reintr]nd apoi ]n =edin\[ public[, Pre=edintele a Capitolul II
dat citire dispozitivului de mai sus. C{TRE CITITOR
Cu drept de recurs. (aten\ie! n.a.)
Dat[ =i citit[ ]n =edin\[ public[ ast[zi 20 noiembrie 1954. Cu aceste pagini prin care ]ncerc s[ completez informa\ia, m[
Prezenta sentin\[ s-a semnat de noi: adresez cititorului, deoarece restul, cele extrase din arhivele
Pre=edinte Asesori populari securit[\ii - declara\ii de interogator ale unui om ]mpins cu
(ss) Lt. maj. Lavrov (ss) Lt. Solomon Iosi preconcep\ie bol=evic[ =i cinism tehnic spre plutonul de execu\ie
(ss) Lt. Lalyer Iosif - cap[t[ obiectivitatea de a se adresa direct istoriei. Istoriei unui
Grefier (ss) Petre Zeciu personaj al rezisten\ei ]nc[ necunoscut, istoriei convulsiilor la
care ne-a fost supus neamul ]n acest secol, istoriei acelei f[r`me
PROCES-VERBAL din spiritualitatea rom`n[ care a reu=it ]ntr-un fel sau altul s[ se
Ast[zi 20 luna noiembrie 1954. salveze.
Sentin\a de fa\[ s-a citit condamnatului de noi, grefierul Eu, cel care m[ adresez cititorului, sunt =i subiectiv =i supus
Tribunalului, ]n prezen\a Procurorului Militar care l-a st[rilor emo\ionale provocate de surpriza ]nt`lnirii foarte recente
]ncuno=tiin\at c[ are drept de recurs la Tribunalul Militar pentru cu cele declarate de v[rul meu ]n fa\a anchetei de acum patruzeci
unit. M.A.I. conform dispozi\iunilor Codului de Procedur[ Pe- =i =ase de ani. Cer`ndu-mi iertare pentru impulsul de a pune
nal[, ]n termen de 4 zile. paranteze cu aten\ion[ri ]n note de autor,(dar prea e de tot
PROCUROR MILITAR, Grefier, c`nd sala e evacuat[ dar =edin\a e declarat[ <public[>, prea
(nesemnat) (ss) Petre Zeciu e de tot c`nd Hot[r`rea d[ drept de recurs, iar comunicarea
oficial[ men\ioneaz[ lipsa acestui drept), m[ adresez cititorului
care va ]n\elege c[ r[m`n totu=i un scriitor, dar un scriitor ]n
m`inile c[ruia a ajuns dosarul propriei sale familii. El m[ va
corecta acolo unde va g[si vreo urm[ de literatur[, sau va
lua din considera\iunile mele numai ceea ce i se va p[rea
]ntr-adev[r ]ntemeiat. Singurul lucru pe care-l pot promite
este s[ nu fac literatur[ =i s[ relatez c`t mai sec. Aspectul
22 23
romanesc ]l voi puncta doar prin titluri.
El ]ns[, s[rmanul personaj de mult[ vreme martirizat =i-a spus
ce avea de spus sub forma terorizat[ a declara\iilor la
interogatorii.
Acesta este unicul s[u mesaj r[mas, unicul document aflat
p`n[ acum despre cruciada pe care o pornise =i doar asupra
acestuia ne putem apleca cu sfin\enie. Pentru c[, ]ntotdeauna
con=tient de r[spunderea sa, el a refuzat s[ declare tot ceea ce
credeea c[ ar putea face prea mari servicii anticristului. A refuzat
s[ le spun[ =i le-a dus cu el ]n lumea cea dreapt[. Se pot cita din
interogatorii multe refuzuri precum:< }n cele spuse sub patrafir,
nu pot declara nimic fiind considerat[, dac[ spun, cea mai
mare crim[ omeneasc[>. Sunt refuzuri fa\[ de tot ce aveau
mai mult[ nevoie anchetatorii - =i cei de la Moscova =i acoli\ii
lor de aici. Pentru c[ ei ]l anchetau pe marele duhovnic al
]ntregii emigra\ii rom`ne =i vroiau de la el date prin care s[
poat[ distruge rezisten\a acestei emigra\ii, adic[ tocmai
oxigenul exterior de care avea nevoie rezisten\a rom`neasc[.
R[pit de KGB din scaunul s[u episcopal tocmai pentru c[
reu=ise s[ coaguleze ]n jurul acestuia v`rfurile exilului rom`nesc
=i chiar al celui din alte \[ri supuse de armata ro=ie, el este stors
]n anchet[.
De c[tre cine ? De c[tre o putere aservit[ Moscovei p`n[ la a
acuza soldatul rom`n c[ lupt[ pentru p[m`ntul str[mo=esc =i pe
duhovnicul acestuia c[ ]l ]mb[rb[teaz[.
Promi\`nd din nou cititorului c[ m[ voi ab\ine c`t voi putea
de la comentarii, ]l rog s[-mi permit[ aici doar o constatare: cine
sunt cei care ancheteaz[ =i judec[ acest proces de tr[dare
na\ional[ ? Completul de judecat[ este format din Lavrov V.
George - pre=edinte, Solomon Iosi =i Lalyer Iosif - asesori. Avocatul
numit din oficiu este L. Horovitz, Pre=edintele Tribunalului Militar
Teritorial Bucure=ti este maior Branovici I^, =eful Direc\iei a
VIII-a a securit[\ii, care-l ancheteaz[ este colonel Fr. Butyka.
Apare, e drept, ca loc\iitor al Direc\iei Penitenciarelor lt.
24
colonelul B[dic[ Ilie - acesta fiind chiar cel care, ]n acea=i
perioad[ ]l ]mpu=c[ ]n ceaf[ pe P[tr[=canu. El trimite
dramaticul protest pe care l-am publicat mai ]nainte
loc\iitorului Ministrului de Interne - general maior Adi
Ladislau, iar acesta pune rezolu\ia <Tov. Pintilie> - care nu e
altul dec`t celebrul Pantiu=a, =eful de import al securit[\ii
venit aici ]n 1945 cu grad sovietic spre a-l omor` pe fostul
secretar general comunist Fori=, cu ranga, ca dovad[ a
faptului c[ idealul comunist al acestuia se ]nf[ptuise.
Spre a nu fi ]n\eles gre=it, precizez c[ ]n=irarea tuturor
acestor nume str[ine care au judecat tr[darea na\ional[ a
v[rului meu nu are nici cea mai mic[ inten\ie xenofob[, ci
este doar demonstra\ia desna\ionaliz[rii ca procedeu curent
al imperialismului moscovit care trimisese =i promova ]n \[rile
satelite o armat[ de mercenari funciarmente incapabil[ de patri-
otism =i sim\ire na\ional[.
}n lupta cu asemenea mercenari ai unei armate infecte care
l-a capturat piratere=te ca s[-=i arate puterea ]n spatele
frontului =i nu pe teren deschis, a c[zut el fiind torturat apoi
la Moscova =i la Bucure=ti pentru a se afla tocmai firele
cruciadei pe care o pornise. Cruciad[ prin care devenise at`t
de periculos ]nc`t sovieticii au riscat chiar scndalul
interna\ional al actului pirateresc prin care l-au r[pit.
Dup[ cum se va vedea, despre sine, el spune tot la anchet[,
ne ferindu-se cu nimic. Pe oamenii ]nt`lni\i ]i men\ioneaz[;
opozi\ia sa f[\i=[ la comunism =i sovietizare nu o ascunde =i nu
=i-o scuz[ nici o clip[, respinge ideea de a fi agent al cuiva, se
proclam[ singur du=man al regimului comunist =i ]=i recunoa=te
toate p[catele omene=ti prin care tinere\ea sa n-a fost de sf`nt.
Dar, din clipa ]n care a avut revela\ia rostului s[u ]n salvarea
na\ional[ prin Biseric[, din clipa ]n care, din simplu slujitor cu
p[catele lui lume=ti a tr[it totala convertire devenind misionarul
decis s[-=i sacrifice via\a, nu mai face nici o concesie. Ia totul
asupra sa, refuz[ s[ dea am[nunte =i salveaz[ orice persoan[ =i
25
orice stare creat[ care ar putea duce mai departe rezisten\a
]n care el a crezut.
A=a se explic[ apelul lui vehement, dar nu disperat, din celula
num[rul zero a ]nchisorii Jilava, <]n plin[ iarn[, f[r[ foc, f[r[
geamuri, pe o rogojin[, legat ]n lan\uri de m[rime =i form[ medi-
eval[, cer`nd a fi executat conform sentin\ei pronun\ate>. A=a se
explic[ ilegalitatea celor care ]l \ineau ]n via\[ =i ]n celula zero
pretinz`ndu-i ca, ]nainte de execu\ie <s[ vorbeasc[ despre anumite
capitole de care nu am vrut s[ vorbesc ]n timpul anchetei>.
Caligrafia seniorial[ a scrisului s[u pe care-l cuno=team prea
bine, m-a lovit cu cnutul sensurilor dramatice ale acestor pagini
peste care am dat ]n dosar: In celula zero a Jilavei, ]n lan\urile
sale <de form[ =i m[rime medieval[ >, un ]nalt prelat al Bisericii
=i un om de seam[ al Neamului se zbate pentru singurul drept pe
care-l mai are: acela de a i se executa pedeapsa cu moartea.
Nu numai c[ refuz[ cererea de gra\iere dar, dup[ cum se va
vedea din documente, interzice oricui altcuiva de a o face ]n numele
s[u. Iar, ]n plin secol douazeci, constat[m c[, ]n numele <omeniei
comuniste>, i se poate ignora chiar =i acest drept. Dar el lupt[
chiar =i-n aceast[ situa\ie.
Nu e de\inut; nu se consider[ un de\inut ci un prizonier ]n
r[zboiul la care s-a ]nregimentat voluntar ]n numele crucii =i
preg[tit s[-=i duc[ crucea. Acest lucru \ine ierarhul ortodox s[-l
precizeze du=manilor s[i: chiar dac[ ei sunt c[l[i =i nu adversari,
el e prizonierul =i nu condamnatul lor. Astfel, scriindu-=i
cutremur[torul protest de om c[ruia nu i se d[ nici dreptul la
moartea pentru care a c[p[tat sentin\a el precizeaz[ du=manilor
s[i c[ li se adreseaz[ ]n calitatea de:
<Episcopul V. Leu - Prizonier de r[zboi>
Este deci un ]nvins, dar nu un condamnat. }nvins ]n cruciada
]n care a c[zut tat[l s[u, cade acum el, dar trebuie s-o continue
al\ii.
}ngem[nare insolit[ pentru secolul =i lumea noastr[ prag-
matic[, om r[mas f[r[ \ar[ dar plin de con=tiin\a Neamului s[u
26
=i de misiunea na\ional[ a Bisericii sale, episcop =i general ]n
acela=i timp, adic[ general cu misiunea de duhovnic-p[stor =i
episcop-strateg al unei cruciade moderne, el nu mai are alt[ cale
de a-=i descrie personalitatea dec`t ]n paginile triste ale
interogatoriilor. Aceste pagini le prezent[m nealterate ]n
cronologia tehnicii securiste de a stoarce totul, aleg`nd ceea ce
descrie fapta lui care e singura important[ pentru cititor =i l[s`nd
pentru arhiv[ doar unele gre=eli gramaticale =i pasajele de rutin[
poli\ieneasc[ prin care anchetatul e r[st[lm[cit. Acelea sunt
treburile de rutin[ poli\ieneasc[ a epocii demagogice, asupra
c[rora insistau securi=tii ]n dorin\a lor de demascare a
<capitalismului putred> =i care, a=a cum se vede =i ]n referatele
concluzive pe care le-am reprodus integral, oric`t de grave acuze
p[reau atunci, ast[zi devin plictisitoare =i rizibile. Lozinci pr[fuite
de genul c[: <e vinovat pentru c[ a ]mb[rb[tat solda\ii rom`ni
]mpotriva puterii sovietice> sau c[ <a slujit interesele bisericii
care este o agentur[ imperialist[>.
+i totu=i, s[ pornim de la asemenea referate-rechizitoriu ca s[
vedem cine este acest om ce-=i strig[ ]n celula zero a Jilavei dreptul
cre=tin al sacrificiului suprem. S[-l descifr[m chiar =i din
caracteriz[rile cele mai ostile =i mai potrivnice.
}ntreb`ndu-ne cine este acest om care se zbate pentru singurul
drept pe care-l mai are, acela de a i se executa sentin\a cu moartea
=i a nu mai fi chinuit ]n plus, s[ vedem c`teva dintre caracteriz[rile
consemnate de instan\ele cele mai ostile =i oamenii cei mai
potrivnici lui:
<Dup[ ce ap[rarea a avut ultimul cuv`nt, Pre=edintele a ]ntrebat
pe acuzat dac[ mai are ceva de ad[ugat ]n ap[rarea sa, la care
acesta a declarat c[ singura sentin\[ care ar onora deopotriv[ pe el
=i Tribunalul ar fi numai condamnarea sa la moarte, =i c[ el moare
pentru ideile sale.
(Dosar I, fila 384 - sentin\a nr.2417 a Tribunalului Militar
Teritorial Bucure=ti ]n dosarul 1872/54)
27
 <Interogat ]n instan\[, acuzatul a declarat c[ activitatea sa
]ndreptat[ ]mpotriva regimului nostru este mult mai vast[ dec]t
cea ar[tat[ ]n rechizitoriu>.
(idem fila 387)
<Anchetatul caut[ s[ impresioneze Organele anchetatoare
afirm]nd c[ nu-i este team[ de moarte, sau de chinurile fizice la
care ar fi supus. El afirm[ c[, din momentul ]n care a fost <r[pit
din lumea liber[> ]i este indiferent ce se va face cu el. <Via\a
p[m`nteasc[ - spune Leu V. - nu mai exist[ pentru mine>^
(Dosar II - fila 178 - Referat al Serviciului III al Securit[\ii
(probabil extern) privind rezultatul anchetei lui Leu Vasile - nr.
19A/14 mai 1953)
<Leu Vasile n-a recunoscut ]n declara\iile sale nici o activitate
direct[ pe linia unui serviciu de spionaj, de=i i s-au prezentat
argumente din propriile sale declara\ii^> (N.A:=tim noi ce
argumente erau!)
(Idem - fila 183)
<Anchetatul ]ncearc[ s[ ]n=ele Organele anchetatoare d]nd
declara\ii reale numai pentru faptele care oficial s]nt cunoscute =i
neg]nd adev[rata sa activitate de spionaj sub masca misiunilor
religioase^>
(idem - fila 186)
<F[r[ a de\ine probe ]n aceast[ direc\ie, ci numai simple
afirma\ii, ancheta noastr[ a urm[rit s[ afle dac[ arestatul a fost
agent al Serviciului de informa\ii englez sau a altor servicii de
informa\ii imperialiste. Lipsa de probe ne-a cauzat greut[\i ]n
anchet[>. (N.A: =tim noi cum se dep[=eau aceste greut[\i!)
(idem - filele 179-180)
<}n 1940 a devenit profesor ]nfiin\]nd catedra de <secte
28
religioase =i curente subversive> la +coala de Ofi\eri de Jandarmi
din Bucure=ti unde, prin cursurile pe care le-a predat, a s[dit ]n
mintea ofi\erilor ura ]mpotriva PCR^
Prin faptele sale prin care a sprijinit efectiv r[zboiul fascist de
jaf =i cotropire a Patriei Sovietice, Leu Vasile a fost de mai multe
ori decorat cu decora\ii fascisto-antisovietice> ( astea erau Crucea
Rom`niei, Steaua Rom`niei, ordinul Mihai Viteazul, Medalia
r[zboiului din r[s[rit, Crucea de fier german[ =i Serviciul
Credincios cu spade ob\inute ]n perioada 1941-1944)
(Dosar I - fila 402 - Referatul direc\iei MAI condus[ de col.
Fr. Butyka - Direc\ia III-a - privind rezultatele cercet[rilor asupra
arestatului Leu Vasile din 9 aprilie 1954)
<Este hirotonisit ca episcop al fugarilor rom]ni din Europa
Apusean[ =i Orientul Apropiat, urm]nd s[ lucreze sub masca
activit[\ii religioase ]n cadrul Consiliului ecumenic>.
(idem)
N.A: =i ce este acuzator ]n asta de vreme ce el declar[ r[spicat:
<Din toat[ aceast[ propagand[ a mea ziaristic[ =i la radio, atacam
du=m[nos comunismul, ]n general, din toate \[rile democratice ]n
frunte cu URSS. Aceste discursuri le f[ceam din proprie ini\iativ[.
(N.A: pesemne c[ anchetatorul ]l ]ndemna s[ dea vina pe cine =tie
ce agentur[!) - ]n calitatea mea de episcop. ^De acea eu m[ con-
sider cel mai mare du=man al regimului din \ar[.>
(interogatoriul din ziua de 12 februarie 1954)
<Leu Vasile a stabilit ]nfiin\area unei ore religioase morale ]n
cadrul emisiunilor radio BBC, cu scopul de a discredita ]n fa\a
ascult[torilor t]n[rul nostru stat. }n afar[ de postul de radio Londra,
Leu Vasile a vorbit ]mpotriva RPR de la posturile de radio Paris,
Roma, Salzburg, Munchen, Atena, Istambul, Beyruth etc^ Tot
]n 1949, dup[ ce a luat leg[tura cu fostul rege Mihai ]n Elve\ia, a
primit misiunea de la acesta de a convinge pe ofi\erii fugari rom]ni
s[ nu emigreze din Europa Occidental[ ]n alte continente ]ntruc]t
se va ]nfiin\a armata european[^Leu Vasile a adunat o parte din
ace=ti ofi\eri la Paris pentru a putea lua parte ca asisten\i la +coala
29
Superioar[ de R[zboi din Fran\a^ Amiralul Dumitrescu i-a
explicat lui Leu Vasile c[ englezii i-au pus la dispozi\ie un vas de
r[zboi care urmeaz[ s[ fie dotat cu echipaj complet din r]ndurile
fugarilor rom]ni^ Leu Vasile a dus la ]ndeplinire aceast[ misiune,
pun[ndu-l ]n leg[tur[ pe fostul amiral Dumitrescu cu o serie de
marinari ce se aflau ]n special ]n Grecia, Italia =i Liban^ }n Aus-
tria, ]n anul 1951, la Gratz, a ]nfiin\at o organiza\ie studen\easc[
numit[ <Rom`nia Mare> care avea un caracter anti-comunist.
Numitul Leu Vasile a desf[=urat toat[ aceast[ activitate criminal[
]mpotriva RPR p]n[ ]n august 1952 c]nd a fost arestat de organele
de stat ale unei \[ri prietene, iar la data de 4 martie 1953 a fost
predat organelor MAI> (idem: Ref. Direc\ia a VIII-a)
<Inculpatul recunoa=te c[ a dus aceast[ activitate anticomunist[
pentru c[ regimul comunist este o c[ma=[ de for\[ pe sufletul =i
fiin\a neamului rom]nesc> (Dosar 1- fila 379 - Proces verbal -
Interogator de inculpat, 16 noiembrie 1954.Dosar 1872/1954)
<}n tot timpul activit[\ii sale ]nvinuitul a dus o activitate
]mpotriva clasei muncitoare fiind un du=man al acesteia. }n timpul
r[zboiului Antonescian, ]n iunie 1941, a func\ionat ca profesor =i
confesor la Corpul de Jandarmi. Mai t]rziu s-a ]ncadrat ca voluntar
]n Reg.6 Mihai Viteazu =i, pentru faptul c[ a intervenit ]n momente
critice ]mb[rb[t]nd solda\ii =i fiind r[nit, a fost decorat cu <Coroana
Rom`niei>. }n iulie 1942 a fost repartizat ]n calitate de confesor
militar la batalionul 991 format din de\inu\i, ata=at pe l]ng[ Divizia
14 infanterie, lupt]nd ]n linia I a frontului ]n sectorul cotul Donului.
}n acest[ calitate a ]mb[rb[tat solda\ii pentru a lupta ]mpotriva
armatelor eliberatoare Sovietice, fapt pentru care a fost decorat cu
<Serviciul Credincios>. }n 1945 a fost preot la Parohia <Jianu> =i
confesor al familiei regale>. (Dosar 1 - fila 358 - ]nceputul
rechizitoriului nr.186/2 iulie 1954 al Procuraturii Militare
Bucure=ti)
30
<Dac[ se ]nt`mpl[ ceva =i ve\i ajunge la anchete =i cercet[ri
m[ ve\i ponegri pe mine, ve\i da toat[ vina pe mine =i mi se vor
atribui mie toat[ r[spunderile. Tata trebuie s[ r[m]n[ de neatins
pentru a putea rezista ]n \ar[ =i a-i ajuta pe ceilal\i> - Acesta era
cuv`ntul de ordine l[sat de v[rul meu =i ]nsu=it de familie.
Tat[l men\ionat, cel care trebuia s[ r[m`n[ de neatins, era
Episcopul Grigorie Leu al Hu=ilor, fost ]nainte Episcop de Arge=,
fost vicar =i locotenent al Mitropoliei Moldovei, organizator ,
]mpreun[ cu patriarhul Miron Cristea al serviciilor religioase
ale armatei, organizator al ]nv[\[m`ntului telogic ]n Basarabia,
arhip[stor cu voca\ie misionar[ =i atribu\ii ecumenice date de
Sf`ntul Sinod, ]n acest sens av`nd leg[turi str`nse de ascultare
cu bisericile rom`ne=ti din diaspor[.El era, de asemenea, o
binecunoscut[ personalitate c[rtur[reasc[, prieten cu Iorga,
Gusti, Petrovici, Crainic, ierarh intransigent ]n afirmarea ideilor
de credin\[ na\ional[ pe care superficialitatea noului regim ]l
cataloga doar pur =i simplu na\ionalist, teolog ortodox recunoscut
pentru contribu\ia la consolidarea Bisericii Na\ionale ]n Rom`nia
Mare, urma= a opt genera\ii de preo\i ]ncep`nd cu blagocinul
Mihail Leu - pop[ de tab[r[ al lui +tefan cel Mare care este
ascendentul direct ]ntr-un arbore genealogic ce se deschide cu
Costea Leu, men\ionat ]n hrisoavele divanului lui Alexandru cel
Bun ]ncep`nd cu 30 martie 1392.
}n condi\iile aservirii Bisericii dup[ modelul \[rii ]nchinate
Moscovei, tat[l - Episcopul Grigorie - r[m`nea ]n \ar[ str[duind
ca din scaunul s[u sinodal s[ men\in[ pe c`t posibil echilibrul
unei neat`rn[ri biserice=ti, ]n vreme ce doi preo\i tineri - fiul
Vasile Leu - colonel, confesor militar =i Florian G`ld[u - doctor
]n teologie la Londra, plecau ]n str[in[tate pentru a atrage
sprijinul diasporei rom`ne=ti, unindu-se astfel eforturile din \ar[
=i din str[in[tate =i folosindu-se leg[turile cu Consiliul
Interna\ional Ecumenic.
}mi amintesc faptul c[ o ]ntrunire ]n acest sens a avut loc ]n
casa noastr[ de la Medgidia la ]nceputul verii lui 1948.
31
Petrec`ndu-mi vacan\ele anilor anteriori la palatul episcopal din
Hu=i unde locuia unchiul meu, eu mai participasem la asemenea
]nt`lniri cu personalit[\i de seam[, care discutau stringentele
probleme politice =i la care, ]n loc de personalul obi=nuit serveam
noi, nepo\ii din familie, pentru a se evita, pesemne, vreo ureche
neavenit[. }ntruniri de familie mai aveam, de obicei, la casa
p[rinteasc[ din comuna |u\cani - Covurlui, de Sf`ntul Ilie c`nd
era hramul bisericii la care slujiser[ to\i bunicii =i str[bunicii
mei. Dar acolo, cu toate c[ datorit[ unchiului meu Nil Leu, ofi\er
din regimentul de ro=iori de gard[ trecut ]n rezerv[, se discutau
mai abitir problemele politice, participarea era larg[ venind
neamuri multe =i oaspe\i ca la hram, familia noastr[ fiind compus[
]n special din ]nv[\[tori, profesori =i preo\i din toat[ |ara de Jos.
}n condi\iile de alungare a regelui, de na\ionalizare =i de
sovietizare riguroas[ a guvern[rii ]mp`nzite cu consilierii lui
Vi=inski, poli\ia politic[ proceda mai dur iar, la Hu=i, Episcopului
Grigorie ]i fuseser[ aresta\i o serie de c[lug[ri =i preo\i basarabeni
c[rora le d[duse ad[post =i care duceau ]nc[ pastoralele ]n satele
de peste Prut, binecuv`nt`nd ]n secret cu c`te o slijb[ oamenii ai
c[ror preo\i fuseser[ deporta\i =i reu=ind s[ treac[ ]napoi prin
vaduri numai de ei =tiute. Aflat[ chiar pe grani\[, Episcopia
Hu=ilor a facilitat ]n primii ani asemenea leg[turi spirituale,
martiriul de mai t`rziu al Episcopului Grigorie venind =i din
acest motiv.}n 1947 la =edin\a Adun[rii Deputa\ilor din 13
august, deputatul comunist Al. Popescu-Ciorani vine ]n plen
cu documente de <demascare> a ac\iunilor antisovietice de
la Hu=i pornite din ]ndemnul episcopului, ]l declar[ pe acesta
du=man al noului regim =i exprim[ cererea expres[ ca
Episcopul Grigorie Leu s[ fie judecat pentru crima de a fi
na\ionalist =i a se opune sovietiz[rii. Era, deci ]ndeaproape
urm[rit, deputatul cer`nd deferirea lui la Curtea Criminal[.
Concomitent vine =i o sesizare de la serviciul de siguran\[ a
jandarmeriei jude\ene care arat[ unele fapte din eparhie
men\ion`nd c] <ac\iunea de urm[rire a episcopului continu[>.
32
Acum suntem ]n iunie sau iulie 1948 c`nd, dup[ o ]ntrunire
sau discu\ie la Bucure=ti, la Patriarhie =i Guvern, Episcopul
Grigorie a preferat s[ vin[ la tat[l meu, la Medgidia, folosind
casa noastr[ care era mai pu\in probabil s[ fi fost luat[ ]n obiectiv.
Se recuno=tea =i de data aceasta spiritul combinator al v[rului
meu care =tia s[ g[seasc[ asemenea solu\ii. Episcopul Grigorie
a poposit la Medgidia, el s-a dus la Constan\a de unde a venit a
doua zi cu episcopul Chesarie al Tomisului, care-=i f[cuse studii
]n Italia =i avea bune rela\ii =i cu o rud[ a lui Horia Grigorescu,
fostul ambasador la Paris r[mas ]n Fran\a odat[ cu ]ndep[rtarea
regelui Mihai. A mai participat =i un avocat sau un fost judec[tor
Puiu, coleg de-al tatei care st[tuse la noi ]n timpul refugiului,
pesemne rud[ a mitropolitului Visarion Puiu cu care \inea leg[tura
]n str[in[tate =i, tot o astfel de rud[ a altcuiva din str[in[tate -
droghistul Tana=oca. Episcopul Grigorie le-a relatat celorlal\i
faptul c[, dup[ ce la cabinetul lui Emil Bodn[ra= care a controlat
mult[ vreme guvernul Groza ca Secretar general al Consiliului
de Mini=tri, au fost cerute =i centralizate toate listele cu toate
parohiile =i m[n[stirile rom`ne=ti din str[in[tate precum =i
tabelele cu monahi =i slujitori rom`ni de pe l`ng[ alte l[ca=uri
ortodoxe. Dup[ o atent[ clasificare a lor, pesemne la Moscova
sau de c[tre consilierii sovietici, Petru Groza a transmis
Sinodului ucazul de a se indica acestor preo\i s[ se supun[
ierarhic episcopiilor ortodoxe ruse din str[in[tate. +i nu
acelora independente, care-i reprezentau pe ru=ii albi, ci s[
devin[ sufragane ale acelor episcopii care \ineau de
Patriarhia Moscovei ]nfiin\at[ de Stalin ]n 1943. Prin aceasta,
orice episcopie rom`neasc[ din str[in[tate urma s[ se
desfiin\eze; =i nu era nici greu pentru c[ ierarhi nu prea
r[m[seser[, iar Mitropolitul Visarion Puiu, fugit din \ar[ din
pricina condamn[rii la moarte, nu avea putere de a-i aduna
pe to\i ]n jurul s[u fiind bolnav grav ]ntr-un sanatoriu elve\ian
unde i se cerea s[ treac[ la catolicism.
A=adar, rom`ni =i de limb[ rom`n[ puteau r[m`ne doar preo\i
33
simpli, cei care aveau contactul direct cu enoria=ii din
diaspor[. Ierarhia superioar[ fiind asigurat[ de moscovi\i,
era limpede c[ puterea sovietic[, experimentat[ ]n a-=i infiltra
oamenii ]n coloniile emigra\ilor, dorea s[ pun[ m`n` ]n acest
mod =i pe emigra\ia din \[rile pe care le cucerise, asigur`ndu-
se astfel c[ va putea s[ anihileze reac\iile din occident
]mpotriva guvernelor promoscovite pe care le instalase ]n
statele satelite. Dup[ aservirea \[rii, se urm[rea =i aservirea
diasporei sau cel pu\in anihilarea reac\iilor ei prin acest con-
trol asupra bisericilor na\ionale ]n jurul c[rora este =tiut c[
se str`nge diaspora.
Planul era perfid. Episcopul Grigorie, ca unul dintre cei mai
vechi membrii ai Sf`ntului Sinod la ora aceea ]l demontase bucat[
cu bucat[ ]ntr-o discu\ie sincer[ avut[ cu Petru Groza =i apelase
la sim\[mintele de fiu de preot ale aceluia de a nu l[sa s[ se
instaureze o <Sovrompatriarhie>. Cum promisiunile lui Groza
erau evazive, trebuia avertizat[ de urgen\[ rom`nimea din
str[in[tate de pericolul care o pa=te, trebuiau g[si\i episcopi activi
=i dedica\i independen\ei Bisericii rom`ne=ti din emigra\ie =i
trebuiau organiza\i enoria=ii diasporei spre a nu se l[sa
]nregimenta\i ]n e=alonul ortodox moscovit. Trebuiau c`t mai
mul\i oameni one=ti =i instrui\i. Apoi cei instrui\i trebuiau s[
avertizeze mai departe fiecare pe calea lor. Cei doi episcopi
Grigorie =i Chesarie urmau s[ ]ncerce leg[tura cu Consiliul
Ecumenic unde reprezentantul rom`n fusese colegul lor
arhimandritul Scriban, iar emisari de aici trebuiau s[ ajung[
c`t mai repede ]n occident.
Cu un tren de sear[ a sosit la noi acas[ =i preotul G`ld[u care
aducea o veste sau o relatare despre un contact avut recent, apoi
cei doi episcopi au plecat la m[n[stirea de la Techirghiol, cred,
unde se aflau ]n sezonul balnear =i al\i ierarhi cu care aveau s[
decid[ am[nuntele acestei taine. Unii dintre cei cu care am vorbit
mai t`rziu, ]nclin[ s[ cread[ c[ nici Patriarhul Iustinian, om al
lui Gheorghiu Dej, totu=i nu era str[in de aceste demersuri,
34
Episcopul Grigorie, ca mai vechi arhiereu, fiindu-i =i duhovnic ]n
perioada Ia=ilor. Nu =tiu ]n ce m[sur[ patriarhul a cunoscut
=i a ]ncurajat, sau a =tiut =i a t[cut, ori dac[ =i-a f[cut datoria
fa\[ de Dumnezeu mai presus dec`t fa\[ de protectorii s[i
atei, pentru c[ documente nu exist[. Singurul fapt incontestabil
este c[ aceast[ m[sur[ de salvare a fost dorit[ =i conlucrat[
de mai mul\i ierarhi, de toate capetele luminate =i ]nsufle\ite
de sim\ire na\ional[ ale Sf`ntului Sinod. De pl[tit ca martir
pentru acest act temerar a pl[tit doar Episcopul Grigorie
pentru c[ fapta lui de demnitate cre=tin[ fusese public[ =i ]n
fa\a lui Groza =i prin ac\iunile fiului s[u - personajul prezentei
c[r\i. Datorit[ t[cerii acestuia nu s-a aflat ]ns[ nimic despre
celelalte caractere tari =i luminate de Duh care au ajutat
aceast[ ac\iune. Dar ]ntru lauda ortodoxiei noastre =tim ast[zi
c[ mul\i dintre ierarhii vremii au consim\it =i au ]ncurajat ]ntr-
o form[ sau alta, de aici, din \ar[, aceast[ str[danie de a nu
l[sa ]n m`inile anticristului Biserica diasporei noastre. Cei
doi tineri preo\i care urmau s[ plece cu aceast[ grav[ misiune,
au avut o ]ncurajare =i o recomandare prin glasuri ]nalte de
aici c[tre Consiliul Ecumenic, de vreme ce au putut face fa\[
tuturor ]ncerc[rilor.
Cu ace=tia doi -Vasile Leu =i Florian G`ld[u =i cu rudele care
aveau s[ transmit[ ]n str[in[tate ambasadorului Horia Grigorescu
=i mitropolitului Visarion Puiu, eu am r[mas la vinul bun pe care
tata ]l lua din viile domnului B`rsan de pe o coast[ ]nsorit[ a
Medgidiei. Dup[ ce episcopii au plecat cu acela=i g`nd la fra\ii
lor de Sinod afla\i la Techirghiol, mai ]n glum[, mai ]n serios,
ceilal\i m-au avertizat c[ voi avea =i eu un mic rol de jucat =i
aceasta s-a ]nt`mplat cam peste o lun[, cum este relatat ]n
documente.
Un lucru ]mi confirm[ citirea acestor documente dup[ 46
de ani de la proces =i dup[ 53 de ani de la cele ]nt`mplate: c[
toat[ lumea s-a \inut de cuv`nt ]ntr-o moral[ mai presus de
frica anchetei. C[ s-a spus numai ceea ce se stabilise c[ se
35
putea spune. +i nu numai pentru salvarea unor oameni, sau a
unor posibilit[\i de moment, ci =i pentru salvarea acelor c[i
prin care cele hot[r`te cu deplin[ con=tiin\[ cre=tin[ - ferirea
de ru=i =i de anticrist a unei p[r\i a spiritualit[\ii noastre - s[
se poat[ ]ndeplini.
Astfel: pentru a nu l[sa s[ fie anihilat =i a fi f[cut[ c`t mai
eficient[ prezen\a ]n mijlocul lucrurilor a Episcopului Grigorie
care se dovedise a fi elementul de stimulare a valorilor na\ional-
cre=tine printre ierarhii vremii, a fost ponegrit fiul s[u =i s-a vorbit
chiar de ruperea rela\iilor dintre ei. Pentru a se deruta ancheta
de la leg[turile ecumenice pe care Biserica noastr[ =i le-a p[strat
cu lumea civiliza\iei cre=tine, au fost ]ncurajate sloganurile cu
agenturile imperialiste care conveneau semidoctismului
anchetatorilor =i erau singura satisfac\ie pentru incultura =efilor
lor. Pentru a salva =i a nu furniza date despre alte persoane care
ar putea ajuta sau continua lupta, acuzatul principal nu a avut
dec`t \elul execu\iei sale c`t mai rapide^ Etc, etc, etc^
Refuz s[ comentez ]n[l\imea moral[ a unei ]n\elegeri at`t de
omene=ti a lucrurilor: c[ om e=ti =i m`ine po\i spune ceea ce azi
ai t[cut. V[rul meu =tia asta ]n celula sa num[rul zero de la Jilava,
a=a c[ prefera mai degrab[ s[ se duc[ el la Domnul, spre salvarea
celorlal\i care r[m`neau p[m`nteni. }n ceea ce m[ prive=te,
a=a am sc[pat: am stabilit c[, ]n caz de arestare vom spune
am`ndoi c[ eu nu =tiam dec`t c[ el f[cea gesturi disperate ca
s[ se ]mpace cu tat[l s[u cu care era certat. Dup[ =ase ani, la
anchet[, cu toate c[ lucrurile erau evidente =i Episcopul
Grigorie, tocmai pentru conlucrarea lor ]ntru acest ideal fusese
omor`t, el n-a schimbat o vorb[ din ceea ce stabilise cu mine
=i a obstinat, v[d ]n declara\ii, p`n[ c`nd m-a salvat =i am
ie=it din ]nchisoare.
Acela=i lucru, nu la scara unei griji de familie, ci la cea a
importan\ei na\ionale a unei speran\e, a f[cut-o nedivulg`nd nume
=i situa\ii cu care s-ar fi putut ap[ra. Singura lui ap[rare, ]ns[, ]i
era limpede ]n revela\ia sa arhiereasc[ - era con=tiin\a c[,
36
dac[ el a c[zut, r[m`nem liberi ceilal\i prin a c[ror con=tiin\[
se va putea salva ceva.
+i, prin asta, ]mp[cat, sufletul lui cere cu vehemen\[ c[l[ilor
s[ execute actul final al trecerii sale Dincolo.
O face cu sinceritate =i senin[tate, deoarece, a=a cum reiese
din rechizitoriu, ]n pu\inii ani ai activit[\ii sale ]n str[in[tate,
reu=ise lucruri de importan\[ crucial[ pentru soarta \[rii sale:
1) Mobilizase un puternic e=alon de rom`ni emigra\i
impulsion`nd formarea de c[tre occident a acelei <Armate a
Atlanticului> despre care ]nc[ nu s-a scris suficient, dar a
constituit ]n epoc[ o mare speran\[ pentru toate popoarele
subjugate =i rezisten\a lor.
2) A ]nfiin\at cu Vi=oianu =i al\ii Partidul Cre=tin care s[ asigure
guvernul din exil =i s[ conduc[ Rom`nia dup[ eliberare.
3) A inaugurat, pentru ]ntre\inerea sufleteasc[ a celor din \ar[,
emisiunile religioase rom`ne=ti la posturile str[ine.
4) A g[sit locuri ]n lume unde i-a ]ndrumat pe emigran\i =i
datorit[ recomand[rilor lui c[tre statele respective s-au format
colonii rom`ne=ti temeinice.
5) A f[cut vizite la importan\i =efi de state demasc`nd
bol=evizarea estului Europei, ]ndep[rt`ndu-i pe ace=tia de alian\ele
cu Moscova.
6) A coagulat leg[turile dintre liderii emigra\iei rom`ne,
chiar =i la nivelul capetelor ]ncoronate. I-a atras pe cei care
se deziceau unii de al\ii pe o cale foarte concret[ a solidarit[\ii
cre=tine rom`ne=ti, adic[ ac\iunile diverse de eliberare: de la
cea spiritual[ prin slujbele =i predicile rom`ne=ti instaurate
de el la majoritatea posturilor de radio, p`n[ la acea Armat[
Atlantic[ de eliberare a Estului, c[reia i-a devenit general-
spiritual =i despre care istoria va mai avea de aflat multe ca
imbold la rezisten\a celor subjuga\i la Yalta.
7) I-a adunat pe studen\ii rom`ni din emigra\ie ]nfiin\`nd
organiza\ia <Rom`nia Mare> care avea s[ cultive patriotismul
=i anticomunismul la genera\ia t`n[r[.
37
 8) A pus ]n fiin\[ marea sa oper[: Arhiepiscopia diasporei
rom`ne=ti pe care nici KGB-ul, nici securitatea nu au mai reu=it
s-o dezbine.
Astfel, insisten\a lui de a fi executat nu este o ambi\ie, sau
un orgoliu cavaleresc, ci convingerea cre=tin[ c[ poate trece senin
la Domnul f[r[ a da du=manilor am[nunte prin care ei s[ ]ncerce
a distruge ceea ce to\i cei p[stra\i ]n taini\a sufletului s[u puteau
construi mai departe, sau puteau transmite.
+i iat[ c[, ]n ciuda tuturor vicisitudinilor care, de la
martiriul s[u de atunci, ne-au supus la mai multe decenii de
]mp[g`nare, con=tiin\a lui, aceea=i cu care murise =i Episcopul
Grigorie, s-a adeverit: Dac[ e vorba de o rena=tere a noastr[
ast[zi, apoi aceasta se ]ntemeiaz[ - chiar greu, a=a cum ne apare
ea - tot pe ceea ce a p[strat mai sf`nt Biserica din sufletul
poporului nostru.
38
Capitolul III
DOMICILIUL: EUROPA
Not[ - Dosar 71 - 7/A
La arestatul Leu Vasile nu este proces verbal de
perchizi\ie domiciliar[ =i a propriet[\ilor celui arestat ]ntruc`t
ne-a fost adus arestat de c[tre o \ar[ prieten[ (? n.a.) ne av`nd
domiciliu ]n RPR.
03.02.'54 Lt. N. Dumitr[=coniu
Unitatea MSS Sef Nr.82
PROCES VERBAL Nr.458
DE DEPUNERE SI PERCHEZITIE CORPORALA
F[cut ast[zi, 3 iunie 1953 ora 2430 ]n Bucure=ti
Noi, Slt. Hni\cu Constantin din MSS ]n virtutea drepturilor
ce ne sunt acordate, dispunem depunerea ]n arest ]n interesul
cercet[rilor a numitului Leu G. Vasile n[scut la 13 mart 1953
]n comuna Oancea Reg. Gala\i fiul lui Grigorie =i Lucre\ia de
profesiune Episcop c[s[torit cu -- domiciliat ]n Bucure=ti
str. Gramond Nr. 9Bis primit conform ordinului Nr. din
Proced`nd la perchezi\ia corporal[ a susnumitului, am
g[sit asupra lui urm[toarele obiecte =i valori: una pereche
ochelari vedere cu toc, una curea pantaloni p`nz[, una
cravat[, una pereche m[nu=i, un stilou f[r[ peni\[,(au luat-
o ru=ii? n.a.) un portofel piele, dou[ cruciuli\e, un m[r\i=or
f[r[ lan\, una basma de cap, una pereche bran\uri.
Drept pentru care am ]ncheiat prezentul proces verbal
OFI|ER DE SERVICIU Slt. Constantin H.
Perchezi\ionat, V. Leu
REPUBLICA POPULARA ROMANA PROCURATURA
MILITARA TERITORIALA BUCURESTI
39
 MANDAT DE ARESTARE Nr. 6698/1953 Data 9 ianuarie
1954
}n numele legii =i al Poporului, Noi, Maior N. Dumitrescu
Procuror Militar al Procuraturii Militare Teritoriale Bucure=ti;
Av`nd ]n vedere actele de procedur[ ]ncheiate ]n contra
numit. LEU VASILE , n[scut ]n anul 1905, luna martie, ziua
13, ]n comuna Oancea, av`nd ocupa\ia func\ionar, fiul lui
Grigore =i Lucre\ia urm[rit potrivit art. 218 din Codul de
Procedur[ Penal[, pentru trecere frauduloas[ a frontierei =i
Uneltire contra ordinei sociale,
Av`nd ]n vedere c[ aceste fapte sunt prev[zute =i pedepsite
de art. 267 =i 209 cp cu ]nchisoare de la mai mare de un an,
Consider`nd c[ din cercet[rile f[cute rezult[ probe
suficiente de culpabilitate contra susnumitului inculpat LEU
VASILE,
V[z`nd c[ inculpatul se g[se=te ]n situa\iunea prev[zut[ de
art. 20 apt.9 din Codul de Procedur[ Penal[, ]ntruc`t fapta comis[
este grav[, v[z`nd =i dispozi\iunile art. 253 C. Pr. Pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
Ordon[m tuturor agen\ilor for\ei publice ca, conform`ndu-
se legii s[ aresteze =i s[ conduc[ la Penitenciarul Jilava pe
LEU VASILE.
Punem ]n vedere administratorului penitenciarului s[-l
primeasc[ =i s[-l re\in[ dela data de 1 ianuarie (emis pe 9
ianuarie) =i p`n[ la data de 31 ianuarie 1954.
Dat ]n cabinetul nostru, Procuror Militar, Maior de Justi\ie
SS indescifrabil
REPUBLICA POPULARA ROMANA MINISTERUL
AFACERILOR INTERNE DIRECTIUNEA GENERALA A
SECURITATII STATULUI
PROCES VERBAL DE INTEROGATOR 20 ianuarie 1954
ora=ul Bucure=ti
Inerogatoriul a ]nceput la ora 16 . Interogatoriul s-a terminat la
40
ora 19 =i 30 minute.
Eu, locotenent Dumitr[=coniu Nicolae am interogat ]n calitate
de anchetator pe arestatul 1. Numele LEU ;2. Prenumele Vasile;
3. Anul, luna =i ziua na=terii 1903 martie 13; 4. Locul na=terii ]n
Comuna Oancea Jud. Covurlui; 5. Cet[\enia apatrit; 6.
Na\ionalitatea Rom`n[; 7. Apartenen\a politic[ ne]ncadrat; 8.
Studii Facultatea de Teologie =i Doctoratu; 9.Profesia cleric
ortodox; 10. Ultimul loc de munc[ =i func\ia Europa Apusean[
Episcop; 11. Ultimul domiciliu Paris Bul. St. Michael; 12 Situa\ia
familiar[ V[duv. Am o fat[ Leu Florica ]n etate de 22 ani, stu-
dent[ la Facultatea de litere, nu-i cunosc domiciliul actual; 13.
Origina social[ Tat[l, Episcop ortodox la Hu=i decedat a avut 5 ha
vie =i a fost donat[ episcopiei Hu=i ]n 1949; 14. Activitatea poli-
tic[ p`n[ ]n 1947 Ne]ncadrat; participare ]n alegeri Am participat
p`n[ ]n 1948.
Semn[tura, V. Leu
21 ianuarie, ora= Bucure=ti
Interogatoriul a ]nceput la ora 8; interogatoriul s-a terminat la
ora 14.-
}ntrebare: Care a fost activitataea Dtale. profesional[ de la
terminarea =colii primare =i p`n[ la 23 august 1944 ?
R[spuns: Am terminat 4 cl. primare ]n Bucure=ti ]n anul 1916,
dup[ care fiind perioada de r[zboi, ne-am retras ]n Moldova la
diferite rude ale mele =i nu am mai urmat nici o =coal[ p`n[ la
terminarea r[zboiului.-
}n anul 1919, m-am ]nscris la cursul inferior al seminarului
din Ismail, unde am f[cut 4 cl. p`n[ ]n 1923. }ntre 1923-1924 am
urmat un an cl. 5 la liceul militar din Chi=in[u. }mboln[vindu-m[
am ]ntrerupt cursurile =i am stat acas[ p`n[ ]n anul 1925
}n 1925 m-am ]nscris ]n cl. 5-a la seminarul din Constan\a,
unde am urmat 3 cl. p`n[ ]n 1928, iar cl. 8-a am urmat-o la
seminarul din Gala\i, unde am luat =i diploma.-
}n 1929 m-am ]nscris la Facultatea de Teologie din
Bucure=ti, unde am urmat 2 ani, p`n[ ]n 1931, c`nd m-am
41
c[s[torit =i am fost trecut diacon la catedrala din Chi=in[u, unde
am urmat =i Facultatea de Teologie ]n complectare, deci p`n[ ]n
1933. }n acest an m-am ]nscris la Doctorat ]n teologie =i eram
diacon la catedral[.-
}n 1934 am ]ntrerupt doctoratul =i am fost f[cut preot =i numit
]n Ia=i la biserica Sf. Spiridon, unde am func\ionat timp de doi
ani, dup[ care am fost f[cut protopop misionar al Mitropoliei
Moldovei, pentru combaterea stilismului, p`n[ ]n 1937.-
Termin`ndu-se campania antistilist[, am fost trecut ca inspec-
tor la Serviciul Social Bucure=ti, unde m-am ocupat de probleme
religioase.-
Dup[ un an de zile desfiin\`ndu-se serviciul social, am fost
repartizat la Ministerul de Interne care m-a repartizat la +coala de
Ofi\eri de Jandarmi, ca profesor =i confesorul corpului de
jandarmi.-
Aici am func\ionat p`n[ la declararea r[zboiului, adic[ a intr[rii
Rom`niei ]n r[zboi, ]n iunie 1941, c`nd afl`ndu-m[ ]n inspec\ie
la batalioanele de jandarmi pentru interven\ie ce erau aliniate
dealungul Prutului, din proprie ini\iativ[, dup[ ce am trecut Prutul
]n urma frontului la |iganca, am trecut la regimentul 6 Mihai
Viteazul de pe linia I-a, ]ntruc`t fusese r[nit preotul regimentului.-
}n ce prive=te Partidele istorice, nu m-au influen\at. Aici \in s[
men\ionez c[ la Moscova mi s-au ar[tat diferite declara\ii din care
rezulta c[ eu am fost ]n PN| Precizez c[ eu nu am fost ]n PN|
]ns[ eu am avut un unchi Leu Ion din Medgidia Str. Br`ncoveanu
nr.1 care a fost frunta= ]n activitatea politic[ a acestui partid, iar
eu aveam foarte bune rela\ii cu el, vizit`ndu-ne des. Pe acest lucru
cred c[ este intemeiat[ afirma\ia ce mi s-a f[cut la Moscova de
c[tre anchetatorii mei.-
}n ce prive=te legionarii eu nu am fost contra lor, ]ns[ la venirea
lor la putere, eu eram confesor al Corpului de Jandarmi =i
majoritatea comandan\ilor au fost aresta\i =i persecuta\i de
legionari, eu ]ns[ nu am fost, pentru urm[torul lucru: Am avut doi
veri pe nume Clime, care au fost mari legionari, cu care am fost ]n
42
bune rela\ii.-
Ace=tia, pentru activitatea lor legionar[ p`n[ ]n 1940 au
fost ]mpu=ca\i. Atunci mama lor a r[mas singur[ =i pe care o
ajutam eu.-
Aceasta se nume=te Matita Clime.-
C`nd au venit legionarii la putere, ca mam[ a doi legionari
mor\i, a mers la un general al c[rui nume nu-l re\in c[ruia i-a
explicat situa\ia =i a cerut s[ nu se ating[ nimeni de mine, lucru
care s-a =i f[cut.-
Regimul Antonescian a fost sus\inut de mine, deoarece pe
Antonescu l-am cunoscut la Pite=ti, unde era comandant de Divizie
=i venea ]n vizit[ pe la tat[l meu (care era Episcop de Arge=) =i
astfel mi-am f[cut o impresie bun[ despre el.-
C`nd a venit la putere ]n conducerea statului, eu l-am
popularizat, ar[t`nd chiar elevilor de la =coala de ofi\eri de
jandarmerie pozi\ia de anti-comunist a lui Antonescu.-
Deasemenea l-am sprijinit ]n activitatea mea de confesor militar
pe front a=a cum am ar[tat.-
C`nd a fost procesul lui Antonescu, eu am f[cut o cerere
voluntar s[ fiu martor al ap[r[rii ]n procesul lui, ]ns[ acest lucru
nu mi s-a aprobat.- ^
Bucure=ti 26 ianuarie 1954
Inerogatoriul a ]nceput la ora 9; interogatoriul s-a terminat la
ora 14.-
}ntrebare: }n procesele verbale de interogatoriu date anterior,
ai ar[tat activitatea d-tale p`n[ la fuga din \ar[.
Arat[ cum a fost preg[tit[ fuga d-tale din \ar[ ?
R[spuns: Preg[tirea fugii mele din \ar[ a constat ]n diferite
consf[tuiri pe care le-am avut cu G`ld[u Florian, cu care hot[r`sem
s[ fugim din \ar[ ]n Anglia.
}n cadrul acestor consf[tuiri eu am \inut s[ fugim prin Ungaria,
]ntruc`t am auzit de la diver=i cet[\eni c[ este mai sigur[ fuga prin
43
Ungaria. Nu pot preciza de la cine anume am auzit c[ este mai
sigur[ fuga prin Ungaria. Pentru aceast[ fug[ aveam nevoie de o
c[l[uz[ pe care ]n momentul acela nu o aveam =i trebuia c[utat[.
G`ld[u Florian nu a fost de acord cu planul meu, spun`nd c[
]n c[utarea c[l[uzei o s[ d[m peste un agent de siguran\[ care o s[
denun\e, explic`ndu-mi c[ s-au mai ]nt`mplat asemenea cazuri.
G`ld[u a venit cu un alt plan, spun`nd c[ un prieten englez de al
lui i-a spus c[ cea mai reu=it[ cale pentru fuga din \ar[ este Jugo-
slavia.
Eu am ]ntrebat de unde poate s[ cunoasc[ acel englez a=a de
bine situa\ia. }n ce prive=te englezul eu nu l-am ]ntrebat cine este
acesta, ]ntruc`t =tiam c[ are rela\ii printre func\ionarii lega\iei
britanice din Bucure=ti pe care i-am v[zut dese ori ]n casa lui.
G`ld[u Florian pentru a-mi demonstra seriozitatea indica\iilor date
de englez, a venit la mine cu o schi\[ (hart[) f[cut[ de m`n[ ]n
care era tot planul fugii.
Planul era urm[torul.
+i plec[m de la Bucure=ti cu trenul la Or=ova. De acolo s[
mergem cu vaporul la Bazia=i, de unde s[ lu[m o c[ru\[ p`n[ la
gara Bazia=i. De la gara Bazia=i s[ mergem cu trenul spre
Timi=oara, care trece o por\iune de circa 40-50 km. prin Jugosla-
via. Pe teritoriul jugoslav era desenat[ pe acea schi\[ sta\ia
Iosanova, unde trebuia, ca dup[ ce trenul pleac[ din sta\ie s[ s[rim
jos pe fereastr[, ]nainte de a-=i lua trenul vitez[. Trebuia s[ s[rim
pe fereastr[ ]ntruc`t a=a cum explica G`ld[u Florian, u=ile sunt
]ncuiate ]n timpul c`t trenul se afl[ pe teritoriul jugoslav.
Dela Iosanova explica s[ mergem ]ntr-un sat de rom`ni la 2
km. dep[rtare de Iosanova - satul nu-l re\in cum ]i spunea - unde
s[ ne prezent[m la p[rintele satului care domiciliaz[ l`ng[ biseric[,
]ntr-o cas[ mare.
G`ld[u Florian explica faptul c[ ]n Jugoslavia se afl[ americani
=i englezi, care ne vor lua =i ne vor trece ]n Austria mai departe.
}n urma expunerii am[nun\ite a planului de fug[ din \ar[ de
c[tre G`ld[u eu am accepta acest plan, r[m`n`nd s[-l punem ]n
44
aplicare^
Atunci eu i-am dat urm[toarele acte:
- Diploma de licen\[
- Un certificat c[ am urmat doctoratul
- Certificatul de na=tere
- Diploma de seminar
- Un act de preo\ie
- Diploma de protopop militar
- Un crisov vechi (un act) din care rezulta c[ sunt urma=ul
a nou[ genera\ii de preo\i =i fiu de episcop.
Actele cred c[ au fost trimise la Londra prin valiza diplomatic[
a Lega\iei engleze.
}ntrebare: Cui i-ai dest[inuit c[ vrei s[ fugi din \ar[ ?
R[spuns: G`ld[u Florian m-a pus s[ jur faptul c[ nu am s[
spun la nimeni c[ fug din \ar[, lucru pe care eu l-am f[cut. Mai
t`rziu, ]ns[ nu mi-am respectat angajamentul. Eu i-am spus lui
Ionescu Hareta, femeia mea de serviciu =i lui Leu Cornel, student
domiciliat ]n Medgidia, str. Br`ncoveanu nr. 1, c[ am s[ fug din
\ar[ ]n str[in[tate.
Lui Leu Cornel i-am spus cu o zi ]nainte de a fugi din \ar[ ]n
urm[toarele ]mprejur[ri:
G`ld[u Florian care sus\inea c[ eu sunt urm[rit a precizat ]nc[
atunci c`nd am c[zut de acord asupra planului de fug[ expus de
el, c[ este bine ca eu s[ simulez un ]nec, iar pentru aceasta s[
mergem la Constan\a, unde s[ vorbesc cu <nepotul meu> - a=a ]i
spunea lui Leu Cornel ca acesta s[ r[m`n[ pe mal cu hainele mele
=i s[ spun[ c[ eu m-am ]necat.
Pe baza celor discutate cu G`ld[u pe 19 august 1948, am plecat
la Constan\a. G`ld[u a plecat la ni=te rude ale so\iei la Techirghiol ,
r[m`n`nd s[ m[ ]nt`lnesc cu el a doua zi, stabilind =i ora, la =trand,
]n dos pe o limb[ de p[m`nt unde el m[ a=tepta cu hainele.
Eu m-am dus la Medgidia la Leu C. Ion, unchiul meu =i am
ajuns seara. Am luat masa ]mpreun[ =i le-am spus c[ m[ duc s[
fac baie =i s[ lase pe Cornel cu mine.
45
 Seara am dormit cu Cornel ]n aceia=i camer[.
Acolo i-am explicat lui Cornel c[ mi s-a anulat reabilitarea =i
c[ va trebui s[ fiu din nou arestat, iar pentru a nu se petrece acest
lucru, am luat o hot[r`re mai ]nainte, de a fugi din \ar[.
Deasemeni, lui Cornel i-am spus c[ pentru a nu alarma -
dispari\ia mea - organele de stat, am hot[r`t s[ mergem la mare,
unde s[ simulez un ]nec, rug`ndu-l pe el s[ r[m`n[ =i s[ fac[
propagand[ c[ m-am ]necat, dup[ un timp de 1-2 ore, iar eu voi
trece dup[ un d`mb, unde m[ a=tepta un prieten cu haine =i cu
care voi fugi. Nu pot preciza dac[ i-am spus c[ acest prieten este
G`ld[u Florian.
Bucure=ti 27 ianuarie 1954
Interogatoriul a ]nceput la ora 8; interogatoriul s-a terminat la
ora 14.
^}n ziua =i ora fixat[ ]ntre mine =i G`ld[u, eu m-am dus la
=trand la o plaje improvizat[ din marginea ora=ului Constan\a,
unde am luat dou[ cabine. Una pentru mine =i una Leu Cornel cu
care am stabilit ca peste o or[ dou[, dup[ ce intru ]n ap[, s[ ]nceap[
s[ m[ caute =i s[ spun[ c[ m-am ]necat.
Iar pentru a confirma cele afirmate de el s[ arate cet[\enilor
dinprejurul lui hainele mele din cabin[ =i actele, banii, un portvizit
ce au r[mas ]n haine. Buletinul Popula\iei l-am luat =i l-am pus ]n
hainele de la G`ld[u.
Am intrat ]n ap[ =i am ie=it dup[ un d`mb, unde m[ a=tepta
G`ld[u Florian cu alte haine. Am omis s[ adaug c[ lui Leu Cornel
sau lui Ionescu Hareta le-am spus s[ dea telefon la p[rin\ii
mei =i s[ le spun[ c[ m-am ]necat. Lui Leu Cornel =tiu c[ i-am
spus s[ dea o telegram[ la femeia mea de serviciu Ionescu
Hareta =i s[-i spun[ c[ m-am ]necat aceasta pentru a putea
ar[ta la cei care ]ntreab[ despre mine.
Ajuns pe d`mb la G`ld[u, m-am ]mbr[cat =i am plecat am`ndoi
la gar[, am luat trenul =i am venit la Bucure=ti, unde am stat p`n[
a doua zi =i am dormit la hotelul Bratu de pe Cal. Grivi\ei.
46
A doua zi, ]n ziua de 21 august am plecat cu trenul din Bucure=ti
la Or=ova, unde am ajuns noaptea.
}n Or=ova am stat ]n timpul nop\ii la birjarul care ne-a luat de
la gar[, ]ntruc`t la hotel nu am g[sit locuri. Birjarul nu =tiu cum ]l
chiam[, ]ns[ era un om de circa 60 ani =i st[tea ]ntr-o margine de
ora=. A doua zi ne-am dus ]n port la Or=ova, de unde am plecat cu
vaporul la Bazia=. }n timpul c`nd mergeam cu vaporul, G`ld[u a
v[zut un comandor prieten al lui, care ]ns[ nu a stat de vorb[ cu
G`ld[u =i i-a =optit ]n mod discret c[ sunt trei comisari de poli\ie
=i c[ este urm[rit, este vorba de comandor.
Acest comandor este singura persoan[ cunoscut[ cu care ne-
am ]nt`lnit dup[ plecarea noastr[ de la Constan\a.
Ajuns cu vaporul ]n portul Bazia=, am luat o c[ru\[ p`n[ la
gara Bazia=, de unde am luat trenul spre Timi=oara, care trece
prin Jugoslavia.
La Bazia= ni s-a f[cut control, am fost ]ntreba\i unde mergem
=i am spus c[ mergem ]n excursie la Timi=oara.
}nainte de a ajunge pe teritoriul jugoslav cu trenul, un poli\ist
rom`n ne-a luat buletinul de identitate =i ne-a spus c[ ni-l d[ la
Timi=oara.
Deasemeni u=ile au fost ]nchise cu paz[ la ele.
Conform planului stabilit am[nun\it dinainte, eu cu G`ld[u
dup[ ce trenul a plecat din sta\ia Isanova- Jugoslavia, am s[rit pe
geam. Acum era ]n ziua de 23 august 1948 seara.
Dup[ ce am stat doua zile la preotul b[tr`n am plecat cu trenul
pe care l-am luat din comun[ =i am ajuns la Belgrad.
Rucsacul l-am l[sat ]n gar[ =i eu cu G`ld[u am plecat la
patriarhie. Acolo am vorbit cu un episcop vicar Visarion Popovici
care cuno=tea bine limba rom`n[, acesta ne-a dus la Patriarhul
Gavril care ne-a primit =i s-a ]ntre\inut cu noi. Dup[ ce i-am
spus scopul venirii noastre am fost prezenta\i unui protopop
ministru ]n guvernul lui Tito, pentru a avea grije de noi =i
pentru a ne facilita plecarea ]n str[in[tate. Protopopul se numea
Smelanovici sau Smilanovici.
47
 Dup[ discu\ie, am fost repartiza\i s[ dormim la un hotel din
Belgrad numit <Moscova>.
La hotel am fost vizita\i de un colonel de Siguran\[, =eful UDB-
ului care ne-a fost prezentat de protopop.
Dup[ c`tva timp colonelul ne-a invitat ]n ma=in[ spun`nd c[
plec[m. Noi =tiam c[ mergem ]ntr-un lag[r de l`ng[ frontiera
italian[, de unde o s[ fugim clandestin.
Aici am avut alt[ deziluzie, ]ntruc`t am fost du=i la ]nchisoarea
Kovaci\a. O ]nchisoare veche, la un etaj, cu circa 12 celule =i
doua camere mari, un etaj era f[cut tip vechi.
La Kovaci\a nu am ]ntrebat nimic pe colonel, aci am fost du=i
]n cabinetul comandantului ]nchisorii Kovaci\a, un locotenent,
c[ruia colonelul ne-a prezentat ca pe ni=te prieteni. Prezentarea ca
=i ancheta p`n[ aci toat[ a fost f[cut[ ]n limba francez[, ]ns[ cu
locotenentul am vorbit ]n limba rom`n[.
Colonelul ne-a urat voiaj bun ]n str[in[tate =i a plecat, iar cu el
]mpreun[ a ie=it =i locotenentul, care a revenit peste c`teva minute.
Locotenentul a chemat un plutonier =i ne-a dus la etaj ]ntr-o
celul[, f[r[ a ne face perchezi\ie. Eu =i G`ld[u tr[iam cu impresia
c[ noaptea o s[ fim trecu\i peste grani\[.
Acolo la etaj, am mai g[sit =i al\i rom`ni, care spuneau c[ stau
mai demult. Atunci ne-am dat seama c[ nu o s[ plec[m ]n noaptea
aceia, ci o s[ mai st[m. }nchisoarea era numai pentru rom`ni, la
parter ]n dou[ camere mari st[teau femeile, iar sus la etaj
b[rba\ii. La ]nceput nu eram multe persoane ]n celul[, eram 9
persoane.
}ntr-o zi din luna februarie, eram dus de un UDB-ist, cred
c[ era =ef de schimb, dela camera locotenentului ]n celul[.
C`nd suiam sc[rile, mi se adreseaz[ ]n limba rom`n[, de=i
p`n[ atunci eu credeam c[ nu =tie rom`ne=te, spun`ndu-mi
c[ a primit sarcina dela preotul lui, mi-a spus =i numele, ]ns[
nu-l re\in =i acesta dela Patriarhie, s[ se ocupe de evadarea
mea, iar pentru aceasta o s[ m[ cheme el ]n camera
comandantului, c`nd acesta este plecat.
48
Eu atunci v[z`nd a=a am cerut ca s[ mearg[ cu noi =i unul
B`rsan Ion, originar din Banat, care cuno=tea locurile =i limba
s`rb[, plutonierul a fost de acord =i mi-a dat detalii de felul cum
putem fugi.
Am plecat cu trenul spre Zagreb. }n tren am avut un control de
bilete =i un control militar, ]n timpul c[ruia ne-am urcat pe vagon.
La Zagreb am fost la un restaurant p`n[ la plecarea trenului
spre Maribor.
Dup[ ce am plecat din Zagreb la Maribor, acolo am v[zut gara
]mpresurat[ de UDB-i=ti.
Atunci noi ne-am strecurat ]ntr-un restaurant, apoi B~RSAN
care cuno=tea ora=ul, ne-a scos la marginea ora=ului f[r[ s[ fim
controla\i.
Dela marginea ora=ului, ne-am ]ndreptat ]ntr-un sat spre
frontiera Austriei, unde am trecut frontiera ]n cursul nop\ii.
Bucure=ti29 ianuarie 1954
Interogatoriul a ]nceput la ora 8; interogatoriul s-a terminat la
ora 14.
}ntrebare: }n procesul verbal de interogatoriu anterior, ai ar[tat
c[ ai trecut frontiera din Jugoslavia ]n Austria.
Arat[ am[nun\it ce ai f[cut dup[ ce ai ajuns ]n Austria.
R[spuns: Dup[ ce am trecut ]n Austria, am mers la o sta\ie c.f.
numit[ Spielfeld, cu inten\ia de a pleca cu trenul la Gratz ]ntruc`t
G`ld[u =tia c[ acolo ne a=teapt[ un maior Montgomery.
Astfel am plecat cu o ma=in[ englez[ la lag[rul Strasse unde
era un lag[r de refugia\i =i unde se f[cea o anchet[ am[nun\it[.
Nou[ ]ns[ nu ni s-a f[cut anchet[.
Ajung`nd ]n lag[r, am fost vizita\i de un medic care ]n urma
vizitei f[cute m-a internat la infirmerie, iar pe G`ld[u =i B`rsan
i-a trecut ]n dormitoare comune.
}n acest lag[r am stat dou[ sau trei s[pt[m`ni timp necesar
pentru a ne face injec\ii de carantin[.
Eu am stat ]n infirmerie unde am fost vizitat de G`ld[u =i
49
B`rsan, care mi-a spus c[ mai sunt c`\iva rom`ni din cei care au
fost ]n Jugoslavia, ]ns[ nu re\ine cine sunt ace=tia. Deasemeni, la
infirmerie eu am fost vizitat de un delegat al org. <Caroman>,
fiind trimis de Dr. Teodoru pentru a vizita lag[rul =i a se interesa
de refugia\i. Dr. Teodoru era directorul Caroman-ului la Salzburg
=i care se ocupa de refugia\ii rom`ni din Austria. Acest delegat
v[z`nd c[ sunt bolnav mi-a dat 3 sau 400 =ilingi.
Nu =tiu cum de a ajuns svonul repede ]ns[ s-a auzit p`n[ =i la
Paris, printre persoane refugia\i rom`ni, c[ sunt bolnav.
Astfel, dup[ ce a plecat delegatul Caroman-ului a venit un
delegat din partea Consiliului Ecumenic (organiza\ie interna\ional[
bisericeasc[ cu sediul la Geneva, =i avea o sucursal[ la Salzburg).
Acest delegat a venit special pentru mine =i mi-a dat o mie de
=ilingi =i s-a interesat de s[n[tatea mea, aduc`ndu-mi =i unele
alimente.
}nc[ din lag[rul Strasse eu i-am spus lui G`ld[u s[-i spun[
lui Montgomery c[ situa\ia s[n[t[\ii mele este =ubred[ =i s[ se
intereseze el pentru a-mi recomanda medici buni. La cererea mea,
G`ld[u mi-a r[spuns afirmativ, pe care baz[ eu am refuzat s[ m[
internez ]ntr-un spital de refugia\i, a=a cum ]mi f[cuser[ medicii
din lag[rul Strasse formele.
Dup[ plecarea lui B`rsan, G`ld[u a luat iar[=i leg[tura cu
Montgomery =i i-a cerut s[-mi trimit[ ni=te medici buni. Astfel, a
venit medicul oculist Beok =i un doctor internist Klein care m-au
vizitat =i m-au consultat chiar la cabinetul lor la circa o s[pt[m`n[,
dup[ care am fost internat ]n sanatoriul de l`ng[ Gratz, numit
Planchenvort, unde am stat circa trei luni de zile.
G`ld[u la fel a fost internat ]n acela= sanatoriu unde a stat
circa una lun[ de zile, apoi a plecat la Salzburg pentru a face
slujba de pa=ti, deoarece lipsea preotul de acolo.
G`ld[u Florian mi-a spus felul cum a luat ]n primire biserica
rom`n[ dela Salzburg, dela preotul rom`n care a plecat ]n Argen-
tina, mi-a spus c[ a luat leg[tura cu Delegatul general al Consiliului
Ecumenic pe ]ntreaga Austrie, Atkinson.
50
Acest delegat i-a comunicat lui G`ld[u c[ a primit instruc\iuni
dela Consiliul Ecumenic pentru organizarea bisericii rom`ne din
afara hotarelor \[rii.
}n acest scop, a hot[r`t c[ ]n ziua ]nt`i de pa=ti s[ fie aduna\i la
Salzburg delega\i ai tuturor coloniilor =i comunit[\ilor religioase
rom`ne, din toate \[rile din Europa Apusean[. Acesat[ adunare
general[ a rom`nilor refugia\i, s[ aleag[ un episcop al rom`nilor
refugia\i, fiindc[ b[tr`nul mitropolit Visarion Puiu era bolnav =i
paralizat ]ntr-un sanatoriu din Elve\ia.
Atkinson i-a comunicat lui G`ld[u cu aceast[ ocazie c[ a primit
instruc\iuni dela Geneva din partea Consiliului Ecumenic, ca s[
sus\in[ candidatura mea la episcopat =i s[ fac[ toate demersurile
necesare pentru a fi sigur ales ca episcop.
G`ld[u a fost ]ns[rcinat de Atkinson s[ preg[teasc[ la consiliul
Caroman-ului c`t =i ]ntr-o cas[ particular[ ce se afla l`ng[ biserica
rom`n[ din Salzburg, cas[ ce fusese ]nchiriat[ de Atkinson pentru
g[zduirea delega\ilor rom`ni ce urmau s[ vin[ din alte localit[\i
pentru s[rb[torile pa=telui la Salzburg, ca s[ ia parte la adunarea
rom`nilor mai sus ar[tat[.
}ntrebare: Arat[ mai departe am[nun\it activitatea d-tale ?
R[spuns: }n gar[ la Salzburg am fost ]nt`mpinat de G`ld[u,
Atkinson =i un grup de rom`ni din colonia rom`n[ din Salzburg.
Cu acest prilej, pe l`ng[ discursurile lui G`ld[u =i ale unui fost
maior Croitoru, pre=edintele comitetului rom`n din Salzburg, a
\inut s[-mi vorbeasc[ =i Atkinson care a ar[tat c[ .poporul englez
se simte legat =i consider[ un frate pe poporul rom`n =i a vrut s[
arate prin discursul lui c[ venirea mea ]n Salzburg =i Europa
Apusean[, va fi un pas ]nainte spre urmarea de c[tre rom`ni =i
sus\inerea politicii engleze. Cam acela=i con\inut l-au avut =i
discursurile celorlal\i doi care speculau participarea mea la r[zboiul
din R[s[rit =i decorarea mea cu <Crucea de Fier>. }n acela= sens
le-am vorbit =i eu ]n discursul de r[spuns.
La gar[ a mai fost =i un maior ]n armata american[, de origin[
51
rom`n, actualmente cet[\ean american care era =eful serviciului
de spionaj american sec\ia rom`n[, pe ]ntreaga Austrie, anume
Neagoe.
Dela gar[ am plecat cu ma=ina maiorului Neagoe ]mpreun[ cu
G`ld[u =i Atkinson la apartamentul ce mi-l preg[tise l`ng[ biserica
rom`nesc[, unde am locuit ]mpreun[ cu G`ld[u ]n tot timpul c`t
am stat ]n Salzburg.
Deoarece ne aflam ]n s[pt[m`na mare, aici au ]nceput slujbele
preg[titoare pentru pa=ti.
}ntre timp au sosit delega\i rom`ni dela diferite colonii din
str[in[tate, cu care eu m-am ]ntre\inut =i am luat cun=tin\[ pentru
prima oar[ de existen\a acestor grupuri de rom`ni din str[in[tate,
de via\a =i preocup[rile lor.
}n ziua de Pa=ti, dup[ terminarea slujbei, s-a procedat ]n biseric[
la constituirea adun[rii eparhiale a Episcopiei ortodoxe rom`ne
autonome din Europa Apusean[. S-a format un prezidium al
adun[rii ]n care a intrat G`ld[u, maiorul Croitoru, Dr. Teodoru
din partea Caroman-ului. Avocatul Nicolae Baciu de care am vorbit
]n perioada din Jugoslavia, fost Maior de Cavalerie Florescu, unul
din frunta=ii coloniei rom`ne din Austria, Puiu Traian, comandant
legionar al legionarilor din Austria, originar din Constan\a, Titi
Constantinescu, care purta numele de Petre Bogdan, fost ofi\er de
avia\ie ]n \ar[, de profesie inginer, lucra pentru serviciul de spionaj
american. T`nase teolog, lucra la Insbruk, reprezentantul
legionarilor papanaci=ti pentru Austria, agent francez, ]n 1951 a
plecat ]n Canada; profesorul Sanjoj care venea din Germania, fost
profesor universitar ]n Bucure=ti, mare nazist c`t =i al\ii pe care
nu mi-i reamintesc.
Primul act al adun[rii eparhiale mai sus ar[tate a fost ]nfiin\area
episcopiei ortodoxe rom`ne autonome din Europa Apusean[ =i
Orientul Apropiat.
Al doilea act a fost alegerea mea ca episcop al susmen\ionatei
episcopii.
Ambele acte au fost redactate ]n form[ juridic[ de c[tre
52
avocatul Nicolae Baciu =i ]n form[ canonic[ de c[tre preotul
G`ld[u, teologul T[nase =i preotul Surtucan din Italia.
Aceste acte au fost trimise prin Atkinson la Viena, celor trei
reprezentan\i ai guvernului american englez =i francez pentru
recunoa=tre. Atkinson s-a dus personal cu aceste acte la Viena =i a
adus recunoa=terea celor trei guverne.
Dup[ aceste evenimente, ]mpreun[ cu G`ld[u am f[cut prima
vizit[ la birourile lui Atkinson. Cu acest prilej mi-au fost
prezenta\i =efii serviciilor Consiliului Ecumenic din Austria =i am
discutat =i am hot[r`t ]nfiin\area celor trei parohii din Austria, ]n
afar[ de Salzburg care le gira ]n acea parte, =i anume: Gratz, Lintz
=i Insbruk.
+efii serviciilor sunt: Prin\ul Alexandru Liven refugiat rus alb,
vorbea perfect rom`ne=te, un cehoslovac, fost profesor universitar
]n Cehoslovacia al c[rui nume nu-l re\in =i ]nc[ trei pe care nu-i
re\in =i cu care nu am avut nici un fel de leg[turi ]n afar[ de Liven
cu care m[ ]mprietenisem.
Acum intervine o perioad[ de una lun[ zile, luna Iunie, c`nd
eu am umblat ]n calitate de episcop ]n toat[ Austria pentru
]nfiin\area celor trei parohii =i ]nfiin\area de biserici rom`ne, acolo
unde erau rom`ni, lu]nd contact cu rom`ni =i primarul localit[\ii
respective c`t =i reprezentantul bisericii catolice.
}n acest timp G`ld[u =i cu Atkinson au plecat la München ]n
Germania occidental[ unde se aflau trei mitropoli\i ru=i albi, pentru
a discuta cu ace=tia ]n vederea sfin\irii mele de c[tre ei, ca episcop,
]ntruc`t eu fusesem numai ales ]ns[ nu sfin\it.
Aceasta a f[cut ca la cererea celor trei arhierei Anastase, fost
arhiepiscop al Basarabiei |ariste, Serafim, fost arhiepiscop ]n
Rusia \arist[ =i Filip, episcop vicar al Mitropolitului Serafim al
Germaniei, s[ m[ duc ]n Germania pentru a discuta personal cu
ei. Am fost la München ]nso\it fiind de G`ld[u =i Virgil Pop
legionar, secretarul comitetului rom`n la München.
Acolo m-am prezentat celor trei arhierei, le-am ar[tat actele
originale semnate de to\i rom`nii, prin care se ]nfiin\a episcopia
53
=i prin care eu am fost ales episcop =i am discutat cu ei modalitatea
slujbei ]n care eu trebuia s[ fiu sfin\it episcop.
}n discu\iile avute, s-a ivit un obstacol, pentru care nu s-a putut
fixa data sfin\irii mele. Ei mi-au cerut s[ le prezint ]n original
diploma de licen\[ ]n teologie =i un act prin care s[ dovedesc c[
so\ia mea este moart[, iar eu aceste acte le aveam la Londra, a=a
cum am ar[tat ]n alt proces verbal de interogatoriu.
Pentru aceste motive, principial ei au c[zut de acord =i au
aprobat s[-mi fac[ hirotonia, r[m`n`d ca ziua sfin\irii s[ fie fixat[
dup[ ce eu le voi aduce actele originale de la Londra.
}ntrebare: Ai ar[tat c[ ai fost internat ]ntr-un sanatoriu =i ]ngrijit
de medici speciali=ti. Arat[ cine a suportat cheltuielile ]ntre\inerii
d-tale ]n sanatoriu =i mai departe ]n activitatea pe care ai dus-o de
cine ai fost ]ntre\inut materialice=te ]n facerea c[l[toriilor de care
ai ar[tat.
R[spuns: Toate cheltuielile mele au fost suportate de Consiliul
Ecumenic, pl[\ile f[c`ndu-se de Atkinson, care mi-a f[cut haine
preo\e=ti, haine negre pentru a m[ putea deplasa =i cu c`te eram
]mbr[cat =i mi-a comandat =i haine de episcop.
|in s[ adaug c[ Atkinson c`nd a fost cu G`ld[u la München, a
dat c`te 1000 dolari la fiecare arhiereu pentru sfin\irea mea.
}ntrebare: Ce formalit[\i ai f[cut c`nd ai trecut grani\a din
Austria =i Germania ?
R[spuns: Atkinson a avut grije ca atunci c`nd a fost la Viena
pentru a lua recunoa=terea de c[tre cele trei guverne - America,
Anglia =i Fran\a - a mea ca episcop al rom`nilor fugi\i din \ar[, a
luat =i un fel de pa=aport provizoriu sau certificat de c[l[torie, cu
care puteam s[ trec ]n toate zonele =i Europa Apusean[, pun`nd
viza, fiind specificat pe el =i subliniat c[ ]n afar[ de zona rus[.
Acest certificat era pe o coal[ dubl[ de h`rtie groas[, cu un
timbru sec pe ea cu fotografia mea ]n col\ul drept, pe care era
aplicat iar un timbru sec, jum[tate pe fotografie =i jum[tate pe
coal[, cu toate datele mele biografice, cu noua titulatur[ a mea de
episcop al rom`nilor din Europa Apusean[, semnat de cei trei
54
]nal\i comisari ai puterilor de ocupa\ie, America, Anglia =i Fran\a.
Acest pa=aport provizoriu ]l foloseam c`nd treceam dintr-o \ar[ ]n
alta =i c`nd treceam dintr-o zon[ ]n alta de ocupa\ie.
Bucure=ti 1 februarie 1954
Interogatoriul a ]nceput la ora 8; interogatoriul s-a terminat la
ora 1530
Atkinson ne-a cetit o adres[ venit[ dela Consiliul Ecumenic
din Geneva, ]n care Pre=edintele Consiliului Ecumenic ]=i exprima
dorin\a c[ voie=te s[ m[ cunoasc[ personal, s[ discute problema
refugia\ilor rom`ni cu mine sub toate aspectele ei (cazare, emigrare
etc.) ]nainte de a se ]ntruni conferin\a delega\ilor Consiliului Ecu-
menic mai sus ar[ta\i.
Am mai stat ]n Salzburg circa 3-4 zile ]n care timp am r`nduit
la biserica =i parohia rom`neasc[ s[ fie suplinit[ ]n lipsa lui G`ld[u
de un preot ucrainean care =tia =i rom`ne=te, al c[rui nume nu-l
re\in =i apoi am plecat la Geneva cu trenul, folosind pa=aportul
provizoriu eliberat dela Viena. Am plecat ]mpreun[ cu G`ld[u.
La Geneva am fost primit de fostul ministru al Rom`niei
monarhice ]n Elve\ia, Bossi =i de un delegat al Consiliului Ecu-
menic fost coleg cu G`ld[u la Universitatea din Londra. Ace=tia
ne-au a=teptat la gar[. Delegatul se numea Makie.
Dela gar[ ne-a condus la un hotel al Cosiliului Ecumenic, care
era vis-a-vis de biserica rus[.
Dup[ mas[ la orele 17, ]mpreun[ cu G`ld[u =i cu Bossi am
f[cut prima vizit[ pre=edintelui Consiliului Ecumenic Wiesertuft.
Pre=edintele la prima ]ntrevedere cu noi s-a interesat de
peripe\iile suferite de noi dup[ fuga din \ar[ (perioada jugoslav[)
de starea s[n[t[\ii mele, dup[ care ne-a invitat la un ceai, unde au
fost mai mul\i =efi de servicii din Centrala Consiliului Ecumenic
pe care nu le re\in numele lor dec`t pe secretarul general al
Consiliului Ecumenic Makie, de care am ar[tat.
Aici nu s-a discutat nimic important. Seara am luat masa la
Bossi. Dup[ mas[, Bossi mi-a f[cut un referat general asupra
55
istoricului =i st[rii Consiliului Ecumenic din punct de vedere al
activit[\ii lui.
Consiliul Ecumenic a luat fiin\[ odat[ cu Liga N\iunilor =i se
compune din delega\ii tuturor bisericilor ortodoxe - ]n afar[ de
Uniunea Sovietic[ - anglicane, luterane, calvine, catolice vechi
(nu biserica Vaticanului), adventi=ti =i bapti=ti din America. Scopul
ini\ial =i oficial al Consiliului Ecumenic a fost apropierea dintre
toate aceste biserici ar[tate mai sus =i preg[tirea viitoarei uniri a
tuturor bisericilor cre=tine din lume.
A doua zi m-am dus la Wiesertuft pre=edintele Consiliului Ecu-
menic, ]mpreun[ cu G`ld[u, unde prima dat[ venind vorba despre
delegatul permanent al rom`nilor ]n Consiliul Ecumenic, i-am
spus c[ p[rerea mea ar fi ca s[ r[m`n[ pentru un an de zile Bossi
la care pre=edintele a fost de acord.
}n leg[tur[ cu stabilirea sediului episcopiei pre=edintele =i
Makie au spus c[ eu va trebui s[ merg la Londra =i numai acolo
s[-mi stabilesc sediul episcopiei, a=a cum sunt toate episcopiile
refugia\ilor din \[rile de democra\ie popular[, afirm`nd c[ de acolo
pot s[ am pa=aport pentru oriunde =i c[ numai ]n acest fel voi
putea fi de folos emigran\ilor rom`ni. Eu nu am fost de acord la
]nceput ci dup[ aceea c`nd am discutat aceast[ problem[ cu regele
Mihai =i mitropolitul Visarion Puiu de care am s[ ar[t la timp.
Ziua a trecut f[r[ nici o chestiune mai important[ ci merg`nd
eu cu G`ld[u prin ora= ]n vizit[.
A treia zi am fost invitat la mas[ la Makie care era secretarul
general al Consiliului Ecumenic =i cel mai activ ]n consiliu. Acesta
mi-a spus c[ biserica rom`n[ va fi sub influen\a englez[, deoarece
s-a stabilit c[ ]n viitor Rom`nia s[ fie sub influen\[ englez[ =i eu
s[ merg la Londra unde s[ caut s[ fac cuno=tin\e printre oamenii
de stat pentru a putea s[ ajut =i s[ servesc cauza rom`nilor, insist`nd
mult asupra stabilirii mele la Londra.
}n continuare, Makie a ar[tat c[ funda\ia regal[ (c[minul
studen\esc pentru rom`ni) s[ se stabileasc[ la Londra sau New-
York nu la Paris, a=a cum se stabilise ]nainte =i spun`nd c[ dac[
56
voi sta de vorb[ cu regele s[ sus\in acest punct de vedere, deoarece
Parisul nu mai este un centru de educa\ie =i c[ a dec[zut, o adev[rat[
atmosfer[ s[n[toas[ va fi la Londra sau New-York. Adev[rul era
c[ Makie nu vedea cu ochi buni leg[turile rom`nilor cu francezii
=i c[ a=a cum se stabilise, rom`nii s[ fie sub influen\a englez[, el
voia ca s[ primeasc[ chiar o educa\ie filo-englez[. El nu mi-a
spus unde s-a stabilit ca rom`nii s[ fie sub influen\a englez[.
Makie mi-a mai spus c[ este bine s[ m[ duc s[-l vizitez pe
mitropolitul Visarion Puiu, care era internat ]ntr-un sanatoriu
catolic din Elve\ia =i s[-l sf[tuiesc ca s[ nu mai stea acolo ci s[
treac[ la un sanatoriu protestant din Elve\ia unde-l va ]ngriji
Consiliul Ecumenic. Acest lucru avea o mare importan\[ pentru
Makie, ]ntruc`t el era un mare du=man al catolicismului =i vroia
ca Visarion Puiu s[ nu treac[ la catolicism a=a cum se auzea acolo.
Deoarece odat[ cu el va trece =i o parte din rom`nii fugari, ]ntruc`t
Visarion Puiu avea influen\[ ]ntre ei mai ales ]n r`ndul legionarilor.
P`n[ la ]nceperea adun[rii cu delega\ii Consiliului Ecumenic
care s-a \inut peset 2-3 zile, am discutat cu Bossi =i G`ld[u despre
cerin\ele noastre ]n leg[tur[ cu situa\ia rom`nilor, care erau ]n
colonii separate, colonii de munte pentru copii =i problema
emigr[rilor. Deasemeni, am vizitat ora=ul Geneva.
Dup[ venirea delega\ilor a ]nceput conferin\a. Acum suntem
]n Iulie 1949.
La deschiderea conferin\ei, am fost prezentat tuturor cei prezen\i
care m-au rugat ca nou venit, s[ le prezint o situa\ie, un expozeu
al situa\iei bisericii rom`ne din RPR.
Eu atunci am ar[tat ]n mare cu date concrete situa\ia bisericii
din RPR din punctul de vedere al concep\iei mele. Deasemeni,
acela= lucru l-am spus =i despre biserica rus[, d`nd exemple din
perioada r[zboiului c`nd am fost pe teritoriul Uniunii Sovietice =i
am luat contact cu cet[\eni. }n acest expozeu am ar[tat ]n special
pozi\ia statului fa\[ de biseric[.
Dup[ aceea delega\ii au ]nceput s[ dea rapoarte ar[t`nd situa\ia
caz[rii, ]ntre\inerii =i emigr[rilor refugia\ilor =i datele sau
57
informa\iile culese dela ultimii refugia\i despre situa\ia din \[rile
democratice, adic[ Bulgaria, Rom`nia, Ungaria etc. Atkinson a
ar[tat c[ are informa\ii ]n leg[tur[ cu Colonelul U\[, prezent`ndu-l
ca erou care a murit ]n lupt[ cu organele statului din RPR =i
cer`nd s[ se fac[ o slujb[ religioas[, sau alte informa\ii de acest
fel.
Delegatul din Italia al Consiliului Ecumenic, a ar[tat ]n leg[tur[
cu Jugoslavia c[ acolo nu este comunism ]ns[ este o band[ de
c[l[i la conducere care subjug[ poporul jugoslav, ar[t`nd date
concrete ]n acest sens.
Men\ionez c[ aceasta a fost ultima dat[ c`nd regimul din
jugoslavia a fost atacat, iar ]n conferin\ele ulterioare, nu a mai
fost lovit acest regim.
Paralel cu rapoartele administrative, au dat =i rapoarte
referitoare la probleme strict biserice=ti, propun`nd ]nfiin\area de
noi parohii, cu biserici noi, scoaterea preo\ilor rom`ni din
jugoslavia =i cei bulgari, pentru ca ace=tia s[ fie folosi\i ]n coloniile
rom`ne=ti =i bulgare, precum =i alte propuneri referitoare la
or`nduirea vie\ii biserice=ti.
La acest[ conferin\[ am cunoscut episcopii
- IRINEU al s`rbilor fugari
- IOAN la bulgarilor fugari
- GHERMANOS al grecilor =i SAVA al polonezilor ortodoxi
fugari, care aveau to\i sediul la Londra.
Dup[ conferin\[, a doua zi am plecat la ex regele Mihai la
Lauzane la circa 70 km. de Geneva.
Mihai st[tea la un mare hotel Borivac, ]mpreun[ cu so\ia lui
Ana, o feti\[ a lui =i generalul Laz[r care era ajutant regal. Eu
m-am dus cu G`ld[u =i ]nc[ un t`n[r de origin[ ardelean numit
Toni pe care-l foloseam c`nt[re\ la slujbele biserice=ti,
La sosirea noastr[, eu =i G`ld[u am fost invita\i ]ntr-o camer[
=i peste pu\in timp am fost condu=i de generalul Laz[r ]n
apartamentul lui Mihai. }n salonul apartamentului, se aflau regele
MihaiI so\ia, ex regina Elena =i aghiotantul ei Vergoty.
58
At`t regele c`t =i mama lui, Elena, primul lucru de care ne-a
]ntrebat, a fost asupra peripe\iilor suferite ]n Jugoslavia, ]n ]nchisori
=i ]n general despre to\i refugia\ii rom`ni din Jugoslavia =i dac[ ]n
ultimul timp au mai venit refugia\i rom`ni din Rom`nia ]n Jugo-
slavia.
Eu i-am r[spuns tot ce am =tiut la ]ntreb[rile pe care ei mi le-
au pus fiind complectat de G`ld[u. Apoi s-au interesat dela mine
=i G`ld[u, despre situa\ia politic[, economic[, militar[, cultural[
=i social[ din Rom`nia, la care noi i-am r[spuns absolut tot ce am
cunoscut.
Fiindc[ regina ]=i reamintea c[ parohia mea din Bucure=ti
cuprindea =i palatul ei regal, (e vorba de Palatul Elisabeta - n.a.)
m-a ]ntrebat ce s-a f[cut cu palatul lor dup[ ce ei au plecat. Eu i-
am spus c[ ]nt`mpl[tor am trecut pe acolo =i am v[zut cum un
plutonier le vorbea osta=ilor c[ acel palat de l`ng[ lac este unul
din multele palate ale familiei regale, ar[t`ndu-le jaful pe care l-a
f[cut familia regal[ \[rii.
Am discutat chestiuni de acest fel p`n[ seara, c`nd am luat
masa acolo, iar dup[ mas[, ]ncep`nd cu regele Mihai =i termin`nd
cu ajutan\ii, i-am spovedit pe to\i iar a doua zi i-am ]mp[rt[=it.
}n leg[tur[ cu cele spuse sub patrafir, nu pot declara nimic,
fiind considerat[ dac[ spun, ca cea mai mare crim[ omeneasc[.
La slujba oficial[ au fost de fa\[ circa 12 rom`ni din ]mprejurimi,
unde deasemeni am vorbit, despre situa\ia bisericii din Rom`nia,
ca la acea conferin\[ a Consiliului Ecumenic.
Dup[ toate cele ar[tate mai sus, sau la a doua ]nt`lnire, nu pot
preciza, Mihai regele era interesat dac[ eu am leg[turi cu legionarii
=i i-am spus c[ special nu, ]ns[ la alegerea mea ca episcop au fost
=i legionari.
Atunci el m-a rugat dac[ m[ ]nt`lnesc cu Horia Sima s[ insist
pentru a nu mai face propagand[ ]mpotriva lui prin legionari =i
ziarul legionar <Curentul>, pentru c[ nu este vorba de el ca
persoan[, ci de principiul monarhic. I-am promis c[ la prima
]nt`lnire am s[-i spun lui Sima.
59
 Deasemeni, am discutat problema funda\iei regale, propus[ de
Makie de care am ar[tat =i Mihai a fost de p[rere c[ funda\ia
regal[ s[ r[m`n[ la Paris.
}ntrebare: Cum se explic[ faptul c[ ex Regele Mihai ca monarh
\inea ca studen\ii s[ primeasc[ educa\ie republican[, =i nu ]n An-
glia unde este monarhie ?
R[spuns: La Paris, rom`nii studen\i ]ntotdeauna au fost bine
v[zu\i =i ajuta\i de profesori =i ]n Fran\a educa\ia ]n Facult[\i se
face pur =tiin\ific[ ci nu ]mpotriva monarhiei.
}ntrebare: Arat[ mai departe felul cum s-au petrecut lucrurile
]n ce prive=te activitatea d-tale ?
R[spuns: Regele mi-a spus c[ este bine s[ m[ stabilesc la
Londra cu re=edin\a episcopiei.
Apoi m-a ]ntrebat c[ ce p[rere am eu ]n ce prive=te ofi\erii
fugari, dac[ nu este bine s[ r[m`n[ ]n Europa sau emigra\i ]n alte
continente. Explic`ndu-mi c[ eset bine s[ r[m`n[ ]n Europa pentru
viitoarea armat[ rom`n[ care el spera s-o fac[ =i pentru acest lucru
este bine ca eu s[ duc munc[ de l[murire printre ofi\erii fugari s[
nu se emigreze =i s[ m[ interesez de situa\ia lor de existen\[. Eu
am fost de acord cu punctul lui de vedere =i i-am promis c[ voi
face tot ]n leg[tur[ cu r[m`nera ofi\erilor ]n Europa.
Dup[ ce am discutat toate acestea am plecat ]mpreun[ cu G`ld[u
la Geneva =i am fost iar la Makie c[ruia i-am spus c[ regele nu
este de p[rere ca funda\ia regal[ s[ r[m`n[ la Londra ci la Paris,
fapt care l-a indispus.
A doua zi am plecat la Lugano la Mitropolitul Visarion Puiu.
Aici am plecat singur f[r[ G`ld[u.
Acolo, la Lugano am g[sit pe Visarion ]n sanatoriu bolnav,
i-am adus ni=te bani, circa 1000 franci eleve\ieni =i un pachet cu
m`ncare, acestea le aveam de la Consiliul Ecumenic. Am discutat
cu el mutarea ]ntr-un sanatoriu protestant =i el a spus c[ vrea ]ns[
nu ]n Eleve\ia, deoarece ]i era fric[ c[ vor ajunge acolo comuni=tii
=i el ]n \ar[ fusese condamnat la moarte, cer`nd c[ vrea ]ns[ ]ntr-
un sanatoriu la Londra. Am discutat cu el problema episcopiei =i a
60
spus c[ este bolnav =i nu poate veni la sfin\irea mea.
S-a pl`ns de legionari (Horia Sima) c[-i cer tot felul de
semn[turi, =antaj`ndu-l pentru a ar[ta c[ legionarii sunt factori
reprezentativi ai emigra\iei rom`ne=ti =i m-a rugat s[ fac tot
ce-i posibil s[-l mut ]n Anglia la un sanatoriu, deoarece catolicii
]i pun sula ]n coast[, for\`ndu-l s[ treac[ la catolicism.
Dup[ aceasta i-am cerut =i lui p[rerea ]n leg[tur[ cu sediul
episcopiei =i el mi-a spus c[ este bine ca sediul s[ fie la Londra,
deoarece e mai mult[ siguran\[.
Apoi am plecat la Geneva unde am avut iar[=i o ]nt`lnire
cu pre=edintele Consiliului Ecumenic =i cu Makie, c[rora le-
am spus c[ m-am decis s[ plec la Londra.
Astfel, a doua zi am plecat la Londra cu un avion de pasageri
englez, ]mpreun[ cu G`ld[u.
|in s[ adaug c[ lui Makie i-am comunicat dorin\a lui Visarion
Puiu ]n leg[tur[ cu mutarea lui la Londra =i a r[mas ca eu ]mpreun[
cu G`ld[u s[ m[ interesez la Londra de acest lucru, ]ntruc`t aceasta
depindea numai de anglezi.
Cu aceasta ]ncepem capitolul Londra.
Prezentul proces verbal de interogatoriu a fost cetit de mine
cuv`nt cu cuv`nt =i el corespunde ]ntru totul cu cele declarate de
mine.
Anchetator prim.(ss) Lt. DUMITRASCONIU Anchetat
(ss) LEU VASILE
61

Capitolul IV
Sovrompatriarhia sau: Doar cei ce nu se pot desprinde de
propria lor existen\[ spioan[ =i aservit[ denigreaz[ misionarismul
=i solidaritatea cre=tin[.
}ntrebare: C[l[torea\i des de la Gratz, de cine era\i trimis, cu
cine lua\i leg[tura =i ce realiza\i ?
R[spuns: La Gratz veneam cam de doua ori pe an pentru a
vizita biserica =i colonia rom`n[. Locuiam la hotel =i luam con-
tact ]n primul r`nd cu preotul Dumitra=cu de la Biserica Rom`n[
din Gratz. La Gratz nu eram trimis de nimeni, ci veneam din
proprie ini\iativ[ pentru scopurile pe care le-am ar[tat mai sus,
adic[ pentru scopuri biserice=ti.
R[m`neam uneori ]n Gratz, doua trei s[pt[m`ni, alteori 2-3
zile =i de c`te ori veneam luam leg[tura cu maiorul englez
Montgomery, pentru a primi de la el pachetele cu ajutoare din
partea englezilor.
Maiorul Montgomery era nepotul mare=alului Montgomery.
El m[ primea foarte politicos, protocolar. Avea o polite\[
exagerat[. Cu G`ld[u Florian am fost primi\i numai la sosirea
noastr[ la Gratz.
Discu\iile noastre (]ntre mine =i Montgomery) erau banale.
Montgomery n-a ]ncercat s[ m[ folosesc[, s[ m[ recruteze =i nici
al\i militari din cdt. lui sau al\i civili din Gratz.-
Nu cunosc care era +eful Serv. de Inf. american la Gratz.
}ntrebare: Ce agen\i americani din r`ndul fugarilor rom`ni,
ai cunoscut la Istambul ?
R[spuns: Decei =i Abeles, ambii ]n Serviciul americanilor.
Al\i rom`ni ]n Serviciul americanilor, nu mai cunosc.
}ntrebare: }n ce const[ activitatea acestor agen\i ?
R[spuns: Nu am nici un element concret care s[-mi arate
62
activitatea acestor agen\i =i nici din alt[ parte nu am auzit nimic
]n leg[tur[ cu activitate lor.
}ntrebare: Ce agen\i rom`ni cuno=ti ]n Serviciul turc ?
R[spuns: }n Serviciul turc cunosc pe fostul Director al
]nchisorii din Constan\a, ]n perioada 1935.
Este turc sau t[tar de origin[, avocat de meserie - ]mi scap[
numele acestuia. El a format un Comitet al refugia\ilor turci
din Rom`nia. Este o figur[ proeminent[ a serviciului turc. Este
prezent la toate anchetele care se fac rom`nilor fugari =i se
ded[ la o serie de schingiuiri cu ocazia acestor anchete.
}ntrebare: Care a fost activitatea d-tale ]n Serviciul de
Informa\ii englez ?
R[spuns: N-am avut nici un fel de activitate informativ[.
V[ promit c[ m[ voi g`ndi dac[ nu am avut vre-o activitate
informativ[ incon=tient[.-
}ntrebare: Din ce Consiliu ai f[cut parte ?
R[spuns: Am f[cut parte din Consiliul bisericilor ortodoxe
refugiate. Din acest Consiliu f[ceau parte: episcopul SAVA al
polonezilor, IRINEU al s`rbilor, GHERMANOS al grecilor.
Activitatea acestui Consiliu, consta ]n ]mp[r\irea ajutoarelor pentru
refugia\i =i ajutorarea pentru acordarea vizelor de emigrare.-
}ntrebare: Cu cine dintre fugarii rom`ni ai avut leg[turi ?
R[spuns: Cu Gafencu, cu R[descu, Vi=oianu, Cre\eanu =i
al\ii.
}ntrebare: Dar cu Horia Sima n-ai vorbit ?
R[spuns: Da, am vorbit ]n 1949 la Paris. Primisem mandat
din partea lui Mihai de a vorbi cu Sima =i a-l determina s[
ordone legionarilor de a ]nceta campania ]mpotriva lui Mihai
=i de a rupe leg[turile cu Nicolae.-
Horia Sima a acceptat ]n principiu cele cerute de Mihai,
]ns[ a pus o condi\ie ca Mihai s[ accepte intrarea legionarilor
]n Comitetul Na\ional dela Washington, s[ dea un act de
amnistie pentru legionarii condamna\i.-
}ntrebare: Ce ai f[cut ]n Spania ?
63
 R[spuns: }n Spania se g[sesec toate v`rfurile simiste. +i
generalul Chirnoag[ este la Madrid, dar face dese c[l[torii la Paris.
Nu =tiu ce interese are el la Paris. Cu Platon Chirnoag[ am discutat
la Paris, sf[tuindu-l s[ vorbeasc[ cu Sima pentru a ]nceta certurile
]ntre refugia\i. Chirnoag[ p[rea ]ns[ mai intransigent ca Horia
Sima.-
Nicolae st[ la Madrid ]ntr-un palat somptuos. Pe acesta
nu l-am v[zut niciodat[.
Pe Mihai l-am v[zut de doua ori. Cel mai apropiat =i cel mai
intim om al s[u este Generalulu Petre Laz[r.-
^ Regele mi-a spus c[ Visarion Puiu se afl[ la Lugano,
sf[tuindu-m[ s[-l vizitez =i s[-l ajut, fiind internat ]ntr-un azil de
b[tr`ni. Regele m-a rugat s[-l sf[tuiesc pe Visarion Puiu s[ rup[
rela\iile cu legionarii. La Lugano, am mai ]nt`lnit pe preotul
Vasilovschi, pe M. R[utu =i c`\iva al\i tineri interna\i ]n Sanatoriul
de Stat de acolo.
}ntrebare: Unde v-a\i deplasat din Elve\ia ?
R[spuns: Am plecat cu avionul la Londra pentruc[ se stabilise
de c[tre Consiliul ecumenic, ca vizita (pesemne <investirea> -
n.a) mea oficial[ s[ se fac[ la Londra. Aici urma s[ fie =i sediul
meu stabil. De=i eu eram de p[rere s[ r[m`n cu re=edin\a la Ge-
neva, unde era =i regele, c[ la Paris biserica era ]nchis[ fiindc[
luptau dou[ tabere. To\i cu care am luat contact, m-au sf[tuit
s[ plec ]n Anglia. Printre ace=tia care m-au sf[tuit s[ plec la
Londra, au fost: regele, Bossi, Visarion Puiu.
Visarion Puiu sus\inea c[ dac[ am posibilitatea s[ ob\in un
pa=aport, ar fi foarte bine, pentruc[ ]narmat cu un astfel de pa=aport,
nu po\i fi niciodat[ b[nuit a fi agent comunist.
Punctul de vedere al Consiliului ecumenic, era hot[r`tor =i
categoric - ]n m[sur[ civilizat[ - pentru plecarea mea la Londra.
Atkinson, delegat pentru cele patru zone de ocupa\ie din Aus-
tria, al Consiliului ecumenic, era pentru plecarea mea la Londra.
Lungile discu\ii pe care le avusesem cu Visarion Puiu, m[
convinseser[ c[ nu voi putea realiza nimic pe t[r`m bisericesc,
64
dac[ nu voi accepta propunerea de plecare =i de a deveni rezident
al Angliei (adic[ stabil ]n Anglia). Am plecat ]mpreun[ cu G`ld[u,
cu avionul pe la ]nceputul anului 1949.
Am fost a=teptat la aeroport de Maiorul Iliescu, Gogu
Constantinescu, Laptiev, un arhiereu vicar englez cu un mic grup
de ofi\eri englezi care fuseser[ la misiunea englez[ din Bucure=ti.
Nu le =tiu numele acestor ofi\eri, dar unul din ei era c[s[torit (un
maior) cu Ada, fiica scriitorului Jean Bart.
Un alt ofi\er englez, un c[pitan, era c[s[torit cu o sor[ a so\iei
lui Camil B[rbulescu.
Maiorul =i c[pitanul englez vorbeau rom`ne=te. La aeroport se
mai g[sea episcopul Gibraltarului, vreo 6-7 rom`ni de la BBC
printre care ]mi amintesc de Cristea apoi Bercu =i Bischof, Iancu,
Ra\iu, Radu Tilea.-
Arhiereul vicar englez mi-a urat bun sosit ]n numele
arhiepiscopului Londrei, iar Iliescu ]n numele emigra\iei.
Vizita noastr[ la Londra era anun\at[ de c[tre Consiliul ecu-
menic.
Dup[ sosirea la Londra, am fost condus la familia Iliescu, so\ia
fostului general-medic Iliescu, deci nu la maiorul Iliescu.
De g[zduirea mea =i a lui G`ld[u, se ]ngrijise maiorul Iliescu
care nu era rud[ cu familia generalului Iliescu, ci numai o simpl[
potrivire de nume. Aici am stat vreo trei luni de zile ]n care timp
am fost vizitat de maiorul Iliescu.
}nso\it de Iliescu =i G`ld[u plus arhiepiscopul Gibraltarului,
am fost prezentat arhiepiscopului Londrei. Am mai f[cut vizite la
Minist. de Externe, la mare=alul cur\ii regale.
Ministrului de Externe Eden am fost prezentat ca episcop
al rom`nilor din Europa de Vestic[. Acesta m-a primit foarte
bine.
G`ld[u m[ asista ]n calitate de translator.
Arhiepiscopul de Canterbury, cuno=tea activitatea
bisericeasc[ a lui G`ld[u =i i-a adus mul\umiri pentru
activitatea depus[ ]n folosul bisericii anglicane.
65
 Au mai fost prezen\i vre-o =ase episcopi englezi, c[rora pe
r`nd le-am f[cut vizite oficiale.
La domiciliul meu de la Dna Iliescu, am fost pe r`nd vizitat de
cei =ase episcopi =i am primit c[r\i de vizit[ de gratulare dela
curtea regal[ =i din partea episcopului de Canterbury.
Bucure=ti 2 Februarie 1954.
Interogatoriul a ]nceput la ora 8; interogatoriul s-a terminat la
ora 17.
}ntrebare: }n continuarea procesului verbal de interogatoriu din
1 Februarie, arat[ am[nun\it activitatea d-tale dup[ plecarea dela
Geneva la Londra ?
R[spuns: Am plecat cu avionul dela Geneva la Londra =i pe
drum nu s-a ]nt`mplat nimic, ajung`nd bine. La Londra, la
aerodrom, am fost ]nt`mpina\i de secretarul particular (func\ie ]n
ierarhia bisericii anglicane) care se numea Deiken.
Deasemeni, erau veni\i la aerodrom maiorul Iliescu pre=edintele
comitetului anglo-rom`n, profesorul Nandri=, fost profesor la
universitatea din Cern[u\i =i actualmente profesor la universitatea
din Londra, Puiu Cristea avocat dela emisiunea de radio Londra
BBC, iar ei spun BBS, doctorul Iliescu, fiul generalului doctor
ILIESCU din Bucure=ti, a f[cut studiile ]n Anglia =i este
medicul coloniei rom`ne la Londra, Florin Bercu =i Hugo
Bisov, fo=ti directori la Astra-Rom`n[ Bucure=ti =i Adina
Iliescu, doctor ]n teologie dela Oxford, secretara parohiei
rom`ne din Londra, sor[ cu dr. Iliescu, fiica generalului doctor
Iliescu din Bucure=ti.
Sosirea noastr[ fusese anun\at[ din timp dela Consiliul Ecu-
menic.
Deiken mi-a adresat un cuv`nt de bun sosit ]n numele
arhiepiscopului Londrei, Maiorul Gh. Iliescu ]n numele comitetului
anglo-rom`n =i Adina Iliescu ]n numele parohiei rom`ne din
Londra. Tuturor le-am r[spuns, aduc`ndu-le mul\umiri pentru
dragostea cu care m-au primit =i consider`ndu-m[ eu un trimis al
66
poporului rom`n, le-am spus c[ le aduc salutul din partea poporului
rom`n r[mas drept credincios.
Dela aerodrom am mers la casa familiei doctorului Iliescu.
Deoarece dintre to\i rom`nii afla\i la Londra, doctorul Iliescu avea
cea mai mare cas[ de locuit, ne-a pus mie =i lui G`ld[u, un
apartament la dispozi\ie, ]n casa sa.
A doua zi am ]nceput =irul vizitelor protocolare ]nso\it de
G`ld[u =i Adina Iliescu, prima vizit[ am f[cut-o maiorului
Gheorghe Iliescu pre=edintele comitetului anglo-rom`n. Aici se
aflau aduna\i majoritatea frunta=ilor coloniei rom`ne din Londra,
fiind ]n vizit[ la Iliescu. Seara am fost re\inu\i cu to\ii la mas[ =i
cu acest prilej am cunoscut pe ace=ti frunta=i =i totodat[ am
cunoscut primele aspecte rom`ne=ti - este vorba de rom`ni fugi\i
- =i engleze=ti, din Londra.
La mas[ au luat parte profesorul universitar Nandri=, profesorul
doctor Alexandru Ionescu, originar din Ia=i, unde a f[cut facultatea
de medicin[, venit la Londra pentru studii de specializare, devenit
unul din cei mai renumi\i cardiologi din Londra, fapt care ]n mod
excep\ional i s-a aprobat - fiind singurul str[in - dreptul de a practica
medicina ]n Anglia, Florin Bercu =i Hugo Bi=ov, directori ]n
compania Schell (O companie interna\ional[ unde intra =i fosta
Astra-Rom`n[) Fostul director al uzinelor Re=i\a Ing. ........ unul
din cei mai mari speciali=ti ]n problema o\elului care a fost angajat
de trustul fabricelor de o\el din Anglia ]n postul de consilier tehnic,
Doctorul =i Adina Iliescu, fra\i am`ndoi, Avocat Puiu Cristea,
profesorul Podea, prof. Iancu Ra\iu, fostul secretar al Lega\iei
rom`ne la Bruxelles =i Ing. Gacevici (to\i de la BBC), Viorel Tilea,
fostul ministru al rom`niei monarhice ]n Anglia cu nepotul lui
avocatul Radu Tilea care lucreaz[ la Ministerul de Interne ca
func\ionar, fostul ministru monarhic Gh. Constantinescu, fostul
ministru monarhic Loptev =i au mai venit trei rom`nce c[s[torite
cu ofi\eri englezi: Coca Devis, cu so\ul ei c[p. Devis^
5 ianuarie 1954, Bucure=ti
67
 Interogatoriul a ]nceput la ora 8; interogatoriul s-a terminat la
ora 14.-
}ntorc`ndu-m[ de la Stockholm am fost ]mpreun[ cu G`ld[u
=i maiorul Iliescu la BBC unde am cunoscut pe Dir. General al
BBC-ului, al c[rui nume nu-l re\in ]ns[ era englez, pe Dir. Sec\iei
rom`ne=ti dela BBC tot englez, al c[rui nume deasemeni nu-l
re\in =i pe asistenta acestuia, o englezoaic[, care de fapt era ca un
fel de subdirector conduc`nd toate ac\iunile sec\iei rom`ne dela
radio BBC, ea vorbea =i pu\in rom`ne=te.-
Cu to\i cei ar[ta\i mai sus am avut o consf[tuire asupra
emisiunilor religioase morale pe care noi trebuia s[ le organiz[m.-
Cu acest prilej Dir. General al BBC-ului mi-a spus =i mi-a ar[tat
un buletin s[pt[m`nal cu tot felul de informa\ii din \ar[ precum =i
ziare mai principale ce apar ]n RPR, spun`nd c[ din acest mate-
rial pe care-l vom avea la dispozi\ie tot timpul eu =i G`ld[u trebuie
s[ extragem toate informa\iile ]n leg[tur[ cu subiectele religioase
sau morale pe care apoi trebuie s[ la prelucr[m sco\`nd ]n eviden\[
c`t mai mult posibil persecu\ia bisericii ]n RPR a=a cum eu =i cei
dela BBC o vedeam.-
Deasemeni ne-a cerut s[ scoatem ]n eviden\[ incultura =i
imoralitatea actualului patriarh Marina Justinian, precum =i a
tuturor episcopilor noi ale=i sub regimul democrat din \ar[,
amestecul bisericii ruse ]n via\a bisericii rom`ne.
Directorul a cerut ca la prima emisiune s[ vorbesc =i de c`te
ori voi fi la Londra atunci la ora emisiunii religioase s[ vorbesc
eu, r[m`n`nd ca G`ld[u s[ vorbeasc[ ]n mod regulat ]n fiecare
duminic[ c`nd nu vorbesc eu.- Directorul a cerut ca eu s[ vorbesc
]ntruc`t eu eram episcop =i ]n calitatea mea, aveam mai mare
influen\[ ]n r`ndurile ascult[torilor.-
Astfel ]n una din duminici, la sf`r=itul lunei Septembrie 1949,
am vorbit pentru prima dat[ la postul de radio BBC inaugur`nd
emisiunea religioas[ moral[ rom`n[ dela BBC.-
}ntrebare: Continu[ mai departe cu activitatea d-tale ?
R[spuns: }ninte de a trece la activitatea mea, trebuie s[ ar[t
68
anumite st[ri de lucruri pentru a se ]n\elege felul cum am plecat
eu dela Londra la Paris.-
Comitetul rom`n al refugia\ilor compus din R[descu, Zisu
Visarion, Cre\eanu, Gafencu, Buze=ti, Caranfil, Bianu, Crihan,
R[utu =i ]nc[ doua persoane pe care nu mi le amintesc, se aflau la
New-York =i toate comitetele fugarilor din toate \[rile democrat
populare.-
Scopul pentru care s-au stabilit acolo este clar pentru oricine,
adic[ aveau fonduri mari puse la dispozi\ie, =i SUA este \ara care
]nv`rte=te toate lucrurile ]n lag[rul \[rilor capitaliste.-
Pela sf`r=itul lunei Septembrie 1949 R[descu care era
pre=edintele comitetului rom`n a plecat la Paris pentru a recruta
alte elemente ]n comitet care era descomplectat, s[ organizeze un
comandament al ofi\erilor rom`ni refugia\i afla\i ]n Europa, s[
organizeze funda\ia regal[ studen\easc[ la Paris =i s[ dea la
aprobare, de c[tre regele Mihai a bugetului comitetului. Mihai
aproba numai fondurile depuse de Antonescu, iar fondurile date
de americani nu mai trebuiau aprobate de rege.-
Deasemeni R[descu urma s[ aib[ o consf[tuire cu pre=edin\ii
comitetelor rom`ne=ti ale refugia\ilor rom`ni din Europa.
C`nd el se afla la Paris, a murit la New-York Niculescu Buze=ti
=i i s-a comunicat de c[tre Comitetul rom`n dela New-York s[
fac[ un parastas lui Buze=ti la Paris care s[ fie transformat ]ntr-o
manifesta\ie a rom`nilor fugari din \ar[ ]mpotriva regimului ac-
tual al RPR.-
R[descu apoi a hot[r`t ca parastasul s[ aib[ loc la biserica
ortodox[ rom`n[ dela Paris, ]n care scop a f[cut =i invita\ii con-
form celor ce i s-au comunicat dela New-York de a invita to\i
diploma\ii \[rilor capitaliste afla\i la Paris =i autorit[\ile franceze.-
Dar ]ntr-o duminic[ un grup de legionari au intrat ]n timpul
slujbei ]n biserica rom`n[ din Paris =i dup[ ce ]n fa\a celor prezen\i
au citit decizia de caterisire a preotului care f[cea slujba, au
t[b[r`t asupra lui s[-l dezechipeze =i s[-l dea afar[.- }n acea
]nv[lm[=eal[ a ap[rut poli\ia francez[, care i-a dat pe to\i afar[
69
=i a ]nchis biserica.
R[descu urma ca la prima duminic[ s[ fac[ parastasul lui
Buze=ti =i c`nd a auzit cele petrecute la biseric[ a mers la guvernul
francez s[ deschid[ biserica.- }n urma discu\iei avute a r[mas s[
deschid[ biserica =i pentru a evita scandalul p`n[ se va lua hot[r`rea
definitiv[ asupra c[ruia va r[m`ne biserica, s[ caute alt preot.-
Astfel R[descu m-a chemat pe mine la Paris.-
Dup[ mas[ am avut prima ]ntrevedere cu R[descu, care mi-a
spus c[ a doua zi la orele 11 s[ m[ duc la Ministerul de Interne, s[
m[ prezinte secretarului general care urma s[-mi predea cheia
bisericii.-
}n prima zi nu am discutat cu R[descu dec`t am[nunte ]n
leg[tur[ cu parastasul.-
A doua zi am fost cu R[descu la Ministerul de Interne ]n
apropiere de Opera din Paris. Aici am cunoscut un general al c[rui
nume nu-l re\in, era un om de 50 ani, ]nalt, sl[bu\ =i brunet.-
Acolo secretarul general mi-a f[cut repro=uri c[ dece m-am
stabilit la Londra, mi-a cerut informa\ii asupra lui Visarion Puiu
=i asupra lui Boldeanu pe care-i cuno=team din \ar[, =i mi-a cerut
s[ caut un preot neutru pentru biserica rom`n[.-
La repro=urile f[cute de secretarul general c[ dece m-am stabilit
la Londra, eu i-am r[spuns c[ problemele bisericii rom`ne=ti au
cerut s[ m[ stabilesc la Londra, f[r[ a-i da alte detalii.-
Mi-a dat cheia bisericii =i mi-a precizat c[ a doua zi la ora 1030
va veni comisarul circumscrip\iei de poli\ie care va rupe sigiliile
depe u=a bisericii =i c[ acela= comisar dup[ terminarea serviciului
religios va pune sigiliu =i eu s[-i dau cheia lui.-}n ziua aceia am
luat masa cu R[descu =i cu secretarul lui, profesorul Herescu,
timp ]n care ei m-au pus la curent cu toate cele ]nt`mplate la Paris
cu biserica rom`n[ =i scopul venirii lor ]n Europa.-
Dup[ mas[ am stat de vorb[ cu Sanda St[tescu cer`ndu-i s[-
mi fac[ un expozeu mai larg asupra celor ]nt`mplate la Paris cu
biserica rom`n[, =i i-am dat s[-mi scrie la ma=in[ c`teva adrese
prin care aduceam la cun=tin\[ celor doua tabere, adic[ legionarilor
70
=i preotului Ivanovici, mitropolitului Visarion Puiu =i consiliului
parohial al bisericii, format din vechii coloni=ti rom`ni, c[
autorit[\ile franceze mi-au ]ncredin\at cheia bisericii, c[ a doua zi
la orele 11 voi oficia un parastas pentru Niculescu Buze=ti =i ]i
invitam pe to\i s[ participe la aceast[ slujb[ care era o manifestare
a rom`nilor fugari ]mpotriva regimului din RPR.- Dup[ aceea am
]ns[rcinat-o pe Sanda St[tescu s[ duc[ aceste adrese la cei indica\i.-
A doua zi la 1030 am fost la biseric[ =i am deschis biserica, iar
la 11 dup[ ce au sosit to\i invita\ii am oficiat parastasul.-
La sf`r=itul slujbei am rostit c`teva cuvinte, ar[t`nd
personalitatea lui Niculescu Buze=ti, consider`ndu-l ca un lupt[tor
care cade pe frontul luptei ]mpotriva comunismului, ]ndem`ndu-
i pe to\i refugia\ii rom`ni s[ stea ]n jurul lui Mihai =i a comitetului
rom`n =i s[ lupte p`n[ la victorie ]mpotriva comunismului.- A
vorbit apoi R[descu =i profesorul universitar Veniamin. R[descu
a vorbit ]n numele comitetului rom`n =i Veniamin ]n numele PN|
din care f[cea parte Buze=ti.-
Cu aceasta a fost terminat[ slujba, am ]nchis biserica =i am
]nceput s[ m[ interesez de ]mp[carea celor doua tabere de care
am ar[tat.-
10 februarie 1954, ora=ul Bucure=ti
Interogatoriul a ]nceput la ora 8; interogatoriul s-a terminat la
ora 16,-
}ntrebare: }n continuarea procesului verbal de interogatoriu din
5 Febr., arat[ ce alt[ activitate ai mai avut d-ta la Paris ?
R[spuns: Dup[ ce m-am ocupat de problema deschiderii
bisericii cu care nu am putut face nimic =i a r[mas tot ]nchis[,
toat[ activitatea mea din Paris pentru un timp s-a rezumat la
consf[tuirile pe care le-am avut cu Gen. R[descu, la participarea
diferitelor vizite f[cute ]mpreun[ cu R[descu autorit[\ilor franceze,
organiza\iilor rom`ne=ti =i frunta=ilor politici rom`ni existen\i la
Paris, adic[ cei care sunt ]mpotriva regimului din \ar[.-
}nainte de a se da explica\ii celor discutate cu R[descu, pentru
71
ca aceste explica\ii s[ fie c`t mai complecte, \in s[ ar[t un alt
punct din activitatea mea dela Paris, prin care se pot ]n\elege
mult mai bine explica\iile pe care le voi da asupra discu\iunilor
mele cu R[descu.-
Pentru a-mi ]ndeplini misiunea dat[ de regele Mihai =i pe care
am ar[tat-o ]n alt proces verbal de interogatoriu, am rugat pe
Hora\iu Com[nici fost legionar, pre=edintele tineretului \[r[nesc
al rom`nilor fugari s[-mi organizeze o ]ntrevedere cu Horia Sima,
de care aflasem c[ a venit la Paris.-
}ntrevederea a fost fixat[ ]ntr-o zi dup[ amiaz[ la hotel Op-
era.-
Horia Sima dup[ ce i-am fost prezentat m-a rugat s[-i povestesc
despre cele ce am v[zut ]n \ar[ la plecarea mea =i despre peripe\iile
rom`nilor ]n Jugoslavia.- Eu am spus tot ce am v[zut ]n \ar[ privind
situa\ia economic[, politic[ =i militar[ a \[rii-
Trec`nd la subiectul propriuzis al misiunii mele, i-am ar[tat
pe de-oparte nemul\umirea lui Mihai contraatacurilor ce i se aduc
de c[tre legionari, at`t prin presa legionar[ din apus c`t =i prin
propaganda verbal[ dus[ de legionari contra sa, iar pe de alt[ parte
i-am ar[tat nemul\umirea tuturor frunta=ilor rom`ni din str[in[tate
cu care am stat de vorb[, asupra atitudinii pe care legionarii au
adoptat-o ]n ultimul timp fa\[ de rege.-
La toate acestea Horia Sima mi-a r[spuns urm[toarele: Regele
Mihai a v`ndut pe Antonescu, el s-a dep[rtat de rom`ni,
c[s[torindu-se =i cu o filo-american[ =i este mai bine ca rege ]n
viitor s[ fie Prin\ul Nicolae care este c[s[torit cu o rom`nc[ =i am
face atunci ]n \ar[ o monarhie semirom`neasc[. Totu=i el va ]nceta
propaganda de ponegrire a regelui prin ziarul Chemarea =i verbal
dac[ Mihai ]n caz c[ se va ]ntoarce ]n \ar[ ca rege, a=a cum este
considerat de rom`nii fugi\i din \ar[, va \ine cont de trei chestiuni:
1.- El (Horia Sima) s[ fie primit ]n Comitetul Na\ional Rom`n
din Apus.-
2.- To\i legionarii care au fost condamna\i ]n \ar[ s[ fie
amnestia\i.-
72
3.- S[ se respecte decora\iile =i gradele legionarilor care fac
parte din divizia (forma\iunea lui Chirnoag[ Platon sau cei care
au f[cut parte din armata german[ sub Hitler).
}n caz c[ Mihai va accepta aceste trei condi\iuni el (Horia Sima)
va da ordine s[ fie ]ncetat[ propaganda da ponegrire =i va ]ncepe
treptat o propagand[ de ]n[l\are a lui Mihai de c[tre legionari.-
Dup[ c`teva zile am plecat la Lausane la regele Mihai pentru
a-i comunica cele discutate cu Horia Sima, unde am r[mas numai
o zi, timp ]n care am discutat cu Mihai r[spunsul lui Horia Sima
=i alte lucruri f[r[ importan\[.-
Mihai a r[spuns c[ ]n nici un caz H. Sima care a instigat la
radio Viena ]n timpul lui Hitler armata rom`n[ =i poporul rom`n
contra monarhiei =i anglo-americanilor, nu poate face parte din
comitetul na\ional dela New-York.-
}n ce prive=te cererea a doua a lui Horia Sima, Mihai a promis
c[ va da o amnistie general[ pentru to\i legionarii, ]ns[ aceasta
numai atunci c`nd se va ]ntoarec ]n \ar[, ]ntruc`t el =i-a luat
angajamentul fa\[ de americani c[ nu va face niciun act de
guvern[m`nt ]n afara de \ar[.-
Referitor la a treia cerere a lui Sima, MihaiI a r[spuns c[ =i
aceast[ problem[ se va rezolva dela caz la caz, dup[ preg[tirea
fiec[ruia ]n parte, ]ns[ numai c`nd se va ]ntoarce ]n \ar[.-
Mihai mi-a spus s[ caut s[ men\in rela\iile cu H. Sima =i s[-l
conving s[ renun\e la aceste condi\iuni =i s[ ]nceteze propaganda
]mpotriva lui.-
Re]ntorc`ndu-m[ la Paris nu l-am mai g[sit pe H. Sima
=i i-am cerut lui Com[niciu s[ comunice el lui H. Sima r[spunsul
=i rug[mintea regelui Mihai.-
}n acest timp la Paris, R[descu ]ntrunise pe pre=edin\ii
comitetelor rom`ne=ti din diferite \[ri din Europa, care sub
pre=edin\ia lui R[descu urma s[ discute toate problemele fugarilor
rom`ni privitoare la emigrare =i la propaganda anticomunist[
]mpotriva regimului din \ar[.-
La acesat[ conferin\[ am participat =i eu ]n calitate de episcop
73
al rom`nilor din Europa Apusean[ =i Orientul Apropiat.
Lu`nd cuv`ntul am ar[tat importan\a bisericii =i importan\a
unirii tuturor rom`nilor fugi\i din \ar[ ]n jurul bisericii, care este
singurul organ rom`n acceptat de c[tre cele trei guverne Anglia,
SUA =i Fran\a =i ]n cadrul bisericii se poate duce lupta ]mpotriva
comunismului, ]mpotriva regimului actual din \ar[.-
}ntrebare: Arat[ acum ce ai discutat concret cu R[descu ?
R[spuns: R[descu era filo american, acest lucru a rezultat =i
din cele ce mi-a spus el privitor la organizarea de viitor a \[rii
dup[ c[derea regimului actual din \ar[ care dup[ p[rerea nostr[ se
va produce ]n urma unui r[zboi dezl[n\uit de anglo-americani
]mpotriva Uniunii Sovietice =i \[rilor de democra\ie popular[.-
}ntrebare: Ce \i-a spus R[descu cu privire la organizarea \[rii
a=a cum spunea el ]n viitor ?
R[spuns: R[descu mi-a spus c[ din c`te a observat el se duce
o lupt[ ]ntre Anglia =i America cu privire la \[rile balcanice, vr`nd
s[ r[m`n[ aceste \[ri ca Rom`nia, Ungaria, Bulgaria etc. sub zona
lor de influen\[.-
Astfel Truman ]ntr-o consf[tuire secret[ avut[ cu Churchill ar
fi promis c[ Rom`nia =i Ungaria vor r[m`ne sub influen\a englez[.-
Pe baza acestui lucru englezii caut[ ca to\i rom`nii afla\i ]n
str[in[tate s[ fie preg[ti\i pentru a fi buni prieteni lor =i s[ lucreze
pentru ei.- Deasemeni ei au birouri speciale, care se ocup[ cu
centralizarea tuturor veniturilor pe care ei le-ar fi avut din RPR,
dac[ nu s-ar fi na\ionalizat industria, iar dup[ r[zboi pe care ei
sunt siguri c[-l vor c`=tiga, s[ dea la Curtea Interna\ional[ dela
Haga s[ statorniceasc[ pierderile englezilor, calcul`nd pe baza
vechilor contracte dintre societ[\ile lor =i societ[\ile rom`ne, dac[
ele - aceste contracte - ar fi func\ionat c`t ar fi avut englezii de
c`=tigat.-
R[descu cunosc`nd c[ la alegerile din SUA va c[dea Truman
=i deci aceast[ conven\ie dintre Truman =i Churchill nu va mai fi
valabil[, f[cuse un alt plan cu americanii printr-un subsecretar de
stat dela externe. El spunea c[ Truman nu mai are popularitate ]n
74
SUA. Acest plan prevedea ca dup[ r[zboi s[ devin[ ]n Rom`nia
un guvern de <tehnicieni> care s[ se prezinte drept neutri, iar
capitalul ]ntrebuin\at pentru refacerea \[rii s[ fie cel american
introdus sub o form[ mai ascuns[, adic[ pe baza unor contracte
]ntre un grup de financiari americani =i guvernul rom`n.-
R[descu singur a recunoscut c[ ]n viitorul r[zboi pe care-l vor
desl[n\ui americanii, vor c[uta s[ distrug[ ]ntrega industrie din
RPR pentru a se putea astfel infiltra mai bine ]n via\a intern[ a
Rom`niei, sub forma ajutorului economic.-
}ntrebare: }n ce au constat vizitele pe care le-ai f[cut cu R[descu
la diferi\i fugari rom`ni din Fran\a ?
R[spuns: Aceste vizite aveau un caracter politic, ]ntruc`t se
adunau mai mul\i refugia\i rom`ni =i puneau ]n discu\ie diferite
chestiuni du=m[noase regimului democrat popular din RPR deci
aveau caracter anticomunist.- Astfel se discuta sub aspectul ar[tat
mai sus planul de electrificare, colect[rile, etc.-
La aceste discu\ii ca nou venit am contribuit =i eu ar[t`ndu-mi
ura mea ]mpotriva regimului din RPR.-
}ntrebare: Alt[ activitate pe care ai desf[=urat-o d-ta la Paris ?
R[spuns: Tot ]n acest timp, ]n Octombrie 1949 Regele Mihai
plecase la Floren\a ]n Italia, unde avea castel regal.-
R[descu a mers la Mihai pentru a discuta problema organiz[rii
armatei =i au hot[r`t s[ numeasc[ pe Gen. Petrescu Puiu ]n fruntea
armatei pe care ei o preg[teau.- Armata urma s[ aib[ un c[min la
Paris, unde s[ fie comandamentul.-
}n acest scop au avut loc unele consf[tuiri ]ntre mine, Petrescu
Puiu, col. Neferu, col. Ivanovici fost ata=at militar la Paris,
comandorul Udri\chi, Lt. col. Gherghel =i Generalul Ion
Gheorghe.-
}n consf[tuirile avute s-a hot[r`t ]nfiin\area acestei armate unde
s[ se dea leaf[ de cheltuieli zilnice.- Formarea unui corp de
comandament dintre ofi\erii rom`ni din Europa apusean[ =i s[ se
aduc[ trup[ din vechii coloni=ti rom`ni din america care s[ fie
]ncadra\i voluntar precum =i din refugia\ii politici din \ar[.-
75
 Ofi\erii urmau s[ ia parte ca asisten\i la cursurile superioare de
r[zboi din Paris p`n[ ]n momentul form[rii armatei atlantice, ]n
care va intra =i forma\iunea rom`n[ =i vor lua atunci comanda
acestei forma\iuni.-
Eu aveam calitatea de a duce propagand[ printre ofi\erii pe
care-i ]nt`lnesc pe unde m[ voi duce, s[ renun\e la emigrare =i s[
vin[ la Paris la c[minul ofi\erilor rom`ni.-
Formarea armatei rom`ne ]n apus nu a avut loc ]ntruc`t a
intervenit o ceart[ ]n s`nul comitetului rom`n dela New-York,
care s-a autodizolvat ]mp[r\indu-se ]n doua, din aceast[ cauz[ nu
s-au dat fondurile necesare pentru ]ntre\inerea ofi\erilor.-
Tot la Paris m-am ocupat de funda\ia regal[ studen\easc[
discut`nd cu R[descu =i hot[r`nd ca studen\ii s[ urmeze studiile
la Paris =i s[ le d[m burs[ la fiecare, ]ntruc`t e mai greu de format
=i ]ntre\inut un c[min.-
Pentru a evita ca ]n facultate =i cu drept de burs[ s[ se strecoare
rom`ni studen\i agen\i comuni=ti a r[mas ca la to\i studen\ii s[ se
fac[ un certificat despre comportarea lui.-
Certficatele s[ fie f[cute de oameni de vaz[ din r`ndul
refugia\ilor rom`ni =i de c[tre profesori.- }n acest sens eu am f[cut
30-40 de certificate asupra unor studen\i pe care i-am avut ]n Ju-
goslavia, Austria =i care sc[paser[ din Jugoslavia. }n prezent nu
mai re\in nici un nume de studen\i.-
Deasemeni am f[cut diferite acte de na\ionalitate, botez, na=tere,
c[s[torie, etc, pentru to\i refugia\ii rom`ni, care nu aveau acte
asupra lor.- La refugia\ii care-i cuno=team eu personal le f[ceam
direct, pe cei care nu-i cuno=team, le spuneam s[-mi aduc[ doi
martori care-l cunosc.- Pe ace=tia ]i puneam s[ jure c[-l cunosc =i
pe baza datelor spuse de ei le complectam acte de care aveau
nevoe.- De aceste acte la Paris am eliberat foarte multe =i apoi am
dat dispozi\iuni la preo\i s[ fac[ =i ei acela= lucru.-
Pentru aceast[ opera\ie am avut mandat din partea lui Mihai =i
R[descu.-
Alt[ activitate la Paris nu am avut.-
76
Din Paris am plecat la sf`r=itul lui Octombrie 1949 la Londra.-
}ntrebare: Arat[ altceva din cele discutate cu R{DESCU ]n
afar[ de cele ce ai ar[tat ?
R[spuns: }n general am ar[tat tot.- Mai \in s[ adaog c[ R[descu
mi-a spus c[ Comitetul Rom`n dela New-York este de acord ca la
re]ntoarcerea ]n \ar[, eu s[ fiu ales patriarh.-
}n ce prive=te tot planul lui =i cele explicate de el privitor la
viitoarea organizare politic[ =i economic[ a Rom`niei, eu am fost
de acord cu el.-
11 februarie 1954; ora=ul Bucure=ti
Interogatoriul a ]nceput la ora 8; interogatoriul s-a terminat la
ora 1330
}n timp de o lun[ c`t am stat la Paris am vorbit de 3 ori la radio
Paris la sec\ia rom`n[.- Primul discurs s-a referit la comemorarea
lui Niculescu Buze=ti, ar[t`nd personalitatea lui politic[ =i ca un
mare anticomunist. Deasemeni cele doua discursuri nu-mi
amintesc precis temele lor ]ns[ erau discursuri ]ndreptate ]mpotriva
regimului din RPR, ]ndemn`nd poporul din \ar[ s[ lupte ]mpotriva
regimului democrat popular din \ar[ =i ]mpotriva Uniuniii Sovietice
=i am ar[tat c[ ]n cur`nd le vom veni ]n ajutor deci s[ aib[ curaj ]n
lupta lor c[ vor fi sprijini\i de noi cei din str[in[tate =i de marile
puteri.-
Asemenea propagand[ ]mpotriva RPR =i Uniunii Sovietice am
f[cut =i prin pres[ scriind c`teva articole la ziarele (Nation
Roumaine) Na\iunea Rom`n[ =i cred c[ =i ]n <Bire> (era un buletin
de =tiri - Buletin de Informa\ii al Rom`nilor din Exil).
Am plecat ]mpreun[ cu Deviss ]n multe localit[\i din Anglia
unde erau rom`ni. Aceasta la ]nceputul lui Noiembrie 1949. Nu
pot s[ redau toate localit[\ile ]ntruc`t au ni=te nume engleze=ti pe
care nu le re\in.- |in minte c[ am fost la dou[ campuri l`ng[ un
ora= Mancester un campus l`ng[ Dublin la dou[ lag[re ]n nordul
Sco\iei ]n alte localit[\i unde erau rom`ni ]ns[ mai pu\in dela unul
de 20 persoane.-
77
 To\i rom`nii erau ]ncarcera\i ]n diferite munci. Ei duceau o
via\[ grea ]n Anglia, pe l`ng[ faptul c[ nu era niciun interes din
partea autorit[\ilor engleze de a se ocupa de via\a rom`nilor, era
]ntreaga via\[ grea =i plin[ de lipsuri =i greut[\i ]n Anglia.- Pentru
aceasta to\i rom`nii vroiau s[ se ]ntoarc[ ]n \ar[ dup[ ce va c[dea
regimul actual.- Eu am c[utata s[ le ]nt[resc moralul spun`ndu-le
c[ ]n cur`nd ne vom ]ntoarce ]n \ar[, m-am interesat de via\a lor
]n general =i luam m[suri sau interveneam la autorit[\i acolo unde
era cazul, pentru a rezolva cerin\ele rom`nilor.-
Spre exemplu: la o min[ am g[sit circa 9 (nou[) rom`ni printre
care studen\i =i de alte meserii care erau \inu\i la munca de min[
foarte grea, ]n loc s[ fie trecu\i fiecare la specialitatea lui.- }n
urma interven\iei mele ace=tia au fost muta\i fiecare la locul unde
avea specialitatea. Interven\iile le f[ceam la Oadams.-
C`nd am venit la Londra am fost la Oadams, c[ruia dup[ ce i-
am f[cut un expozeu asupra celor ce am constatat =i v[zut ]n
coloniile rom`ne, i-am mul\umit pentru unele m[suri luate asupra
celor solicitate de mine, cerute de rom`ni.-
Oadams mi-a dat actele mele =i mi-a spus ca s[ m[ duc pentru
sfin\ire la München s[ dau pe la Geneva s[ iau bani dela Consiliul
Ecumenic.
Din Fran\a m-am ]ntors la Londra =i apoi am plecat la München
]n Decembrie 1949, unde am fost hirotonisit episcop de c[tre
mitropolitul ortodox al Germaniei, numit Serafim, arhiepiscopul
+tefan al Austriei =i episcopul Filip al Münchenului vicar al
mitropolitului Serafim.
Hirotonirea s-a f[cut ]n biserica rus[ din München. Au asistat
rom`ni din München, legionarul Virgil Popa, =eful legionarilor
dun München, rom`ni din Salzburg, generalul Ion Gheorghe,
maiorul Croitoru, maiorul Florescu, legionarul Titi Constantinescu,
Mih[ilescu dela Freiburg, Deyken, reprezentantul Consiliului Ecu-
menic pentru Germania, legionarul Lasinski, de al\ii nu-mi mai
amintesc.
Dup[ hirotonire, din partea rom`nilor a vorbit maiorul Croitoru,
78
delegat al Caromanu-ului pentru Germania =i Austria. A mai vorbit
mitropolitul Serafim =i arhiepiscopul +tefan.
La München, prima dat[ cum am sosit, am luat leg[tura cu
Deyken, reprezentatntul Consiliului Ecumenic ]n
Germania.Hirotonirea mea s-a f[cut de c[tre mitropolitul Serafim,
la cererea lui Atkinson, delegat general al Consiliului Ecumenic
pentru Austria.
}ntrebare: Ce ai f[cut la Geneva ]n aceast[ perioad[ ?
R[spuns: Am plecat la Geneva la ]nceputul anului 1950, pentru
a aranja plecarea unui grup de rom`ni prin ajutorul IRO. Am mai
plecat pentru a mul\umi Consiliului Ecumenic pentru cheltuielile
care le f[cuse pentru hirotonirea mea.
}n aceast[ perioad[, am plecat ]n Italia, la Milano. Aici am
avut concursul consulului englez Englezis, pentru scoaterea din
lag[r a preotului Surtucanu.
So\ia acestui Englezis este rom`nc[, iar el care a fost consul ]n
Rom`nia, la Bucure=ti, =tia bine rom`ne=te.
La interven\ia lui Englezis, preotul Surtucanu a fost eliberat
din lag[r =i m-a ]nso\it apoi tot timpul.
La Milano am amenajat o capel[, unde am oficiat o slujb[
pentru pu\inii rom`ni afl[tori ]n Milano, elemente f[r[ suprafa\[.
De aici am plecat la Floren\a. Aici era profesorul Caragata,
maiorul Ciorba, avocatul Paraschivescu =i un grup de fo=ti marinari
rom`ni care r[m[seser[ la Passau ]n Germania =i de aici veniser[
la Floren\a pentru emigrare.Neput`nd emigra, s-au stabilit la
Floren\a.
La Floren\a am locuit la hotel.
Dup[ Floren\a am mers la Roma, unde am luat leg[tura cu
grupul Papanace. Scopul c[l[toriei mele la Roma a fost vizitarea
lag[relor din jurul Romei =i ajutorarea fugarilor rom`ni. La lag[re
am mers cu Papanace, cu Ghi\ea =i preotul Surtucanu.
La Roma am v[zut pe inginerul Sl[vescu, pe fiica lui Nicolae
Iorga c[s[torit[ cu un italian care vorbe=te perfect rom`ne=te, un
oarecare Bujin, macedonean de origin[, avea un depozit de vinuri,
79
fiica lui Trancu-Ia=i, c[s[torit[ cu un italian care =tie perfect
rom`ne=te.
}n Roma n-am mai cunoscut al\i rom`ni.
Rferitor la Papanace, pot spune c[ el este =eful grupului legionar
antisimist. (Constantin Papanace fusese subsecretar de stat la
Externe ]n 1940 =i conducea ]n str[in[tate un grup disident fa\[ de
Horia Sima - n.a.) El se ocup[ mult cu scrisul; are o serie de
lucr[ri.
Papanace are un ziar numit <BALCANICA> care apare lunar.
La acest ziar scriu to\i balcanicii fugari.
Nu cunosc nume de fugari rom`ni sau al\i fugari din Balcani,
care scriu la ziarul <BALCANICA>.
Cu Papanace am discutat mai mult ]n leg[tur[ cu luptele lui cu
Sima pe care ]l socotea un intrus, instrument al regelui Carol,
vinovat de moartea lui Codreanu =i a celorlalte v`rfuri legionare.
Papanace arat[ c[ Sima ]n timpul r[zboiului fiind ]n Germania, a
avut o atitudine foarte necamaradereasc[. Papanace sus\ine c[ Sima
a fost agentul =i omul de cas[ al lui Armand C[linescu.
Chiar ]n lucr[rile sale, Papanace arat[ c[ gruparea simist[ a
dec[zut datorit[ conducerii ei.
El era nemul\umit de legionarii din grupul s[u, care trecuser[
la catolicism.
}ntrebare: Ce alte centre din Europa ai mai vizitat ]n afar[ de
cele declarate ?
R[spuns: Am mai fost ]n Germania, Italia, Spania, Portugalia.
De cele mai multe ori am fost ]n Germania la München, cu
scopuri biserice=ti. Acolo slujea preotul Stegaru originar din
Bucovina. Acest preot plecase apoi ]n Brazilia, iar ]n locul lui
r[m[sese s[ slujeasc[ un preot ucrainean.-
}n München r[m[seser[ pu\ini rom`ni, ]ntruc`t mai to\i
emigraser[ ]n Brazilia sau Australia. La data c`nd am fost eu la
München - prin 1950 =i 1951 - conduc[torul coloniei rom`ne din
München, era ginerele preotului Tincoca - nu-mi amintesc numele
- dar =tiu c[ era avocat, un tip negricios, cult, ]n v`rst[ de 40 de
80
ani, legionar. Cred c[ este ]n Serviciul de Informa\ii al americanilor.
La München am fost de 3-4 ori =i locuiam la un hotel l`ng[
gar[ - nu-mi amintesc numele hotelului.-
De c`te ori veneam la München, ]l vizitam pe englezul Deyken,
=eful Consiliului Ecumenic din München. Dela acesta primeam
ajutoare pentru rom`nii refugia\i.
12 Februarie 1954 - Bucure=ti
Interogatoriul a ]nceput la ora 8 =i s-a terminat la ora 16
}ntrebare: }n procesul verbal din ziua de 12 Februarie 1954, ai
ar[tat c[ ai plecat la Geneva. Arat[ activitatea d-tale am[nun\it[ =i
toate leg[turile d-tale dup[ ce ai ajuns la Geneva ?
R[spuns: La Geneva, m-am dus la acela= hotel, al consiliului
ecumenic, unde am avut o prim[ ]ntrevedere cu Bossi. Acesta m-
a pus la curent cu lucr[rile sec\iei rom`ne din consiliul ecumenic
=i c[ dup[ mas[ la orele 17 mi s-a fixat ]ntrevederea cu pre=edintele
consiliului ecumenic Wiesertuft. Dup[ mas[ la ora 17, am fost la
Wiesertuft, unde se afla =i Machie. }n timpul acestei ]ntrevederi,
i-am f[cut un expozeu general asupra activit[\ii mele din ultimele
luni. Dup[ aceasta ei mi-au adus la cuno=tin\[ c[ ]n ultimul an au
venit noi refugia\i =i majoritatea intelectuali. Ei mi-au cerut ca
imediat dup[ sfin\ire (hirotonie), s[ vizitez toate lag[rele unde se
aflau noii refugia\i =i s[ caut pe c`t posibil s[-i cunosc pe to\i
]ndeaproape, deoarece dup[ s[rb[torile de iarn[ (Cr[ciun) urmeaz[
s[ avem o conferin\[, numai a episcopilor ortodoc=i la Geneva,
conferin\[ ]n care se vor discuta =i rezolva toate problemele
emigran\ilor =i eu s[ fiu ]n deplin[ cuno=tin\[ de cauz[ a tuturor
emigran\ilor. Tot atunci mi-au adus la cuno=tin\[ c[ IRO (Interna-
tional Refugees Organisation - Organiza\ia Interna\ional[ de
ajutorare a refugia\ilor politici) se afl[ ]ntr-o situa\ie foarte critic[,
deoarece majoritatea guvernelor \[rilor unde au emigran\i diferi\i,
refugia\ii au comunicat =i protestat pentru faptul c[ printre refugia\i
sunt unii agen\i comuni=ti =i unii care erau recalcitran\i =i le f[ceau
greut[\i. Toate aceste guverne au avertizat IRO, c[ dac[ se mai
81
repet[ aceste cazuri pe viitor va refuza viza de intrare a oric[rui
refugiat, indiferent cine ar fi. Pentru aceste considerente IRO
studiaz[ posibilitatea ]ngr[dirii verific[rii =i responsabilit[\ii, ca
pe viitor s-o fac[ birourile respective prin reprezentan\ii lor.
Instruc\iunile precise, se vor da dup[ s[rb[tori, la conferin\[/
}ntrebare: }n mod concret care era misiunea d-tale ?
R[spuns: Misiunea mea era de a verifica ]n linii mari, dup[
cum g[sesc eu de cuviin\[, pe to\i refugia\ii, mai ales noii veni\i,
pentru a vedea dac[ printre ei sunt agen\i comuni=ti. Verificarea
am[nun\it[ =i m[surile ]mpotriva lor, trebuiau s[ se fac[ pe baza
instruc\iunilor ce le vom primi la conferin\[.
}ntrebare: Arat[ ]n continuare cum s-au petrecut lucrurile ?
R[spuns: Dup[ ce am primit dela casieria consiliului suma de
6000 dolari pentru cheltuieli, am plecat la München singur. La
München am luat primul contact cu Deyken, delegatul consiliului
ecumenic pe ]ntreaga Germanie Occidental[ =i ]mpreun[ cu el am
fost la mitropoli\ii ru=i albi, pentru fixarea zilei de sfin\ire.
Deoarece se apropiau s[rb[torile Cr[ciunului, c`nd eu trebuiam
s[ fac slujbe religioase, s-a fixat ziua de sfin\ire mai apropiat[,
]naintea Cr[ciunului 1949. F[c`ndu-se sfin\irea canonic[, mi s-a
eliberat actul de hirotonie, ]n triplu exemplar dup[ care am plecat
]n lag[rele din Germania pentru a vedea pe noii veni\i =i apoi ]n
lag[rele din Austria =i Italia. Tot acest timp, dela 25 Decembrie =i
p`n[ la 10 ianuarie 1950, c`nd am avut conferin\a la Geneva, am
vizitat ]ncontinuu =i am oficiat slujbele na=terii, Anul Nou,
Boboteaza, etc. pela diferite lag[re, unde am avut prilej, am
cunoscut pe noii fugari rom`ni, care ]ns[ nu erau intelectuali prea
mul\i cum se spusese la Geneva, =i mai mul\i din Banat.
}n acest timp, am trecut prin urm[toarele lag[re: }n Germania
Occidental[ lag[rul München, unul dintre cele mai mari lag[re,
lag[rul de l`ng[ Baden-Baden (zona francez[), lag[rul de l`ng[
Frankfurt =i ]nc[ un lag[r din zona Francez[, ]ntr-un or= mai mic.
}n Austria lag[rul dela Insbruk, Lintz, Salzburg =i Strosel l`ng[
Gratz. }n Italia lag[rul din Triest, Roma =i Neapole.
82
La aceste lag[re, am fost ]n scopul ]ndeplinirii misiunii mai
sus ar[tate, =i am trecut fugitiv, pentru a-mi da seama de noii
refugia\i veni\i, num[rul lor =i cine sunt ei. Aici am luat leg[tura
cu delega\ii consiliului ecumenic din zona respectiv[ =i cu
comandan\ii legionarilor. Dela Roma am plecat direct la Geneva,
cu avionul, ]n ziua de 10 Ianuarie, pentru a participa la conferin\a
episcopilor. La conferin\[ a participat grecul mitropolit Ghermanos
dela Londra care a prezidat conferin\a, fiind un om de ]ncredere al
englezilor. Arhiepiscopul polonez Sava, episcopul s`rb Irineu,
episcopul bulgar Ioan, un episcop protestant ungur, nu-i =tiu
numele, episcopul protestant cehoslovac. La conferin\[ au
participat deasemeni pre=edintele consiliului ecumenic Wiwsertuft
scretarul general al consiliului ecumenic Machie =i func\ionarii
permanen\i ai diferitelor na\ionalit[\i din consiliul ecumenic.
Pentru rom`ni a participat Bossi.
La deschiderea =edin\ei, mitropolitul Ghermanos mi-a salutat
venirea mea ca nou episcop sfin\it recomand`ndu-mi s[ iau
exemplu de activitate dela episcopii b[tr`ni, care cunosc importan\a
misiunii =i lucr[rile consiliului ecumenic.
Dup[ aceasta, Machie ne-a citit o adres[ trimis[ dela IRO
Consiliului Ecumenic, prin care aducea la cuno=tin\[ c[ pe viitor
verific[rile tuturor refugia\ilor ce urmeaz[ s[ emigreze, s[ se fac[
de reprezentan\ii bisericilor respective, care s[ cerceteze dela caz
la caz pe refugia\i, dup[ care se va elibera un certificat de cre=tin
practicant, f[r[ de care nu se va mai da pe viitor nici o viz[ de
intrare ]n diferitele \[ri de emigrare. D`nd instruc\iuni precise c[
celor ce credeam de cuviin\[ noi =i ne asum[m r[spunderea lor, s[
le eliber[m certificate de emigrare, iar celor ce nu suntem de acord
=i avem suspiciuni, s[ nu le d[m certificat, anun\`nd comandantul
lag[rului, pentru a lua m[suri de arestare a individului respectiv,
sau dac[ noi nu cunoa=tem pe un individ, nu avem suspiciuni =i
nu ne putem asuma r[spunderea de emigrare, ]ns[ individul este
cunoscut de trei persoane, c[rora le eliber[m certificatul de
emigrare (cre=tin practicant) ace=tia dau c`te o declara\ie c[-l
83
cunosc, atunci ]i eliber[m =i respectivului certificat de cre=tin
practicant (bun cre=tin).
Totodat[ ni s-a adus la cuno=tin\[ ca s[ fim mai aten\i asupra
refugia\ilor care au p[r[sit religia na\ional[ =i au devenit sectan\i.
Deoarece ]n r`ndurile lor s-au dovedit c[ s-au ascuns cei mai mul\i
agen\i comuni=ti. Machie, cu acest prilej, ne-a recomandat ca s[
p[str[m str`nse leg[turi de colaborare cu delega\ii consiliului ecu-
menic, din \[rile respective, deoarece ei cunosc mai bine ca noi
st[rile legale =i ne vor fi de mult ajutor.
Dup[ aceasta, episcopii vechi au semnalat diferite lucruri pentru
refugia\ii lor. Eu nu am semnalat nimic atunci la conferin\[. Dup[
conferin\[, eu m-am re]ntors la Salzburg =i am ]nceput s[ trec prin
lag[re, dup[ ce ]nainte m-am ocupat cu diferite probleme de ordin
bisericesc.
}ntrebare: F[ o descriere a certificatelor de bun cre=tin ?
R[spuns: Certificatele erau pe coal[ de h`rtie alb[. }n col\ul
din st`nga erau trei culori care t[iau col\ul =i era scris EPISCOPIA
ORTODOX{ AUTONOM{ ROM~N{, desenat[ stema \[rii
Rom`niei monarhice =i sub stem[, scria <Europa Apusean[>.
Cam la c`\iva centimetri, era scris ]n latul coalei CERTIFICAT.
Dedesupt era scris:
<Noi, Arhiepiscopul VICTOR LEU al Europei Apusene =i
Orientului Apropiat, certific[m prin prezentul c[ domnul ..........,
n[scut ........, comuna ..........., jude\ul ......., ziua ........, anul ......,
fiul lui ......, =i al ........., este de origin[ ......, n[scut sau nu n[scut
ortodox, c[s[torit, s-au nec[s[torit cu d-ra .........., numele =i de
fat[, copii ......, toate datele lor.
Este un bun cre=tin pe baza declara\iilor date =i temeiul
jur[m`ntului f[cut. Certific[m c[ domnia sa nu este un agent
comunist trimis pentru propagand[ sau instigare ci numai un
refugiat real, fugit din \ar[ de ordin politic.
Drept care i-am eliberat prezentul certificat.
Data ......, spre a-i servi la viza de emigrare.
semn[tura ..............
84
}ntrebare: }n afar[ de activitatea acesta de eliberare a
certificatelor, cu ce anume te-ai mai ocupat ]n aceast[ periad[ ?
R[spuns : M-am mai ocupat de activitatea bisericeasc[, adic[
organizarea episcopiei, deasemeni am mai avut activitatea ziaristic[
=i am vorbit la radio.
}ntrebare: Arat[ concret ce anume ai f[cut ?
R[spuns: Am scris la ziarul PATRIA dela München organ al
rom`nilor din Germania, fiind editat de gen. Ion Gheorghe. Acest
ziar era subven\ionat de americani =i ap[rea ]n condi\iuni tehnice
din cele mai bune.
La Lintz am scris la ziarul VESTITORUL, organ al rom`nilor
din Austria, iar la Roma, am scris la ziarul VATRA, care deasemeni
era al rom`nilor din Italia. Articolele se refereau la combaterea ]n
mod du=m[nos a RPR =i URSS =i combaterea comunismului ]n
general, ]n scopul de a influen\a pe rom`ni =i cititori ]mpotriva
regimului din \ar[. Articolele erau scrise la cererea diferi\ilor
ziari=ti. Totodat[ am vorbit la posturile americane de radio din
Salzburg =i München, la postul englez de radio din Gratz =i la
postul de radio francez din Insbruk. Discursurile erau ]n limba
rom`n[ =i adresate poporului rom`n, prin care ]ndemnam poporul
s[ lupte sub toate aspectele ]mpotriva regimului din \ar[ =i f[c`nd
propagand[ de calomniere =i ponegrire a conduc[torilor din RPR
=i a realiz[rilor din \ar[.
Pe scurt din toat[ aceast[ propagand[ a mea ziaristic[ =i la
radio, atacam du=m[nos comunismul, ]n general, din toate
\[rile democrate ]n frunte cu URSS.
Aceste discursuri le f[ceam din proprie ini\iativ[ ]n calitatea
mea de episcop.
}ntrebare: Cum explici d-ta leg[tura dintre calitatea d-tale de
episcop =i misiunea de a cerceta pe rom`nii din lag[r ?
R[spuns: La ]ntrebarea Dvs. dau urm[torul r[spuns: ]n calitatea
mea de episcop al bisericii ortodoxe rom`ne din Europa Apusean[
=i Orientul Apropiat, prima sarcin[ era activitatea religioas[ sac-
85
ramental[, iar ]n al doilea r`nd combaterea =i lupta sub toate
aspectele ]mpotriva comunismului. Aceast[ lupt[ a mea
anticomunist[ nu consta numai ]n propagand[, ea consta =i ]n
felul ar[tat mai sus de cercetare a refugia\ilor =i la fiecare pas =i
ori cu cine discutam ar[tam ]n culori c`t se poate de negre =i
exagerat uneori, situa\ia din RPR deaceia eu m[ consider cel mai
mare du=man al regimului din \ar[.
}ntrebare : Din felul cum ai explicat d-ta problema eliber[rii
certificatelor pentru emigrare, rezult[ c[ hot[r`rile org. IRO =i
consiliului ecumenic, erau valabile pentru toate guvernele \[rilor
]n care se g[seau rom`ni refugia\i. Cum se explic[ acest lucru ?
R[spuns: IRO, Consiliul Ecumenic =i alte organiza\ii
interna\ionale, din Apus, erau recunoscute de toate guvernele \[rilor
apusene, lucru care a fost stabilit la o conferin\[ a mini=trilor de
externe ai tuturor \[rilor capitaliste din Europa c`t =i Orientul
apropiat.
Av`nd delega\ie dela aceste organiza\ii, a=a cum am vrut eu,
am putut s[ ]ndeplinesc misiunea fiind nestingherit de nimeni din
organele statului respectiv.
Eu nu m-am amestecat ]n treburile interne ale \[rii respective,
ci m-am ocupat numai de problema refugia\ilor rom`ni, pentru a
putea emigra acolo unde ei voiau.
Aceasta este explica\ia.
Prezentul proces verbal de interogatoriu a fost citit de mine
cuv`nt cu cuv`nt =i corespunde ]ntru totul ce cele declarate de
mine.
(ss.) LEU VASILE ANCHETATOR PRIM.
LOCOTENENT, (ss.) N. Dumitr[=coniu.
86
Capitolul V
C{TRE CITITOR
Pentru cei care cunosc, m[car teoretic, dramele exilului - ale
]ndep[rt[rii de matc[ =i ale dezr[d[cin[rii indiferent ]n ce condi\ii
s-ar petrece ele, este u=or de ]n\eles ce ]nseamn[ pentru o turm[
s[-=i g[seasc[ p[storul.
Dar o asemenea nevoie exist[ chiar =i pentru cei care pleac[
din \ar[ ]n condi\ii normale =i se duc ]n anumite locuri unde au o
primire preg[tit[ dinainte. Pentru c[ lipsa mediului cu care te-ai
obi=nuit, c[utarea de noi prieteni =i semeni cu care s[ ai ceva
comun, nevoia de a =ti c[ po\i apela la cineva =i te po\i sim\i
solidar cu cineva ]=i afl[ chemare mai puternic[ spre Biserica
neamului t[u, ]n adunarea c[reia g[se=ti spiritualitatea pe
care a-i l[sat-o acas[ iar, sub binecuv`ntarea Hristosului ]ntru
care te-ai botezat, retr[ie=ti datinile neamului de departe.
Aceasta este chemarea care d[ t[rie coloniilor de emigran\i
]n jurul bisericilor lor, chiar ]n condi\iile cele mai prospere.
Dar s[ ne g`ndim ce ]nseamn[ aceasta pentru o mul\ime de
oameni teroriza\i, care au fugit cum au putut din \ara ocupat[ =i
au luat drumul bejeniei nu din vreun calcul =i cu o preg[tire f[cut[
mai ]nainte, ci cu disperarea produs[ de cizma str[in[,
alunga\i de instaurarea unei puteri a anticristului, sub
amenin\area unei r[zbun[ri <de clas[> sau a deposed[rii de
drepturile lor. O mul\ime de oameni pentru care singurul \el
era s[ ajung[ <dincolo>; doar at`t, cu speran\a oarb[ a sor\ii
necunoscute =i cu riscurile imense a vagabond[rii ]ntr-o lume
]n care nu te cunoa=te nimeni =i nimeni nu are obliga\ia s[ te
ajute.
+i deodat[ apare un prelat, un duhovnic din neamul t[u, care
vorbe=te limba ta, caut[ c[ut[rile credin\ei tale, ]\i ]n\elege soarta
care este ca =i a lui =i are t[ria de a vorbi cu cei de care ]\i
depinde de acum ]nainte aceast[ soart[ ajut`ndu-te s[-\i faci
87
un rost. Nu este aceasta o binecuv`ntare pentru fiecare
n[p[stuit al sor\ii care a luat drumul exilului ? Ca s[ nu mai
spunem ce ]nseamn[ pentru o grupare ]ntreag[ de oameni
aduna\i care cum s-a nimerit, fiecare cu fuga lui =i cu dramele
lui, fiecare cu nevoile lui =i cu capacit[\ile sau incapacit[\ile
lui de a se adapta str[in[t[\ii, ]ntr-o lume din care nu s-au
=ters urmele r[zboiului, care nu =i-a aflat precis reorganizarea
=i care te adun[ la un loc cu al\ii doar pe criteriul c[ vorbe=ti
aceea=i limb[ sau c[ fugi de aceea=i du=mani, dar nepreg[tit[
s[ te asimileze =i, de ce n-am spune-o, ]ndrept[\it[ a te
suspecta pentru c[ vii de dup[ cortina de fier... S[ ne g`ndim
c[ emigra\ia de atunci era o mas[ necunoscut[ de oameni
necunoscu\i ]ntre ei, sau foarte pu\in cunosc`ndu-se fiecare
ca persoan[, unii lipsi\i =i de acte. Ni=te oameni f[r[ o matc[
na\ional[ ]n str[in[tate care s[-i poat[ primi =i ]ndruma, ale
c[ror unice speran\e erau firavele informa\ii despre unele zone
]ndep[rtate ale lumii unde =i-ar putea reface via\a mai repede:
o Argentin[, o Canad[ sau o Australie. At`t.
+i, s[ ne g`ndim ce ar fi ]nsemnat pentru ace=ti oameni care
b`jb`iau ]ntr-o lume necunoscut[, s[ fie p[stori\i de o episcopie
care ]n mod subtil =i cu o finan\are bun[ ar fi urmat ordinele
Moscovei. Cum ar mai fi fost <tria\i> =i <]ndruma\i> bie\ii rom`ni
care tocmai de frica aceleia=i puteri fugiser[ din \ar[ ?! Ce mi=care
prosovietic[, ]n ]nsu=i interiorul <capitalismului putred> ar fi
clocit acolo, ]n locul germenilor de rezisten\[ na\ional[ pe care-
i puteau purta nealtera\i doar cei care reu=eau s[ fug[ din \ar[ ?
B[t`nd lag[rele de rom`ni, episcopul nou ales =i uns ]=i
cunoa=te enoria=ii, ]i ajut[ s[ ]=i ob\in[ actele de identitate =i
garanteaz[ pentru ei ]n fa\a statelor care voiau s[-i primeasc[.
Garanta ca rom`n, pentru ni=te rom`ni =i le d[dea astfel
posibilitatea s[-=i fac[ coloniile lor rom`ne=ti ]n care s[ nu se
]ndep[rteze de sim\irea fa\[ de \ar[ =i s[ nu intre ]n jocul perfid
prin care Moscova voia s[-=i introduc[ agen\ii distructivi ]n
]ntreaga lume.
88
Din sutele =i miile de oameni sorti\i bejeniei str[in[t[\ii de
<instaurarea regimului de democra\ie popular[> doar doi sunt
men\iona\i a nu fi primit certificatul Episcopiei Ortodoxe
Autonome Rom`ne din Europa Apusean[, ace=tia fiind cazuri
evidente de infiltra\ie. C[ or fi fost =i al\ii pe care mila cre=tin[ i-
a crezut capabili de a ie=i din ispit[, e posibil, mai ales c[ prin
ace=tia, desigur, s-a facilitat r[pirea care l-a dus pe Episcop, la
modul propriu, ]n m`inile Moscovei. Dar fapt este c[ to\i rom`nii
afla\i ]n deriva emigra\iei f[r[ perspectiv[, la care recurge omul
doar din disperare, au primit ajutorul Bisericii lor. Iar la temelia
multor colonii rom`ne=ti ale diasporei care-=i p[streaz[ =i ast[zi
spiritualitatea, se afl[ acele Certificate semnate de Arhiepiscopul
Ortodox Rom`n al Europei Apusene.
Acesta era \elul principal cu care plecase din \ar[, aceasta
era cerin\a misionar[ ce st[tea ]n fa\a Bisericii Neamului care,
]n ciuda ciop`r\irilor teritoriale =i a dihoniei luptei de clas[ adus[
de anticrist, ]n ciuda interzicerii de atribu\ii prin care guvernarea,
ne put`nd s-o distrug[, o ]ngr[dea, p[stra ]n sinodul ei con=tiin\a
cre=tin[ a ]ndatoririlor fa\[ de to\i fii s[i, oriunde s-ar afla ace=tia.
+i a r[spunderii fa\[ de p[strarea con=tiin\ei lor.
Exist[, ]n fibra constitutiv[ a marilor oameni ai neamului
sensul ]ndatoririi lor fa\[ de \ar[ =i popula\ie, mai presus dec`t
ambi\iile puterii trec[toare. S[ ne g`ndim la testamentul lui +tefan
cel Mare, la <pohta ce-am pohtit> care nu numai pohta lui Mihai
Viteazul era, ci a \[rii, la neaplecarea dinspre lumina cre=tin[ a
capetelor Br`ncovenilor dec`t sub securea c[l[ului, la
]n\elepciunea celor care-=i deziceau rangurile personale c`nd
g[seau calea ]nt[ririi doar prin domn str[in =i la refuzul lui
Antonescu de a-=i aresta adversarii politici prin celebra rezolu\ie
pe referatul Siguran\ei prin care recunoa=te c[ nu el este singura
solu\ie, ci \ara trebuie s[ aib[ mai multe c[i, tocmai spre a fi
sigur[ c[ se poate salva.
La fel au g`ndit =i au ac\ionat acei membrii ai Sinodului
Bisericii Autocefale Ortodoxe Rom`ne ]n situa\ia disperat[ ]n
89
care du=manul ne ocupa nu numai \ara, dar ]ncerca acela=i lucru
=i cu diaspora. +i, fiindc[ o ]ncercare prin Biseric[, prin supunerea
parohiilor rom`ne=ti tocmai for\elor oculte cu care du=manul ]=i
regiza provoc[rile ]n lumea liber[ =i crea agenturi comuniste
printre emigran\i, ortodoxia rom`n[ a ]ncercat salvarea prin
]ndatorirea misionar[ pe care Episcopul Grigorie a dat-o celor
doi preo\i trimi\`ndu-i la rom`nii din lumea liber[. Tocmai spre
a ]nt[ri suflete=te acolo rezisten\a, ]nainte ca cel r[u s[ se poat[
infiltra.
Cine au fost ei ? Care dintre ]nal\ii prela\i au consim\it la
aceast[ tain[ pe care le-o propunea fratele lor ]ntru hirotonire,
Episcopul Grigorie al Hu=ilor, nu s-a aflat niciodat[ din gura
anchetatului cu toate c[, am v[zut, chiar =i execu\ia ]i este am`nat[
pentru aceasta, iar ancheta continu[ inuman =i antijuridic, chiar
=i dup[ ce e dat[ sentin\a capital[. T[cerea lui asupra acestui
subiect ca =i asupra secretelor de organizare a diasporei, a
ac\iunilor politicienilor importan\i =i a Casei Regale, este
consemnat[ cu eviden\[, iar refuzul lui este declarat pe fa\[ tocmai
ca o provocare la pedeapsa suprem[ pentru a se asigura c`t mai
repede c[ nu vor scoate de la el nici o informa\ie prin care s[ fie
periclitat[ continuarea rezisten\ei. }ncolo, el spune tot ceea
ce =tie sau se poate afla de la al\ii, semneaz[ procesele verbale
de interogator l[s`nd toate epitetele puse de =colirea pro-
sovietic[ =i limbajul <antiimperialist> al semidoctismului
anchetatorilor, ba chiar se bucur[ de c`te ori are prilejul s[-
=i agraveze vina, recunosc`nd cu satisfac\ie c[ a fost cel mai
mare du=man al comunismului =i asum`ndu-=i toate actele
posibile ]ntru aceasta. Pomene=te nume, pomene=te locuri,
pomene=te institu\ii =i personalit[\i str[ine l[s`nd
anchetatorilor satisfac\ia func\ion[reasc[ de a se l[uda fa\[
de =efii moscovi\i c[ au smuls secrete ale capitalismului ]n
putrefac\ie. Dar, din tot ce spune despre o lume a c[rei realitate
poate fi cunoscut[ la fel din ziare sau document[ri publice,
nu transpare nici o dat[ nimic despre vreo direc\ie, vreo for\[
90
personal[ sau colectiv[, din \ar[ sau din str[in[tate, care a
fost angrenat[ ]n misiunea sa =i ar putea-o continua dup[
anihilarea lui.Nici m[car despre biserica rom`n[ din Paris
care ]n acea perioad[ era disputat[ ]ntre legionari =i modera\ii
refugiului, conflictul fiind at`t de grav ]nc`t guvernul francez
ia m[sura de a o ]nchide, nu d[ am[nunte. Pomene=te, doar, ce e
necesar =i trece mai departe spre a nu servi anchetei nimic ]n
plus. P[streaz[ realitatea de acolo c`t mai departe de =tiin\a celor
de aici ca s[ nu le dea arme prin care s[ se infiltreze. +i p[streaz[
secret asupra celor care l-au ajutat aici, pntru ca ei s[ poat[ duce
mai departe lupta. Aceasta este toat[ grija: La ]ndemnul tat[lui
s[u Grigorie Leu =i a celorlal\i arhierei rom`ni care l-au ]ncurajat,
el a pornit o idee, a aprins-o destul de bine ]n lumea liber[ ]nc`t
s[ nu mai poat[ fi deturnat[, a creat pentru rezisten\a rom`n[
forul spiritual al Episcopiei Europei Apusene =i a Orientului
Apropiat care ]i poate =i cataliza =i coagula eforturile, iar din
celula sa de os`ndit, are grij[ ca, nici din \ar[, nici din str[in[tate
s[ nu mai pot[ fi aflate acele persoane care ar putea continua
ideea =i dup[ dispari\ia lui. }i ap[r[ pe to\i =i nu spune dec`t cele
stabilite ]nainte de plecare, adic[ lucruri de care e sigur c[ pot fi
confruntate devenind c[i ]nchise pentru anchetator =i l[s`ndu-i ]n
libertate de ac\iune pe cei care =tiu mai multe despre eforturile
lui. Am confirmarea acestui fapt chiar prin exemplul m[runt pe
care ]l reprezint personal: Nimic despre ceea ce =tiam eu, sau mai
ales tat[l meu; totul ]n limitele a ceea ce ne ]n\elesesem dinainte
s[ spunem. }=i asum[ totul, ia toat[ r[spunderea acestui foarte
important act na\ional asupra sa =i cel mult asupra tat[lui s[u al
c[rui rol de ini\iator =i de principal exponent al mi=c[rii de ap[rare
na\ional[ prin Biseric[ era =i a=a bine cunoscut, derut`nd astfel
aten\ia de la to\i ceilal\i care trebuiau s[ r[m`n[ liberi ca s[
poat[ continua. Acesta este sensul refuzului s[u categoric =i al
insisten\ei ]n executarea pedepsei: Nu e vorba numai de
cavalerismul celui care ia totul asupra sa, ci =i de credin\a c[
Dumnezeu ]i va p[stra pe cei care pot continua acest misionarism
91
]n slujba ideii de salvare na\ional[.
Iar rezultatul este c[ dup[ aprope o jum[tate de veac, putem
constata c[ speran\a i s-a ]ndeplinit. Realit[\ile diasporei
rom`ne=ti o arat[. Deoarece, con=tientizat[ atunci, ]mplinit[ prin
cei binecuv`nta\i de el cu certificatele care le-au dat identitate ]n
fa\a autorit[\ilor din locurile unde s-au stabilit, aceast[ diaspor[,
chiar dac[ a avut de trecut prin multe convulsii, chiar dac[ a
cerut ajutorul altor ierarhii ortodoxe, nu a cedat nici o dat[
presiunilor f[cute de ierarhia moscovit[ =i nu s-a supus acesteia.
Prin acei patru ani (c[ doar at`\ia au fost !) ai misionarismului
s[u arhieresc, emigra\ia rom`n[ a fost decontaminat[ pentru
totdeauna de pericolul sovietiz[rii care, ]n fond, ]nsemna la modul
perfid chiar distrugerea esen\ei cre=tine =i intrarea noastr[ sub
zodia anticristului.
Dar ceea ce este chiar mai important dec`t cele de mai sus,
ceea ce a garantat aceast[ salvare, se constituie ]n crearea unui
curent de opinie asem[n[tor chiar ]n interiorul \[rii. Bine ]n\eles
la temelia acestuia st[ personalitatea puternic[ a tat[lui s[u,
Episcopul Grigorie al c[rui rol de mentor na\ional al unor
asemenea idei de rezisten\[ prin Biseric[ era bine cunoscut. Dar
=i activitatea lui =i procesul lui =i lini=tea acelora care =i-au dat
seama c[ nu au c[zut =i ei ]n urma acestui proces, au dat impuls
=i viabilitate ]nd`rjirii de a continua asemenea idei de afirmare
na\ional[. A= ]ndr[zni s[ afirm c[ ]ns[=i oficialit[\ile vremii care
au =tiut despre proces =i con\inutul s[u, dac[ au avut c`t de c`t
sim\ire cre=tin[, nu s-a putut s[ nu cad[ pe g`nduri =i s[ nu
reac\ioneze ]n forul lor intim ]n sprijinul ideii de p[strare a fiin\ei
na\ionale; dac[ nu ]ntr-o ac\iune direct[, cel pu\in ]n sensul de a
nu mai admite asemena ucazuri de supunere necondi\ionat[ fa\[
de interese strict str[ine. Ca dovad[ c[, odat[ cu timpul, chiar
pozi\ia oficial[ fa\[ de ideea sus\inerii unor rela\ii de natur[
na\ional[ cu emigra\ia s-a modificat ]n ]ns[=i mijlocul guvern[rii
comuniste, sim\irea patriotic[ av`nd ]nt`ietate =i Biserica fiind
l[sat[ s[ aib[ grij[ de nevoile diasporei ]n a=a fel ]nc`t, s-o spunem
92
cinstit, chiar dac[ p[trundeau provocatori de-ai no=tri, tot era
mai bine dec`t provocatorii unor interese str[ine. Acestora, printr-
un asemenea sacrificiu, li se ]nchisese pentru totdeauna calea
c[tre sim\irea rom`neasc[.
Episcopul Grigorie al Hu=ilor str[duise mereu pentru aceasta.
El nu recuno=tea limitarea eparhiei sale la Prut consider`nd-o o
form[ administrativ[ ]ntre state, care nu avea cum s[ limiteze
drepturile spirituale ale Bisericii Na\ionale. }n tiparni\a sa de la
Hu=i el scotea pastorale, ]ndemnuri =i c[r\i de rug[ciune pe care
c[lug[rii basarabeni ad[posti\i de el dup[ refugiu, le treceau
prin vadurile Prutului duc`ndu-le fra\ilor lor din Basarabia ai
c[ror preo\i fuseser[ deporta\i. Ca senator de drept, c`t[ vreme
a mai avut cuv`ntul, el a luptat cu guvernarea ]mpotriva cotelor
puse \[ranilor =i ]mpotriva pension[rii preo\ilor, modalitate prin
care Guvernul Groza voia s[ scape de liderii spirituali pe care-i
aveau satele. Iar c`nd =i-a dat seama de for\a str[in[ prin care se
]ncerca deturnarea bisericilor din emigra\ie, a apelat la to\i
cei apropia\i =i a devenit sufletul unei mi=c[ri de ap[rare a
identit[\ii autocefaliei noastre, pe toat[ extinderea ei, ]n \ar[
=i str[in[tate, angaj`ndu-=i chiar fiul ]n aceast[ misiune
riscant[. Iar acesta, organiz`ndu-i pe rom`nii din diaspor[
=i-a aflat, prin mijloacele moderne ale mass-mediei ,
posibilitatea misionar[ chiar =i pentru cei mul\i, din \ar[,
inaugur`nd primele emisiuni liturgice =i de cult ortodoxe la
posturile de radio care se adresau rom`nilor =i predic`nd
adev[ruri pe care preo\ii din \ar[ nu =i le-ar fi putut permite.
}mi amintesc de impactul fascinant al acelor emisiuni ]n epoc[
=i de reac\ia celor care ascultau posturi str[ine; practic,
asculta, toat[ popula\ia \[rii. C`nd ]i spuneam cuiva numele
meu, sau eram prezentat ca membru al familiei Leu, rar om
s[ nu simt[ nevoia de a m[ ]ntreba intim =i discret: <e=ti rud[
cu cel care vorbe=te despre sovrompatriarhie?> - Pentru c[
v[rul meu, preluase replica grav[ prin care Episcopul Grigorie
f[cuse apel la sentimentele de fiu de preot ale lui Petru Groza
93
cer`ndu-i ca, dac[ a f[cut <sovrompetrol>,<sovromconstruc\ii> =i
tot felul de sovromuri prin care ne era spoliat[ industria, s[ nu
cumva s[-=i permit[ a face =i o sovrompatriarhie. Aceasta o
spusese public unchiul meu, =i avea s[-l coste!^ Iar fiul lui a
preluat termenul =i ]ncheia fiecare predic[ de la sf`r=itul serviciului
religios pe care-l prezenta duminica la BBC sau la alte posturi de
radio unde-l duceau drumurile sale arhiere=ti: radio Paris, radio
Roma, radio München (ce con\inea germenii Europei Libere), ra-
dio Salzburg, radio Istambul, radio Atena =i altele. Toate slujbele
se terminau cu:<fere=te-ne Doamne de sovrompatriarhie!> Prin
aceasta, ambii, tat[ =i fiu, intrau deschis =i pe fa\[ ]n lupta lor
cruciat[.
* Dar sprijinitorii =i ]ncurajatorii episcopului Grigorie,
S[ ]ncerc[m, totu=i, din documentele existente, s[ vedem
pe c`t posibil, cine erau =i celelelte personalit[\i ]mplicate.
Dintre cei din str[in[tate, este clar: el pomene=te ]nt`lniri =i
conlucr[ri permanente cu toate numele de rezonana\[ ale exilului:
Constantin Vi=oianu, Grigore Gafencu, Virgil Veniamin,
generalul Nicolae R[descu, generalul Ion Gheorghe, general
Platon Chirnoag[, V.V.Tilea, Ilie G`rnea\[, Mircea Eliade,
Radu Constantinescu, Stelian Popescu, avocat Nicolae Baciu,
general Puiu Petrescu, general Ulea, Radu Tilea, Hora\iu
Com[niciu N.N.Br[tianu, Vasiliu-Cluj, Tana=oca, Horia
Sima,Constantin Papanace, Mihai R[utu, comandorul
Udri\chi, Ernest Urd[reanu, Amiral Constantin Dumitrescu,
Prof. Grigore Nandri=, general Petru Laz[r, Mitropolit Visarion
Puiu, Gogu Constantinescu, avocat Puiu Cristea, preo\ii Surtucanu
Stegaru, D[rv[rescu B`rlea, Ivanovici Ursache, G`ld[u,
Dumitra=cu, Boldeanu, Go=tinaru.
Pe unii dintre ace=tia ]i cuno=tea dianainte, avuseser[ leg[turi
=i ]n \ar[ =i au re]nnodat conlucrarea ]n str[in[tate. La fel s-au
petrecut lucrurile =i cu Familia Regal[ deoarece, ]n calitate sa de
94
paroh al Parcului Jianu, a devenit ]n ultima perioad[ a regalit[\ii,
c`nd Curtea s-a mutat la Palatul Elisabeta de la +osea, confesorul
reginei Elena. }n exil, dup[ cum relateaz[, rela\iile se restabilesc
=i el, ]naltul prelat recunoscut de ambii ex regi, Carol =i Mihai,
devine chiar un foarte activ mediator al intereselor casei Regale
cu diferite grupuri ale emigra\iei =i chiar cu familia tutelar[ de
Hohenzollern-Sigmaringen. }ntreaga emigra\ie ]n frunte cu Casa
regal[ Rom`n[ ]l recunosc drept ]nt`ist[t[tor duhovnicesc al
rom`nilor. Iar activitatea sa asidu[ la zeci de ziare =i la
dou[sprezece posturi de radio ]l fac cunoscut =i ]n lume, dar =i ]n
\ara care ]n taina ei asculta aceste posturi. Nimeni dintre capii
emigra\iei nu l-a contestat. To\i rom`nii de pretutindeni i-au
sus\inut lupta =i sunt ast[zi cunoscu\i.
constituind focarul ini\iativei de rezisten\[ =i salvare na\ional[
prin Biseric[, care cu perseveren\[ =i riscuri mari au
permanentizat apoi, ]n toat[ perioada guvern[rii comuniste
apelul la emanciparea de interesele str[ine, trebuie c[uta\i
aici, ]n \ar[, printre credincio=ii din mijlocul c[rora au fost
trimi=i cei doi preo\i. +i putem descifra acest focar extr[g`nd
numele men\ionate ]n diverse relat[ri banale sau ]n listele de
prieteni =i cuno=tin\e apropiate pe care ancheta te obliga s[ \i
le reaminte=ti c`t mai des =i c`nd nu te a=teptai, tocmai ca s[
verifice prin confruntarea propriilor tale declara\ii dac[
ascunzi sau nu ceva. Lista este lung[ =i ]ncepe cu fra\ii ]ntru
ierarhie arhiereasc[ ai Episcopului Grigorie: Patriarhul
Nicodim care a tr[it p`n[ la ]nceputul lui 1948, Mitropolitul
Irineu Mih[lcescu al Moldovei - c`t[ vreme a vie\uit ]n
retragerea pe care i-o impusese Gheorghiu Dej ]nlocuindu-l
cu omul s[u care l-a g[zduit la V`lcea, apoi, Mitropolitul Nifon
Criveanu obligat =i el s[ se retrag[ din scaunul de ]nt`ist[t[tor
al Olteniei =i chiar urma=ul acestuia, mai docilul mitropolit
Firmilian, Mitropolitul Tit Simedrea p[str`ndu-=i simbolic, ]n
\ar[, spre nepl[cerea ocupan\ilor, titlul de prelat al Bucovinei
95
=i episcopul Partenie Ciopron mutat din Alba Iulia unde nu mai
putea func\iona o episcopie a armatei. Ace=tia erau cei care
fuseser[ deja izola\i de administra\ia bisericeasc[ lu`nduli-se
eparhiile, dar rangul arhieresc p[str`ndu-le locul ]n Sf`ntul Sinod.
Congener al lor r[mas ]n func\ie, recunoscut de ei din trecut ca
lider de ini\iativ[ na\ional[, Episcopul Grigorie a devenit pionul
principal al curentului care se opunea modific[rii statutului
Bisericii, ]ngr[dirii drepturilor ei spirituale asupra \[rii =i
neamului, nerecunoa=terii jurisdic\iei ei canonice asupra rom`nilor
din afara grani\elor. Ace=ti prela\i r[ma=i f[r[ eparhie, plus doi
episcopi basarabeni ale c[ror nume nu mi-le amintesc, puteau fi
]nt`lni\i deseori la Hu=i sau la m[n[stirile eparhiale ca oaspe\i
de tain[ ai Episcopului Grigorie iar, uneori ]n preajma sinoadelor,
se ]nt`lneau la casa din Bucure=ti a v[rului meu Vasile, care se
afla chiar ]n preajma Patriarhiei. Tot asemenea oaspe\i de care
]mi amintesc - desigur ]n perioadele c`nd nu erau aresta\i vreunii
- erau prietenii c[rturari ai Episcopului Grigorie - Dimitrie Gusti,
I.Al. Br[tescu-Voine=ti, Emil G`rleanu, P[storel =i Ionel
Teodoreanu, Lucian Blaga, Dr. Paulescu, Ion Marin Sadoveanu,
I.D. +tef[nescu, Nicolae Lungu, Cezar Petrescu, Ion Pillat,
Constantin Silvestri, Pan Halipa, George Gregorian, Ion S`n
Giorgiu, Mircea Vulc[nescu, Constantin Bobescu, Dimitrie Cuclin,
Gala Galaction, Ion Ag`rbiceanu, mini=trii liberali t[t[r[scani
Radu Ro=cule\, George V`ntu, Bujoiu.
}nchei aceast[ list[ cu Mitropolitul Nicolae B[lan al Ardealului
care, nu =tiu de ce , a tr[it ]n ultimii ani un fel de autoclaustrare
]n re=edin\a metropolitan[ de la Sibiu unde unchiul meu ]l vizita,
cu episcopul Chesarie al Tomisului, pe care l-am pomenit la
]ntrevederea de la Medgidia, episcopul Valerie Moglan al Clujului,
arhiereul +arpe, locotenent ]n sacunul de la Curtea de Arge= dup[
plecarea unchiului meu la Hu=i =i episcopul Nicolae al Oradiei
scos abuziv din scaun, ]ncheindu-=i apoi via\a p[m`nteasc[ ]ntr-
o m`n[stire de domiciliu obligatoriu.
P`n[ aici am reconstituit din memorie =i din men\ion[ri f[r[
96
leg[tur[ cu anchetatul; dar numele prietenilor lui, chiar dac[ el
refuz[ categoric s[-i implice cu ceva, sunt smulse meticulos de
anchetator: vin ]nt`i prela\ii din genera\ia sa, care i-au fost colegi
de seminar ori de teologie: Mitropolitul Vasile L[z[rescu al
Banatului, episcopul Antim Nica al Dun[rii de Jos, episcopul
Policarp Moru=ca al Maramure=ului, episcopul armean Vasile
Boldian, preofesorii de teologie Nichifor Crainic, preotul Ion
Raven\a, arhimandritul Lauren\iu Busuioc, =i preotul Dumitru
Chiril[, preotul Gh. Vintilescu director-consilier al Sinodului,
preotul Constantin Nonea directorul-consilier al Mitropoliei
Moldovei, preotul dumitru Ve=temeanu director ]n ministerul
Cultelor, preo\ii Victor Popescu =i Ionel Boboca de la biserica
Radu Vod[, Constantin Pistol de la biserica Icoanei, Ion Hagiu
de la biserica Cu\itul de Argint, Ion Constantin S`rbu din Parcul
C[l[ra=i, Ion G[l[\eanu biserica Domenii, Ion Solomei =i diaconul
Gh. Pantiru de la biserica Sf. Spiridon - Ia=i, Ilie Gheorghi\[
directorul seminarului din Ia=i, Gh. Gheorghiu de la biserica
Uspenia din Boto=ani, Ion Popovici =i Vasile Vasiliu protopopi de
Neam\, preotul Ion Sm[rescu de la biserica Sf. Gheorghe - Pite=ti,
preotul Pavel Ginaru din Rm. V`lcea, preotul Teodor Voineagu =i
tat[l meu, avocatul Ion Leu din Medgidia, preotul Ion M[rculescu
din Cuza Vod[, preo\ii Dima, Popoiu =i Bl[naru din B`rlad,
arhimandritul Ambrozie Filiu\[, fost vicar =i ieromonahii
Partenie, Mina, Silvan =i diaconul Drago= Alexandrescu de la
Hu=i. L`ng[ ace=tia apar cu caracter dubitativ numele unor
mini=trii ai cultelor din guvernul Groza: Stanciu Stoian =i Mihai
Ralea. Dar =i cu ei, totu=i, ca profesori universitari apar\in[tori
de cultura rom`n[, cred c[ s-au putut discuta unele aspecte ale
problemei. Ralea, cunoscut fiind din Hu=i, avea rela\ii cu v[rul
meu Vasile, iar Stanciu Stoian cu preotul G`ld[u. Pentru c[, ]n
ciuda interdic\iei moscovite, problema identit[\ii noastre spirituale
]=i f[cea loc indiferent de sloganurile prosovietice =i, ca dovad[
c[ momentele pe care le evoc[m noi aici au avut =i rezonan\[
dar au avut =i f[clieri printre cei pomeni\i mai ]nainte =i printre
97
al\ii care le-au urmat, este faptul c[, douazeci de ani mai t`rziu,
chiar dac[ ne aflam tot sub guvernare comunist[, ]n revista
<Studii Teologice> nr.XXV-1973, studiul <Principiul
Sinodalit[\ii ]n via\a Bisericii Ortodoxe Rom`ne> al
academicianului disp[rut Nestor, Mitropolitul Olteniei putea
vorbi despre <temeluirea credin\ei ortodoxe ]n inimile tuturor
credincio=ilor Bisericii> =i despre <reorganizarea sau
organizarea sub jurisdic\ia Patriarhiei Rom`ne a unor
comunit[\i ortodoxe rom`ne de peste hotare> afirm`nd
nestingherit faptul c[ <Sf`ntul Sinod al Bisericii Ortodoxe
Rom`ne a ]ncredin\at c`rja episcopal[ p[rintelui spiritual al
rom`nilor ortodoc=i din America> =i <a primit sub jurisdic\ia
Patriarhiei Rom`ne pe Prea Sfin\itul Teofil Ionescu de la
Paris>.
Se schimba, deci, ceva chiar ]n oficialitatea acelui regim,
precum Apostolul zice despre p[g`nii cei f[r[ lege. Iar asta, ca
dovad[ c[ s[m`n\a a ]ncol\it la noua genera\ie de prela\i, iar
ceea ce era considerat act de tr[dare conduc`nd la martiriul
Episcopului Grigorie Leu =i a fiului s[u Vasile Victor Leu, s-a
dovedit act de ]nalt[ demnitate =i de moral[ cer=tin[, =i chiar de
salvare na\ional[ ]n acel moment c`nd, cu orice chip, flac[ra
rezisten\ei nu trebuia l[sat[ s[ se sting[. Ea a avut ecou chiar la
genera\ia urm[tore, c`nd regimul era ]nc[ puternic.
Etichetele barbar-semidocte care abund[ ]n aceste documente
confund`nd ]n mod r[uvoitor misionarismul cre=tin de valoare
na\ional[ cu <tr[darea de patrie =i uneltire ]mpotriva statului
sovietic> (]ns[=i apropierea acestor doua ]nvinuiri calific[ cu
eviden\[ <patriotismul> acuzatorilor) =i confund`nd ]nalta
solidaritate cre=tin[ a Consiliului Interna\ional Ecumenic pe care
omenirea modern[ tocmai pentru asemenea principii evanghelice
a sim\it nevoia s[-l ]nfiin\eze, cu <momeala unei agenturi
capitaliste>, s-au spulberat r[m`n`nd doar aspectele lor rizibile,
dac[ uit[m crimele ce le-au generat. Dar sim\[mintele cu adev[rat
patriotice r`nduite atuncea ]n tain[ de c`\iva b[rba\i de con=tiin\[
98
care s-au sim\it datori a ac\iona au dat t[rie =i rezisten\[ Bisericii
]n ]ndatorirea ei fa\[ de neam =i au condus la posibilitatea de
re]nnodare a celor mai sfinte tradi\ii chiar sub ap[sarea vechii
or`nduiri, afl`ndu-=i slujitori care au dus destinul rom`nesc mai
departe.
Cine sunt ]ns[ ei este mai greu de aflat de vreme ce anchetatul
refuz[ categoric s[ spun[ vreo vorb[ ]n leg[tur[ cu aceasta. Prin
actul s[u el i-a salvat =i de la pedeaps[, salv`nd =i continuitatea
ideii; dar le-a adus =i dezavantajul de a nu putea fi cunoscu\i
ast[zi. Cunoscu\i nominal, vreau s[ spun, deoarece, categoric
lucru, ca entitate colectiv[ de oameni ai unei ]nalte con=tiin\e ei
sunt, clar, unii dintre cei cita\i mai ]nainte. Ca animator al lor, ca
f[clier al lor, cum spunea un ]nalt ierarh, r[m`ne cunoscut
Episcopul Grigorie care, ]ns[, a avut de pl[tit cu via\a
p[m`nteasc[ pentru aceast[ notorietate public[.
Pentru c[, da, ajungem la acel mod dramatic ]n care - cu
toate c[ am promis a nu face literatur[, n-am cum s[ nu-l subliniez
- prin crim[ p[g`n[, c`rja episcopal[ trece de la o genera\ie la
alta: Anul 1949, anul hirotonisirii ]n arhiereu a lui Vasile - Victor
Leu, este =i anul ]n care ura atee se r[zbun[ ]n \ar[ anihil`nd =i
scaunul episcopal al Hu=ilor =i pe ]naltul slujitor care st[ ]n el =i
distrug`nd apoi ]ntreaga eparhie spre a nu mai putea r[m`ne
nici o urm[, ca ]n vremurile c`nd barbarii arau pe locurile arselor
cet[\i. Opun`ndu-se cu vehemen\[ Regulamentului de func\ionare
impus de comuni=ti prin acel <Decret privind aprobarea
statutului pentru organizarea =i func\ionarea Bisericii ortodoxe
rom`ne din 23 februarie 1949> care, printre alte dureroase
]ngr[diri ateiste prevedea scoaterea la pensie a preo\ilor de
peste 55 de ani, adic[ preg[tirea terenului de a se aduce la
sate prop[v[duitori tineri forma\i pentru colectivizare, se
]ncearc[ =i se reu=e=ete ]n mod criminal anihilarea lui ca lider
de opozi\ie ]n Sf`ntul Sinod =i ]n ]ntreaga lume bisericeasc[.
I se smulge ]n primul r`nd scaunul de arhip[stor ad[ug`ndu-
se ]n Decretul c[ruia i se opusese men\iunea desfiin\[rii
99
dificilei Episcopii a Hu=ilor prin care el ]=i pretindea jurisdic\ia
istoric[ a p[storirii =i ]n st`nga Prutului - lucru evident =i
chiar consemnat ]n literatura de mai t`rziu:<^drept m[ritorii
cre=tini din Basarabia apar\in`nd biserice=te de Mitropolia
Moldovei de la Ia=i direct, =i indirect prin Episcopiile Hu=ilor
=i R[d[u\ilor>. (I.P.S. Nestor Vornicescu - <programe
simultane pentru ]nfiin\area Patriarhatului de la Bucure=ti - ]n
<Mitropolia Olteniei> XXVII - 1975 p. 821-851 - catedrala
din Hu=i fiind ctitorit[ ca Biseric[ Domneasc[ de +tefan cel
Mare, iar Sf`nta Episcopie a Hu=ilor fiind ]nt[rit[ ]n ]ntinderea
scaunului ei (cf. Nicolae Iorga) de Alexandru L[pu=neanu
pentru a p[stori |ara de Jos a Moldovei =i |ara de Jos a
Basarabiei>. Ei bine, tocmai acest <scaun ]nt[rit ]n ]ntinderea
sa> asupra teritoriilor unde vie\uiesc rom`ni ortodoc=i,
p[str`ndu-=i drepturile spirituale perene indiferent de
trec[toarele schimb[ri administrative pe care ]ntotdeauna
n[v[litorii le-au adus ]n aceste p[r\i ale teritoriului rom`nesc,
tocmai acest scaun episcopal ]i st[tea ]n coast[ lui Stalin =i
planurilor lui de desna\ionalizare. El trebuia desfiin\at, =ters
de pe suprafa\a \[rii iar, cum ]nt`ist[t[torul s[u, Episcopul
Grigorie, ca personalitate bine cunoscut[ pe plan na\ional =i
]n lumea cre=tin[, avea ]nc[ destul[ autoritate ca s[ se opun[,
trebuia =i el anihilat.
}n perioada aceea de la ]nceputul anului 1949, urm`nd
protestelor =i apelurilor publice lansate prin Sinodul din care,
pentru m[suri de docilizare, fuseser[ sco=i unii dintre ierarhii
pomeni\i mai ]nainte, r[mas mai singur Episcopul Grigorie a f[cut
totu=i mari demersuri =i nu a cedat o clip[ ]n eforturile de a
]mpiedica promulgarea acelor prevederi ]nrobitoare din Decret,
dup[ cum relateaz[ to\i sinodalii, colaboratorii =i membrii familiei:
Tat[l meu, ca avocat a fost mereu cu el la Hu=i =i Bucure=ti spre a
fi consilier ]n toate formul[rile juridice. Casa ]nc[ neconfiscat[ a
lui Vasile de la Bucure=ti a devenit sediu pentru cei care mai
]ndr[zneau s[ se ]ntruneasc[. Iar ]n ultima s[pt[m`n[ a lui
100
februarie, aceea ]n care MAN-ul prezidat din p[cate de Parhon =i
Sadoveanu, a votat Decretul, el a protestat la ace=tia, la Patriarh
=i la Primul Ministru sfid`nd acuzele c[ are fiul plecat ]n
str[in[tate =i propun`nd ultima solu\ie:<}ndep[rta\i-m[ pe mine,
dar l[sa\i Episcopia>. Atunci pesemne, dac[ nu ar fi fost vorba
de vreun cinic scenariu premeditat ]n manier[ kaghebist[, de teama
unor proteste mai mari, care prin fiul s[u se puteau ]ntinde =i ]n
str[in[tate, s-a hot[r`t =i anihilarea sa fizic[. Petru Groza, c[ruia
Episcopul i se opusese =i ]n 1947 cer`nd public guvernului s[ nu
ia cote de cereale de la \[ranii pe care politica comunist[ ]ncerca
s[-i aduc[ la sap[ de lemn =i proclam`nd ca un p[cat pedepsit de
Biseric[ faptul c[ satele Moldovei care sufereau de pe urma marii
secete s[ mai fie supuse =i la cote - Petru Groza, deci, acest prim
ministru al comuni=tilor provenit dintr-o familie preo\easc[, a
acceptat sau a fost obligat s[ fie complice la crim[.
Pe ziua de 23 februarie a fost promulgat Decretul, pe ziua de
24 februarie s-a primit ultimul protest din partea Episcopiei Hu=ilor,
cu argumente care se adresau =i lumii interna\ionale, de la r[s[rit
=i de la apus, pe ziua de 25 februarie Episcopul Grigorie Leu a
fost invitat la guvern pentru o discu\ie pe marginea a ceea ce
solicitau demersurile sale.
Aici s-a aplicat acela=i tratament de asasinare a
adversarilor ce nu pot fi adu=i ]n fa\a plutonului de execu\ie,
pe care serviciile secrete moscovite l-au practicat de la Maxim
Gorki p`n[ la Gheorghiu Dej, cu acela=i cinism, chiar dac[
tehnica s-a modificat de la otrav[ la iradiere. }n cazul lui
Gorki a fost clar otrav[ pus[ ]n zugr[veala camerei lui din
care tot a inhalat p`n[ a ajuns la funeralii na\ionale. }n cazul
lui Gheorghiu Dej a fost un puternic bombardament cu radia\ii
la o =edin\[ a Pactului de la Var=ovia. }n cazul de fa\[, anul
fiind 1949 =i durata de trei zile p`n[ la efect fiind semnificativ[
=i altor cazuri, se presupune c[ ceea ce s-a folosit la ]nt`lnirea
protocolar[ cu primul ministru a fost otr[virea, cu toate c[, e
posibil s[ se fi folosit acest termen doar pentru c[ ]n 1949
101
]nc[ nu devenise notoriu procedeul de iradiere secret[.
Fapt este c[, lu`nd trenul spre Hu=i dup[ ultima sa ]nt`lnire
oficial[, Episcopului Grigorie nu numai c[ i s-a f[cut r[u, dar a
=tiut clar c[ va muri, lucru pe care l-a eviden\iat tot timpul cu
senin[tate cre=tin[ vreme de trei zile, oblig`ndu-se la luciditate
]n momentele c`nd durerea nu-l dobora prea tare =i r`nduindu-=i
toate cele ale marii plec[ri ]n ordine des[v`r=it[ de la lega\iile
testamentare materiale =i mai ales morale, p`n[ la am[nuntele
ve=mintelor =i a slujbei sale de trecere ]ntru Domnul. Din trenul
care-l aducea de la protocolul cinic al execu\iei sale, ]n sta\ia
Crasna a cerut =efului de gar[ s[ telegrafieze mamei mele care
era medic, s[ vin[ de urgen\[. Iar, a doua zi, c`nd ea a ajuns, nu
i-a cerut s[-l trateze ci doar s[-i spun[ cum evolueaz[ sistemul
de ucidere la care fusese supus =i c`t mai avea de tr[it. Con=tient
de termenul scurt, i-a spus mamei mele c[ vrea s[ o aib[ pe ea la
c[p[t`i ca neam, ca s[-l \in[ lucid p`n[ ]n ultima clip[ pentru a
se putea despov[ra de toate problemele familiei =i ale bisericii,
p[r[sind aceast[ lume cu ele clarificate. Cerea ]n mod expres
ca ]nsemnele arhiere=ti cu care ritualul prevedea
]nmorm`ntarea, s[ fie unele noi =i lipsite de valoare material[,
cele care i-au apar\inut urm`nd a fi transmise fiului s[u, ca
un simbol de continuitate a celor noua genera\ii de slujitori
ai ortodoxiei na\ionale care se ]ncununau ]n familia noastr[
prin rangul ierarhic care-l transmitea acum. Tat[l meu era
legat cu ]ndeplinirea acestei voin\e ultime =i ]mi amintesc cum
a str[duit p`n[ la sf`r=itul vie\ii sale, chiar ]nfrunt`nd unele
disensiuni din familie pentru aceasta.
Conform ceasornicului metodei necru\[toare prin care fusese
executat de puterea ateist[, Episcopul Grigorie a ]nchis ochii ]n
zorii primei zile de martie 1949 ]n mijlocul rudelor =i a tuturor
slujitorilor episcopiei, vorbindu-le =i ]mb[rb[t`ndu-i el pe
d`n=ii, subliniindu-le mereu speran\a c[ omenirea cre=tin[
nu ne va l[sa pentru mult[ vreme ]n m`inile anticristului =i c[
sacrificiul s[u nu trebuie pl`ns ci doar urmat. Avea aceast[
102
grij[ a continu[rii luptei spun to\i cei care au fost l`ng[ el ]n
ultimele clipe din acea zi de ]nt`i martie.
}n leg[tur[ cu aceasta }nalt Pra Sfin\itul Antonie ]nt`ist[t[torul
Transilvaniei relateaz[ ]ntr-o scrisoare pe care o includ printre
aceste documente, faptul cum t`rziu, ]ntr-o m`n[stire, a ]nt`lnit
un c[lug[r tuns ]ntru monahism cu numele de Gamaliel, care
p[stra cu sfin\enie o c[ma=[ veche (pesemne precum acelea pe
care le =tiu prea bine din copil[ria mea, cu \es[tur[ alb[ aspr[,
m[n[stireasc[). C[lug[rul fusese frate t`n[r, c[m[ra= la
palatul episcopal din Hu=i -palat ridicat drept curte
domneasc[ de +tefan cel Mare. El s-a aflat printre cei care,
dup[ ]nchiderea ochilor, i-au ]ndeplinit ]ntregul serviciu
religios al ]mbr[c[rii Vl[dic[i Grigorie ]n hainele arhiere=ti
cu care trecea ]n via\a ve=nic[ =i a p[strat cu sine c[ma=a
ultimelor lui suferin\e lume=ti. Dac[ va c[dea aceast[ carte
]n m`inile lui sau ale altora care de\in ast[zi c[ma=a ]i rog s[
o a=eze undeva cu aceste r`nduri de mai sus ca o inscrip\ie
pentru muzeul neamului.
*
Date mai ample =i documente despre via\a, opera =i trecerea
lumeasc[ a Episcopului Grigorie se pot g[si ]n cartea recent
editat[ la Episcopia Hu=ilor: <Omul =i fapta: Episcop Grigorie
Leu> de preot-doctor Nicolae Hurjui. }n leg[tur[ cu
documentele pe care le includ la acest capitol, pomenesc o
scrisoare-adres[ pe care mama mea a scris-o cu m`n[
tremur`nd[ =i caligrafie precipitat[ ]n ]nc[perea al[turat[
celor unde se ]mplinea ritualul sp[l[rii, ungerii =i ]mbr[c[rii
vl[dice=ti.
Era adresat[ colegului ei - medicul director al spitalului
din Hu=i doctorul G[itulescu care, p`n[ la venirea ei =i apoi,
]mpreun[ cu ea, ]l ]ngrijise pe Episcop. }ntruc`t ]n ultimile
ore r[m[sese doar mama, ea ]i trimitea acum probe de
laborator - evident pentru confirmarea b[nuielilor de
diagnostic pe care , profesional, desigur c[ le discutaser[
103
]mpreun[. Mai ales c[ mama mea mi-a confirmat clar ca medic,
faptul c[ Vl[dica (acesta era apelativul pe care-l foloseam ]n
familie f[r[ a ad[uga numele, deoarece el era, pentru noi,
doar unul singur: - Vl[dica) i-a spus c[ se =tie de nevindecat,
dar vrea s[ cunoasc[ din diagnosticul de care ]nsu=i era sigur
evolu\ia urm[toarelor ore, ]nseamn[ c[ directorul spitalului
i-a fost mamei confidentul c[ruia ]i ]ncredin\a acum =i probele
de laborator. C[lug[rul Partenie care ]ndeplinea slujba de
=ofer (]n or`nduirea palatului episcopal erau o serie de monahi
cu profesii precise: mecanici, vieri, pivniceri, buc[tari conform
nevoilor domeniului, dar =i tipografi, sculptori ]n lemn, pictori,
compozitori =i chiar ni=te mari c`nt[re\i refugia\i de la Opera
din Chi=in[u, pe care unchiul meu ]i aduna conform
preocup[rilor sale culturale) - a fost trimis cu probele =i
scrisoarea respectiv[ la spital, dar s-a ]ntors cu ele ]napoi:
medicul plecase brusc din ora= sau, mai degrab[, fusese sf[tuit
s[ plece, tocmai pentru a nu parafa o asemenea confirmare.
}mi permit aceast[ b[nuial[, pentru c[ un lucru asem[n[tor
s-a petrecut =i cu o sesizare pe care tat[l meu ]n calitate de avocat
=i ]mpreun[ cu fra\ii =i cumna\ii s[i, au vrut s[ o depun[ la
procuratura jude\ului care ulterior s-a desfiin\at. }n sesizarea al
c[rui text ]l public de asemenea, ei cereau o anchet[ ]n cazul
motivelor suspecte ale mor\ii Episcopului. Procedeul a fost delicat
=i perfid: Un personaj important de la guvern =i un reprezentatnt
al Ministerului Cultelor (tata ]=i aminte=te c[ pe unul dintre ace=tia
]l chema F`r=erotu), au venit imediat de la Bucure=ti pentru
organizarea funeraliilor. Ei l-au convocat pe tata =i pe fra\ii s[i
=i le-au cerut s[ nu strice ceremonia oficial[ pe care guvernul
avusese bun[voin\a s[ o stabileasc[ prin demersul de la
procuratur[ care o putea ]nt`rzia. Argumentul era c[ nici Biserica
nu permite autopsierea trupului unui prelat, deci aceasta nu poate
avea loc, iar cercet[rile asupra altor probe se pot efectua =i dup[
]nmorm`ntare. Promi\`ndu-li-se chiar sprijinul ulterior, rudele
au acceptat. Abia dup[ acest accept, oficialii guvernamentali au
104
permis venirea reprezentan\ilor Bisericii. Astfel a avut loc slujba
de desp[r\ire a prelatului de enoria=ii care se adunaser[ nu
ca la plecarea unui muritor ci cu drama vremurilor =i mai
triste pe care le prefa\a acest eveniment zguduitor oficializat
de prezen\ele =i cuv`nt[rile reprezentan\ilor guvernamentali,
dar oficializat ca un avertisment. Acest serviciu religios ]n
care rezona durerea situa\iei grele a ]ntregii Biserici, a fost
oficiat de prietenul =i, cum =tim, confidentul s[u Chesarie
P[unescu, episcopul Tomisului (care nu s-a sfiit s[ vin[ cu toate
c[, pesemne,=i lui i s-a atras aten\ia ca =i episcopului Antim de la
Buz[u care a fost ]ntors din drum), episcopul Antim Nica de la
Gala\i, arhimandritul Teoctist Ar[pa=u - actualul Prea Fericit
Patriarh, pe atunci vicar al Mitropoliei Moldovei =i cunoscutul
preot c[rturar Constantin Nonea din Ia=i, singurii care nu au
avut team[ s[ se al[ture marelui sobor al preo\ilor =i monahilor
din eparhia proasp[t condamnat[ la desfiin\are pentru pl[cerea
ocupantului.
Dup[ epuizarea unui asemenea act oficial, opinia public[ a
fost otr[vit[ cu informa\ii false de la cea naiv[ c[ era b[tr`n =i
bolnav, c`nd toat[ lumea ]l v[zuse p`n[ atunci ]n plin[ for\[ =i
s[n[tate la cei doar 68 de ani ]nc[ ne]mplini\i, p`n[ la zvonul c[
s-ar fi sinucis =i c[ din acest motiv, el fiind ierarhul, episcopia
trebuia desfiin\at[. Ca s[ nu mai vorbim de etichete ca <agent
imperialist>, <tr[d[tor al regimului> =i <du=man al colectiviz[rii>
a c[ror semnifica\ie este, de fapt, cu totul alta dec`t cea din
limbajul pomenit. C`t despre insisten\ele ]n materie de justi\ie
ale familiei, ele au fost lini=tite c`t se poate de simplu: au fost
aresta\i sub diverse pretexte sau chair fapte incriminabile pe
atunci, at`t tat[l meu c`t =i unchii mei, b[tu\i bine =i trimi=i ]n
lag[re ]n a=a fel ]nc`t preocuparea de a se salva pe ei ]n=i=i
s[ nu le mai dea vreme pentru demersuri ]ntru aflarea
adev[rului mor\ii Episcopului.
Tat[l meu, Ion C. Leu, avocat din Medgidia, cu dosarul aflat
ast[zi ]n Arhiva de Fond Penal cu nr. 454, a fost condamnat la
105
cinci ani deten\ie administrativ[ - neexist`nd probe pentru o
condamnare penal[ =i fiind de\inut doi ani ]n lag[rele Peninsula
=i Capul Midia. Aceast[ metod[ a condamn[rii administrative
fiind culmea abuzului totalitar f[r[ nici o leg[tur[ cu justi\ia
]ntruc`t securi=tii care te anchetau ]\i hot[rau =i pedeapsa f[r[ a
mai cere avizul cuiva, lucru nepermis ]n nici un sistem judiciar
din lume. Unchiul meu, Constantin Nil Leu, fost ofi\er de ro=iori,
deoarece locuia ]n comuna natal[ |u\cani - Covurlui =i avea ]n
jurul s[u opinia ]ntregului sat, a fost condamnat 12 ani la temni\[
grea =i a z[cut ]n ]nchisoarea din Gala\i =ase ani =i jum[tate,
conform dosarului 104.205 tot din Arhiva de Fond Penal, iar
unchiul meu +erban Onose, dat afar[ din func\ia de revizor =colar,
a fost =i el vreme de vreo patru ani urm[rit ca <chiabur> =i \inut
prin lag[re. Singura iertat[ de batjocura securit[\ii prin v`rsta
ei, a fost sora lor cea mai mare pe care o numeam cu to\ii Mama
Zoi\a =i dep[=ea 70 de ani, fiind capul unei numeroase genera\ii
]n care Episcopul Grigorie era al doilea, iar tat[l meu al optulea,
a=a explic`ndu-se marea diferen\[ de v`rst[ ]ntre mine =i v[rul
meu. Ea a fost l[sat[ ]n pace locuind ]n alt sat =i numindu-se,
dup[ c[s[torie, Bl[naru. Astfel, prima veste din str[in[tate a venit
pe adresa ei. Era o carte po=tal[ ilustrat[ care nu atr[gea aten\ia
=i con\inea un text banal care numai nou[ ne spunea ceva
recunosc`nd scrisul v[rului meu:<Salut[ri dumneavoastr[ =i
fratelui dumneavoastr[ din sanatoriul unde acum m[ simt ajutat
s[ pornesc tratamentul>. Dar spre durerea expeditorului, fratele
ei, ceea ce ]nsemna Vl[dica Grigorie, nu mai era ]n via\[. }n
schimb sanatoriul, ceea ce ]nsemna Consiliul Mondial Ecumenic,
]i acorda ajutorul cerut de conclavul celor ce-l sprijineau de aici,
spre bucuria noastr[. Iar, a=a cum am spus mai ]nainte, numele
acestora a fost salvat de la dezv[luire, prin martiriul Episcopului
Grigorie =i martiriul la care avea s[ se supun[ =i el, fiul acestuia.
Noua nu ne r[m`ne dec`t s[-i c[ut[m pe cei din conclavul
sprijinitor printre cei din listele anterioare.
Dar, mai ]nt`i, un am[nunt de substan\[ ]n leg[tur[ cu
106
fotografia Episcopului Grigorie pe catafalc, pe care o de\in
printre documente: Aceast[ fotografie i-a fost adus[ mul\i ani
mai t`rziu tat[lui meu de c[tre un b[tr`n evreu care fusese
fotograf la Hu=i. El nu =i-ar fi permis s[ se apropie de catafalc
- i-a m[rturisit, dar l-au adus acolo <organele> care i-au cerut
s[ developeze repede =i s[ le dea fotografia care trebuia trimis[
de urgen\[ undeva. Dac[ ne g`ndim la similitudinea dintre
aceast[ situa\ie =i filmul execu\iei lui Antonescu pe care l-a
cerut Stalin drept confirmare, ]nseamn[ c[ exista o practic[
curent[ a Moscovei de a se pune la dosarul adversarilor =i
documentul final. Foarte posibil ca aceast[ fotografie s[-i fi
fost ar[tat[ fiului s[u ]n primele interogatorii de dup[ r[pire,
c`nd, conform relat[rii lui, ancheta de la Moscova o conducea
un maior Panov care vorbea fluent fran\uze=te =i se ajuta cu
unii ofi\eri cu accent basarabean: V[rul meu le spune acestora
c[ semneaz[ orice declara\ie =i recunoa=te orice vin[
]mpotriva Uniunii Sovietice deoarece este du=manul declarat
al acesteia =i vrea s[ aib[ c`t mai repede soarta tat[lui s[u.
Mul\i ierarhi, dintre cei c[rora nu li s-a permis sau care nu =i-
au permis s[ ia parte la funeralii mi-au declarat ]n decursul vremii
c[ ei, din primele zile. l-au pomenit ]n slujbele lor printre martirii
Bisericii, iar ]n bisericile din str[in[tate, tot din primele zile s-au
ridicat slujbe pentru martiriul s[u, ceea ce ]nseamn[ c[ vestea a
ajuns foarte repede, iar reac\ia a fost prompt[,chiar ]n acel
martie 1949 prin =tirea difuzat[ de BBC-Londra =i agen\ia de
pres[ <Cortina de Fier> din Paris, adic[ ]nainte ca v[rul meu
s[ fi intrat ]n leg[tur[ cu emigra\ia rom`n[ din Fran\a =i Anglia-
prima lui prezen\[ oficial[ la Londra fiind datat[ dup[ Sfintele
Pa=ti ale anului 1949, iar ]nceputul emisiunilor sale la BBC ]n
sptembrie 1949. }nseamn[ aceasta c[, ]n slujba ideii lui de unitate
rom`neasc[ prin ortodoxie, at`t con=tiin\ele din \ar[ c`t =i cele
din str[in[tate s-au unit pentru prima dat[ chiar deasupra
proasp[tului morm`nt. La Hu=i, ]n slujbele de tain[, ]n ]nchisorile
unde se aflau fo=tii lui c[lug[ri aresta\i, la m`n[stirea Cernica
107
ale c[rei chilii ]i adunau pe arhiereii sco=i din func\ie ]nainte sau
o dat[ cu el, ca =i la Arge= =i la Sf`ntul Spiridon al Ia=ilor unde
fusese egumen, glasurile celor care l-au cunoscut =i l-au urmat
au f[cut slujbe pentru pomenirea =i m[rirea martiriului s[u,
episcopul Chesarie al Tomisului m-a chemat la el c`nd episcopia
desfiin\at[ i se muta la Gala\i - deci tot ]n 1949 - =i mi-a ]ncredin\at
un text de epitaf pentru piatra de morm`nt a Vl[dic[i spun`ndu-
mi c[ str[in[tatea =tie tot =i se fac slujbe. Valorile cre=tine =i
na\ionale prop[v[duite de Episcopul Grigorie Leu ]=i f[cea loc
chiar sub obrocul dictaturii ateiste. Chiar dac[ nu se pomenea
asasinatul, preo\ii =i c[lug[rii tineri cuno=teau cu to\ii sensurile
=i idealul cre=tin al martiriului s[u, ca =i via\a sa cu adev[rat
exemplar[:
S-a n[scut la 2 mai 1881 ]n familia preotului Sachelar
Constantin Leu, proasp[t ]ntors din r[zboiul de la 1877 =i uns
parohul bisericii cu hramul Sf`ntul Ilie din comuna |u\cani,
jude\ul Covurlui. Avea ]n linie direct[ numai ascenden\i preo\i =i
dasc[li de \ar[, p`n[ la str[bunicul blagocin Mihail Leu, pop[
de tab[r[ al lui +tefan cel Mare, cu piatra de morm`nt datat[
1507. Al\i ascenden\i ai familiei - <nepo\ii Leului> care-=i ]mpart
]ntre d`n=ii satele sunt pomeni\i de un uric de la 26 iunie 7054
(1546), +tefan cel Mare d[ un uric la 24 noiembri 1492 lui Ivancu
=i Vascu - fii lui Leu, ]n 1458, acest Vascu - scris Vasco Leu dup[
grafia polonez[, se afl[ la Cameni\a ]n bejenie cu Petru Aron, iar
]n divanele lui Alexandru cel Bun =i Ilia=, hrisoavele ]i pomenesc
pe postelnicii Leu la 20 iunie 1438, 24 februarie 1437, 23 mai
1436, la 10 februarie, 3 iunie =i 1 septembrie 1429, la 15 aprilie
=i 16 februarie 1428, ]n <anul de la facere 6929>, adic[ 1421, la
1402 =i ]n 30 iunie 1392. Numele de Leu conjugat cu Postelnicu
apare =i la genera\ii mai noi, de dup[ Mihai Blagocinul: Gorie
Leu (Leoag) c`nd postelnic =i c`nd vornic de poart[ =i =[trar,
apare la 1650 =i la 1659, alte documente sunt din vremea lui
Alexandru L[pu=neanu =i a domniilor fanariote. }n timpul lui
Grigorie Ghica =i al lui Constantin Mihai Racovi\[, sub
108
binecuv`ntarea mitropolitului Nichifor, apare ]n leg[tur[ cu
]nscrisurile m`n[stirii Adam un Grigore Postelnicu Leu, iar sub
Grigore Ghica, Ion Leu sin ot Postelnicu fiind dasc[l al =colii =i
bisericii din comuna |u\cani face un ]nscris privind ni=te brani=ti
ale locuitorilor de pe valea Horincei ]n leg[tur[ =i cu propriile
lui mo=teniri de la <r[sbunicul nostru de demult Mihail
Blagocinu>, c[tre prezidentul judec[toriei Covurlui care nu este
altul dec`t Alexandru Ioan Cuza. Ceea ce ]nseamn[ c[ suntem ]n
anii 1849-1850. +i tot ]n leg[tur[ cu Vod[ Cuza ]l g[sim pe Ion
Leu-sin Postelnicu la Dobrov[\ pentru secularizarea averii
m[n[stire=ti.
Botezat cu numele Gheorghe de c[tre tat[l s[u, viitorul episcop-
martir face =coala primar[ cu neamurile sale care erau dasc[li,
este luat la m[n[stirea Neam\ de c[tre un neam al nostru care
era stare\ - ierodiaconul Teodosie Brani=te, ajunge la seminarul
de la Roman =i termin[ cursul superior al seminarului din Ia=i de
unde, cu binecuv`ntarea mitropolitului Partenie pleac[ la Kiev
s[ studieze teologia. Se ]ntoarce la Cancelaria Episcopiei de
Gala\i, este uns preot =i p[store=te parohia Oancea unde este =i
director de =coal[, iar din 1907 ]l g[sim la Bucure=ti ca preot
Spiritual al Seminarului Central unde ]ncepe s[ publice lucr[ri
privind problemele sociale ale Bisericii precum <M[surile ad-
ministrative =i obiceiurile tradi\ionale>, <Preg[tirea de ast[zi a
clerului>, <Sistemul sanitar =i organizarea bisericeasc[>, ceea
ce ]l va duce mai t`rziu la proiectul unui curs la grani\a dintre
doua discipline, lucru insolit pe atunci: <sociologia teologic[>,
care-l apropie =i-l leag[ c[rtur[re=te de Dimitrie Gusti.
R[zboiul mondial ]l aduce confesor militar =i protopop
organizator al serviciilor religioase ale armatei iar, la
]ncheierea p[cii transform[ un spital militar ]n ]nalt[ =coal[
teologic[ =i, cu sprijinul viitorului patriarh, episcopul de
Caransebe= Elie Miron Cristea =i al Mitropolitului Pimen
Georgescu preg[te=te dintre fo=tii rezervi=ti cu care s-a ajutat ]n
confesionatele armatei, preo\i pentru numeroasele parohii care
109
au nevoie de ei ]n Provinciile Alipite. Preg[te=te aici promo\iile
care aveau s[ asigure imediat spiritualitatea na\ional[ pe ]ntreg
teritoriul Rom`niei Mari. S-a mutat apoi ]n Basarabia, unde
arhiepiscop al locului era ]nc[ ierarhul uns de Patriarhia \arist[-
Atanasie, l-a ajutat din plin pe acesta s[ introduc[ canoanele
sinodului autocefaliei rom`ne =i a organizat ]nv[\[m`ntul teologic
rom`nesc dovenind chiar el rectorul Seminarului teologic din Ismail
ceea ce ]l face pe Nicolae Iorga s[ scrie:<}n vechiul Ismail
rom`nesc, episcopul Melchisedec a adus grija ]ntoarcerii la
rom`nism a acelui mal dun[rean. Basarabia de Jos am pierdut-o =i
opera trebuie luat[ de la cap[t. Este meritul arhiereului Grigorie
Leu c[ a f[cut-o.>
+i nu fusese u=or. Ierarhii care \ineau de fosta Patriarhie \arist[
aveau ]nclina\iile lor care, p`n[ la urm[, l-au f[cut pe Atanasie
s[-i aib[ sufragani doar pe ru=ii albi =i s[ mearg[ dup[ ei ]n
occident, dar teologii r[ma=i de pe urma lui confundau riturile;
convulsiile amenin\au Biserica =i preotul misionar avea nevoie
de mult[ ]n\elepciune. Au venit ]n jurul lui mul\i tineri c[rturari
deveni\i apoi bine cunoscu\i ]n via\a public[, iar ]n 1926 Iorga ]i
recuno=tea prin aceste cuvinte succesul unei str[danii de =ase
ani; str[danii culmin`nd cu ]nfiin\area Mitropoliei Basarabiei.
La acel ceas, preotul Gheorghe Leu, fusese hirotonisit ]n arhiereu,
uns vicar al Mitropoliei Moldovei cu numele de Grigorie Leu-
Boto=[neanul =i devenea membru al Sf`ntului Sinod, cu care prilej
rostea un cuv`nt plin de premoni\ia destinului s[u:<Putea-voi
duce austeritatea persoanei mele dup[ pilda Prototipului
nostru, m[car p`n[ la drumul arz[tor al apostolatului zilnic,
cu resemnare la auzirea vorbelor de ocar[ =i chiar la primirea
de lovituri =i scuip[ri pentru ]nv[\[tura evangheliei?^ C[ci
de o ]ncoronare cu spini =i de ]ntinsul m`inilor pe cruce^ e
prea greu s[ mai vorbim noi, muritorii de ast[zi!^>
(Revista<Biserica Ortodox[ Rom`n[> nr.3(358) martie 1925
- Arhiereul Grigorie Leu: <Cu ce n[dejdi intr[ un nou arhiereu
]n Sf`ntul Sinod> - discurs de recep\ie la 4 februarie 1925).
110
Rostit[ atunci doar ca un act de con=tiin\[ misionar[, aceast[
dorin\[ avea s[-=i demonstreze retorica premoni\iei cu un sfert
de veac mai t`rziu, prin ]ntinderea pe cruce nu numai a m`inilor
sale, ci =i ale fiului s[u, prin ]ncoronarea cu spini a martiriului
lor de episcopi crucia\i.
R[zboiul cu nevoile spirituale ale oastei, Marea Unire, cu
nevoile de preo\i pe care el a trebuit s[-i formeze, Basarabia av`nd
o ierarahie bisericeasc[ pe care \arismul ]ncercase s[ o ]nstr[ineze
iar bol=evismul o molipsise cu secte anarhice, l-au \inut str`ns de
munca misionar[, didactic[ =i profesoral[. Acum, arhieria - prin
aducerea lui la Ia=i ca vicar =i egumen al Spiridoniei, ca o m`n[
t`n[r[ pe care se sprijin[ ]n ultimii s[i ani de via\[ ]n\eleptul
Mitropolit Pimen pe care-l ajutase ]n actele Marii Uniri a Bisericii
Ortodoxe rom`ne odat[ cu \ara - ]l rea=eaz[ =i la preocup[rile
sale c[rtur[re=ti. Anii de la Ia=i, ca vicar iar dup[ trecerea lui
Pimen Georgescu, chiar la c`rmele Mitropoliei, sunt =i cei mai
rodnici pentru opera sa preferat[. Studiul teologico-social ]l
]ndeamn[ spre opere nenum[rate ]ntrunite ]ntr-un mare ciclu de
studii cu o singur[ direc\ie: }nt[rirea Bisericii =i prosperitatea
na\ional[ prin Ea. Multe dintre lucr[ri au chiar asemenea titluri
iar cauzele sociale sunt ad`nc =i modern analizate ceea ce atrage
]n jurul ideilor promovate de el, cu conlucrare =i admira\ie
prieteneasc[ un Iorga, un Petrovici, un Gusti, un R[dulescu-
Motru, Gala Galaction, Ion Ag`rbiceanu, I.E.Torou\iu, Tzigara-
Samurca=, Br[tescu - Voine=ti, N. Tonitza, Nichifor Crainic, I.D.
+tef[nescu, Iuliu Valaori, Scarlat Stru\eanu, C. T[sl[oanu, George
Murnu, Radu Rosseti, Geoge Voievidca, Radu Gyr, Vasile P`rvan,
George Br[tianu, Const. Lapedatu, Eugen Boureanul, George
Top`rceanu, George Lesnea. ca s[ nu mai vorbim de universitarii
ie=eni, de teologii de la Chi=in[u la a c[ror facultate a str[duit =i
de cei mai importan\i politicieni - de la Duca, Titulescu =i
Mihalache p`n[ la Octavian Goga care <pentru verbul s[u de
sim\ire na\ional[ ]i exprim[ admira\ia nu doar ca scriitor ci ca
smerit fiu de preot care a ]nv[\at s[-i iubeasc[ pe prela\ii ]nt[ritori
111
ai neamului precum Episcopul Grigorie>. }n aceste condi\ii, c`nd
devine vacant scaunul de episcop al Arge=ului, laolalt[ liberalii
Br[tieni, B[l[ceni =i alte familii celebre din zon[, ]mpreun[ cu
\[r[ni=tii lui Mihalache, dar =i cu casa Regal[ a c[rei cript[ este
m`n[stirea lui Manole, ]i cer s[ vin[ aici ]nt`ist[t[tor =i ]l
instaleaz[ cu mantie liliachie ]n 1936.
Episcopia Arge=ului ]n afara marii ei importan\e istorice o
avea =i pe cea misionar[ - la seminariile =i =colile ei preg[tindu-
se ]n secolele trecute preo\ii =i c`nt[re\ii de limb[ rom`n[ pentru
parohiile ortodoxe din Transilvania, aici venind s[ se formeze cu
duh na\ional tinerii slujitori ardeleni. Episcopul Grigorie a
continuat aceast[ tradi\ie misionar[, adapt`nd-o la epoca mod-
ern[ c`nd diaspora noastr[ avea nevoie de p[stori ]n multe colonii
din lume =i a ob\inut de la Palat, de la Patriarhie =i de la Guvern
burse =i ]nt`lniri pastorale de var[ pentru ace=tia, devenind
]nt`ist[t[torul lor duhovnicesc. Din acest motiv, desigur, ]n 1940,
c`nd dragostea de Moldova =i de zonele de dincolo de Prut pe
care le-a p[storit, ]l fac s[ cear[ a fi ]nsc[unat la Hu=i, Patriarhul
Nicodim spune:<Cu credin\[, Episcopul Grigorie a slujit =i p[storit
]n trei provincii istorice ale rom`nilor: ]n Basarabia ca misionar,
]n Moldova ca vicar, ]n Muntenia ca Episcop de Arge=. Aflarea
lui ]n fruntea ]ntregii lucr[ri misionare a Sinodului este bine
meritat[. Acum, prin ]nsc[unarea la Hu=i, ]l readucem ]n Moldova
de a c[rei popula\ie este at`t de legat =i, care, pot spune c[ ]l
venereaz[ =i ]i ascult[ cuv`ntul>.
+i astfel a venit la Hu=i <]n anul 1940 c`nd pe lume nu era
pace> dup[ cum arat[ inscrip\ia sa din pronaosul Catedralei
Domne=ti, fiind instalat ]n scaun la 28 iulie, zi ]nscris[ ]n calen-
dar de c[tre Episcopia de ast[zi, pentru pomenirea martirului ei,
martirizat prin crim[ p[g`n[ a anului 1949, dup[ cum scrie Prea
Fericitul Teoctist pe care vrem s[-l cit[m al[turi de ceilal\i capi
ai Bisericii noastre cita\i mai ]nainte: <}n soborul ierarhilor
Bisericii noastre str[mo=e=ti, se g[se=te =i chipul de vrednic prelat
al episcopului Grigorie Leu, cel care a avut parte de un sf`r=it at`t
112
de dureros.
Provenind dintr-o familie de slujitori ai sfintelor altare, acest
vrednic, preot mai ]nt`i, =i apoi ierarh, a adus ]n c`mpul
misionarismului nostru ortodox, al culturii =i al cuno=terii
trecutului nostru, valori de mare ]nsemn[tate.
Legat de p[tura de credincio=i de la sate, el a mo=tenit din
neamul s[u acel duh de apropiere, acel duh de slujire a semenilor
=i, mai ales, acel duh de comunicare cu mo=ii =i str[mo=ii no=tri.
Ajuns mai ]nt`i arhiereu-vicar al Mitropoliei Moldovei =i
Sucevei, el a desf[=urat o mare activitate misionar[; poate, ]n
vremea aceea, era singurul dintre cei care, s[rb[toare de s[rb[toare
=i chiar zi de zi, ]i pl[cea s[ fie ]n mijlocul credincio=ilor. Doar
episcopul Aradului, Grigore Com=a, mai era ]nzestrat cu o
asemenea voca\ie Dumnezeiasc[.
Pe l`ng[ exegeza teologic[, Grigorie Leu a tip[rit numeroase
bro=uri de ]ndrumare a credincio=ilor. Pe ]n\elesul lor de a cunoa=te
adev[rurile de credin\[ =i de a le ap[ra de multele curente care
dezbinau credin\a. +i e dureros faptul, atunci c`nd dezbinarea se
]ndreapt[ asupra credin\ei neamului nostru, pentru c[ aceasta
]nsemneaz[ =i <o dezbinare a ]ns[=i fiin\ei na\ionale>, cum foarte
deseori sublinia Vl[dica Grigorie Leu.
A ajuns apoi episcop de Arge= iar, la 28 iulie 1940, a urcat ]n
ultimul scaun episcopal, la Hu=i, ca s[ ilustreze =i din aceast[
pozi\ie, aceea=i misiune sf`nt[ de unitate na\ional[, de slujire a
Bisericii, cum Dumnezeu i-a ]nzestrat pe marii ierarhi ai
neamului nostru rom`nesc.
A fost, ]ndeosebi, legat de latura din st`nga a Moldovei, de
acei credincio=i bl`nzi, buni, ascult[tori =i p[str[tori de tradi\ie
cum, numai ]n aceste p[r\i ]nc[ se p[streaz[ p`n[ ]n ziua de azi.
Numele episcopului Grigorie Leu r[m`ne ad`nc ]nscris ]n
istoria Bisericii noastre, ]n istoria culturii noastre, ]n istoria at`t
de vitreg[ a neamului nostru rom`nesc. El nu ]nceta a face apel la
sim\[mintele de unitate na\ional[ pretutindeni. Nu ]nceta a-=i
exprima durerea atunci c`nd puhoiul necredin\ei =i ]ntunericului
113
a ocupat \ara nostr[ dinspre r[s[rit.
}n acest groaznic v`rtej moral, acest v`rtej care a ajuns apoi s[
d[r`me =i biserici =i credin\a ]n Dumnezeu, el, episcopul
Grigorie, a fost printre primii care a protestat. Printre primii,
]ns[, care a =i suferit !^
Pentru c[, ]n acel ]nceput de p[trundere a comunismului ]n
\ara nostr[, el a trebuit s[ pl[teasc[. S[ pl[teasc[ =i personal =i cu
desfiin\area scaunului episcopal de la Hu=i, scaun ]nt[rit =i a=ezat
acolo de +tefan cel Mare =i Sf`nt.
Este vrednic[ cinstirea care i se aduce acestui mare ierarh al
Bisericii Ortodoxe Rom`ne. Am avut bucuria s[-l cunosc =i i-am
sorbit cu admira\ie cuv`ntul =i chipul s[u care a r[mas =i-n sufletul
meu =i-n sufletele altora dintre cei care slujim Biserica nostr[
str[mo=easc[>.
}ncheiem aceast[ scurt[ ]ncercare biografic[ mai cit`nd din:
<Calvarul rom`niei cre=tine> de Sergiu Grosu - Edition France
Empire, Paris 1987: <La 28 februarie 1948, Patriarhul Nicodim a
murit ]ntr-un mod total misterios ca =i al\i doi demnitari ortodoc=i
disp[ru\i, dup[ =tirea agen\iei <Cortina de Fier>, ca urmare a
actelor de teroare comunist[: fostul mitropolit al Moldovei Irineu
Mih[lcescu =i episcopul Grigorie Leu al Hu=ilor>^
Iar, afl`ndu-se ]n Europa de uciderea sa, postul de radio BBC
din Londra lua atitudine anun\`nd ]n 1949:
<Urmare a terorii comuniste, trecerea ]n nefiin\[ a Episcopului
Grigorie Leu subliniaz[ opiniei publice interna\ionale o dubl[
crim[: +i fizic[, prin martiriul unui ]nalt prelat ortodox, dar =i
moral[, prin anihilarea unui mare prop[v[duitor al adev[rurilor
na\ionale rom`ne=ti>.
* hirotoneasc[, el vorbe=te despre Serafim - fost arhiepiscop ]n Rusia
}n acest mod tragic, la mari distan\e desp[r\ite de o neiert[toare
cortin[ de fier, a fost transmis[ c`rja episcopal[ de la tat[ la fiu.
Pe l`ng[ rug[ciunile celor trei arhierei care l-au sfin\it =i uns
cu taina lor, pe l`ng[ cele ale Mitropolitului Visarion Puiu c[ruia
neputin\ele b[tr`ne=ti (=i poate teama de a veni de la Lugano la
114
München, care era mai apropae de zona unde el era un condamnat
la moarte) nu i-au permis s[ ia parte la ceremonie, atunci c`nd a
a fost hirotonisit arhiereul Victor, Vasile Leu a avut-o =i pe cea
f[cut[ chiar pe patul de moarte de tat[l =i ]nt`iul s[u ierarh. Se
simte ]n toate faptele lui aceast[ schimbare. Eu, care l-am cunoscut
la v`rst[ mai t`n[r[ =i din legendele unei vie\i zburdalnice, simt
deasupra paginii reci =i terifiante a documentului penal pe care ]l
descifrez, ]nc[rcarea de r[spundere pe care o tr[ie=te ]n
vicisitudinile sale personajul. Este exact sentimentul despre care
vorbe=te revela\ia cre=tin[ cea atotbiruitoare =i capabil[ de
convertirea oric[rui p[c[tos.
}mi este foarte limpede astfel, momentul de cre=tin[ tain[
reformatoare a slujbei de iarn[ din preajma cr[ciunului
Münchenez, c`nd, ]n afara celor trei ierarhi ortodoc=i:
Mitropolitul Serafim al Germaniei, arhiepiscopul +tefan al
Austriei =i episcopul Filip al Münchenului - care oficiau slujba,
cel ]ngenuncheat pentru a primi stiharul arhieresc, simte cum
Duhul se coboar[ asupra lui =i la rug[ciunile de pe patul de
suferin\[ ale lui Visarion =i la cele ale martiriului tat[lui s[u
Grigorie. Atunci c`nd se ridic[ spre o asemenea chemare,
p[c[tosul ]ngenunchiat astfel ]nal\[ cu el toat[ cur[\enia pe care
i-o poate da Revela\ia. Avem ca dovad[ toat[ fapta ulterioar[,
plin[ de curaj abnega\ie =i sacrificiu ]ntru Hristos al lui Vasile-
Victor Leu.
Aici, din punct de vedere istoriografic, ar mai fi de precizat
un am[nunt: La prima vizit[ pe care o face ]n prim[var[, ca
episcop ales dar nu uns, celor trei arhierei ce urmeaz[ s[-l
\arist[, iar la acea vreme mitropolitul ortodox al Germaniei,
Anastase fost arhiepiscop al Basarabiei \ariste =i Filip, episcop
ortodox de München =i vicar al mitropolitului Serafim. }n leg[tur[
cu cel de al doilea, este aproape sigur vorba de aceea=i persoan[
- arhiepiscopul Atanasie pe care, ]n 1918, la proclamarea dreptului
115
Basarabiei de a-=i hot[r` singur[ soarta, ]l afl[m ]n fruntea slujbei
de la catedrala din Chi=in[u, ]mpreun[ cu vicarul Gavriil de la
Cetatea Alb[ =i 26 de arhimandri\i =i preo\i. +i tot ]n 1918, ]l
g[sim invitat la Sf`ntul Sinod al Bisericii Ortodoxe Rom`ne de
unde pleac[, ]nso\it spre ajutor de arhimandritul Iuliu Scriban =i
preotul Gheorghe Leu - viitorul episcop Grigorie - pentru a
]ndeplini ]n Basarabia prevederile <C[r\ii pastorale a Sf`ntului
Sinod a Bisericii Autocefale Ortodoxe Rom`ne dreptsl[vitoare de
R[s[rit>. Atunci arhimandritul Scriban s-a dedicat parohiilor |[rii
de Sus a Basarabiei, iar p[rintele consilier econom stavrofor Leu
celor |[rii de Jos, am`ndoi conlucr`nd pentru problemele
arhiepiscopiei din Chi=in[u =i ]nfiin\area Facult[\ii de Teologie
la care au transferat organizarea didactic[ universitar[ pe care
p[rintele Leu o ]nfiin\ase =i omologase ]nc[ dinainte pentru
perfec\ionarea teologic[ a celor ce primeau parohii ]n Provinciile
Alipite.
Ar fi fost emo\ionanat pentru preotul Vasile Leu, care-=i
d[duse doctoratul ]n teologie cu Nichifor Crainic la acesat[
facultate de la Chi=in[u, s[ fie hirotonisit ]n arhiereu de fostul ei
ierarh, cu care =i tat[l s[u colaborase sub auspiciile Sinodului
Ortodoxiei Rom`ne.
Dar lipsa de informa\ie (pe care sper[m s[ o complet[m la
o alt[ edi\ie) nu ne las[ s[ =tim de ce ]n decembrie, peste mai
multe luni, deci, ]n care v`rsta ]naintat[ conteaz[, ]n locul
arhiepiscopului Anastase care ]l binecuv`ntase prima dat[, apare
+tefan - arhiepiscopul ortodox al Austriei, ]mplinind treimea
arhiereasc[ ce-l hirotonise=te. A=adar, aceast[ treime fizic[ de
arhierei care-l hirotonisiser[ pe fratele lor Victor Leu ca ]nalt
prelat ortodox la München, de Sf`ntul Cr[ciun al lui 1949, este
dublat[ de veghea dep[rtat[ adus[ prin Sf`ntul Duh a ]nc[ trei
arhierei trecu\i prin ierarhii de p[storire a Sfintei Moldove:
Anastase, Visarion =i ]nsu=i tat[l Grigorie. S[ medit[m la acest
116
simbol !
}n dep[rtarea fa\[ de \ar[, dup[ cum vom vedea, toate
cap[t[ un simbol. Dar simbolul cel mai important al acestui
moment r[m`ne transmiterea ]nsemnelor arhiere=ti de la tat[
la fiu - purt`nd cu ele =i semnifica\ia implic[rii sfinte a Bisericii
]n afirmarea na\ional[.
ADDENDA
la acest capitol, c`teva documente l[muritoare
Scrisoarea mamei mele - doctor Valentina Leu:
Domnule coleg,
A=a cum v-am comunicat =i c`nd a\i venit s[ constata\i
decesul P.S. Episcop Grigorie, ca medic ce l-am ]ngrijit ]n
ultimile dou[ zile am constatat o evolu\ie anormal[, cu destule
reac\ii fiziologice provocate de factori necunoscu\i. Fapt care
m[ face s[ suspectez cazul, decesul put`nd s[ nu aib[ la baz[
factori naturali. Violen\a ultimei hemoragii din care am recoltat
probe, confirm[.
Din sputa recoltat[ rezult[ la observa\ie urme de arsenic. Am
luat o prob[ pe care v[ rog s[ m[ ajuta\i s[ o supunem unei analize
da laborator. Am discutat, cum mi-a\i sugerat, problema autopsiei,
dar nu se poate face din punct de vedere religios, mai ales c[ sunt
anun\ate oficialit[\i pentru ]nmorm`ntarea de m`ine.
Convins[ fiind c[ doar o analiz[ de laborator competent ne
poate ajuta, v[ trimit aceste probe, cont`nd pe sprijinul
dumneavoastr[ colegial =i voi mai ]ncerca s[ iau =i altele, dar f[r[
autopsie.
Cu mul\umiri (ss.) Dr.V. Leu 2.III.'49
Pl`ngerea depus[ de familie la procuratura F[lciu:
Domnule procuror,
Subsemna\ii Ioan C. Leu, avocat ]n ora=ul Medgidia, jud.
Constan\a, str. C. Br`ncoveanu nr. 1, Constantin-Nil C. Leu,
117
locotenent de rezerv[, proprietar ]n comuna |u\cani, jud. Covurlui,
Zoe Bl[naru, proprietar[ ]n comuna M[lu=teni, jud. Covurlui =i
Elisaveta Onose, proprietar[ ]n comuna Schineni, jud. Tutova ]n
calitate de fra\i =i surori ai decedatului Episcop Grigorie Leu al
Hu=ilor, solicit[m respectuos Parchetului deschiderea unei anchete
privind decesul acestuia din ziua de 1 Martie 1949, ]n condi\ii =i
]mprejur[ri neclare.
Prea Sfin\itul Episcop Grigorie, a c[rui s[n[tate nu a avut
nici un simptom maladiv, s-a ]ntors de la Bucure=ti unde fusese
chemat pentru rezolvarea unui conflict, acuz`nd grave dureri
abdominale =i inghinale care i-au declan=at o hemoragie acut[
]n urma c[reia, ]n decurs de mai pu\in de 36 (treizeci =i =ase)
de ore, a decedat. Cazul a fost constatat de domnul Doctor
G[itulescu de la Spitalul Ora= Hu=i =i Doctor Valentina Leu,
rud[, precum =i de Ieromonahul Ciprian de la Sf`nta Episcopie
a Hu=ilor, care l-a asistat ]n ultimile clipe.
Pun`ndu-ne la dispozi\iunea Dumneavostr[ pentru toate
celelalte rela\iuni, rug[m respectuos Parchetul s[ ia ]n
considera\iune prezenta, ordon`nd anchet[.
Fapt pentru care semn[m ast[zi 2 Martie 1949,
Ioan C. Leu, Constantin-Nil Leu, Zoe Bl[naru, Elisaveta
Onose
Domniei Sale Domnului Procuror, Parchetul Tribunalului
Hu=i.
118
Capitolul VI
<Lucrurile trebuie s[ stea a=a chiar dac[ n-avem probe>
Strict secret; 14 mai 1953.- serviciul III, Referat
prive=te: rezultatele anchetei lui Leu Vasile*
I. Scurt[ prezentare a anchetatului
Leu Vasile fost preot, este ]n v`rst[ de 48 ani, n[scut ]n comuna
Oancea Regiunea Gala\i. Este fiul lui Grigore fost Episcop al
Hu=ilor =i al Lucre\iei, ambii deceda\i.
Leu Vasile a fost preot la diverse parohii din Moldova =i ]n
ultimul timp, ]n 1948, era stabilit ]n Bucure=ti ca preot la biserica
din Satul Rom`nesc, (Muzeul Satului n.a.)parohia Jianu.
}nc[ din timpul =colii =i mai t`rziu ca preot, a comis o serie de
excrocherii mai mari sau mai mici, care au constat ]n ]n=elarea
colegilor s[i, falsificarea numelui tat[lui s[u, delapidare de fonduri
publice, excrocherii, care s-au soldat prin dou[ condamn[ri.
}n timpul regimului antonescian, a fost trimis pe front pentru
reabilitare cu gradul de soldat. Reabilit`ndu-se a fost f[cut confesor
militar =i ]ntors ]n \ar[ a fost repartizat la Inspectoratul General al
Jandarmeriei =i numit profesor la +coala de Ofi\eri de Jandarmi.
}n august 1948, Leu Vasile simul`nd un ]nnec, fuge din \ar[,
]nso\it de G`ld[u F. Trece prin Jugoslavia, Austria, Elve\ia =i de
aici la Londra.-
* Caracterul strict secret, de informare c[tre cine =tie ce v`rfuri din
\ar[ sau de la Moscova, se vede =i dup[ modul redact[rii: Textul e
dactilografiat dar numele proprii sunt trecute de m`n[ de c[tre autorul
referatului ]n a=a fel ]nc`t s[ nu se produc[ vreo scurgere de informa\ie
la dactilografiere.
119
 }n prim[vara anului 1949, Leu Vasile cu ajutorul englezilor
este numit episcop al rom`nilor fugari din Vestul Europei, av`nd
re=edin\a la Londra. }n aceast[ calitate, el a colindat aproape
]ntreaga Europ[ Vestic[ precum =i centre din Orientul Apropiat =i
Mijlociu.-
Aceste deplas[ri, sunt motivate de Leu Vasile prin activitatea
sa religios-misionar[.-
}n august 1952 p`n[-n martie 1953 , dup[ declara\iile sale,
Leu Vasile a fost anchetat la Moscova.-
Dela 16 martie 1953, a ]nceput ancheta lui Leu V. pe linia
Direc\iei noastre.-
II. Ancheta
Arestatul Leu Vasile, a fost anchetat ]ncep`nd dela data de 16
Martie 1953 p`n[ la data de 8 Mai a.c. cu ]ntreruperi.
}ntreruperile au fost cauzate pe deoparte de boala arestatului,
iar pe de alt[ parte, de necesitatea studierii declara\iilor sale.-
Ancheta noastr[ s-a desf[=urat dup[ un plan, care cuprinde
activitatea arestatului pe etape.-
}ntruc`t din materialul aflat la dosarul s[u, rezult[ c[ arestatul
a fost agent al Serviciului englez de Informa\ii f[r[ a de\ine probe
]n aceast[ direc\ie*, ci numai simple afirma\ii, ancheta noastr[ a
urm[rit s[ afle dac[ aresatul a fost agent al Seviciului de Informa\ii
englez sau a altor servicii de informa\ii imperialiste.-
Lipsa de probe ne-a cauzat greut[\i ]n anchet[.-
Ancheta a fost dus[ pe baz[ de ]ntreb[ri =i r[spunsuri f[r[ a se
folosi intimidarea, amenin\area sau bruscarea.-
Deoarece anchetatul a declarat ]nc[ de la primul contact c[ nu
poate scrie, fiind suferind de ochi, declara\iile sale au fost scrise
de c[tre un tov. de al nostru, apoi b[tute la ma=in[, citite ]n fa\a
anchetatului =i semnate de acesta.-
* N.A.: Specific[ formulare <rezult[^f[r[ a de\ine probe>. Nu mai
coment[m l[s`nd cititorul s[ deduc[ singur actul de <justi\ie>.
120
}nc[ din primele zile ale anchetei, aresatul a afirmat c[ este un
adversar al regimului nostru =i un du=man al Republicii =i c[ nu
a=teapt[ mil[ din partea nim[nui.-
Republica - afirm[ arestatul - este <c[ma=a de for\[ a
poporului rom`n>.-
El adaug[ c[ ]n calitatea pe care a avut-o ]n str[in[tate, a f[cut
mult r[u \[rii noastre, scriind articole ]n ziarele fugarilor, vorbind
la posturile de radio =i ]ndemn`nd pe fugari s[ nu se ]ntoarc[ ]n
\ar[, ]nlesnindu-le drumul spre Vest.-
Pentru activitatea sa ]mpotriva Republicii noastre, anchetatul a
afirmat c[ ]=i a=teapt[ pedeapsa =i c[ ar fi mul\umit dac[ ]ntr-o zi
ar fi scos din camera de anchet[ =i ]mpu=cat.-
La data de 18 Martie 1953 a declarat greva foamei spun`nd c[
este hot[r`t s[ termine aceast[ <via\[ p[m`nteasc[>.-
Men\ion[m, c[ =i ]n arestul Ministerului, anchetatul a nutrit
g`ndul de a se sinucide.-
}n timpul anchetei =i ]n celul[, el este foarte fr[m`ntat, se
g`nde=te mereu =i face rug[ciuni.-
Leu Vasile n-a recunoscut cele declarate la Moscova ]n leg[tur[
cu activitatea sa de spionaj =i anume:
-el afirm[ c[ la Moscova a declarat c[ a urmat o =coal[ de
informa\ii la Dublin, c[ a avut sarcina de a organiza Serviciul de
Informa\ii englez ]n Orientul Apropiat =i alte afirma\ii pe care el
le socote=te <inven\ii> dar a f[cut acestea cu scopul de a accelera
ancheta =i a-=i primi pedeapsa. Arestatul afirm[ c[ Organele
anchetatoare Sovietice au trimis ofi\eri care s[ verifice afirma\iile
sale la fa\a locului =i c[ ace=tia s-au ]nnapoiat, ]ntocmind rapoarte
negative, dovedindu-se - spune el - nevinov[\ia sa pe aceast[ linie.
Arestatul nu recunoa=te c[ a ]ncercat un atentat ]n sectorul
sovietic al Vienei. El afirm[ c[ dup[ ce a fost <r[pit> la Bruk, ]n
Austria, zona englez[ la 16 August 1952, i s-a f[cut o injec\ie care
l-a \inut adormit p`n[ la 18 Aug. 1952, c`nd <s-a pomenit> ]n casa
unei b[tr`ne croitorese din Viena - sectorul sovietic - al[turi de un
t`n[r. }n acest timp, - afirm[ aresatul - i s-a t[iat barba =i i s-a
121
vopsit p[rul.-
T`n[rul l-a ]ndemnat s[ coboare repede din cas[, ]ntruc`t
vine poli\ia s[-i aresteze.-
Cobor`nd, a v[zut uniforme militare austriece =i sovietice
=i d`ndu-=i seama c[ se afl[ ]n sectorul sovietic, a ]ncercat s[
se sinucid[ ]nghi\ind 20 pastile somnalin, care l-au adormit =i
nu s-a trezit definitiv dec`t la Baden, de unde a plecat la
Moscova.-
}ntreaga perioad[ Bruk-Viena-Baden, o descrie vag =i
confuz, motiv`nd c[ nu-=i poate aminti cuprinsul
interogatoriilor care i-au fost luate =i declara\iile care le-a dat.
}=i aminte=te doar, de un interogator luat, probabil la Baden,
unde a avut un traduc[tor, cu care nu se ]n\elegea.-
Asupra perioadei Moscova, declar[ c[ a fost tratat foarte
civilizat =i demn, ]ns[ afirm[ c[ n-a spus adev[rul =i c[ a
inventat mult ]n declara\iile sale, pentru motivele pe care le-
am ar[tat mai sus.-
Declara\iile arestatutului, verific[ o parte din materialul
Serviciului nostru, ]n leg[tur[ cu problema emigra\iei =i
complecteaz[ materialul aflat la dosarele noastre.-*
III. Concluzii
a/ Arestatul Leu Vasile este un v`rf al fugarilor rom`ni, care
ajuns ]n str[in[tate, a desf[=urat deschis o activitate multilat-
eral[ ]mpotriva \[rii noastre, prin cuv`nt[ri la radio, p[blica\ii
]n presa fugarilor =i ]ndemnuri f[cute fugarilor rom`ni, de a
nu se ]ntoarce ]n \ar[.-
Pe de alt[ parte, el a avut =i o activitate de spionaj, f[cut[
sub masca hainei sale preo\e=ti =i a pozi\iei pe care a avut-o ]n
r`ndul fugarilor, pozi\ie ob\inut[ prin sprijinul imperiali=tilor.-
P[rerea noastr[ este c[ fuga lui G`ld[u =i a lui Leu Vasile,
treceerea lor spre Vest =i ]nfiin\area episcopiei lui Leu V., au fost
* N.A.: Acesta era =i scopul. Unicul scop real, deoarece scenariul
vinov[\iei =i al condamn[rii fusese gata preconceput.
122
organizate =i sprijinite din timp de englezi.-
|in`nd seama de afirma\iile fostei femei de serviciu a lui
Leu V. =i anume c[ la locuin\a lui Leu V., venea adesea G`ld[u
]nso\it de patru-cinci <domni> care ]n unele cazuri nu vorbeau
rom`ne=te;
|in`nd seama c[ femeia de serviciu era trimis[ <dup[
cump[r[turi> atunci c`nd veneau ace=ti <domni> nu este exclus
ca Leu V., ]ndemnat =i sf[tuit de G`ld[u s[ fi lucrat pentru englezi
=i pe timpul c`t era ]n \ar[.-*
Noi consider[m c[ Leu V. ajuns la Londra, a intrat efectiv ]n
slujba englezilor =i sub masca misiunilor religioase a f[cut o serie
de c[l[torii activ`nd pe t[r`m informativ ]n folosul englezilor.-
Dealtfel, ]n afar[ de argumentele prezentate la cap. B se
mai adaug[ =i faptul c[ anchetatul este destul de familiarizat
cu termeni specifici muncii informative, folosind cu u=urin\[
no\iunile: investiga\ie, filaj, supraveghere, munc[ conspirativ[,
rezident, etc.,ceea ce ne face s[ credem c[ Leu V. a avut o
activitate de spionaj.-
b/ Arestatul este foarte calculat ]n darea r[spunsurilor ]n
timpul anchetei.
Consider[m c[ aceasta se datore=te pe deoparte faptului c[
a mai fost anchetat =i ]n timpul regimului trecut, (a avut dou[
condamn[ri =i mai multe ]nf[\i=[ri la Instan\ele Judec[tore=ti) deci
are o experien\[ ]n ceea ce prive=te comportarea ]n anchet[, iar pe
de alt[ parte, faptului c[ Leu V. a fost instruit de englezi pentru
eventualitatea unei c[deri.-
Pentru a acoperi unele persoane din interior cu care a
corespondat, sub nume fals, =i pentru a ascunde anumite etape din
via\a sa de ex. perioada Bruk-Viena-Baden, care ar duce la
demascarea sa, Leu V. se preface c[ =i-a pierdut memoria ]n urma
=ocurilor nervoase pe care le-a avut ]n timpul arest[rii la Bruck,
sau ]n timpul anchetei la Viena-Baden =i Moscova.
* N.A.: Formulare asem[n[toare cu cea din procesul intentat
nun\iaturii Apostolice ]n aceea=i perioad[.
123
 c/ Anchetatul caut[ s[ impresioneze Organele anchetataore
afirm`nd c[ nu-i este team[ de moarte, sau de chinurile fizice la
care ar fi supus. El afirm[, c[ din momentul ]n care a fost
<r[pit din lumea liber[>, ]i este indiferent ce se va face cu el.-
<Via\a p[m`nteasc[ - spune Leu V. - nu mai exist[ pentru
mine, el se consider[ un <strigoi> printre noi, care vrea s[ se
<desprind[ de p[m`nt>.
+i ]n aceast[ privin\[ minte, ]ntruc`t de=i afirm[ c[ nu mai \ine
la <via\a p[m`nteasc[>, m[n`nc[ cu mult[ poft[ =i se ]ngrije=te
de corpul s[u.-
d/ Anchetatul ]ncearc[ s[ ]n=ele Organele anchetatore d`nd
declara\ii reale numai pentru faptele care oficial sunt cunoscute =i
neg`nd adev[rata sa activitate de spionaj pe care a desf[=urat-
o sub masca misiunilor religioase.
Ancheta lui Leu Vasile trebuie continuat[.
Pentru continuarea =i ad`ncirea ei, PROPUNEM ca arestatul
Leu Vasile, s[ fie predat Organelor interne, c[rora Serviciul nostru
le va ]nainta c`te un exemplar din declara\iile arestatului =i un
exemplar din prezenta sintez[.
Pentru informare =i documentare ]n problema Leu Vasile
Serviciul nostru va acorda tot sprijinul Organelor de anchet[.
Propunem deasemeni, ca ]n tot timpul anchetei, s[ existe o
str`ns[ colaborare ]ntre Organele interne =i Serviciul nostru, c`t
=i o preocupare din partea Organelor anchetatoare, de a ]nainta la
timp materialul informativ rezultat din ancheta lui Leu Vasile
privind aspectul extern al muncii Serviciului nostru.-
Men\ion[m c[, arestatul Leu Vasile este un v`rf al fugarilor
rom`ni, un cunosc[tor al st[rilor de lucruri din \[rile lag[rului
imperialist ]n general, =i un cunosc[tor al vie\ii fugarilor rom`ni
=i al activit[\ii acestora, ]n special.-
13 Februarie 1954; Ora=ul Bucure=ti
Interogatoriul a ]nceput la ora 8; s-a terminat la ora 13.
124
}ntrebare: }n procesul verbal de interogatoriu din data de
12.2.954, ai ar[tat c[ dela Nissa te-ai re]ntors la Geneva =i ai f[cut
cunoscut membrilor Consiliului Ecumenic situa\ia rom`nilor
refugia\i. Arat[ ]n continuare am[nun\it, activitatae d-tale dup[
re]ntoarcerea dela Geneva ?
R[spuns: La Geneva m-am re]ntors la jum[tatea lunei Februarie
1950 =i dup[ ce am comunicat lui Wiesertuft =i Makie situa\ia
refugia\ilor rom`ni, termin`ndu-se lucr[rile la Consiliul Ecumenic,
am fost ]mpreun[ cu Bossi la sediul central al Crucii Ro=ii din
Geneva unde ]mi spusese Bossi c[ se discut[ tocmai acum
problema pe care Crucea Ro=ie Rom`n[ - Crucea ro=ie din \ar[ =i
Caromanul din str[in[tate - s[ o recunoasc[ ca legal[ =i s[ o
subven\ioneze cu fonduri, alimente =i ]mbr[c[minte.-
La sediul central al Crucii Ro=ii am luat contact cu secretarul
general al Crucii ro=ii, un elve\ian al c[rui nume nu-l reamintesc
=i cu un consilier american pentru toate \[rile balcanice.- Acestora
le-am demonstrat c[ fondurile, alimentele =i hainele ce se trimit
]n Rom`nia nu sunt ]mp[r\ite dup[ principiile de baz[ ale Crucii
Ro=ii popula\iei b[=tina=e, ci sunt ]mp[r\ite membrilor de partid
=i ]n majoritataea cazurilor nu se dau popula\iei.-
Eu am f[cut referatul de care ei au fost foarte mul\umi\i =i
astfel nu au recunoscut Crucea ro=ie din \ar[ ci Caromanul.-
Tot la Geneva, Bossi organiz`nd un ceai cu ni=te ziari=ti de
dreapta, dup[ ce c[zuse de acord cu mine, ace=tia (ziari=tii) mi-au
luat un interwiew ]n leg[tur[ cu amestecul evreilor ]n statul demo-
crat din RPR. Dup[ ce am r[spuns la ]ntrebarea lor cu lux de
am[nunte d`nd date din buletinul informativ de la Londra =i
cu ce mai cuno=team eu, toate ziarele au publicat un
comentariu pe baza datelor spuse de mine ]n care erau diferite
calomnii la adresa regimului din RPR. Pe l`ng[ toate acestea
m-am ocupat de probleme strict biserice=ti.-
Mi-am amintit c[ tot la Geneva Bossi mi-a f[cut cuno=tin\[
cu un ameriacn pre=edintele Federa\iei Universale baptiste =i
adventiste care auzind c[ eu episcopul bisericii rom`ne din exil
125
sunt acolo, a \inut s[ m[ cunoasc[.-
Aceasta dup[ o introducere ]n care a ar[tat c[ ortodoxia
este ]mpotriva sectelor religioase =i c[ nu m[ consider[ un
prieten al lui, totu=i pentru faptul c[ aveam un singur du=man
comunismul m-a rugat s[-i spun unele lucruri ce cunosc eu
despre persecu\ia sectelor religioase din RPR. Acest material
eu i l-am dat, dup[ care am f[cut =i o declara\ie a mea per-
sonal[, ]ntruc`t materialul urma s[ fie prelucrat la ONU =i
probat cu declara\ia mea =i alte declara\ii, pentru a demonstra
mai bine faptul c[ sectele religioase nu au libertate ]n RPR,
deci acest material era ]ndreptat ]mpotriva regimului din RPR.-
Dela Geneva am plecat la Paris unde am r[mas c`teva zile,
timp ]n care am avut c`teva ]ntrevederi cu consiliul parohial al
bisericii, care prin pre=edintele consiliului parohial avocatul R[utu
mi-a cerut s[ dau aviz pentru redeschiderea bisericii, lucru pe care
l-am f[cut, urm`nd ca preot al bisericii s[ r[m`n[ tot Ivanovici.-
Afl`nd legionarii de avizul dat, ]nt`i mi-au trimis un ultima-
tum prin preotul Boldeanu pentru ca eu s[ revin asupra acestui
aviz, amenin\`ndu-m[ c[ ]n caz contrar vor ]ncepe o campanie
]mpotriva mea, f[c`ndu-m[ cu ou =i cu o\et pentru a m[
desconsidera.- Propaganda o va face verbal =i prin presa lor.-
Eu nu am retras avizul pe care l-am dat =i se hot[r`se
deschiderea bisericii, ]ns[ la interven\ia generalului De Gaulle la
Guv. Francez a r[mas biserica tot ]nchis[ p`n[ la venirea unui
preot neutru.- De Gaulle sus\inea pe legionari.-
Aici am avut o situa\ie foarte delicat[ ]ntruc`t o serie de ofi\eri
din Italia, Anglia =i Germania dintre refugia\ii rom`ni, pe baza
celor spuse de mine au venit la Paris pentru a intra ]n acel
comandament rom`n, care nu luase fiin\[ din cauza certurilor
survenite ]ntre R[descu =i Vi=oianu pentru care ace=tia erau
muritori de foame.-
Ace=tia erau circa 11 la care le-am ]mp[r\it 1500 dolari
]ntruc`t primisem dela Geneva ]nc[ 2000 de dolari =i am
intervenit la Caroman pentru a li se da imbr[c[minte =i c`te
126
un pachet american KER ]n care erau provizii cam pentru una
lun[ zile.
Aceste persoane au r[mas acolo ]ntruc`t generalul Puiu Petrescu
a sus\inut ca ofi\erii s[ r[m`n[ pe loc deoarece a primit instruc\iuni
dela regele Mihai s[ fac[ ceva cu ]ntre\inerea ofi\erilor, pentru
c[ ]n var[ are s[ ia fiin\[ armata atlanticului de nord =i are s[
intre acolo.-
Dup[ ce am vorbit la radio Paris ca =i p`n[ acum ]mpotriva
regimului din \ar[, am plecat la Londra.- Aici am ajuns la ]nceputul
lunii Martie 1950. Fiind o aniversare a unirii Rom`niei cu
Basarabia am vorbit la o serbare care s-a f[cut la Londra unde am
atacat ]n primul r`nd Uniunea sovietic[ ar[t`nd planurile de
acaparare a Basarabiei. Acela= subiect l-am vorbit =i la BBC ra-
dio Londra.-
^Plec`nd pe la campusuri am ]mp[r\it bibliile date, am oficiat
diferite servicii religioase =i am ascultat diferite dolean\e ale
rom`nilor refugia\i.-
De data aceasta am fost pus ]ntr-o situa\ie foarte delicat[
deoarece majoritatea rom`nilor din Anglia intraser[ ]n leg[tur[
prin coresponden\[ cu rom`nii refugia\i ]n Canada =i ace=tia
le ar[tase condi\iunile de trai mai bune din Canada
incomparabile cu condi\iile de trai din Anglia =i-i sf[tuiau s[
vin[ =i ei ]n Canada deoarece r[zboiul mult a=teptat va mai
]nt`rzia.-
}n urma acestor informa\ii =i invita\ii, rom`nii din Anglia mi-
au cerut s[ le ob\in aprobarea de plecare ]n Canada.-
Eu cunosc`nd punctul de vedere al oficialit[\ilor engleze care
considerau o adev[rat[ ofens[ plecarea unui refugiat din Anglia
]n alt[ \ar[, am c[utat s[-i conving c[ r[zboiul este totu=i foarte
aproape =i nu mai este cazul ca pentru c`teva luni sau
maximum un an s[ se trambaleze prin Canada.- Mul\i din ei
]ns[ au insistat, cer`ndu-mi s[ le ob\in aprobarea deoarece ei
vor s[ plece indiferent c`nd va fi r[zboiul.-
Ren`torc`ndu-m[ la Londra am comunicat lui Iliescu cele
]nt`mplate =i i-am cerut sfatul lui ce-i de f[cut.- Maiorul Iliescu
127
mi-a spus c[ de cerut aprobarea de plecare nici nu poate fi vorba
=i c[ dac[ eu voi face aceast[ cerere voi sup[ra foarte mult pe
englezi, ]ns[ el este de p[rere ca totu=i s[ folosesc acest prilej,
adic[ cererea rom`nilor de a pleca ]n Canada, cerere pe care eu s-
o comunic lui Oadams =i s[ propun ca un compromis, adic[ s[ nu
li se aprobe plecarea rom`nilor ]n Canada, dar s[ li se aprobe
dreptul de a p[r[si localitatea =i ]ntreprinderea unde se afl[ =i
posibilitatea s[ se stabileasc[ ]n orice alt[ localitate din cuprinsul
Angliei unde ei vor crede c[ traiul este mai favorabil.
Acest lucru eu l-am f[cut =i dup[ c`teva am`n[ri de termene, a
celor cerute de mine s-a aprobat cererea f[cut[.
C`nd am fost ultima dat[ la Oadams, venind vorba despre
doctoratul meu cu subiectul <R[zboi =i Pace>, pe care trebuia
s[-l sus\in ]n luna Iunie la Paris, eu i-am spus c[ inten\ionez,
dup[ sfaturile mitropolitului grec Ghermanos s[ m[ duc ]n
Grecia la Atena =i Sft. Munte unde voi g[si ]n bibliotecile
teologiei =i m`n[stirilor scrieri =i material foarte important
pentru teza mea de doctorat.- El mi-a cerut s[-i precizez data
c`nd inten\ionez s[ plec, spun`ndu-mi ca cu o zi sau dou[
]nainte de plecare s[ trec pela el pentru a-mi da c`teva
recomanda\iuni la ni=te profesori greci =i c[ totodat[ ]mi va
da anumite indica\ii de felul cum trebuie s[ m[ comport eu ]n
Grecia, deoarece Grecia ]n ultimul timp a devenit o aren[ poli-
tic[ foarte important[ =i foarte periculoas[ pentru refugia\i
politici rom`ni.-
}nainte de a pleca am trecut pe la Oadams =i cu acest prilej el
mi-a dat dou[ scrisori de recomanda\ie, una c[tre un profesor
universitar grec nu-i re\in numele =i una c[tre generalul Tiganis
=eful postului de emisiuni radio, grec, n[scut ]n Rom`nia, c[s[torit
cu o rom`nc[ =i vorbea rom`ne=te.-
Tot acum el mi-a adus la cuno=tin\[ c[ ]n Grecia luptele dintre
partizanii lui Marcos =i trupele grece=ti au avut loc ]n majoritatea
cazurilor ]n regiunile locuite de arom`ni (macedoneni).-
Majoritatea acestor arom`ni, b[rba\i, ast[zi sunt aresta\i, sub
128
]nvinuirea c[ au participat =i ajutat trupele lui Marcos.- }n
consecin\[ eu trebuie s[ fiu foarte atent ca ]n vizitele ce le voi
face pe la arom`nii din Grecia, c`nd desigur mi se va comunica
faptul c[ mul\i arom`ni sunt aresta\i, etc =i mi se va cere s[
intervin pentru salvarea cazului lor, s[ fiu foarte prudent =i s[
nu m[ angajez cu nimic, deoarece aceast[ problem[ este foarte
spinoas[ =i ]n deosebi s[ nu cumva ca ]n mod indirect folosind
faptul c[ vin dela Londra s[ angajez ]ntr-o form[ oarecare
biserica anglican[ sau guvernul englez, ]n deosebi cu vreo
promisiune sau interven\iune la autorit[\ile grece=ti.-
}ntrebare: Ne oprim la acest capitol =i f[ unele preciz[ri.-
Ai ar[tat c[ dela Geneva ai luat 2000 de dolari =i 1500 dolari
i-ai dat la rom`nii ofi\eri din Paris. Arat[ de unde ai luat banii
pentru vizitele f[cute ]n Anglia =i plecarea la Atena ?
R[spuns: Bani aveam ]nc[ dinainte dela Consiliul Ecumenic
c`nd am luat 6000 dolari. Iar ]n Anglia am primit dela G`ld[u cei
30-40 de l.s. pe care ]i primeam lunar, iar c`nd nu eram ]n Anglia
se v[rsau ]n cheltuielile biserice=ti.-
Deci bani mai aveam asupra mea cca. 3000 dolari.-
}ntrebare: Dela plecarea d-tale la Geneva =i la sfin\ire =i p`n[
la plecarea ]n Atena cum ai \inut leg[tura din \ar[ ?
R[spuns: }n aceast[ perioad[ am trimis dela Geneva, Gratz =i
Londra, c`te un pachet pentru fica mea cu alimente =i ]mbr[c[minte
pe adresa Magda +tef[nescu Bucure=ti str. Plantelor nr. 10.-
Iar eu am primit dela fica mea confirmarea c[ a primit, iar
adresa pe numele Magdei +tef[nescu dat[ pe alt nume fals
sau fictiv. Confirm[rile erau pe o carte po=tal[. Pe alt[ cale nu
am avut leg[tur[ ]n \ar[ cu nimeni altul.-
Prezentul proces verbal de interogatoriu a fost citit de mine
cuv`nt cu cuv`nt =i el corespunde ]ntrutotul cu cele declarate
de mine.
(ss)Lt. Dumitr[=coniu N. (ss) Leu Vasile
129
 26 Februarie 1954; ora=ul Bucure=ti
Interogatoriul a ]nceput la ora 8; s-a terminat la ora 17.-
}ntrebare: Ai ar[tat verbal c[ vrei s[ faci unele comunic[ri.
Arat[ tot ce ai de comunicat ?
R[spuns: }n timpul anchetei am ar[tat c[ am f[cut cel mai
mare r[u RPR prin activitatea mea. Pentru a dovedi c[ eu nu
am f[cut-o pentru a m[ umfla ]n pene sau pentru c[ sunt
bolnav mintal, care nu-mi dau seama ce vorbesc, ci am declarat
cele de mai sus ]n deplin[ con=tiin\[.-
D`ndu-mi seama c[ pe l`ng[ faptele ar[tate =i vorbite despre
ele ]n anchet[ p`n[ ]n prezent ]n care se confirm[ afirma\ia mea
c[ eu m[ consider unul care am f[cut cel mai mare r[u RPR pot
confirma =i prin alte fapte despre care nu s-a vorbit p`n[ ]n prezent
]n anchet[, vreau s[ declar urm[toarele:
C`nd am plecat spre Grecia, am f[cut o escal[ de o zi =i o
noapte la Roma, aici m[ a=tepta Papanace pe care-l anun\asem
cu o scrisoare din vreme c[ trec prin Roma spre Grecia.-
Cu Papanace pe l`ng[ problemele discutate despre care
am vorbit ]n cursul anchetei, el mi-a pus problema necesit[\ii
unei ac\iuni rapide =i de m`n[ forte, pentru l[murirea
arom`nilor din Gercia =i ruperea lor din lag[rul =i influen\a
comunist[ pe care Generalul Marcos a reu=it prin comportarea
sa cu rom`nii.- Deasemeni, el mi-a ar[tat c[ ]n mun\ii
Macedoniei dup[ informa\iile lui se afl[ cca. 300 de partizani
arom`ni, care din cauza ascunzi=urilor muntoase =i alimentarea
ce le-o fac satele rom`ne=ti din apropiere, trupele grece=ti nu
pot s[-i prind[ =i ei provoac[ continui turbur[ri ]n aceast[
regiune.-
El mi-a ar[tat c[ fiind macedonean, ]nt`i de toate niciodat[ nu
va uita lupta secular[ dintre arom`ni =i greci =i ]ntotdeauna va
r[m`ne un lupt[tor pentru drepturile rom`nilor mecedoneni
]n contra Greciei.-
Ast[zi ]ns[, ne afl[m ]n fa\a unei probleme excep\ionale
c`nd ne`n\elegerile locale dintre greci =i rom`ni trebuiesc
130
suspendate pentru un timp =i trebuie=te f[cut un front unic contra
celui mai mare inamic comun, at`t grecilor c`t =i arom`nilor -
comunismul.-
}n consecin\[ el mi-a spus =i mi-a ar[tat c[ a preg[tit =i redactat
o proclama\iune scris[ ]n dialectul macedo-rom`n, proclama\iune
pe care el deja a semnat-o =i care ]nainte de a fi r[sp`ndit[ ]n
regiunea rom`neasc[ din mun\ii Pindului, trebuie=te s[ fie semnat[
mai ]nt`i de =eful rom`nilor macedoneni Hagigogu care a evadat
din ]nchisorile grece=ti =i se afl[ momentan ]n Turcia ]n ora=ul
Smirna.-
El (Papanace) mi-a cerut s[ fac un drum special p`n[ la Smirna
s[ predau o scrisoare a lui adresat[ lui Hagigogu =i cel conspirativ
de Hristu care este cunoscut ca o parol[ de frunta=ii macedoneni-
rom`ni.
Papanace mi-a cerut c[ dac[ voi vedea c[ Hagigogu ezit[ =i
refuz[ de a semna aceast[ proclama\iune pentru motivul c[ prin
aceast[ proclama\iune el ar vinde =i tr[da pe partizanii rom`ni din
mun\i care au luptat sub conducerea lui, eu s[ fac uz de presiunea
turc[ =i american[, amenin\`ndu-l c[ nu i se va mai acorda dreptul
de azil politic =i va fi predat autorit[\ilor monarhice grece=ti.
Papanace mi-a explicat c[ pentru a fi mai sigur efectul moral
asupra rom`nilor macedoneni, s[ isc[lesc =i eu aceast[
proclama\iune. Eu i-am ar[tat cele ce am discutat cu Oadams la
Londra =i ]ndeosebi asupra recomanda\iunilor ce mi le-a f[cut el
de a nu m[ amesteca ]n fr[m`nt[rile politice din Grecia. Papanace
]ns[ m-a convins c[ mai presus de toate leg[turile =i instruc\iunile
date de englezi, este de datoria mea de anticomunist =i ]n consecin\[
m-a convins =i am semnat aceast[ proclama\iune, am fost la Smirna,
am predat scrisoarea =i manuscrisul proclama\iei lui Hagigogu =i
dup[ ce am avut cu Hagigogu o lung[ discu\ie, f[r[ a mai fi nevioe
s[ mai recurg la presiunea autorit[\ilor turce=ti =i americane lo-
cale, Hagigogu mi-a semnat proclama\iunea cu ambele sale nume,
proclama\iune pe care eu am adus-o =i predat-o la ]ntoarcere lui
Papanace, ]n Roma.-
131
 Aceast[ proclama\iune a fost multiplicat[, r[sp`ndit[, ]n toate
satele rom`ne=ti ]n regiunea ar[tat[ =i rezultatul a fost c[
majoritatea arom`nilor care simpatizau trupele lui Marcos l-au
p[r[sit d`ndu-=i seama c[ lupta pentru du=manul lor comun -
comunismul - =i-au schimbat atitudinea, un mare num[r de
partizani au fost tr[da\i =i preda\i armatelor monarhiste grece=ti,
iar ceilal\i ne mai av`nd ajutorul =i acoperirea arom`nilor din acea
regiune s-au refugiat ]n Macedonia jugoslav[.-
Astfel, ultimul nucleu al mi=c[rii comuniste din Grecia a fost
lichidat =i prin contribu\ia mea.-
}ntrebare: }ntr-un proces verbal de interogatoriu dat ante-
rior, ai ar[tat c[ ai vorbit cu un Hagigogu la Salonic. Precizeaz[
dac[ este una =i aceea=i persoan[, sau dac[ nu, cine este
Hagigogu despre care ai ar[tat ]n prezentul proces verbal de
interogatoriu ?
R[spuns: Arom`nii din Grecia au avut ]n fruntea lor pe un
b[tr`n Hagigogu, care conducea lupta lor pentru drepturile lor
legitime. C`nd au venit trupele generalului Marcos, pentruc[
drepturile arom`nilor au fost rezolvate, acest Hagigogu care era
simpatizat de arom`ni a trecut de partea lui Marcos cu majoritatea
arom`nilor.-
Acest b[tr`n s-a refugiat la Smirna ]n Turcia dup[ ]nfr`ngerea
lui Marcos.-
B[tr`nul Hagigogu de care am ar[tat, mai avea rude cu numele
de Hagigogu: unul la Salonic de care am ar[tat, care avea o pozi\ie
mai neutr[ =i unul ]n ora=ul Bitolia ]n Macedonia jugoslav[ care a
fost un ajutor al b[tr`nului Hagigogu.-
15 Februarie 1954 - Bucure=ti.
Interogatoriul a ]nceput la ora 8 =i s-a terminat la ora 14.-
}ntrebare: }n pr. verbal de interogatoriu din 31.02.1954 ai
ar[tat c[ ai plecat ]n Grecia. Arat[ am[nun\it activitatea d-tale
din Grecia ?
R[spuns: Dela Londra am plecat cu un avion englez de pasageri
132
la Atena, f[c`nd o noapte escal[ la Roma.
Pe aeroportul dela Atena am fost a=teptat de fostul consul Bezi
care a fost cu mine ]n ]nchisoare ]n Jugoslavia, Arion, fost ministru
al Rom`niei monarhice la Atena, pre=edintele comitetului
refugia\ilor rom`ni din Grecia, cu ]nc[ c`\iva refugia\i rom`ni =i
greci din \ar[, al c[ror nume nu le re\in. Dela aeroport, am fost
dus la un hotel ]n centrul Atenei, pe artera principal[ a ora=ului,
l`ng[ pia\[, unde am g[zduit tot timpul c`t am stat la Atena.
}mpreun[ cu Arion =i Bezi, am fost la palatul regal unde m-am
]nscris ]n registrul protocolar. Dela palatul regal, am plecat direct
la re=edin\a arhiepiscopului Greciei - Spiridon. Dup[ salut[rile
protocolare arhiere=ti, am transmis arhiepiscopului Spiridon
salut[rile arhiepiscopului Londrei. Arhiepiscopul Spiridon v[dit
impresionat de aceast[ aten\ie, mi-a mul\umit =i m-a rugat ca la
]ntoarcerea mea la Londra, s[ transmit acelea=i salut[ri, =i totodat[
s[ asigur pe arhiepiscopul Londrei de sentimentele de recuno=tin\[
fa\[ de biserica anglican[, pentru tot sprijinul =i ajutorul dat bisericii
Greciei. Cu arhiepiscopul Spiridon m-am ]ntre\inut mult[ vreme,
deoarece ]n tinere\e fusese =i el ]n Rom`nia, =i dela refugia\ii greci
veni\i de cur`nd din Rom`nia cuno=tea situa\ia din RPR. El a
\inut s[ m[ informeze c[ sinodul bisericii grece=ti dup[ expulzarea
preotului grec Moroitache din Bucure=ti, a ]ntrerupt orice leg[turi
canonice cu biserica =i sinodul rom`n, c[ el nu recunoa=te ca le-
gal pe actualul patriarh Justinian al Rom`niei =i este foarte fericit
c[ are prilejul s[ salute prin persoana mea pe adev[ratul =i singurul
reprezentant al bisericii rom`ne, care are girul =i ocrotirea bisericii
anglicane. Mi-a ar[tat ultimele lui informa\ii date de ultimii greci
veni\i din Rom`nia, informa\ii care de=i guvernul din RPR nu a
luat m[suri contra bisericii ortodoxe, ci numai contra bisericii
catolice, totu=i el a aflat dela diferi\i refugia\i greci care au
venit din rom`nia c[ nici biserica ortodox[ nu este scutit[ de
atacurile diferi\ilor agitatori politici care vin la \ar[ =i arat[
cet[\enilor c[ omul este provenit din maimu\[ =i c[ provenien\a
lui nu mai este ceva necunoscut.
133
 Dup[ ce i-am spus scopul vizitei mele, am cerut permisiunea
de a cerceta biblioteca din m`n[stirea Atos. Dup[ aceia mi-a dat
un delegat care s[ m[ ]nso\easc[ rug`ndu-m[ ca ]nainte de plecare
s[ mai trec pela el.
}ntrebare: Informa\iile date de Spiridon d-tale ce anume ai
f[cut cu ele ?
R[spuns: Informa\iile date de Spiridon, au fost complectate
cu alte informa\ii dela refugia\ii rom`ni =i greci, veni\i din \ar[, =i
le-am folosit ]n facerea unor articole la ziarele <Nation
Roumainne> =i <Patria>, articole prelucrate ]n mod du=m[nos
la adresa RPR =i le-am comunicat lui Oadams.
}ntrebare: Continu[ mai departe cu activitatea d-tale ?
R[spuns : }mpreun[ cu delegatul patriarhului Spiridon am
cercetat =i studiat biblioteca facult[\ii de teologie din Atena =i
apoi peste dou[ zile am plecat spre Salonic, la Sf. Munte Atos.
}nainte de a pleca la Salonic, au venit la mine la hotel mai
mul\i refugia\i rom`ni =i greci, veni\i proaspe\i din Rom`nia,
deoarece vizita mea ]n Atena era anun\at[ prin ziarele grece=ti.
Din discu\iile pe care le-am avut cu ace=tia, am ob\inut informa\ii
din RPR de ordin militar, politic, economic, social =i cultural =i
am discutat =i alte lucruri personale de ordin bisericesc. Dintre
refugia\i nu \in minte numele lor =i =tiu c[ era un ziarist care a fost
expulzat din \ar[, ]ns[ nu-i re\in numele. Dup[ ce am ajuns la
Salonic, cu delegatul dat de Spiridon, am cunoscut pe unul din
frun\a=ii arom`nilor din Salonic, care ie=ise de cur`nd din
]nchisoare. Acesta mi-a comunicat suferin\ele rom`nilor din Grecia,
care sunt acuza\i de comunism. El mi-a ar[tat c[ ]nchisorile grece=ti
sunt pline de rom`ni, care se afl[ aresta\i, ]ntre care se afl[ =i
patru preo\i rom`ni. Adev[rul asupra zisei acuza\iuni de comunism,
a rom`nilor este urm[torul: Atunci c`nd trupele generalului Markos
intrau ]n satele rom`ne=ti, spre deosebire de autorit[\ile grece=ti,
care ]n ultimii ani ]nchiseser[ toate =colile rom`ne=ti, persecutau
pe preo\ii rom`ni care slujeau ]n bisericile lor ]n limba rom`n[, =i
interziceau orice manifestare cultural[ rom`neasc[, generalul
134
Markos primul lucru care-l face dup[ ce intr[ ]ntr-o regiune
rom`neasc[, era s[ redeschid[ =colile rom`ne=ti =i ]n satele cele
mai mici unde nu erau =coli, ]nfiin\au =coli rom`ne=ti, aduc`nd
profesori rom`ni. De=i gen. Markos era comunist, printr-o
dispozi\ie public[ autoriza pe to\i preo\ii rom`ni s[ slujeasc[ numai
]n limba rom`n[, acolo unde popula\ia era ]n majoritate rom`n[.
Deasemeni gen. Markos a ]nfiin\at c[mine culturale rom`ne=ti,
b[i populare =i cre=e pentru copii. Toate aceste ac\iuni cum era =i
firesc au creiat un sentiment de simpatie a rom`nilor ]n trupele
generalului Markos =i au re]nviat vechea du=m[nie ]ntre rom`ni =i
greci.
Acesta este adev[rul cu acuza\ia unanim[ pe care autorit[\ile
grece=ti le-o aduc rom`nilor, f[c`ndu-le procese colective de
necredin\[. Acest rom`n se numea Hagigogu. El mi-a cerut s[
intervin la Atena s[ cer o audien\[ la Ministrul de externe, unde s[
ar[t suferin\ele nedrepte ale rom`nilor, cer`nd sistarea lor =i
totodat[ s[ cer =i arhiepiscopului Spiridon - =eful legal al celor
patru rom`ni preo\i aresta\i s[ intervin[ =i s[-i elibereze, a=a cum
de fapt este datoria lui s[ o fac[. Ministrul de interne era cunoscut
ca un mare du=man al rom`nilor =i cel dela Externe era mai aproape
de rom`ni, fiind de originea lui str[mo=easc[ rom`n.
Pe baza celor spuse de Oadams i-am spus lui Hagigogu c[ nu
m[ pot amesteca ]n chestiunile politice, ]ns[ ]n ce-i prive=te pe
cei patru preo\i =i chestiunile religioase, am s[ vorbesc cu
arhiepiscopul Spiridon. Dela Salonic am plecat la Sf. munte Atos,
unde am stat la m`n[stirea rom`neasc[ Protrom =i unde am g[sit
refugia\i c[lug[ri din toate \[rile: ru=i albi, bulgari, rom`ni, unguri,
etc. C[lug[rii rom`ni =i bulgari m-au ]ntrebat dac[ este bine
s[ se ]ntoarc[ ]n \ar[, RPB =i RPR, ]ntruc`t acolo o duceau
foarte prost cu alimenta\ia. Eu le-am spus c[ s[ nu se ]ntoarc[
=i s[ mai stea, deoarece ]n scurt timp va ]ncepe r[zboiul =i va
c[dea regimul din RPR, dup[ care se vor ]ntoarce ]n \ar[. Ei
au ascultat de mine =i nu au mai plecat. Din c[lug[ri =apte
persoane aveau vize de intrare ]n \ar[, date de consulul RPR dela
135
Istambul. Ace=tia aveau pa=apoarte turce=ti =i pe ele erau puse
viza de intrare ]n \ar[. Termin`nd lucr[rile mele dela muntele
Atos, m-am re]ntors din Salonic la Atena, cu vaporul.
Re`ntorc`ndu-m[ la Atena, am dat un interview ziari=tilor
greci, asupra bisericei rom`ne=ti din trecut =i prezent =i am
f[cut un apel la poprul grec =i rom`n, aflat ]n Grecia, s[ se
uneasc[ ]n lupta contra singurului lor du=man care este
comunismul. }n aceia=i zi seara, am vorbit la radio a=a cum
stabilisem prima dat[ la venirea mea ]n Atena, cu gen. Tiganis
directorul radiodifuziunii grece=ti. La radio am vorbit tot ce
am cunoscut dela refugia\i =i ce am =tiut eu despre RPR
prelucr`nd acest material ]n mod du=m[nos la adresa regimului
din RPR ]n scopul de a influen\a pe ascult[tori =i ]n special
poporul rom`n, ]ndemn`ndu-l s[ lupte ]mpotriva RPR.
Dup[ ce am fost pela Bezi +tefan =i la Arion la mas[, conform
]n\elegerii avute cu Spiridon, m-am dus pela el, dup[ ce i-am
mul\umit pentru concursul dat, cu foarte mult[ pruden\[, pentru a
nu indispune pe Oadams la Londra, i-am comunicat suferin\ele
rom`nilor ce locuiesc ]n Grecia, precum =i arestarea celor patru
preo\i rom`ni, rug`ndu-l s[ intervin[ pentru eliberarea preo\ilor
=i ]ncetarea persecu\iilor. Arhiepiscopul s-a ar[tat foarte surprins
=i voia s[ m[ conving[ c[ el nu =tie nimic de aceasta =i a
promis c[ va face tot ceea ce va putea =i totodat[ m-a rugat ca
despre aceste lucruri regretabile s[ nu mai vorbesc =i prin alte
\[ri, pe unde trec, pentru a nu ar[ta politica real[ a regimului
monarhist din Grecia.
Din Grecia am plecat la Paris, unde am stat circa vreo zece
zile, timp ]n care mi-am preg[tit materialul pentru teza de
doctorat. La sf`r=itul lunei Martie, am plecat dela Paris la
Londra, ]ntruc`t ]nc[ mai demult mi se adusese acuza\ia de
Oadams c[ stau mai mult pe continent =i de refugia\ii din An-
glia nu m[ ocup, de=i Londra este re=edin\a episcopiei. Pentru
aceste considerente, am hot[r`t ca slujbele arhiere=ti de Sf.
Pa=ti din 1950 s[ le fac la Londra.
136
Dup[ Sf. Pa=te, a treia zi m-am dus la Oadams, c[ruia i-am
relatat ceea ce f[cusem ]n Grecia =i Paris. Mi-am dat seama imediat
]ns[ c[ Oadams cuno=tea ]ntreaga mea activitate, at`t din Grecia
c`t =i din Paris.
Cu toat[ polite\ea =i ab\inerea lui specific englezeasc[, de data
aceasta Oadams nu s-a putut re\ine ca s[ nu-mi arate nemul\umirile
lui, pentru faptul c[ de=i el m-a prevenit =i mi-a explicat pentru ce
nu trebuie s[ m[ amestec ]n treburile interne politice ale Greciei,
totu=i eu nu am \inut cont de raporturile lui =i prin amestecul meu
]n fr[m`nt[rile rom`no-grece=ti dela Atena, am provocat
nemul\umiri =i repro=uri ce s-au f[cut de c[tre prietenii lor din
Grecia, pentru faptul c[ eu de=i veneam dela Londra, unde se
presupune c[ am fost ]ncun=tiin\at de tensiunea politic[ intern[ a
Greciei =i capacitat pentru sus\inerea politicii vechi anglo-grece=ti,
totu=i am c[lcat cuv`ntul dat la Londra =i s[ sus\in cauza minorit[\ii
rom`ne din Grecia.
Cu acest prilej, Oadams pentru prima dat[ interveni foarte
politicos =i mi-a spus c[ pe viitor dac[ se mai ]nt`mpl[ un astfel
de caz, trebuie s[ m[ g`ndesc bine la ceeace fac =i s[ aleg una din
dou[, ori o colaborare loial[ =i exact[ cu politica englez[, ori
activitate independent[ de politic[ bisericeasc[ rom`neasc[ din
exil, care ]ns[ nu va avea nimic comun cu biserica anglican[,
sau cu politica general[ anglican[. V[z`nd c[ pentru prima
dat[ se ]ncearc[ ca ]n mod oficial =i concret s[ mi se
]ngr[deasc[ drepturile =i activitatea mea episcopal[, am luat
=i eu pentru prima dat[ ]n mod oficial =i concret pozi\ie de
adev[rat misionar cre=tin =i refugiat rom`n. I-am ar[tat lui
Oadams c[ eu ]n\eleg s[ fiu recunosc[tor, pentru tot ce a f[cut
biserica anglican[, at`t pentru mine personal c`t =i pentru
biserica rom`n[ din exil, dar c[ ]nainte de toate la alegerea =i
sfin\irea mea ca episcop, eu am depus un jur[m`nt acela c[
voi sluji, cu timp =i f[r[ timp =i ]naintea oric[rei alte ac\iuni
numai pe Hristos =i duhul neamului rom`nesc. }n consecin\[,
cu toat[ p[rerea de r[u, \iu s[ aduc la cuno=tin\[ c[ indiferent
137
care vor fi urm[rile =i mijloacele mele personale, eu nu m[ voi
]ndep[rta de jur[m`ntul depus. Oadams se vede c[ a r[mas nepl[cut
surprins =i impresionat de panta pe care apucasem discu\iile noastre
=i motiv`nd c[ la ora aceea trebuie s[ se duc[ cu ni=te lucr[ri la
semnat la arhiepiscop s-a scuzat c[ nu poate s[ mai stea de vorb[
cu mine =i mi-a spus s[ reflectez mai profund cele discutate cu el
ast[zi, eu singur, =i dac[ voi avea ceva de ad[ugat la cele ce am
spus ast[zi, s[-l vizitez. }n aceast[ atmosfer[ reciproc d`rz[, ne-
am desp[r\it.
}n prima zi de Pa=te, ]nc[ din ianuarie se stabilise s[ transmit
un mesaj special semi-conferin\[ =i semi-deslegare arhiepiscopal[,
c[tre poporul rom`n din RPR. Eu am f[cut acest mesaj, care fusese
stabilit de =eful sec\iei rom`ne de la radio.
Dup[ discu\ia avut[ cu Oadams, eu am relatat lui Bercu Bi=of
=i episcopul Sava, al refugia\ilor polonezi, tot ce am discutat cu
Oadams =i ace=tia au fost de acord cu mine. Ar[t`ndu-i maiorului
Iliescu, acesta mi-a spus c[ nu am f[cut bine =i c[ trebuie s[
g[sim o formul[ s[ m[ duc la Oadams =i s[-i explic sub alt[ form[
pozi\ia mea, ]ntruc`t nu va fi bine dac[ englezii ]=i vor schimba
atitudinea fa\[ de refugia\ii rom`ni. Eu am r[mas s[ judec toate
cele petrecute, ca apoi s[ v[d ce fac. }ntre timp se produce venirea
ex regelui Carol la Londra. Cu prilejul unui serviciu religios, pe
care el mi l-a solicitat, eu am luat leg[tura cu el, ajung`nd cu
timpul la o apropiere sufleteasc[ =i la o str`ns[ colaborare. Ex
regele Carol, a stat ]n Londra una lun[ de zile, timp care a coincis
cu ]n[sprirea raporturilor mele cu englezii.
Dup[ ce m-am apropiat suflete=te de el, i-am povestit situa\ia
critic[ ]n care m[ aflam, at`t eu c`t =i preo\ii din exil =i i-am cerut
sfatul =i ajutorul lui material. Carol m-a rugat ca s[ nu for\ez
deocamdat[ nota, s[ las ca timpul s[ niveleze =i s[ clarifice
asperit[\ile, ]ns[ s[ iau act c[ dac[ totu=i englezii nu ]mi vor mai
da fondurile necesare pentru activitatea bisericeasc[, el ia asupra
lui ]ntreg bugetul episcopiei ortodoxe rom`ne din Europa Apusean[
=i Orientul Apropiat.
138
Tot ]n acest timp, am discutat cu el problema viitoarei monarhii
rom`ne=ti, atunci c`nd ne vom ]ntoarce ]n \ar[. El mi-a ar[tat
satisfac\ia sa c[ eu nu m-am pretat la jocul lui Horia Sima, care-l
decretase pe prin\ul Nicolae drept viitorul rege al rom`nilor,
men\ion`nd c[ Mihai a abdicat =i a devenit impopular prin arestarea
lui Antonescu. El m-a sf[tuit s[ r[m`n pe linia mea monarhic[
mai departe, s[ recunosc =i s[ sus\in pe regele Mihai ]n cercurile
rom`ne=ti emigrante, sf[tuindu-m[ ]ndeosebi s[ m[ apropii de
regina Ana, care va fi pentru destinele neamului rom`nesc exact
ceea ce a fost regina Maria pentru ]nf[ptuirea Rom`niei Mari. El
m-a rugat ca la prima ocazie c`nd trec prin Germania s[ fac o
vizit[ la Singmaringen, principelui de Hohenzollern, =eful casei
de Hohenzollern Singmaringen, care la acea vreme sus\inea al[turi
de Horia Sima, ]n calitatea sa de =ef al familiei Hohenzollern c[
viitorul rege al Rom`niei s[ fie prin\ul Nicolae. Ex regele Carol,
mi-a cerut s[-i ar[t acestuia c[ biserica rom`neasc[ din exil
niciodat[ nu va accepta ]nl[turarea lui Mihai de la tronul Rom`niei
=i totodat[ s[ ar[t impopularitatea =i r[ul mare de care se bucur[
prin\ul Nicolae ]n \ar[.
Totodat[ am discutat cu Carol problema ofi\erilor rom`ni
afla\i ]n Paris care erau amenin\a\i de spectrul foamei =i mizeriei,
deoarece ]nfiin\area armatei Atlanticului =i forma\iunii rom`ne=ti
se tot am`na. Ex regele Carol, impresionat de ceea ce eu ]i ar[tam
spontan, a oferit castelul s[u =i ferma din Fran\a, situat la o distan\[
de 120 km de Paris, pentru a se face acolo un c[min al ofi\erilor
rom`ni refugia\i, cu obliga\ia ca ace=ti ofi\eri, pe tot timpul
c`t vor locui acolo s[ administreze =i s[ lucreze ]n muncile
compatibile cu situa\ia lor ferm[ de la acel castel.
Totodat[ ex regele Carol mi-a explicat ce a determinat
]nfiin\area =efiei casei regale rom`ne, ar[t`nd c[ prin aceast[
=efie nu se =tirbe=te cu nimic drepturile =i activitatea regal[ a
regelui Mihai =i c[ din contr[, el prin calitatea sa de =ef al
casei regale, r[m`ne, adic[ Carol cu experien\a =i rela\iile sale
externe va consolida pozi\ia regelui Mihai, care ast[zi trebuie
139
s[ recunoa=tem cu durere c[ este =ubred[.
A r[mas ca pe viitor s[ p[strez leg[tura cu el, s[-l \in la curent
cu toate probleme refugia\ilor rom`ni =i s[ m[ duc neap[rat s[-l
vizitez la locuin\a lui din Estoryal - Portugalia.
}ntrebare: Ai ar[tat c[ d-ta te ocupai cu ]ntre\inerea ofi\erilor
rom`ni, care urmau s[ ia conducerea forma\iei rom`ne din armata
Atlanticului. Arat[ care era scopul acestei armate ai Atlantice ?
R[spuns: Scopul acestei armate, de=i c[ i se spunea c[ este o
armat[ de autoap[rare =i defensiv[, ea avea scopul de a ]ncepe un
nou r[zboi ]mpotriva U. Sovietice =i a \[rilor de democra\ie popu-
lar[, sub comanda instructorilor americani.
}ntrebare: Din cele spuse de d-ta despre acest punct rezult[ c[
d-ta te ocupai de formarea acestei forma\iuni rom`ne ]n cadrul
armatei atlantice, pentru a lupta ]mpotriva RPR ?
R[spuns: Da, eu am luat parte efectiv[ la formarea acestei
forma\iuni pentru a lupta ]mpotriva RPR, ca din cadrul armatei
atlantice s[ lupte pentru desrobirea RPR =i ]nfiin\area unei
or`nduiri monarhice.
Prezentul proces verbal a fost citit cuv`nt cu cuv`nt de c[tre
mine =i corespunde ]ntru totul cu cele declarate.
Anchetator prim (ss) Lt. Dumitr[=coniu Nicolae
(ss) Leu Vasile
16 februarie 1954 - Bucure=ti. Interogatoriul a ]nceput la
ora 8 =i s-a terminat la ora 14.
}ntrebare: }n continuarea procesului verbal din 15.02.1954
arat[ care a fost activitatea d-tale dup[ discu\iile avute cu ex
regele Carol ?
R[spuns: Dup[ discu\iile avute cu ex regele Carol, am r[mas
la Londra, ocup`ndu-m[ de activitatea pur religioas[ =i am
preg[tit teza pentru doctorat.
}ntrebare: Alt[ activitate ]n afar[ de aceasta ?
R[spuns: }n acest interval ]n luna mai 1950, am fost pentru o
zi la Bruxelles fiind chemat de ex regele Mihai, cu care am discutat
140
chestiunea legionarilor, care ]n ultimul timp agravaser[ atacurile
contra lui Mihai. Totodat[, i-am comunicat lui Mihai c[ a fost
Carol la Londra =i c[ am discutat cu el.
}ntrebare: }n Londra ce alt[ activitate ai avut ?
R[spuns: Am mai vorbit de mai multe ori la Radio Londra,
a=a cum r[m[sese stabilit, iar discursurile aveau acela=i
caracter, adic[ atacuri du=m[noase regimului din RPR.
}ntrebare: Continu[ mai departe cu activitatea dumitale ?
R[spuns: La sf`r=itul lunii mai 1950 am plecat la Paris,
unde am stat p`n[ prin 10 iunie, timp ]n care am sus\inut teza
de doctorat. Dup[ ce am sus\inut teza de doctorat m-am ]ntors
la Londra; aici maiorul Iliescu a organizat o mas[, chipurile ]n
cinstea mea, pentru faptul c[ am luat doctoratul ]n teologie,
unde a luat parte =i Oadams, care a \inut s[ m[ felicite rostind
un cuv`nt de prietenie, la care eu i-am r[spuns ]n acela=i ton.
Oadams cred c[ a ]ntins aceast[ m`n[, ]n urma celor auzite c[
ex regele Carol a promis ajutor material bisericii rom`ne,
v[z`nd c[ eu nu m[ duc la el.
}ntrebare: Ce altceva ai mai f[cut la Londra ?
R[spuns: Am continuat s[ m[ ocup cu activitatea
bisericeasc[ ]n Anglia =i am f[cut un program pentru turneul
de var[ pe continent. Astfel c[ la sf`r=itul lunii iunie, dup[ ce
luasem - c`nd am fost la Paris - de la delegatul Consiliului
ecumenic 2.000 de dolari, am plecat ]n Germania.
}ntrebare: Alt[ activitate a d-ta ]nainte de a pleca ]n
Germania, desf[=urat[ la Londra ?
R[spuns: }n timpul ]n care era ex regele Carol la Londra,
]ntr-una din zile, am fost invitat de maiorul Iliescu la un ceai,
motiv`nd c[ vrea s[ mai discut[m chestiunile ce trebuiesc
spuse lui Carol. Duc`ndu-m[ la Iliescu, mi-am dat seama c[
invita\ia era mai mult un pretext =i c[ ]n realitate el m[ chemase
ca s[ m[ prezinte lui Churchill Junior, ce se afla la el, fiul
premierului englez =i sub=ef al Inteligence Service. Cu acest prilej
am fost supus iar[=i unui examen camuflat, fiind provocat s[
141
discut[m o serie ]ntreag[ de probleme rom`ne=ti =i interna\ionale
=i ]ndeosebi s[ le povestesc impresiile mele asupra soldatului rus
ca lupt[tor =i diferite aspecte din r[zboiul din r[s[rit.
}ntrebare: Concretizeaz[ ce anume probleme rom`ne=ti =i
interna\ionale a-\i discutat ?
R[spuns: J. Churchill a \inut s[ afle care este p[rerea mea
despre monarhie, dac[ eu sunt pentru Carol sau Mihai, ]ntruc`t
]n cercurile din str[in[tate se svonise c[ fugarii rom`ni, vor s[
abandoneze pe Mihai =i s[ pun[ pe Carol rege. Eu i-am spus
punctul meu de vedere =i c[ ]nsu=i Carol nu vrea s[ fie rege,
ci el vrea s[ consolideze pozi\ia lui Mihai ca rege. Deasemeni
Churchill m-a ]ntrebat care este p[rerea mea despre toate
partidele politice istorice, dac[ aceste partide vor mai avea
vreun rol ]n \ar[ dup[ r[zboi, din care noi credeam c[ regimul
actual RPR va c[dea.
La acesat[ ]ntrebare eu i-am f[cut un expozeu asupra
fiec[rui partid ]n parte ar[t`nd c[ aceste partide s-au compromis
=i c[ va trebui ]n viitor s[ se g[seasc[ noi formule politice de
guvernare cu oameni noi necompromi=i, suger`nd Partidul
Cre=tin pe care l-au format.
}n ce prive=te problemele interna\ionale, Churchill Jr. s-a
interesat de politica englez[ ]n \[rile satelit =i de p[rerea
fugarilor polonezi asupra comport[rii engleze fa\[ de ei.
Am ar[tat c[ polonezii din c`te am constatat eu venind ]n
contact cu ei, sunt nemul\umi\i de politica englez[ sus\in`nd
c[ avia\ia refugia\ilor polonezi ]n timpul r[zboiului a f[cut
acte de bravur[ ap[r`nd Londra, ca dup[ r[zboi, s[ fie trata\i
cu ingratitudine de c[tre englezi.
Altceva important nu am discutat cu J. Churchill.
Peste c`teva zile duc`ndu-m[ la profesorul Nandri= am g[sit
la el pe maiorul Müller de care am mai ar[tat. Profesorul
Nandri= pe l`ng[ catedra lui pe care o are la Universitatea din
Londra este =i profesor la sec\ia rom`n[ a =colii care preg[te=te
cadre pentru I.S. Aceast[ =coal[ se afl[ la circa 40-50 de km.
142
de Londra, lucru pe care l-am aflat dup[ timpul ma=inii. La sec\ia
rom`n[ ]n acea vreme erau 15 elevi ofi\eri englezi care se preg[teau.
Dintre ace=tia cunosc pe Müller =i un c[pitan Tape. Pe c`nd m[
aflam la profesorul Nandri=, maiorul Müller a provocat o discu\ie
]n leg[tur[ cu fostul r[zboi din Rusia pun`ndu-mi =i mie o serie
]ntreag[ de ]ntreb[ri. Din felul ]n care mi-au fost puse ]ntreb[rile
=i din rug[mintea ce mi-a f[cut la urm[ mi-am dat seama c[ ceea
ce discutam eu cu Churchill Jr. la Iliescu ]n cas[, el cuno=tea deja.
}mpreun[ cu profesorul Nandri= mi-au spus c[ un grup de 15
ofi\eri englezi, elevi ai profesorului se preg[tesc pentru cadrele
viitorului corp diplomatic civil =i militar. Fiind la sf`r=itul cursurilor,
ar fi foarte mul\umi\i dac[ ar accepta s[ le \in =i eu dou[ conferin\e
cu urm[toarele subiecte:
<Amintiri =i aspecte din lupta soldatului rom`n contra
Rusiei> =i <Descrierea Gala\iului =i ]mprejurimile lui din toate
punctele de vedere>. Ei =tiau c[ sunt de la Gala\i originar.
}n ce prive=te al doilea subiect mie nu mi-a fost prea clar =i i-
am cerut lui Nandri= unele l[muriri.
Acesta mi-a spus c[ intereseaz[ am[nun\it toate lucrurile,
accentul popula\ieie, portul lor, manifest[rile lor, ocupa\ia lor
principal[ =i ce alt[ ocupa\ie au, a=ezarea ora=ului, ]mprejurimi,
drumuri, locuri unde duce fiecare drum, drumurile spre
Basarabia, dac[ oamenii sunt primitori, felul lor de via\[, ce
m[n`nc[, etc.
Eu am promis c[ voi face acest lucru. Peste c`teva zile am
predat prima conferin\[, care a \inut o or[. Conferin\a a avut
loc ]ntr-o camer[ din Londra, unde era profesorul Nandri=,
apoi am \inut a doua conferin\[ ]n acela=i local, unde am ar[tat
a=ezarea pitoreasc[ a Gala\iului =i ]mprejurimile lui. Elevii au
pus o serie de ]ntreb[ri am[nun\ite, din care mi-am dat seama
c[ vor s[ afle absolut totul de acolo. Pentru c[ mie mi se spusese
c[ ]i intereseaz[ leg[turi economice, la urm[, dup[ ]ntreb[rile
puse de elevi, am ar[tat: ]n orice caz, fi\i siguri c[ este cel mai
bun loc de para=utare, pe l`ng[ toate celelalte locuri pe care ei
143
le =tiau.
La cele spuse de mine, ei au b[tut din palme, ceea ce m-a
f[cut s[ ]n\eleg c[ acesta era scopul.
}ntrebare: Din cele spuse de d-ta rezult[ c[ ai fost con=tient
de faptul c[ faci un serviciu pentru Inteligence Service ?
R[spuns: Da eu am =tiut c[ acesta este un serviciu al meu
pe care-l fac pentru serviciul de informa\ii britanic, ]ntruc`t
eu consideram pe acei ofi\eri ca ni=te lupt[tori, pentru
eliberarea Rom`niei, =i deci eram ]ndrept[\it s[ fac acest
serviciu, care se deosebea de serviciul simplului agent.
}ntrebare: Continu[ =i arat[ alt[ activitate a d-tale ]n Londra ?
R[spuns: Cu o zi ]nainte de plecarea din Londra a fost la
mine acas[ Amiralul Dumitrescu, care a fost cu mine ]n Jugo-
slavia, fost ultimul ata=at al Rom`niei monarhice ]n Anglia. El
=tia de la Ionescu c[ eu trebuie s[ plec ]n turneul de var[ ]n
\[rile de pe continent, ]n \[rile apusene. Cu caracter de mare
confiden\[, el mi-a comunicat c[ englezii i-au promis c[-i vor
pune la dispozi\ie un vas de r[zboi, tip ca distrug[toarele
rom`ne=ti pe care el ]ns[ trebuie s[-l doteze cu un echipaj
complet rom`nesc. Acest distrug[tor, va face parte din viitoarea
flot[ a armatei Atlanticului =i p`n[ la declan=area r[zboiului,
acest distrug[tor va avea o misiune special[. Deoarece ]n
ultimul timp coresponden\ii =i informatorii lui Carol arat[ c[
emisiunile de radio din Apus sunt din ce ]n ce mai bruiate =i
nu se aud aprope deloc, s-a luat hot[r`rea de c[tre englezi ca
s[ se instaleze un puternic post de emisiune pe acest
distrug[tor, care s[ retransmit[ emisiunile BBC-ului,
schimb`ndu-=i locul mereu, adic[ sta\ion`nd c`nd ]n apele
turce=ti ]n marea Neagr[, c`nd ]n marea Adriatic[, pentru a
deruta pe comuni=tii care bruiaz[ emisiunile BBC-ului.
Amiralul Dumitrescu mi-a ar[tat c[ el a intrat deja ]n leg[turi
de coresponden\[ cu majoritatea ofi\erilor de marin[ rom`ni
fugari =i c[, ]n principiu, to\i ace=ti ofi\eri au acceptat s[ se
]mbarce pe acest distrug[tor cu gradul =i pozi\ia lor respectiv[.
144
Deasemeni el a reu=it s[ recruteze =i c`\iva simpli marinari,
tot dintre fugarii rom`ni, ]ns[ nu sunt suficien\i. Pentru aceste
considerente, el m-a rugat ca ]n drumurile mele ce urmeaz[ s[
le fac ]n vara aceasta, (1950) s[ m[ interesez pe unde se afl[
marinari refugia\i =i s[ stau de vorb[ cu ei, =i s[-i conving ca
s[ se ]mbarce pe acest distrug[tor. Distrug[torul =i postul de
emisiune urma s[ intre ]n func\iune ]n cursul lunii octombrie
1950. Amiralul Dumitrescu mi-a atras aten\ia, ]ns[, c[ sub nici
un motiv s[ nu vorbesc cu ace=ti marinari indiferent dac[ sunt
ofi\eri sau solda\i simpli, nimic despre instalarea postului de
emisiune =i despre misiunea acestui distrug[tor, p`n[ la
declan=area r[zboilui. P`n[ la ]mbarcare toat[ lumea trebuia
s[ =tie c[ ei se ]mbarc[ pe un vapor ce face parte din armata
Atlanticului, distrug[tor care urmeaz[ s[ fac[ o serie de
manevre ]n m[rile apropiate de RPR ]n vederea luptelor
viitoare.
Eu i-am ar[tat lui Dumitrescu ce am p[\it cu ceilal\i ofi\eri
rom`ni, fugari, pe care i-am adus la Paris pe baza spuselor
generalului R[descu =i a generalului Puiu Petrescu, ca apoi s[
fiu obligat s[ ]ntre\in eu personal din banii Consiliului Ecu-
menic =i cu pachetele KER de la Crucea Ro=ie, pe ace=ti ofi\eri,
deoarece c[minul proiectat nu a luat fiin\[, fondurile promise
pentru realizarea lor nu au mai fost trimise din America din
cauza certei dintre R[descu =i Vi=oianu. Pentru aceste
considerente i-am spus c[ eu nu pot s[-mi mai iau
angajamentul cum mi l-am luat r`ndul trecut fa\[ de ceilala\i
ofi\eri, ]n schimb, ]ns[ m[ voi interesa ]n toate p[r\ile pe unde
voi trece de marinarii care se afl[ acolo, voi vorbi cu d`n=ii
principial, explic`ndu-le proiectul acestui distrug[tor =i ]i voi
sf[tui s[ se adreseze ]n scris amiralului Dumitrescu, cer`nd
]nrolarea lor =i totodat[ ]i voi trimite =i amiralului Dumitrescu
toate adresele marinarilor afla\i de mine. Acest angajament mi
l-am ]ndeplinit cu ocazia c[l[toriilor mele misionare ]n \[rile
europene =i Orientul Apropiat.
145
 }ntrebare: }n ce scop ai fost chemat de Mihai a=a cum ai ar[tat Papanace, c[ el este retras ]n mun\i, f[r[ a-mi preciza ]n care
d-ta cu privire la atacurile legionarilor ]mpotriva lui ? mun\i, ]ns[ comandorul Abeles de la Constantinopol mi-a spus
R[spuns: Ex regele Mihai mi-a cerut mie ca s[ stau de vorb[ c[ este arestat.
cu forul legionar papanacist compus din <cavalerii bunei Alte date nu mai cunosc despre Radu Mironovici.
vestiri>, pentru a face ace=tia propagand[ pentru el, ]n care prezentul proces verbal de interogatoriu a fost citit de mine
scop s[ arate c[ nu to\i legionarii sunt ]mpotriva lui de a fi cuv`nt cu cuv`nt =i el corespunde ]ntru totul cu cele declarate
rege =i numai frac\iunea lui Horia Sima, care sunt ni=te de mine, ]l sus\in =i semnez.
mercenari =i sunt ]mpotriva lui. Deasemeni mi-a cerut ca =i eu Anchetator prim (ss) lt. Dumitr[=coniu Nicolae
]n discursurile mele s[ ar[t acest lucru =i cu toate ocaziile pentru (ss) Leu Vasile
a \ine mereu treaz[ ideea monarhic[ pentru regele Mihai.
}ntrebare: }n frac\iunea papanacist[ cine era ]n forul legionar
? Numi\i <cavalerii bunei vestiri>.
R[spuns: <Cavalerii bunei vestiri> este forul suprem
legionar, numit de Codreanu, iar dup[ moartea lui Codreanu
a r[mas ca ]ntreaga conducere s[ nu mai fie dat[ unei singure
persoane ci unui colectiv numit <Cavalerii bunei vestiri>.
Dup[ fuga legionarilor ]n str[in[tate =i dup[ cearta dintre
Horia Sima =i Papanace, G`rnea\[ Ilie =i Lefter Emil, ace=tia
trei au f[cut o frac\iune aparte legionar[, care se nume=te
frac\iunea forist[, deorece este condus[ de un for =i anume:
Papanace care este la Roma, Ilie G`rnea\[ care este ]n Argen-
tina, Emil Lefter deasemeni este ]n Argentina =i Radu
Mironovici, care este ]n RPR. Ei sus\ineau c[ Mironovici este
]n \ar[ =i cu acesta au leg[turi, deoarece este =eful unei bande
din mun\i =i conduce pe legionarii care mai sunt ]n \ar[.
}ntrebare: Arat[ tot ce cuno=ti d-ta despre Radu Mironovici ?
R[spuns: Radu Mironovici a f[cut facultate de drept la Ia=i
odat[ cu Codreanu, originar din Moldova, a fost unul din
apropia\ii C[pitanului =i f[cut cavaler al bunei vestiri, fost pre-
fect de poli\ie ]n timpul legionarilor, nu a participat la rebeliune,
pentru care motiv Antonescu nu l-a arestat =i nu a plecat din
\ar[, r[m`n`nd tot timpul ca drept conduc[tor al legionarilor
din RPR.
}n str[in[tate se spunea printre legionari, mie mi-a spus
146 147

Capitolul VII
PRELUAREA EPARHIEI:
DE LA GIBRALTAR LA MAREA RO+IE
17 februarie 1954 Bucure=ti. interogatoriul a ]nceput la ora 8
=i s-a terminat la ora 14.
}ntrebare: Arat[ activitatea d-tale dup[ plecarea de la Londra
]n Germania Occidental[ ?
R[spuns: De la Londra, am fost ]n Germania Occidental[, zona
englez[, ]n ora=ul............., ]n jurul c[ruia se aflau mai multe lag[re
de fugari =i era a=ezat ]n dreptul provinciei belgiene. Aici am avut
un preot Emilian Vasilovschi, fost preot ]n Bucure=ti =i stabilit la
Berlin; pe timpul regimului hitlerist, era preot ]n biserica rom`n[
din Berlin.
}mpreun[ cu acest preot, am vizitata cele dou[ lag[re, unde se
aflau rom`ni, unde am g[sit un lot care urma s[ plece a doua
zi pentru emigrare la Bremen, port german, iar de aci urma s[
plece ]n Australia. Lotul era compus din circa 300 de persoane,
de toate na\ionalit[\ile.
Vizita ne-a fost numai de form[, ]ntruc`t toate celelalte erau
f[cute de preotul Vasilovschi. Aici am participat la o serbare cu
caracter anticomunist =i unde am \inut =i eu o predic[, ]n care am
ar[tat c[ to\i au datoria s[ lupte pentru eliberarea \[rii lor, =i c[
]ntre ei nu trebuie s[ fie divergen\e, ci unire ]n lupta ]mpotriva
comunismului.
}n acest or[=el am stat 3-4 zile, dup[ care am plecat la Frank-
furt pe Mein (]n zona american[), unde am stat circa 10 zile.
Aici m-am ocupat de eliberarea certificatelor de cre=tin
practicant, pentru emigrare, unde am fost ]nso\it de maiorul
Ra\iu, ardelean de origine.
148
De la Frankfurt, termin`nd lucr[rile, am plecat la Sigmaringen,
unde am fost ]nso\it de Dr[ghici, am fost primi\i de prin\ul care
era un b[tr`n de 70 de ani, =eful casei de Hohenzolern. Acestuia i-
am motivat vizita mea, pretext`nd c[ ]n aceast[ regiune am avut
c`\iva refugia\i rom`ni, c[rora le-am f[cut ni=te servicii religioase.
Eu fiind un devotat monarhist - i-am spus prin\ului - =i slujitor
al case regale rom`ne, cas[ regal[ care ]=i are ob`r=ia la
Sigmaringen, de unde a venit ]ntemeietorul statului rom`n, marele
rege Carol I, am g[sit c[ este de datoria mea s[ viu s[ salut pe
=eful casei de Hohenzolern =i s[-l asigur c[ biserica rom`n[
din exil, va r[m`ne totdeauna devotat[ =i ap[r[toare a
monarhiei rom`ne=ti, recte a regelui Mihai I. I-am vorbit apoi
prin\ului c[ ]n emigra\ia rom`neasc[, ca =i ]n toate celelelalte
emigra\ii, sunt turbur[ri vremelnice, provocate de mici grupuri
de elemente anarhice, care ]ns[ niciodat[ nu vor putea
reprezenta =i vorbi ]n numele maselor de emigran\i, sau ]n
numele \[rilor respective. Frac\iunea legionar[ simist[, care
nu reprezint[ nici m[car majoritatea masei legionare, majoritate
care a r[mas sub ordinele forului, al[turi =i devota\i regelui
Mihai, aceast[ frac\iune simist[ nu poate vorbi ]n numele
mi=c[rii legionare =i cu at`t mai mult nu poate vorbi ]n numele
poporului rom`n.
Persoana prin\ului Nicolae, pe care frac\iunea simist[ ]ncearc[
s-o lanseze drept viitor rege al Rom`niei, este absolut imposibil[,
at`t ]n \ar[ c`t =i ]n str[in[tate, ]n r`ndurile rom`ne=ti, fapt care se
datore=te, prin comportarea lui Nicolae, at`t ]n \ar[ prin certurile
avute cu diferi\i rom`ni, ci =i prin p[r[sirea \[rii rom`ne=ti de
c[tre prin\ul Nicolae, ]nc[ de acum 20 de ani. }n numele bisericii
rom`ne=ti din exil, eu l-am rugat pe prin\, =ef al Casei de
Hohenzolern, s[ nu se lase influen\at de o minoritate mercenar
legionar[, care nu poate avea nici un fel de mandat de a vorbi
]n numele intereselor rom`ne=ti.
Prin\ul la toate acestea mi-a r[spuns c[ ]ntr-adev[r el este
surprins la tot cele ce aude, c[ nu a cunoscut p`n[ acum adev[rata
149
situa\ie politic[ dintre fugarii rom`ni, c[ ]=i d[ seama c[ a fost
indus ]n eroare, =i c[, conform principiilor Casei de Hohenzolern,
el nu se poate amesteca ]n via\a politic[ a unui stat str[in, chiar
dac[ pe t[r`mul acestui stat se afl[ un membru al Casei de
Hohenzolern, dar dac[ acesta este adev[rul, ]n calitatea lui =i ]n
limitele prerogativelor lui, el va sus\ine pe regele dorit de poporul
rom`n, pe regele Mihai I.
Termin`ndu-se misiunea la Sigmaringen, am plecat la
München, iar Dr[ghici a plecat ]napoi. La München am fost
]mpreun[ cu Galin, care fusese ]mpreun[ cu mine la Sigmaringen.
}n München am luat imediat leg[tura cu Deyken, consult`ndu-l =i
pe el, cer`ndu-i p[rerea ]n leg[tur[ cu ultimile ac\iuni ale misiunii
Vaticanului la München, pentru atragera rom`nilor ortodoc=i la
catolicism.
Deyken mi-a adus la cuno=tin\[ c[ misiunea Vaticanului
folose=te ]n ultimul timp pe un asistent rom`n, al c[rui nume ]mi
scap[, originar din Ardeal, c[s[torit cu o nem\oaic[ bogat[ din
München, care de\ine postul de asistent universitar la Politehnica
din München. El frecventeaz[ lag[rele unde sunt rom`ni, le
faciliteaz[ tot felul de interven\ii la autorit[\ile germane, ]mparte
daruri trimise de Vatican pentru refugia\i =i duce o propagand[
activ[ de trecere a ortodoc=ilor la catolicism. Pe doi studen\i,
originari din Bucovina, al c[ror nume ]mi scap[, care aveau toate
formalit[\ile f[cute de emigrare ]n Anglia, acest asistent, i-a
determinat s[ refuze de a mai pleca ]n Anglia, le-a ob\inut ]nscrierea
la anii lor respectivi ]n Politehnica din München, b[g`ndu-i ]n
c[minul studen\ilor germani =i trec`ndu-i de la ortodoxism la
catolicism.
Preotul B`rlea cu fondurile Vaticanului =i cu concursul
bisericii catolice locale germane a reu=it s[ tip[reasc[ ]n limba
rom`n[, ]n condi\ii tehnice foarte bune, prima carte de slujbe
biserice=ti semicatolice, semiortodoxe. Aceast[ carte a provocat
multe dezorient[ri chiar preo\ilor ortodoc=i rom`ni. Ea a fost
tip[rit[ ]n 10.000 de exemplare =i r[sp`ndit[ gratuit ]n toate
150
col\urile lumii pe unde se aflau emigran\i rom`ni. Deyken mi-
a comunicat c[ a cerut lui Oadams s[-i trimit[ urgent c`teva
sute de biblii rom`ne=ti, care s[ fie r[sp`ndite =i s[ poat[
]nlocui, ]ntr-o m[sur[ oarecare cartea tip[rit[ de B`rlea. El
mi-a spus c[ a primit deja r[spuns de la Oadams =i c[ zilele
acestea (]nceputul lunii iunie 1950), urmeaz[ s[ le primeasc[
=i mi le va pune mie la dispozi\ie s[ le ]mpart.
La München am stat circa dou[ s[pt[m`ni, ]n care timp am
preg[tit anumite lucr[ri de ordin bisericesc.
Deasemeni Deyken mi-a spus s[ vorbesc cu generalul Ioan
Gheorghe, pentru ca prin ziarul lui <Patria> s[ ]ncepem o
propagand[ ]mpotriva catolicismului. Eu am vorbit cu Ioan
Gheorghe, care ]ns[ nu a acceptat, spun`nd c[ el este un simplu
montator (?) =i c[ are ordin =i directive de la americani s[ nu se
amestece ]n luptele religioase, ori ]ntre frac\iunile rom`nilor fugari,
ci s[ duc[ numai o propagand[ anticominist[.
De la München am plecat la Baden-Baden. Aici am stat numai
dou[ zile, la preotul de acolo Stefart, originar din Basarabia. Am
vizitat pe rom`nii care erau ]n lag[r, dup[ care am plecat.
Men\ionez c[ ]n acest lag[r erau rom`ni veni\i de mult.
De la Baden-Baden am plecat la Salzburg. Aici m-am
ocupat de eliberarea de certificate pentru noii fugari veni\i din
\ar[. Cu ace=tia c[utam prin discu\ii a afla informa\ii importante
din \ar[ pentru a-mi ]mprosp[ta cu nou material discursurile
mele la radio =i articolele din ziare, pe care le f[ceam ]mpotriva
regimului din RPR.
Astfel aici am vorbit de c`teva ori la radio Salzburg
discursuri cu caracter anticomunist. Deasemeni, ]ntruc`t
misiunea Vaticanului c[uta s[ atrag[ rom`nii de la ortodoxie
la catolicism, am dus propagand[ printre rom`ni pentru a nu
trece la catolicism =i, ]ntruc`t se f[ceau slujbe religioase ]n
biserica rom`n[ din Salzburg laolalt[, adic[ odat[ catolice,
odat[ ortodoxe, am c[utat s[ iau biserica din m`na catolicilor
numai pentru ortodoxie. Tot la Salzburg m-am ocupat de
151
organizarea c[minului Caroman-ului, care s[ fie folosit numai
de ortodoc=i.
}ntre timp, ]ntr-o zi am fost la Lintz, tot pentru eliberarea de
certificate fugarilor rom`ni =i am scris un articol ]n ziarul
<Vestitorul>, articol ce avea scop de propagare a ideii anticomuniste
printre refugia\i, ]ndreptat ]mpotriva regimului din RPR.
Deasemeni am fost pentru dou[ zile la Insbruck, unde am f[cut
acela=i lucru, adic[ eliberarea certificatelor de buni cre=tini
pentru fugarii rom`ni care voiau s[ emigreze.
La Salzburg, am luat leg[tura tot cu vechile persoane, adic[
Atkinson, Neagoie etc. La ]nceputul lunii august 1950 am plecat
la Gratz.
}ntrebare: Arat[ la Gratz ce ai f[cut, cu cine ai luat leg[tura =i
]ntreaga d-tale activitate ?
R[spuns: Cu Montgomery am discutat mai multe probleme
privind fugari rom`ni nou veni\i, emigrarea lor, ]mbr[c[minte etc.
Deasemeni am discutat ]n leg[tur[ cu preotul D[rv[rescu care era
]nchis ]n Jugoslavia =i pentru care intervenisem s[ fie adus pentru
a fi pus preot la Paris. Atkinson mi-a promis c[ va face acest lucru
=i pentru c[ problema se tot am`na, am cerut =i lui Mongomery,
care a spus c[ va face el, ]ntruc`t are =i el un aviator Popescu
Boto=ani pe care voia s[-l scoat[ pentru a-l folosi la ei ca inginer
=i odat[ cu aceasta, va scoate =i pe preotul Darvarescu, originar
din Rm V`lcea. Preotul a fost scos mai t`rziu tot de Atkinson prin
amiralitatea englez[, atunci c`nd ni=te vase engleze au f[cut o
vizit[ ]n Jugoslavia, iar un amiral a luat aprobarea de la Tito.
}n ce prive=te pe V[c[rescu, ]nc[ dinainte, c`nd eram la Salz-
burg, acesta m-a anun\at c[ unul Nöghi, care spune c[ este consul
al lega\ieie RPR la Viena, vine la Gratz =i duce activitate
propagandistic[ pentru ca rom`nii s[ se re`ntoarc[ ]n \ar[. Eu
c`nd am venit la Gratz, am dus o contrapropagand[ printre rom`ni
ca s[ nu se ]ntoarc[ ]n \ar[, c[ nu este bine. Gratz-ul fiind un
centru universitar mare =i unde erau mul\i studen\i rom`ni, ]nc[
mai demult, m-am g`ndit pentru ]nfiin\area unei organiza\ii
152
studen\e=ti <Rom`nia Mare>, care s[ aib[ un caracter anticomunist.
Necesitatea acestei organiza\ii era acut[, ]ntruc`t s`rbii =i bulgarii
aveau organiza\ia lor, care ]ns[ erau semicomuniste. Pentru aceasta,
]mpreun[ cu V[c[rescu, am organizat o excursie (pelerinaj) la o
cruce pe un munte ]ntre Gratz =i Salzburg cu studen\ii rom`ni =i o
mic[ parte din studen\ii unguri, bulgari =i jugoslavi, care erau mai
apropia\i de studen\ii rom`ni, to\i fugi\i din \ar[.
Cu ace=tia am format s`mburele organiza\iei rom`ne pe care
am ]nfiin\at-o ]n 1951.
18 februarie 1954, Bucure=ti. Interogatoriul a ]nceput la ora 8
=i s-a terminat la ora 1730.
}ntrebare: Urmare a procesului verbal de interogatoriu din
17.02.1954 arat[ ]n continuare activitatea d-tale dup[ ce ai plecat
din Gratz la Triest ?
R[spuns: Din Gratz am plecat la Triest ]n prima jum[tate a
lunii august 1950. }n Triest am stat o zi =i jum[tate ]n care timp
am vizitat lag[rul cu fugari rom`ni unde am g[sit pe inginerul
Chiril[, care fusese cu mine ]n Jugoslavia. Acesta este originar
din Basarabia, a fost ]n Ministerul Industriei la Bucure=ti, so\ia
lui l-a p[r[sit pe el =i cei doi copii, fugind cu un legionar ]n
Germania Occidental[. }n toamna anului 1948 a fugit =i el ]n Ju-
goslavia, unde a stat pu\in timp ]n lag[r, dup[ care a fost utilizat
la unele din fabricile jugoslave, la frontiera italian[, de unde a
fugit.
Am stat de vorb[ cu el interes`ndu-m[ despre preotul
Darvarescu =i ceilal\i fugari care mai sunt ]n Jugoslavia =i apoi
inginerului Chiril[ =i la trei-patru fugari le-am eliberat certificate
de buni cre=tini, pentru emigrare f[r[ a le mai face anchet[.
Dup[ aceea afl`nd de la Chiril[ c[ ]n port se afl[ un vapor
american al c[rui c[pitan este rom`n, originar din Tulcea, azi ofi\er
american numit Vasca, am fost ]mpreun[ cu Chiril[ =i am vizitat
acest vapor =i pe c[pitanul Vasca. Deoarece a doua zi vaporul
pleca drept spre New York am profitat de ocazie =i am trimis o
153
scrisoare generalului R[descu, ]n care ]i comunicam activitatea
mea din ultimele luni =i ]l rugam s[-l determine pe arhimandritul
Teofil Ionescu, ce se afla ]n New York, s[ vin[ la Paris ca preot la
biserica rom`n[, deoarece scoaterea preotului Darvarescu din Ju-
goslavia se prelungea la infinit. Vasca =i-a luat angajamentul c[
va lua aceast[ scrisoare, ]ns[ Teofil Ionescu nu a vrut s[ vin[
la Paris.(ulterior, conform Mitropolitului Nestor, ]l afl[m pe
Teofil Ionescu episcop la Paris; deci ini\iativa de atunci a avut
rezultat n.a.) Deasemeni am discutat chestiuni la ordinea zilei
privind RPR. , ]ntreb`ndu-ne unul pe altul ce mai =tim din
\ar[. A doua zi diminea\[ am plecat spre Roma. Aici am luat
leg[tura cu delegatul Consiliului Ecumenic din Italia care m-
a informat despre lag[rele unde sunt rom`ni, c[ le trebuiesc
eliberate certificate de cre=tini practican\i pentru emigrare.
Astfel am fost ]n lag[rul de l`ng[ Roma, unde se afla =i preotul
Surtucanu, care f[cuse deja pentru acest lag[r certificatele
pentru emigrare.
Am luat parte la slujba religioas[ de la biserica din Roma
cu ocazia zilei de 15 august (Sf. Marie Mare), dup[ care am
plecat ]mpreun[ cu preotul Surtucanu la lag[rul de l`ng[
Neapole. Aici am g[sit patru ofi\eri aviatori, fo=ti cu mine ]n
lag[rul din Covaci\a, dintre care re\in numele cpt. S[l[jan =i
]nc[ c`\iva refugia\i rom`ni, veni\i tot din Jugoslavia. Le-am
f[cut certificatele necesare, am stat de vorb[ cu ei asupra
locului de emigrare, unde voiau s[ plece =i i-am convins s[
renun\e la emigrarea ]n Australia, ci s[ plece ]n Argentina,
unde condi\iunile de via\[ sunt mai bune. De=i inten\ionam s[
r[m`n mai mult timp la Neapole pentru a vizita Vezuviu =i
]mprejurimile, am primit o telegarm[ de la preotul greco-catolic
Tocan care ]mi aranjase o ]ntrevedere cu Montini - secretarul
de stat al Vaticanului, anun\`ndu-m[ c[ ]ntrevederea s-a fixat
pentru a doua zi la ora 17. Am plecat de la Neapole venind la
Roma, unde a doua zi ]ntr-o vil[ din apropierea Romei, unde
era re=edin\a de var[ a cardinalului Montini, a avut loc
154
]ntrevederea ar[tat[ mai sus. Cardinalul Montini este un fel de
prim ministru al guvernului Papal =i unul din favori\ii Papei,
de origin[ italian[, foarte bine preg[tit =i este considerat ca un
prieten =i protector al rom`nilor catolici.
Obiectivul ]ntrevederii noastre a fost cazul misiunilor
Vaticanului din Germania Occidental[ =i Austria, misiuni care prin
activitatea lor au provocat mari turbur[ri rom`nilor fugari =i
comentarii interna\ionale nefavorabile, at`t bisericii catolice c`t
=i bisericii ortodoxe.
Eu am rugat =i am ar[tat c[ ]n momentul de fa\[, c`nd lumea
este ]mp[r\it[ ]n dou[ tabere (apus =i r[s[rit), este o crim[ moral[
de a provoca =i a alimenta continuu discu\ii =i certuri ]n lag[rul
cre=tinilor din Apus. Am rugat s[ se revizuiasc[ instruc\iunile
date acestor misiuni. Cardinalul Montini, de=i catolic, a recunoscut
=i a fost de acord. Epuiz`nd obiectivul principal, Montini m-a
]ntrebat ce cred eu =i cum privesc problema viitoare, a unirii tuturor
bisericilor ]ntr-o singur[ turm[ cu un singur p[stor. La acesat[
]ntrebare eu i-am r[spuns: <mai mult ca oric`nd acest[ problem[
se pune ast[zi =i nu ]ntr-un viitor prea ]ndep[rtat, deorece salvarea
omenirii din ghiarele comunismului nu se va putea face dec`t
numai printr-o unire fr[\easc[ =i loial[ a tuturor for\elor spirituale
cre=tine =i contra for\elor materialiste p[g`ne>.
Montini m-a provocat ]ntreb`ndu-m[ care este dovada =i aportul
bisericii cre=tine ortodoxe rom`ne la acest mare act. Deoarece din
ultimile comport[ri s[v`r=ite de episcopii rom`ni ortodoc=i fa\[
de episcopii greco-catolici =i catolici, fa\[ de preo\ii catolici =i de
to\i credincio=ii catolici, nu se ]ntrez[re=te nici cea mai mic[
preocupare sau m[car o dorin\[ de apropiere etc.
La cele spuse de Montini eu i-am r[spuns c[ acestea nu sunt
ac\iuni ale bisericii, ci ale unor personalit[\i interesate =i i-am
ar[tat c[ biserica ]n frunte cu mine, ia atitudine public[ ]mpotriva
comunismului =i interven\ia mea ]n leg[tur[ cu certurile dintre
ortodoc=i =i catolici este tocmai pentru a st[vili aceste discu\ii
]ntre cre=tini =i a-i urni ]mpotriva comunismului. Montini a \inut
155
s[-mi spun[ c[ biserica catolic[ =i ]ndeosebi Sf. P[rinte Papa,
]nc[ de acum 30 de ani c`nd a v[zut ]ncol\ind s[m`n\a otr[vii
comuniste ]n Rusia a ]nceput s[ ia m[suri =i s[ preg[teasc[
recre=tinarea Rusiei =i umplerea golurilor spirituale ]n toate
col\urile lumii, pe unde focul distrug[tor pustie=te p[m`ntul.
Astfel la Roma, Sf. P[rinte ]nc[ de atunci a ]nfiin\at o academie
teologic[ greco-catolic[ ]n limba rus[, care a scos ]ntre timp sute
de preo\i =i c[lug[ri ce formeaz[ armata alb[ a Papei =i care stau
gata dup[ Sf. r[zboi viitor s[ ]nceap[ opera lor misionar[. Papa
=i-a luat angajamentul fa\[ de guvernul SUA, Fran\a, Anglia,
Spania, America Latin[ c[ p`n[ la declan=area r[zboiului pe toate
c[ile de propagand[ s[ \in[ treaz[ lupta anticomunist[, sprijinind
=i aliment`nd prin to\i preo\ii catolici afla\i prin toate col\urile
p[m`ntului. Papa a declarat c[ adev[ratul r[zboi sf`nt este r[zboiul
viitor care va distruge comunismul. Dup[ acest r[zboi, armata lui
alb[ va realiza recre=tinarea lumii =i unirea tuturor bisericilor. Dup[
discu\ie ne-am desp[r\it ]n bune raporturi.
}ntrebare: Arat[ ]n continuare activitatea d-tale dup[ discu\iile
avute cu Montini ?
R[spuns: Dup[ discu\iile cu Montini, am f[cut o vizit[ la
Floren\a ex reginei Elena =i lui Mihai, pe care l-am informat asupra
tuturor celor ce am f[cut ]n ultimul timp =i ]ndeosebi asupra celor
discutate cu Montini. De la Floren\a am plecat la Milano unde era
un lag[r ]n care erau doi fo=ti cismari din Giurgiu, care fuseser[
respin=i la emigrare. Am stat cu ei de vorb[ =i dup[ ce am v[zut
c[ nu sunt comuni=ti, cu ajutorul lui Englesis - un consul englez
la Milano - am ob\inut viza pentru Australia. Pe c`nd eu m[ aflam
la Englesis, am primit un telefon de la Roma, de la delegatul
Consiliului Ecumenic, ]n care m[ anun\a c[ a primit dou[ telegrame
de la Londra pentru mine, una de la preotul G`ld[u =i una de la
maiorul Iliescu care ]mi cere ca, cu primul tren s[ plec la Londra.
Am plecat cu trenul spre Londra, oprindu-m[ o zi la Paris pentru
probleme biserice=ti. C`nd am ajuns la Londra, G`ld[u mi-a spus
c[ va trebui s[ fac o declara\ie public[, ]ntruc`t Oadams =i
156
superiorii lui sunt foarte intriga\i de ac\iunea mea ]n leg[tur[
cu tratativele duse cu Montini ]n numele bisericii ortodoxe
rom`ne. Eu am explicat tuturor ce anume am discutat. Dar,
]ntruc`t acolo era o ceart[ mare ]ntre biserica catolic[ =i cea
anglican[ - care are mai mare influen\[ - se ducea ac\iunea de
unificare a bisericii anglicane cu biserica ortodox[, pentru care
fapt G`ld[u mi-a f[cut propunerea acestei unific[ri, propunere
pe care eu am refuzat-o.
}n urma refuzului meu, s-a f[cut un consiliu parohial ]n Londra,
iar G`ld[u cu o parte din fugarii rom`ni a declarat c[ iese de sub
parohia mea =i trece la episcopul Trifa din SUA. Peste c`teva zile
am fost vizitat de Devis, care era secretarul meu dat de Oadams,
care mi-a comunicat c[ Oadams ar vrea s[ stea de vorb[ cu mine.
M-am dus la Oadams la ]ntrevedere, a spus c[-i pare r[u de ce s-
a ]nt`mplat ]ntre mine =i G`ld[u =i pentru a se drege acest lucru
este bine s[ m[ mai g`ndesc ce voi face, adic[ dac[ trec =i eu cu
ceilal\i preo\i rom`ni la biserica anglicano-rom`n[. De asemeni
m-a ]ntrebat ]n leg[tur[ cu ]ntrevederea cu Montini despre care i-
am relatat a=a cum s-au petrecut lucrurile. Eu i-am spus c[ prin
ianuarie 1951, dup[ ce voi sta de vorb[ cu preo\ii de pe continent
]i voi da r[spunsul, la care el a fost de acord. Scopul meu era ca
p`n[ atunci s[ vorbesc cu Carol pentru a-mi da el fondurile pentru
]ntre\inerea bisericii ca s[ r[m`n[ autonom[.
}ntruc`t preotul Darvarescu sosise din Jugoslavia am plecat
la Paris pentru deschiderea bisericii =i instalarea lui acolo ca
preot.
}ntrebare: Cum se explic[ faptul c[ ]n aceast[ perioad[ nu ai
]ntreprins nici o ac\iune anticomunist[ ?
R[spuns: Acum ]n majoritatea timpului eram preocupat de
problema mea =i a preo\ilor pe care ]i aveam ]n subordine, ce vom
face. }ns[ mi-am amintit c[ la Paris, cu ocazia deschiderii bisericii,
am vorbit la radio =i am f[cut un articol la <Nation Roumaine>.
Acestea au fost ]ndreptate ]mpotriva regimului din \ar[, pentru a
influen\a pe fugarii rom`ni ]n lupta anticomunist[. De asemeni,
157
]n discu\iile neorganizate =i personale, eu ]mi manifestam atitudinea
mea du=m[noas[ regimului din RPR.
}ntrebare: Continu[ =i arat[ ce ai f[cut la Londra ?
R[spuns: De la Londra am plecat ]n Germania Occidental[.
Austria, Italia =i Turcia pentru a sta de vorb[ cu preo\ii fugari
rom`ni care vor r[m`ne cu mine sau vor trece de partea lui G`ld[u.
Deasemeni am f[cut slujbe biserice=ti ]n diferite centre unde erau
rom`ni. Astfel, prima dat[ m-am dus la preotul Vasilovschi, ]ntr-
un or[=el din Germania Occidental[ zona englez[, apoi la Baden-
Baden la preotul Stefart, la München unde am f[cut o slujb[
religioas[, de unde am plecat ]n Austria la Salzburg. Aici am f[cut
iar[=i o slujb[ =i am luat declara\ia preotului Corobeanu, care
deservea ca preot al bisericii rom`ne.
Din Salzburg am plecat la Gratz unde am r[mas 2-3 zile, ]n
care timp am f[cut un serviciu religios de Anul Nou 1951 =i apoi
am plecat la Roma.
La Roma am vorbit cu preotul Surtucan =i am f[cut un serviciu
religios ]ntr-un lag[r de l`ng[ Roma. De la Roma am plecat cu
avionul la Isatmbul. La Istambul m-am prezentat patriarhului ecu-
menic al Istambulului Atenagora, c[ruia i-am ar[tat situa\ia critic[
material[ ]n care se afl[ biserica ortodox[ rom`n[ din exil =i
totodat[ i-am ar[tat c[ ]n urma ac\iunii preotului G`ld[u - pe care
el o cuno=tea de la mine dintr-o scrisoare - at`t eu c`t =i preo\ii din
eparhia mea suntem amenin\a\i s[ ne pierdem autonomia pentru
]ndeplinirea asisten\ei religioase ortodoxe. }n consecin\[ i-am cerut
s[-mi dea un act oficial din partea patriarhiei, ]n care s[ m[
recunoasc[ pe mine ca pe arhiepiscop =ef al bisericii ortodoxe
rom`ne din exil cu dreptul de a reprezenta ]ntreaga biseric[
ortodox[ rom`n[ din \ar[, pe tot timpul c`t \ara va fi sub regimul
comunist. Cu acest act, urma ca eu s[ m[ prezint autorit[\ilor
respective turce=ti sau Transiordaniene =i s[ ]ncasez toate veniturile
propriet[\ilor bisericii rom`ne=ti at`t din Turcia c`t =i din
Transiordania (Ierusalim). Patriarhul Atenagora mi-a cerut s[ mut
re=edin\a episcopiei din Londra ]ntr-un centru realmente
158
ortodox. Eu am spus c[ momentan nu pot s[ dau nici un
r[spuns, ci dup[ ce m[ voi consulta cu consilierii mei, cu ex
regele Carol. }nso\it de preotul ortodox rom`n Teofil Luca -
plecat din \ar[ de 30-40 de ani - am plecat la Smirna unde se
afla un grup de fugari macedoneni rom`ni (arom`ni) fugi\i
din Grecia, care mi-au cerut s[ m[ duc s[ le oficiez c`teva
slujbe religioase^
Am revenit la Istambul unde am mai r[mas circa o s[pt[m`n[,
timp ]n care am vizitat pe to\i rom`nii =i am luat contact cu
autorit[\ile turce=ti, c`t =i frunta=ii fugarilor bulgari, unguri, etc,
pentru a m[ informa de felul lor de via\[ =i eventuala mea stabilire
]n Turcia. Pre=edintele asocia\iei turcilor n[scu\i ]n Rom`nia,
Homdi mi-a adus ziari=ti turci la hotel unde le-am dat un interviu
asupra situa\iei economice, politice, militare, sociale =i culturale
din \ar[, despre motivele care m-au determinat s[ fug din \ar[ =i
despre organiza\iile anticomuniste compuse din fugarii rom`ni
din str[in[tate. Deasemeni am f[cut un apel c[tre poporul turc
ca s[ sprijine pe fugarii rom`ni =i s[ lupte pentru <eliberarea>
|[rii Rom`ne=ti, a=a cum au luptat ]n Coreia.
Cu acestea am terminat activitatea mea la Istambul =i am plecat
iar[=i ]n Italia.
}ntrebare: Arat[ ]n continuare activitatea d-tale ]n Italia =i mai
departe ?
R[spuns: De la Istambul am venit cu avionul p`n[ la Roma de
unde am luat trenul spre Fran\a la Monte Carlo, unde am stat
dou[-trei zile la Mihai R[utu, c[ruia i-am spus chestiunea cu
G`ld[u =i c[ am fost pe continent =i to\i preo\ii au r[mas de partea
mea. Men\ionez c[ R[utu era membru ]n consiliul parohial. Aici
am vorbit la radio, d[ndu-mi cuv`ntul R[utu. Discursul a avut
acela=i caracter ]mpotriva regimului din RPR. De la Monte Carlo
am plecat spre Spania la Barcelona unde am r[mas o zi vizit`nd
c`teva familii de rom`ni stabili\i de mult[ vreme acolo. De la
Barcelona am plecat la Madrid unde am r[mas circa o s[pt[m`n[.
}n acest timp am fost primit ]n audien\[ de c[tre Franco, fiind dus
159
de ministrul Dumitrescu, care este singurul din fo=tii mini=tri
monarhi=ti care =i-a p[strat toate prerogativele diplomatice,
deoarece Franco ]i subven\ioneaz[ ]ntreaga rela\ie a=a cum a fost
ea ]n timpul monarhiei, ]i recunoa=te actele =i pa=apoartele ce le
elibereaz[.
Acesta a organizat ora de radio de la Madrid, care este cel mai
feroce ]n propaganda lui anticomunist[, iar el este un mare
anticomunist. La Franco a fost mai mult o vizit[ protocolar[ cu
prilejul c[reia eu i-am mul\umit pentru sprijinul ce-l acord[
fugarilor rom`ni, asigur`ndu-l c[ to\i cei care au m`ncat o p`ine
spaniol[ nu vor uita acest lucru. Aici, la Madrid, se afl[ fostul
director al ziarului <Universul> Stelian Popescu; fostul director
al ziarului <Curentul> Pamfil +eicaru; fostul consilier al Cur\ii de
Apel Bucure=ti Criv[\, prin\ul Sturdza cu so\ia lui, care a fost cu
mine ]n ]nchisoarea din Jugoslavia, generalul Chirnoag[, prin\ul
Nicolae =i to\i frunta=ii legionari simi=ti (Horia Sima, Ia=inschi,
Boroborra, Sturza, fostul ministru de externe). Eu am vizitat pe
mai mul\i cu care am avut un schimb de cuvinte f[r[ importan\[.
Am fost la fica lui Franco, care este c[s[torit[ cu =eful protocolului
de la pre=edin\ie, pe care o cunoscusem ]n casa avocatului R[utu
la Paris; aici am participat la o mas[, unde erau invita\i majoritatea
diploma\ilor ai \[rilor apusene din Madrid. Fiind rugat de gazd[,
am f[cut un expozeu general asupra Rom`niei privind situa\ia din
toate punctele de vedere ast[zi, am ar[tat motivele fugii mele din
\ar[, apoi perioada din Jugoslavia precum =i lupta anticomunist[
pe care o desf[=uram eu ]n prezent ]n r`ndurile emigran\ilor rom`ni.
Cu acest prilej, ultimul ministru al Spaniei din Bucure=ti, a c[rui
fic[ este c[s[torit[ cu un inginer rom`n ]n Madrid, a \inut un
discurs anticomunist ]n care arat[ diferite date privind situa\ia
economic[ din \ar[, din care rezult[ c[ este foarte bine informat.
Dup[ aceia am fost la Stelian Petrescu - pre=edintele societ[\ii
Hispano-Rom`ne, care era =i consilierul =i referentul juridic al
episcopiei mele. Cu acesta am discutat problemele religioase re-
spective =i mi-a spus c[ a doua zi are audien\[ la Franco, c[ruia
160
vrea s[-i cear[ permisiunea ca ]n cadrul societ[\ii s[ oficiez eu la
morm`ntul eroului necunoscut spaniol un parastas ortodox pentru
Mo\a =i Marin, care au murit pentru =i pe p[m`ntul spaniol.
Franco men\ion`nd c[ face o prim[ excep\ie, a aprobat ca s[
se fac[ acest parastas ortodox la care au participat to\i rom`nii =i
reprezentan\ii autorit[\ilor spaniole, ]n afar[ de legionarii
simi=ti.
Am fost ]n Portugalia, la Lisabona, prin 1950 sau 1951, pentru
a face o slujb[ a ]nmorm`nt[rii lui Pangal, care murise =i fusese
]ngropat f[r[ preot, ]ntruc`t preo\ii catolici nu acceptaser[ s[
participe la aceast[ ]nmorm`ntare.
}n Portugalia am r[mas cam o s[pt[m`n[, fiind g[zduit la fostul
rege Carol II.
Pe Carol ]l interesa soarta fiului s[u =i soarta arhimandritului
Martinian Ivanovici, care celebrase la Paris c[s[toria lui Carol cu
Elena Lupescu =i avusese din aceast[ cauz[ nepl[ceri cu legionarii,
nepl[ceri care au dus la caterisirea lui de c[tre mitropolitul Visarion
Puiu, omul legionarilor.
Carol locuie=te la Lisabona, la Estoryl, ]ntr-un palat foarte
frumos care este proprietatea lui.
La Estoryl este o mic[ colonie regeasc[ compus[ din regi care-
=i a=teapt[ tronurile. Dintre toate palatele acestor fo=ti regi, palatul
lui Carol este cel mai frumos.
C`t am stat la Carol acesta a dat o recep\ie ]n palatul s[u, la
care au participat to\i fo=tii regi stabili\i la Estoryl =i mai mul\i
diploma\i invita\i de Carol.
Carol voia prin aceast[ recep\ie s[ arate invita\ilor c[ =eful
Bisericii rom`ne, adic[ eu, am venit a discuta cu =eful Casei
Domnitoare rom`ne, adic[ cu fostul rege Carol, probleme
rom`ne=ti. Acesta a fost un aspect al recep\iei. Al doilea aspect:
Carol urm[rea ca eu s[ ar[t lui Mihai prestigiul de care se bucur[
Carol al II-lea.
Carol are o foarte bun[ situa\ie material[ pe care =i-a f[cut-o
]n special ]n timpul r[zboiului. El este bun prieten cu
161
pre=edintele Portugaliei =i cu ambasadorul american la Lisabona.
La recep\ia pe care a dat-o, Carol ar[ta foarte bine, era bine
dispus =i era ]mbr[cat ]n uniforma de general de gard[ al fostei
armate rom`ne.
19 februarie 1954, Bucure=ti. Interogatoriul a ]nceput la ora 8
=i s-a terminat la ora 14.
}ntrebare: }n procesul verbal de interogatoriu din 18 februarie
1954 ai ar[tat c[ ai plecat ]n Portugalia. Continu[ =i arat[ activitatea
d-tale mai departe ?
R[spuns: De la Madrid am plecat cu trenul la Lisabona; aici
am fost a=teptat de ministrul Casei Regale a lui Carol, Urd[reanu
care m-a luat cu ma=ina p`n[ la Estoryl, la re=edin\a ex regelui
Carol II. La Estoryl am fost g[zduit timp de o s[pt[m`n[ la ex
regele Carol. A doua zi ]mpreun[ cu Carol, Urd[reanu, generalul
Ulea, profesorul Busuioceanu, consulul Dumitrescu =i cu ]nc[
c`\iva rom`ni fugari, al c[ror nume nu-l re\in, am fost la Lisabona
]n cimitirul central =i am oficiat ]nmorm`ntarea fostului ministru
Pangal. Cu acest prilej s-a hot[r`t ca to\i rom`nii s[ se ]ntrunesc[
a treia zi la Carol, unde am f[cut o liturghie. Revenind la Estoryl,
am ]nceput discu\iile cu Carol asupra urm[toarelor subiecte:
}nt`i i-am f[cut un expozeu general asupra activit[\ii mele de
la plecarea lui din Londra. I-am relatat pe larg ]ntrevederea avut[
cu prin\ul - =eful Casei de Hohenzolern - comunic`ndu-i hot[r`rea
acestuia ca pe viitor s[-l abandoneze pe Nicolae =i-l va sus\ine pe
regele Mihai. I-am ar[tat apoi c[, ceea ce prevenisem: ruptura cu
consiliul anglican,s-a produs; =i c[ ]n general de la 1 februarie
1951 at`t eu c`t =i preo\ii mei am r[mas f[r[ salarii =i f[r[ fonduri
de asisten\[ religioas[.
I-am ar[tat c[ pe l`ng[ motivele locale care m[ detremin[ s[
mut re=edin\a episcopiei de la Londra la Paris, patriarhul Atenagora
de la Istambul mi-a condi\ionat recunoa=terea mea ca episcop =ef
al bisericii ortodoxe rom`ne din exil =i p`n[ la <eliberarea> \[rii,
ca reprezentant legal al ]ntregii biserici ortodoxe rom`ne,
162
numai dac[ mut re=edin\a episcopiei din Londra. Carol mi-a
cerut s[ fac un expozeu detaliat asupra stadiului popularit[\ii
regelui Mihai, comentariile rom`nilor fugari ce se fac pe seama
comitetului na\ional rom`n rupt ]n dou[: R[descu =i Vi=oianu
=i ce cred eu despre zisa vinov[\ie a generalului Laz[r, care
era acuzat c[ este omul guvernului Groza.
Mi-a cerut s[-i comunic cele discutate cu ceilal\i preo\i =i
consilieri care nu se duc la anglicani.
La cele relatate de mine, el mi-a cerut s[-i fac c`t stau la el un
proiect de buget, pentru tote cheltuielile episcopiei mele ca s[
pot[ da dispozi\ie lui Urd[reanu, s[ poat[ trimite bani preo\ilor.
Asupra mut[rii episcopiei din Londra, el a spus c[ este de acord
s[ mut re=edin\a deocamdat[ la Paris, cu caracter provizoriu
deoarece el crede c[ este bine ca re=edin\a permanent[ a episcopiei
s[ fie pe l`ng[ una dintre cele dou[ patriarhii ortodoxe Istambul
sau Ierusalim.
Totodat[ Carol mi-a precizat ca pe viitor to\i preo\ii rom`ni,
care vor primi salariu din bugetul lui, s[ le cer s[-mi fac[ lunar un
raport detaliat de activitate strict religioas[ =i de activitate a lor
anticomunist[, d`nd toate informa\iile pe care ei eventual le vor
culege de la noii rom`ni fugi\i din \ar[. Mi-a mai precizat iar[=i,
c[ el cere ca la toate slujbele biserice=ti oficiale, la toate serb[rile
rom`nilor fugari, tedeumurile rug[ciunile care se fac la diferite
anivers[ri ca 10 mai, 24 ianuarie, etc. preo\ii s[ pomeneasc[ ]nt`i
numele lui, cu calitatea sa de =ef al Casei Regale rom`ne =i apoi
numele cu titlu de rege legal al Rom`niei Mihai I =i regina Ana,
f[r[ a mai pomeni pe regina mam[ Elena =i Nicolae.
Mi-a spus iar[=i c[ ]l trimite pe generalul Ulea la Paris s[ rezolve
situa\ia ofi\erilor rom`ni fugari, prin fixarea soldelor ce urmeaz[
s[ le primeasc[ ]n mod regulat de la misiunea militar[ american[,
p`n[ la ]nfiin\area armatei Atlanticului.
}n discu\iile avute cu Carol, acesta a \inut s[-mi recomande ]n
deosebi s[ m[ apropii c`t mai mult de regina Ana =i s-o \in ]n
curent cu toate problemele fugarilor rom`ni c`t =i din \ar[.
163
 }ntrebare: Arat[ ce ai r[spuns d-ta la cele crezute de Carol cu
privire la ex regele Mihai, generalul Laz[r =i cearta dintre R[descu
=i Vii=oianu ?
R[spuns: Eu am ar[tat lui Carol c[ Mihai se bucur[ de mare
polpularitate ]n r`ndurile fugarilor rom`ni =i propaganda simist[
nu a avut nici un efect.
Asupra generalului Laz[r i-am comunicat tot ceea ce aflasem
=i eu de la Mihai R[utu.
Se sus\ine c[ generalul Laz[r a plecat din \ar[ cu ]nvoirea
guvernului rom`n, cu pa=aport legal RPR, c[ so\ia lui =i fica
primesc ]n mod regulat pensia ]n \ar[, c[ ]n 1950 =i-a scos sora
din \ar[, c[ este la Paris =i c[ toate aceste favoruri li s-au f[cut
numai ca el, prin tot felul de intrigi, prin induceri ]n eroare =i
sfaturi gre=ite s[ fac[ pe regele Mihai s[-=i piard[ popularitatea =i
s[ fac[ desordine ]n r`ndul fugarilor.
Dup[ verificare s-a constatat c[ nu a fost adev[rat =i a r[mas
mai departe aghiotantul lui Mihai. Asupra Comitetului Na\ional
Rom`n rupt ]n dou[, frac\iunile R[descu =i Vi=oianu, majoritatea
frunta=ilor politici rom`ni fugari sunt de partea lui R[descu =i
consider[ c[ Mihai a f[cut o mare gre=eal[ c`nd a recunoscut ca
legal[ frac\iunea lui Vi=oianu. Frac\iunea R[descu, pentru a-=i
cosolida situa\ia, cu aprobarea =i concursul moral =i material al
americanilor, a ]nfiin\at <asocia\ia rom`nilor fugari>. Acest[
asocia\ie =i-a ]nfiin\at filialele ]n toate \[rile unde se aflau de la 12
fugari rom`ni ]n sus, p[str`nd o permanent[ leg[tur[, trimi\`ndu-
le fonduri =i un buletin informativ tip[rit la New York =i instruc\iuni
pentru organizarea manifest[rilor =i propagandei anticomuniste.
}ntrebare: Clarific[ acum felul cum s-au ]ndeplinit cele cerute
de Carol cu privire la acele rapoarte pe care trebuiau s[ le fac[
preo\ii ?
R[spuns: C`nd am trecut prima oar[ pe la fiecare preot, dup[
ce ei primiser[ deja ultimul salariu de la Carol le-am explicat
fiec[ruia cele cerute de Carol =i astfel ei au ]nceput s[ fac[, de
la acea dat[ aceste rapoarte.
164
}ntrebare: Ce f[cea Carol cu informa\iile date de preo\i ?
R[spuns: Carol organiza diferite ceaiuri cu diploma\ii str[ini
=i voia s[ le arate acestora c[ el este informat =i \ine leg[tura cu
Rom`nia.
}ntrebare: Cu cine a aranjat Carol ca ofi\erii fugari rom`ni s[
primeasc[ sold[ de la misiunea american[ =i ce altceva \i-a mai
spus el cu privire la acest lucru ?
R[spuns: Carol mi-a povestit c[ atunci c`nd a fost ]n America,
majoritatea timpului a fost ocupat cu delega\ii ministerului de
r[zboi american, pentru predarea armamentului lucrat ]n fabrica
sa =i c[ ]ntre timp a fost =i pe la departamentul de stat american,
unde a ar[tat situa\ia critic[ a ofi\erilor rom`ni de la Paris, care
a=teapt[ de un an de zile ]nfiin\area armatei Atlanticului =i a cerut
ca p`n[ la ]nfiin\area misiunii militare americane de la Paris, s[
dea solde acestor ofi\eri. El nu mi-a precizat cu cine anume a
vorbit. Discut`nd cu Carol asupra datei ]nceperii r[zboiului, el
mi-a spus c[ din toate informa\iile =i discu\iile avute cu SUA, el
crede c[ r[zboiul se va declan=a sigur ]n prim[vara anului 1954,
deoarece la acea vreme toate comenzile de armament, provizie,
etc., sunt ]ndeplinite.
}ntrebare: Ce cuno=ti d-ta despre fabrica de armament a lui
Carol ?
R[spuns: Din spusele lui Carol, cu doi-trei ani ]nainte de a
intra America ]n cel de-al doilea r[zboi mondial el a cump[rat o
mic[ fabric[ de armament ]n apropiere de New York, nu =tiu locul
precis, pe care treptat, treptat a m[rit-o, ajung`nd ]n ultimul timp
s[ fac[ din ea una din cele mai mari fabrici de armament din
America. El mi-a spus c[ tot ce a agonisit o via\[ ]ntreag[ la un
loc, nu face nici a zecea parte din ceea ce a reu=it s[ c`=tige cu
aceast[ fabric[ ]n acele campanii de lucru ale r[zboiului trecut =i
a r[zboiului ce vine. El a spus c[ acolo se fac tot felul de arme,
f[r[ a-mi specifica ce anume.
}ntrebare: Arat[ alte discu\ii pe care le-ai avut cu Carol ?
R[spuns: Momentan nu-mi amintesc discu\ii pe care s[ le fi
165
avut cu Carol, ]n afar[ de cele ar[tate, ]ns[, \in s[ men\ionez c[
odat[ pe lun[ ]n palatul lui Carol din Estoryl se organizeaz[ un
ceai diplomatic. La un astfel de ceai am participat =i eu.
Au fost invita\i to\i mini=trii diploma\i din Lisabona. (Nu este
nici unul deplasat din lag[rul comunist.) To\i ata=a\ii militari,
autorit[\ile portugheze, ]n frunte cu pre=edintele Salazar =i to\i ex
regii stabili\i la Estoryl. (Regele Umberto al Italiei, Otto al
Austro-Ungariei, contele de Paris al Fran\ei, Ioan al Bulgariei,
unul din fii Kaizerului, Juan Carlos pretendentul la tronul
Spaniei, regele Leopold al Belgiei =i membrii casei lui Carol.
Acest ceai nu a avut un caracter de festivitate ci numai o
reuniune prieteneasc[.
}ntrebare: Continu[ =i arat[ activitatea d-tale mai departe ?
R[spuns: De la Estoryl am plecat cu trenul spre Paris unde am
r[mas o zi, dou[, ]n care timp m-am ocupat de probleme strict
biserice=ti. De la Paris am plecat la Londra unde am avut o
consf[tuire cu membrii consiliului eparhial c[rora le-am f[cut
cunoscut[ problema hot[r`rii luate de a muta sediul episcopiei de
la Londra la Paris. Am f[cut c`te o adres[ lui Oadams =i
Arhiepiscopului Londrei ]n care le-am mul\umit de ajutorul dat =i
le-am spus c[ interesele episcopiei cer s[ mut re=edin\a la Paris.
Astfel am plecat cu tot bagajul =i actele episcopiei la Paris, unde
le-am dus la avocatul R[utu.
20 februarie 1954, Bucure=ti.
Interogatoriul a ]nceput la ora 8 =i s-a terminat la ora 14.
}ntrebare: }n procesul verbal de interogatoriu din 19.02.1954
ai ar[tat c[ ai plecat de la Londra la Paris. Arat[ activitatea d-tale
dup[ ce ai ajuns la Paris, mai departe ?
R[spuns: Dup[ ce am ajuns la Paris am dus toate actele
episcopiei =i bagajul la locuin\a lui R[utu =i timp de o s[pt[m`n[,
am c[utat locuin\[, g[sind pe b-dul Michel l`ng[ Sena. O camer[
am f[cut-o locuin\a mea, iar ]ntr-una am instalat cancelaria
episcopiei, pun`nd ca director al cancelariei pe Nicu Baciu, care
166
avea misiunea de a se ocupa cu rezolvarea coresponden\ei
venit[ la episcopie =i trimeas[, c`t =i cu centralizarea
rapoartelor religioase =i informative f[cute de preo\i pentru
ex regele Carol II. Acum intervine o perioad[ neclar[ pentru
mine, perioada martie - aprilie.
}n prezent memoria nu m[ ajut[ s[ le clarific cu certitudine.
+tiu doar c[ acuma trebuia s[ trec pe la fiecare preot ]n parte,
pentru a-i pune la curent cu cele discutate cu Carol. +tiu c[ am
f[cut acest lucru, ]ns[ nu pot preciza c`t am stat ]n fiecare loc =i ce
anume am mai f[cut ]n acest timp.
}mi amintesc de un singur caz doar, luat aparte, de preotul
Vasilovschi care avea fata bolnav[ =i de care m-am ocupat mai
mult, ]ns[ nu pot preciza c`t anume.
}ntrebare: Ce preo\i ai anun\at ]n acest interval de cele discutate
cu Carol ?
R[spuns: Ca s[ fiu corect, eu nu pot preciza ce preo\i am
anun\at, ]ns[ din cele ce mi-a comunicat av. Nicu Baciu, c[ a
primit rapoarte de la to\i preo\ii, rezult[ c[ eu i-am anun\at^ Se
poate s[-i fi anun\at prin coresponden\[, ]ns[ cu Vasilovschi am
vorbit sau la Paris sau la el acolo ]n Germania, zona englez[.
}ntrebare: Asupra acestui capitol o s[ mai revenim.
Din interogatoriile mai vechi: 9 aprilie 1953.
La Istambul am plecat ]n urma unei consf[tuiri cu consiliul
parohial al episcopiei, care se compunea din: maior Iliescu, R[utu,
Bercu, Bischof, Papanace, Stelian Popescu, Raul Bossy, maior
Croitoru, colonel Neferu, inginer Traian Ni\escu, avocat Nicolae
Baciu, Gogu Constantinescu.
21 februarie 1954, Bucure=ti.
Interogatoriul a ]nceput la ora 8 =i s-a terminat la ora 14.
Cu comandorul Vasilescu m-am dus ]mpreun[ s[-l vizitez pe
Visarion Puiu, care se afla abandonat de to\i fugarii ]ntr-un azil de
b[tr`ni catolici de l`ng[ Cannes. L-am g[sit bolnav ]n pat =i m-a
167
rugat s[-i dau o m`n[ de ajutor s[ poat[ ie=i din acel azil s[-=i
]ngrijeasc[ s[n[tatea =i s[ tr[iasc[ mai omene=te, men\ion`nd c[,
catolicii special l-au l[sat ]n aceast[ mizerie, s[-l for\eze s[ treac[
la catolicism. El mi-a declarat c[ de=i dore=te s[ r[m`n[ ]n legea
lui str[mo=easc[, totu=i simte c[ este la cap[tul puterilor =i nu mai
poate duce lupta =i responsabili de trecerea lui la catolicism vor fi
mai to\i rom`nii fugari, care l-au abandonat.
Impresionat de toate acestea, i-am dat un costum de haine de
al meu =i o sum[ de bani, nu-mi amintesc c`t, spun`ndu-i s[ aib[
]n vedere, c[ dup[ ce voi rezolva problema propriet[\ilor din Ori-
ent, ]i voi trimite lunar banii necesari. Dup[ aceasta am plecat cu
vaporul la Istambul, unde eram ]nt`mpinat de profesorul Decei
Aurel de la comitetul rom`n, comandorul Abeles, fostul consul al
Rom`niei monarhice, Malioglu, fostul comisar de siguran\[ Mircea
Vasilache, Iorgulescu, Hamdi Nusuret =i al\ii pe care nu-i re\in.
Dup[ ce mi-au f[cut o primire festiv[, deoarece ei au crezut c[
mi-am mutat complect sediul la Istambul, am plecat ]n ora= =i am
luat o camer[ la hotelul central din Istambul.
La acest hotel am r[mas o s[pt[m`n[, timp ]n care mi-am c[utat
o locuin\[, pentru faptul c[ inten\ionam s[ stau mai mult timp.
Am g[sit un apartament de trei camere, unde m-am mutat lu`nd
cu mine =i pe t`n[rul Ion Bodea, venit de cur`nd din \ar[ care ]mi
venea ca un fel de secretar.
}ntrebare: Continu[ cu activitatea d-tale ?
R[spuns: }mpreun[ cu Aurel Decei =i cu Abeles am fost la
patriarhul Atenagora, c[ruia i-am adus la cuno=tin\[ c[ mi-am
mutat re=edin\a din Londra a=a cum dorise el. El mi-a spus c[
dac[ vreau =i m[ simt ]n stare s[ preiau asupra mea ]ntreaga
r[spundere de reprezentant al bisericii ortodoxe rom`ne, ]n aceast[
calitate, ]nainte de a intra ]n posesia bunurilor rom`ne=ti din Turcia,
eu trebuie s[ rezolv vechea problem[ a bunurilor patriarhiei
ecumenice, bunuri aflate ]n Rom`nia, care p`n[ ast[zi nu au
fost r[scump[rate. El mi-a cerut s[ dau o declara\ie, ]n care s[
men\ionez calitatea mea recunoscut[ de patriarhie, aceia de
168
reprezentant legal al ]ntregii biserici rom`ne=ti, declara\ie ]n care
eu s[ ar[t c[ recunosc dreptul de proprietate al patriarhiei
ecumenice asupra tuturor p[durilor =i mo=iilor avute ]n \ar[, =i ca
=ef al bisericii rom`ne=ti, voi desp[gubi patriarhia ecumenic[
pentru toate aceste bunuri.
Pus ]n fa\a acestei noi probleme ridicate de patriarhul
Atenagora, ei i-am spus c[ momentan nu pot s[-i dau astfel de
declara\ie =i c[ urmeaz[ s[ m[ consult cu consilierii episcopiei
mele asupra acestei probleme. V[z`nd c[ pe cale legal[ nu pot
intra ]n posesia bunurilor rom`ne=ti, am angajat un mare avocat
turc, care s-a ocupat =i cu alte probleme juridice, al c[rui nume
nu-l mai re\in, pentru a ]ncerca pe calea juridic[, f[r[ actul
patriarhiei s[ intru ]n posesia bunurilor ar[tate. Aceast[ ac\iune
juridic[ a durat c`teva luni, f[c`ndu-m[ s[ cheltuiesc mari sume
de bani =i tot felul de interven\ii, care p`n[ la urm[ s-a soldat cu o
nereu=it[ din cauza patriarhului care urm[rea aceast[ chestiune.
}n Istambul am stat p`n[ ]n septembrie 1951. Pe l`ng[ lupta pe
care am dus-o pentru c`=tigarea bunurilor mai sus ar[tate ]n acest
interval, eu m-am ocupat de ]ntreaga situa\ie a fugarilor rom`ni
cu care am stat de vorb[ =i pe care am c[utat s[-i plasez la lucru
prin interven\iile fostului ambasador turc Suphi Tanrioer. Am vorbit
de c`teva ori la radio ]mpotriva regimului din RPR. De asemeni
am vorbit la s[rb[torirea de 10 mai, care a avut loc la Istambul cu
to\i fugarii rom`ni, discurs care era ]ndreptat ]mpotriva RPR; am
acordat diferite interviuri la ziari=tii turci, ]n care ]mi manifestam
atitudinea mea du=m[noas[ fa\[ de RPR. Am participat la o
reuniune a asocia\ilor turci n[scu\i ]n Rom`nia de sub pre=edin\ia
lui Suphi, la care am luat cuv`ntul, asigur`ndu-i pe cei prezen\i c[
]n cur`nd se vor ]ntoarce ]n \ara ]n care s-au n[scut, discurs ]ndreptat
impotriva RPR.
La Decei acas[ a avut loc un ceai, unde am fost =i eu invitat
g[sind acolo toat[ lega\ia american[ din Turcia, ]n frunte cu
ministrul. Aci Decei a \inut s[ m[ prezinte ca pe un mare
anticomunist, dup[ care ministrul american a cerut s[ le povestesc
169
impresiile mele din \ar[, sub regimul comunist =i ]ndeosebi
impresiile formate din spusele ultimilor fugari rom`ni cu care eu
am stat de vorb[.
Eu am ar[tat unele date chiar cu exager[ri, cu privire la unele
m[suri luate de regimul actual din RPR =i alte lucruri ]mpotriva
RPR =i scopul de a ad[uga =i eu ceva la toate cele cunoscute chiar
exagerate =i impresionate pentru a-i face s[ dezl[n\uiasc[ c`t mai
cur`nd r[zboiul.
Cu procesul de care am ar[tat, nu am putut rezolva nimic =i
atunci m-am hot[r`t s[ plec din Istambul spre Ierusalim pentru a
]ncerca s[ intru ]n posesia bunurilor din Transiordania.
Din Istambul am plecat cu vaporul la Beiruth. Aici fiind stabilit
comandorul Udrischi, fost ajutant regal, azi angajat ca pilot la
compania de avia\ie libanez[, care-mi era un vechi prieten din
\ar[, am r[mas la el pentru un timp, ]nainte de a trece la Ierusalim.
}n Beiruth am descoperit o adev[rat[ colonie de rom`ni fugari,
destul de mare, care era deservit[ de preotul grec Moraitache,
care fusese la biserica greac[ din Bucure=ti ]n 1946, expulzat din
\ar[, ast[zi devenit preot rom`n =i mare anticomunist. Totodat[ ]n
Beiruth am g[sit o serie de conduc[tori biserice=ti, foarte
importan\i, pentru problemele interne ale bisericii cre=tine.
22 februarie 1954, Bucure=ti.
Interogatoriul a ]nceput la ora 8 =i s-a terminat la ora 14.
}ntrebare: }n procesul verbal de interogatoriu din 20 februarie
1954 ai ar[tat c[ din Beiruth te-ai deplasat ]n mai multe \[ri din
orient. Arat[ unde anume te-ai deplasat =i pentru ce ?
R[spuns: Primul drum pe care l-am f[cut din Beiruth a fost la
Ierusalim (jum[tatea ora=ului din Transiordania). Aici am venit
]nt`i pentru chestiuni biserice=ti =i al doilea pentru a trata cu
patriarhul ortodox al Ierusalimului luarea ]n posesie a bunurilor
biserice=ti rom`ne din Transiordania.
Patriarhul Ierusalimului, spre deosebire de patriarhul
Constantinopolului a fost foarte bine voitor =i loial fa\[ de mine.
170
El mi-a eliberat imediat actul prin care m[ recunoa=te ca
episcop, =ef al bisericii ortodoxe rom`ne din exil, act cu care
m-am prezentat la autorit[\ile Transiordaniene pentru a fi pus
]n posesia bunurilor mai sus men\ionate. Dintre toate bunurile
rom`ne=ti din Transiordania cel care valora mai mult =i putea
aduce un venit serios, era c[minul rom`nesc, cl[dire nou[
f[cut[ ]n Ierusalim de patriarhul Miron. }n timpul r[zboiului
arabo-israelit, acest c[min a fost bombardat =i c`nd m-am dus
s[-l iau ]n primire am constatat c[ era nelocuibil, iar pentru
repara\ii necesita o sum[ foarte mare. Al doilea bun important
se afla pe malul Iordanului, o m[n[stire cl[dit[ tot sub
patriarhul Miron, care are o mare livad[ cu pomi, circa 3-4
ha., livad[ care a produs numai at`ta timp c`t o pomp[
mecanic[ a func\ionat, deoarece ]n acea regiune lipsit[ de ploi,
pomii ne uda\i artificial se uscau, a=a cum jum[tate din livada
m`n[stirii s-a =i uscat.
}mpreun[ cu stare\ul m`n[stirii, fost c[lug[r la m`n[stirea
Neam\, plecat din \ar[ de vreo 20 de ani, originar din Bucovina,
am ]ncercat s[ repar[m motorul pompei =i ]ntreaga instala\ie, ]ns[
la atelierul mecanic din Ierusalim mi-a spus c[ at`t motorul c`t =i
instala\ia sunt vechi =i uzate =i nu se mai poate face nimic cu ele.
De aici am f[cut o adres[ oficial[ pre=edintelui comitetului
rom`n de la New York Vi=oianu, cer`ndu-i s[ ne trimit[ din
fondurile comitetului o pomp[ =i instala\iile necesare din America.
Aceast[ livad[ nu ar fi putut aduce venit dec`t dup[ 2-3 ani de
func\ionare a pompei.
Vi=oianu a promis c[ va trimite, ]ns[ p`n[ la r[pirea mea
nu a trimis nimic.
Alte lucruri rom`ne=ti erau ]n ora=ele Ierihon =i Bethleem,
reprezentate prin c`teva case particulare l[sate mo=tenire de ni=te
foste c[lug[ri\e rom`nce ce muriser[ la Ierusalim. Dintre toate
aceste case singurele care se prezentau ]n stare bun[, care puteau
fi ]nchiriate, earu numai dou[ din Ierusalim. Acestea ]ns[, c`nd a
venit valul mare de refugia\i din Palestina Israelit[ au fost
171
rechizi\ionate pentru refugia\ii arabi =i toate ]ncerc[rile mele de a
le elibera au fost zadarnice.
}n consecin\[ toate sursele de venit din Transiordania, cu care
eu speram s[-mi echilibrez bugetul episcopiei s-au dovedit
inexistente.
23 februarie 1954, Bucure=ti.
Interogatoriul a ]nceput la ora 8 =i s-a terminat la ora 14.
}ntrebare: }nainte de a pleca din Orientul apropiat arat[ ]n ce
alte localit[\i ai fost ?
R[spuns: Am fost la Damasc, capitala Siriei =i ]n Alexandria -
Egipt.
}ntrebare: Pentru ce ai fost acolo =i arat[ activitatea d-tale ]n
aceste localit[\i ?
R[spuns: }n Damasc am fost sf[tuit de grupul de rom`ni din
Beiruth (Udrischi, Vasiu Decebal =i Spuza Nicolae =i ]n deosebi
de Knezovici, care nu mi-a ascuns c[ americanii ar fi foarte
mul\umi\i dac[ eu m-a= duce la Damasc s[ conving pe patriarhul
ortodox al Antiohiei =i Damascului de libertatea religioas[ =i
libert[\ile regimului din \[rile democrate (comuniste) =i totodat[
s[ stau de vorb[ cu episcopii care au fost indu=i ]n eroare de propa-
ganda comunist[. Patriarhul Antiohiei, un b[tr`n de 75 de ani, =i-
a f[cut studiile ]n Rusia \arist[ =i a fost coleg de facultate cu actualul
patriarh al Uniunii Sovietice Alexei.
}n vara anului 1951, el a fost invitat de patriarhul Alexei s[
vin[ la Moscova, s[ participe la un congres bisericesc. Cu
acesst[ ocazie, patriarhul Antiohiei a fost dus ]n c`teva ora=e
mai mari din Uniunea Sovietic[, unde se regizaser[ din vreme
c`teva slujbe religioase, la care au participat foarte mul\i
cet[\eni sovietici. Pe de alt[ parte, sub pretext c[ i se
desp[gubesc propriet[\ile patriarhiei sale avute ]n Rusia \arist[
(propriet[\i na\ionalizate dup[ revolu\ie), s-au dat 500 mii de
ruble pentru sus\inerea cheltuielilor Patriarhiei Damascului.
La re]ntoarcere, patriarhul Antiohiei s-a oprit ]n Bucure=ti,
172
unde a fost ]nt`mpinat de patriarhul Justinian al RPR, timp de
c`teva zile.
}n RPR deasemeni a fost dus s[ viziteze o serie de biserici
=i m`n[stiri, pe care patriarhul Antiohiei le-a v[zut ]n plin[
func\iune. La plecare, patriarhul Justinian l-a ]nc[rcat cu tot
felul de daruri (od[jdii biserice=ti, haine biserice=ti, cruce,
evanghelie, bani) =i totdat[ i-a d[ruit ca proprietate dreptul de
a trimite un preot al s[u =i de a ]ncasa toate veniturile bisericii
Sf. Spiridon din pia\a Senatului din Bucure=ti.
Toate aceste daruri, primite at`t la Moscova c`t =i la Bucure=ti,
]n urma celor auzite =i v[zute de patriarhul Antiohiei, acesta ]nainte
de a pleca din Bucure=ti a dat un mare =i detaliat interviu agen\iei
TASS ]n care ar[ta c[ el, care =i-a f[cut studiile teologice ]n Rusia
\arist[, c[ el care a cunoscut toat[ via\a bisericeasc[, at`t rus[ c`t
=i rom`n[, ]ninte de r[zboi =i ]ninte de revolu\ia din1917, poate s[
declare ast[zi, ]n urma celor v[zute =i tr[ite de d`nsul personal,
c[ regimul comunist, at`t din Uniunea Sovietic[ c`t =i din RPR
nu persecut[ biserica, ci din contr[ o sus\ine, acord`ndu-i toat[
libertatea misiunii religioase, libertate care nici sub regimul
\arist n-a avut-o.
Tot acum el arat[ c[ marea ac\iune =i lupt[ deschis[ de
Generalisimul Stalin pentru semnarea apelului Consiliului Mondial
al P[cii pentru un pact al p[cii, nu este altceva dec`t ]ndeplinirea
]nv[\[turii cre=tine=ti ce se concretizeaz[ prin cuvintele <Pace
Vou[>.
Iar to\i episcopii ortodoc=i din Apus, Papa cu to\i episcopii
s[i =i toate guvernele din Apus care combat aceast[ ac\iune, sunt
adev[ra\i du=mani ai p[cii cre=tine =i tr[d[torii legii ]nv[\[turii
lui Hristos, etc.
Acest interviu a fost tip[rit cu lux de am[nunte cu fotografii
ale patriarhului Antiohiei ]n toate ziarele comuniste, progresiste
=i democrate din lumea ]ntreag[, provoc`nd foarte multe comentarii
=i multe induceri ]n eroare.
}n acesat[ atmosfer[ =i tensiune m[ aflam eu la Beiruth, care
173
era foarte aproape de Damasc =i motivat: ]nt`i de revolta =i
convingerile mele anticomuniste, de cele ce mi-au spus rom`nii
ar[ta\i mai sus =i ]ndeosebi cele spuse de Kenzovici am plecat la
Damasc. Aici am f[cut o prim[ vizit[ patriarhului Antiohiei cu
care am avut ]n prima zi un schimb de vederi generale contradictorii
cu el. Dup[ aceasta am vizitat pe r`nd pe cei 12 episcopi, membrii
ai sinodului, c[rora le-am ar[tat marea gre=eal[ pe care au f[cut-
o leg`nd soarta bisericii lor de regimul comunist, le-am spus c[ ]n
cur`nd Siria va fi ocupat[ de trupele americane, c[ ]n cur`nd va
]ncepe r[zboiul =i c[ securitatea lor personal[ =i situa\ia general[
a bisericilor este foarte grav[. Majoritatea lor s-au gr[bit s[ ofere
=i declara\ii scrise c[ nu au cunoscut realitatea =i c[ astfel, dup[ ce
un episcop rom`n le arat[ adev[rata realitate din regimurile
comuniste, ei regret[ faptul c[ au fost indu=i ]n eroare de patriarhul
lor =i se desolidarizeaz[ pentru totdeauna de astfel de ac\iuni. Ace=ti
episcopi cuno=teau c[ eu am fost ales =i sfin\it episcop ]n refugiu
=i c[ ]n \ar[ am fost numai preot militar care am participat la
r[zboiul antisovietic.
Dup[ ce am terminat turneul f[cut pe la to\i episcopii, am
revenit la patriarhul Damascului, cu care am avut iar[=i unele
discu\ii, asupra problemei religioase din regimurile comuniste.
I-am ar[tat declara\iile ob\inute de la episcopii s[i =i am ]ncercat
s[-l determin s[ dea el singur un comunicat presei, ]n care s[ arate
c[ regret[ interviul dat agen\iei TASS. Patriarhul Antiohiei =i
Damascului a promis c[ va face acest lucru, ]ns[ p`n[ la arestarea
mea acest comunicat nu a ap[rut.
Declara\iile le-am ar[tat lui Knezovici =i celorlal\i fugari
rom`ni, iar pe baza acestor declara\ii am f[cut ni=te interviuri la
ziari=tii de dreapta din Beiruth =i Roma, ]n care ar[tam c[ ace=ti
episcopi se desolidarizeaz[ de patriarh.
}ntrebare: Pe ce te-ai bazat d-ta c`nd ai spus episcopilor
sinodului Damascului c[ ]n cur`nd Siria va fi ocupat[ de trupele
americane =i c[ va ]ncepe r[zboiul pentru a-i intimida ?
R[spuns: Eu am spus cele de mai sus episcopilor sirieni pe
174
baza credin\ei mele c[ va ]ncepe r[zboiul ]n cur`nd.
}ntrebare: Despre ce americani a spus Knezovici c[ ar fi foarte
mul\umi\i dac[ te-ai duce la Damasc ?
R[spuns: Despre serviciul de informa\ii american, ]n a c[rui
slujb[ era Knezovici, av`nd responsabilitatea sec\iei pentru \[rile
balcanice, ]n cadrul acestui serviciu de informa\ii.
}ntrebare: Rezult[ atunci, c[ d-ta ai ]ndeplinit o misiune de
la serviciul de informa\ii american ?
R[spuns: Da. }ntotdeauna atunci c`nd convingerile mele
anticomuniste coincideau cu interesele unui serviciu de informa\ii
eu f[ceam acea ac\iune, de=i =tiam c[ este un aport adus serviciului
de informa\ii respectiv.
26 februarie 1954, Bucure=ti.
Interogatoriul a ]nceput la ora 8 =i s-a terminat la ora 17.
Aceasta am avut de declarat cu privire la activitatea mea contra
RPR-ului ]n str[in[tate, care ar avea o explica\ie prin faptul c[,
afl`ndu-m[ ]n str[in[tate am fost prins =i eu de valul propagandei
=i al luptei pentru existen\[, dar ]n cazul meu, nu este acesta
adev[rul.
Vreau s[ dovedesc c[ ]nc[ =i ]n \ar[, c`nd ]nc[ nici nu se punea
problema existen\ei, c`nd eram absolut liber, independent, c`nd
adev[rata =i prima mea misiune era de simplu preot =i am r[mas
str[in de orice activitate politic[, mai ales aceea cu caracter
poli\ienesc, eu am adus =i am f[cut un mare r[u partidului comunist
rom`n care era ]n ilegalitate.
Eu am fost primul =i singurul preot militar care din proprie
ini\iativ[ am transformat postul de simplu confesor al corpului de
jandarmi, pe care l-am g[sit la venirea mea la aceast[ unitate
militar[, ]nfiin\`nd catedra de secte religioase =i curente subver-
sive, unde prin cursurile ce le-am predat, am s[dit ]n mintea =i
inima tinerilor ofi\eri de jandarmi, ura contra comunismului =i
convingerea c[ trebuie s[ lupte p`n[ la moarte contra
comunismului.
175
 Iat[ deci, c[ toate prigoanele, schingiuirile, etc, s[v`r=ite de
ofi\erii de jandarmi ]n contra comuni=tilor din ultimul timp -
perioada r[zboiului =i a preg[tirii lui - au un singur responsabil Capitolul VIII
moral =i acesta sunt eu. C{TRE CITITOR

Este limpede faptul c[ anchetatul nu vrea nici o clip[ s[ se

disculpe tocmai pentru c[ nu-l ]ncearc[ nici un regret =i nici
o ru=ine pentru faptele sale ci le consider[ fireasca misiune
cre=tin[ pe care =i-a asumat-o. El subliniaz[ mereu tot ce este mai
incriminatoriu ]n defavoarea sa ca probe oferite acuzatorilor s[i,
din dou[ motive: acela c[ ancheta este singurul loc unde misionarul
din el are putin\a exprim[rii adev[rului care i s-a revelat =i dorin\a
categoric[ de a ajunge c`t mai repede la cap[tul martiriului s[u,
adic[ la pedeapsa capital[. Dorin\[ care nu e prima dat[ c`nd =i-
o manifest[, fiind consemnat[ =i de anchetatorii de aici (care au
cinismul s[ remarce c[ m[n`nc[ =i ]=i ]ngrije=te trupul, ca =i cum
mintea lui lucid[ ar trebui s[ se lase dinainte condamnat[ la
starea de prostra\ie) =i de cei de la Moscova - ]n fa\a c[rora,
pentru a-l condamna mai repede ]=i ]nsu=e=te at`tea delicte ]nc`t
nici ei nu-l cred =i ]=i trimit spionii s[ verifice.
Ca studiu psihologic f[cut asupra textului care ne ajunge ]n
m`ini ast[zi, dup[ marele r[stimp de o jum[tate de veac ce impune
de la sine obiectivitatea, ajungem la concluzia c[ este unul dintre
cazurile real-schimnice sau chiar apostolice a= ]ndr[zni s[ spun,
precum cererea Sf`ntului Petru de a fi r[stignit cu capul ]n jos - ]n
care acuzatul nu face nici m[car o ]ncercare s[ se apere ci le
arat[ ]n permanen\[ c[l[ilor s[i c[ este mai ]nver=unat =i mai
vinovat dec`t faptele cu care ]l acuz[ ei. Iar ]nnegrirea anchetelor
=i rechizitoriilor nu e ]nc[ nimic pe l`ng[ cele ce afirm[ propriul
s[u glas.
Pentru c[ ]nnegrire s-a c[utat tot timpul, pagin[ de pagin[ =i
anchet[ cu anchet[ iar el nu s-a opus o clip[ la altceva dec`t la
ceea ce-i leza demnitatea =i credin\a. Singurul lucru pe care-l
respinge este tenta\ia m`r=av[, venit[ nu doar din incultur[ ci =i
176 177
din totalitatea de oameni v`ndu\i sovietelor, din micimea
sufleteasc[ a anchetatorilor de a-i confunda misionarismul revelat
=i asumat prin propria-i con=tiin\[ =i prin ]ndatorirea pe care i-au
]ncredin\at-o tat[l s[u =i ceilal\i oameni de ]nalt[ moral[ din jurul
aceluia, care reprezentau, de fapt, ]ns[=i sim\irea de credin\[
na\ional[ ]n momentul trimiterii sale, a-i confunda aceste
comandamente ]nalte cu lipsa de scrupule a agentului ]nregimentat.
}n colo, cu toat[ vehemen\a, el recunoa=te mai multe acuze dec`t
]i pot aduce acuzatorii =i afirm[ valabilitatea ]n fa\a Marii Judec[\i
a tuturor metodelor de a se opune anticristului.
}nnegrirea - denigrarea personalit[\ii lui, nu ]ncepe odat[ cu
ancheta. Ci mai ]nainte, mult mai ]nainte ]nc[ - atunci c`nd,
d`ndu-=i seama de pericolul pe care ]l reprezint[, du=manii i-au
pus g`ndul r[u al r[pirii, al aducerii lui ]n genunchi prin orice
mijloc.
Iar primul mijloc a fost compromiterea.
Prin emisiunile sale de radio, ca =i prin informa\iile provenite
de la agen\ii infiltra\i ]n colectivit[\ile rom`ne=ti, sau kagebi=tii
infiltra\i ]n lumea ortodox[ occidental[, ajung cunoscute ]n \ar[
pozi\ia ]nalt[ =i activ[ pe care el o cap[t[ ]n mijlocul emigra\iei.
Faptul c[ ac\iunile sale at`t de eficiente direc\ionate =i ]n
ajutorarea celor proasp[t fugi\i de a se stabili ]n diferite \[ri
f[c`ndu-=i colonii, =i ]n con=tientizarea colectivit[\ilor deja
existente ale diasporei de a-=i spori eficacitatea rezisten\ei fa\[
de comunismul din \ar[, dar =i ]n apropierea v`rfurilor emigra\iei
spre aplanarea conflictelor dintre ele =i conjugarea eforturilor
pentru a se crea o adev[rat[ guvernare unic[ a exilului rom`nesc
- faptul c[ aceste ac\iuni subminau inten\iile <lag[rului social-
ist> - devine evident.
S[ ne g`ndim numai la drumurile sale descrise ]n paginile de
mai ]nainte: de la lag[rele de refugia\i rom`ni pe care-i ajut[ s[
fie primi\i de diferite \[ri ]n care-=i g[sesc un rost, la aplanarea
conflictelor de la biserica din Paris; de la organizarea unor parohii
pentru diaspora din Austria =i Germania la medierea rela\iilor
178
Casei Regale cu diverse grup[ri =i chiar ]n interiorul ei; de la
]mbun[t[\irea st[rii emigran\ilor rom`ni din Anglia la eforturi
pentru mijloacele de trai ale bisericilor din Orientul Apropiat; de
la generalul R[descu =i guvernul ]n exil din New York, p`n[ la
arom`nii ce trebuiesc salva\i de moscovitul Marcos; de la
generalul Franco la ministrul de externe englez Eden; de la grupul
de rom`ni ce se ]mbarc[ la Bremen, la mica noastr[ colonie din
Beiruth; de la preten\iile englezilor care l-au g[zduit =i p`n[ la
preten\iile lui Atenagoras privind actul seculariz[rii pentru care
de mult[ vreme suferise =i Cuza; de la ajutoarele cuvenite =i
pachetele pe care le duce ]n lag[re =i p`n[ la organizarea
marinarilor rom`ni din flota Atlanticului sub amiralul Dumitrescu;
de la emisiunile de radio adresate \[rii, la grija pentru soarta
ofi\erilor rom`ni stabili\i la Paris; de la str[dania consecvent[
de a demasca comunismul =i-n ziare, dar =i-n r[t[cirea
patriarhului Antiohiei =i p`n[ la formarea grupului de studen\i
<Rom`nia Mare>; de la str`ngerea de pachete pentru emigran\ii
s[raci, p`n[ la ]naltele consilii episcopale ale Consiliului Ecu-
menic; de la c[utarea unui mic grup de rom`ni pe coasta Africii,
p`n[ la convingerea marelui cardinal Montini c[ e necesar[ unirea
anticomunist[ a emigra\iei =i nu ruperea ei ]n mai multe
confesiuni; de la str[dania scoaterii unor preo\i din lag[rele
jugoslave =i p`n[ la capacitarea ]n favoarea cauzei rom`ne=ti a
=efului casei princare Hohenzolern-Sigmaringen. }n plus,
drumurile la Geneva pentru ca, din sprijinul cre=tinesc acordat
de Consiliul Mondial Ecumenic s[ fac[ rost de fonduri =i pentru
nevoile eparhiei sale ortodoxe =i pentru ajutorarea direct[ a
credincio=ilor din lag[re sau, cum a fost cazul cu grupul de ofi\eri
de la Paris; =i, pe l`ng[ toate acestea c[l[toriile lui misionare
pentru servicii religioase =i predici de la München la Londra, de
la Londra ]n Grecia, din Grecia la Gratz =i Salzburg, de aici la
Paris, la Stocholm, la Istambul, la Madrid, la Alexandria, la
Floren\a, la Lausanne, la Ierusalim =i Beiruth, la Escoryl printre
capete ]ncoronate =i la Pireu ]n port la marinarii fugi\i de regimul
179
din \ar[, la reuniuni de ]nalt[ clas[ mediind ]ntre fo=ti mini=tri =i
oameni politici pentru a-i uni ]n lupta anticomunist[, la ]ntruniri
ale militarilor rom`ni pe care ]ncearc[ s[-i organizeze pentru
armata Atlanticului =i ]n porturile de la Marea Nordului, adun`nd
ajutoare b[ne=ti, sf[tuindu-i pe bie\ii refugia\i unde s[-=i
stabileasc[ exilul. Iar, mai presus de toate, ]nafara liturghiilor =i
predicilor pe care le-a ]nfiin\at =i le-a permanentizat ca emisiuni
s[pt[m`nale la BBC, la radio München =i radio Salzburg, c[ut`nd
oriunde ajunge - la Atena, Istambul, Beiruth, Paris sau Roma
]nc[ un post de radio prin care s[ adreseze ]ncuraj[ri =i
binecuv`nt[ri celor din \ar[.
La toat[ aceast[ sfor\are peste puterile umane pe care o g[sim
decisiv[ ]n interogatorii, mai trebuie s[ ad[ug[m o categorie de
fapte: ]nfiin\area de noi biserici =i parohii, organizarea =i
consolidarea celor existente. Aici, anchetatul este foarte zg`rcit
cu am[nuntele =i chiar, ca ]n una dintre paginile de mai ]nainte,
invoc[ amnezii, cu toate c[, din relat[rile colaterale rezult[ cu
eviden\[ un ]ntreg e=alon al acestora. Ajung`nd, pesemne s[-=i
cunoasc[ victima, anchetatorul nu insist[, dar face notificarea
de rigoare: <Asupra acestui capitol o s[ mai revenim> - +i, desigur,
a revenit p`n[ ]n ultima clip[ - p`n[ la inumanul asalt asupra
celui care-=i a=tepta execu\ia ]n celula zero de la Jilava. Dar
condamnatul tace tot p`n[-n ultima clip[. De ce ? Ca =i oamenii
din \ar[ care puteau continua r[sp`ndirea ideii de rezisten\[,
aceste parohii din str[in[tate erau locul principal al ]ns[m`n\[rii
ei. Ele trebuiau s[ cad[ c`t mai greu =i c`t mai t`rziu ]n m`na
du=manului, sau chiar salvate total, pentru ca ideea s[ poat[
]ncol\i. Salvate =i de distrugerea direct[ pe care o putea face
du=manul dac[ i se d[dea \inta, dar =i de otr[virea lent[ prin
infiltrarea de diversioni=ti, spioni moscovi\i, elemente de scandal
care s[ rup[ unitatea, cum, din p[cate s-a mai ]nt`mplat. +i, ]n
virtutea unui asemenea scop, t[cerea lui era pecetluit[ cu o
for\[ venit[ de Sus.
O imens[ munc[ misionar[ deci, care nu mai avea cum s[ nu
180
atrag[ ura guvernan\ilor din \ar[ =i mai ales, a celor v`ndu\i
ideii de integrare a noastr[ la interesele sovietice. Mai mult
birocratic dec`t inteligent, motorul se mi=c[ greu dar m[surile
lui sunt lipsite de orice scrupul, cu o perseveren\[ perfid[ =i
obscur[. Din fericire un arhivar meticulos, a anexat la dosar
c`teva documente care nu au leg[tur[ nici cu ancheta, nici cu
procesul, dar ne sugereaz[ pornirea =i desf[=urarea celeilalte
activit[\i: cea de diversiune =i contracarare care, ]n termeni
civiliza\i ]=i ]nf[=ura m`r=[viile ]n conceptul pudic de
<contraspionaj>. Iat[-le:
La plecarea sa din \ar[ (fuga - ]n termeni securi=ti n.a.)
Direc\ia General[ a Securit[\ii Poporului din MAI d[, cam
t`rziu e drept, ordinul 118/61529 din 21.12 pentru investiga\ii.
1
DIREC|IUNEA GENERAL{ A SECURIT{|II POPORULUI
Nr. 118/61529 21. dec. 1948. Confiden\ial
DIREC|IUNEI SECURIT{|II CAPITALEI
Cu onoare v[ rug[m s[ dispune\i s[ se fac[ investiga\ii pentru
a stabili dac[ numitul Vasile Leu, fiul episcopului Grigore Leu, a
p[r[sit \ara =i ]n ce condi\iuni.
Grigore Leu a fost episcopul Hu=ilor, iar ultima Parohie o are
]n Bucure=ti str. Doamna Oltea nr. 2.
Colonel de securitate (ss) indescifrabil
Maior de securitate (ss) Negreanu I.
Ceea ce apare ciudat ]n acest ordin este men\iunea privindu-l
pe Episcopul Grigorie Leu ca <fost episcop al Hu=ilor> cu <ultima
parohie ]n Bucure=ti str. Doamna Oltea > din dou[ motive: 1) la
21 decmbrie 1948 (ce coinciden\[: e =i ziua lui Stalin !) doar ]n
cercuri oficiale se poate cunoa=te inten\ia de a se face din
Episcopul Grigorie un <fost episcop al Hu=ilor> deoarece Decretul
pe care l-am pomenit s-a votat de-abia la 23 februarie 1949; 2)
Men\ionata parohie din str. Doamna Oltea nr.2 - este absolut
necunoscut[ p`n[ la descoperirea prezentului document, ceea ce
181
ne face s[ b[nuim c[ informa\iile au fost luate de la un func\ionar
- sau ]nalt func\ionar de stat, care s-a gr[bit s[ dea securit[\ii
informa\ii ]n leg[tur[ cu ceea ce se preg[tea ]n viitor, parohia
din <Doamna Oltea nr. 2> - fiind astfel un loc unde primeau
domiciliu obligatoriu fo=tii ierarhi biserice=ti.
La acest ordin, Direc\iunea Securit[\ii Capitalei face
referatul semnat de locotenentul Nicolaescu Gh.
2 Nr. 13/31812 17.01.1949
DIREC|IUNEA SECURIT{|II CAPITALEI
Nr. 13/31812 17.01.1949
Referat
Lt. Nicolaescu Gh.
DGSP cu ordinul nr. 118/61529 din 21.XII.1948, dispune
investiga\ii pentru a se stabili dac[ numitul Vasile Leu, a p[r[sit
\ara =i ]n ce condi\iuni.
}n urma informa\iilor efectuate, s-a stabilit c[ numitul Leu
Vasile, fiul Episcopului Grigore Leu, a p[r[sit \ara ]n mod
fraudulos, odat[ cu preotul Burducea =i preotul F. G`ld[u, prin
luna septembrie 1948.
Se presupune c[ ace=tia au plecat prin Constan\a, iar la un
moment dat, ]n r`ndurile clerului se afirma c[ numitul Leu
Vasile, s-ar fi ]nnecat ]n Marea Neagr[.
Nu s-a putut stabili ]n ce condi\iuni a p[r[sit \ara.
Fa\[ de cele de mai sus expuse, opiniem a se raporta DGSP
]n ref. ord. de mai sus.
Lt. de securitate, (ss) G. Nicolaescu.
}n acest referat se sub]n\elege sursa informa\iei \in`nd fie de
Departamentul Cultelor, fie de un informator introdus la
Patriarhie, deoarece se vorbe=te despre faptul c[ <]n r`ndul
clerului se vorbea^> =i se face confuzie cu preotul Burducea
care a plecat din \ar[ ]n alte condi\ii. Dar, el constituie unica
baz[ a raportului care se ]nainteaz[ cu nr. 13/31812 din 17
ianuarie 1949, referat pe care se pune rezolu\ia de a se face fi=e
182
de securitate Episcopului Grigorie Leu, ap[r`nd de asemenea
men\iunile <F[cut fi=e> =i <operat din 23 ianuarie 1949> - pus
cu num[rul 21692 - probabil al fi=ei cu care episcopul avea s[
intre pentru pu\in[ vreme ]n fi=ierele securit[\ii.
3
RPR MINISTERUL AFACERILOR INTERNE
DIREC|IUNEA SECURIT{|II CAPITALEI
DIREC|IUNEA GENERAL{ A SECURIT{|II POPORULUI
La ordinul dvs. nr. 118/61529 din 21.XII.1948, privitor pe
numitul Leu Vasile, avem onoarea a raporta urm[toarele:
}n urma informa\iilor efectuate, s-a stabilit c[ numitul Leu
Vasile, fiul Episcopului Grigore Leu, a p[r[sit \ara ]n mod fraudulos
odat[ cu preotul Burducea =i preotul F. G`ld[u prin luna septembrie
1948.
Se presupune c[ ace=tia au plecat prin Constan\a, iar la un
moment dat ]n r`ndurile clerului se afirma c[ Leu Vasile s-ar fi
]nnecat ]n mare.
Nu s-a putut stabili prin ce mijloc au p[r[sit \ara.
Lt. Col. de securitate (ss) T. Sepeanu
Cpt. de securitate (ss) V. Fenesan
Spuneam <pentru pu\in[ vreme> deoarece dou[ luni mai t`rziu
Episcopul avea s[ fie asasinat ]n scaunul s[u episcopal pe
care nu-l p[r[se=te dec`t pentru via\a de apoi, iar locul de
surghiun la Parohia Doamna Oltea r[m`ne doar o propunere
]n h`r\oagele celor care-l condamnaser[ mai dinainte.
Cu acestea, birocra\ia securist[ claseaz[ evenimentul,
consider`ndu-l pesemne ]ncheiat odat[ cu suprimarea Episcopului
Grigorie Leu, care ap[rea drept principalul autor - evident dup[
indica\ia ca tocmai lui s[ i se fac[ fi=[ =i s[ fie urm[rit. Uciderea
lui pare s[-i mul\umeasc[ pe cei interesa\i ]n rezolvarea cazului
=i dosarul se ]nchide.
183
 Iat[ ]ns[ c[, doi ani mai t`rziu, la 24 septembrie 1951, cu nr.
313/81572, Direc\ia General[ a Securit[\ii Statului ordon[
regionalei de securitate Bucure=ti ]ntocmirea dosarului personal
al <legionarului fugit ]n str[in[tate Leu Vasile>.
4 legionar ]n slujba imperiali=tilor, s-a iscat un conflict asupra
DIREC|IUNEA SECURIT{|II STATULUI
CONFIDEN|IAL Nr. 313/81572
C[tre: regiunea Bucure=ti
Dispune\i m[suri pentru ]ntocmirea dosarului personal al
legionarului fugit ]n str[in[tate Leu Vasile, conform instruc\iunilor
primite ]n aceast[ problem[, urm`nd ca un exemplar al dosarului
s[ fie ]nnaintat acestei Direc\iuni Generale.
Pentru u=urin\a muncii informative, se anexeaz[ o fi=[ per-
sonal[, cuprinz`nd rezultatele ob\inute dela A.S.
Colonel de securitate (ss) G. Birta=
Acest <AS> care pesemne ]nseamn[ <arhivele secrete>,
men\ioneaz[ =i locuri comune de genul: <N[scut la 13 martie
1905 ]n comuna Oancea - Covurlui^ fiul fostului episcop^
domiciliat ]n^ etc. - apoi informa\ii care pot folosi la
compromitere de genul : <Este semnalat c[ ]mpreun[ cu v[rul
s[u, lt. Leu din Regimentul 3 Ro=iori s-a pretat la afaceri cu evreii
evacua\i la Moghilev, f[c`nd oficiul de leg[tur[ ]ntre cercurile
conduc[tore evree=ti din \ar[ =i cei evacua\i>, sau <}n 1944 a
defraudat de la Liceul de Fete din Ia=i mai multe vagoane de
lemne cu concursul so\iei sale, directoarea liceului, ]n urma c[rui
fapt a fost condamnat la mai mul\i ani ]nchisoare> sau, <a fost
simpatizant legionar, activ`nd totdeauna cu mare precau\ie, l[s`nd
s[ se ]n\eleag[ c[ este independent>. Iar la urm[: 3) date recente
primite, desigur de la informatorii infiltra\i precum: <}n 1949 a
fost semnalat c[ se g[sea ]nchis ]n lag[rele de la Kovaci\a (Jugo-
slavia)> sau: <}n ianuarie 1950, preotul Leu Vasile este semnalat
c[ a fost f[cut episcop ]n str[in[tate de c[tre Visarion Puiu,
lu`nd numele de episcopul Victor>, sau: <}n prima zi de Pa=te
184
a transmis la radio Londra o pastoral[ c[tre ortodoc=ii din
RPR>, sau: <}n noiembrie 1950 este semnalat Leu Vasile c[
se g[se=te la Gratz, zona de ocupa\ie anglo american[ din
Austria, unde distribuia ajutoare b[ne=ti din fonduri engleze
rom`nilor afla\i acolo. }ntre ace=tia =i Emilian Ioan - spion
modului cum trebuie servite interesele imperiali=tilor>^
Ca dovad[ c[ <opera\iunea> s-a pornit intens este faptul c[
din mai multe direc\ii ]ncep s[ curg[ at`t informa\iile c`t =i
am[nuntele denigratoare cu care s[ poat[ fi compromis prin
zvonuri =i <explica\ii> lansate ]n \ar[, cel care a ]nceput a avea
faim[ printre sutele de mii de ascult[tori clandestini ai posturilor
de radio str[ine care de abia a=teptau emisiunile religioase de
duminic[ pentru a putea rosti ]mpreun[ cu ]naltul prelat a c[rui
voce o ascultau: <^=i fere=te-ne Doamne de Sovrompatriarhie>.
Cu nr. 313/41578 din 16.10. 1951 se ordon[ alte investiga\ii
asupra <numitului Leu Vasile> care se vede c[ ]ncepe a deveni
inamicul public nr.1, iar Direc\iunea General[ a Securit[\ii
Statului comunic[ unit[\ilor ]n subordine prin circulara nr.425/
827092 din 02.11.1951 urm[toarele date biografice ale celui care
trebuie fi=at cu c`t mai mare vigilen\[.
5
DIREC|IUNEA GENERAL{ A SECURIT{|II STATULUI
Nr. 425/827092 din 2.XI.1951
C[tre DRSS Bucure=ti
Obiectul: investiga\ii asupra numitului Leu Vasile cerute cu nr.
313/41578 din 22.IX.1951
1. Date biografice
Leu Vasile este fiul lui Leu Grigore fost episcop la Hu=i
(decedat), (numele mamei nu a putut fi stabilit) n[scut la 13
martie 1905 ]n comuna Oancea, Regiunea Gala\i, preot, fost
cu ultimul domiciliu ]n str. Gramond nr. 9A, Raionul N.
B[lcescu sec\ia 21.
185
 Din investiga\iile efectuate =i din discu\iile avute cu Verzea
Nicolae n[scut ]n anul 1907 ]n Br[ila, pre=edintele sindicatului
Administra\ia Patriarhal[ din str. Antim, cu domiciliul ]n acea=i
strad[ nr. 29, Modoran Ioan membru PMR, director la cadre =i
cabinet la Patriarhie, Horea Petre n[scut ]n anul 1891 la 12 iunie
]n Basarabia, com. P`rli\i-B[l\i-URSS pensionar cu domiciliul ]n
str. Gramond nr. 9A rezult[ urm[toarele:
Numitul a fost preot din 1935 la Parohia Parcul Domeniilor
Bucure=ti unde a func\ionat p`n[ ]n anul 1948-1949.
Susnumitul a fost =i ministrul Cultelor.
Susnumitul a avut mai multe procese la Ia=i pentru cazuri de
imoralitate, flagrant delict de adulter =i excrocherii, de\ineri de
arme =i a culminat ]n afacerile de Devize =i aur.
}n 1942-1943 a fost descoperit =i arestat ]n acceleratul de Ia=i
la Gara de Nord de numitul Tomi\[, fost colonel =i procuror la
Curtea Mar\ial[ (decedat).
Din anul 1948 numitul este disp[rut =i simul`nd c[ este ]nnecat
la Constan\a lans`nd acest svon printre cuno=tin\e.
Men\ion[m c[ din discu\iile avute cu cei de mai sus, a rezultat
c[ ]n prezent susnumitul se afl[ la Londra de unde face propagand[
prin postul de radio ]mpotriva Bisericei din RPR.
Susnumitul are rude ]n com. Covurlui-Moldova. }n Bucure=ti
nu are nici un fel de rude.
So\ia numitului este decedat[ din timpul bombardamentelor.
}n Bucure=ti a fost proprietarul unui imobil, ]n prezent
na\ionalizat ]n str. Gramond nr. 9A.
Lt. Col. de securitate (ss) Gh. Lerescu
Maior de securitate (ss) A. Ciupagea
Iar la 30 noiembrie 1951, cu nr.313/41587, transmite fi=a
completat[ cu informa\ii - false desigur - c[ < ]n 1944 a aderat la
PN|>, iar <]n 1946 s-a ]nscris ]n PSD> =i c[ <a fost implicat
]ntr-un proces de escrocherii ]n leg[tur[ cu ni=te materiale de
construc\ii ]n urma c[rui fapt, ]n 1948 a fugit din \ar[
]mpreun[ cu preo\ii Burducea Constantin =i G`ld[u Florian>.
186
6
REGIUNEA BUCURE+TI Nr. 313/41578 din 30 noembrie 1951
DIREC|IUNEA GENERAL{ A SECURIT{|II STATULUI
La ordinul dvs. nr. 313/81572 din 21 septembrie 1951, v[
]naint[m al[turat fi=a personal[ a numitului Leu Vasile - ]n
dublu exemplar.
Men\ion[m c[ susnumitul nu are nici un fel de rude =i prieteni
]n Bucure=ti - pentru care fapt nu i s-a deschis dosar de ac\iune.
Colonel de securitate (ss) A. Stancu
C[pitan de securitate (ss) a. Olimpiu
Cu ajutorul, deci, al arhivelor =i b`rfelor din cartier, al
spionilor introdu=i printre emigran\i, al unor cadri=ti de la
Patriarhie care sunt pe ascuns =i membrii PMR, at`ta se reu=e=te
s[ se str`ng[ pentru lansarea zvonurilor de compromitere ]n \ar[
=i str[in[tate a celui care devenise una dintre principalele voci
de con=tientizare a sutelor de mii de ascult[tori din \ar[, dar =i
unul dintre cei mai eficien\i factori determinan\i de unitate =i de
ac\iune conjugate ]n str[in[tate pentru ideea de rezisten\[
rom`nesc[ =i de ]mpotrivire la comunizarea \[rii.
Mai mult nu se reu=e=te =i se aplic[ rezolu\ia <Lucrarea se
va clasa la dosar>. }n leg[tur[ cu aceast[ rezolu\ie pus[,
totu=i, de un rom`n la 4.12.1951, m[ ]ntreb dac[ ea era
concomitent[ =i cu concluziile dosarului - acela de organiza
r[pirea acestui element periculos din mijlocul celor a c[ror
lupt[ ]ncerca s[ o unifice, sau ideea a venit mai t`rziu, prin
consilierii sovietici c[rora le-a fost pus pe mas[ dosarul ?
Precizez c[ dubiile sunt numai impotriva datei, nu =i a deciziei
care, e, limpede, cea exprimat[ mai sus. O decizie foarte rar[,
care presupunea mult risc =i scandaluri interna\ionale. O
decizie cum nu se mai luase cu nici unul dintre v`rfurile
emigra\iei politice. Tocmai pentru c[ pericolul era aici =i mai
mare; era vorba de dou[ elemente na\ionale: de politica
na\ional[ a exilului rom`nesc, pe care o reprezentau =i ceilal\i,
dar =i de Biserica na\ional[ a exilului rom`nesc, pe care el o
187
reprezenta cu adev[rat =i la modul foarte activ, foarte agresiv
la adresa anticristului de inspira\ie moscovit[. Pentru aceasta el
trebuia r[pit =i dus la Moscova, lucru care, astfel, s-a =i ]nt`mplat.
Dar, vorba nefericitului anchetator: <Asupra acestui capitol
vom mai reveni>. Acum suntem ]n momentul str`ngerii de
documente compromi\[toare =i a preg[tirii dosarului. Se caut[
martori, se caut[ documente ale p[catelor sale trecute, se
caut[ ]n r`ndurile cinului preo\esc guri care s[-l denigreze,
se ]ncearc[ presiuni spre a-i fi negat rangul ierarhic, ]n
str[in[tate sunt pu=i pe urmele lui agen\i n[imi\i din \ar[ sau
direct de la Moscova, ]n \ar[ se lanseaz[ tot felul de zvonuri
numai ca oamenii s[ nu mai asculte emisiunile: De la zvonul
c[ ar fi fost r[spopit ca legionar, la minciuna c[ nu poate fi
episcop pentru c[ ar fi avut so\ie evreic[. Diversiunea nu mai
cunoa=te margini, ca dovad[ c[ =i aici, la distan\[, este la fel
de periculos prin marea audien\[ prin care o are la to\i acei
oameni, care, ]n epoc[, cump[r`nd aparate de radio ruse=ti,
]=i ]nchideau bine ferestrele spre a asculta posturile occidentale.
Reac\ia a fost furibund[, p`n[ la disperata decizie de
r[pire, pentru suprimare. Iar, c`nd aceasta s-a ]ndeplinit, c`nd
elementele de compromitere au devenit =i acuze la dosarul
din proces, acuzatul nu a avut dec`t a z`mbi: unele le folosise
chiar el pentru a se demonstra oficial c[ nu era apropiat de
tat[l s[u =i fuga lui nu putea s[ ]mpieteze asupra aceluia ;
altele erau contraf[cute grosolan, iar restul, ce mai contau
chiar dac[ erau adev[rate, de vreme ce el tr[ise marea
convertire de la cele lume=ti care-i b`ntuiser[ tinere\ile =i
devenise altul prin toat[ credin\a sa =i prin jur[m`ntul prin
care se angajase fa\[ de tat[l s[u =i de to\i ]nainta=ii s[-=i
duc[ la ]ndeplinire misiunea ?!
Nu d[ ]napoi, recunoa=te c[ nu a fost u=[ de biseric[,
recunoa=te c[ s-ar fi dorit mai degrab[ aviator dec`t preot =i,
printre acuza\iile de ]nalt[ tr[dare =i ur[ ]mpotriva
comunismului, el le d[ dreptate acuzatorilor ]n m[sura ]n care
188
ei pot ]n\elege c[in\a cre=tin[: <Este adev[rat c[ am fost
afemeiat p`n[ la moartea so\iei mele>. C`t despre procesele
anterioare: cel din 1944 ]n care se spune c[ <a fost implicat
cu so\ia sa =i condamnat la ani grei> pentru ni=te vagoane de
lemne, este inexistent deoarece ]n 1944 so\ia ]i murise. Cu
mul\i ani ]n urm[, c`nd administratorul liceului unde so\ia ]i
era directoare, a defraudat ni=te lemne de foc, el s-a prezentat
la proces asum`ndu-=i toat[ r[spunderea spre a nu-=i l[sa
so\ia ]n situa\ia penibil[ de complice, dar i s-a recunoscut
nevinov[\ia =i, nu numai c[ nu a avut de executat nici o
condamnare, ci dimpotriv[ a fost promovat confesorul
trupelor de jandarmi. }n ceea ce prive=te trimiterea lui pe front,
]n vremea men\ionatelor afaceri cu evreii, este drept c[,
datorit[ conflictelor cu generalul Piki Vasiliu a fost trimis ]n
linia ]nt`i, la batalioanele disciplinare, dar s-a ]ntors de acolo
cu <Crucea Rom`niei>, <Serviciul Credincios>, <Mihai
Viteazul> =i chiar <Crucea de Fier>. Iar povestea c[ a fugit ]n
str[in[tate fiindc[ a v`ndut ni=te tabl[ e cusut[ cu a\[ alb[;
el a emigrat spre a g[si sprijin ca s[ d[r`me anticristul
comunist; zvonurile cu diferite rele f[cute tat[lui s[u, ]nadins
au fost lansate^
Pentru a conchide ]n fa\a completului de judecat[ cu:
<Recunosc ]n ]ntregime faptele cuprinse ]n rechizitoriu. Activitatea
mea este mult mai vast[ dec`t cea ar[tat[ ]n rechizitoriu. Nu speram
s[ devin Patriarh ]n Rom`nia dup[ d[r`marea regimului, ci un
simplu c[lug[r^>
Dar, d[r`marea regimului o spera!^ Alungarea influen\ei
str[ine ]l implicase ]n lupt[ =i nici nu-i p[sa dac[ faptele lui
deveneau la du=mani elemente de acuzare. El =i le accentua =i le
definea caracterul acuzator, chiar mai mult dec`t le puteau
concepe ei. }ntruc`t \elul pentru care pornise el, venea ]n virtutea
unei ]nalte tradi\ii. Tat[l s[u ]l trimisese ]n str[in[tate tocmai
ca s[ salveze Biserica Na\ional[ de infiltrare str[in[, iar el o
f[cuse cu toate puterile sale, o f[cuse chiar cu riscul de a-=i
189
sup[ra protectorii; dar nu putea altfel, pentru c[ jurase s[ nu
aib[ dec`t un scop: cauza turmei de rom`ni pe care o
p[storiser[ =i ]nainta=ii s[i. Pentru misiunea pe care a primit-
o de la to\i cei str`n=i ]n jurul simbolului de rezisten\[ pe care
]l reprezenta Episcopul Grigorie. Misiunea de a nu l[sa drept
cap al Bisericii unul aservit intereselor str[ine, venea ]nc[
din veacul de demult al sinodului de la Ia=i convocat de
Mitropolitul Iacov Putneanul la 1752, tocmai pentru a nu se
mai putea pune interese str[ine ]n fruntea Bisericii noastre.
Iat[ documentul: <Hot[r`rea soborului \inut la Mitropolia din
Ia=i deschide m[re\ =irul argument[rilor cuvenite ]n sprijinirea
=i ap[rarea ideii de a nu mai fi ale=i ierarhi str[ini de neam ]n
fruntea eparhiilor. <}n =tiin\[ d[m tuturor cum se cade a =ti,
gl[suie=te adunarea, de vreme ce fi=tecare \ar[ are osebite obiceiuri
=i se \ine =i se p[zesc cu obiceiurile sale, dup[ cum =i Sf`ntul
P[rinte porunce=te =i ]nt[re=te asupra obiceiului \[rii a se urma =i
a se p[zi. Cuvine-se dar nu numai a p[zi oricine obiceiul \[rii =i al
patriei sale, ca s[ steie ne`ncetat =i nec[lcat, ce ]nc[ ap[r[tori cu
toat[ t[ria s[ se \ie, asupra potrivnicilor ce ]ncearc[ a c[lca obiceiul
cel bun =i de folos \[rii. Fiind dar obiceiu =i ]ntru aceasta de
Dumnezeu p[zit[ \ar[, mitropoli\i =i episcopi din streini s[ nu se
fac[, f[r[ numai din p[m`nteni, care obicei din desc[lic[tur[ \[rii
=i p`n[ acum, a=a s-a urmat =i s-au p[zit =i niciodat[, altul strein
nu s-au ]nt`mplat s[ fi fost primit la p[storiu vreunui scaun>^
Izvorul <bunului obicei al p[m`ntului> este cel at`t de bine
cunoscut ]nceput al istoriei noastre din desc[lec[tura \[rii, iar el,
Mitropolitul Moldovei, ]mpreun[ cu soborul din jurul s[u, straj[
neadormit[ s[ fac[ din ad`nca sa con=tiin\[ de neam =i de Pravil[
sf`nt[^ Iat[ pentru ce: <hot[r`m =i leg[m ca fi=te care, at`t ]n
vremile ce le vom tr[i noi, c`t =i ]n cele viitoare a urma=ilor no=tri,
ca nicidecum obiceiul \[rii =i al sfintelor scaune a eparhiilor \[rii,
alt[dat[ s[ nu se mai calce, nici s[ se str[mute, ci oric`nd va
avea trebuin\[ \ara de p[stori la vreo eparhie s[ urmeze obiceiul
\[rii; =i din p[m`nteni s[ se aleag[ mitropoli\i sau episcopi>^-
190
(la 1752 sub domnie fanariot[)^ Sufletul acestui istoric sobor
al Bisericii din Moldova era ]nsu=i Mitropolitul (Iacov
Putneanul). Vrednic de subliniat este faptul c[ al[turi de el se
aflau ]n acela=i cuget episcopii s[i sufragani: Ioachimie al
Romanului, Dositei al R[d[u\iului, Ierotei al Hu=ilor, egumenii
vestitelor m`n[stiri ne]nchinate, frunta=i ai \[rii, c[rturari =i
]ntregul popor.>
(Teoctist, Mitropolit al Moldovei =i Sucevei: <}n slujba
ortodoxiei rom`ne=ti <Mitropolitul Iacob Putneanul> - Tipografia
m[n[stirii Neam\ 1978).
Acest legat al ]nainta=ilor Episcopului Grigorie avea dou[
veacuri vechime =i venea din experien\a altor multe veacuri. Se
]mplineau de la sinodul care l-a proclamat la Ia=i 196 de ani
atunci c`nd v[rul meu lua drumul str[in[t[\ii s[-i ]ndeplineasc[
Pravila. }n virtiutea lui ]=i atribuise dreptul nu numai de a-i
]mpiedica pe moscovi\i s[ pun[ m`na pe emigra\ia noastr[, dar
rezistase =i unor avansuri f[cute la Londra de acoli\ii s[i, rezistase
=i preten\iilor mercantile ale patriarhului Atenagoras.
Convertirea sa la acest Adev[r era prea mare =i prea
categoric[, pentru a se mai teme de meschina b`rf[ asupra
unor p[cate ale tinere\iilor sau de pedeapsa capital[ pe care
nu avea cum s[ nu i-o dea anticristul.
Am citat din volumul al c[rui autor este Prea Fericitul
Patriarh Teoctist =i pentru marea valoare documentar[ de
simbol ecleziastic rom`nesc a textului sinodal de la Ia=i, dar
=i pentru a ar[ta cum, for\`nd prin sacrificiul s[u c[tu=ele
ideologiei str[ine, anchetatul, acuzatul, condamnatul la
moarte Leu Vasile Victor, a deschis c[ile sim\irii na\ionale chiar
sub ap[sarea regimului adus de armata ro=ie. Pentru c[ acest
studiu na\ionalist ]n sensul cel mai nobil al cuv`ntului, semnat
de un ]nalt ierarh rom`n, putea astfel s[ apar[ ]nc[ din anul
1978, chiar sub cenzura ceau=ist[.
Premoni\ia existen\ei unui duh al viitoarelor genera\ii care
191
trebuie p[zite pentru p[strarea Valorilor Na\ionale ale Bisericii
se adevere=te astfel doar la un sfert de veac dup[ refuzul
anchetatului de a da vreun nume de p[rta= dintre cei pe care
bine ]i =tia c[ ar putea s[-l continue pe el =i pe Episcopul
Grigorie.
Capitolul IX
<MARTORII>

S-a declan=at astfel mecanismul de anihilare al aparatului

securit[\ii RPR ]mpotriva celui mai eficient inamic pe care-l
avea ]n epoc[ regimul bol=evic ]n tendin\ele sale de dominare
a ]ntregului <lag[r>. S-a ]ncercat <demascarea> ]n \ar[ prin
mijloacele pe care le-am v[zut sau, cum declar[ ]n depozi\ia sa
martorul preot Ioan Hagiu:
<^ am auzit c[ ar fi fugit ]mpreun[ din \ar[ =i cu preotul
Burducea. Pe cine anume am auzit nu pot preciza, ]ns[ cred c[ pe
la sinod, deoarece to\i ace=tia au fost caterisi\i de Sinod^ }ntr-o
=edin\[ oficial[ =tiu c[ actualul Patriarh Marina Justinian a ar[tat
c[ Leu Vasile ]mpreun[ cu G`ld[u Florian ponegresc \ara noastr[
=i biserica de la posturile de radio str[ine. }n 1952, duc`ndu-m[ la
tipografia patriarhiei, am citit ]ntr-un ziar de limba german[ c[
Leu Vasile a fost arestat ]n Viena ]ntruc`t a fost prins c[ voia s[
fure o caset[ cu documente =i bijuterii de la ni=te b[tr`ni, fiind
trimis de serviciul de informa\ii englez. }n atingerea acestui scop,
Leu Vasile =i-a tuns =i ras barba>^(interogatoriu - 6 martie 1954
]ntre orele 8 =i 15).
Sunt limpezi etichetele vremii cu serviciile de informa\ii
imperialiste, cu atitudinea <du=m[noas[> =i chiar unele elemente
ale scenariului KGB - adic[ f[cut cu <ajutor sovietic>-. Pentru
c[, declara\iile de anchet[ ale unor rom`ni transfugi afla\i ]n
stare de arest (nu se =tie unde!) apar la Moscova =i ]i sunt
ar[tate v[rului meu. Iat[ ce spune el =i, apoi, textul
declara\iilor, cum apar la dosar:
Declara\ii din 13,14 =i 15 aprilie 1953
192 193
 <^ Tot la Moscova, am citit o declara\ie dat[ de Cr[ciuna=
recunosc`ndu-i scrisul, =i o declara\ie dat[ de un oarecare
Olaru.
Cr[ciuna= spunea ]n acea declara\ie c[ eu a= fi ad[postit
ni=te material =i muni\ii ]n \ar[ =i alte inven\ii de ale sale. Olaru,
pe care nici nu l-am cunoscut vreodat[, a dat =i el o declara\ie
pe care am citit-o, plin[ de inven\ii =i de lucruri care nu-mi
apar\in.>
<Am ajuns ]n ]nchisoarea din Baden. Acolo am fost cercetat
de c[tre un colonel rus care a f[cut anchet[ asupra identit[\ii mele.
A doua zi, un avion m-a trimis la Moscova, unde au continuat
cercet[rile^>
<^La Moscova am stat cu un ziarist francez c[ruia i-am spus
peripe\iile mele. El mi-a spus c[ acolo unde am fost, adic[ ]n
localitatea de la 30 km de Viena, este Baden. De aici am plecat la
Moscova. La Moscova mi s-a spus c[ sunt ]n ]nchisoarea Liubianka
din Moscova. Din avion am remarcat chiar =i Kremlinul^
}n leg[tur[ cu acest capitol, a= vrea s[ mai spun c[
eu ]mi dau seama c[ dvs. urm[ri\i s[ afla\i amestecul
meu ]n Serviciul englez de Informa\ii. Eu am spus =i repet
c[ nu am f[cut nici un fel de spionaj pentru nimeni =i c[
dac[ voi mai tr[i, sunt sigur c[ la anul poate tot ]n aceast[
camer[, voi fi anchetat de c[tre englezi.
}ntrebare: Dar ce te face s[ te g`nde=ti tocmai la englezi ?
R[spuns: Din c`te citeam din ziarele din Vest =i din
discu\iile pe care le-am avut cu diver=i oameni, am putut
afla c[ ]n 1954, v-a ]ncepe r[zboiul =i c[ regimul din
Rom`nia se va pr[bu=i =i odat[ cu el se va pr[bu=i =i regimul
capitalist =i ]n lume se va introduce un socialism cre=tin
care se va sprijini pe biseric[. Eu nu am crezut =i nu cred
]n stabilitatea regimului din Rom`nia, unde domne=te
foametea =i teroarea. }n urma acestui r[zboi eu cred c[ vor
c`=tiga americanii =i mai cred c[ dac[ va fi s[ fiu judecat
de ei sau de englezi, voi fi f[r[ ]ndoial[ acuzat de
194
comunism. S[ nu crede\i ]ns[ <domnilor> c[ eu a=tept eliberarea
din partea americanilor sau a englezilor. De=i dup[ cum am
mai afirmat, sunt un adversar al acestui regim din Rom`nia
care a transformat \ara ]ntr-o ]nchisoare =i de=i m[ aflu ]n
m`inile dvs., eu nu v[ fac nici un fel de t[m`ieri sau s[ ]ncep a
recunoa=te binefacerile acestui regim, urm[rind prin aceasta
s[-mi u=urez vina =i s[-mi ]mbun[t[\esc traiul. Nu cer mila
nim[nui.
Dat[ ]n fa\a noastr[.
Lt. de Securitate, indescifrabil.
DECLARA|IE
Subsemnatul Silviu Cr[ciuna= declar urm[toarele despre Leu
Vasile:
}n \ar[ nu am =tiut nimic despre acesta.
}n str[in[tate la Paris, l-am cunoscut personal pe Leu Vasile ]n
oct. 1949, prin mijlocirea colonelului Iliescu - Londra. Vasile Leu
mi-a vorbit personal despre faptul c[ ]n timpul regimului
antonescian a fost arestat =i condamnat la ]nchisoare, trimis pe
front ]n deta=amente de pedeaps[, reabilitat dup[ ce a fost r[nit
grav pe front; mi-a vorbit f[r[ s[-mi dea date precise, despre marile
leg[turi pe care le-a avut ]n \ar[ la palatul regal, la Bucure=ti =i ]n
\ar[ ]n general; mi-a vorbit de faptul c[ a fost trimis la Moscova
]n 1948 cu delega\ia bisericii ortodoxe rom`ne, care a vizitat ]n
acel an Uniunea Sovietic[.; mi-a spus c[ a avut ]n \ar[ leg[turi cu
grupurile de rezisten\[ din mun\ii jude\ului Neam\, c[rora le-a
furnizat arme =i muni\iuni, mi-a spus c[ pentru a i se pierde urmele
a simulat o sinucidere la Constan\a, la mare, =i c[ apoi a fugit cu
popa Florian G`ld[u peste Jugoslavia, Triest ]n Austria, la Gratz,
zona englez[, unde s-au prezentat autorit[\ilor engleze de
ocupa\ie. De aici a plecat ]n Italia unde a luat leg[tura cu
generalul Puiu Petrescu, cu aviatoru Vasiliu Cluj =i cu al\i
reac\ionari rom`ni. De aici a plecat ]n Germania unde a avut o
]ntrevedere cu H. Sima; apoi a plecat ]n zona englez[ din Germania,
195
unde a ]nfiin\at <episcopia rom`nilor ortodoc=i din Europa de
Apus>; de aici a plecat ]n Anglia. La Londra, colonelul Iliescu l-a
luat sub protec\ia lui. Vasile Leu a intrat cu ajutorul lui Iliescu =i
Florin G`ld[u, fost paroh al bisericii anglicane din Bucure=ti, ]n
leg[tur[ cu conducerea bisericii engleze, c[reia i-a propus s[-l
sprijine ]n planul s[u de ]nfiin\are a unei episcopii ortodoxe rom`ne
la Londra. Prin mijlocirea acestei episcopii, Vasile Leu urm[rea
s[-=i asigure o influen\[ dominant[ asupra rom`nilor emigran\i
sau stabili\i ]n Europa de Vest =i ]n alte p[r\i, asupra bisericii
ortodoxe rom`ne din Paris, asupra bisericii rom`ne ortodoxe din
Ierusalim, asupra chiar a rom`nilor ortodoc=i din Statele Unite,
unde episcopia este f[r[ episcop. Vasile Leu a ar[tat bisericii
engleze c[ acest episcopat ortodox rom`n din Londra, va fi ]n
viitor trambulina pentru ocuparea locului de patriarh al bisericii
ortodoxe din Rom`nia, c`nd aceasta ar reveni ]n sfera de influen\[
imperialist englez-american[. Vasile Leu a ar[tat bisericii
engleze c[ astfel guvernul englez =i biserica englez[ pot dispune
de un factor de influen\[ foarte important, ]n imprejur[rile actuale,
]n spa\iul dominat de englezi, americani, francezi, iar ]n viitor =i
]n Rom`nia. Biserica englez[ a acceptat acest plan de ac\iune, cu
aprobarea guvernului englez. Pentru realizarea planului era nevoie
esen\ial[ ca Vasile Leu s[ fie sfin\it ca episcop. Pentru acest scop
era necesar ca sfin\irea s[ fie f[cut[ de un mitropolit; singurul
mitropolit ortodox rom`n existent ]n str[in[tate, era Visarion Puiu
la Paris. Colonelul Iliescu, Ben Dekin, secretarul bisericii anglicane
=i Vasile Leu, au venit la Paris pentru a convinge pe Visarion Puiu
s[ plece ]n Anglia. L-au convins, au organizat o adev[rat[ r[pire,
dar nu au reu=it s[ o realizeze din cauza interven\iei grupului
simist, cu care au intrat ]n contrazicere de interese, grupul simist
av`nd planuri proprii de ]nfiin\are a unui episcopat ortodox rom`n
la Paris. Vasile Leu a ]ncercat s[-l determine pe generalul R[descu
cu care a intrat direct ]n leg[tur[ la Paris, ]n octombrie 1949, s[-l
sus\in[ pe el pe Vasile Leu, s[ devin[ episcop la proectata episcopie
ortodox[ rom`n[ din Paris, sau la episcopia vacant[ din Statele
196
Unite. Interven\ia nu a reu=it =i Vasile Leu s-a ]napoiat ]n Anglia
f[r[ nici un rezultat practic.
De la inginerul Titi Constantinescu, acela=i Petric[ Bogdan,
agent american la Salzburg, am aflat c[ Vasile Leu i-a cerut s[-i
mijloceasc[ leg[tura cu \ara. Aici voia Vasile Leu s[ se ]napoieze
pentru a relua leg[tura cu grupurile de partizani din mun\ii
Neam\ului.
De la popa Boldeanu am aflat ]n septembrie 1949, la Paris, c[
Vasile Leu a f[cut excrocherii ]n \ar[, fapt pentru care a fost
condamnat la ]nchisoare ]n timpul regimului antonescian; l-a acuzat
pe Vasile Leu c[ este agent comunist, fuga lui clandestin[ fiind
f[cut[ cu ajutorul autorit[\ilor din RPR.
Chiar de la Vasile Leu am aflat la Paris c[ tr[ie=te ]n concubinaj
cu Sanda St[tescu, pe care vroia s[ o duc[ cu el ]n Anglia, ca
secretar[ personal[.
Vasile Leu mi-a spus c[ a f[cut o leg[tur[ cu francmasoneria
englez[; =i cu cea francez[ prin Vintil[ Betala, prin care a reu=it s[
ob\in[ sprijinul francmasoneriei ]n favoarea bisericii ortodoxe, =i
pentru ]nfiin\area episcopatului proectat.
Nu cunosc altceva despre via\a particular[ murdar[, despre
activitatea =i leg[turile lui Vasile Leu.
ss/ Silviu Cr[ciuna=
Pentru conformitate,
Horn Adelina
Proces verbal de interogatoriu
Arestata, Magos Olariu Constan\a, n[scut[ la 11 martie 1909
]n comuna Cubin-Jugoslavia, fica lui Dumitru =i Sofia, cu ultimul
domiciliu ]n Paris, str. Lubek nr. 35.
}ntrebare: }n ce perioad[ ai fost ]n str[in[tate ?
R[spuns: Am stat ]n Fran\a din anii 1948 p`n[ ]n vara anului
1951.
}ntrebare: Cine era ]n conducerea bisericii ortodoxe pentru
fugarii rom`ni ]n acest timp din Europa ?
197
 R[spuns: }n Europa era Leu Vasile, un preot originar din
Moldova, fugit din \ar[ ]n 1948.
}ntrebare: Arat[ c`nd =i ]n ce ]mprejur[ri ai cunoscut pe Leu
Vasile ?
R[spuns: Pe Leu Vasile nu l-am cunoscut personal, ]ns[
am auzit despre el prima dat[ ]n 1949, la ]nceputul anului
c`nd ]mpreun[ cu G`ld[u Florian au sosit ]n Austria.
}ntrebare: Arat[ tot ce cuno=ti despre Leu Vasile =i de la cine
anume cuno=ti fiecare lucru ]n parte ?
R[spuns: La ]nceputul anului 1949, prin februarie, c`nd a venit
din \ar[ cu pa=aport legal, Beguin Coca, la Paris, a ]ntrebat pe
Boil[ Romulus, la care st[team eu, directorul ziarului Nation
Roumaine =i secretar al PN| din Paris, dac[ acesta cunoa=te de
G`ld[u unde este, c[ a plecat de acas[ =i familia nu =tie nimic
unde este. Boil[ i-a spus c[ a auzit pe unul G`ld[u c[ a vorbit la
un post de radio ]n Austria =i c[ din discursul lui a rezultat c[
atunci sosie ]n Austria ]mpreun[ cu Leu Vasile fost preot militar.
Dup[ ce m-am ]mprietenit cu Coca Beiguin, am aflat de la
aceasta, c`t =i de la Boil[ Romulus =i so\ia acestuia c[ Leu Vasile
a fost pe la Paris ]n septembrie 1949 =i c[ a fost la Geneva la
Consiliul Ecumenic, pentru ce anume nu =tiu. La Paris, a fost la
Lupoaia Ion, fost maior de administra\ie PN|-ist =i se ocupa cu
vinderea vinurilor ]n Fran\a. Aici a fost g[sit de Beguin Coca.
}n 1949 era prieten cu legionarii, av`nd leg[turi cu preo\ii
legionari din Paris ca: Boldeanu Vasile, Blaga Lucaci +tefan =i
Gra\ian. Mai t`rziu s-a certat cu ace=tia, pentru ce anume nu =tiu
=i a trecut de partea lui R[utu Mihai, Comaniciu Hora\iu. Nu
cunosc altceva din leg[turile lui Leu cu persoanele ar[tate mai
sus.
Dup[ ce am luat leg[tura cu Titi Constantinescu, de la Salz-
burg prin Opran Mihai, am aflat de la acesta despre Leu Vasile
urm[toarele:
Leu Vasile a plecat din \ar[ ]mpreun[ cu G`ld[u Florian cu
sprijinul Inteligence Service. Cum =i ]n ce ]mprejur[ri nu
198
cunosc, ]ns[ ]n 1949 a venit ]n Austria la Gratz =i s-a stabilit
apoi la Salzburg. C`nd a fost recrutat pentru Inteligence Serv-
ice, iar nu =tiu. Din Salzburg, a plecat la Geneva =i apoi la
Londra, unde s-a stabilit, f[cea colect[ri prin Geneva, Salz-
burg, Gratz, Paris, Londra, ]ntruc`t fusese ales episcop al
fugarilor rom`ni din Europa, =i \inea leg[tura cu Consiliul
Ecumenic.
}n Austria luau contact cu noii fugari veni\i din \ar[ =i
culegea informa\ii pentru Inteligence Service, totodat[ se ocupa
cu ]mp[r\irea de ajutoare de la americani pentru fugarii rom`ni
din lag[rele din Austria. }n activitatea sa pentru serviciul de
informa\ii englez, \inea leg[tura cu Iliescu =i unii reprezentan\i
ai bisericii anglicane, de care a fost primit cu mare fast la Londra
c`nd s-a dus ]mpreun[ cu G`ld[u. La Londra =tiu c[ a vorbit
la postul de radio BBC ]mpotriva regimului din \ar[ =i pe l`ng[
aceasta, \inea predici ]n biserici pe unde mergea, pentru fugarii
rom`ni ]mpotriva regimului din \ar[.
Totodat[ scria articole la ziarele din Apus cu con\inut
du=m[nos RPR.
}ntrebare: Ar[ta\i alt[ activitate desf[=urat[ de Leu Vasile
]mpotriva RPR ?
R[spuns: }n afar[ de cele ar[tate nu cunosc.
}ntrebare: Cu ce persoane avea Leu Vasile leg[turi ]n str[in[tate ?
R[spuns: Cunosc tot de la persoanele pe care le-am ar[tat,
c[ Leu Vasile la Paris cu Sanda St[tescu, agent[ a Inteligence
Service-ului, maiorul Iliescu de la Londra, avocatul Cristea
de la BBC =i celelalte persoane ar[tate. De la biserica
anglican[, nu =tiu cu cine a avut Leu Vasile leg[turi.
}ntrebare: Ce alt[ activitate cuno=ti desf[=urat[ de Leu Vasile
la Paris ?
R[spuns: Nu cunosc alt[ activitate ]n afar[ de cea ar[tat[.
}ntrebare: Cuno=ti o persoan[ cu numele Keti Gavrilescu =i ]n
caz afirmativ c`nd =i ]n ce ]mprejur[ri ai cunoscut-o ?
R[spuns: Pe Keti Gavrilescu nu am cunoscut-o personal, ]ns[
199
de la Coca Beguim, cunosc c[ aceasta este o inginer[ chimist[,
care p`n[ prin 1949-1950 a stat la Paris =i apoi a plecat ]n Anglia
=i lucra la un laborator chimist.
}ntrebare: Ce cuno=ti despre felul cum a ajuns Keti
Gavrilescu la Paris =i ]n ce ]mprejur[ri a plecat ]n Anglia ?
R[spuns: Nu =tiu cum a ajuns la Paris =i nici cum =i de ce a
plecat din Paris la Londra.
}ntrebare: Ce cuno=ti despre formarea unei forma\ii militare
dintre fugarii rom`ni ]n Europa Apusean[ ?
R[spuns: Cunosc faptul c[ ]n 1949, fostul rege Mihai, a
]ns[rcinat pe generalul Petrescu Puiu =i amiralul Dumitrescu
Gheorghe, s[ formeze din coloni=tii rom`ni =i persoanele fugite
din \ar[, o forma\iune militar[ care s[ lupte ]mpotriva RPR. Aceste
persoane, ]mpreun[ cu al\i fo=ti ofi\eri din \ar[, fugi\i ]n Fran\a,
au format la Paris <Asocia\ia fo=tilor militari rom`ni>. }n aceast[
asocia\ie se f[ceau ]nscrieri ale fo=tilor ofi\eri =i fugari rom`ni
care impliniser[ v`rsta stagiului militar, cu scopul - a=a cum era
scris =i ]n statutul lor - <form[rii unei eventuale armate rom`ne,
]n cadrul armatei europene>.
}ntrebare: Ce rol a avut Leu Vasile ]n formarea acestei asocia\ii ?
R[spuns: Nu cunosc dac[ Leu Vasile a avut vreun rol ]n aceast[
asocia\ie.
|in s[ men\ionez c[ eu cunosc numai via\a rom`nilor din Fran\a
=i pe ceilal\i din alte \[ri numai din auzite, anumite fr`nturi din
activitatea lor a=a cum am cunoscut despre Leu Vasile.
Prezentul proces verbal de interogatoriu a fost citit de mine
cuv`nt cu cuv`nt =i el corespunde ]n totul cu cele declarate de
mine.
ss. Magos Constan\a Olariu
Va s[ zic[ dosarul ]ncepe a se alc[tui la Moscova. Episcopul
emigra\iei rom`ne este r[pit =i dus la Moscova, cum vom vedea
am[nunte ]n documentele de mai t`rziu, dar =i martorii, sau
m[rturiile (i se arat[ texte olografe a c[ror grafie o recunoa=te)
ajung tot acolo. Nu am g[sit la dosar declara\ia celui numit
200
Neam\u; ]n leg[tur[ cu cei doi - Silviu Cr[ciuna= =i Mago= Olariu
Constan\a, rezult[ clar c[ au fost ]n occident o vreme, dar au
reajuns prizonieri la comuni=ti unde, la presiunile anchetatorilor
fac unele concesii, cu toate c[ se simt obliga\i s[ declare ]n spe-
cial, lucruri oneste. Astfel, ]n declara\ia lui Cr[ciuna= se
insinueaz[ lucruri compromi\[toare cum ar fi participarea v[rului
meu ]n 1948 ]ntr-o delega\ie la Moscova, lucru absolut neadev[rat
dar =i neverosimil, dar pus pentru a da verosimilitate celorlalte
insinu[ri: c[ ar fi agent al RPR trimis ]n str[in[tate; se mai trece
apoi prin concubinaj =i antecedente dubioase pentru a se ajunge
la leg[turi cu francmasoneria. Va s[ zic[ un prelat rom`n, care
ajut[ partizanii din mun\i dar face parte din delega\ia oficial[ la
Moscova =i cultiv[ intens francmasoneria. Conexiuni at`t de
grosolane ]nc`t nu pot fi crezute nici de magistratura cea mai
totalitarist[. Cealalt[ depozi\ie, a Constan\ei Olariu, barem re
cunoa=te de la ]nceput c[ nici <nu l-a cunoscut personal pe Leu
Vasile> =i c[ <nu =tie c`nd a fost recrutat pentru Inteligence Serv-
ice >.
+i, cu toate acestea, astfel de depozi\ii au fost men\ionate =i ]n
dosarul procesului, instan\a consider`ndu-le valabile =i chiar
hot[r`nd c[ nu mai este necesar[ audierea sau confruntarea
martorilor. Desigur - Pentru ca totul se <organiza> cu urm[torul
scop:
Declara\ie din 15 aparilie 1953
La Zurich, m-am oprit vreo dou[ zile la familia Saposnic pentru
a o vedea =i pentru a-mi completa jurnalul meu de zi.
Jos, la familia Saposnic am cunoscut un consilier de Lega\ie
elve\ian, cu serviciul la Belgrad. }ntre\in`ndu-m[ cu el, vremea a
trecut f[r[ s[-mi dau seama. Gr[bindu-m[, mi-am uitat jurnalul
de zi ]n noptier[ la familia Saposnic. Am telefonat din Insbruck
d-nei Saposnic spun`ndu-i s[-mi trimit[ jurnalul de zi prin
consilierul elve\ian care a doua zi urma s[ treac[ spre Belgrad.
Convorbirea mea cu d-na Saposnic fusese interceptat[. D-na
Saposnic mi-a spus c[-mi va trimete jurnalul, asigur`ndu-m[ c[
201
va lua m[suri ca jurnalul de zi s[-mi ajung[ la timp. Duc`ndu-m[
la gara Insbruck pentru a-l a=tepta pe consilierul elve\ian, pe
peronul g[rii care nu era aglomerat, ]nainte de sosirea trenului,
am fost tr`ntit de un hamal care ducea un c[rucior. Numai
printr-un miracol am sc[pat de a nu fi c[lcat de trenul care
intra ]n gar[. La anchet[ s-a stabilit - dup[ declara\iile hamalului
- c[ hamalul nu f[cuse acest gest ]nt`mpl[tor, ci la anchet[ s-
a stabilit c[ el fusese pl[tit cu 2500 shilingi pentru a face aceasta.
Hamalul declarase c[ fusese pl[tit de un domn care vorbea
prost nem\e=te - era probabil englez - care ]i promisese c[
dac[ va s[v`r=i faptul, va primi ]nc[ 2500 shilingi.
Dup anchet[, hamalul, care era localnic =i c[s[torit ]n Insbruck,
a disp[rut din localitate.
Am istorisit aceast[ ]ncercare de atentat lui R[descu, R[utu,
Udri\chi, Bercu =i Biscoff.
202
Capitolul X
C{TRE CITITOR
Rareori ]n via\a aceasta se atinge sublimul =i nu multor
oameni dintre miliardele care vie\uim le este dat[ o asemenea
binecuv`ntare. Credin\a cre=tin[, prin toat[ experien\a biblic[ =i
prin Adev[rul adus de Domnul Isus este convins[ c[, printre
oamenii pe care Dumnezeu i-a f[cut s[ se ]nmul\easc[ =i s[
st[p`neasc[ p[m`ntul, exist[ doar unii care sunt ale=i ai Lui.
Fiin\e ale vie\ii fiind, ]n general condamn[rile la moarte
ne zguduie, iar =tirea unor execu\ii ne terifiaz[ con=tiin\a
indiferent de ce specie de subcon=tiin\[ uman[ ar fi vorba.
Dar mi te c`nd omuciderea are loc ]n cazul unei puternice
personalit[\i care ar mai putea face multe pentru omenire!
M[ obsedeaz[, din copil[rie, capul a=ezat ]n \[r`n[ al lui
Nicolae Iorga, cu barba r[v[=it[ dup[ asasinat, dintr-o fotografie
de ziar care mi-a c[zut ]n m`n[. Mi-l amintesc pe tat[l meu -
unul dintre pu\inii oameni care votase cu <Nu> la referendumul
f[cut de Ion Antonescu explic`nd c[-l accept[ ca militar, dar nu-i
place dictatura - cum, ]n diminea\a lui iunie 1946 c`nd a auzit la
radio vestea execut[rii mare=alului a pl`ns =i a spus: <tic[lo=ii>^
Deseori, ]n mod cu totul necontrolat, ]mi revine ]n memorie
chipul unui prim-ministru dintr-o \ar[ important[ cu care am
avut conversa\ii de foarte pl[cut[ eleva\ie intelectual[ ]n
c`teva seri ale unui mare festival cultural =i c[ruia i-am v[zut
apoi ]n <Paris Match> secven\ele sp`nzur[rii de poarta unui
stadion, urcat pe-o lad[ de bere care i se lua de sub picioare.
Ca om, te cuprinde o r[scolire ]n fa\a oric[rei execu\ii,
tocmai pentru c[ e terifiant g`ndul distrugerii unei con=tiin\e.
Ce s[ mai spunem, dar, despre o con=tiin\[ care, spre deosebire
de noi, muritorii de r`nd, a atins sublimul !
Din acest motiv, din toate paginile dosarelor - pagini ce
203
mi-a fost dat s[ le citesc la v`rst[ ]naintat[ despre fapte petrecute
]n adolescen\a mea, unele m-au cutremurat, altele m-au f[cut s[
l[crimez, unele m-au f[cut s[ fiu m`ndru de neamul meu, dar
c`teva fraze m-au umplut de revolt[ p`n[ la Dumnezeu, f[c`ndu-
m[ s[ exclam disperat: <Cum ai putut r[bda, R[bd[torule, at`ta
tic[lo=ie animalic[ =i lips[ de sim\ire uman[ ?! >^ Poate c[ voi
g[si loc s[ vorbesc =i despre celelalte, dar cea mai grav[ dintre
acestea, care m[ chinuie at`t de mult ]nc`t a= fi fericit dac[ a=
putea s[ nu mi-o mai amintesc, este cea din textul sentin\ei:
<^av`nd ]n vedere periculozitatea excep\ional[ a acuzatului,
faptul c[ este imposibil[ reeducarea lui, Tribunalul apreciaz[
c[ nu sunt circumstan\e atenuante ]n favoarea sa, urm`nd s[
sufere pedeapsa capital[ pentru aceste fapte>.
Celor c[rora, aceast[ fraz[ li se pare corect[ m[car din punctul
de vedere a formei juridice, le explic faptul c[ indignarea mea
izbucne=te doar la ]nt`lnirea unui cuv`nt: <reeducare>. Tocmai
pentru c[ sun[ foarte uman =i vrea s[-=i aroge sim\[minte
omene=ti, chiar dac[ ele sunt de neputin\[. Dar e numai cinism.
Un cinism strict animalic, lipsit de orice fior al sim\irii umane,
venit din partea unor - Dumnezeu s[-i ierte - v`ndu\i. V`ndu\i
con=tient, sau poate =i mai r[u ]n materie de desumanizare pe
care a adus-o glorioasa putere sovietic[ - v`ndu\i incon=tient
tocmai prin educa\ia la care ei se refer[ c`nd vorbesc de reeducare.
Educa\ie care, golit[ de morala cre=tin[ =i de ]n\elegerea
aspira\iilor superioare, spre divin, r[m`ne doar o g[unoas[ form[
de dresare a fiin\elor pentru interesele unei dictaturi.
Dumnezeu s[-i ierte pe Lavrovii, Solomonii, Lalyerii care-au
semnat o asemenea sentin\[, ca =i pe Franciscii Butyka, Branovicii,
Pantiu=ii =i Panovii care i-au dirijat din umbr[. Nu le poate
pretinde nimeni s[ aib[ vreun sentiment fa\[ de sintagma:
<Biserica Rom`n[>. Cu toate c[, dac[ ar fi fost oameni normali,
indiferent de credin\a lor, ar fi avut m[car intui\ia c[ se apropie
de ceva sf`nt, de un lucru asupra c[ruia trebuie meditat cu
grij[ oric`t de p[g`n ai fi !^ Nu le pretind asta, dar dac[ ar
204
fi fost oameni, m[car oameni - <fiin\e cu con=tiin\[ superior
organizat[> - cum spune chiar =i t[tucul lor materialist, =i tot =i-
ar fi dat seama c[, ]n fa\a lor, oric`t de importan\i s-ar fi
considerat, se afl[ o con=tiin\[. +i ]nc[ una care a atins cotele
maxime din ce poate atinge o con=tiin\[ omeneasc[: un om c[ruia
nu-i e team[ s[-=i recunoasc[ absolut toate faptele, ba chiar s[ =i
le agraveze; un om pe care l-au putut prinde =i r[pi tocmai pentru
c[ nu a cedat tenta\iilor nici la Londra, nici la Patriarhia Ecu-
menic[, ci a avut o singur[ credin\[ misionar[: turma al c[rei
p[stor era.
Ei bine, po\i avea convingeri contradictorii cu aceast[ credin\[
misionar[ a celui ]nc[tu=at din fa\a ta, po\i chiar s[ te consideri
adversarul unor asemenea convingeri sau chiar jandarmul care
trebuie s[ le distrug[, dar nu po\i s[ nu respec\i sublimul la care
un om a ajuns ]n credin\a lui ! La execu\ia lui Mata Hari,
comandantul plutonului care o punea la zid, ]nt`i i-a dat onorul
]n semn de profund respect pentru ceea ce reprezentase ea =i abia
apoi a comandat foc. C[l[ii rugurilor inchizi\iei g[seau calea de
a-=i ar[ta respectul pentru sfin\enia celor sacrifica\i d`ndu-le
]nt`i lovitura de gra\ie, adic[ u=ur`ndu-le moartea =i abia apoi
aprinz`ndu-le rugul. Eroul aviator Agarici s-a luptat ]n aer
]ncerc`nd s[-=i doboare adversarul rus, dar c`nd a constatat c[
acela a r[mas f[r[ muni\ie, l-a salutat =i =i-a luat zborul ]n alt[
direc\ie. Chiar =i la v`n[toarea de animale, doar Ceau=escu tr[gea
]n ur=ii ]nfometa\i =i apoi ademeni\i cu m`ncare; legile morale
ale v`natului, ]ns[, te oblig[ s[ g[se=ti animalul =i s[ te ]ntreci
cu el doar c`nd are o =ans[ dintr-o sut[ ca s[ se salveze prin
fug[.
Dar toate acestea, \in de ni=te legi morale pe care Lavrovii,
Solomonii, Lalyerii, ]n ciuda studiilor juridice pe care ar fi trebuit
s[ le aib[, le ignor[ sau chiar ]=i arog[ dreptul bol=evic de a le
c[lca ]n picioare. Ei decid c[ nu e nevoie s[ fie audiat vreun
martor =i nu le pas[ c[ depozi\iile de la dosar au fost luate unor
aresta\i sub cine =tie ce presiuni sau promisiuni, evacueaz[
205
sala de judecat[ (=i, oare cine alticeneva dec`t proprii lor oameni
putuser[ intra acolo !?), r[m`n ]n ]nc[pere singuri cu victima lor
=i, apoi, dau sentin\a <]n =edin\a public[ a Tribunalului>. Ca s[
nu mai vorbim de paragraful din Hot[r`rea Judec[toreasc[ ce
precizeaz[ c[ <Executarea pedepsei ]ncepe la 28 august 1952,
c`nd data de luare ]n primire ]n \ar[ a arestatului este consemnat[
de actele de la dosar la 16 martie 1953. Nep[sarea fa\[ de erorile
judiciare este at`t de mare ]n aceast[ concep\ie totalitarist[ asupra
actului - chiar formal - al justi\iei, ]nc`t ace=ti m[run\i executan\i
rom`ni nici nu-=i pun problema dac[ au sau nu dreptul de a parafa
o condamnare pe teritoriul altui stat, mai ales c[ acolo este ]ns[=i
m[rea\a Uniune Sovietic[. Iar, dac[ ne uit[m la mandatele de
arestare de care e plin dosarul, dar date la modul retroactiv,
constat[m la toate ca la cel pe care-l reproducem de prob[ la
]nceputul c[r\ii, c[ <prevede de\inerea ]ntre 1 =i 31 ianuarie 1954>,
dar este emis la 9 ianuarie 1954, pentru o persoan[ pe care actul
de judecat[ o consemneaz[ arestat[ la 20 august 1952. Nici m[car
grija pentru a =terge urmele actului de r[pire la care au procedat
patronii lor sovietici, nu o au slugile lor de aici. Ca s[ nu mai
vorbim de con=tiin\a pe care ar trebui s[ o aib[ ni=te oameni ai
justi\iei c`nd semneaz[ un act oficial ]n numele legii. Dar, mimarea
simpl[ a rolului ]n completul de judecat[, ca =i cursurile
superficiale serale sau muncitore=ti pentru formarea unor robo\i
c[rora li s-a smuls din suflet morala cre=tin[, ]=i spune cuv`ntul.
Batjocorindu-=i propria clas[ conduc[toare =i f[c`nd-o sluga unei
nomenklaturi, comunismul d[ na=tere la asemenea profesioni=ti =i
semidoc\i lipsi\i de con=tiin\a profesiei lor. Pentru c[ un magistrat
care a str[duit ani de zile pentru ]nv[\area legilor, a unei
competen\e =i a conduitei sale profesionale nu-=i pune semn[tura
pe un act, chiar de teroare, precum sentin\a despre care vorbim,
f[r[ s[-=i ia m[surile de prevedere a legalit[\ii lui, pe care o pot
aprecia alte instan\e prezente sau viitoare. }n asta const[ con=tiin\a
profesional[, indiferent ]n slujba cui o pui. Dar semidoctului,
parvenitului, marionetei care mimeaz[ doar profesionalismul
206
func\iei =tiind c[ e un simplu mecanism al aparatului monstruos
pe care-l are ]n spate, nu-i este team[ de gre=elile inculturii =i ale
neprofesionalismului s[u. El execut[ ce-i spun =efii =i se simte
tare av`ndu-i pe ace=tia ]n spate, ca orice slug[, ne pun`ndu-
=i problema dac[ va fi la r`ndu-i judecat de al\ii. Sentin\a
despre care e vorba, avea doar rostul birocratic al unui dosar
hot[r`t dinainte, care se ]nchidea odat[ cu cazul =i nimeni
nu-l mai scormonea. Dar iat[ c[ soarta n-a vrut s[ fie a=a.
+i, dac[ dup[ o jum[tate de veac vorbesc despre aceste
semn[turi incompetente, este doar datorit[ faptului c[ fiind
vorba de un caz foarte grav, de o condamnare la moarte, de
pedeapsa capital[ =i executarea unui om - o fac doar spre a
sublinia cititorului prezent care ar mai putea avea nostalgia
unor avantaje ale bol=evismului, c`t de fals[ =i de periculoas[
pentru societate era metoda ]nlocuirii speciali=tilor
profesioni=ti cu <activi=tii> fabrica\i la gr[mad[. Gre=elile
grave de legalitate, redactarea cu suficien\[ =i superficialitate
a unui act legal care nu este o adeverin\[ oarecare, ci o
sentin\[ de condamnare la moarte, trebuie s[-i fac[ s[ se
ru=ineze pe to\i cei care, din pofta unor salarii grase, =i-au
arogat titluri f[r[ studii, s-au mul\umit cu diploma ]n locul
]nv[\[turii, crez`nd c[ dictatura va dura o ve=nicie =i nimeni
nu-i va trage la r[spundere pentru incompeten\a lor. +i asta,
]n mii, ]n milioane de cazuri banale care n-au avut cum s[ fie
remarcate dec`t global, prin falimentul ideii de stat socialist,
de economie socialist[, de ideologie bol=evic[. Cazuri
neobservate, m[runte, mai greu de comentat, pe care le
subliniem prin eviden\a acestui act ce reprezint[ mult mai mult
dec`t o eroare judiciar[: reprezint[ un fals judiciar ]n sprijinul
crimei de desna\ionalizare a Rom`niei. +i, ]nc[, un fals prost
f[cut de ni=te simbria=i de Comintern c[rora, dac[ nu le
pretindem s[ fi avut con=tiin\[ na\ional[, avem dreptul s[
acuz[m prin ei neprofesionalismul regimului care =i-a probat
incompeten\a social[. De unde vine aceasta ? Din sfidare.
207
Sfidarea dictatorului care \i-a pus botul cizmei pe piept =i are
convingerea c[ poate face ce vrea pe lumea asta, tocmai pentru
c[ nu-i pas[ de judecata lui Dumnezeu =i a istoriei. Nu sunt
de vin[ Lavrovii, Solomonii, Lalyerii ridica\i din mediile cele
mai promiscue pentru a servi drept magistra\i regimului de
incultur[ =i imoralitate; ci st[p`nii care nici m[car nu s-au
sesizat ce triptic pun s[ judece un proces de <tr[dare
na\ional[> Caz de incompeten\[ p`n[ =i ]n actul criminal !
Oare, un asemenea proces, ]n care era judecat[ ]ns[=i Biserica
Na\ional[ =i un asemenea Acuzat, care devenise at`t de
important ]n organizarea rezisten\ei dinafar[ ]nc`t, ca ]n nici
un alt caz dintre v`rfurile emigra\iei, s-a pus la cale r[pirea
lui, nu ar fi cerut mai mult[ aten\ie din partea oficialilor. Oare
Gheorghiu-Dej =i ceilal\i <Politbirou> nu aveau interesul unei
argument[ri juridice credibile ]ntr-un proces ce putea provoca
discu\ii pe plan extern ? Sau, dac[ la nivelul lor de cultur[
nu-=i d[deau seama de anvergura interna\ional[, intelectualii
de fa\ad[ care tot se compromiseser[ cu regimul - un Groza,
un Sadoveanu, un Ghelmegeanu, un Ralea, nu puteau atrage
aten\ia s[ se angajeze un jurist ca lumea care s[ dea o
formulare competent[ m[car ca aspect formal ?!
Aceasta deosebe=te mentalitatea de slugi a tuturor celor
angaja\i ]n stratificatul regim dictatorial: nu se b[gau, nu-i
interesa; executau doar ordinele: V[rul meu fusese adus de la
Moscova cu anchet[ gata f[cut[ =i condamnarea hot[r`t[
dinainte; tot ce se f[cea aici era o formalitate din punctul de
vedere al <justi\iei> pe care o putea face orice absolvent de =coal[
de ucenici diplomat la un curs seral de trei luni pentru a ]nlocui
<intelectualitatea ]n care nu po\i avea ]ncredere fiindc[ nu are
sim\ de clas[> - cum se ]nva\[ tot la acele cursuri. A=a c[ degeaba
ne ]ntreb[m ce p[zeau un Ralea sau un Sadoveanu - }=i p[zeau
pielea lor cam groas[ =i foarte bine hr[nit[ - at`ta tot. Procesul
public f[cut Bisericii Neamului =i marii ei tradi\ii na\ionale nu-i
interesa !
208
}n schimb, demagogia func\ioneaz[ din plin. Terorismul agresiv
=i totalitarist ar vrea s[ se ]mp[uneze cu idei umaniste vehiculate
de propaganda ]nv[\[m`ntului seral =i s[-=i aroge rolul de a se
g`ndi la <reeducarea> condamnatului, dac[ acesta n-ar fi at`t
de ]nver=unat. <Periculozitatea excep\ional[ a acuzatului>
(formulare prin care, cutremura\i =i ei de adev[rurile anchetei,
c[l[ii dovedesc a intui totu=i ceva din starea de excep\ie a
sublimului intelectual =i cre=tin pe care ]l tr[ie=te victima lor), se
agraveaz[ prin <faptul c[ este imposibil[ reeducarea> -
]nsemn`nd pentru mintea lor acceptul arestatului de a se vinde
a=a cum s-au v`ndut ei, de a se murd[ri a=a cum s-au murd[rit
ei, de a se lep[da de tot ce ]nseamn[ frumuse\e moral[, a=a cum
s-au lep[dat ei devenind biete slugi ale ]ntunericului.
De aici provine indignarea mea, pe care nu m-am putut ab\ine
s[ nu i-o m[rturisesc cititorului =i recunosc ]n fa\a lui urm[toarele:
Am folosit de mai multe ori, coment`nd diverse st[ri sau situa\ii
anchetate prin interogatoriile luate v[rului meu, termenul de
<convertire> =i chiar mi-am permis s[ dezvolt uneori teza
convertirii lui de la cele meschine =i lume=ti, de la cele aventuroase
=i egoiste, de la cele culpabile =i chiar nedemne de familia noastr[
=i de ]naltul prestigiu duhovnicesc, na\ional =i cultural care-l
caracteriza pe tat[l s[u, la con=tiin\a misionar[ pe care i-o ceruse
acesta trimi\`ndu-l ]n str[in[tate.
Pentru un neavizat s-ar putea pune ]ntrebarea: ce mai e de
convertit la o persoan[ care a ajuns la cre=tinism. Dar nu numai
pentru neavizat, ci chiar pentru omul obi=nuit a raporta
convertirea doar la sensul de a crede, a ajunge s[ crezi ceea ce
nu credeai, a ajunge s[ iube=ti Dumnezeirea pe care n-o iubeai
=i, mai ales, a ajunge s[ te sim\i iubit ]n credin\a ta de c[tre
Cel Care Este Numai Iubire, s-ar mai putea pune ]ntrebarea
dac[ nu pare tautologic s[ vorbim de convertirea unui om
care este preot, este slujitor al Domnului, este chiar un ]nalt
prelat ? }n toate aceste cazuri, ]ns[, ]nseamn[ c[ omitem, c[
nu \inem seama de acea permanent[ convertire a f[pturii
209
prin credin\[, de acel ideal cre=tin de a tinde s[ fii c`t mai
mult dup[ chipul =i asem[narea Creatorului !
}n acest sens, urm`nd un asemenea drum al lumin[rii cre=tine
prin Duh Sf`nt =i aprofund[rii Credin\ei sale, se ilustreaz[
permanenta convertire spre bine =i mai bine a celui care, ]n
cronologia interogatoriului ]=i reconstituie devenirea ]n credin\a
misionar[ de la p[catul p[m`ntesc =i de la luarea ]n u=or a moralei
=i p`n[ la apostolatul care ]l aduce ]n pragul execu\iei. Lui ]i
sunt limpezi toate acestea =i ]ncercarea etal[rii unor fapte
denigratoare, reale sau nereale, nu-l impresioneaz[ ]n fa\a
con=tiin\ei de sine care-l apropie tot mai mult de apostolat.
Indiferent de cedarea la ispitele tinere\ilor, indiferent de c[derile
]n p[cat spovedite cu r[bdare, indiferent de convulsiile rela\iilor
lui lume=ti de p`n[ la clipa c`nd =i-a asumat purtarea crucii,
adic[ a avut revela\ia convertirii - el apare, pe m[sura precipit[rii
rosturilor ierarhice pe care =i le asum[, tot mai nezdruncinat ]n
credin\a a ceea ce are de f[cut, tot mai ]mp[cat cu destinul s[u,
tot mai perseverent ]n unicitatea misiunii de salvare na\ional[
prin Biserica a c[rei corabie trebuie s[ o \in[ drept, f[r[ a se mai
l[sa prad[ intereselor care l-ar fi putut ispiti la modul personal.
De la portretul pe care i-l fac du=manii =i p`n[ la sacrificiul pe
care el ]l accept[ cu convingerea c[ semnul credin\ei sale va
]nvinge, se cuprinde un ]ntreg simbol al Schimb[rii la Fa\[.
Dar ce =tiu bie\ii lui anchetatori despre Lumina Taboric[ =i
simbolul pe care-l reprezint[ ea pentru transfigurarea ]ntregii
lumi ?! Ce =tiu ei despre ce au v[zut Petru, Iacov, =i Ioan pe
muntele Taborului =i cum M`ntuitorul nu i-a l[sat s[ fac[ acolo
cele trei corturi ci a cobor`t cu ei ]n mijlocul lumii care trebuie
schimbat[ la fa\[ ]n ]ntregul ei ! Nu =tiu nimic =i cred c[, acolo,
]n celula zero a Jilavei care are ie=irea doar spre valea cu piersici
a execu\iilor, acest om ajuns la sublimul dep[=irii propriei sale
fiin\e prin ad`ncimile convertirii, le va spune tainele marii sale
credin\e.
C`nd ?
210
C`nd el are acum convingerea clar[ c[ s[m`n\a va rodi, tot
a=a cum a avut-o =i tat[l s[u pl[tind cu via\a, dar =tiindu-l pe el
ajuns ]n str[in[tatea civilizat[ unde putea ]mpiedica aservirea
Bisericii rom`ne=ti la ierarhii str[ine.
Pentru c[, ce s-ar fi f[cut miile de emigran\i rom`ni fugi\i de
comunism, f[r[ un duhovnic de-al lor, care s[-i ]mb[rb[teze moral
=i s[-i ajute material s[-=i fac[ un rost ? Ce s-ar fi ales din
spiritualitatea diasporei rom`ne=ti dac[ ar fi fost p[storit[ spre
altfel de interese dec`t cele na\ionale ? Cum ar fi ajuns bejenarii
rom`ni la ajutoarele date de Consiliul Mondial Ecumenic dac[
acestea ar fi trecut prin m`inile unui om str[in de ei =i de aspira\iile
lor ? Nu ar fi fost asimila\i emigran\ii rom`ni de diaspora slav[
dac[ ar fi devenit sufragani episcopilor acelora ? +i nu s-ar fi
infiltrat mai u=or astfel diversiunea comunist[ ?!^ Aceasta, dac[
ne g`ndim doar la situa\ia dinafara grani\elor. Dar, pe l`ng[
miile de rom`ni din emigra\ie, s[-i num[r[m pe cei de zece ori
sau de o sut[ de ori mai mul\i a c[ror mic[ m`ng`iere ]n \ar[ era
ascultarea posturilor str[ine de radio. Ce efect ar fi avut predica
unui Vl[dic[ str[in =i ]n ce limb[ ar fi vorbit acesta ? Ca s[ nu ne
mai ]ntreb[m ce apel ar fi putut face un str[in la sentimentele
noastre na\ionale =i dac[ ar fi avut inima sau c[derea s[ o fac[.
}n orice caz, impactul cu sufletul ascult[torului de liturghie ]n
semiclandestinitate ar fi fost mult mai mic =i efectul de sus\inere
a moralului credincio=ilor din \ar[ mult mai mic !
}n acest fel, ]ns[, prin trimiterea lui din \ar[ de c[tre cei care
mai putuser[ ]nc[ g`ndi aceast[ fapt[ ]nainte de a fi anihila\i, se
]ndeplinise =i canonul sinodului de la 1752 al Mitropolitului Iacob
(]n mod fericit, p`n[ la consecin\ele moderne ale p[storirii prin
undele radio care aduc predica cea dreapt[) dar se salvase ]nsu=i
segmentul spiritual al ideii de rezisten\[ la comunizare prin
desna\ionalizare. Con=tientizarea se pornise =i la cei dinafara
\[rii care se-nt[reau printr-o anumit[ organizare pe criterii
na\ionale, dar chiar =i la cei din interiorul statului comunizat,
prin ]nt[rirea unei mentalit[\i mai proprii, ]mpotriva sovietiz[rii.
211
 Misiunea lui aceasta fusese =i, prin ]ndeplinirea ei, el f[cuse
to\i pa=ii posibili spre convertirea deplin[ indentific`ndu-se cu
Credin\a sa ]n fa\a c[reia nu mai contau nici condamnarea nici
denigr[rile; =i nici probele cu care ]l amenin\au, pentru c[ el le
oferea de zece ori mai multe.
}nafara tainei de jur[m`nt eclezial prin care avea garan\ia
continuit[\ii.
Ajun=i ]n acest punct al t[cerii lui solemne asupra celor sfinte
- pentru c[ sf`nt[ se dovede=te pentru el ]ndatorirea misionar[
pe care o ]mp[rt[=ise cu al\ii - sigur c[ ne-ar interesa, totu=i, s[
afl[m =i s[ cinstim ast[zi m[car unele dintre numele celor care l-
au ]ncurajat =i l-au sus\inut pe animatorul acestei idei, pe
Episcopul Grigorie Leu.
Cu certitudine, este vorba despre unii din cercul mai larg pe
care l-am enumerat. Unii: Desigur, prela\ii cei mai prestigio=i
precum cei izola\i sau chiar ]ndep[rta\i din Sinod: Tit Simedrea,
Nifon Criveanu, Patriarhul Nicodim =i Mitropolitul Irineu
Mih[lcescu - at`ta vreme c`t au tr[it. Desigur c[ e vorba de to\i
marii c[rturari: Gusti, Petrovici, Paulescu, Crainic, R[dulescu
Motru, Galaction, Ag`rbiceanu =i de c`\iva politicieni precum
ultimii mini=tri \[r[ni=ti =i liberali, at`ta vreme c`t n-au sim\it
recluziunea regimului.
Desigur c[ erau fra\ii sinodali ai Episcopului Grigorie,
r[ma=i ]nc[ ]n scaunele lor. Mitropolitul Nicolae B[lan al
Ardealului, episcopul Valerie Moglan al Clujului, episcopul
Nicolae al Oradiei, Partenie Ciopron, Policarp Moru=ca =i,
cunoscut sigur de mine, episcopul Chesarie al Tomisului.
Tot ]n mod sigur erau rudele: tat[l meu Ioan Leu, fratele mezin
Constantin-Nil Leu, cumnatul +erban Onose, cumnatul Nicolae
G`lea, cei din familiile Bl[naru, Ursu, Racovi\[, Filiu\[,
Popoiu, Ar=ic, Cahu, Modiga, Zugravu, Vicol, Vrabie,
intelectuali de \ar[ cu verticalitate =i sim\ire na\ional[
reprezent`nd prin leg[turile lor, un ]ntreg curent de opinie
antibol=evic[.
212
}nafara lor, ]ns[, au fost =i al\ii mai tineri, colegi de-ai v[rului
meu sau chiar proaspe\i membri ai Sinodului care se dorea
<]nviat> - slujitori biserice=ti poate t[cu\i, poate mai pu\in activi,
precau\i din pricina terorii, dar p[str`nd ]n sufletele lor con=tiin\a
de teologi ai Bisericii Neamului =i de duhovnici ai sufletului
rom`nesc, deci=i ]n rostul lor misionar de a-=i ajuta credincio=ii
s[ reziste asaltului la care ]i supunea anticristul, ca =i preo\ii din
str[in[tate care p[zeau acolo puritatea rom`neasc[ a Bisericii,
a=a cum ]i ]ndrumase ]ntotdeauna cel fa\[ de care aveau ascultare
- Episcopul Grigorie Leu.
Acuzatul, interogatul, condamnatul - sau cum vrem s[-i spunem
- este foarte grijuliu s[ nu transapar[ din declara\iile sale vreun
indiciu care s[ dea du=manului posibilitatea de a distruge
asemenea ml[di\e. Reac\ia lui e divers[: de la sofism la amnezie
=i de la schimbarea direc\iei declara\iei la refuzul f[\i= de a
r[spunde. Dar scopul lui este unul: De a p[zi tot ceea ce a
construit tat[l s[u aici =i el ]n str[in[tate, de a nu da =anse
du=manului ca s[ g[seasc[ vreo cale de distrugere. A=a c[, la
dosar, nu se poate g[si nici un document ]n aceast[ privin\[.
+i, totu=i, ace=ti oameni, aceste con=tiin\e au existat =i au
ac\ionat de vreme ce, a=a cum am demonstrat mai ]nainte, cu un
sfert de veac mai t`rziu, ]n \ar[ chiar sub regimul cel vechi, ceea
ce mocnise ]ncepu s[ apar[ f[\i= ]n lucr[ri de studiu asupra
rostului Na\ional al Bisericii. Iar rom`nii din str[in[tate au p[strat
rela\ii tot mai str`nse cu Biserica Mam[, colonii rom`ne=ti
sufragane unor ierarhi str[ini fiind pu\ine =i ]ndreptate nu spre
ortodoxia slav[, ci spre cea ecumenic[, ce nu se amestec[ ]n
problemele tradi\iei Na\ionale. Ace=ti oameni au existat, prin ei
ideea a rezistat iar martiriul celor doi episcopi despre care vorbesc
]n aceast[ carte a dat rod spiritual intens, ca orice martiriu cre=tin.
Ca s[-i afl[m =i s[-i cinstim cum se cuvine, trebuie continuat[
cercetarea istoric[. +i le-a= fi recunosc[tor tuturor celor care ne
vor ajuta s[ facem publice lucrurile pe care le =tiu. Pentru c[,
spre cinstirea Bisericii, aceasta a fost o mi=care - o mi=care de
213
mare con=tiin\[ na\ional[. Iar cei doi episcopi care prin drama
suferin\ei devin azi cunoscu\i, au fost exponen\ii unei asemenea
mi=c[ri na\ionale =i nu doar ni=te ini\iatori de unii singuri.
***
Am ]ncercat s[ stau de vorb[ cu unii dintre ei, care m-au ajutat
la reconstituirea faptelor ]n am[nuntele lor, ]n date foarte con-
crete =i de eviden\[ pentru diverse aspecte, dar un cunosc[tor al
ansamblului problemei n-am mai g[sit.
Doi, de la care speram s[ aflu mai multe pentru c[ fuseser[ ]n
rela\ie direct[ =i cu Grigorie =i cu Victor Leu, aveau o stereotipie
a r[spunsurilor cu care se obi=nuiser[ ]n anchetele la care au
fost supu=i acum aproape cinzeci de ani, stereotipie pe care
jum[tatea de veac de tain[ (=i team[ de oficialitate, poate) le-o
osificase ]ntr-un asemenea hal ]nc`t unul dintre ei, r[posatul
arhiepiscop Antim Nica, a avut o replic[ pentru care, dup[ aceea
mi-a cerut iertare: <Dar de ce vrei s[ dezgropi lucrurile astea
dup[ at`ta vreme ]n care to\i le-am uitat ?!> Antim Nica i-a fost
elev Episcopului Grigorie la seminarul teologic de la Ismail, i-a
fost coleg de facultate Episcopului Victor Leu, a fost printre cei
pe care Grigorie Leu ]i ajuta cu burse din propriul s[u salariu de
arhiereu vicar la Mitropolia Ia=ilor =i epitrop la marele a=ez[m`nt
al Spiridoniei, lu`ndu-=i astfel doctoratul ]n teologie la
Strassbourg =i a ajuns arhiereu ]n Basarabia. C`nd aceasta a
fost ocupat[, s-a refugiat la Hu=i devenind protosul tuturor
preo\ilor =i c[lug[rilor basarabeni pe care Episcopul Grigorie ]i
ad[postea ]n eparhia sa. Era prieten al v[rului meu =i discipol
intim al unchiului meu, el f[c`ndu-i =i sumbra slujb[ de
]nmorm`ntare sub ochii vigilentei securit[\i =i ai reprezentan\ilor
guvernamentali. Din str[in[tate, v[rul meu i-a transmis o
scrisoare mul\umindu-i pentru aceast[ devo\iune fa\[ de tat[l s[u
p`n[ la drumul final, ceea ce, desigur, l-a supus pe Antim Nica
unor suspiciuni =i unor anchete datorit[ c[rora, mul\umind lui
Dumnezeu c[ a sc[pat, a uitat totul =i s-a dezis de tot p[str`ndu-
se ]n ierarhie p`n[ la aproximativ recenta sa trecere ]ntru Domnul.
214
Nu cred c[, ]n aceste condi\ii spirituale, ]nafar[ de acordul pasiv,
el s[ fi ]ntreprins ceva.
Cel de-al doilea, =i mai apropiat al nostru, fiindu-ne rud[ =i
lui l[s`ndu-i-se engolpionul prin care Episcopul Grigorie ]i
transmitea fiului s[u ]nsemnele arhiere=ti, a avut o evolu\ie
asem[n[toare, scuzat fiind de faptul c[ ]nsu=i v[rul meu ne-a
l[sat ]n familie cuv`nt de ordine c`nd a plecat: s[-l ponegrim c`t
mai mult ca s[ ne salv[m dovedindu-ne rup\i de el.
Dup[ o jum[tate de veac, la v`rsta foarte ]naintat[ a
am`ndurora, acel <nu =tiu, n-am fost implicat> omene=te
explicabil, pe care-l luaser[ ]n bra\e la anchet[, dar ]l repetau
]nc[ timora\i, nerealiz`nd c[ trecuser[ aproape cinzeci de ani,
mi-au ]mpiedicat aproape orice posibilitate de comunicare.
Alte date, circumscrise la eparhia Hu=ilor, am str`ns destule
de la rudele noastre preo\i =i de la c[lug[rii care-au suferit odat[
cu ierarhul. Dar sunt date unilaterale ale ac\iunilor Episcopului
Grigorie ]n zon[, ale ]ncuraj[rii \[ranilor care credeau ]n el =i
ale trimiterii peste Prut a c[lug[rilor basarabeni pentru slujbe
clandestine sau r[sp`ndirea cuv`ntului pastoral. Am aflat =i alte
]ncumet[ri asem[n[toare pentru care c[lug[rii aveau
binecuv`ntarea =i ]ndemnul Episcopului =i au suferit ]mpreun[
cu el, mila Domnului f[c`nd s[ supravie\uiasc[ ]nc[ arhimandritul
Mina Dobzeu. Sper totu=i c[, ]n tainele m`n[stire=ti, unde
c[lug[rii comunic[ cu fra\ii lor mai tineri, alte amintiri s-au mai
p[strat, mai multe adev[ruri put`ndu-se reconstitui cu timpul.
O variant[ greu de crezut, put`nd chiar s[ produc[ reac\ii
defavorabile la unii, dar nu imposibil[ dac[ \inem seama de
posibilitatea cre=tin[ a convertirii oric[rui p[c[tos, ar fi =i cea a
cunoa=terii par\iale de cauz[, sau m[car a acordului tacit pe
care =i l-ar fi dat ]nsu=i patriarhul Justinian, cel instalat de puterea
atee, printr-un salt rapid cu avans[ri for\ate la care l-a ajutat
Gheorghiu-Dej al c[rui om era.
La evadarea sa din lag[rul de la T`rgu Jiu, Gheorghiu a fost
g[zduit de preotul Ion Marina la seminarul din R`mnicu V`lcea
215
pe care acesta ]l administra. Sc[pat din lag[r la 15 august - unde
nici acolo, se spune, n-o ducea prea r[u fiindc[ Ceau=escu, fiindu-
i un soi de valet, ]l servea cu \uic[ la ghea\[, conduc[torul
comunist s-a a=ezat pe trai la preotul oltean =i - <m[n[stire, maici,
chef> ]mpreun[ cu Chivu Stoica =i Ion Gheorghe Maurer - a uitat
de insurec\ie (dac[ cumva o fi =tiut ceva !) ajung`nd la Bucure=ti
de-abia pe 26-27 august. R[splata pentru preot a fost mare,
cu numele Justinian el fiind impus Arhiereu-Vicar la Ia=i, ]n
coasta marelui c[rturar na\ionalist Irineu Mih[lcescu care,
ulterior, a fost trimis la m`n[stire =i a murit ]ntr-un mod destul
de neclar. Pentru a doua oar[, Justinian Marina a fost s[ltat
peste r`nd fiind ]nsc[unat mitropolit ]n calitate de
vicepre=edinte al Frontului Plugarilor, func\ie politic[
incompatibil[ cu cea bisericeasc[. Dar totalitarismul poate
orice =i, dup[ moartea la fel cu semn de ]ntrebare a
patriarhului Nicodim, ]n numai trei-patru ani de c[lug[rie
Justinian ajunge patriarh, peste capul multor prela\i b[tr`ni,
teologi na\ionali=ti care trebuiau f[cu\i inofensivi.
Se pune ]ntrebarea: a putut oare, ]n asemenea condi\ii, omul
lui Gheorghiu pus ]n fruntea Bisericii, s[ accepte =i calea ei
dreapt[ ? +i deoarece cre=tinismul ne ]nva\[ c[ drumul
dreptcredin\ei se arat[ oric[rui p[c[tos, s[ vedem argumentele
]ntru aceasta: Indiferent de cameleonismul s[u politic, preotul
Ion Marina era format ]n =coala teologic[ clasic[ a Bisericii
noastre, aleg`nd astfel drumul preo\iei. La Ia=i c`nd a venit, con-
form canonului monahal a trebuit s[-=i ia un duhovnic =i acesta a
fost Episcopul Grigorie, drept cel mai vechi =i mai de prestigiu
ierarh din eparhia mitropolitan[, el fiind =i cel care, la modul
firesc, f[r[ jocurile politice, la rangul lui =i la calitatea de
locotenent metropolitan pe care o mai avusese, le-ar fi urmat
]n scaun lui Irineu Mih[lcescu la Ia=i =i lui Nicodim Munteanu
la Bucure=ti.
Duhovnicul, dup[ cum se =tie, trebuie considerat p[rinte
sufletesc =i prim sf[tuitor al celui care i se spovede=te a=a c[, o
216
influen\[ ]n bine de la austerul vl[dic[ Grogorie la proasp[tul
vl[dic[ sus\inut de regim, a putut s[ existe. P[rintele Patriarh
Teoctist relateaz[ cum, la instalarea ca mitropolit a lui Justinian
Marina la Ia=i, lumea era foarte rezervat[ =i chiar ostil[ celui
impus de guvernare, iar personalit[\ile Moldovei ocoleau
palatul mitropolitan. De abia c`nd a sosit, pentru a participa
la ceremonie =i a face slujb[ Episcopul Grigorie, lumea im-
portant[ a Ia=ilor a venit la catedral[.
Prestigiul acestuia era necontestat. Toat[ lumea c[rtur[reasc[
a Ia=ilor ]l aprecia pe Vl[dica Grigorie =i-l considera ca pe unul
de-al lor ]nc[ din perioada c`nd, ]n calitate de vicar aici, fusese
unul dintre st`lpii vie\ii spirituale moldovene=ti, public`ndu-=i
tocmai ]n acea perioad[ lucr[rile de baz[ ale operei sale teologico-
sociale. Toat[ lumea clerical[ =i monahiceasc[ ]l =tia ca pe un
p[rinte sufletesc drept =i cump[tat, care, printr-o viziune
conduc[toare clar[ f[cuse ordine ]n via\a curent[ bisericeasc[
aduc`nd multe foloase prin modernizarea =i dinamizarea
administr[rii parohiilor =i m[n[stirilor =i valorific`nd resursele
]n special pentru sus\inerea la studii ]nalte a sute de tineri mireni
sau monahi. }n sf`r=it, toat[ \[r[nimea Moldovei ]l cuno=tea ca
pe ap[r[torul drepturilor ei pentru c[, ]n acei ani de secet[ se
opusese de a se lua cotele la care erau supu=i \[ranii =i ceruse
guvernului o lege pentru ap[rarea plugarilor din toat[ Moldova;
dar ]l cuno=tea =i fizic, de la cuv`ntarea direct[ pe care o adresa
fiec[rui credincios, deoarece ]n via\a sa arhieresc[ el introdusese
stilul misionar pe care al\ii nu-l aveau. El nu era doar un vl[dic[
de palat episcopal =i de slujbe la catedral[; p[str[nd pentru
aceasta doar s[rb[torile mari, el colinda satele duminic[ de
duminic[ slujind ]n c`te o biseric[ modest[ de \ar[, st`nd de
vorb[ cu enoria=ii, predic`ndu-le, ajut`ndu-i moral, cu sfatul,
dar =i material - din sate drumurile sale trec`nd pe la prefecturi
unde intervenea pentru necazurile oamenilor. Nu exista hram de
biseric[ la care s[ nu sfin\easc[ bucatele de pe masa ob=tilor
s[te=ti =i, de cele mai multe ori, venea ]n acele modeste a=ez[ri
217
moldovene=ti ]nso\it de soborul s[u de preo\i =i cu ]ntregul cor al
episcopiei.
Lumea ]l cuno=tea bine, =tiind c[, dac[ nu ar fi fost presiunile
politice ale unui guvern detestat, el ar fi fost, de drept, cel care
trebuia instalat ]n scaunul mitropolitan al Ia=ilor, deoarece
condi\ia la Unirea Principatelor pentru acceptarea Capitalei la
Bucure=ti fusese: <cap al Bisericii moldovean> - =i nu doar trecut
pe la Moldova, cum s-au l[rgit lucrurile ]n practic[. }ns[=i tradi\ia
ultimului veac ar[ta limpede cum, de pe sacunul episcopal de la
Hu=i, ajunseser[ prima\i ai Rom`niei =i C. Ar[mescu =i Sofronie
Miclescu =i Nicodim patriarhul.
Gestul Episcopului Grigorie Leu de a nu \ine seam[ de afrontul
care i se aducea prin avansarea ]n locul s[u a omului regimului
=i de a veni s[ slujeasc[ chiar el ]n catedrala ie=ean[ a fost cel ce
a adus la ceremonie ]naltele personalit[\i ale ora=ului care, altfel,
ar fi sim\it nevoia s[-=i manifeste c`t mai evident dezaprobarea
fa\[ de intrusul impus de guvernarea comunist[. Dar, ]nafar[ de
aceast[ frumuse\e a gestului f[cut de un ierarh pentru care nu
orgoliile ci doar destinul sf`nt al unit[\ii Bisericii sale conteaz[,
venirea lui acolo spre a sluji la instalarea propriului adversar,
avea =i simbolul de a sluji Biserica \in`ndu-i drumul drept
indiferent de vicisitudinile sor\ii, de a ]ncerca s[-i une=ti pe to\i
fii ei =i de a-i aduce chiar pe cei r[i la ascultarea celor sfinte !
+i atunci, pun eu ]ntrebarea: cel r[u, preotul v`lcean care
uzurpase cu ajutorul comunist, c`nd a v[zut at`ta ]n\elegere
cre=tin[, nu a avut =i el o lic[rire a celor bune din suflet ? Oare
atunci c`nd a ]ngenunchiat ]n mijlocul catedralei s[rut`nd m`na
duhovnicului s[u, nu =i-a dat seama c[, oricine l-ar sus\ine,
slujirea lui trebuie s[ fie pentru aceast[ Biseric[ =i c[ numai ei ]i
apar\ine ?! Imposibil lucru ca un om care cuno=te c[r\ile sfinte,
un teolog care a trecut prin hirotonisirea ]n preot =i prin
hirotonisirea ]n arhiereu, s[ r[m`n[ insensibil ]ntr-un asemenea
moment =i s[ nu se apropie de porunca lui Dumnezeu !^
Din acest motiv =i, ]n plus, cunosc`ndu-mi bine unchiul ]n
218
toate manifest[rile lui de caracter drept, vertical =i deschis, nu
pot s[ cred c[, ]n ]ngrijorarea pe care a avut-o f[r[ s[ =i-o
ascund[, atunci c`nd a auzit c[ Moscova vrea s[ pun[ m`na pe
bisericile diasporei noastre, s[ nu-i fi spus lui Justinian g`ndul
s[u de a pre]nt`mpina acest pericol. +i e imposibil ca cel trecut
prin scaunul mitropolitan de la Ia=i ]n care =ezuse Iacob Putneanul
c`nd a prezidat sinodul de la 1752 afurisind suirea str[inilor ]n
scaun arhieresc rom`nesc, s[ nu ]n\eleag[ valoarea patriotic[ a
unui asemenea g`nd. Ba, chiar s[-=i dea seama c[ un asemenea
gest l-ar putea face iertat de alte p[cate ale conlucr[rii cu
anticristul. Cunosc`nd for\a de persuasiune a unchiului meu, care
venea din profunda sa credin\[ =i onestitate, nu pot crede c[ cel
care-l luase, m[car din canon dac[ nu din convingere, drept
duhovnic, a putut s[ nu se lumineze la cuv`ntul lui. +i, chiar dac[
n-a ac\ionat, a aprobat tacit, ceea ce este tot un triumf al puterii
credin\ei. +i, ca s[ cinstim aici cele curate din om crez`nd chiar
=i ]n convertirea unui asemenea p[c[tos, trebuie s[ men\ionez
fapta unui suflet curat: }ntr-o scrisoare din 1992, ]n ultimul s[u
an de via\[ la Mount Vernon ]n SUA - preotul Florian G`ld[u ]mi
sugereaz[ s[ merg =i pe aceast[ cale de cercetare subliniind c[
Vl[dica Grigorie i-a fost duhovnic fostului om al lui Gheorghiu-
Dej. Florian G`ld[u, cel ponegrit =i blasfemat de Justinian Ma-
rina, d[ o =ans[ de reabilitare sufletului acestuia suger`ndu-mi
s[ cercetez influen\a benefic[ a duhovniciei exercitate de
Episcopul Grigorie.
}n leg[tur[ cu triumful puterii credin\ei, ]mi mai permit aici
divaga\ia unei amintiri ]n leg[tur[ cu unchiul meu, Episcopul
Grigorie Leu. Era ]n august 1944 ]n timpul ofensivei ruse=ti pe
linia Ia=i-Chi=in[u. Nem\ii ]=i retr[seser[ c`teva unit[\i de
blindate duc`ndu-le pe frontul de vest, armata rom`n[
r[m[sese descoperit[, frontul aliniat la Ia=i vreme de c`teva
luni era spart de armata ro=ie ]naint`nd spre linia Foc=ani-
N[moloasa-Gala\i - cea mai apropiat[ posibilitate de
regrupare a armatelor noastre. Deci Moldova intra ]n
219
]ntregime ]n m`na du=manului.
Comandamentul militar care se retr[gea a f[cut apel la
retragerea general[ pun`nd un tren la dispozi\ia administra\iilor
jude\ene =i a institu\iilor importante pentru a le duce ]n spatele
frontului. Episcopia Hu=ilor a primit =i ea loc, dar Episcopul a
trimis doar odoarele refuz`nd compartimentul care i se rezervase.
+i a explicat: comandamentul nu avea posibilitatea s[ pun[ trenuri
la dispozi\ia ]ntregii popula\ii care era astfel obligat[ s[ r[m`n[
sub ocupa\ie. P[storul avea datoria s[ r[m`n[ cu turma - iar el
era p[storul. Atunci, \[rani din zeci de sate moldovene pornite ]n
bejenie cu carele lor s-au str`ns ]n jurul lui =i au f[cut o mare
tab[r[ pe dealurile B`rladului ]n care preo\ii deveneau popi de
tab[r[ ca pe vremea lui +tefan cel Mare, iar Episcopul lua rostul
str[mo=ului nostru Mihail Leu Blagocinul. C`nd, pe drumurile
dinspre Prut au ap[rut avang[rzile armatei ro=ii, Episcopul a
str`ns ]n jurul s[u ]ntregul sobor de preo\i, a a=ezat c`nt[re\ii ]n
=iruri pentru a duce cuv`ntul printre mul\imea de oameni =i c`nd
au ie=it la iveal[ tancurile a ]nceput o slujb[ solemn[ de
]ncredin\are a zecilor de mii de suflete str`nse pe dealurile din
jururi ]n grija Domnului. Mul\imea ocupa un spa\iu imens p[r`nd
du=manului o ]ntreag[ armat[. Dar nev[z`ndu-se armament au
fost trimi=i cerceta=i s[ constate despre ce era vorba. Iar cerceta=ii,
oric`t de <educa\i> la Comsomol, c`nd au v[zut imensa slujb[
la care se rugau preo\ii =i oamenii de r`nd au ]ngenunchiat =i s-
au trezit ]n ei sim\urile pravoslavnice. Acela= lucru s-a ]nt`mplat
=i cu batalioanele =i regimentele care au venit ulterior. Au
]ngenunchiat cu to\ii =i au ascultat slujba: De-o parte a altarului
sub cerul liber miile de \[rani moldoveni, de partea cealalt[
miile de ocupan\i din armata anticristului, ]mp[ca\i pentru o
clip[ sub slujirea divin[. Reveni\i la sufletele lor curate, solda\ii
ru=i alungau diavolul leninist ]ngenunchind =i f[c`ndu-=i
semnul crucii. }naintarea sovietic[ s-a oprit acolo, pe dealurile
B`rladului, evenimente grave s-au produs ]n toat[ \ara a c[rei
istorie avea s[ ia un alt mers. Dar imaginea aceea cu mul\imea
220
]n bejenie pe dealuri moldave, av`nd ]n mijloc un episcop ]n
od[jdii ce sluje=te cu soborul s[u iar armata ocupant[ ce
]nainteaz[ pe v[ile Prutului, oprindu-se =i ]ngenunchind ]n
str[fulgerarea amintirilor curate din sufletul ei pervertit,
r[m`ne ]n memoria cre=tin[ a lucrurilor.
Am relatat aceasta tot ca argument: T[ria credin\ei care
d[dea o hot[r`re aspr[ =i ne]nduplecat[ tuturor gesturilor
acelui om cu suflet bun =i duios de adev[rat p[rinte, cel ce
avea s[ fie, din nefericire, ultimul vl[star din spi\a marilor
Vl[dici a c[ror personalitate marcheaz[ istoria Moldovei.
T[ria sa perseverent[ =i sincer[, cu vorba deschis[ care, dac[
a putut ]ngenunchea o armat[ ]ntreag[ ]n fa\a simbolurilor
Bisericii sale, oare, c`nd a strigat anun\`nd pericolul
bol=eviz[rii ortodoxiei noastre, nu a g[sit ascultare la fra\ii s[i
ierarhi, inclusiv la prosp[tul patriarh ?!
Nu-mi vine s[ cred =i, tocmai din acest motiv, ]nclin a considera
c[ str[dania =i martiriul lui au fost lucrarea Domnului asupra
unui ]ntreg Sf`nt Sinod care a putut s[ aib[ ]n s`nul s[u =i un
Toma Necredinciosul =i un Iuda pe care propria-i c[in\[ s[-l duc[
la =treang =i chiar un Petru al clipelor de lep[dare, pentru c[
scriptura nu ne va sfin\i dintr-o dat[, dar, ]n ]ntregul ecleziastic
pe care-l reprezint[, nu a putut dec`t s[ aprobe =i s[ ]ncurajeze
rezisten\a pe canoanele noastre proprii, pentru care Episcopul
Grigorie ]=i trimitea fiul ]n str[in[tate. Trebuia prea mult[
m`r=[vie =i necredin\[, ca s[ nu ]n\elegi =i s[ nu aprobi spiritul
de tradi\ie al luptei lor, chiar dac[ propaganda comunist[ punea
etichetele ei cu invective caracteristice. Sau mai mult: tocmai
pentru c[ anticristul pune asemenea etichete cum ar fi <tr[darea
de \ar[> sau <periculozitatea maxim[>, ]nseamn[ c[ lucrurile
stau exact invers =i con=tiin\a cre=tin[ te oblig[ s[ le ]n\elegi
ca atare. C[ au existat Iude, e firesc. Dar nu pe acelea vrem
s[ le dezv[luim deoarece ]n fa\a Marii Judec[\i nu au cum se
ascunde. Dar sufletele curate sau ajunse la cur[\enie care-
au g`ndit ]ntr-un ]ntreg rom`nesc ]ncurajarea unei asemenea
221
ac\iuni de rezisten\[, ar merita s[ fie =tiute. Ca =i cele care au
aprobat tacit, cum ar putea fi cazul Justinian Marina asupra
p[catelor c[ruia ar fi nedrept dac[ n-am l[sa s[ se vad[ =i
momentele de iluminare cu care Dumnezeu ]l d[ruie=te pe
orice p[c[tos, iar Biserica ]l ajut[ s[ se ridice deasupra.
Apoi, din acest punct de vedere, alte dou[ indicii: Cu toate
c[ v[rul meu nu pomene=te niciodat[ ]n anchet[ numele
patriarhului ]n func\ie =i cu toate c[, ]n cuv`nt[rile sale
anterioare transmise prin emisiunea pe care a ]nfiin\at-o la
BBC =i radio München l-a acuzat pe acesta de complicitate ]n
uciderea Episcopului Grigorie Leu, =i niciodat[ nu =i-a
schimbat aceast[ p[rere, depozi\ia unuia sau, poate, chiar a
doi dintre martori, men\ionaser[ de mai multe ori cu insisten\[,
prezen\a lui Justinian Marina ]n diverse ]nt`lniri de dinaintea
fugii lui Vasile Leu, vorbind =i de faptul c[ de c`te ori venea
din Ia=i la Bucure=ti era g[zduit ]n casa acestuia (am vorbit
de casa de l`ng[ Patriarhie, str. Gramond nr. 9 A unde tr[gea
=i Episcopul Grigorie =i unde locuia ]n permanen\[ v[rul
meu). Sunt ar[tate de asemenea str`nsele rela\ii dintre ei c`t[
vreme v[rul meu fusese consilier ministerial la Culte - rang
de demnitar pe care ]l avea el =i un alt preot - Constantin
Burducea subliniat ]n epoc[ de rima lui P[storel: <La Cr[ciun
popa Burducea/C`nd cu steaua, c`nd cu crucea>.
Anchetatorul insist[ asupra acestor am[nunte, dar depozi\iile
martorului, (care e posibil s[ fie un arestat, speriat de ]nchisoare)
nu g[sesc nici o confirmare ]n depozi\iile v[rului meu care ]n
mod perseverent refuz[, dup[ cum am spus, a da asemenea
am[nunte ferindu-ne pe to\i, chiar =i pe mine, care n-am avut
dec`t rol episodic, lipsit de aspecte doctrinare. }n cazul acesta
sunt dou[ variante: Fie exist[ o doz[ de adev[r dar care nu
se poate dovedi, fie ancheta, dorind s[ afle c`t mai mult
provoac[ asemenea declara\ii cu care, apoi s[-i zmulg[
anchetatului alte am[nunte =i s[ ajung[ la un nou dosar. Fie
valabil[ una sau alta dintre variantele cu patriarhul Marina,
222
anchetatul nu se las[ impresionat, nu-i pas[ de amenin\[ri =i
torturi, iar anchetatorii se v[d nevoi\i s[ p[r[seasc[ pista.
Al doilea indiciu este ]n leg[tur[ cu preotul Burducea:
Dup[ cum am v[zut, rapoartele din teritoriu ale securit[\ii
alarmate de fuga v[rului meu =i informa\ii culese de la institu\ii
=i agen\i men\ioneaz[ trei nume de preo\i care au p[r[sit \ara
c[ut`nd azil ]n str[in[tate: Vasile Leu, Florian G`ld[u =i
Constantin Burducea. Cert lucru c[ =i preotul Burducea f[cuse
acela=i gest poate concomitent, dar ]n nici un caz ]mpreun[
cu cei doi. Interogat ]n leg[tur[ cu Burducea, v[rul meu
declar[ scurt c[, ]n c[l[toriile sale misionare a auzit de
prezen\a aceluia ]ntr-un lag[r de rom`ni din Italia, dar nu a
luat leg[tura cu el. +i trece foarte repede peste acest subiect
ceea ce, ]n\eleg`ndu-i acum stilul, poate ]nsemna c[ vrea s[
fereasc[ ]nc[ o pist[ pe care ar putea-o folosi provoc[rile
du=manului. }l fere=te pe Burducea ca =i pe to\i ceilal\i preo\i
rom`ni din str[in[tate, prin c`t mai pu\ine am[nunte despre
parohiile lor =i despre enoria=ii lor, tocmai ca informa\iile s[ nu
intre ]n m`na celor care vor s[ pun[ st[p`nire pe Biserica
noastr[ spre a dispune de sufletele credincio=ilor ei.
De ce, ]ns[, eu consider important am[nuntul Burducea?^
Pentru c[, plecarea acestuia din \ar[ fiind la fel de evident[ ca =i
a v[rului meu, conjug`ndu-se cu faptul c[ au de\inut am`ndoi
demnit[\i la Ministerul Cultelor sub ultimul guvern care mai avea
demnitari din partide istorice, duce la concluzia c[ ]n s`nul acelui
minister care cuno=tea, desigur, ca organ de specialitate al
administra\iei de stat, inten\iile pe care Moscova le avea cu
Biserica noastr[, s-a creat un curent de opinie patriotic[ =i de
rezisten\[ care - firesc, de vreme ce era vorba de Vasile Leu ca
demnitar acolo - s[ se uneasc[, sau chiar s[ porneasc[ din
harul grupului sinodal na\ionalist al c[rui lider era Episcopul
Grigorie Leu. +i, astfel, avem imaginea unei reale mi=c[ri de
rezisten\[ na\ional[ pornit[ din miezul spiritualit[\ii ei tocmai
]n momentul ]n care pro-moscovi\ii dau loviturile lor cele mai
223
grave: alungarea regelui, procesul =i ]ntemni\area frunta=ilor
na\ional \[r[ni=ti =i a altora, scoaterea reperezentan\ilor
ultimelor frac\iuni de partide burgheze din coali\ia
guvernamental[.
}n acest fel se demonstreaz[ c[ decapitarea politic[ f[cut[ cu
o brutalitate care a v[duvit de personalit[\i reale cel pu\in trei
genera\ii rom`ne=ti, a condus la o resurec\ie ]n lumea moral[ =i
intelectual[ pentru p[strarea valorilor na\ionale prin
spiritualitatea cea larg[, ]n special a Bisericii, cea care se
adreseaz[ tuturor sufletelor - va s[ zic[ unei mul\imi ce nu
poate fi distrus[ precum v`rfurile politice. Acesta era idealul
Episcopului Grigorie, pe acesta l-a continuat fiul s[u
declar`nd ca atare ]n anchet[ c[ scopul s[u misionar ]n
str[in[tate a avut dou[ direc\ii - una religioas[, de p[strare
a ortodoxiei rom`ne=ti =i una politic[, de ]nt[rire a acelui
partid rom`nesc-cre=tin format ]n Italia =i America sub
conducerea lui Constantin Vi=oianu, cu scopul de a organiza
rezisten\a rom`neasc[ unindu-i toate for\ele sub ideal cre=tin.
Cu durere filial[ subiectiv[, dar =i cu obiectivitatea unei
posibilit[\i de ra\ionament ]n plus, regret mult faptul c[ tat[l meu
- implicat ]n aceast[ mi=care cu ]ndelunga sa experien\[
politic[ de =ef al unor forma\iuni importante =i suferind de pe
urma ei ani de deten\ie, nu mai tr[ie=te acum c`nd m[ aflu ]n
posesia unor asemenea documente. Cu toate c[ el ar fi fost
categoric ]mpotriva oric[ror circumstan\e atenuante pentru
patriarhul Justinian, c[ruia i-a atribuit tot timpul o vin[ ]n
moartea fratelui s[u - Episcopul Grigorie, aceste date ]n
leg[tur[ cu preotul Burducea, cu Ministerul Cultelor, cu ultimii
politicieni liberali ca V`ntu, Bujoiu, Ro=cule\ =i chiar Gu\[
T[t[r[scu =i rolul lor de tampon al[turi de compromisul pe
care l-au f[cut, ar fi putut c[p[ta coeren\[ prin clarific[ri
f[cute de tat[l meu. Lucrurile st`nd ]ns[ altfel, documentele
ap[r`nd de abia acum, eu r[m`n doar cu regretul c[ nu le
pot comenta cu el =i cu datele pe care el mi le-a dat sau le-a
224
ad[ugat pentru precizarea amintirilor mele din adolescen\[.
La Ministerul Cultelor, ]nafar[ de personalitatea mai =tears[
a lui Stanciu Stoian, (dar despre care aflu din anchet[ c[ era
prieten cu G`ld[u, deci ar fi putut avea confiden\e cu acesta fiind
cumva atras sprea a ap[ra ]n vreun fel biserica) s-au perindat
oameni ca Radu Ro=cule\ (care f[cuse ]nainte de r[zboi politic[
]n Dobrogea ]mpreun[ cu tat[l meu), Mihai Ralea (care era din
Hu=i), oameni cu care, pe l`ng[ aceste aprecieri men\ionate, se
putea avea dialog intelectual. Ca s[ nu mai vorbim de ceilal\i doi
demnitari - de v[rul meu =i de preotul Burducea, pe care, acum, ]i
=tim prea bine. Poate c[ Ralea era mai aservit puterii, cu el
put`ndu-se pune probleme doar de ordin filosofic p`n[ a nu fi
devenit marxist; dar Radu Ro=cule\ era un liberal integru care, la
pu\in timp dup[ ministeriat a intrat direct ]n pu=c[rie unde a =i
murit. Mai mult dec`t at`t: la ]ntrunirea de la Medgidia, pe care
am relatat-o mai ]nainte, a participat un avocat rud[ care urma
s[-i transmit[ ceva la Paris lui Horia Grigorescu. Or, Horia
Grigorescu era prieten bun =i coleg de partid cu Radu Ro=cule\.
Ajungem astfel la o demonstra\ie prin care, chiar dac[ gestul =i
martiriul celor dou[ rude ale mele se minimalizeaz[ prin faptul
c[ vin s[ fac[ parte dintr-o adev[rat[ tab[r[ de con=tiin\e care
au ]ncercat salvarea \[rii prin Biserica na\ional[, semnifica\ia
unei voin\e mult mai largi vine spun`nd un cuv`nt istoric. +i chiar
dac[ ei, din protagoni=ti unici- cunoscu\i datorit[ celor ce au
avut de suferit, r[m`n doar exponen\ii unei voin\e mai largi, care
a animat mult mai mult intelect na\ional, va trebui s[ ne facem
datoria fa\[ de to\i ace=tia, afl`ndu-le cu timpul numele =i
a=ez`ndu-l ]n panteonul pe care-l merit[, fie c[ au ]ncurajat prin
fapt[, fie c[ au consim\it numai prin t[cere la aceast[ lucrare
care privea Biserica =i neamul apar\in`ndu-le deopotriv[.
S-ar putea ca, prin aceasta, s[-i dezam[gesc pe unii care, mai
pu\in cre=tine=te, ar dori doar s[ acuze. Dar eu ]mi pun ]ntrebarea:
de ce s[ nu-l a=ez[m ]n lumina Taboric[ =i pe tic[los ? De vreme
ce M`ntuitorul - care e al tuturor tocmai fiindc[ e M`ntuitor -
225
reflect[ aceast[ lumin[ c[tre to\i; ]nseamn[ c[ El vrea - doar de
asta a venit ! - ca schimb[rile produse de o asemenea lumin[ s[
cracterizeze ]ntreaga lume.
Persoana uman[ a fost creat[ nu ca un mecanism fix =i imobil
ale c[rui rezultate s[ se ]nmul\easc[ doar ]n func\ie de num[r, ci
ca o for\[ interioar[ ce se poate schimba mereu d`nd roade
nea=teptat de multe din partea unuia singur c`t din partea a mii
al\ii, tocmai prin puterea de schimbare =i de luminare interioar[.
Personalismul cre=tin consider[ adev[rul reprezentat de fiecare
persoan[ precum un pivot al convie\uirii spre bine ]n fa\a
revela\iilor pe care le are. El diversific[ la infinit persoana ]n
]mplinirea ce =i-o poate produce dup[ minunea continu[ a
Dumnezeului ei =i nu-=i permite s[ o bage ]ntr-un tipar sau
]ntr-un num[r de ordine.
Ce-au folosit c[l[ii care au sperat ]n compromiterea lui
Vasile-Victor Leu scormonind trecutul victimei lor, dac[ ei nu
]n\elegeau sublimul pe care el ]l atinsese f[c`ndu-=i misionar
]ntreaga datorie dat[ de Dumnezeul lui ?! Ce-am folosi noi,
dac[ am g[si doar vinova\i de martiriul celor dou[ rude
]nainta=e ale noastre ?! Ce ne-ar folosi vorbind despre latura
tic[loas[ a fostului patriarh =i nu despre posibilele sale
momente de iluminare ?!^ Important este c[ Grigorie Leu =i
Vasile Victor Leu,ne fiind singuri, au avut ]n jur sprijin =i
]ncurajare, au sim\it idea de solidaritate cre=tin[ =i au triumfat
astfel ]ntr-o lucrare care nu este doar a lor, ci a unei ]ntregi
Biserici cu prela\i, slujitori =i enoria=i ce i-au p[strat fiin\a
nealterat[ de cel r[u, care voia s[ pun[ m`na pe ea. A fost
un adev[rat sinod secret care s-a \inut ]n sufletele celor care
au participat la el prin fapt[ sau prin g`nd bun. +i, astfel,
Domnul a ajutat ca lucrarea acestuia s[ nu se piard[.
Mut`nd lucrurile pe planul faptelor, putem spune c[: de vreme
ce, ]n mod concomitent, doi preo\i rom`ni, fo=ti ambii demnitari
la culte pleac[ ]n str[in[tatea ]n contextul ]n care Moscova face
presiuni pentru preluarea autorit[\ii spirituale asupra tuturor
226
emigran\ilor din \[rile devenite satelite; de vreme ce opozi\ia ]n
\ar[ a Episcopului Grigorie =i a altora din jurul lui fa\[ de un
asemenea pericol este bine cunoscut[ av`nd pentru el chiar
consecin\e fatale; de vreme ce trimisul ]nafar[, preotul Vasile Leu,
ajuns episcop al diasporei devine at`t de periculos ]nc`t trebuie
anihilat prin r[pirea de c[tre KGB, cert lucru c[ toate acestea au
reprezentat o mi=care destul de ampl[ de rezisten\[ spiritual[,
care =i-a avut miezul moral ]n Sinodul Bisericii Ortodoxe Rom`ne
nel[s`nd, dup[ cum s-a dovedit =i mai ]nainte =i mai t`rziu =i
]ntotdeauna, s[ fie alterat[ misiunea na\ional[ a acestuia. +i acest
lucru este mai important dec`t orice persoan[ ]n parte !
}n informa\iile adunate de agen\i dup[ fug[, ]n care sunt
men\ionate cele trei nume de preo\i laolalt[, transpare faptul c[
ele provin de la cineva care spionase sau primise dela\iuni de
la o foarte important[ surs[ de decizie: Formularea este c[:<
Leu Vasile - fost ministru la culte, a fugit ]n str[in[tate ]nso\it
de Burducea =i G`ld[u> - era cunoscut sau b[nuit, deci, rostul
lui primordial, decis ]nc[ de aici, de a fi pus ]n fruntea
episcopiei diasporei prin eforturile =i rela\iile celorlal\i doi;
dar nu se =tia dac[ plecaser[ ]mpreun[ sau separat, tocmai
pentru c[, ]n caz de nereu=it[ a unuia s[ nu fie ]n pericol =i
cel[lalt.
O asemenea strategie presupune o mi=care organizat[ care,
desigur, a pornit de aici, din interior, cu preg[tiri =i lu[ri de m[suri
pe linie de solidaritate ecumenic[ =i nu cum v[d securi=tii la modul
lor grosolan: pe linie de spionaj imperialist^
***
Nu vreau s[ fac aici un proces al ]ntregului semidoctism
vulgarizator proletcultist =i ]njositor pentru fiin\a uman[ ca
g`ndire, dar s[ medit[m o clip[ ]n plus la ce ]nseamn[ acest mod
grosolan de g`ndire a securi=tilor. }n raportul final de la prima
anchet[, dovedind =efilor s[i c[ are studii psihologice pentru
studierea cu fine\e a ancheta\ilor, un securist care se pl`nge c[ nu
a reu=it s[ aib[ probe materiale, probe prin m[rturie sau de orice
227
alt[ natur[ pentru acuza\ia de spionaj =i de conlucrare cu agenturi
str[ine, ]ncearc[ s[ le compenseze pe acestea cu <observa\iile
sale psihologice> =i scrie: <Dealtfel, ]n afar[ de argumentele
prezentate la capitolul B se mai adaug[ =i faptul c[ anchetatul este
destul de familiarizat cu termeni specifici muncii informative,
folosind cu u=urin\[ no\iunile: investiga\ie, filaj, supraveghere,
munc[ conspirativ[, rezident, etc, ceea ce face s[ credem c[ Leu
V. a avut o activitate de spionaj^> Prin aceasta Sherlok Holmes-
ul de ocazie c[lit la =coala lozincilor sovietice care-i ]nlocuiesc
cultura, poate aduce un argument foarte temeinic pentru cei
de-o teap[ cu el, adic[ cei lipsi\i de-o cultur[ elementar[ care
au ]nv[\at la un curs rapid de calificare primii =i ultimii termeni
cu care manevreaz[, tot a=a cum muncitorii lui Ford ]nv[\au
doar o singur[ opera\ie pe care o repetau la infinit ca un
mecanism. La fel =i anchetatorul nostru anonim de la Serviciul
III, consider[ drept prob[ ]n acuza\ia de spionaj faptul c[
anchetatul =tie cei acela filaj sau filier[ sau rezident. Ca =i
cum un intelectual normal, cu cultur[ medie, care a mai citit
=i ceva c[r\i poli\iste, n-ar =ti asemenea lucruri.
Dar, din p[cate, totul se raporteaz[ la trogloditismul regimului
de <democra\ie popular[>, la fanatismul prosovietiz[rii =i, din
ridicole, asemenea acuza\ii pot ajunge chiar probe =i pot fi luate
]n serios de un complet de judecat[ total incompetent care nici nu
le mai judec[, ci le ia ca atare, cum a f[cut =i cu martorii c[rora
le-a luat drept bune declara\iile smulse de securi=ti =i nici nu i-a
mai adus ]n fa\a instan\ei, m[car pentru a-i confrunta cu acuzatul
=i a se vedea dac[ au avut vre-o leg[tur[ cu el, sau sunt martori
inventa\i dintre aresta\ii care vor s[ scape mai u=or !
Dar aceasta nu conteaz[. Ca =i ]n cazul cu fotograful evreu
din Hu=i c[ruia i s-a cerut fotografia Episcopului Grigorie pe
catafalc pentru a fi trimis[ drept prob[ de executare a ucazului
stalinist, =i aici, cu toate c[ suntem ]n 1954, dup[ moartea lui
Stalin, copila=ii crescu\i sub ]nv[\[tura lui d[inuie p[str`nd
obiceiurile dictaturii. Lor le trebuie doar dosarul formal care s[
confirme condamnarea la moarte cu care acuzatul venise de la
228
Moscova. Iar faptul c[ un om cu doctoratul luat ]n \ar[ =i la
Paris, cu practic[ academic[ de =ef de catedr[, cu func\ii
ministeriale =i canonice importante, c[ un asemenea om =tia ce
]nseamn[ cuv`ntul <re\ea> era cea mai temeinic[ prob[ ]n
acuza\ia de spionaj. Exact c-an glumele macabre cu Stalin: < De
ce l-a\i ]mpu=cat ?> <P[i, a num[rat p`n[ la dou[zeci; =tia prea
multe !>
S[rmanul Dumitr[=coniu !
Acum, c[ =tiu numele acesta chisnovat al anchetatorului
care m-a supus =i pe mine la interogatorii privindu-m[ pe
sub spr`ncenele \ig[noase, m[ cuprinde mila pentru modul
primitiv ]n care fusese ]nv[\at s[ duc[ ancheta!^ Nu era prost,
avea =i un bun sim\ omenos care-l f[cea s[ m[ c[ineze pentru
faptul c[, at`t de t`n[r fiind intrasem ]n ]ncurc[turile familiei
mele, admitea din c`nd ]n c`nd =i unele considera\ii logice
pe care le f[ceam ]n leg[tur[ cu conceptul de libertate, dar ]n
dou[ situa\ii reac\iona furibund amenin\`nd cu vehemen\[:
c`nd era vorba de preo\i, care erau to\i ni=te <strica\i
exploatatori pl[ti\i ca s[ adoarm[ \[r[nimea> =i c`nd era
vorba de <provoc[rile spionajului imperialist la care se dedase
familia mea>. Nici o nuan\[, nici o ]n\elegere omeneas[ mai
diferen\iat[, nici o tres[rire la ideea de ]ndatorire na\ional[
sau comandament moral. Totul era la el provocare imperial-
ist[ sau miere sovietic[. +i nu era deloc prost; era doar ]nr[it
]ntr-o asemenea concep\ie care i se inoculase muiat[ ]n serul
luptei de clas[.
S[rmanul Dumitr[=coniu ! Cum s[ ]n\eleag[ el nevoia unei
Biserici libere care a str[duit prin secole pentru libertatea
na\ional[ ?!^ Cum s[ ]n\eleag[ el un partid patriotic de
moral[ cre=tin[ al rom`nilor, altfel dec`t o provocare la adresa
m[re\iei Uniunii Sovietice ?! Cum s[ dep[=easc[ el eticheta
de <agent imperialist periculos> care i se pusese ]nc[ de la
Moscova anchetatului principal =i s[ ]n\eleag[ c[ v[rul meu se
poate delimita =i de Vatican =i de Biserica Anglican[ =i de alte
mari for\e biserice=ti - sau chiar de simbolul ortodoxiei - patriarhia
229
Constantinopolelui c`nd aceasta ]i cere s[ nu recunoasc[
secularizarea lui Cuza, numai pentru a-=i face datoria fa\[ de
rom`ni - a-i salva pe cei din \ar[ de influen\a stalinist[, a-i salva
pe cei din str[in[tate de ocupa\ia spiritual[ moscovit[, a-i sc[pa
pe macedoneni de influen\a nefast[ a unui Marcos pl[tit de
Cominform, a-i ajuta pe basarabeni s[ spere realipirea =i a construi
pentru to\i , pe undele cerului, o Biseric[ unic[ de limb[ rom`n[,
]n[l\at[ din predici =i slujbe patriotice pe toate posturile de radio
care aveau emisiuni rom`ne=ti !
De, unde, s[rmanul Dumitr[=coniu ?!
El era mecanismul construit special spre a ajunge la
urm[toarele concluzii ca s[ plac[ Moscovei.
230
Capitolul XI
SIMULACRELE LOGICII TOTALITARE
12 aprilie 1954
Proces verbal de constatarea infrac\iunii
Eu, lt. Dumitr[=coniu Nicolae din Direc\ia de Anchete a MAI
a RPR, ]ncheind cercet[rile ]n problema arestatului Leu Vasile,
am stabilit urm[toarele:
Leu Vasile, n[scut la 13 martie 1903, dup[ acte 1905, ]n
comuna Oancea regiunea Gala\i, fiul lui Grigore =i Lucre\ia,
de na\ionalitate rom`n[, cet[\ean al RPR, originea social[: tat[l
fost episcop, studii: licen\iat ]n Teologie, de profesie preot,
v[duv, are un copil, a mai fost judecat ]n mai multe r`nduri
pentru escrocherii, ]n=el[ciune, furt =i condamnat de fiecare
dat[, cu ultimul domiciliu ]n \ar[, la Bucure=ti, str. Gramont
nr. 9 bis, iar ]n str[in[tate la Paris B-dul Saint Michel, a fost
arestat ]n august 1952.
Numitul Leu Vasile este un vechi du=man ]nver=unat al RPR,
activitatea lui criminal[ =i-a ]nceput-o ]nc[ ]nainte de r[zboiul
antisovietic.
}n 1940, fiind confesor militar la Inspectoratul de jandarmi, a
devenit profesor la +coala de ofi\eri de Jandarmi din Bucure=ti,
]nfiin\`nd catedra de secte religioase =i curente subversive, unde
prin cursurile ce le-a predat a dus o propagand[ de def[imare a
PCR, s[dind ]n inima =i mintea ofi\erilor de jandarmi ura contra
comunismului, ]ndemn`ndu-i pe ace=tia s[ lupte cu orice pre\ p`n[
la moarte ]mpotriva comuni=tilor.
La declan=area r[zboiului antisovietic - iunie 1941 - afl`ndu-
se ]n inspec\ie la batalioanele de jandarmi pentru interven\ie, ce
erau aliniate de-alungul Prutului a trecut ]n linia I, lupt`nd ]n cadrul
Regimentului 6 Mihai Viteazu, fapt pentru care a fost decorat
231
cu <Coroana Rom`niei>.
Revenind ]n Bucure=ti la Inspectoratul de Jandarmi, ]ntruc`t
fusese r[nit, pentru a da tot concursul regimului antonescian
]n ac\iunea lui de lichidare a mi=c[rii comuniste =i progresiste,
a ]ncercat s[ corup[ =i s[ compromit[ pe un lupt[tor progresist,
]ntrebuin\`nd tot felul de =iretlicuri, minciuni =i =antaj.
F[c`nd diferite escrocherii, ]n 1942, a fost condamnat. De la
]nchisoare, Leu Vasile a cerut s[ fie trimis pe frontul antisovietic
ca, confesor militar.
Pe front a ]nceput din nou activitatea lui fascist[, sprijinind
efectiv r[zboiul de jaf =i cotropire a Patriei Sovietice, fapt
pentru care a fost decorat cu: <Steaua Rom`niei>, <Mihai
Viteazu cl. III>, <Medalia r[zboiul din R[s[rit>, <Serviciul
credincios cu spad[ cl.III> =i decora\ia <Crucea de fier
german[>.
Dup[ 23 august v[z`nd c[ activitatea fascist[ i-a fost ]ngr[dit[,
c[ nu mai poate s[ ]ntreprind[ nici o ac\iune, de a submina regimul
nostru ]n mod liber, v[z`nd c[ statul nostru democrat popular se
]nt[re=te din zi ]n zi, Leu Vasile, pentru a-=i continua activitatea
sa criminal[ a hot[r`t s[ fug[ ]n str[in[tate, de unde s[ activeze
mai intens ]mpotriva t`n[rului nostru stat.
Astfel ]n august 1948, ]mpreun[ cu G`ld[u Florian a fugit din
\ar[, ]n Jugoslavia, unde prin intermediul patriarhului Gavril al
Jugoslaviei, a luat contact cu organele UDB, c[rora le-a furnizat
o serie de informa\ii militare, economice, politice =i sociale,
privind RPR, f[c`ndu-se astfel vinovat de crima de }nalt[ Tr[dare.
Tot cu sprijinul patriarhului Jugoslaviei, a plecat ]n Austria,
zona englez[, unde prin G`ld[u Florian, a luat leg[tura cu
conduc[torii serviciilor de informa\ii engleze, maiorul
Montgomery =i Atkinson, care era =i delegatul organului
interna\ional bisericesc - Consiliul Ecumenic - agent al Inteligence
Service-ului.
}n prim[vara anului 1949, cu sprijinul serviciului de informa\ii
englez, a fost hirotonisit ca episcop al fugarilor rom`ni din Europa
232
Apusean[ =i Orientul Apropiat.
Sub masca activit[\ii religioase, Leu Vasile ]ncep`nd de la
aceast[ dat[ =i p`n[ la arestarea sa, a dus o multipl[ activitate
criminal[ ]mpotriva RPR.
}ndeplinind toate misiunile date de c[tre serviciul de
informa\ii englez, privind ac\iunile acestora ]ndreptate
]mpotriva t`n[rului nostru stat democrat popular =i lu`nd
leg[tura cu fugarii reac\ionari rom`ni fugi\i din RPR, Leu Vasile
se face vinovat de mai multe crime penale pedepsite de legile
RPR.
}n anul 1949 ]n Elve\ia la Lauzane, a luat leg[tura cu fostul
rege Mihai, de la care a primit misiunea de a convinge pe ofi\erii
reac\ionari rom`ni, fugi\i din \ar[, s[ nu emigreze ]n alte continente
=i s[ r[m`n[ ]n Europa Apusean[, ]ntruc`t se va ]nfiin\a armata
European[ ]n care va intra =i o forma\iune compus[ din fugari
rom`ni care s[ lupte ]mpotriva RPR. Aceast[ misiune i-a fost
amintit[ (confirmat[) =i de tr[d[torul de patrie, fostul general
R[descu, ]n septembrie 1949.
Leu Vasile ]n c[l[toriile sale pe care le-a f[cut ]n Europa
Apusean[ =i Orientul Apropiat, deoarece avea pa=aport englez,
care-i d[dea posibilitatea s[ umble dintr-o \ar[ capitalist[ ]n alta,
a dus la ]ndeplinire aceast[ misiune =i, mai mult, a adunat o parte
din ace=ti ofi\eri, la Paris, ca p`n[ la formarea armatei europene
s[ ia parte ca asisten\i la cursurile =coalei superioare de r[zboi din
Paris, contribuind astfel la formarea unei unit[\i militare compacte
care s[ lupte ]mpotriva statului nostru, ]n scopul de a schimba
prin for\[ or`nduirea nostr[ de stat =i s[ instaureze ]n RPR regimul
capitalist.
}n vara anului1949, Leu Vasile a plecat la Londra, unde a luat
contact cu frunta=ii fugarilor rom`ni agen\i ai IS (Inteligence Serv-
ice) ca: fostul maior Iliescu Gheorghe, amiralul Dumitrescu, aviator
Puiu Cristea, prof. Nandri=, Florin Bercu, Hugo Bi=ov =i al\ii, pe
care ca =i pe ceilal\i ]nt`lni\i p`n[ la Londra, i-a informat asupra
situa\iei militare, economice, politice =i sociale din RPR.
233
 Prin maiorul Iliescu a luat leg[tura cu Oadams, secretarul gen-
eral al bisericii anglicane =i conduc[torul IS pe linie bisericeasc[,
pe care Leu Vasile ]l nume=te <conduc[torul de fapt =i nev[zut al
Consiliului Ecumenic>.
Pe acesta l-a informat am[nun\it cu privire la situa\ia din
RPR din toate punctele de vedere =i asupra impresiilor =i
constat[rilor sale ]n urma vizitelor f[cute ]n lag[rele de rom`ni
din Austria =i Germania Occidental[.
Leu Vasile a \inut leg[tura cu Oadams p`n[ ]n vara anului
1950, ]n care timp a ]ndeplinit o serie ]ntreag[ de misiuni date
de acesta =i l-a \inut la curent cu ]ntreaga lui activitate, cu
starea de spirit a fugarilor rom`ni din Europa Apusean[ =i
Orientul Apropiat fa\[ de politica englez[ =i i-a furnizat
informa\ii privind RPR, pe care Leu Vasile le afla de la fugarii
rom`ni veni\i din \ar[ cu care a venit ]n contact, deoarece a
avut misiunea de la Consiliul Ecumenic de a cerceta pe ace=tia
sub masca eliber[rii unor certificate de cre=tini practican\i, f[r[
de care nu puteau s[ emigreze ]n alte \[ri capitaliste.
Tot la cererea lui Oadams, Leu Vasile ]n septembrie 1949 a
]nfiin\at la postul de radio BBC din Londra emisiunea religioaso-
moral[ ]n limba rom`n[, ]n fiecare duminic[, unde Leu Vasile a
\inut discursuri ]mpotriva RPR pe baza unor informa\ii denaturate
]n mod tenden\ios date de IS, calomniind astfel conduc[torii =i
regimul nostru democrat popular, calomnii pe care Leu Vasile le-
a folosit =i ]n presa reac\ionar[ a fugarilor rom`ni din str[in[tate
prin scrierea diferitelor articole ]mpotriva RPR.
}n afar[ de postul de radio Londra, Leu Vasile a vorbit ]mpotriva
RPR la postul de radio Paris, Roma, Salzburg, Insbruc, Gratz,
München, Atena, Istambul, etc. }n acela= timp a scris articole ]n
ziarele fugarilor rom`ni din str[in[tate =i anume: ]n ziarul F[clia
de la Londra, Patria din Germania Occidental[, Vestitorul din
Austria, Nation Roumaine =i Bire din Paris, Vatra din Roma, etc.
Aceast[ activitate criminal[ ]mpotriva RPR, prin pres[ =i la ra-
dio, Leu Vasile a dus-o p`n[ la arestarea sa.
234
}n anul 1949, Leu Vasile fiind la Paris, a aflat de la Sanda
St[tescu - agent al IS - c[ prof. chimist[ Keti Gavrilescu se
afla la Paris pentru specializare =i urma s[ se re`ntoarc[ ]n
RPR. A luat leg[tura cu aceasta, a f[cut presiuni morale asupra
ei, folosind intimidarea =i =antajul p`n[ a determinat-o s[ se
instaleze ]n Anglia, unde s[ pun[ ]n practic[ descoperirile pe
care ea le f[cuse ]n domeniul energiei hidrogenului.
+i ]n 1950 Leu Vasile pe c`nd se afla ]n Grecia a corupt mai
mul\i cet[\eni ai RPR de a nu se re]ntoarce ]n \ar[, f[c`nd presiuni
morale asupra lor.
}n anul 1950, la Londra, a primit misiunea de la fostul amiral
Dumitrescu - agent IS - de a-l pune ]n leg[tur[ pe acesta cu
marinarii fugari din RPR afla\i ]n Europa Apusean[ =i Orientul
Apropiat.
Amiralul Dumitrescu i-a explicat lui Leu Vasile c[ englezii i-au
pus la dispozi\ie un vas de r[zboi care urmeaz[ s[ fie dotat cu
echipaj complet din r`ndurile fugarilor rom`ni. Acest vas de r[zboi
va face parte din flota armatei europene, iar p`n[ la declan=area
r[zboiului, englezii au hot[r`t ca acest distrug[tor s[ fie dotat cu
un aparat puternic de radio-emisie, care s[ sta\ioneze ]n apele
turce=ti, de unde s[ transmit[ emisiunile BBC-ului pentru a nu
mai putea fi bruiate.
Leu Vasile a dus la ]ndeplinire =i aceast[ misiune, pun`nd ]n
leg[tur[ pe fostul amiral Dumitrescu cu o serie de marinari rom`ni,
ce se aflau ]n special ]n Grecia, Italia, Turcia =i Liban.
Tot ]n anul 1950, la propunerea profesorului universitar din
Londra, Nandri= - agent al IS - Leu Vasile a \inut dou[ conferin\e
la o =coal[ a Intelgence Srvice-ului, cu urm[toarele subiecte:
1. Amintiri =i aspecte din lupta soldatului rom`n contra Rusiei
=i
2. Descrierea ora=ului Gala\i =i ]mprejurimile lui din toate
punctele de vedere.
Deasemeni, tot ]n 1950, Leu Vasile deplas`ndu-se ]n Grecia a
f[cut o noapte escal[ la Roma, unde a luat leg[tura cu
235
Papanace, frunta= legionar macedonean. Papanace i-a f[cut
cunoscut lui Leu Vasile c[ ]n mun\ii Macedoniei se afl[ circa
300 de partizani rom`ni, din armata generalului Markos, care
din cauza ascunzi=urilor muntoase =i alimentarea ce le-o fac
satele rom`ne=ti din apropiere, trupele grece=ti nu pot s[-i
prind[. El a preg[tit o proclama\ie, prin care, ca macedonean,
le cere s[ se predea autorit[\ilor grece=ti, ]ns[ ]nainte de a fi
r[sp`ndit[ ]n aceast[ regiune, proclama\ia va trebui s[ fie
semnat[ de conduc[torul arom`nilor, ce se afl[ ]n Turcia.
}n acest scop, Leu Vasile a primit misiunea s[ mearg[ ]n
ora=ul Smirna - Turcia, unde s[ ia contactul cu Hagigogu,
conduc[torul rom`nilor macedoneni din Grecia =i s[-l deter-
mine pe acesta s[ semneze proclama\ia.
Leu Vasile s-a achitat =i de aceast[ misiune, f[c`nd presiuni
morale asupra lui Hagigogu, care a semnat proclama\ia, ]n
urma c[rui fapt grupul de partizani arom`ni a fost lichidat.
Pe l`ng[ alte fapte criminale desf[=urate de Leu Vasile
]mpotriva RPR, acesta a uneltit contra bunelor rela\ii interna\ionale
ale RPR cu alte state, d`nd material denaturat cu caracter
calomnios ]n mod tenden\ios ]mpotriva RPR.
Asemenea material a dat Pre=edintelui Federa\iei Universale
Baptiste din America, cu care a luat contact ]n Elve\ia, ]n scopul
de a fi prelucrat la ONU, ministrului de externe al Angliei Eden,
cu care a luat contact la Londra ]n 1949 =i altor persoane din
conducerea \[rilor imperialiste.
}n 1951, fiind ]n Austria, la Gratz, Leu Vasile a ]nfiin\at o
organiza\ie studen\easc[ numit[ Rom`nia Mare, cu scopul de a
duce ac\iuni du=m[noase ]mpotriva RPR.
Faptele mai sus ar[tate sunt dovedite prin recunoa=terile
]nvinuitului, coroborate cu declara\iile martorilor: Leu Florica,
Hagiu Ioan, B[leanu Alexandru, Teodoru Iosif, Ionescu Hareta,
Leu C. Ioan, Cr[ciuna= Silviu =i Magos Olariu Constan\a.
Drept pentru care am ]ncheiat prezentul proces verbal, spre
236
cele legale.
Locotenent: (ss) N. Dumitr[=coniu
STRICT SECRET
Exemplarul nr.^
Strict secret
9 aprilie 1954
SE APROB{
ss indescifrabil (loc\iitor de ministru)
19.04.'54
REFERAT
Privind rezultatul cercet[rilor asupra arestatului: Leu Vasile
MOTIVUL AREST{RII:
Leu Vasile a fost arestat de c[tre organele unei \[ri prietene
=i predat organelor MAI din RPR la data de 4 martie 1953, ca
cet[\ean rom`n, ce a trecut fraudulos frontiera ]n Jugoslavia
]n august 1948 =i care ]n str[in[tate a desf[=urat o activitate
du=m[noas[ ]mpotriva RPR.
}n continuare referatul cuprinde acelea=i date ca =i procesul
verbal anterior, p`n[ la capitolul:
CE REZULT{ DIN DECLARA|IILE ALTORA:
B[leanu Alexandru - arestat, declar[ c[ Leu Vasile a fost
profesor la +coala de Ofi\eri de jandarmi =i confesor al
Inspectoratului de Jandarmi. Deasemeni arat[ c[ ]n 1948, ]nainte
de a fugi din \ar[ l-a chemat =i pe el, spun`ndu-i c[ el pleac[
]mpreun[ cu G`ld[u ]n str[in[tate. Mai =tie c[ a vorbit la radio
Londra ]mpotriva RPR. (fila 296-297)
Leu C. Ioan - nearestat, confirm[ cele spuse de B[leanu
Alexandru =i arat[ c[ ]n str[in[tate Leu Vasile a fost episcop. (fila
287)
Ionescu Hareta - nearestat[, declar[ c[ a cunoscut de la fica lui
Leu Vasile, c[ acesta vorbea la posturile de radio str[ine ]mpotriva
RPR.(fila 302)
237
 Hagiu Ioan - nearestat, ]n declara\ia sa arat[ c[ Leu Vasile,
dup[ ce a fugit din \ar[ ]n str[in[tate a fost ales episcop =i f[cea
propagand[ ]mpotriva RPR. (fila 316-317)
Leu Florica - nearestat[, fica lui Leu Vasile, ]n declara\iile
sale confirm[ cele declarate de Leu Vasile ]n ce prive=te activitatea
lui ]n \ar[, iar ]n str[in[tate arat[ c[ Leu Vasile a dus o activitate
]mpotriva RPR, c[ a fost episcop =i a f[cut c[l[torii ]n Anglia,
Austria, Turcia, Grecia, Jerusalim, Liban, etc. (fila 330-332)
Cr[ciuna= Silviu - arestat, venit din Fran\a, arat[ c[ la Paris
s-a ]nt`lnit cu Leu Vasile =i a aflat de la acesta c[ ]n anul 1948 a
fugit din \ar[; pentru a i se pierde urma, a simulat un ]nec la
Constan\a, dup[ care a fugit ]n Jugoslavia - Austria, unde s-a
prezentat la autorit[\ile de ocupa\ie englez[.
A f[cut c[l[torii ]n Italia, Germania Occidental[, Anglia,
Fran\a, etc, lu`nd leg[tura cu fugarii reac\ionari din RPR ca:
generalul R[descu, Horia Sima, Puiu Petrescu, Iliescu Gheorghe,
etc. A ]nfiin\at episcopia ortodox[-rom`n[ din Europa Apusean[,
dup[ care s-a dus la Londra, lu`nd leg[tura cu biserica anglican[,
care ]l sprijinea pe Leu Vasile ]n toate ac\iunile sale ]mpotriva
Statului Rom`n. (fila 338-340)
Magos Olariu Constan\a - condamnat[, fost ]n Fran\a, fiind
cercetat[ cu privire la Leu Vasile, a declarat c[ cunoa=te despre
acesta c[ a plecat din \ar[ ]mpreun[ cu G`ld[u Florian cu sprijinul
Inteligence Service-ului. }n 1949, ajuns ]n Austria, de acolo a plecat
la Geneva la Consiliul Ecumenic, apoi la Londra unde =i-a stabilit
sediul. A fost episcop al fugarilor rom`ni din Europa Apusean[ =i
\inea leg[tura cu Consiliul Ecumenic. }n Austria a luat contact cu
fugarii rom`ni nou veni\i din \ar[, de la care culegea informa\ii
pentru IS, ]mp[r\ea ajutoare americane pentru fugarii rom`ni din
Austria =i lua contact cu diferi\i fugari reac\ionari rom`ni, pentru
a ]ntreprinde cu ace=tia ac\iuni ]mpotriva RPR. +tie c[ Leu Vasile
a \inut discursuri la radio BBC, la Londra ]mpotriva regimului
din RPR =i a scris articole ]n ziarele reac\ionarilor din Apus, cu
238
con\inut du=m[nos la adresa RPR. O parte din declara\iile f[cute
de Leu Vasile sunt confirmate prin verific[rile f[cute la D. I-a.
REZULTATUL DE LA FI+E:
La fi=e este cunoscut c[ av`nd leg[turi cu organiza\ia
legionar[, Leu Vasile, ]n cercet[ri nu a recunoscut acest lucru.
Deasemeni, este ar[tat c[ a f[cut o serie de escrocherii,
pentru care a fost condamnat.
CONCLUZII:
Din cele ar[tate mai sus, rezult[ c[ Leu Vasile ]nainte de
]nceperea r[zboiului antisovietic, func\ion`nd la Inspectoratul de
Jandarmi, a dus o activitate criminal[ ]mpotriva lupt[torilor
progresi=ti =i a PCR.
}n perioada r[zboiului antisovietic, fiind un element fascist-
antonescian, Leu Vasile, pe front, s-a dedat la tot felul de
ac\iuni ]mpotriva armatei sovietice care-=i ap[rau p[m`ntul
Patriei lor. A dus o propagand[ de=[n\at[ =i a ]ntreprins tot
felul de ac\iuni m`r=ave ]mpotriva Statului Sovietic, sprijinind
efectiv r[zboiul de jaf =i cotropire al Patriei Sovietice, pentru
care a fost de mai multe ori decorat cu decora\ii fascisto-
antonesciene.
Dup[ 23 august 1944, pentru a-=i continua activitatea sa crimi-
nal[ ]mpotriva t`n[rului stat, Leu Vasile ]n anul 1948, ]mpreun[
cu G`ld[u Florian - agent englez - au fugit din \ar[, trec`nd ]n
Jugoslavia. Acolo a furnizat diferite informa\ii cu caracter de
spionaj organelor UDB, dup[ care a trecut ]n Austria, zona englez[,
=i s-au pus ]n slujba serviciului de informa\ii englez, cu ajutorul
c[ruia Leu Vasile a fost ales episcop al fugarilor rom`ni din Europa
Apusean[ =i Orientul Apropiat.
Av`nd pa=aport englez, Leu Vasile a trecut dintr-o \ar[ capital-
ist[ ]n alta, unde a ]ndplinit diferite misiuni ale serviciului de
informa\ii englez =i american, sub masca activit[\ii religioase.
Totodat[ a luat leg[tura cu fugarii rom`ni cu care a
]ntreprins o serie de ac\iuni ]mpotriva t`n[rului nostru stat
democrat popular.
239
 A f[cut o propagand[ de=[n\at[, plin[ de calomnii ]mpotriva
Statului nostru la posturile de radio din \[rile pe unde a umblat =i
]n presa reac\ionar[ a fugarilor rom`ni din str[in[tate.
Leu Vasile nu s-a dat ]n l[turi de la nici o ac\iune ]ndreptat[
]mpotriva RPR =i a URSS, c`t de m`r=av[ ar fi fost ea, fapt ce
rezult[ din ]ns[=i declara\iile sale.
Fa\[ de cele de mai sus
PROPUNEM:
Ca arestatul Leu Vasile s[ fie deferit Tribunalului Militar
Teritorial Bucure=ti.
De acord
+eful serviciului, (ss) c[pitan D. Marinache
Anchetator prim,(ss) locotenent N. Dumitr[=coniu
De acord
+eful direc\iei, (ss) colonel Fr. Butyka.
STRICT SECRET
REFERAT
(de ]ncheiere a cercet[rilor)
Data 15 aprilie 1954
}n urma studierii dosarului de anchet[ nr. 71 deschis ]mpotriva
arestatului Leu Vasile am constatat c[ activitatea criminal[ a
aresatatului Leu Vasile este dovedit[ prin materialul rezultat din
cercet[rile preliminare, iar ca urmare dispunem ]ncheierea
cercet[rilor din dosarul de fa\[ =i transmiterea dosarului de acuzare
al arestatului Leu Vasile prin Procuror, la instan\a de judecat[.
Cuprinsul prezentului referat va fi adus la cuno=tin\[ arestatului.
Semn[tura anchetatorului
ss indescifrabil
<DE ACORD>; Semn[tura Organului de anchet[
ss indescifrabil
Am luat cuno=tin\[ de con\inutul prezentului referat.
Semn[tura arestatului: V. Leu; data 22 apr. 1954
240
Capitolul XII
R{PIREA
Referitor la precizarea pe care, spre deosebire de celelalte
documente, referatul Direc\iei a 8-a a MAI ]l face confirm`nd c[
<Leu Vasile a fost arestat de c[tre organele unei \[ri prietene
(n.n. la 16 august 1952) =i predat organelor MAI din RPR la
data de 4 martie 1953>, s[ vedem cum s-a f[cut aceast[ <arestare>
=i, mai ales, cine a contribuit la ]nf[ptuirea ei, cu alte cuvinte s[
vedem cum rezult[ din documente <marele ajutor sovietic> dat
<tinerei RPR> ]n elaborarea =i realizarea scenariului prin care
spiritualitatea noastr[ - adic[ exact ceea ce conteaz[ mai mult =i
este mai obligatoriu de respectat ]n omenirea contemporan[ -
trebuia anihilat[ sau st`lcit[ dup[ model sovietic. Din aceste
documente, scenariul apare grosolan =i lipsit de subtilit[\i, ca =i
mentalitatea totalitarist[ a autorilor s[i.
Proces-Verbal de interogator
1 martie 1954
Ora=ul Bucure=ti
Interogatoriul a ]nceput la ora 8 =i ... min
> s-a terminat la ora 12 =i ... min
}ntrebare: Arat[ activitatea d-tale dup[ ce ai plecat din Orientul
Apropiat?
R[spuns: Am plecat din Beyruth la Roma, unde m-am ocupat
de ]ngrijirea s[n[t[\ii mele ]ns[ neav`nd condi\iuni de tratament
optime am plecat la Gratz la clinica prof. Beck =i m-am internat
]n spital unde am stat p`n[ ]n august 1952.
Dup[ ce am ie=it din spital mi-am f[cut programul de a pleca
]n Genova la o c[s[torie a unui rom`n fost mecanic ]n marina
241
militar[ rom`n[ Mih[ilescu =i apoi s[ m[ duc la Paris unde
hot[r`sem s[ fixez sediul episcopiei.
}ntrebare: Cu ce trebuia s[ mergi ]n Italia?
R[spuns: }n Italia trebuia s[ merg cu trenul pe traseul Gratz-
Bruk-Roma. Eu am luat biletul =i am plecat la Bruk unde
a=teptam trenul de Viena-Roma.
Pentru mine nu este clar dac[ acolo la Bruk am fost arestat sau
am plecat eu ]ntre timp la Viena de unde am fost arestat.
}ntrebare: Pentru ce ai fost d-ta la Viena sau pentru ce trebuia
s[ mergi?
R[spuns: Nu ]mi este clar acest capitol =i nu pot s[ dau nici un
r[spuns clar.
}ntrebare: D-ta ai ar[tat c[ trebuia s[ mergi ]n Italia. Arat[
am[nun\it c`nd ai plecat din Gratz.
R[spuns: +tiu c[ ]n ziua de 15 august 1952 am fost la biseric[
]n Gratz, iar a doua zi dup[ mas[ am luat bilet de voiaj p`n[ la
Cannes ]n Fran\a, unde era Rautu. Din Gratz am plecat singur.
Am plecat din Gratz ]mbr[cat ]n haine civile, cu barb[ mare, am
avut 3 geamantane mici ]n care aveam haine curate =i biserice=ti,
lengerie, c[r\i, arhiva episcopiei =i un geamantan mare cu
ve=mintele =i obiectele de slujb[ pe care le-am dat la colet[rie
pentru Genova. Iar cele trei le-am luat cu mine =i la Bruk le-am
pus la bagajele de m`n[.
}ntrebare: C`nd ai ajuns la Bruk?
R[spuns: Am ajuns ]n aceea=i zi seara =i am stat 2-3 ore
a=tept`nd expresul de la Viena.
Declara\ia din 13 aprilie 1953
De la Gratz m-am preg[tit pentru plecarea ]n Fran\a, doream
ca s[ m[ fixez definitiv la R[utu ]n Sudul Fran\ei, dar pe urm[ m-am
trezit la Moscova.
Eu am plecat din Gratz cu bagajele =i am venit p`n[ la Bruk
pentru a lua expresul care trecea pe la orele 24.
Am depozitat bagajele la Bruk ]n gar[ =i am luat cu mine
242
doar servieta de nylon, pentru a m`nca ceva ]n ora=. Din ora= m[
]ntorceam ]n gar[ pe la orele 10-11 1/2.
La jum[tatea bulevardului ]n apropierea g[rii, am fost dobor`t,
introdus ]ntr-o ma=in[, unde mi s-a f[cut o injec\ie =i apoi m-am
trezit ]ntr-un apartament necunoscut, unde o persoan[ m[ zg`l\`ia
=i-mi spunea c[ trebuie s[ fugim c[ vine poli\ia. }n curte, am ]nceput
s[ m[ dezmeticesc. Mi-a spus c[ suntem ]n Viena sectorul rus. El
a fugit =i m-a p[r[sit.
C`nd am ie=it pe strad[, mi-am dat seama c[ sunt ]n Viena.
Am intrat la a doua poart[ ]n[untru ]ntr-un subsol. Probabil
c[ pe strad[ era scandal. Disperat am ]nghi\it somniferele pe
care le de\ineam asupra mea. Pe urm[ m-am trezit ]ntr-un spital
austriac, ]nconjurat de c`\iva medici. Pe urm[ a ]nceput seria
anchetelor. Mi s-a explicat c[ ]nt`i am fost dus la o Circ. de
poli\ie, c[ a= fi f[cut declara\ii pe care le-a= fi semnat, de=i eu
nu =tiu cum. M-au l[murit c`nd am ajuns la ]nchisoarea din
Baden. Acolo am fost cercetat de c[tre un colonel rus, care a
f[cut ancheta asupra identit[\ii mele.
A doua zi, un avion m-a trimis la Moscova, unde au continuat
cercet[rile. }nt`i mi s-au cerut date asupra persoanei mele, de unde
sunt, cum am ajuns la Viena. Mi-au pus ]n fa\[ declara\iile unui
grec, precum c[ a= fi avut inten\ia de a fura ni=te documente =i
valori, c[ aceast[ pl[nuire era pus[ la cale de mai demult, c[ am
f[cut preparative, pe grec ]l chema Alexandri.
S-au ]nceput verific[ri, confrunt[ri de date. Atunci aveam
impresia c[ ]n Rusia se termin[ u=or, c[ procesul =i celelalte se
termin[ repede.
Am aprobat cele spuse de grec, ba chiar am inventat despre
=coala de la Oxford, c[ a= fi avut misiunea din partea I.S. Mi s-a
pus ]n fa\[ c[ a= fi fost ]n Finlanda, dar s-a adeverit c[ nu.
S-a fr[m`ntat apoi Orientul Mijlociu. S-au trimis oameni la
fa\a locului pentru verific[ri. La Moscova eram a=a de ]ncurcat
p`n[ c`nd au venit cei trei ofi\eri, care au cules probe.
Colonelul mi s-a adresat ]ntr-o fran\uzeasc[ impecabil[, mi-a
243
spus c[ este ceea ce am declarat eu c[ sunt du=man al regimului
comunist, dar c[ nu am nici un amestec ]n problema Orientului
Mijlociu, Chi=in[u, Finlanda.
Mi s-a prezentat un dosar gros, am citit mai mult declara\iile
lui Neam\u. Ancheta a fost dirijat[ de un colonel, cineva din \ar[
=i un maior Panov, care era ofi\er de justi\ie. Din ]ntregul dosar
care trebuia s[ intre ]n justi\ie au c[zut (multe date) r[m`n`nd
numai despre activitatea mea du=m[noas[, trecerea frontierei ]n
Viena, scopurile, faptul c[ am cunoscut pe Knezovici, Neam\u,
Vasiu. Declara\iile date de Cr[ciuna= =i Neam\u, le-am citit cu
lupa.
Procurorul, pentru a verifica afirma\iile mele, a trimis trei ofi\eri
care au plecat unul la Viena, altul ]n Extremul Orient =i altul ]n
Rom`nia.
}n fa\a Tribunalului nu am mai ap[rut. M-am ]mboln[vit.
}n loc s[ m[ duc spre judecat[, am fost trimis spre Rom`nia,
]ntr-un vagon-dub[, p`n[ la Odesa unde am stat 2 zile, la o
]nchisoare, apoi la Ismail, unde am stat o s[pt[m`n[, iar de acolo
cu ma=ina p`n[ la Reni, apoi peste Prut, c`nd am fost predat
autorit[\ilor rom`ne.
Aceste date le-am cunoscut, pentru c[ peste tot unde intram
]ntr-o ]nchisoare se semnau ni=te acte. De al Prut p`n[ la Bucure=ti,
am venit ]ntr-un jeep. Nu s-a oprit p`n[ la Bucure=ti.
}ntrebare: Cum era\i ]mbr[cat c`nd a\i plecat s[ m`nca\i la
restaurantul din Bruk?
R[spuns: }n negru. Nu-mi dau seama cum am ajuns ]n acea
ma=in[. Dac[ nu-mi f[ceau injec\ia ]n picior, eu poate sc[pam de
ei. Pe acolo nu era lume. }n ma=in[ am strigat, dar era prea t`rziu,
nu m[ a=teptam la a=a ceva.
Cred c[ la Viena am ajuns la aproximativ dou[ zile. La Bruk
era s`mb[t[ seara ]n 16 august 1952, iar la Viena, luni sear[ 18
august 1952.
A doua oar[ m-am trezit peste dou[ zile, adic[ la 20 august.
}ntre 18 =i 19 august, nu =tiu ce s-a ]nt`mplat cu mine. La
244
spitalul din Viena, m-am trezit f[r[ barb[ =i cu p[rul vopsit
ro=-castaniu.
}n Austria, de la Gratz la Bruk, am fost tot timpul singur. Grecul
Alexandri, care cuno=tea limba rom`n[, a sus\inut c[ m[ cunoa=te,
fiindu-mi anterior prezentat de c[tre un macedonean ]ntr-un mic
or[=el de l`ng[ Salzburg. }n declara\iile lui, sus\inea c[ l-am
angajat, i-am dat arvun[, c[ am fost la el ]n ora=ul unde locuia
l`ng[ Salzburg, c[ acolo i-a= fi fixat ziua =i ora c`nd s[ vin[ la
Gratz, c[ i-a= fi dat ni=te acte false =i c[ am mers ]mpreun[ de la
Gratz la Bruk. Deasemeni sus\inea c[ la Bruk am stat ]mpreun[ la
un hotel, unde mi-am tuns barba =i vopsit p[rul, c[ la Viena am
cump[rat instrumente pentru spart case de fier, c[ i-am ar[tat casa
b[tr`nei croitorese (nu =tiu numele).
Din declara\iile lui, reiese c[ eu l-am angajat pe el ca s[ lucreze,
c[ eu am fost ini\iatorul tuturor ac\iunilor.
Nu i-am citit toate declara\iile, pentru c[ el le-a dat ]n dou[
r`nduri. Cred c[ unele au fost f[cute la Viena =i altele la Baden.
El dorea s[ arate c[ a fost doar o simpl[ victim[, un angajat.
Nu-mi mai amintesc dar =tiu c[ a dat o serie de detalii. Eu l-am
v[zut prima dat[ ]n cas[ c`nd m-am trezit, apoi ]n curte =i apoi la
]nchisoarea Comandamentului rus. Acolo l-am putut fixa mai bine
la mas[ (masa se lua ]ntr-o singur[ sal[ comun[). Ultima dat[ l-
am v[zut la Baden pe sc[ri, era tuns. Nu am avut posibilitatea de
a vorbi cu el. El sus\inea c[ m[ cunoa=te bine, ]nc[ cu doi ani
]nainte. Glasul acestui grec nu l-am mai auzit. La Moscova am
cerut o confruntare cu Alexandri, dar nu mi s-a acceptat aceast[
dorin\[.
P`n[ a lua pastilele (cele 20 de somnifere) am trecut ]ntr-un
gang.
Nu =tiu de cine am fost arestat. Din declara\iile lui Alexandri,
reiese c[ am fost arestat de austrieci. Pastilele le \ineam ]n
buzunarul de la ceas (pantalon). Aceste pastile le foloseam pentru
somn, c`t =i contra durerilor de cap.
}n Austria am fost anchetat prima dat[ de un ofi\er rus civil (ei
245
nu utilizeaz[ sistemul ochelarilor). Eu nu am fost clar, nu mi-am
revenit dec`t la Baden.
La Moscova am stat cu un ziarist francez, c[ruia i-am spus
peripe\iile mele. El mi-a spus c[ acolo unde am fost, adic[ ]n
localitatea de la 30 km. de Viena, este Baden. De aici am plecat la
Moscova. La Moscova mi s-a spus c[ sunt ]n ]nchisoarea Lublianka
din Moscova. Din avion am remarcat chiar Kremlinul.
La Moscova am dedus c[ fiica mea este acolo, c`nd maiorul
Panov- ]nainte de redactarea ordonan\ei - m-a ]ntrebat r`z`nd dac[
nu am vreo dorin\[ =i atunci mi-am amintit de fiica mea. Am spus
c[ poate nici fiicei mele nu i-ar face pl[cere s[ m[ vad[.
Eu am v[zut-o ]n tren, c`nd plecasem din Moscova spre Odesa
=i a trecut prin fa\a cabinei mele.
A doua oar[ am v[zut-o la ]nchisoare la Odesa, ]n momentul
c`nd ]mi aduceau masa. Am verificat acest lucru ]n tren de la
Odesa p`n[ la Ismail.
Din alimentele pe care le primisem de la Moscova, am cerut
ofi\erului care m[ ]nso\ea ]n trenul de la Odesa la Ismail, s[ le dea
fetei mele care se afla ]n tren.
Ofi\erul nu a negat, ci mi-a confirmat.
A doua confirmare a fost la Ismail ]n discu\ia avut[ cu un
maior. Acestui maior i-am spus acela=i lucru ca s[ dea m`ncarea
mea fiicei mele. Nici acest ofi\er nu a negat acest lucru. A doua zi
un colonel a venit =i m-a anchetat, ]ntreb`ndu-m[ c[ de unde =tiu
c[ fiica mea care este cet[\ean[ rom`nc[ a fost ]n Rusia.
Declara\ia din 15 aprilie 1953
}ntrebare: +tiai c[ Ioachim V[c[rescu este agent englez?
R[spuns: Da, =i cu toate acestea la ]nceput am fost ]n foarte
bune raporturi cu d`nsul. L-am folosit pe linie de biseric[ =i m-a
]nso\it la diferite slujbe ca dasc[l. S-a discutat c`ndva cu d`nsul
problema hirotonirii sale ca preot pentru Graz, ]ntruc`t era vorba
s[ se c[s[toreasc[ cu o rom`nc[. }ntruc`t c[s[toria nu a mai avut
loc, nu s-a mai f[cut nici hirotonirea lui. Dup[ ruperea
246
raporturilor mele cu englezii, V[c[rescu singur mi-a spus c[
nu mai poate ie=i cu mine ]n ora=, ]ntruc`t risc[ s[-=i pierd[
p`inea. Ultima dat[ c`nd am fost la Graz am vorbit cu
V[c[rescu, care m-a vizitat la clinic[.
}ntrebare: Cu ce persoane ai luat contact ]nainte de a pleca
din Graz spre Bruck?
R[spuns: Voitek, Manoilof, Zaborodnic =i alte persoane, care
m-au vizitat la Clinica Dr. Beck.
Declara\ia din 24 mai 1953
Un alt fapt semnificativ: Afl`ndu-m[ tot ]n clinic[ la Graz, am
trimis printr-un om de serviciu de la clinic[ o scrisoare lui Ioachim
V[c[rescu, rug`ndu-l s[ vin[ pe la mine pentru a-mi ajuta s[ fac
unele cump[r[turi, deoarece eu nu cuno=team limba german[.
Dup[ o lun[ sau o lun[ jum[tate, vine V[c[rescu la mine =i
scuz`ndu-se pentru ]nt`rziere, ]mi spune c[ el suflete=te este al[turi
de mine, dar nu mai poate apare cu mine ]n public, ]ntruc`t risc[
s[-=i piard[ p`inea pe care o are la Graz.
I-am spus c[ este liber s[ fac[ cum crede c[ este mai bine =i
ne-am desp[r\it...
Dup[ refuzul lui V[c[rescu de a m[ ajuta ]n ceea ce prive=te
cump[r[turile, am apelat la un alt rom`n anume Manoilov. Am
f[cut ]mpreun[ cump[r[turile necesare dup[ care voiam s[ ne
oprim la o cofet[rie ]n centrul Graz-ului. Aici, la o mas[, era
Ioachim V[c[rescu ]mpreun[ cu unul numit +tef[nescu.
Acest +tef[nescu este un legionar simist. Din 1946, el este
stabilit la Klagenfurt, un ora= din Austria, zona englez[, centru
militar englez. El este cunoascut ]n Austria sub numele de
Plopeanu. }n 1948 - mi se pare - a furat de la Salsburg actele
Caroman-ului, care ]n acea vreme era condus de Dr. Teodoru.
De pe urma acestui furt, Teodoru a avut multe nepl[ceri =i
numai datorit[ faptului c[ avea unele cuno=tin\e la Paris, s-a putut
stabili ]n Fran\a.
Din felul cum se duceau discu\iile dintre V[c[rescu =i Plopeanu,
247
mi-am dat seama c[ ]ntre ei existau bune rela\ii de prietenie.
Pe V[c[rescu ]mpreun[ cu +tef[nescu, i-am mai ]nt`lnit la
Badhall, ]n Austria, ]n august 1952.
Localitatea Badhall ]mi era cunoscut[ din auzite de la Eugenia
Hatter. Aceasta, ]n iarna anului 1951, ]mi scrisese o scrisoare ]n
care ]mi spunea s[ ne ]nt`lnim la Badhall, un or[=el ]n Austria ]n
apropierea zonei ruse. Ea alesese acest or[=el, deoarece era mai
aproape de Viena, de care nu voia s[ se dep[rteze, ]ntruc`t avea
un magazin de ]nc[l\[minte la Viena =i fiind sezon de cump[rare,
nu putea lipsi de la magazin prea mult timp. Ea mi-a vorbit c[
la Badhall exist[ o vil[ care are un nume rom`nesc - Bukarest
- =i c[ ]n aceast[ vil[ ea are multe cuno=tin\e. Nu m-am dus la
Badhall atunci, ]ntruc`t urma s[ plec ]n Italia.
Am plecat la Badhall ]n august 1952, pentru a m[ ]nt`lni cu
Bercu =i Bi=of, care se aflau ]n aceast[ localitate.
Ajung`nd ]n dreptul vilei <Bukarest>, ]mpreun[ cu Bercu =i
Bi=of, l-am v[zut pe V[c[rescu ]nso\it de +tef[nescu. Ace=tia,
z[rindu-m[, au ]ntors imediat capul, f[c`ndu-se c[ nu m[ v[d.
Amintindu-mi c[ Eugenia Hatter ]mi spusese c[ la aceast[ vil[
are ni=te prieteni, am rugat pe Bercu =i Bi=of s[ vad[ ce este cu
aceast[ vil[.
N-am mai putut urm[ri aceast[ chestiune, ]ntruc`t a intervenit
r[pirea mea.
Mai relatez un fapt care arat[ c[ +tef[nescu era pe urmele mele:
}n august 1952, fiind la biroul de voiaj din Graz - unde mi-am
scos bilet pentru Cannes - Fran\a - am v[zut la ghi=eu pe
+tef[nescu. Acesta s-a interesat la cass[ s[ vad[ pentru ce localitae
am scos eu bilet.
Pentru l[murirea altor probleme, eu repet rug[mintea mea ca
dv. s[ verifica\i dac[ preotul Racocea a dus ]n 1951 tratative cu
Eugenia Hatter, pentru mutarea preotului de la Viena la
Salzburg.
}n alt[ ordine de idei, v[ rog s[ verifica\i dac[, ]n 1951, a existat
248
la Istanbul un consul rom`n de orign[ armean.
Verificarea acestor lucruri m[ vor l[muri asupra unor
probleme la care g`ndesc =i pe care vreau s[ le l[muresc.
Declara\ia din 14 aprilie 1953:
A doua persoan[ este Eugenia Hatter, o ardeleanc[,
c[s[torit[ cu un austriac, care are un magazin de ]nc[l\[minte
]n Viena, sectorul rus.
Pe aceast[ Eugenia Hatter am cunoscut-o ]n 1950 la Salzburg,
recomandat[ de maiorul Florescu. La acea vreme, ea ]=i scosese
un pa=aport pentru a veni ]n \ar[ spre a-=i vedea rudele. Am profitat
de aceast[ ocazie =i i-am dat vreo 2-3000 de shilingi ca s[
cumpere ceva lucruri de ]mbr[c[minte =i s[ le trimit[ fiicei
mele la Bucure=ti.
Re]ntorc`ndu-m[ la Londra, am g[sit o scrisoare trimis[
de Eugenia Hatter, prin care m[ anun\a c[ nu mai poate pleca
]n RPR. La aceast[ scrisoare, i-am r[spuns spun`ndu-i ca s[
trimit[ pachetul pentru fiica mea pe numele Magda +tef[nescu,
Bucure=ti, str. Plantelor - nu-mi amintesc num[rul.
}mi amintesc c[ o rugasem pe Eugenia Hatter s[ cumpere pentru
fiica mea unele lucruri de ]mbr[c[minte, printre care =i o pereche
de pantofi =i nu =tiu dac[ ea a trimis acest pachet fiicei mele.
Cu dna. Hatter am mai discutat ]n leg[tur[ cu mutarea preotului
Racocea de la Viena la Salzburg.
Racocea f[cuse afirma\ii fa\[ de dna. Hatter c[ ar vrea s[ se
mute din Viena =i pentru c[ eu nu aveam preot la Salzburg, o
rugasem pe dna. Hatter s[ discute aceast[ problem[ cu Racocea,
urm`nd ca ]n locul lui la biserica din Viena s[ vin[ preotul
Vasilovschi. Discu\iile pe aceast[ tem[ au durat vreo jum[tate de
an =i ]n cele din urm[ dna. Hatter mi-a comunicat c[ Racocea nu
mai dorea s[ se mute la Salzburg.
C`nd am rev[zut-o pe dna. Hatter la Graz, i-am spus c[ ]mi
pare cam suspect faptul c[ Racocea nu mai pleac[ din Viena.
249
 Declara\ia din 15 apriie 1953:
}ntrebare: C`te scrisori a\i scris dnei. Hatter?
R[spuns: }n total vreo 5-6 scrisori, ]n care am discutat
problema preotului Racocea =i problema ajutor[rii fiicei mele.
}ntrebare: Cine este dna. Hatter =i cum arat[ aceasta?
R[spuns: Dna. Hatter este o rom`nc[ originar[ din Ardeal, ]n
v`rst[ de aproximativ 50 ani, stabilit[ de mai mult[ vreme ]n
Austria. Era c[s[torit[ cu un austriac care era proprietarul unui
magazin de ]nc[l\[minte =i care, fiind alcoolic, era internat ]ntr-
un spital. Cu aceast[ doamn[, pe care o consideram mai aproape
pentru c[ ]mi f[cuse unele servicii, am avut raporturi obi=nuite ca
=i cu to\i emigran\ii rom`ni.
}ntrebare: Pentru ce servicii ai utilizat-o pe dna. Hatter?
R[spuns: C`nd am cunoscut-o, a fost problema plec[rii ei ]n
\ar[ =i, legat de aceasta, problema ajutor[rii fiicei mele. Alt serviciu
a fost acela ]n leg[tur[ cu preotul Racocea. Nu am urm[rit alte
obiective cu dna. Hatter.
}ntrebare: Recuno=ti c[ ai cerut dnei. Hatter s[-\i u=ureze
coresponden\a cu fiica d-tale?
R[spuns: Da, am rugat-o verbal c`nd trebuia s[ plece ]n \ar[.
}ntrebare: Ai trimis bani fiicei d-tale ]n \ar[?
R[spuns: Da, am trimis =i nu am spus acest lucru de la ]nceput,
pentru c[ nu doream s[ agravez situa\ia acestei fiin\e nenorocite.
Aceast[ pozi\ie am adoptat-o ]nc[ la Moscova, deoarece acolo
mi-am dat seama c[ a coresponda cu \ara =i a trimite bani ]nseamn[
o culp[.
Declara\ie din 24 mai 1953:
Vreau s[ aduc unele l[muriri asupra capitolului VIENA cu
]ntreaga aventur[ care a avut loc. Ast[zi, dup[ o lung[ g`ndire =i
meditare, capitolul Viena ]mi apare clar =i anume:
Pe c`nd m[ aflam la clinic[ la Beyruth, comandorul Udri\chi,
care este aviator la o societate aerian[ libanez[, a f[cut o curs[ la
Paris, unde a dus ni=te negustori arabi.
250
So\ia sa ]l rugase ca, ajuns la Paris, s[ se intereseze la o clinic[
ginecologic[ despre tratarea unei boli femeie=ti.
Udri\chi, duc`ndu-se la clinica indicat[ de so\ia sa, s-a
]nt`lnit acolo cu regina Ana, so\ia lui Mihai, cu care a discutat =i
c[reia i-a spus c[ eu m[ g[sesc la Beyruth, bolnav =i f[r[ bani.
Regina mi-a trimis prin Udri\chi o scrisoare =i 1.000 dolari.
Scrisoarea avea dou[ p[r\i: ]n prima parte se putea vedea clar
influen\a bigotismului catolic asupra acestei femei culte, cu o
experien\[ de via\[, o femeie care f[cuse r[zboiul ca ofi\er ]n armata
american[.
Ea se temea s[ nu fie blestemat[ de Dumnezeu =i de Pap[,
pentru faptul c[ trecuse la ortodoxism prin c[s[torie =i m[ ruga ]n
scrisoare ca s[ fac rug[ciuni pentru iertarea p[catelor ei.
Regina ]mi mai spunea ]n scrisoare c[, dac[ voi mai fi ]n situa\ii
materiale grele, s[ m[ adresez ei direct =i, de=i nici ea nu st[ prea
str[lucit materialice=te, m[ va ajuta.
Ea m[ sf[tuia ca, dup[ ce m[ voi ]ns[n[to=i, s[ m[ stabilesc
]ntr-o \ar[ de sector american, indic`ndu-mi Fran\a sau Italia.
Aceast[ scrisoare am citit-o aproape de o sut[ de ori =i am
ar[tat-o =i altora. Pe plic era conturul Rom`niei =i avea emblema
lui Mihai.
P[stram scrisoarea ]n portmoneul meu, ]mpreun[ cu ultima
scrisoare pe care o aveam de la tata.
C`nd eram ]n clinic[ la Graz, aceste scrisori mi-au disp[rut.
Iat[ ]mprejur[rile:
La clinica din Graz, aveam o camer[ de clasa I, unde st[team
singur. Camera avea o singur[ comunicare =i era desp[r\it[ de
restul camerelor printr-un mic coridor. }n aceast[ camer[ nu intra
dec`t o b[tr`n[ c[lug[ri\[ care f[cea cur[\enie. Portmoneul cu
actele mele =i cele dou[ scrisori erau ]n sertarul noptierei.
Fiind ]n clinic[, am fost vizitat de Eugenia Hatter, cu care tratam
problema aducerii preotului Racocea de la Viena la Salzburg. }n
timp ce Eugenia Hatter se afla ]n camera mea, am fost chemat de
doctor pentru a-mi face tratamentul medical.
251
 Am lipsit din camer[ circa 15-20 minute, l[s`nd-o pe Eugenia
Hatter singur[. C`nd m-am ]ntors de la tratament, Eugenia Hatter
se g[sea ]n fundul camerei citind un ziar. Am continuat discu\iile
cu ea, am luat masa ]mpreun[ =i apoi ea a plecat. Seara, neput`nd
adormi, am c[utat cele dou[ scrisori pentru a le reciti, dar nu le-
am mai g[sit. Cu toate cercet[rile care s-au f[cut la clinic[, nu s-
a putut da de urma scrisorilor.
Declara\ia din 14 aprilie 1953:
Revenind la perioada Viena, vreau s[ ar[t c[ atunci c`nd m-
am trezit, m[ aflam ]ntr-o camer[ ]mpreun[ cu un t`n[r care m[
zg`l\`ia spun`ndu-mi s[ cobor`m ]ntruc`t vine poli\ia s[ ne
aresteze. Camera ]n care m-am trezit ]mpreun[ cu grecul, t`n[rul
de care am vorbit mai sus, apar\inea sau era domiciliul unei b[tr`ne
croitorese prieten[ cu dna. Hatter - ]n instruc\ia care s-a f[cut
atunci, a reie=it c[ dna. Hatter a declarat c[ eu sunt un dement =i
un iresponsabil =i c[ eu am fost la acea b[tr`n[ pentru a s[v`r=i un
furt. Cobor`nd ]n strad[, am observat uniforme militare austriace
=i ruse=ti =i mi-am dat seama c[ m[ aflu ]n Sectorul Sovietic al
Vienei. Voind s[ mai cer unele explica\ii de la t`n[rul care cobor`se
cu mine, nu am putut face acest lucru, ]ntruc`t t`n[rul fugise =i
atunci eu am intrat ]ntr-o ]nc[pere vecin[ printr-un gang de unde
observam strada =i militarii austriaci =i ru=i care erau pe acolo. }n
fa\a acestei situa\ii, am ]ncercat s[ m[ sinucid lu`nd 20 de pastile
de somnalin pe care le aveam ]n buzunarul unde-mi \ineam ceasul.
Pentru l[murirea acestui capitol, a= avea o rug[minte: s[
verifica\i dac[ dna. Hatter a trimis pachetul cu haine =i pantofi
fiicei mele =i dac[ ]n 1950, la Viena, a dus timp de c`teva luni
tratative cu preotul Racocea (pentru mutarea de la Viena la Salz-
burg).
Urmeaz[ ca dv., dac[ vre\i s[ verifica\i =i pe dna. Hatter, pentru
a vedea ce este cu aceast[ femeie. A= vrea s[ adaug c[ ]n ]nchisoare
la Moscova, am stat ]mpreun[ cu un ziarist francez, care ]n acela=i
timp era unul din v`rfurile serviciului de spionaj francez pentru
252
Polonia =i cu care, discut`nd capitolul Bruck-Viena, acesta
mi-a spus c[ Eugenia Hatter ar fi un agent dublu care ar lucra
=i pentru ru=i sau pentru rom`ni, c`t =i pentru englezi =i c[ ea
a fost pus[ la cale s[ m[ atrag[ pe mine ]n curs[ spun`ndu-mi
c[ pleac[ ]n Rom`nia. Pe de alt[ parte, cred c[ nici Racocea
nu este ostil ru=ilor.
}n orice caz, capitolul Viena pentru mine r[m`ne o problem[
pe care nu o pot descurca.
}n leg[tur[ cu t`n[rul despre care am mai vorbit, a= vrea s[
spun c[ nu mi-i cunoscut =i nu l-am mai v[zut niciodat[ ]n via\a
mea. El era de statur[ mijlocie, slab, cu p[rul =aten dat peste cap.
Declara\ia din 15 aprilie 1953
}ntrebare: C`nd te-ai mai ]nt`lnit cu grecul, adic[ cu acel t`n[r
de care ai mai vorbit?
R[spuns: L-am v[zut o dat[ la Viena sau la Baden, c`nd eram
]n ]nchisoare. +tiu c[ atunci era tuns. De atunci nu l-am mai v[zut.
Am citit ]ns[ la Moscova declara\iile lui ]n rom`ne=te. }n aceste
declara\ii, acest t`n[r spunea c[ m-a cunoscut mai de mult, c[ i-
am propus s[ comitem o crim[ pentru care i-a= fi dat o sum[ de
bani drept avans, urm`nd ca dup[ s[v`r=irea faptului s[-i dau restul
=i alte lucruri pe care nu mi le mai amintesc. Tot la Moscova, am
citit o declara\ie dat[ de un oarecare Olaru. Cr[ciuna= spunea ]n
acea declara\ie c[ eu a= fi ad[postit ni=te material =i muni\ii ]n
\ar[ =i alte inven\ii de ale sale. Olaru pe care nici nu l-am cunoscut
niciodat[, a dat =i el o declara\ie pe care am citit-o plin[ de inven\ii
=i de lucruri care nu-mi apar\in.
Ce altceva s-ar putea remarca ]n ]ncheierea acestui capitol
dec`t leg[turile grosolane, for\ate evident =i neplauzibile ]n fa\a
oric[rui act de justi\ie adev[rat, dar practicate cu nep[sarea de
meseria= prost pe care-l acoper[ for\a tancurilor. Nu este vorba
nici m[car de un scenariu palpitant, ci de o crim[ prin act
pirateresc, pus[ la cale cu agen\i tic[lo=i\i. Ce inven\ie mai stu-
253
pid[ dec`t de a spune c[ un om cu preocup[rile politice =i
spirituale pe care le-am v[zut pune la cale o spargere la o
croitoreas[ care, de fapt, e prieten[ cu urm[ritoarea lui?! +i unde?
}n sectorul sovietic al Vienei unde el n-a c[lcat nici o dat[ =tiind
c[-i e fatal. +i cum? Angaj`nd un sp[rg[tor =i cump[r`ndu-i
acestuia scule specializate ca =i cum era vorba de o banc[ =i nu
de ceva ce putea fi luat de la o biat[ croitoreas[ b[tr`n[. +i cu
c`t[ lips[ de logic[? Pentru c[, ]n loc de a-l a=tepta ]ntr-un spa\iu
lipsit de risc pe cel pl[tit care ]=i are de luat r[splata dac[ aduce
lucrul cerut, pl[titorul se duce cu el ]n sectorul sovietic =i intr[
chiar ]n casa croitoresei ca =i cum i-ar fi ho\ului tovar[= =i nu
patron !...
Nu vreau s[ continui demontarea unui scenariu at`t de prost
imaginat pentru c[, datorit[ accentelor grave ale acestei c[r\i,
nu am starea de a m[ amuza. Dar pot s[ constat =i aici precaritatea
]nv[\[m`ntului sovietic, dac[ =i aparatul de provocare are oameni
preg[ti\i tot la curs seral !
Cert lucru c[, a fost necesar[ r[pirea v[rului meu pentru
anihilarea personalit[\i salei care devenea marcant[ prin
coagularea de for\e pe care o oferea lumii libere ]n opozi\ia ei la
comunism. Cert lucru c[ s-au pus ]n mi=care ni=te tr[d[tori de
profesie =i mijlocul clasic al adormirii celui r[pit pentru a-l duce
]ntr-un loc unde s[ po\i oficializa r[pirea printr-o arestare. Cert
lucru c[ a existat o mic[ jen[ fa\[ de poli\ia austriac[ la m[rturia
c[reia trebuia apelat, ea nefiind chiar subaltern[ ]n condi\iile de
ocupa\ie din 1952. Atunci r[pitorii, fiindu-le team[ de austrieci,
v[z`nd figura de preot, pe care, poate, o =i cuno=teau din
mediatizarea la care ajunsese din bel=ug, fac singurul lor act de
inteligen\[ b[rbierindu-l =i vopsind p[rul celui adormit. Din
p[cate, le joac[ festa tentativa v[rului meu care ia puternicele
somnifere =i nu se mai treze=te c`nd au calculat ei. Este dus la un
spital din care (nu avem date cum: - poate ]nc[ o r[pire, poate
intimidarea organelor austriece) ajunge la Baden ]n incinta
comandamentului sovietic unde nu mai trebuie dat socoteal[
254
nim[nui. Aici, ]ntr-adev[r, este adus =i un translator spre a fi
anchetat, dar ancheta nu se ocup[ deloc de mobilul <arest[rii> -
adic[ a=a zisul jaf de la casa croitoresei din sectorul sovietic
unde el fusese transportat sub anestezie, ci are un unic scop:
identificarea lui. Pentru ca nu cumva s[ fie trimis la Moscova
vreun altul =i r[pitorii s[ fie siguri c[ nu vor fi be=teli\i de =efii
lor. Imediat dup[ anchet[ (nota bene: anchetarea unuia surprins
]ntr-o cas[ vienez[ ]n care se presupunea c[ vrea s[ atace ni=te
cet[\eni austrieci) el nu este predat autorit[\ilor austriece nici
m[car pentru o cercetare formal[, nici m[car pentru vreo
concluzie a legisla\iei de pe teritoriul pe care s-ar fi produs culpa,
ci este suit repede ]n avion =i trimis la Moscova.
Totul este f[cut la modul terorist, cu ]nc[lc[ri grosolane ale
oric[ror reguli, de c[tre oameni care, fiind ei ]n=i=i lipsi\i de
moral[, nu cred nici m[car ]n necesitatea aspectelor formale ale
actului de justi\ie.
Datele din acest capitol dezv[luie o at`t de josnic[ =i radical[
condi\ie uman[ ]nc`t te ]ntrebi de ce le-or fi trebuit toat[
mascarada =i de ce, din ma=ina ]n care l-au adormit, nu l-au dus
direct cum ar fi f[cut ni=te r[pitori cumsecade?... Paradoxul const[
]n psihologia ]ng`mf[rii ocupantului care te spoliaz[ dar zice c[
te ajut[ =i te pune s[-l ridici ]n slav[. Matri\at astfel, cu ]ng`mfarea
barbariei lui, omul sovietic se credea dator s[ dea =i lec\ii omenirii.
Iar autorii acestui scenariu =i-au justificat leafa =i prin aspectul
provocator-propagandistic ]n fa\a occidentalilor: a\i ad[postit
un tic[los; vi l-am compromis =i nu mai ave\i cum folosi influen\a
lui. +i nu =i-au pus, bie\ii de ei, nici m[car ]ntrebarea dac[ cineva
va putea crede c[ un episcop al emigra\iei ostile comunismului
ar c[lca de bun[ voie ]ntr-un sector controlat de sovietici.
Nu s-a ob\inut nici un ecou, iar lor nu le mai r[m`nea dec`t
s[-=i ]mpu=te victima. L-au stors la Moscova de tot ce credeau c[
pot scoate de la el =i l-au trimis la Bucure=ti cu rechizitoriul gata
f[cut, cu condamnarea capital[ gata hot[r`t[, slugilor din
Rom`nia ner[m`n`ndu-le dec`t executarea. Executarea ordinelor
255
=i executarea os`nditului. corespondat. Ceea ce ]nseamn[ c[ unchiul meu nu s-a stins ]nainte
Am[nunte triste =i degradante pentru condi\ia uman[, prin de a =ti c[ \inta ]ncepea s[ fie atins[ =i a avut totu=i r[gazul de a
lipsa troglodit[ a oric[rui cavalerism fa\[ de un adversar de da ultimele ]ndrum[ri. Cele spirituale s-au desf[=urat firesc, f[r[
importan\[ pe care-l po\i ]nvinge fizic dar, ]n cazul ]n care e=ti fractura dorit[ de du=man.
om, te chinuie totu=i ]ntrebarea dac[ nu cumva te va ]nvinge el
ideatic!
Comportamente animalice, lipsite de orice zv`cnire de
con=tiin\[ a evolu\iei sentimentelor umane chiar =i fa\[ de cei
]nvin=i!... Negarea firescului reac\iei de logic[ uman[ ]n fa\a unui
adversar a c[rui pregnan\[ este indubitabil[! Toate acestea le-a
adus ateismul prin golirea de moral[ a sufletului omenesc, prin
cinismul cultiv[rii intereselor meschine, p`n[ la a face omul
incapabil de spiritualitate.
Printre toate nimicniciile, raza de lumin[ dintre r`ndurile
acestui capitol este relatarea ]n leg[tur[ cu cele dou[ scrisori
dragi pe care v[rul meu le recitea ]n clipele tr[irilor sale cele
mai intime. Despre scrisoarea reginei au comentat chiar vorbele
lui. Strig[tul pe care l-am auzit ]n sine-mi s-a petrecut c`nd am
citit c[ s-a aflat =i o scrisoare de la tat[l s[u:
Vas[zic[, dup[ ajungerea lui ]n str[in[tate, dup[ primele
demersuri, au mai apucat, deci, s[ comunice! E o =tire
impresionant[ din punctul de vedere al sentimentelor mele:
Vl[dica Grigorie nu a murit ]nainte de a =ti c[ fiul s[u ]=i ]ncepuse
cu temeinicie misiunea! A avut vreme s[ afle, a avut vreme s[-i =i
scrie =i s[-l ]mb[rb[teze pe mai departe.
Acesta este un lucru foarte important pentru continuitatea spir-
itual[ a familiei noastre: n-au reu=it s-o fractureze nici m[car
prin asasinarea Vl[dic[i Grigorie.
P`n[ la a avea aceast[ informa\ie, am tr[it ]n sinea mea
]ntotdeauna durerea g`ndului c[ unchiul meu a murit f[r[ s[ =tie
dac[ demersul s[u patriotic avea =anse de reu=it[. V[rul meu
plecase, dar ]ncurc[turile din Iugoslavia ]l re\inuser[ acolo p`n[
]n iarn[. La ]nt`i martie, episcopul Grigorie murea fiind posibil
s[ nu fi primit ]nc[ ve=ti de la el.
Dar iat[ c[ acum mi se confirm[ a fi primit =i chiar c[ au
256 257

Capitolul XIII
RECHIZITORIUL MAI BL~ND DEC~T AUTOACUZAREA
Da, rechizitoriul e mai bl`nd dec`t cele ce spune acuzatul
despre lupta sa ]mpotriva guvern[rii comuniste ]n ultimul
interogator dat ]n fa\a instan\ei.
Rechizitoriul e mai bl`nd, pentru c[ nu-l intereseaz[ dec`t s[
ajung[ la suma faptelor prev[zute de articolul 184 al Codului
Penal pentru a justifica condamnarea la moarte.
Depozi\ia acuzatului este mult mai dur[, deoarece el vrea s[
ob\in[ c`t mai repede executarea acestei pedepse pentru a fi sigur
c[ taina celor care-l pot continua o va duce cu el dincolo, nel[s`nd
anticristului posibilitatea s[-i ]mpiedice.
Rechizitoriul f[cut de un procuror mai profesionalizat ]ncearc[
s[ fie mai ]n litera legii, d`nd la o parte unele etichete grosolan-
securiste =i folosind termeni mai calmi precum <injurii Partidului
=i Guvernului Rom`n>, <du=m[nie fa\[ de statul nostru demo-
crat>, <articole du=m[noase regimului nostru =i URSS prin care
comb[tea comunismul>. Din acest punct de vedere, l[s`nd mai
mult faptele s[ vorbeasc[, lectura lui ast[zi te face s[ te ]ntrebi
dac[ cele incriminate nu constituie mai degrab[ elementele unui
elogiu. Numai sensurile din epoc[ - ast[zi dep[=ite- conduc spre
ideea de culp[: <a ]mb[rb[tat solda\ii pentru a lupta ]mpotriva
armatelor eliberatoare sovietice> sau <a dus o activitate ]mpotriva
clasei muncitoare fiind un du=man al acesteia>.
Dar, cum am spus, rechizitoriul are miza sa peste care nu trece.
El vrea condamnarea la moarte =i, constat`nd c[ o ob\ine, nu
supraliciteaz[ ]n stil lozincard ceea ce face ca, pentru o minte
curat[ care-l cite=te ast[zi s[ trezeasc[ doar admira\ia fa\[ de cel
incriminat, rezum`nd c`t de multe a putut el s[ fac[ pentru \ara
sa ]ntr-un timp at`t de scurt =i cu mari piedici ivite la tot pasul.
Pe l`ng[ rechizitoriu, ]ns[, avem documentele de instan\[ ale
258
judec[\ii propriu zise care sunt jalnice, dovedind faptul c[
completul func\iona strict decorativ, av`nd clar[ convingerea c[
face o formalitate. Astfel, pe l`ng[ meticulozitatea unora dintre
interogatoriile anchetei, unde securi=tii =tiau c[ au de stors date
necesare informa\iei lor =i fi=[rii tuturor elementelor diasporei,
grefierul de =edin\[ a=terne pe h`rtie (cu toate c[ are caligrafia
mai evoluat[ dec`t a celorlal\i) ni=te rezum[ri f[cute neatent,
b[lm[jind con\inutul, confund`nd termenii =i nere\in`ndu-i ideile,
l[s`nd goluri =i complet`ndu-le dup[ ureche, ceea ce face foarte
greu utilizabil acest document care ar fi fost de mare valoare
deoarece, dup[ unele accente ale sale, se vede clar c[ acuzatul
=i-a folosit ultimul cuv`nt spre a face unele considera\ii =i
afirma\ii esen\iale pentru soarta \[rii, f[r[ s[-i fie team[ de
condamnare =i dorind ca ele s[ fie c`t mai publice.
Completul, ]ns[, marcat de rostul s[u formal, nu are nevoie
de documentul depozi\iei nici m[car pentru a-=i justifica hot[r`rea
=i las[ la dosar textul s[rit, ciuntit =i cu termeni falsifica\i dup[
ureche, poate, chiar, nemaicitindu-l, doarece totul este o
formalitate spre a-l putea ]mpu=ca pe du=manul din fa\a lor.
Deoarece ei nu au sim\ul justi\iei, ei nu au sentimentul c[ stau ]n
acele scaune ale legii pentru a face dreptate unui inculpat, ci,
conform luptei de clas[, ei execut[ doar ordinul de a condamna
un du=man al regimului.
Subliniez aceasta pentru con=tiin\a viitorului privind elementele
transcendente ale actului de justi\ie, ca un comentariu la
milioanele de abuzuri judiciare ale regimului totalitarist. +i m[
]ndoiesc chiar de valabilitatea schimb[rii ]ncadr[rii din <crima
de ]nalt[ tr[dare prev[zut[ de art. 184 Cod penal> ]n <crim[ de
tr[dare de patrie prev[zut de Decretul 199 pe anul 1950> -
pun`ndu-mi ]ntrebarea dac[ ]n cazul unei condamn[ri capitale,
care este cel mai grav act de justi\ie posibil, instan\a se poate
prevala doar de un simplu decret, f[r[ a invoca prevederile unei
legi oragnice?
Dar asupra actului judec[toresc formal nici nu mai are rost
259
s[ discut[m. Iat[ documentele:
PROCURATURA MILITAR{ TERITORIAL{
BUCURE+TI
Dosar nr. 186/954
RECHIZITORIU
nr. 186 din 2 iunie 1954
Noi, Lt.Maj. de Justi\ie
Examin`nd actele dosarului privind pe:
LEU VASILE
CONSTAT{M URM{TOARELE:
}n fapt,
}n tot timpul activit[\ii sale, ]nvinuitul a dus o activitate
]mpotriva clasei muncitoare fiind un du=man al acesteia.
}n timpul r[zboiului antonescian, ]n iunie 1941, a func\ionat
ca profesor =i confesor la Corpul de Jandarmi.
Mai t`rziu s-a ]ncadrat ca voluntar la Rgt. 6 Mihai Viteazu =i
pentru faptul c[ a intervenit ]n momente critice ]mb[rb[t`nd
solda\ii =i fiind r[nit, a fost decorat cu <Coroana Rom`niei>.
}n iulie 1942, a fost repartizat ]n calitate de confesor militar la
Batalionul 991 format din de\inu\i, ata=at pe l`ng[ Divizia 14
infanterie, lupt`nd ]n linia I-a a frontului ]n sectorul Cotul
Donului.
}n aceast[ calitate a ]mb[rb[tat solda\ii pentru a lupta ]mpotriva
armatelor eliberatoare sovietice, fapt pentru care a fost decorat cu
Medalia <Serviciul Credincios>.
}n 1945, a fost preot la Parohia <Jianu> =i confesor al familiei
regale.
}n anul 1946, a venit la inculpat Preotul G`ld[u Florian, pe
care-l cuno=tea mai de ]nainte =i i-a expus situa\ia sa material[,
care ]n acel timp era destul de precar[.
Leu Vasile i-a promis lui G`ld[u c[ ]l va lua ca preot la
Parohia <Jianu>.
}ntre timp, G`ld[u Florian a func\ionat ca preot la Biserica
260
Anglican[ =i la Lega\ia Englez[.
Pe l`ng[ aceast[ calitate, G`ld[u Florian a fost recrutat pentru
serviciul de spionaj englez, lucru pe care ]nvinuitul Leu Vasile l-
a aflat mai t`rziu.
La sf`r=itul anului 1947, odat[ cu alungarea monarhiei de la
c`rma \[rii, G`ld[u Florian, ]mpreun[ cu Leu Vasile s-au ]n\eles
s[ p[r[seasc[ \ara =i s[ plece ]n Anglia.
G`ld[u Florian a f[cut aceast[ propunere lui Vasile Leu,
sus\in`nd c[ Episcopul Visarion Puiu, care ]ndeplinea func\iunea
de Episcop al Rom`nilor din Europa Apusean[, este paralizat =i
c[ Leu Vasile va fi ales Episcop.
Mai t`rziu, afl`nd de la G`ld[u c[ se preg[te=te arestarea lui,
s-a hot[r`t ca ]mpreun[ s[ fug[ din \ar[ prin Ungaria, pentru ca
apoi s[-=i schimbe planul de fug[ prin Iugoslavia.
Mai t`rziu, G`ld[u Florian a venit cu schi\a ]n care era ]ntocmit
planul de fug[.
Planul de fug[ a fost discutat de c[tre ]nvinuit ]mpreun[ cu
G`ld[u Florian, ]n toamna anului 1947-1948, iar mai am[nun\it
]n iarna anului 1948.
Dup[ ce au stabilit modalit[\ile fugii din \ar[, G`ld[u Florian
l-a pus pe ]nvinuit s[ jure c[ nu va divulga la nimeni acest lucru.
Din declara\ia ]nvinuitului (vezi fila 38 dosar) reiese totu=i c[
acesta i-a spus numitei Ionescu Hareta =i lui Leu Cornel despre
fuga sa din \ar[.
Pe baza celor discutate cu G`ld[u Florian la 19 august 1948,
au plecat ]mpreun[ la Constan\a.
Leu Vasile s-a oprit la Medgidia de unde l-a luat pe Leu Cornel
]n scopul de a-i acoperi plecarea din \ar[.
}n ziua =i ora fixat[, Leu Vasile s-a ]nt`lnit cu G`ld[u la
marginea ora=ului Constan\a, la o plaj[.
La plaj[, Leu Vasile l-a luat =i pe numitul Leu Cornel, cu care
a stabilit c[ peste o or[ sau dou[, dup[ ce el va intra ]n ap[, s[
]nceap[ s[-l caute =i s[ spun[ c[ s-a ]necat.
Potrivit indica\iilor primite, Leu Cornel a simulat faptul c[
261
]nvinuitul s-a ]necat =i ]n acest scop i-a trimis o telegram[ lui
Ionescu Hareta.
}n aceea=i sear[, ]mpreun[ cu G`ld[u, s-au ]napoiat ]n Bucure=ti,
iar a doua zi, adic[ ]n ziua de 21 august 1948, au plecat din
Bucure=ti la Or=ova, unde au ajuns noaptea.
De la Or=ova au plecat cu vaporul la Bazia=, iar de acolo au
luat trenul spre Timi=oara.
Conform planului stabilit, ]nvinuitul ]mpreun[ cu G`ld[u, dup[
ce trenul a plecat din sta\ia Isanova - Iugoslavia, au s[rit pe geam
]n noaptea de 23 august 1948, plec`nd ]mpreun[ ]ntr-un sat la
dep[rtare de 2 km la Isanova, unde au g[zduit la preotul ortodox
Cornel.
A doua zi au plecat la Belgrad unde au luat leg[tura cu Patriarhul
Gavril[ -=i au fost repartiza\i la hotelul Moscova din Belgrad.
La hotel, au fost vizita\i de un colonel de la UDB, c[ruia i-a
dat o declara\ie, ar[t`ndu-i c[ este ]mpotriva regimului actual din
RPR =i c[ vrea s[ fug[ ]n Austria =i apoi ]n Anglia.
Dup[ c`teva zile, at`t ]nvinuitul c`t =i G`ld[u au fost du=i la
]nchisoarea <Covaci\a>, unde erau ]nchi=i numai rom`ni.
Din februarie 1949, cu ajutorul unui plutonier, care f[cea
serviciul la ]nchisoarea <Covaci\a>,]nvinuitul ]mpreun[ cu G`ld[u
Florian =i B`rsan Ion, au evadat =i au trecut frontiera ]n Austria.
}n Austria, G`ld[u cuno=tea c[ este a=teptat de c[tre maiorul
Montgomery =i ]n acest scop s-au deplasat cu to\ii la Gratz.
De acolo au plecat cu o ma=in[ la lag[rul Strasse, care era un
lag[r de refugia\i, iar ]nvinuitul a fost internat la infirmerie deoarece
era suferind.
}n lag[r, a fost vizitat de un delegat al organiza\iei <Caroman>,
care fusese trimis de c[tre dr. Teodoru, care era directorul
organiza\iei din Salzburg =i care se ocupa de refugia\ii rom`ni din
Austria.
De la acest delegat a primit 3-400 =ilingi.
Tot ]n acest lag[r a mai fost vizitat =i de c[tre un delegat din
partea Consiliului Ecumenic (organiza\ia interna\ional[
262
bisericeasc[ cu sediul la Geneva), care s-a interesat de s[n[tatea
lui aduc`ndu-i alimente =i d`ndu-i suma de 1000 =ilingi.
Dup[ 2-3 s[pt[m`ni au plecat la Gratz, unde G`ld[u a luat
leg[tura cu Montgomery =i i-a explciat situa\ia s[n[t[\ii
]nvinuitului care era =ubred[, rug`ndu-l s[-l interneze ]ntr-un spital.
Astfel ]nvinuitul a fost internat ]ntr-un sanatoriu de l`ng[ Gratz,
unde a stat timp de aproximativ 3 luni.
}n acela=i sanatoriu a fost internat =i G`ld[u Florian care a stat
internat p`n[ ]n ajunul s[rb[torilor de Pa=te, c`nd a plecat la Salz-
burg, deoarece lipsea preotul de acolo.
}n timpul c`t ]nvinutul se afla ]n sanatoriu, G`ld[u Florian a
luat leg[tura cu delgatul general al Consiliului Ecumenic pentru
]ntreaga Austrie, englezul Atkinson.
G`ld[u i-a comunicat ]nvinuitului c[ a primit instruc\iuni din
partea lui Atkinson ca s[ su\in[ candidatura lui Leu Vasile ca
episcop al rom`nilor refugia\i.
}n acest scop au hot[r`t ca ]n ziua I-a de Pa=ti s[ fie aduna\i la
Salzburg delega\i ai tuturor coloniilor =i comunit[\ilor religioase
rom`ne din \[rile din Europa Apusean[ ]n vederea alegerii
episcopului.
}n ziua sosirii sale la Salzburg, Leu Vasile a fost ]nt`mpinat de
c[tre G`ld[u, Atkinson =i un grup de rom`ni din Colonia de la
Salzburg.
Cu ocazia alegerii ]nvinuitului ca episcop, s-au \inut o serie de
discursuri ]n care se ar[ta personalitatea lui spun`ndu-se c[ a luat
parte la r[zboiul din R[s[rit =i c[ a fost decorat cu <Crucea de
Fier>.
}n ]nt`mpinarea ]nvinuitului, la Gara din Salzburg a fost =i
maiorul Neagoe, fost cet[\ean rom`n, actualmente cet[\ean
american, care de\ine func\ia de =ef al serv. de spionaj american,
sec\ia rom`n[ din Austria.
Dup[ terminarea slujbei religioase s-a procedat la ]nfiin\area
Episcopiei Ortodoxe Rom`ne Autonome din Europa Apusean[ =i
Orientul Apropiat =i apoi la alegerea lui Leu Vasile, ]n calitate de
263
episcop al acestei episcopii.
Actele de ]nfiin\are a episcopiei =i alegerea lui Leu Vasile ca
episcop au fost ]nm`nate lui Atkinson care le-a predat la Viena
reprezentan\ilor guvernelor americane, engleze =i franceze, pentru
recunoa=tere.
Dup[ aceast[ dat[ ]nvinuitul a umblat ]n calitate de episcop ]n
toat[ Austria, pentru a ]nfiin\a 3 parohii rom`ne=ti lu`nd ]n acest
scop contact cu diferi\i refugia\i rom`ni.
}ncep`nd de la sfin\irea sa ca episcop, toate cheltuielile au fost
suportate de c[tre Consiliul Ecumenic, pl[\ile f[c`ndu-se de c[tre
Atkinson.
Tot prin Atkinson, Leu Vasile a ob\inut =i un pa=aport provizoriu
cu care putea s[ treac[ ]n toate zonele din Europa Apusean[.
Datorit[ acestui fapt, a vizitat o serie de colonii rom`ne=ti din
str[in[tate =i ]n diferite ocazii care se iveau a c[utat s[ ]nt[reasc[
moralul refugia\ilor spun`ndu-le c[ ]n cur`nd va izbucni r[zboiul
=i c[ americanii =i englezii vor restaura ]n RPR vechile regimuri
de exploatare burghezo-mo=iere=ti.
Folosindu-se de cuno=tin\ele pe care le-a avut ]n \ar[, c`t =i de
cele ce auzise ]n str[in[tate de la fugarii rom`ni a c[utat s[
foloseasc[ aceste informa\ii ]mpotriva RPR, public`nd acest ma-
terial du=m[nos, de multe ori denaturat, ]n scopul de a discredita
statul rom`n fa\[ de \[rile apusene.
}n discursurile pe care le \inea, ]n articolele pe care le publica
]n presa str[in[ =i ]n cuv`nt[rile pe care le rostea la radio a adus
injurii la adresa regimului din RPR, =i a ]ntre\inut un curent de
du=m[nie fa\[ de statul nostru democrat c[ut`nd s[ ]mpiedice
rela\iile dintre RPR =i celelalte \[ri capitaliste.
}n acest scop, c`nd s-a aflat la Geneva a dat material
Pre=edintelui Federalei Universale Baptiste din America care avea
un con\inut du=m[nos RPR. }n acest material ponegrea situa\ia
religioas[ din RPR, ar[t`nd c[ nu exist[ libertate religioas[ at`t
pentru secte c`t =i pentru ortodoc=i.
}n 1949, a cunoscut pe Eden, ministrul de externe al Angliei,
264
prin numitul Bercu de la radio BBC. Acestuia i-a dat o serie de
informa\ii din \ar[, spun`ndu-i c[ nu este libertate, c[ poporul nu
agreeaz[ RPR =i l-a asigurat c[ dac[ se va desl[n\ui un r[zboi
]mpotriva \[rilor de democra\ie popular[ =i a URSS, poporul rom`n
va fi al[turi de politica englez[.
Tot lui Eden i-a cerut s[ se suprime buletinul lega\iei rom`ne
din Londra ]n limba englez[, ]ntruc`t influen\eaz[ de cet[\eni
londonezi =i sl[be=te eficacitatea politicii anglicane dus[ ]mpotriva
RPR.
Acela=i lucru l-a f[cut ]nvinuitul =i atunci a fost ]n Grecia,
Spania =i Portugalia, spun`nd mini=trilor de externe s[ suprime
buletinele lega\iilor rom`ne din acele \[ri pentru a nu influen\a
popula\ia din \ara respectiv[ asupra realiz[rilor din RPR.
}n jum[tatea lunii februarie 1950, pe c`nd ]nvinuitul se afla la
Geneva, a luat leg[tura cu fugarul Bossi =i ]mpreun[ s-au dus la
sediul Crucii Ro=ii din Geneva ]n scopul de a nu se recunoa=te
organiza\ia Crucea Ro=ie din \ar[, ci pe cea din str[in[tate
<Caroman>. }n urma sus\inerilor sale ]n sensul c[, Crucea Ro=ie
din \ar[ nu a ]mp[r\it ajutoarele date popula\iei =i c[ <Caromanul>
ar fi dat ajutoare refugia\ilor fugi\i din \ar[, =i baz`ndu-se pe un
buletin informativ de la Londra folosit de radioul BBC =i dat de
c[tre Intelligence Service, care cuprindea date eronate =i calomnii
]mpotriva regimului nostru, Crucea Ro=ie din Geneva, a recunoscut
organiza\ia <Caroman>.
La Londra, inculpatul LEU VASILE l-a cunoscut pe maiorul
Gheorghe Iliescu care era ]n slujba <Intelligence Service>, pe care
l-a vizitat ]n mai multe r`nduri, unde a luat masa ]mpreun[ =i
unde inculpatul a \inut discursuri pentru s[n[tatea regelui Mihai
=i pentru eliberarea Rom`niei.
Tot la Londra ]mpreun[ cu G~LD{U =i cu maiorul Iliescu au
fost la Palatul Regal unde a isc[lit ]n registrul oaspe\ilor oficiali.
De asemenea a mai vizitat =i Palatul Arhiepiscopiei din Londra
unde au fost primi\i cu mare fast de c[tre Arhiepiscopul Ficher,
+eful Serviciului Religios al Angliei. De fa\[ mai erau =i ]nal\ii
265
demnitari ai bisericii engleze precum =i OADAMS, Secretarul
General al Bisericii Anglicane.
+i cu aceast[ ocazie s-au \inut diferite discursuri potrivnice
regimului nostru.
Mai t`rziu inculpatul a vizitat pe OADAMS c[ruia i-a f[cut
un expozeu asupra st[rii bisericii rom`ne=ti =i RPR. Cu aceast[
ocazie i-a dat detalii am[nun\ite la ]ntreb[rile pe care i le pusese
OADAMS =i =i-a exprimat p[rerea c[ majoritatea preo\ilor rom`ni
din \ar[ pot fi folosi\i de c[tre englezi ]ntr-un eventual r[zboi.
Inculpatul a mai f[cut o serie de c[l[torii at`t ]n Europa
Occidental[ c`t =i ]n Extremul Orient: Cairo, Abisinia, iar
]ntre\inerea sa a fost suportat[ de c[tre guvernul englez care a=a
dup[ cum i-a explicat Maiorul Iliescu era din fondurile <Intelli-
gence Service> vezi fila 118 dosar.
Mai t`rziu, prin intermediul Maiorului ILIESCU l-a cunoscut
pe directorul general al BBC =i de la care a primit ca sarcin[ s[
extrag[ toate informa\iunile din Buletinul S[pt[m`nal pe care ]l
redacta aceast[ agen\ie privitor la \ara noastr[ =i s[ scoat[ ]n
eviden\[ persecu\ia bisericii din RPR.
At`t LEU VASILE c`t =i G~LD{U FLORIAN au luat acest
material =i l-au prelucrat ]n spiritul instruc\iunilor primite, iar
apoi l-au predat BBC, Sec\ia Rom`n[.
}n septembrie 1949, inculpatul a vorbit pentru prima oar[ la
postul de radio BBC, inaugur`nd emisiunea religioas[ rom`n[,
emisiune ]n care se aduceau injurii Partidului =i Guvernului
Rom`n.
}n toamna anului 1949, inculpatul a plecat de la Londra la
Paris, unde s-a ]nt`lnit cu tr[d[torul R{DESCU =i cu fostul rege
Mihai care discutau problema particip[rii rom`nilor refugia\i ]n
a=a zisa <armata Atlanticului>, numind ]n acest scop pe Generalul
PETRESCU PUIU ]n fruntea armatei pe care ei o preg[teau.
Armata urma s[ aib[ un c[min la Paris unde s[ fie =i
Comandamentul.
Tot ]n acest scop au avut loc unele consf[tuiri ]ntre inculpat,
266
PETRESCU PUIU, Col. NEFERU, Col. IVANOVICI,
Comandorul Udri\chi, Lt.Col. GHERGHEL =i G-ralul ION
GHEORGHE, to\i fugari =i tr[d[tori de patrie.
La acele consf[tuiri s-a hot[r`t ]nfiin\area acestei armate, adic[
formarea unui corp de comandament dintre ofi\erii rom`ni din
Europa Apusean[ =i s[ se aduc[ trup[ din vechii coloni=ti rom`ni
din America care s[ fie ]ncadra\i voluntari, precum =i din refugia\ii
politici din \ar[.
Ofi\erii urmau s[ ia parte ca asisten\i la cursurile superioare de
r[zboi din Paris p`n[ ]n momentul form[rii <armatei Atlanticului>.
Inculpatul a primit misiunea de a duce propagand[ printre ofi\eri
s[ renun\e la emigrarea din Fran\a =i s[ vin[ la Paris la c[minul
ofi\erilor rom`ni ]n scopul constituirii acestei armate.
+i la Paris a dus aceea=i activitate de def[imare a regimului
nostru democrat popular, vorbind de 3 ori la radio Paris, Sec\ia
rom`n[, discursuri care erau ]ndreptate ]mpotriva regimului din
RPR, ]ndemn`nd poporul din \ar[ s[ lupte ]mpotriva regimului
nostru =i ]mpotriva Uniunii Sovietice, pentru c[ ]n cur`nd vor
veni ]n ajutor puterile imperialiste.
Asemenea propagand[ ]mpotriva RPR =i Uniunii Sovietice a
mai f[cut =i prin pres[ scriind c`teva articole ]n ziarul <Na\iunea
Rom`n[> c`t =i printr-un buletin de =tiri.
Propaganda ]mpotrvia regimului nostru inculpatul a mai dus-
o =i ]n alte ziare din localit[\ile pe care le vizita. Astfel a scris ]n
ziarul <Patria>, organ al rom`nilor refugia\i din Germania, ]n ziarul
<Vestitorul>, organ al rom`nilor din Austria =i ]n ziarul <Vatra>,
organ al rom`nilor din Italia, articole du=m[noase regimului nostru
=i URSS, =i prin care comb[tea comunismul.
}n 1950 se ]napoiaz[ la Londra unde ]l ]nt`lne=te pe fostul rege
Carol cu care ia leg[tura =i discut[ problema ofi\erilor rom`ni
afla\i ]n Paris care o duceau foarte prost deoarece ]nfiin\area
<armatei Atlanticului> ]nt`rzia.
La ]ndemnul inculpatului, fostul rege Carol a fost de acord s[
ofere castelul s[u =i ferma sa din Fran\a, situat[ la 120 km de
267
Paris, pentru a se face acolo un c[min al ofi\erilor rom`ni refugia\i.
Din declara\iile inculpatului / vezi fila 187 dosar / rezult[ c[
acesta a cunoscut c[ aceast[ <armat[ a Atlanticului> avea drept
scop de a ]ncepe un nou r[zboi ]mpotriva URSS =i a \[rilor de
democra\ie popular[ sub comanda instructorilor americani.
}n timpul c`t se afla la Paris a fost invitat de c[tre Maiorul
ILIESCU ]n casa c[ruia l-a cunoscut pe JUNIOR CHURCHILL,
fiul premierului englez CHURCHILL =i sub=ef al <Intelligence
Service>.
La aceast[ ]nt`lnire inculpatul a dat o serie de rela\ii =i
informa\iuni lui JUNIOR CHURCHILL privitor la partidele
istorice =i rolul lor dup[ un eventual r[zboi mondial.
Tot ]n timpul c`t a stat la Londra a mai \inut c`teva conferin\e
la o =coal[ a Serviciului de Informa\ii Englez, care preg[tea cadre
]n acest scop pentru diferite misiuni de spionaj ]n Rom`nia.
}n aceast[ =coal[ care era condus[ de profesorul NANDRES,
LEU VASILE a \inut dou[ conferin\e, iar din ]ntreb[rile puse de
elevi c`t =i din faptul c[ cei care o conduceau f[ceau parte din
Serviciul de Informa\ii Englez, =i-a putut da seama c[ este o =coal[
de spionaj ai c[ror elevi, dup[ absolvirea =colii, urmeaz[ s[ fie
trimi=i ]n diferite misiuni de spionaj ]n \[rile de democra\ie popu-
lar[.
}n 1950, ]l g[sim pe inculpat ]n Italia unde a luat leg[tura cu
Cardinalul MONTINI, unde ]mpreun[ au discutat du=m[nos
]mpotriva comunismului =i necesitatea unui nou r[zboi din partea
\[rilor imperialiste pentru a=a-zisa eliberare de sub comunism.
Ambii au ajuns la concluzia c[ p`n[ la declan=area r[zboiului
trebuie s[ se \in[ treaz[ lupta anticomunist[ sprijinind =i aliment`nd
aceast[ lupt[, deoarece PAPA a declarat c[ adev[ratul r[zboi sf`nt
este r[zboiul viitor care va distruge comunismul.
Tot ]n anul 1950, inculpatul viziteaz[ Spania, fiind primit de
c[tre dictatorul FRANCO =i cu care prilej i-a cunoscut pe
STELIAN POPESCU, fostul Director al ziarului <Universul>, c`t
=i pe PAMFIL +EICARU, fostul director al ziarului <Curentul>.
268
}n vizitele pe care le-a f[cut diferitelor personalit[\i din Spania,
inculpatul a discutat ]n mod du=m[nos regimul nostru democrat
popular.
Tot ]n Spania a mai oficiat un parastas la morm`ntul eroului
necunoscut spaniol pentru MO|A =i MARIN.
De la Madrid, inculpatul a plecat la Lisabona unde a fost primit
de c[tre URD{REANU, care l-a condus la re=edin\a ex Regelui
CAROL al II-lea.
Cu CAROL a discutat problema mut[rii Episcopiei din Londra
la Paris =i de asemenea au luat hot[r`rea de a-l trimite pe fostul
General ULEA la Paris s[ rezolve situa\ia ofi\erilor rom`ni fugari,
prin fixarea soldelor ce urmeaz[ s[ le primeasc[ ]n mod regulat
de la Misiunea Militar[ American[ p`n[ la ]nfiin\area <Armatei
Atlanticului>.
}n anul 1951 se ]napoiaz[ la Paris unde s-a stabilit acolo trec`nd
din slujba Serviciului de Spionaj Englez ]n slujba ex Regelui Carol
al II-a.
De la Paris inculpatul a plecat la Marsilia, de acolo la Istanbul,
apoi ]n Grecia, la Beyruth, Ierusalim =i alte localit[\i unde a luat
leg[tura cu diferite personalit[\i clericale =i au discutat du=m[nos
]mpotriva regimurilor de democra\ie popular[ a Uniunii Sovietice
c`t a comunismului.
Inculpatul ]=i recunoa=te faptele care i se pun ]n sarcin[ =i ele
se coroboreaz[ cu declara\iile martorilor aflate la dosarul cauzei.
}n drept:
}n sarcina inculpatului urmeaz[ a se re\ine:
- Crim[ de ]nalt[ tr[dare p.p. de art. 184 C.P., deoarece, ]n
calitatea sa de cet[\ean rom`n, s-a pus ]n slujba diferi\ilor agen\i
ai spionajului englez, francez =i american, ]n scopul de a-=i =tirbi
independen\a Statului nostru de democra\ie popular[.
- Delictul de trecere frauduloas[ a frontierei p.p. de art. 267 al.
1 C.P., deoarece a trecut frontiera din RPR ]n Iugoslavia f[r[ a
poseda acte legale =i prin alte locuri dec`t cele destinate c[l[torilor;
V[z`nd dispoz. art. 218, pct. 1, C.Pr.Pen.;
269
 V[z`nd =i dispoz. art. 269 =i urm. C.PR.Pen.; PRE+EDINTE,
Av`nd ]n vedere =i dispoz. art. 200, pct. 9 C.Pr.Pen. Maior de Just. (ss) Branovici I.
DISPUNEM: Asesori populari: Locot. Maj. (ss) indescifrabil
Sesizarea Tribunalului Militar Teritorial - Bucure=ti, cu Locot. (ss) indescifrabil Grefier: (nesemnat)
judecarea cauzei privitor pe Pre=edinte: (ss) indescifrabil
inculpatul LEU VASILE ]n stare de arest. TERMEN DE JUDECAT{
PROCUROR MILITAR AJUTOR LA 01.11.54
Lt.Maj. de Justi\ie (ss) indescifrabil

RPR
REPUBLICA POPULAR{ ROM~N{ TRIBUNALUL MILITAR TERITORIAL
Treibunalul Militar Terit. Bucure=ti Bucure=ti
Dos. nr. 1878/954 Str. Danielopol nr. 2
}NCHEIERE Nr. 1872 din 9 oct. 954
Astzi 6 octombrie 1954 C[tre
S-au ]ntrunit ]n =edin\[ preg[titoare pentru a examina dac[ ]n PENITENCIARUL JILAVA
cauza privitoare pe LEU VASILE ]nvinuit pentru crim[ de ]nalt[ Trimite\i sub excort[ la acest Tribunal MIlitar ]n ziua de 18
tr[dare p.p. de art. 184 C.P. =i delictul de trecere frauduloas[ a oct. 1954, ora 8 diminea\a, pe de\inut Leu Vasile, n[scut ]n anul
frontierei p.p. de art. 267 al .1 C.P. 1903, fiul lui Grigore =i Lucre\ia pentru studierea dosarului spre a
TRIBUNALUL se face formele cerute de art. 236 C.M.M. spre a fi judecat ca
Deliber`nd ]n secret asupra faptului dac[ ]n cauza privitoare inculpat ]n dosarul nr. 1872/1954.
pe LEU VASILE ]nvinuit pentru crima de ]nalt[ tr[dare p.p. de Pre=edintele Tribunalului Mil. Teritorial:^
art. 184 C.P. =i delictul de trecere frauduloas[ a frontierei p.p. de Grefier +ef^
art. 267 al.1 C.P. sunt probe necesare, suficiente =i legal
adminsitrate,
DISPUNE
Trimiterea ]n judecat[ ]n stare de arest a inculpatului LEU RPR
VASILE pentru crima de ]nalt[ tr[dare p.p. de art. 184 C.P. =i Tribunalul Militar Terit. Bucure=ti
delictul de trecere frauduloas[ a frontierei p.p. de art. 267 al.1 Nr. 1872 din 9 oct. 1954
C.P. Inculpatul se afl[ re\inut la Penit. Jilava. Se vor cita martorii C[tre
acuz[rii prev[zu\i ]n rechizitor precum =i martorii ap[r[rii ce vor COLEGIUL AVOCA|ILOR CAPITALEI
fi propu=i. (n-au fost cita\i n.a.) Rug[m a delega ....avoca\i care s[ pun[ concluziuni ca ap[r[tori
Judecata va avea loc ]n Bucure=ti. din oficiu ]n dosarele privit oare pe urm[torii ... aresta\i, cu termen
270 271
de judecat[ la 1 noiembrie 1954
Dos. nr. 1872/54 privind pe Leu Vasile
Inculpatul va fi prezent la Grefa Tribunalului ]n ziua de 18 oct.
1954 pentru a lua leg[tura cu ap[r[torul numit din oficiu.
Dosarele pot fi studiate la grefa acestui tribunal p`n[ ]n
ziua termenului, dat[ p`n[ la care se pot depune =i motivele
scrise.
Pre=edintele Tribunalului Mil. Teritorial:^
Grefier +ef^
RPR
COLEGIUL AVOCA|ILOR Reg. Buc.
Biroul colectiv de avocatur[
Din oficiu
DELEGATIA nr. 112421/774
Avocat L. Horovits din Bucure=ti, str. Dobrogeanu Gherea nr.
25, este delegat a sus\ine interesele Leu Vasile, domicliat ]n str^
nr^ , ]n fa\a Trib. Terit. Buc. Dos. nr. 1872/1954
Conform art. 23 Decret nr. 39/1950, prezenta delega\ie \ine
locul oric[rei procuri generale sau speciale
Data 18 oct. 1954
Director: (ss) indescifrabil
RPR
Procuratura Militar[ Teritorial[ Bucure=ti
Nr. 186 din 9 oct. 1954
c[tre
TRIBUNALUL MILITAR TERITORIAL BUCURE+TI
Urmare adresei noastre nr. 186 din 23 sept. 1954, cu care v-am
trimis spre judecare dosarul privind pe inculpatul LEU VASILE,
272
v[ facem cunoscut c[ U.M. 0123/E cu adresa Nr. 0063720 din 1
oct. 1954, c[ susnumitul inculpat nu poate fi depus la Penitenciarul
Jilava din motive ce intereseaz[ securitatea Statului, ci va r[m`ne
]n arestul M.A.I., la dispozi\ia dv. p`n[ la judecarea cauzei.
PROCURORUL PROCURATURII MILT. TERIT. BUC.,
Lt. Col. de Justi\ie:^
Secretarul procuraturii:^
Dos. 1872/54
REFERAT
Proc.(uratura) prin termen inc.(ulpatul) (cuvinte neinteligibile)
nu sunt martori
Grefier (ss) indescifrabil
(=i rezolu\ia:)
Pr.(ocuror) asistent de vorbit inculpat
Leu Vasile.
RPR
Tribunalul Militar Teritorial Bucure=ti
Dosar Nr. 1872/1954
PROCES-VERBAL
+edin\a public[ din ziua de 16 noiembrie 1954
INTEROGATOR DE INCULPAT
Numele de familie Leu prenumele Vasile data na=terii: anul
1903 luna martie ziua 13 locul na=terii: comuna (ora=ul)
Oancea Raionul ( Regiunea) Gala\i Numele p[rin\ilor: tat[l
Grigore mama Lucre\ia domiciliul: comuna (ora=ul) Bucure=ti
str. Gramont nr. 9 bis et. apart^ Raionul^ Regiunea^ cet[\enia^
ocupa\ia ]n prezent episcop ]n trecut Buletinul Popula\iei Nr^.
eliberat de^
Starea civil[ (nec[s[torit, c[s[torit, num[rul copiilor) da un
copil
273
 Averea personal[ una cas[; averea so\iei^
Situa\ia militar[ (satisf[cut, nesatisf[cut) da ctg. unitatea de
avia\ie C.T. de care apar\ine
Condamnat ]n trecut (instan\a, faptul, pedeapsa =i c`nd) da =i
achitat
Preg[tirea =colar[: Dr. ]n filozofie (pesemne teologie n.a.);
ocupa\ia =i averea p[rin\ilor nu
Dup[ ce Pre=edintele i-a pus ]n vedere infrac\iunea pentru care
este dat judec[\ii, dovezile faptelor =i i-a cerut s[ spun[ ceea ce
este util ap[r[rii sale, inculpatul a dat r[spunsurile reproduse ]n
rezumat de c[tre grefier dup[ cum urmeaz[:
Recunosc ]n ]ntregime faptele cuprinse ]n rechizitor.
Activitatea mea este mult mai vast[ dec`t cea ar[tat[ ]n
rechizitor.
Nu speram s[ devin patriarh ]n RPR dup[ d[r`marea regimului,
ci un simplu c[lug[r.
Nu am acceptat niciodat[ s[ devin un simplu agent la aceste
servicii, deoarece eram episcop.
}n problemele militare ]n grupul trupelor Armata Atlanticului
se ocupau ofi\eri de carier[ militar[, eu am primit misiunea din
partea regelui Mihai =i a lui R[descu s[ m[ ocup de preg[tirea
moral[ a celor care urmau s[ fie ]ncadra\i.
Statele majore ale acestor grupuri erau formate =i un batalion
de osta=i de asemenea erau preg[tite =i schemele de recrutare a
lor.
Acest grup urma s[ se constituie din cet[\eni americani de ori-
gin[ rom`n[ =i din refugia\i din RPR.
}n aceast[ armat[ se ]ncadrau de bun[ voie =i erau salaria\i
dup[ modelul american.
Noi am discutat viitoarea form[ de organizare a Rom`niei =i
cum s[ lupt[m ]mpotriva regimului actual ]n urma unui r[zboi
mondial, acest[ organizare ]nsemna restaurarea monarhiei, ]n frunte
cu Mihai, urm`nd ca Carol s[ r[m`n[ =ef al casei regale rom`ne
cu sediul ]n Spania, urma s[ se fac[ un plebiscit, dac[ poporul va
274
dori s[ vin[ regele ]n \ar[, noi scontam c[ poporul rom`n din
informa\ii va accepta, iar ]n caz negativ urma s[ se ]nfiin\eze o
republic[ burghez[, ca partid de baz[ ]n \ar[ urma s[ fie partidul
cre=tin ]n frunte cu Vi=oianu, care a =i luat fiin\[ ]n Italia.
Ideologia acestui partid era vechiul socialism de dreapta ]n
jurul bisericii.
La acest partid aderaser[ mul\i membri ai partidului liberal =i
\[r[nist.
}n acest partid socialist cre=tin, colabora =i urma s[ colaboreze
=i pe viitor cu ramura legionar[ papan[cist[ (Papanace, G`rnea\[
=i Lefter).
Horia Sima cu partizanii s[i ]n colaborare cu s[ge\ile de foc =i
cu Franco sperau s[ formeze un guvern ]n viitoarea form[, aceasta
dup[ ce Horia Sima nu a fost primit ]n Comitetul Rom`nilor.
Am dus aceast[ activitate pentru c[ regimul comunist este o
c[ma=[ de for\[ pe sufletul =i fiin\a neamului rom`nesc.
Activitatea mea anticomunist[ a ]nceput ]nc[ din anii studen\iei,
conduc`nd Cercul Studen\esc Teleologic, reu=ind s[ determin
congresul studen\esc de la Oradea ca s[ adopte ca linie ]n activitatea
sa ideea c[ nu antisemitismul este pericolul Rom`niei Mari, ci
comunismul.
Activitatea mea anticomunist[ a ]nceput ]n Basarabia ]n anii
1928-29 =i 1930, la Chi=in[u, unde colaboram cu insp. de siguran\[
Maimuca, am demascat activitatea comunist[ a lui Constantinescu-
Ia=i, constribuind la procesul acestuia, c`t =i la arestarea =i
condamnarea altor comuni=ti care activau la Chi=in[u.
Membrii marcan\i ai mi=c[rii legionare au fost salva\i de mine
cum sunt: Papanace, G`rnea\[ =i^
Eram de acord cu mi=carea legionar[, a=a cum era preconizat[
de Mo\a, f[r[ omor =i cu amprenta spiritualit[\ii cre=tine.
}n \ar[ eram considerat ca un protector =i consilier; ]n \ar[ la
fel =i ]n str[in[tate cu excep\ia lui Horia Sima.
Este adev[rat c[ am fost un mare afemeiat p`n[ ]n 1944, c`nd
so\ia a fost omor`t[ de bombardamentul rusesc.
275
 Activitatea mea anticomunist[ a culminat cu lec\iile pe care
le-am predat la =coala de ofi\eri de jandarmi din Bucure=ti, unde
m[ ocupam de secte =i org. subversive. }n acest curs m[ ocupam
]n mod special de comunism =i m[ consider ca singur autor moral
responsabil al tuturor crimelor pentru care au fost judeca\i mul\i
din elevii mei =i condamna\i, crime s[v`r=ite ]mpotriva
comuni=tilor.
Nu sunt iresponsabil =i-mi dau seama perfect de sus\inerile
mele.
Consider comunismul ca du=man principal al cre=tinismului
=i de aceea fac totul -indiferent de mine - el a devenit principala
mea preocupare.
Pre=edinte: lt. maj. justi\ie (ss) indescifrabil
Grefier (ss) indescifrabil
Episcop V. Leu
RPR
Tribunalul Militar Teritorial
Bucure=ti
Dosar Nr. 1872/1954
PROCES-VERBAL (MINUT{) Nr. 2417
Ast[zi, anul 1954, luna noiembrie ziua 20
Tribunalul Militar Teritorial Bucure=ti compus din Lt.mj de
Just. Lavrov George Pre=edinte
Lt.mj Solomon Iosi, Lt. Lalyer Iosif asesori populari deliber`nd
]n secret asupra culpabilit[\ii =i aplica\iunii pedepsei ]n cauza
penal[ privitoare pe: Leu Vasile, ]nvinuit pentru crim[ de ]nalt[
tr[dare =i del. de trecere frauduloas[ a frontierei p.p. de art. 184
C.P., 267 C.P.
Pentru motivele se se vor vedea ]n corpul sentin\ei =i ]n unire
cu concluziile Procurorului Militar,
}n numele poporului hot[r[=te
276
Cu unanimitate de voturi declar[ culpabil pe Leu Vasile pentru
crima de tr[dare de patrie pp de art. 1 lit. a, b, c D. 199/50 prin
schimbarea calific[rii din crim[ de ]nalt[ tr[dare pp de art. 184
C.P., culpabil pentru del. de trecere frauduloas[ a frontierei pp.
267 al.1 C.P. p.p. de art.
Asemenea cu unanimitate de voturi declar[ c[ nu sunt
circumstan\e atenuante ]n favoarea sa.
F[c`nd aplica\iunea art. 292 c.j.m. , art 1 lit. a, b,c. Dec. 199/
50, 267 C.P. 101 C.P. cu 304 =i 463 c.j.m. de voturi ]l condamn[
pe Leu Vasile la moarte pentru crima de tr[dare de patrie pp. de
art. 1 lit. a,b,c D.199/50, confisc[ ]ntreaga avere, ]l condamn[ la
10 (zece) ani ]nchis. corect. pentru del. pp. 267 C.P. Conf. 101
C.P. va executa pedeapsea cea mai grav[. }l oblig[ la 200 (dou[
sute) lei cheltuieli de judecat[.
Comut[ preven\ia de la 20 august 1952
Dat[ =i citit[ ]n =edin\[ public[ ast[zi 20 noiembrie 1954
PRE+EDINTE (ss) Lavrov
GREFIER (ss) Zeciu
ASESORI POPULARI (ss) Solomon (ss) Lalyer
Tribunalul Militar Teritorial
Bucure=ti
Dosar Nr. 1872/1954
Nr. 22603 din 11 noiembrie 1954
C[tre Penitenciarul Jilava =i U.M. 0123/0 Buc.
V[ facem cunoscut c[ acest Tribunal, prin sentin\a nr. 2417
din 20 noiembrie 1954, a condamnat pe LEU VASILE, n[scut la
13 martie 1903, ]n ora=ul Gala\i, fiul lui Grigore =i Lucre\ia, ]n
prezent de\inut ]n acel penitenciar la MOARTE pentru crima de
tr[dare de patrie prev. =i pedep. de art. 1 lit. a, b =i c din Decretul
199/950 =i la 10 (zece) ani ]nchis. corec\ional[ pentru delictul de
trecere frauduloas[ a frontierei prev. =i pedep. de art. 267 C.P.
277
 Conform art. 101 C.P. va executa pedeapsea cea mai grav[, condamnatului LEU VASILE =i proced`nd la comunicare, i s-a
adic[ moartea. pus ]n vedere c[ fiind condamnat la moarte, potrivit legii, nu are
}i confisc[ ]ntreaga avere =i-l oblig[ =i la 200 (dou[ sute) lei cale de atac, dar c[ poate s[ fac[ cerere de gra\iere sau de comutare
cheltuieli de judecat[. a pedepsei la Prezidiul Marii Adun[ri Na\ionale.
}i comut[ preven\ia de la 20 august 1952. Dup[ ce i s-a f[cut aceste comunic[ri, condamnatul LEU
Se afl[ de\inut ]n baza mandatului de arestare preventiv[ nr. VASILE ne-a declarat c[ nu ]n\elege s[ fac[ cerere de gra\iere sau
1429 din 2 iulie 1954. de comutare a pedepsei =i nu a delegat nici o persoan[ care s[ fac[
}n consecin\[ urmeaz[ de ]ndat[ a-i face cunoscut susnumitului o asemenea cerere ]n numele s[u.
condamnarea dat[ =i a i se pune ]n vedere c[ ]mpotriva sentin\ei Drept care am ]ncheiat prezentul proces verbal spre cele legale.
de condamnare nu are dreptul de a declara recurs, ci numai cerere Procuror Militar (ss) Alexandru
de gra\iere la Prezidiul Marii Adun[ri Na\ionale ]n termen de 5 Condamnat (ss) Episop V. Leu
(cinci) zile de la ]n=tiin\are. Grefier =ef (ss) Petrescu Ji\eanu
}n cazul c`nd acesta renun\[ a face cerere de gra\iere ne ve\i
comunica de ]ndat[ rezultatul.
PRE+EDINTELE TRIBUNALULUI MILITAR
TERITORIAL BUCURE+TI
Maior de Justi\ie (ss) Branovici
Grefier (ss) Zeciu

PENITENCIARUL JILAVA
Subsemnatul LEU VASILE, de\inut ]n Penitenciarul Jilava,
am luat cuno=tin\[ de
Sentin\a nr. 2417/20.XI.1954 a Tr. Milit. Terit. Buc. prin care
sunt condamnat la ped. cu Moarte.
De\inut (ss) Episcop V. Leu
Azi 25.11.1954

Proces-Verbal
Ast[zi 6 decembrie 1954
Noi, cpt. justi\ie Alexandru Gheorghe, procuror militar la
Procuratura Militar[ Terit. Buc., asistat de grefierul =ef D. Petrescu
Joi\eanu, ne-am deplasat la Penitenciarul Jilava pentru a comunica
sentin\a de condamnare la moarte nr. 1427 din 20 noiembrie 1954
pronun\at[ de Tribunalul Militar Teritorial Bucure=ti
278 279

Capitolul XIV
C{TRE CITITOR
C`nd am intrat ]n posesia dosarelor =i am pornit s[
alc[tuiesc aceast[ carte, nu m-am g`ndit la cititor ]n sensul
publicului larg ci, documentele de fa\[ - ]mpreun[ cu altele
cuprinz`nd acte de familie de la str[mo=i =i fotografii ale celor
mai noi, care au ajuns a tr[i dup[ inven\ia lui Daguerre -
urmau a fi multiplicate =i legate ]n c`teva exemplare pentru
urma=ii care mai exist[m =i pentru episcopiile unde a slujit
Vl[dica Grigorie. Pe parcursul alc[tuirii, ]ns[, cartea a
c[p[tat de la sine o adres[ mai larg[, faptele =i mai ales
]nv[\[mintele pentru un viitor de oameni toleran\i ]ntr-o
societate cu g`ndul la Dumnezeu =i veghe asupra tradi\iilor
care ne definesc ]n lume, prezent`nd interes =i pentru familia
mai mare, a neamului. Drumul ei la tipar a necesitat astfel
unele clarific[ri =i explica\ii pentru cei care nu cunosc
am[nuntele din familie,nu cunosc tradi\ia cultural[ autohton[
pe care au slujit-o ]nainta=ii mei =i unele elemente specifice
ale pio=eniei ortodoxe. Pio=enie care vine at`t din scriptur[,
c`t =i din tradi\ie, rostul moral al oamenilor cu ]nv[\[tur[ de
carte, cum au fost cele nou[ genera\ii de preo\i =i dasc[li ce
se trag ]n spi\[ dreapt[ din blagocinul Mihail Leu, fiind astfel
mai mare printre =colari =i enoria=i, deoarece acolo unde
adev[rul moral se trage =i din scriptur[ =i din tradi\ie, rostul
slujitorului nu este numai unul liturgic, pentru oficierea =i
citirea celor scrise, ci este =i unul de model uman, a=a cum tradi\ia
ne ]nva\[ prin pildele ei nescrise, ci doar transmise ca exemplu
de g`ndire, de moral[ =i de fapt[ dat celor al[turi de care vie\uie=ti
=i celor care te urmeaz[. Forma\i fiind astfel ]ntr-un asemenea
creuzet ortodox a c[rui flac[r[ a fost ]ntre\inut[ de intelectualitatea
satelor ca p[str[toare a tradi\iei =i surs[ de ]mbog[\ire a culturii
280
na\ionale, ]nainta=ii mei nu au avut cum s[ nu ia ]n serios rostul
de lideri pe care li l-a recunoscut ob=tea =i au transmis tradi\ia nu
doar prin predic[, ci prin ]ns[=i fapta lor. Asta nu ]n\eleg =i nu-=i
dau seama c[ trebuie s[ ne respecte predicatorii de ocazie care,
bie\ii de ei, cre=tini t`rzii, vin s[ ne evanghelizeze pe noi care ne-
am n[scut chiar ]n timpul c`nd se scriau evangheliile =i am avut
apostoli care ne-au ales pe noi dintre neamuri.
Iar precizarea care trebuie neap[rat f[cut[ este c[ apostolii
ne-au ales ca popor =i nu ca stat; au ales sufletele =i nu organizarea
administrativ[ sau militar[, au cl[dit bisericile oamenilor ]n care
au intrat apoi domnitorii, cum s-a ]nt`mplat =i-n Grecia =i-n Italia,
=i nu au convertit capetele ]ncoronate care, la r`ndu-le, s[-=i
converteasc[ supu=ii.
Feudalii no=tri vin din s`nul Bisericii, din mijlocul unor
asemenea slujitori care au devenit lideri de tradi\ie; puterea lor
s-a bazat pe credin\a comun[ cu a celor din jur =i nu invers, ca ]n
cazul na\iunilor cre=tinate de conduc[torii lor care, av`nd puterea,
au adus credin\a.
Iar popa de tab[r[ al lui +tefan cel Mare, care a ]ntemeiat
ramura aceasta a familiei Leu, venea dintr-o asemenea tradi\ie.
Ai lui, cei dinainte, poate chiar dinainte de desc[lecat, au condus
ob=tile mici ]n structura c[rora se afirma statornic fiin\a neamului
daco-roman pe care n[v[lirile barbare ]l f[r`mi\aser[ dar ]i
]nt[riser[ s[m`n\a pe aceste locuri. Organiza\i ]n mici ob=ti
s[te=ti, cel mult zonale, oamenii locului aveau un conduc[tor
spiritual care ]i ]nv[\a adev[rurile evangheliei, iar, c`nd n[v[lea
du=manul, devenea =i conduc[tor militar ]n numele sfintei cruci.
Cre=tinismul se dezvolta ]n atari ob=ti mici, asem[n[toare celor
]n care propov[duiser[ apostolii =i, din motive de structur[
asem[n[toare, p[str`nd cel mai bine tradi\ia apostolic[. Pentru
c[ apostolii nu s-au adresat ]mp[ra\ilor cer`ndu-le s[-=i cre=tineze
supu=ii - asemenea fapte de botezare colectiv[ a unor popoare s-
au petrecut mai t`rziu, c`nd cre=tinismul triumfase tocmai prin
str[dania lumin[rii de la suflet la suflet.
281
 Apostolii opreau ]n mijlocul oamenilor, intrau ]n templele
cultelor lor =i aduceau lumina ]nv[\[turii celei noi de la inim[ la
inim[ =i de la con=tiin\[ la con=tiin\[, direct, vorbind fiec[ruia =i
lumin`ndu-l, aduc`nd botezul ]n familii =i ]n mici ob=ti unde
propov[duiser[ =i nu prin intermediul mai marilor cet[\ii sau ai
statului. Acesta este sensul apostolic al ]ncre=tin[rii =i pe acesta
l-am mo=tenit =i l-am permanentizat noi, pe meleagurile noastre
din cea mai str[veche vreme a credin\ei care aduce lumii
iertarea. Astfel, ne este fireasc[ dorin\a de a ne p[stra ]n
acest[ tradi\ie unde biserica a fost a popula\iei, slujit[ de
p[stori suflete=ti care erau =i conduc[tori fire=ti ai ob=tei
hot[r`nd treburile administrative ]n vremuri de pace =i
devenind popii de tab[r[ ]n vremuri de lupt[. Chiar mai t`rziu,
s[ zicem ]n vremea lui +tefan cel Mare, oastea cea mare a
\[rii, adic[ ob=tile s[te=ti chemate la lupt[, veneau din satele
lor, cu c[pitanii lor =i tot a=a se desp[r\eau c`nd se ]ntorceau
de la lupt[ c[tre cas[, ob=tea de r[ze=i av`ndu-=i organizarea
ei ]ntr-un democratic mod cre=tinesc p[strat prin tradi\ie =i
supun`ndu-se feudalului care, tot prin cea mai perseverent[
tradi\ie era de credin\a lor.
Credin\a fusese a popula\iei, deci, ]n cel mai adev[rat mod
apostolic, iar domnitorul o ]mp[rt[=ea cu popula\ia. Aici nu s-a
cunoscut acel principiu t`rziu de <cuius regio ejus religio> - care
a fost pesemne necesar ]n alte \[ri, dar a ]nsemnat =i prima tendin\[
de secularizare a problemelor ce \in de spirit =i credin\[ ve=nic[,
a ]nsemnat implicarea unor interese statale =i, de aici, s-a ajuns
la schismele care au m[cinat unitatea Bisericii.
Nu este aceasta doar o demonstra\ie a faptului c[ Ortodoxia
noastr[ reprezint[ ramura care niciodat[ nu s-a rupt, ci
demonstreaz[ faptul c[ ]ntotdeauna s-a p[strat. S-a p[strat
la trunchiul tradi\iei apostolice =i a fost a popula\iei ]nainte
de a fi a domnitorilor. Ideea ecumenismului este fireasc[ la
noi, cei care niciodat[ nu ne-am rupt de ceva. +i, din pricina
aceasta, am fost ostili ]ntotdeauna ideii de prozelitism, adic[
282
de cump[rare a sufletelor cu alte mijloace dec`t cele ale
credin\ei drepte =i ale moralei care spune c[ trebuie respectat[
credin\a fiec[ruia. Printr-o asemenea explica\ie, noi avem ca
simbol na\ional martiriul Br`ncovenilor, adic[ a credin\ei mai
presus de via\[ =i ecumenismul nostru apare ca o sincer[ prob-
lem[ de credin\[ - care nu este a statului trec[tor, nu este a
vreunor interese lume=ti, ci este a permanen\ei Dumnezeirii
]n via\a noastr[. Noi nu ne- am schimbat niciodat[ confesiunea
]n func\ie de domnitor ci, cel mult, am schimbat confesiunea
domnitorului c`nd a fost nevoie s[-l alegem dintr-o alta. Cu
at`t mai pu\in ne-am schimbat dup[ ocupan\i, ci dimpotriv[,
]nc[ din timpul n[v[lirilor, barbarii se cre=tinau, ajung`nd
pe p[m`ntul nostru, adic[ ocupan\ii erau cre=tina\i de noi
prelu`ndu-ne credin\a. Biblia lui Ulfilla care marcheaz[ =i
prima scriitur[ german[ =i ]ncre=tinarea go\ilor a fost scris[
aici, iar Sf`ntul Sava Gotul este martirul nostru. Metodiu =i
Chiril au propov[duit la slavi folosind o scriere care, ]n forma
ei paleografic[, s-a g[sit la noi; iar vizigo\ii boteza\i aici au
ajuns ]n Spania duc`nd obiceiurile noastre cre=tine. <Bizan\ul
dup[ Bizan\> este iar[=i o realitate a noastr[, poate cea mai
distins[ tr[s[tur[ a feudalismului rom`nesc; Osmanl`ii au
fost obliga\i s[ ne respecte credin\a =i nu au schimbat la noi
nici o biseric[ ]n moschee; iar uniatismul, indiferent de
presiunile dinafar[, a ap[rut doar ca o form[ de ra\iune
na\ional[ pentru p[strarea c`t mai multora dintre tradi\iile
noastre, spre a ne ap[ra de pericolul calviniz[rii, care ar fi
produs o ]ndep[rtare =i mai mare ]ntre fra\i. Ast[zi, dup[ o
jum[tate de veac de distrugere ateist[, credin\a noastr[
]nflore=te demonstr`nd c[ =i-a p[strat r[d[cinile la fel de
puternice.
Respect`nd credin\a altora, am cerut ]ntotdeauna s[ nu se
fac[ prozelitism, adic[ am avut grij[, am vegheat =i chiar am
luptat ca spiritualitatea pogor`t[ asupra noastr[ at`t prin
scriptur[ c`t =i prin tradi\ie s[ nu se piard[.
283
 }n acest sens trebuie ]n\elese str[daniile =i vicisitudinile
prin care trec personajele din cartea de fa\[. Nevoia lor de
ripost[ dar =i veghea de-a nu se ]ndep[rta de la trunchiul
credin\ei pe care au mo=tenit-o =i o au ]n p[strare, sunt
consecin\ele unei atari convingeri venite prin str[mo=easc[
spiritualitate. Pravila pe care am pomenit-o aici a sinodului
convocat de Iacob Putneanul la Ia=i ]n 1752, este, de fapt
prev[zut[ de constitu\iile multora dintre statele cele mai
moderne. Cerin\a de atunci de a nu se mai alege ]nt`ist[t[tor
dec`t din s`nge na\ional, n[scut pe p[m`ntul \[rii, este
prefigurarea condi\iei constitu\ionale a lumii moderne pentru
candidatul care trebuie s[ fie un nativ al locului.
Dorin\a acelor oameni de con=tiin\[ na\ional[ care l-au trimis
pe v[rul meu s[ ocupe locul episcopal ]n diaspor[ se dovede=te
astfel a fi =i fireasc[ ]n tradi\ie =i modern[ ]n logic[.
Pentru c[ nici un p[stor str[in nu ar fi avut aceea=i comunicare
cu turma =i nici un prelat de alt neam nu ar fi putut aduna laolalt[
at`ta spiritualitate rom`neasc[ dinl[untrul =i dinafara grani\elor,
nel[s`ndu-se ispitit de interese care nu erau ale acestei
spiritualit[\i.
Iar faptul c[ toate bisericile epocii noastre moderne au
recunoscut pericolul prozelitismului =i s-au angajat s[ nu-l prac-
tice, este recunoa=terea nevoii cre=tine de apropiere.
Ecumenismul este pasul esen\ial al ]n\elegerii moderne a
Dumnezeului unic =i a nevoii cre=tine=ti de revenire la unitatea
Bisericii. Am scris ]n acest sens un roman despre via\a
Apostolului Pavel, descifr`nd ]n toat[ ]nv[\[tura sa o str[danie
nemai]nt`lnit[ pentru ]mpiedicarea tuturor for\elor care
]ncercau de pe atunci s[ ]nving[ proasp[ta Biseric[ a lui
Hristos provoc`nd ruperi ]ntre fra\i =i schisme ]ntre interese
m[runte. Toat[ invoca\ia sa despre dragostea personal[ =i
dragostea universal[ este un mesaj misionar pentru unitatea
Bisericii. Iar toat[ dragostea rev[rsat[ din el asupra lui Petru
este liantul care trebuie s[ lege biserica f[c`nd din ]ntreaga
284
lume mireasa lui Hristos. Este apelul la ]n\elegere interuman[
prin respect =i grij[ reciproc[, ceea ce,]n limbaj modern, se
traduce prin democra\ie, convie\uire, respectarea semenului,
toleran\[. Adic[ toate solu\iile moderne nu sunt altceva dec`t
traducerea ]n limbaj contemporan a iubirii de aproape
propov[duit[ =i profesat[ tradi\ional de cre=tinism.
Deturnarea propov[duirii ]n alt[ direc\ie, cum dorea =i
anticristul din scenariile cominterniste, o rupe de tradi\ie =i
produce ]n sufletul omului acea fractur[ pe care, din p[cate,
noi am tr[it-o din plin, consecin\ele fiind corup\ia rapid
generalizat[ ]n tot spa\iul geopolitic preg[tit temeinic pentru
aceasta prin golirea de morala la care a atentat jum[tatea de
veac de ateism profit`nd de sl[birea Bisericii sau, ca ]n cazul
de fa\[, proced`nd chiar, cu mijloacele cele mai tic[loase, la
sl[birea Bisericii.
Biserica s-a rupt prin schism[; aceasta este o realitate secu-
lar[ pe care ]n loc s-o coment[m, am prefera s[ str[duim pentru
a o remedia. Nu coment[m pentru c[, oricum am ]ntoarce- o, nu
putem scoate din ecua\ia schismei setea de putere lumeasc[ =i,
de aici tendin\a -<imperialist[>, a= numi-o ]ntr-un termen
contemporan =i nu numai - ]nspre prozelitism.
Str[dania de remediere respir[ ]ns[ ]n paginile acestei c[r\i
=i prin ajutorul dat de Consiliul Mondial Ecumenic celor care
l-au cerut pentru salvarea Ortodoxiei rom`ne =i prin sprijinul
de fug[ ]n grele condi\ii KGB-iste dat de Patriarhia
Iugoslaviei, =i prin g[zduirea de refugiu pe care o ofer[
Biserica Anglican[ =i prin marea ]n\elegere pe care o arat[
cardinalul Montini c`nd cel acuzat aici ca arhiepiscop al
emigra\iei rom`ne ]i subliniaz[ faptul c[ diaspora noastr[
are nevoie de unitate pentru a lupta ]mpotriva comunismului
=i nu tocmai acum de divergen\e ]n interesele confesionale.
Toate sunt acte de solidaritate cre=tin[, de ]n\elegere a
comandamentului superior al luptei ]mpotriva anticristului
care face at`t de sim\it[ nevoia de unitate a Bisericii =i, tocmai
285
de aceea, tendin\ele de prozelitism explicabile ]n intersele politice
ale confesiunilor =i ]n p[catele lume=ti ale unor slujitori,
sensibilizeaz[ at`t de mult sufletul v[rului meu f[c`ndu-l mai
degrab[ s[ renun\e la ajutor dec`t s[ cedeze. Acest lucru ]l jurase
]n taina tunderii lui ]n c[lug[rie de c[tre propriul s[u tat[, care-i
devenea astfel =i p[rinte sufletesc, tundere monahic[ ]ndeplinit[
tocmai ]n scopul trimiterii lui ]n misiunea grea care i se preg[tise
de aici, din \ar[ =i pentru care se primiser[, dup[ cum am v[zut,
ecumenicele promisiuni de sprijin. Am avut norocul ca v[rul meu
s[-mi ]mp[rt[=easc[ exact la timpul respectiv emo\iile lui ]n
leg[tur[ cu evenimentul crucial pe care ]l tr[ia, a=a c[ le voi
relata chiar ]n finalul acestui capitol.
P`n[ atunci, ]ns[, s[ revenim la ecumenicul jur[m`nt de a nu
se face prozelitism, ca un prim pas al ]n\elegerii ]ntru idealul de
unire cre=tin[. Pentru c[, ]n cazul condamn[rii generale a
tendin\elor de prozelitism nu este vorba doar de un respect reciproc
al domeniului fiec[rei confesiuni, la simplul mod de ]n\elegere
feudal[ =i pact ]ntre cet[\i, ci este vorba, ]n primul r`nd, de =ansa
principal[ a revenirii prin respect =i solidaritate la Biserica unic[.
Antiprozelitismul nu este un simplu pact politic, ci e o mare filozofie
pentru viitorul omenirii, este futurologia ecleziastic[ a
ecumenismului. De vreme ce sunt cre=tine ]ntru Hristos,
confesiunile ajung la concluzia c[ nu au cum s[ fie una mai bun[
=i alta mai rea, ci pot reprezenta cel mult nuan\e dup[ sufletul
=i tradi\ia etniilor sau locurilor din lume pe care le reprezint[.
Din pricina aceasta r[d[cina credin\ei =i a moralei cre=tine
nu se poate ]nt[ri smulg`ndu-se unii din ea spre a fi
transplanta\i pentru interesele altora; =i nu poate fi vorba de
biserici puternice dac[ Biserica nu este puternic[. Ideea
ecumenic[ luminat[ prin Duh este de a se apropia fiecare
=terg`nd urmele schismatice din suflete tocmai prin respectul
=i ]n\elegerea pentru formele proprii prin care fiecare ne
manifest[m spiritualitatea. Fiecare persoan[ uman[ e
deosebit[, iar \elul credin\ei de a o face mai bun[, mai aproape
286
de asem[narea cu Hristosul care e unic pentru to\i, se
realizeaz[ numai prin respectul fa\[ de ceea ce este deosebit
la semenul t[u.
Ce altceva simbolizeaz[ ast[zi ideea de Uniune European[,
dac[ privim Europa drept continentul integral al cre=tinismului,
cu o spiritualitate ]ntemeiat[ pe g`ndire cre=tin[ =i cu o moral[
identificat[ prin cea cre=tin[? Ce altceva ]nseamn[
comunitarismul ]n decizia economic[ =i cooperarea ]n decizia
politic[, bazate pe respectarea specificului cultural?
Sunt traduceri laice, ]n termenii politologiei moderne, a ideii
ecumenice de ]nt[rire a unit[\ii prin renun\area la prozelitism,
tocmai ]n spiritul respect[rii fiec[rei persoane =i a personalit[\ii
fiec[rei colectivit[\i.
}n virtutea unor asemenea convingeri, e bine s[ respect[m
tradi\ia fiec[ruia =i s[ nu ]ncerc[m a o schimba impun`nd-o pe a
noastr[ pentru c[ aceasta nu ]nseamn[ dec`t sl[birea r[d[cinii
comune. +i, ]n acest sens, chiar dac[ anchetatul arat[ ra\iunile
sale na\ionale pentru care a vizitat Vaticanul fiind admonestat
astfel de Anglicani, nu ne permitem s[ coment[m noi competi\ia
Bisericii Anglicane fa\[ de Catolicismul de care s-a emancipat
av`nd anumite probleme tradi\ionale cu acesta =i ]ncerc`nd,
pesemne, ]n epoc[, s[-=i impun[ propriile canoane. Nu putem
nici m[car comenta din punctul nostru de vedere preten\iile
patriarhului Athenagoras de la Constantinopol deoarece, din
punctul de vedere al Patriarhiei sale, secularizarea averilor
m[n[stire=ti de c[tre Cuza i-a creat un mare dezavantaj, iar
el a putut crede c[-=i face misiunea rec`=tig`nd acele pre-
rogative nefire=ti din punctul nostru de vedere, ]n autocefalia
ortodox[.
Dar, ]n acela=i timp, nu pot s[ nu admir integritatea v[rului
meu care nu a dorit nimic altceva dec`t ceea ce impune tradi\ia
noastr[ drept canon bisericesc =i a rezistat oric[rei tenta\ii
ne\in`nd seama de interesele sale personale.
Sau, mai bine zis: nemai\in`nd seama de persoana sa. Ea nu
287
mai conta. Ea era dedicat[ misiunii pe care =i-o asumase
convertindu-se tot mai mult ]ntru aceasta, adic[ confund`ndu-se
cu ea =i nemaiexist`nd el, a=a cum le spune anchetatorilor s[i,
chiar dac[ vorbe=te pentru cei asurzi\i de ]ndoparea cu lozincile
anticristului:
<Am dus aceast[ activitate pentru c[ regimul comunist este
o c[ma=[ de for\[ pe sufletul =i fiin\a neamului rom`nesc... Nu
sunt iresponsabil =i-mi dau seama exact de sus\inerile mele.
Consider comunismul ca du=man principal al cre=tinismului
=i de aceea fac totul indiferent de mine!...>
Iar acum s[ revenim la convertirea cre=tin[ ce luminez[ sufletul
omului, conferindu-i tot mai puternice revela\ii. Vorbesc despre
ea ca despre un proces ]ndelungat care ne ]ncarc[ suflete=te =i nu
ca un moment unic ce este al op\iunii. }n anul acela, 1948,
s[rb[toarea Sf`ntului Ilie, care ne aduna pe toate rubedeniile
la hramul bisericii din |u\cani, s-a petrecut mai solemn, dar
mai restr`ns dec`t de obicei. Oamenii erau ]ngrijora\i,
vremurile erau tulburi, proprietarii mo=iilor din jur erau
]ngr[di\i de lupta de clas[, \[ranii, dup[ anii de trecere a
frontului, a secetei =i a cotelor obligatorii c[tre stat (pentru
care erau teroriza\i cu sadism s[ cumpere gr`ul din alt[ parte
spre a-l da la colectare), ]=i luau lumea-n cap duc`ndu-se pe
=antiere. Seara din preziua praznicuui a avut loc ]n salonul
cu tavan de lemn traforat al casei nostre b[tr`ne=ti ce domina
de pe o colin[ peisajul satului, un consiliu de familie la care
au participat doar fra\ii. Iar a doua zi, impresionat[, lumea a
pl`ns c`nd Vl[dica Grigorie a oficiat liturghia doar ]mpreun[
cu fiul s[u =i cu arhimandritul, cu toate c[ avea un sobor de
preo\i. Ceilal\i fra\i =i veri care erau mireni, au c`ntat la stran[.
Predica a fost scurt[, despre vremurile grele c[rora trebuia s[ le
facem fa\[ cu sprijin de Sus =i cu renun\are la c`t mai multe
lucruri lume=ti, dup[ care fiul ]n od[jdii a ]ngenuncheat s[rut`nd
m`na tat[lui. At`t: scurt, ca un simbol numai de ei =tiut, dar dorit
a se petrece tocmai ]n biserica str[mo=easc[ din satul familiei
288
noastre, la altarul c[reia slujiser[ to\i ]nainta=ii no=tri, r`ndui\i,
genera\ie dup[ genera\ie, sub troi\a ce str[juia piatra de morm`nt
a lui Mihail Blagocinul =i a urma=ilor s[i cu inscrip\ia <}ntru
pomenirea b[rba\ilor Leu> - Era biserica slujit[, ]ngrijit[,
t`rnosit[ =i ret`rnosit[ de opt genera\ii de preo\i din familia
noastr[ =i cine =tie c`\i al\ii dintre postelnicii Leu pomeni\i ]n
uricul de la 1392. }n timpul praznicului s-au adunat rudele ]n
marele cerdac al casei str[mo=e=ti,a fost ]mbr[\i=at v[rul meu pe
r`nd de c[tre to\i, s-a rostit discret numele de Victor, dar nu s-a
vorbit nimic altceva, respect`ndu-se discre\ia capului familiei care
era Vl[dica Grigorie.
Dou[-trei s[pt[m`ni mai t`rziu, ]ns[, c`nd a venit ]n au-
gust la Medgidia, v[rul meu a fost primit de tata cu un anume
ceremonial, cu toate c[-i era nepot mai t`n[r, spun`ndu-i
<Ava> - a=a cum se spune doar ierarhiilor monahice=ti. }n
noaptea aceea am dormit cu el, cum se ]nt`mpla de c`nd
eram copil, lui pl[c`ndu-i s[ se joace cu mine =i s[ m[
ocroteasc[, tot a=a cum, la v`rst[ mic[, tat[l meu se jucase =i
]l ocrotise pe el. Dar discu\iile noastre au fost sobre =i grave.
El mi-a vorbit despre tinere\ile lui, despre studiile lui, despre
avia\ie, despre armata ]n care a slujit cu pl[cere =i r[nile pe
care le-a c[p[tat, dar totul era ca o concluzie sau ca o
renun\are sau ca o schimbare total[. +i mi-a m[rturisit c[ se
c[lug[rise pentru c[ a=a ]=i sim\ea rostul, iar schimbarea
aceasta era esen\ial[ ]n via\a lui, ]n cele ce avea el de f[cut
de atunci ]nainte, ]n r[spunderea cu care ]l ]nc[rcase tat[l
s[u =i <Ceilal\i>. Pun <ceilal\i> ]n ghilimele, deoarece cititorul
cunoa=te acum str[dania mea de a le descifra numele. Ei
hot[r`ser[ intrarea lui ]n monahism, ei hot[r`ser[ trimiterea
lui, desigur, stabilind de aici prin alegerea pe care o f[cuser[,
c[ el va fi ierarhul diasporei rom`ne=ti. +i nu numai stabilind,
dar =i comunic`nd aceasta prin leg[turile ecumenice pe care
le aveau =i cer`nd ajutor de solidaritate cre=tin[ ]n lupta cu
anticristul de la r[s[rit. Fapt care s-a =i adeverit, prin modul
289
cum a fost primit de prima dat[ ]n str[in[tate.
Era plin ]n seara aceea, era ]nc[rcat de greutatea
r[spunderii sale. +i, dac[ planul pe care l-am f[cut pentru a
doua zi: s[ dau o telegram[ prin care s[ existe un alibi de
neimplicare a Episcopului Grigorie, sper`ndu-se c[ ]n acest
fel tic[lo=ii nu-i vor face vreun r[u - l-am pus la punct rapid,
apoi sfatul de tain[, ]ntin=i ]n ]ntuneric, eu adolescent cu zeci
de ]ntreb[ri, el ]n deplin[ maturitate =i la moment de mare
r[scruce, a durat mult ]n noapte.
Se vedea c[ nu-i fusese u=or s[ ia decizia trecerii la monahism,
nu pentru c[ n-ar fi vrut, ci pentru c[ dorea s[ o fac[ cu toat[
r[spunderea, schimb`ndu-=i complet via\a, ]nc[rc`nd-o de
spiritualitatea de care avea nevoie gestul s[u grav =i plin de
responsabilitate. Era o convertire puternic[ ]n el, pe care n-a
mai dezmin\it-o niciodat[. Paginile dramatice ale acestei c[r\i o
certific[ din plin, prin documentele ei autentice, ceea ce
demonstreaz[ c[ valoarea cre=tin[ se cap[t[ mereu =i tot mai
ad`nc de c[tre sufletul omenesc.
A doua zi am plecat ]mpreun[ la Constan\a, am luat o
cabin[ la plaja <Modern>, unde el =i-a pus alte haine,
l[s`ndu-le pe cele vechi ]n cuierul de acolo pentru ca la
sf`r=itul zilei de plaj[ ele s[ fie remarcate =i s[ se dea alarma
ca pentru un om ne]ntors din ap[. <}\i mul\umesc - mi-a spus
el lu`ndu-ne r[mas bun - ai ]n\eles c[ am o misiune care nu e
deloc u=oar[! S[-i spui tatei c[ o voi ]ndeplini. Cele ce-am
vorbit cu tine asear[ i le aveam de spus lui, ca s[-l ]ncredin\ez
]nc[ o dat[ c[ a=a va fi! Dar iat[ c[ n-am s[-l mai v[d; ]i spui
tu!...> +i s-a dep[rtat cu pas egal, f[r[ grab[, ca =i cum s-ar
fi dus undeva pe aici, pe aproape.
Am dat telegrama =i la adresa lui din Bucure=ti =i la
Episcopia din Hu=i, comunic`nd c[ <B[dia Vasile probabil
]necat>. }n zilele urm[toare =i tat[l meu d[dea telegrame =i
trimitea scrisori, ]n a=a fel ]nc`t totul s[ par[ un gest unilateral
al v[rului meu, f[r[ alte persoane implicate. Era chiar
290
cuv`ntul de ordine: <V[ dezice\i c`t mai mult de mine, ca s[
putem salva ceva>. Din p[cate, cea mai valoroas[ \int[ -
episcopul Grigorie, cu ]ntregul s[u prestigiu na\ional, nu a
putut fi salvat. }n c`teva luni, du=manul recurgea la r[zbunarea
criminal[ fa\[ de el. Ceilal\i am fost aresta\i ]n diverse etape.
C`nd voia s[ m[ umileasc[, anchetatorul care-mi lua
interogatoriul ]mi spunea: <s[ nu te dai mare =i s[ te crezi
cine =tie ce rezistent; e=ti un biet favorizator =i n-am nevoie
nici m[car de lege ca s[ te pedepsesc.>
Poate c[ avea dreptate: convertirea mea s-a petrecut mai t`rziu.
Sau, ]nc[ se mai petrece, de vreme ce clipa convertirii are loc ]n
minutul dulce al acestei ]ntregi vie\i p[m`nte=ti.
+i, pentru c[ ]ncercarea nostr[ de a feri pozi\ia de
conduc[tor spiritual al unei asemenea mi=c[ri de salvare
na\ional[ a Episcopului Grigorie Leu nu a reu=it, el c[z`nd
prad[ crimei anticristului, ad[ug[m aici r`ndurile scrise de
c[tre P[rintele Galeriu despre martiriul s[u:
<}n a dou[zeci=iopta zi a lunii iulie, Episcopia Romanului =i
Hu=ilor pomene=te pe cel ]ntre ierarhi de vrednic[ cinstire Grigorie
Leu. Este ziua ]n care a fost a=ezat ca arhip[stor al istoricei Eparhii
a Hu=ilor.
S-a n[scut ]n 2.05.1881 dintr-o familie de preo\i cu mai
multe genera\ii atestate ]n comunele |u\cani, M[lu=teni,
S[r[\eni, jud. Covurlui (ast[zi Gala\i) ca parohi, dasc[li,
]nv[\[tori, p`n[ la ]nainta=ul Mihai Leu - blagocinul, <pop[
de tab[r[ al lui +tefan cel Mare, cu piatr[ de morm`nt datat[
1507>.
Se cuvine mai ]nt`i o mic[ schi\[ biografic[: A urmat seminarul
la Roman =i Ia=i, teologia la Kiev =i Bucure=ti. Hirotonit, a slujit
ca preot de mir ]n comuna Oancea, devenind apoi spiritual =i
profesor la Seminarul Central din Bucure=ti. Intr[ ]n r`ndurile
clerului militar organiz`nd protopopiate militare ]n timpul primului
r[zboi mondial. Sf`r=indu-se r[zboiul, trece ca director al
Seminarului Teologic din Ismail =i e ]mputernicit guvernamental
291
pentru sudul Basarabiei, lucr`nd cu zel pentru ]ntregirea spiritual[
a neamului. }n anul 1925 este sfin\it Arhiereu Vicar al Mitropoliei
Moldovei, iar ]n 1936 este ales Episcop de Arge=. }n sf`r=it este
chemat de Colegiul Electoral ca Episcop de Hu=i ]n 1940; iar ]n
Sf`ntul Sinod prime=te sarcina de a conduce comisia sinodal[
pentru misiunea Bisericii ]n \ar[ =i a Parohiilor Ortodoxe Rom`ne
din str[in[tate. Se s[v`r=e=te prin moarte martiric[ ]n anul 1949.
L-a ]nvrednicit Dumnezeu s[ slujeasc[ jertfelnic ]n at`tea plaiuri
ale \[rii; =i-a ]mplinit misiunea prin slujb[ divin[, prin cuv`ntul
rostit, ca =i prin cuv`ntul scris. Lucr[rile publicate pe o arie de
peste treizeci de ani ]ncep`nd cu 1916, cuprind teologie misionar[,
istoric[, pastoral[. }ntre multiplele lucr[ri pomenim studiile despre
Sf. Ioan Damaschin, despre M[rturisirea Ortodox[ de la 1642,
despre <Biserica Ortodox[ Rom`n[ - situa\ia actual[ =i preg[tirea
clerului>, despre <Confesiuni =i secte>, volume de predici,
cuv`nt[ri =i altele.
Personal, l-am privit ]n fa\[ de dou[ ori - ]n 1936 c`nd, ca
Arhiereu Vicar al Ia=ilor, a venit ]n vizit[ la Roman invitat de
P.S. Episcop Lucian; eram seminarist. Am =i acum ]n imagine
chipul luminos, iradiind de harul divin l[untric. Personalitatea
sa mi s-a ]ntip[rit =i mai profund ]n prim[vara anului 1940,
c`nd a trecut ca episcop la Hu=i. Alegerile se f[ceau pe acea
vreme ]n Parlamentul \[rii. Am mers c`\iva studen\i teologi s[
asist[m la un asemenea eveniment. Slujirea sa ]n aceast[
chemare sacr[ era esen\ializat[ ]nc[ din 1925 prin m[rturia
de la hirotonia sa ca Arhiereu: <Putea-voi duce austeritatea
persoanei mele dup[ pilda Prototipului nostru - m[car p`n[ la
drumul arz[tor al apostolatului zilnic?^C[ci de-o ]ncoronare cu
spini =i ]ntinsul m`inilor pe cruce e prea greu s[ mai vorbim noi,
muritorii de ast[zi>. }ntrez[rea el oare, ]n har, cu ad`nc[ presim\ire
a spiritului, jertfa pe care avea s[ o ofere ?!^ Pentru c[, real,
martiriul s[u s-a s[v`r=it ]n 1949. }n sarcina =i calitatea pe care o
avea ]n Sf. Sinod, de a conduce sec\ia misionar[ cuprinz`nd =i
parohiile Ortodoxe ale rom`nilor din emigra\ia ce sporea mereu, i
292
s-a cerut atunci de guvernul comunist aservit Uniunii Sovietice,
s[ consimt[ la intrarea acestor parohii sub jurisdic\ia canonic[ a
Patriarhiei Moscovei, pentru a se trimite de acolo <misionari>.
Episcopul Grigorie a ap[rat, deopotriv[, o dreapt[ cauz[ =i
bisericeasc[ =i na\ional[ =i n-a acceptat s[ semneze un asemenea
act. Aceast[ hot[r`re, pe l`ng[ ]ntreaga lui \inut[ jertfelnic[, i-a
oferit cununa martiriului. }n numai c`teva zile se mistuia sub asasine
ac\iuni <tainice>, trec`nd pe cel[lalt t[r`m al existen\ei, din ]ntuneric
la lumin[, ]n ]nt`mpinarea Domnului vie\ii.
Semnificativ, Episcopul Grigorie Leu anticipa spiritual-canonic
un act devenit ast[zi at`t de prezent prin reactualizarea Mitropoliei
Basarabiei. Pentru c[, ]n spiritul autentic al revela\iei, se impune
tema fundamental[ a rela\iei Bisericii cu neamul. }n istorie,
imperialismul a ]nsumat diverse forme: politic[, economic[, so-
cial[, cultural[; toate pentru subordonarea \[rilor mai mici. Din
nefericire, printr-un fel de contagiune politic[, au ap[rut =i forme
de imperialism bisericesc. Ce tragic[ metamorfoz[ ! }n loc ca
biserica dintr-un stat imperialist s[ dea o m[rturie spiritual[ ]n
Hristos, ]mpotriva oric[ror tendin\e =i forme de subjugare =i
asuprire totalitar[ imperialist[, ea suport[ acte de teroare, precum
martiriul acestui prelat. Se las[ ea atras[ ]n cursa unei asemenea
atitudini str[ine de adev[rul divin revelat ? Pentru c[, fundamen-
tal, se pune ]ntrebarea: Biserica e deasupra neamului, sau se
conjug[ firesc =i armonios cu neamul pe care ]l sluje=te, ]l sfin\e=te
]n limba =i sufletul lui ? }n ziua Cincizecimii, Biserica odr[slit[
din s`ngele lui Hristos pe Cruce se na=te =i intr[ vizibil ]n
istorie, ]n Duhul Sf`nt prin limbile de foc ale Apostolilor, ]n limba
=i sufletul fiec[rui neam. Fiecare neam fiind chemat ]naintea lui
Dumnezeu la judecat[ <s[-=i aduc[ cinstea =i slava lui>. (Apoc.
21,26)
P[rintele Galeriu - }n Rom`nia Liber[ 1993
293
 (N.A. Acesta este protocolul condamn[rilor la moarte - un fel
de testament: cine ridic[ obiectele r[mase.)
Capitolul XV ORDIN DE REPARTIZARE
S{ NU AI DREPTUL NICI LA MOARTE ! C[tre
+eful Sec\iei Nr. III
Tov. plut. Velicu Niculae
Ve\i primi =i repartiza pe de\inutul LEU VASILE ]n camera
Penitenciarul Jilava Nr. 41.
ADEVERNI|{ nr. 17303 Ofi\er de serviciu al Penit. Jilava
22 .VI.1957 Semn[tura
Anul 1954 luna noem. ziua 17 Data 17.XI.954
Noi, Directorul Penitenciarului Jilava asistat de secretarul de
gref[, adeverim c[ ast[zi 17.XI.1954, am primit =i ]nmatriculat la PROCES VERBAL
acest penitenciar, sub nr. 3291/1954 pe prevenitul LEU VASILE Nr. 3291
]n baza mandatului de arestare nr. 1423 din 2 iulie 1954 emis de Ast[zi 17.XI.1954
Proc. Milit. Teritorial[ Buc. Noi, lt. Grozavu Vasile, of. de serv. pe penit. Jilava ]mpreun[
Drept pentru care am emis prezenta adeverin\[. cu plut. Radu Ioan, asistat de cap. Anton Tudor ]ns[rcina\i cu
perchezi\ionarea de\inu\ilor noui sosi\i pentru ]ncarcerare, am
procedat la perchezi\ia de\inutului LEU VASILE la care am
Ministerul Afacerilor Interne g[sit asupra sa urm[toarele:
Dir. Penitenciare, Lag[re =i Colonii 1. Una p. ochelari cu toc de carton ro=u
Serviciul Paz[ =i Regim 2. Un cearceaf
Nr. GR/503777 din 30.XI.1954 3. un maieu
C[tre 4. Una cravat[ dou[ basmale
PENITENCIARUL JILAVA, 5. Un p. m[nu=i stof[
}nainta\i ]n termen de 24 ore o procur[ ce o ve\i lua de la 6. Una traist[ p`nz[
de\inutul LEU VASILE, n[scut la 13.03.1903, fiul lui Gheroghe 7. Dou[ obiele
=i Lucre\ia, ]n care va indica persoana cu domiciliul exact c[reia 8. Un guler preot
s[-i fie predate obiectele ce se afl[ la magazia U.M. 0123/E, Asupra de\inutului au mai r[mas urm[toarele:
r[mase de la data re\inerii sale. 1. dou[ c[m[=i, dou[ ismene
/+EFUL SERVICIULUI 2. una batist[
(ss) Lt. Colonel Bruc[r Jean, 3. una flanel[
SEFUL SEC|IEI REGIM, 4. una c[ma=[ flanelat[
(ss) Lt. Maj. Petrescu M. 5. un pantalon cu hain[
294 295
 6. un pardesiu, una p. pantofi }i confisc[ ]ntreaga avere =i-l oblig[ =i la 200 (dou[ sute) lei
7. una basc[ cheltuieli de judecat[.
Drept pentru care am ]ncheiat prezentul proces verbal semnat }i comut[ preven\ia de la 20 august 1952.
=i de de\inut, obiectele g[site asupra de\inutului au fost predate la Se afl[ de\inut ]n baza mandatului de arestare preventiv[ nr.
magazia de obiecte a de\inu\ilor 1429 din 2 iulie 1954.
Of. de serviciu, (ss) indescifrabil Asistent,(ss) indescifrabil }n consecin\[ urmeaz[ de ]ndat[ a-i face cunoscut susnumitului
De\inut condamnarea dat[ =i a i se pune ]n vedere c[ ]mpotriva sentin\ei
(ss) V. Leu de condamnare nu are dreptul de a declara recurs, ci numai cerere
Confirm primirea obiectelor conform prezentului proces ver- de gra\iere la Prezidiul Marii Adun[ri Na\ionale ]n termen de 5
bal (cinci) zile de la ]n=tiin\are.
Magazioner (ss) indescifrabil }n cazul c`nd acesta renun\[ a face cerere de gra\iere, ne ve\i
Data ____ comunica de ]ndat[ rezultatul.
}ntocmit ]n ___ ex. PRE+EDINTELE TRIBUNALULUI MILITAR
1 la magazia de obiect a de\. TERITORIAL BUCURE+TI
1 la dosarul de\inutului Maior de Justi\ie (ss) indescifrabil
Am primit toate obiectele Grefier (ss) indescifrabil
De\inut
Ministerul Afacerilor Interne
TRIBUNALUL MILITAR TERITORIAL U.M. 0123/0
BUCURE+TI Nr. 0082657
Dosar nr. 1872/1954 24 nov. 1954
Nr. 226 din 22 noiembrie 1954 Strict Secret
C[tre Ex. Nr. 5l
PENITENCIARUL JILAVA Penitenciarul Jilava
V[ facem cunoscut c[ acest Tribunal prin sentin\a nr. 2417 din V[ rug[m s[ permite\i delega\ilor no=tri tov. maior Marinache
20 noiembrie 1954, a condamnat pe LEU VASILE, n[scut la Dumitru =i lt. Dumitrasconiu Nicolae, pentru a lua contact cu
13 martie 1903, ]n ora=ul Gala\i, fiul lui Grigore =i Lucre\ia, ]n de\inutul Leu Vasile ]n interesul unor cercet[ri.
prezent de\inut ]n acel penitenciar la MOARTE pentru crima +eful U.M. 0123/0
de tr[dare de patrie prev. =i pedep. de art. 1 lit. a, b =i c din MAI
Decretul 199/1950 =i la 10 (zece) ani ]nchis. corec\ional[ pentru Penitenciarul Jilava
delictul de trecre frauduloas[ a frontierei prev. =i pedep. de art. Bir. Eviden\[ Cazier
267 C.P. Nr. 17780 din 25 nov. 1954
Conform art. 101 C.P. va executa pedeapsa cea mai grav[, C[tre
adic[ moartea. Tribunalul Militar Teritorial Bucure=rti
296 297
 La adresa dv. nr. 22603 din 22 noiembrie 1954 v[ trimitem am fost capturat de trupele sovietice pe teritoriul Austriei, ]n vreme
odat[ cu prezenta dovad[ semnat[ de de\inutul Leu Vasile, care ce m[ aflam ]n exerci\iul misiunii mele.
dup[ ce a luat la cuno=tin\[ de cuprinsul sentin\ei nr. 2417 din 20 Timp de doi ani jum[tate, de c`nd am fost capturat, am parcurs
noe. 1954 pronun\at[ de c[re dv. ]n care este condamnat la pedeapsa ]n Viena, Moscova, Odesa =i Bucure=ti, toat[ gama sistemelor de
cu moartea, a semnat =i totodat[ a dat al[turata declara\ie prin anchet[ comuniste, suferind mari torturi morale =i fizice. De la
care refuz[ s[ fac[ cerere de gra\iere la Prezidiul Marii Adun[ri Moscova, ]n contra voin\ei mele de cet[\ean apatrid, am fost adus
Na\ionale. prin for\[ ]n RPR.
Comandant, Aici am constatat o serie de st[ri revolu\ionare, printre care =i
Maior creiarea timp de pace a unui Tribunal Militar al Reg. Bucure=ti ]n
+ef Bir. Eviden\[ fa\a c[ruia am fost trimis spre judecat[. }n fa\a acestei instan\e,
Slt. am demonstrat pe temeiuri juridice c[ ]n cazul meu, instan\a este
ilegal[, am protestat =i fiind for\at am acceptat s[ fiu judecat.
Ministerul Afacerilor Interne }n ziua de 20 noiembrie 1954, Tribunalul mi-a anun\at sentin\a
Direc\ia Penitenciare, Lag[re =i Colonii condamn[rii la moarte, iar ]n ziua de 25 curent mi s-a comunicat
Nr. S/1589 =i oficial sentin\a c`nd mi s-a precizat c[ nu am dreptul la recurs
4 decembrie 1954 c[ singurul drept ce-l mai am este numai formularea unei cereri
C[tre de gra\iere la Prezidiul RPR.
Cabinetul Loc\iitorului Ministrului Afacerilor Interne Am refuzat cu oroare formula cererii de gra\iere =i ]n acest
General Maior Adi Ladislau sens am dat =i o declara\ie scris[. }n conformitate cu uzan\ele ]n
V[ ]naint[m anexat protestul de\inutului Leu V. Victor, care procedurile anterioare, o sentin\[ f[r[ drept de recurs care are la
]n prezent se g[se=te ]n penitenciarul Jilava. dosar =i declara\ia condamnatului de renun\are la cererea de
Rog a dispune. gra\iere trebuia s[ fie executat[ ]n 24 de ore de la pronun\are
Prim Loc\iitor +ef Direc\ie =i comunicare.
Locot. Colonel Au trecut zece zile de la pronun\are =i cinci zile de la
B[dic[ Ilie comunicare =i sentin\a mea nu a fost ]nc[ executat[ - ]n schimb
eu am fost mutat ]ntr-o celul[ a fortului Jilava, unde ]n plin[
iarn[ sunt \inut f[r[ foc, f[r[ geamuri, pe o rogojin[, legat ]n lan\uri
Episcopul V. Leu de m[rime =i form[ medieval[, lan\uri care din cauza r[nilor din
Prizonier de r[zboi r[zboi =i a reumatismului, ce ni s-a agravat f. tare, nu-mi permit
c[tre s[ mai fac nici m[car mi=c[rile strict necesare pentru necesit[\ile
Procuratura Gl. RPR fizice.
Protest Deoarece eu atribui acest regim barbar, neomenos =i
Subsemnatul Episcop ortodox rom`n, Leu V. Victor, al Europei ]ndeosebi am`narea execu\iei mele unuia din cei 21 de<
Apusene =i Orientului apropiat, Confesor =ef, General de Divizie, anchetatori> pe care i-am avut ]n \ar[ - =i anume ultimului
al grupului de unit[\i militare ortodoxe din Armata Atlanticului - meu anchetator un domn maior din Securitate, care a \inut s[ vin[
298 299
]n celula mea dup[ ce mi se comunicase sentin\a =i dup[ ce mi se }n acela=i timp precizez c[ nici nu deleg pe nimeni s[ fac[
puseser[ lan\urile, care de=i vedea c[ ast[zi are ]n fa\a sa numai cererea ]n numele meu
un om b[tr`n, bolnav, extenuat de anii grei de pu=c[rie moscovit[, (ss) Episcop V. Leu
dobor`t de lan\uri etc. - totu=i a avut ferocitatea ca ]n ironie s[ m[
]ntrebe - <Ce fac? Cum m[ simt?> TOVAR{+E PRE+EDINTE,
I-am r[spuns c[ cu ajutorul lui Dumnezeu m[ simt foarte bine. Subsemnatul, avocat Leon Horovitz, ap[r[tor din oficiu al
Apoi mi-a cerut s[ vorbesc despre anumite capitole de care nu am numitului LeuVasile, condamnat la pedeapsa capital[ prin sentin\a
vrut s[ vorbesc ]n timpul anchetei, reamintindu-mi c[ am promis Nr. 2417/954, a Tribunalului Militar Teritorial Bucure=ti, v[ rog
c[ voi vorbi dup[ sentin\[. }n fa\a acestei cruzimi =i la o astfel de a-i comuta pedeapsa ]ntr-una privativ[ de liberatate pe care o ve\i
neomenie am r[spuns c[ eu sunt un om sf`r=it, desprins de aprecia.
orice leg[tur[ p[m`nteas[ =i pu\inele clipe ce le mai am de Pentru Leu Vasile
tr[it le-am ]nchinat exclusiv medita\iilor mele religioase pentru Av. din oficiu Leon Horovitz
purificarea =i m`ntuirea sufletului =i ]n consecin\[ eu nu spun TOVAR{+ULUI PRE+EDINTE AL PREZIDIULUI MARII
=i nu mai am nimic de vorb[. Am remarcat c[ r[spunsul l-a ADUN{RI NA|IONALE
enervat =i demonstrativ a p[r[sit celula.
Pe temeiul celor ar[tate mai sus, ]n rezumat - protestez - ]n
numele tuturor principiilor Umanit[\ii =i Civiliza\iei (din care se TRIBUNALUL TERITORIAL BUCURE+TI
sus\ine c[ fac parte =i Principiile Civiliza\iei Comuniste) =i cer ca Nr. 2828 din 24 ianuarie 1955
s[ ]nceteze aceast[ culmin`nd[ barbarie - s[ se execute sentin\a C[tre
dat[. PENITENCIARUL JILAVA
V. Leu Facem cunoscut c[ dup[ cum rezult[ din ordinul Nr. 004527
din 09 decembrie 1954, al Direc\iei Tribunalelor Militare, Prezidiul
Marii Adun[ri Na\ionale a RPR i-a comutat pedeapsa aplicat[
DECLARA|IE de\inutului LEU VASILE, prin sentin\a acestui tribunal Nr.
06.12.54 2417 din 20 noiembrie 1954, din pedeapsa cu moartea ]n
Dat[ ]n fa\a noastr[ munc[ silnic[ pe via\[.
Cpt. Jurist Pentru executarea acestei pedepse, vi se trimite al[turat
Subsemnatul Episcop Vasile Leu declar c[ am luat cuno=tin\[ mandatul de executarea pedepsei Nr. 1872 din 04 ianuarie 1955.
de sentin\a nr. 2417/20.XI.954 a Tribunalului Militar Terit. Buc. Rug[m a-l ]ncuno=tiin\a =i pe de\inutul condamnat despre
prin care am fost condamnat la moarte =i declar c[ nu fac aceast[ situa\iune sub luare =i ]naintare de dovad[.
cerere de gra\iere. PRE+EDINTELE TRIB. MIL. TERIT. BUCURE+TI
Dat[ ast[zi 6 dec. 1954 Maior de Justi\ie
(ss) Episcop V. Leu. (ss) Brancovici Ioan
Post Scriptum pe spatele paginii: Grefier +ef
300 301
 (ss) Bors Gheorghe Pre=edintele Tribunalului Militar Teritorial Bucure=ti
(N.A: aceast[ ]ncuno=tiin\are nu s-a f[cut.) Maior de justi\ie (ss) Brancovici I.
Grefier (ss) indescifrabil
RPR
TRIBUNALUL MILITAR TERITORIAL BUCURE+TI ORDIN DE MUTARE
Dosar nr. 1872/1954 C[tre
Pozi\ia reg. exec. Nr. 4342/1954 +eful Sec\iei Nr. I
MANDAT DE EXECUTAREA PEDEPSEI Tov. sg. maj. Stan Marian
Nr. 1872 din 4 ianuarie 1955 Ve\i primi pe de\inutul LEU VASILE din camera nr. 0 ]n
Noi maior de justi\ie Brancovici Ion camera Nr. 1 S conform ordinului Comd.
Pre=edintele Tribunalului Militar Teritorial Bucure=ti, v[z`nd Ofi\er de serviciu al Penitenciarului Jilava
sentin\a nr. 2417 din 20 noiembrie 1954 a Tribunalului Militar Semn[tura (ss) indescifrabil
Teritorial Bucure=ti prin care numitul Leu Vasile, n[scut la data Data 26.I.955
de 13.03.1903 ]n comuna Oancea raionul Regiunea Bucure=ti de
profesiune preot de apartenen\[ social[ de origin[ social[ burghez[ MAI
fiul lui Grigore =i al Lucre\ia, a fost condamnat la munc[ silnic[ Penitenciarul Jilava
pe via\[ prin comutare din pedeapsa cu moartea conform Decretului Bir. Eviden\[ =i Cazier
Prezidiului Marii Adun[ri Na\ionale, confiscarea averii personale Nr. 1300 din 27.I.1955
=i 200 (dou[) sute lei cheltuieli de judecat[ pentru crim[ de tr[dare C[tre
de patrie prev. =i ped. 1 lit. a, b =i c din Decretul 199/1950 Tribunalului Militar Teritorial Bucure=ti
V[z`nd c[ hot[r`rea a r[mas definitiv[ de la data de 10 Rug[m verifica\i dv. nr. 1872/954, =i comunica\i c`t mai ur-
decembrie 1954 la acest Tribunal. gent acestui penitenciar care este adev[rata dat[ a ]nceperii pedepsei
Ordon[m tuturor agen\ilor for\ei publice s[ aresteze =i s[ privind pe de\inutul Leu Vasile.
conduc[ pe susnumitul condamnat la Penitenciarul Jilava. Cerem aceste date deoarece dv., ]n adresa nr. 22603 din
Ordon[m directorului penitenciarului men\ioant s[ primeasc[ 20.XI.1954, preciza\i c[ pedeapsa ]ncepe la data de 20 august
pe condamnat, s[-l re\in[ =i s[-l fac[ s[ execute pedeapsa mai sus 1952, iar ]n mandatul de executarea pedepsei nr. 1872/1955,
ar[tat[, ]n a c[rei durat[ se va socoti =i timpul c`t a stat ]n deten\iune preciza\i c[ pedeapsa ]ncepe la data de 2.XII.1953, deci acest
preventiv[ de la 2 decembrie 953 p`n[ la conform mand. nr. penitenciar nu poate face nici o form[ de imatriculare ]n dosarul
6698/1953 =i 1429/54 ale Procuraturii Militare Teritoriale personal =i nici procesul verbal de ]ncarcerare nu v[ poate trimite
Bucure=ti. p`n[ c`nd nu primim rezultatul acestei adrese.
Executarea pedepsei ]ncepe la 2 decembrie 1953 data Comandant
arest[rii preventive =i expir[ la ... c`nd va fi pus ]n libertate dac[ Maior (ss) indescifrabil
nu va fi re\inut pentru alte fapte. (iar[=i confuzie cu r[pirea din +ef Bir./ Eviden\[
1952 =i a=a zisa arestare din 1953 n.a.) Slt. (ss) indescifrabil
302 303
 Tribunalul Militar Teritorial (pentru uzul vagoanelor penitenciare)
Bucure=ti De\inutul Leu Vasile Mtr. nr. 3291 1954 de profesiune episcop
Dosar nr. 1872/1954 condamnat MSV pentru faptul de crim[ de ]nalt[ tr[dare,
Nr. 4094 din 21.02.955 pedeapsa expir[ la MSV 195/ se transfer[ la penitenciarul Pite=ti
C[tre Penitenciarul Jilava pentru munc[ conf. ord. DPHC Nr. 28780/955
La adresa dvs. nr. 1300 din 27 ianuarie 1955, v[ facem cunoscut Gradul de periculozitate: Periculos
c[ executarea pedepsei de\inutului Leu Vasile ]ncepe la data de 20 Semnalmente: V`rsta 52 ani talia 1,74 m, fruntea smead[ nasul
august 1952, data arest[rii preventive, =i nu 2 decembrie 1953, mij. Gura mijl. B[rbia oval[ Fa\a smead[ Ochii c[prui P[rul c[runt,
cum din eroare a fost men\ionat ]n mandatul de arestare. Spr`ncenele cast. Barba rade, Urechea mijl. Musta\a poart[
}n consecin\[, prezenta adres[ urmeaz[ s[ fie anexat[ la Semne particulare (Semne, cicatrice, tatuaje etc.) n-are
mandatul de arestare ca o justificare pentru dvs. ]n ce prive=te I s-a dat hran[ rece pentru zilele:
data execut[rii pedepsei. +eful Biroului de Eviden\[ =i Cazier
Pre=edintele Trib. Mil. Terit. Bucure=ti N.B. Aceast[ foaie de transferare se lipe=te pe plicul cu dosarul
Maior de Justi\ie de\inutului, ]n caz de lips[ sau av`nd datele cerute incomplete,
Brancovici Ioan =eful de vagon va refuza primirea de\inu\ilor.
Grefier (ss) indescifrabil
ORDIN DE REPARTIZARE
Penitenciarul Jilava C[tre
C[tre +eful Sec\iei Nr. 1
+eful Sec\iei Nr. I Tov. plut. Sandu Ilie
Tov. sergent Hudului Mihai Ve\i primi =i repartiza pe de\inutul LEU VASILE ]n camera
Ve\i muta pe de\inutul LEU VASILE din camera nr. 1 ]n Nr. 5.
camera Nr. 47, conform ordinului Comandantului. Ofi\er de serviciu al Penit. Pite=ti
26.II/955 Semn[tura
Semn[tura Data 19.III.955
Data 17.XI.954
Proces-Verbal nr. 334
Penitenciarul Jilava Ast[zi 20.III.1955
Nr. plicului Noi, C[p. M`ndra=i Petre, Comandantul Penit. Pite=ti, asistat
Data 18.III 1955 de Miro= Movil[ din partea biroului inspec\ii de Pimen Gh.
Consultat =i g[sit s[n[tos Comandantul g[rzii =i de mili\ianul Radu Nicolae, portar,
Deparazitat constat[m c[ la ]ncarcerarea de\inutujui Leu G. Vasile matricola
Medic (ss) indescifrabil - inmatriculat azi, depus pentru ]nalt[ tr[dare MSV a declarat
FOAIE DE TRANSFERARE =i depus urm[toarele efecte, valori obiecte, acte =i numerar.
304 305
 I. Numerar :^ una pereche ochelari
II. Obiecte de valoare:^ un toc port ochelari
III. Acte:^ De\inut V. Leu
IV. Efecte:^ Asistent la perchezi\ie^
1) dou[ c[m[=i
2) Una pereche ismene Copie de pe Ordinul MAI DPLC Sec\ia Sanitar[ nr. 110034/
3) Una cravat[ preo\easc[ 955 ]nreg. la Pite=ti sub nr. 8931 din 18.11.955
4) Una traist[ p`nz[ Ministerul Afacerilor Interne
Drept pentru care am ]ncheiat prezentul proces-verbal ]n Direc\ia penitenciare, lag[re =i colonii
trei exemplare, din care unul merge la casierie, unul la magazie, Sec\ia sanitar[ nr. 110034 din 14.11.1955
iar unul r[m`ne la cotor. C[tre
Comandantul Penitenciarul Pite=ti
Comandantul G[rzii, Ca urmare la raportul dvs. nr. 8508 din 29.10.1955, v[ facem
Din partea biroului inspec\ii cunoscut c[ se aprob[ transferarea cu primul vagon penitenciar la
Mili\ian portar penitenciarul V[c[re=ti a de\inutului Leu Vasile fi=a nr. 3291/
Transferare 954 pentru a fi internat ]n spitalul acelui penitenciar.
Restituire }n actele de transferare ve\i anexa ]n copie prezentul ordin,
De\inut: precum =i raportul medicului.
V. Leu +eful direc\iei
(ss) indescifrabil
Efecte r[mase la de\inut +eful Sec\iei sanitare
Potcapi preo\esc Doctor (ss) indescifrabil
trei c[m[=i Pentru conformitate
trei ismene Plutonier^
trei batiste
dou[ prosoape Ministerul Afacerilor Interne
trei perechi ciorapi Penitenciarul Pite=ti
un maieu Nr. 8931 din 20 noembrie 1955
un cear=af C[tre
un pulover cu m`neci Penitenciarul V[c[re=ti
una hain[ Conform ordinelor DPLC Sec\ia Sanitar[ cu nr. 110034,
una pereche pantaloni 110044 =i nr. 110040/1955 pe care le anex[m ]n copie v[
un pardesiu negru transfer[m prin ambulan\a penitenciar ]mpreun[ cu dosarele
una pereche pantofi personale pe de\inu\ii nota\i mai jos, dup[ cum urmeaz[:
306 307
 1. Rotaru I. Ioan dosarul de\inutului, ]n caz de lips[ sau av`nd datele cerute
2. Popescu Ioan Pera incomplete, =eful de vagon va refuza primirea de\inu\ilor.
3. Leu Gr. Vasile
Conform ordinelor de mai sus de\inu\ii CR men\iona\i mai ORDIN DE REPARTIZARE
sus urmeaz[ s[ fie interna\i ]n spitalul acelui penitenciar. C[tre
Confirm primirea susnumi\ilor =i a dosarelor +eful Sec\iei Nr. Spital 28
Comandantul Unit[\ii Tov. plut. Tudor Grigori
C[pitan^ Ve\i primi =i repartiza pe de\inutul Leu Vasile ]n camera Nr.
+eful biroului eviden\[ Ajut. de serv. al cdt. V[c.
Slt.^ Semn[tura^
Data 21.XI.955
Penitenciarul Pite=ti
Nr. plicului 8931 Ministerul Afacerilor Interne
Data 20 nov. 1955 Penitenciarul V[c[re=ti
Consultat =i g[sit s[n[tos Biroul eviden\[
Deparazitat Nr. 16138 / 2 apr. 1956
Medic C[tre
FOAIE DE TRANSFERARE Penitenciarul Jilava
(pentru uzul vagoanelor penitenciare) V[ transfer[m pe cale administrativ[ pe de\inu\ii CR, dup[
De\inutul Leu Vasile Mtr. nr. 36 1955 de profesiune episcop cum urmeaz[
condamnat MSV pentru faptul de crim[ de ]nalt[ tr[dare, pedeapsa 1. Nicolescu Alexandru, fiul lui Marin =i Maria, condamnat 7
expir[ - se transfer[ la penitenciarul V[c[re=ti pentru spitalizare ani TG pentru activitate contra clasei muncitoare.
conf. ord. DPLC Direc\ia sanit. Nr. 110034/955 2. Leu Vasile, fiul lui Grigore =i Lucre\ia, condamnat M.S.V.
Gradul de periculozitate: foarte periculos are cond. MSV pentru crim[ de tr[dare.
Semnalmente: V`rsta 52 ani talia 1,74 m, fruntea ]nalt[ nasul Sus\inu\ii au terminat spitalizarea conform fi=elor medicale
potrivit Gura potrivit[ B[rbia oval[ Fa\a smead[ Ochii c[prui P[rul de la dosare.
c[runt, Spr`ncenele castanii Barba rade, Urechea potrivite Musta\a Va rug[m a ne confirma primirea.
poart[ Comandantul Penit. V[c[re=ti
Semne particulare (Semne, cicatrice, tatuaje etc.) cicatrice +ef Bir. Eviden\[^
pe frunte Am primit pe de\inutul Leu Vasile =i repartizat ]n camera
I s-a dat hran[ rece pentru zilele: 21 nov. 1955 nr. 14 la data de 2.IV.1956 ora -
Comandant +eful Sec\iei nr.
+eful Biroului de Eviden\[ =i Cazier Semn[tura^
N.B. Aceast[ foaie de transferare se lipe=te pe plicul cu
308 309
 Ministerul Afacerilor Interne sanit. Nr.024210/55
Direc\ia penitenciare, lag[re =i colonii Gradul de periculozitate: f. periculos.
Penitenciarul Jilava Semnalmente: V`rsta 53 ani talia 1,74 m, fruntea ]nalt[, nasul
Inventar nr. 489 din 2.IV.1956 potr., Gura potr., B[rbia ov., Fa\a =aten[, Ochii c[prui, P[rul c[runt,
de obiectele =i lucrurile de ]mbr[c[minte luate spre p[strare de Spr`ncenele cast., Barba rade, Urechile potr.,
la de\inutul Leu Vasile data na=terii 13.III.903 ]n baza art. 17 paz[ Musta\a poart[
=i regim: Semne particulare (Semne, cicatrice, tatuaje etc.) n-are
1. valiz[ sc`ndur[ 1 uzat I s-a dat hran[ rece pentru zilele: 5.IV 1956
2. pantofi negri piele vechi Comandant^
3. curea p`nz[ 1 vechi +eful Biroului de Eviden\[ =i Cazier^
4. ciorapi l`n[ 2 p. purta\i N.B. Aceast[ foaie de transferare se lipe=te pe plicul cu dosarul
5. c[m[=i 2 purtate de\inutului, ]n caz de lips[ sau av`nd datele cerute incomplete,
6. ismene 2 p. purtate =eful de vagon va refuza primirea de\inu\ilor.
7. fular l`n[ negru 1 purtat
Ajutor de serviciu al comandantului Copie
(semn[tura)^ RPR
Asistent la perchezi\ie(semn[tura)^ Ministerul Afacerilor Interne
De\inut: Penitenciarul Pite=ti
V. Leu Nr. 3677 din06.04.956
Primit spre p[strare de c[tre resp. camerii de p[strare C[tre
(semn[tura)^ Penitenciarul Jilava
La adresa dvs. nr. 5240/956 confirm[m primirea la acest penit.
Penitenciarul Jilava ]mpreun[ cu dosarele a urm[torilor de\inu\i:
Nr. plicului 1. Leu Vasile
Data 4.04 1956 2. Al[vescu Ioan
Consultat =i g[sit s[n[tos 3. Etem Hagi Akmet
Deparazitat 4. Repezeanu Nicolae
Medic Rug`ndu-v[ s[ binevoi\i a dispune.
FOAIE DE TRANSFERARE Anexe
(pentru uzul vagoanelor penitenciare) Comandantul unit[\ii^
De\inutul Leu Vasile Mtr. nr. 3291/1954 de profesiune episcop Referent-=ef^
condamnat MSV pentru
faptul de cr. tr[dare, pedeapsa expir[ MSV, se transfer[ la Ministerul Afacerilor Interne
penitenciarul Pite=ti pentru ex. pedepsei, conf. ord. DPLC Direc\ia Penitenciarul Pite=ti
310 311
 Data 29 decemb. 1956
V[zut
Comandantul Penit. Pite=ti^
Dovad[ de }ncuno=tiin\are
Subsemnatul Leu Gr. Vasile, de\inut ]n penitenciarul Pite=ti
Condamnat prin sentin\a nr. 2417 din 20.XI.954 a Trib.
Milit. Teritorial Buc. la moarte, (Deci la doi ani dup[ aceast[
sentin\[, ]nc[ nu i se comunicase comutarea ei n.a.) am luat
cuno=tin\[ ast[zi 29 luna decembrie anul 1956 ora 8 c[ ]n
conformitate cu dispozi\iile Decretului nr. 363/956, am dreptul
a declara recurs ]n termenul legal de 3 zile, de la data prezentei
]n=tiin\[ri, ]mpotriva sentin\ei sus men\ionate.
Semn[tura condamnatului^
(P`n[ acum s-a =tiut condamnat la moarte! n.a.)
Ministerul Afacerilor Interne
Penitenciarul Pite=ti
Nr. 11488 din 30 decembrie 1956
C[tre
T.M.Reg. II Militar[
V[ trimitem al[turat dovada de incuno=tiin\are precum =i
recursul declarat de de\inutul Leu Vasile, ]mpotriva sentin\ei nr.
2417 din 20 noembrie 1954 a Trib. Milit. Terit.
Bucure=ti.
Men\ion[m: c[ susnumitul prin sentin\a de mai sus a fost
condamnat la moarte iar conf. art. 4 din dec. Nr. 506/953 nu a
beneficiat de dreptul de a face recurs, beneficiind numai de dreptul
de a face cerere de gra\iere comut`ndu-i-se pedeapsa de la moarte
la munc[ silnic[ pe via\[.
Conform dec. 363 din 26 noembrie 1956 abrog`ndu-se art. 4
din dec. 506/953 susnumitul este repus ]n dreptul de a face recurs.
Comandantul unit[\ii
Maior^
+eful biroului eviden\[^
312
Unitatea 0669
Pite=ti
Raport
din 28.II.1957, orele 13.00
De\inutul Leu Vasile, condamnat MSV pentru ]nalt[ tr[dare
din camera 82, sec\ia nr. 6 a comis urm[toarele:
Am scos de\inu\ii din aceast[ camer[ la veceu am controlat
camera 82 =i am g[sit la patul de\inutului men\ionat mai sus 1
(un) s[cule\ de c`rp[ cu 1 (un) pieptene de p[r =i 1 (una) perie
mic[ rotund[ de haine =i 1 (un) ac confec\ionat de el. Aceste obiecte
interzise de regulament au fost ridicate imediat.
Am introdus de\inu\ii de la veceu ]n camer[ =i am ]ntrebat care
e de\inutul Leu =i de unde are aceste obiecte el mi-a r[spuns ca s[
m[ duc[ ]n eroare c[ci am aprobare de la Moscova de la DSPLM
=i de la Procuratura General[ =i =tie =i domnul Comandant c[ port
aceste obiecte ]n camer[.
Peste pu\in timp de\. men\ionat mai sus a b[tut ]n u=[, s[
chem of. de servici s[ se rezolve aceast[ problem[ cu obiectele, =i
de ce am zis eu lui Leu, c[ci el e un om sf`nt =i nu mi-e mie ru=ine
s[ vorbesc cu un episcop ]n felul aceta, ce el a p[zit porci cu mine,
=i acum ]ntrebuin\ez torturi ]mpotriva lui.
Propun confiscarea obiectelor g[site =i pedepsirea lui cu 5 zile
izolare pentru purtare necuviincioas[ fa\[ de personalul penit.
Plt. (ss) indescifrabil
Ministrul Afacerilor Interne
Direc\ia penitenciare, lag[r =i colonii
Penitenciarul Pite=ti
Proces-verbal
ast[zi 01.III.1957
Noi, lt. Dragomir Ghe. ajutor de serviciu al comandantului =i
plut. Pribeagu Ion, supraveghetor, proced`nd la perchezi\ionarea
de\inutului Leu Vasile, ]n cadrul perchezi\iei... am constatat
urm[toarele:
313
 De\inutul .. DIN JURNALELE CELOR PEREGRINA|I PRIN
2. una perie barb[ ... }NCHISORI
2. un piepten frez[ corn galben.
Aceste obiecte au fost ascunse ]n... <... }ncep s[ presimt ca Hristos e prezent ]n pu=c[rie. Nu-mi
Drept pentru care am ]ncheiat prezentul proces-verbal ]n vine s[ cred c[ totul poate fi at`t de complet, c[ am parte de at`ta
trei exemplare, din care unul la comandant, al doilea ]mpreun[ cu binecuv`ntat noroc.
obiectele g[site a fost predat la magazia la Roibu al treilea Biroului Doctorul Voiculescu =i episcopul Leu (tare d[r`mat, umbla ]n
de eviden\[, pentru a fi anexat la dosarul personal al de\inutului c`rje, e ]n\olit ]n straie mi\oase de baci la o st`n[ de munte ]nalt)
Ajutor de serviciu al comandantului pentienciarului sunt interoga\i pe ]ndelete de gardienii care, probabil, se plictisesc.
(semn[tura) Am`ndoi sunt batjocori\i, be=teli\i, insulta\i, ]njura\i =i porc[i\i.
Supraveghetor Ceilal\i scap[ mai u=or... (apoi) Voiculescu, Leu, Sandu, Streinu,
(semn[tura) legionarii de la Aiud, =asii de la Codlea au plecat...>
De\inut (N. Steinhardt - <Jurnalul fericirii>, Ed. Dacia 1991,pag. 58-59)
V. Leu
<... Dup[ =i mai ales ]n cursul conferin\ei la nivel ]nalt la Ge-
Ministerul Afacerilor Interne neva din 1954 ne-am schimbat din <Bandi\i> ]n <Domnule
Unitatea Penit. Pite=ti de\inut>... }n cadrul ]n\elegerii de la Geneva, era vorba s[ se fac[
Nr. 2114 o vizit[ bilateral[ ]ntre cele dou[ lumi ale globului (de\inu\ii sperau
din un regim mai bl`nd)... }n aceast[ scurt[ periaod[ de timp,
C[tre sensibil[, =i-a f[cut apari\ia ]n birourile ]nchisorii dl. Mihai Ralea
Procuratura Mil. PIte=ti ]nso\it de al\i tovar[=i, cu scopul de a sta de vorb[ cu episcopul
V[ ]naint[m al[turat o declara\ie de ]ncepere a grevei Leu, care se afla =i el acolo ]nchis - =i s[-i fac[ eventuale propuneri
foamei 1 martie 1957 ce prive=te pe de\inutul Leu Vasile tichet de colaborare ]n cazul c[ ]n\elegerea de la Geneva devenea - din
nr^prin care solicit[^ rug`ndu-v[ s[ binevoi\i a dispune nenorocire pentru ei - realitate.
Comandantul unit[\ii^ I-au f[cut ]ntr-adev[r propuneri de colaborare ]n numele salv[rii
Referent +ef^ patriei, a iert[rii gre=elilor, a uit[rii trecutului, a fr[\iei cre=tine, a
binelui ob=tesc. Se cunosc ]n aceast[ privin\[ talentele de orator
ale lui Mihai Ralea. Dar episcopul Leu a refuzat cu demnitate.
Declara\ie Ralea =i-a sporit argumentele, gestica =i perora\ia, dar ]n van.
Subsemnatul Episcop V. Leu, de\inut politic ]n Pen. Pite=ti, Leul a r[mas Leu.
condamnat MSV p. ]nalt[ tr[dare, declar c[ ]ncetez greva foamei }ntors ]n celul[ a povestit minunea ce i s-a ]nt`mplat. De\inu\ii
=i a apei, ]nceput[ ]n ziua de 18/II. ]ntruc`t mi s-a dat posibilitatea au r`s, al\ii s-au c[tr[nit, Leu ]ns[ blestema cu m`inile ridicate
ca s[ raportez verbal Domnului Porcuror ceea ce am cerut ]nt`i pe duhovnice=te ]n aer, de zor, dar cu mare senin[tate pe fa\[, c[
cale ierarhic[ ]n cadrul Penitenciarului =i apoi pe calea grevei. domnii tovar[=i ]n frunte cu conu Mi=u Ralea, st`nd pe sofale,
314 315
]nfulecau de zor din ni=te tartine delicioase, f[r[ a-l pofti =i pe el
la o ]mbuc[t[ur[ m[car, <Bat[-i Doamne!>.
Colaborarea era una, iar tartinele alta. Probabil ca ]nfulecatul
tartinelor f[cea parte dintr-o anumit[ strategie, era o tactic[ de a-
l aduce pe Leu ]n ispit[, de a-i dovedi c[ dac[ se d[ pe m`na lor va
m`nca =i el ca lumea, dac[ nu, atunci s[ pofteasc[ la gamela cu
zeam[ de arpaca=. +i iat[ c[, ]n pofida behaviorismului lui Pavlov,
Leu s-a ]ntors la gamel[, refuz`nd tartinele...>
(Teohar Mihada= - <Pe muntele Ebal>, Ed. <Clusium>
1990, pag. 283-285.)
^V[ felicit ipentru ideea de a ]ntemeia o funda\ie care s[ poarte
numele episcopului martir Grigorie Leu. Eram prea t`n[r =i m[
aflam mai ]nt`i student ]n Bucure=ti ]n 1947-1948, =i apoi fugar
prin \ar[ cu o condamnare ]n contumacie (1948-1954), ]n vremea
martiriului s[u. }n 1954 am fost prins =i dus la Ia=i, Jilava, Gala\i,
V[c[re=ti =i bine]n\eles la Interne pentru anchete. C`t am stat la
m[n[stirea Slatina din Moldova, prin 1951, era la st[re\ie un frate
Gheorghe Boboc, devenit apoi monahul Gamaliel, care fusese
ucenic de chilie la P.S. Grigorie Leu la Hu=i. P[stra de la el o
c[ma=[ pe care o \inea ca pe o relicv[ sf`nt[. N-a ]mbr[cat-o
niciodat[. Mai apoi, p[rintele Gamaliel a ajuns prin Muntele Athos.
Cred c[ a purtat c[ma=a cu el peste tot. Nu mai =tiu pe unde va fi
fiind acum.
Sunt sigur c[ a tr[it drama al[turi de cel c[ruia i-a fost ucenic
p`n[ la moarte. Descoperit, ar putea s[ dea Funda\iei unele m[rturii
importante.
Acesta e =i motivul pentru care v-am pomenit de el.
Prin 1955 sau 1956, la ]nchisoarea V[c[re=ti, m-am ]nt`lnit cu
p[rintele Vasile Leu, fiul P.S. Grigorie, dac[ nu m[ ]n=el. Cum
V[c[re=tii erau =i ]nchisoare-spital pentru de\inu\i, cred c[ p[rintele
Vasile venea la spital, de undeva de la Aiud sau Gherla. Era ]n
grup =i pastorul Wurmbrand. Nu eram ]n aceea=i celul[-spital, dar
316
ne ]nt`lneam la plimbare. Uneori se l[sau deschise celulele, fiind
spital, =i ne mai vizitam. Am stat de vorb[ cu p[rintele Vasile, dar
nu foarte mult. El era cu ochii bandaja\i =i spunea c[ nu vede. De
aceea ceruse s[ fie adus la spital. Spunea c[ a fost arestat la Viena,
apoi dus ]n Rusia, apoi predat Securit[\ii rom`ne. Mai spunea c[
ar fi fost hirotonisit episcop dar, potrivit obiceiului din ]nchisori,
nimeni nu f[cea m[rturisiri complete nim[nui. Eu auzisem despre
el la Jilava =i am fost bucuros s[-l ]nt`lnesc la V[c[re=ti. Nu i-am
pus ]ntreb[ri =i el mi-a spus c`t a vrut. Nu =tiu dac[ prin bandaj
m-a v[zut. I-am spus c[ eram monah la Slatina. S-a bucurat...>
Dintr-o scrisoare a I.P.S. Antonie Pl[m[deal[
Mitropolitul Ardealului
RPR
Tribunalul Militar al Reg. II-a Milit. Bucure=ti
Dosar nr. 1872/1954 al TMT Buc.
Mandat de executare a pedepsei
Nr. 205/56 din 03.04.1957
Noi colonel de justi\ie Casandra Aurel
Pre=edintele Tribunalului Militar al Reg. II-a Milit., v[z`nd
hot[r`rea nr. 2417 din 20.11.1954 a Tribunalului Militar Teritorial
Bucure=ti prin care numitul Leu Gr. Vasile, n[scut la data de
13.03.1903 ]n comuna Oancea regiunea Gala\i, domiciliat ]n
comuna Bucure=ti str. Gramont nr. 9 bis etaj apart. raionul N.
B[lcescu regiunea Bucure=ti de profesie preot de apartenen\[ so-
cial[... de origin[ social[... fiul lui Grigore =i al Lucre\ia, a fost
condamnat la munc[ silnic[ pe via\[ - pedeaps[ comutat[ de
Prezidiul Marii Adun[ri Na\ionale din pedeapsa la moarte - pentru
tr[dare pp. art. 1 lit. a, b, c, din D. 199/50; 10 (zece) ani ]nchisoare
corec\ional[ pentru trecerea frontierei pp. art. 267 cp. pentru conf.
art. 101cp execut[ munc[ silnic[ pe via\[ (din anul 1950, trec`nd
fraudulos frontiera s-a ]ncadrat ]n serviciul de spionaj str[in, a
317
furnizat acestuia informa\ii =i a dus ac\iuni du=m[noase contra d[duse drumul pe geam ]n jos
RPR. - am g[sit un ac de cusut asupra lui mare c`t o andrea la bae
V[z`nd c[ hot[r`rea a r[mas definitiv[ prin decizia nr. 102 i-am dat ordin s[ se ]mbrace cu c[ma=a =i pantaloni pe el el a
din 27.02.1957 a Trib. Suprem-Colegiul Militar prin care i s-a f[cut invers s-a dezbr[cat de toate =i a luat mantaua pe el =i a
respins recursul. plecat spun`ndu-mi c[ este c[ldur[ mare.
Ordon[m tuturor agen\ilor for\ei publice s[ aresteze =i s[ - el la aliniere nu se scoal[
conduc[ pe susnumitul condamnat la Pentenciarul Pite=ti. - la de=teptare la fel
Ordon[m directorului penitenciarului men\ionat s[ primeasc[ V[ rog lua\i m[suri de pedepsire asupra lui eu propun s[ fie
pe condamnat, s[-l re\in[ =i s[-l fac[ s[ execute pedeapsa mai sus pedepsit cu 7 zile de izolator
ar[tat[, ]n a c[rei durat[ se va socoti =i timpul c`t a stat ]n deten\iune Serg. maj. (ss) indescifrabil
preventiv[ la.. conf. Se anuleaz[ mandatul preventiv nr. 1429/54
emis de Trib. Milit. Terit. Buc. Ministerul Afacerilor Interne
Executarea pedepsei ]ncepe la 20 august 1952 =i expir[ la ***** Penitenciarul Pite=ti
c`nd va fi pus ]n libertate dac[ nu va fi re\inut pentru alte fapte. Nr. 10999 din 15.07.1958
Pre=edintele Tribunalului Militar al Reg. II-a Milit. C[tre
Colonel de justi\ie Procuratura Militar[ Pite=ti
(ss) Casandra Aurel V[ trimitem al[turat declara\ia de\inutului cond. C.R. Leu
Grefier Vasile, prin care declar[ greva foamei pentru motivele ar[tate ]n
(ss) Ref. adm con\inutul declara\iei.
Teodorescu Ovidiu. V[ rug[m a lua m[surile necesare.
Comandantul Unit[\ii
Raport Maior^
C[tre Pentienciarul Pite=ti +eful Biroului eviden\[
Comandant A.C.^
Raportez la prechezi\ia din 21.01.1958 am g[sit asupra de\.
Leu Victor 1 (un) cu\it confec\ionat de el =i una pereche de Adeverin\[
zaruri. Telegrama Nr. 224 din Bucure=ti
Propun pedepsirea lui cu 3 (trei) zile regim sever. S-a primit ]n ziua de 15 oct. ora 21 m.10
Plt. (ss) indescifrabil Semn[tura primitorului (ss) S]rbu Augustin
Telegram[
Raport Prezentat[ Bucure=ti M.A.I. Nr. 224 127 15/10 2055
C[tre Tovar[=u Comandant Transmis[ Forma\iunea 0951
]n ziua mai sus ar[tat[ fiind de serviciu am prins pe de\. Leu C[tre MAI Regiunea Pite=ti Penit. Pite=ti
Gr. Vasile de la CBS nr. 6 cu dou[ sfori legate una de alta =i le Ve\i transfera cu duba dvs. de urgen\[ la Pentenciarul Jilava pe
318 319
de\inutul CR Leu Vasile, n[scut la data de 13/3/1903, fiul lui 1. c[m[=i 1 una
Grigore =i Lucre\ia. Raporta\i telefonic de executare. 2. ismene 1 una
La primire penitenciarul Jilava ]l va \ine ]n condi\ii perfecte de 3. batiste 3 trei
izolare de restul de\inu\ilor =i va raporta conducerii Direc\iei pentru 4 ciorapi 3 trei
a primi ordine ]n privin\a regimului de de\inere. 5. prosoape 2 dou[
Director general Ajutor de serviciu al comandantului
Colonel LixandruVasile (semn[tura)^
Nr. T.M. 145552 din 15/10 1958 Asistent ]n perchezi\ie
Col. 13/ 3/1903 T.M. 145552 15/10 1958 (semn[tura)^
Pentru conformitate^ De\inut
V. Leu
Ministerul Afacerilor Interne Primit spre p[strare de c[tre resp. camerei de p[strare
Direc\ia penitenciare, lag[re =i colonii.Penitenciarul Jilava (semn[tura)
Inventar 1718 din anul 1958 luna octombrie ziua 17 de obiectele
=i lucrurile de ]nbr[c[minte luate spre p[strare dela de\inutul Leu ORDIN DE REPARTIZARE
Gr. Vasile data na=terii 1903 martie 3 C[tre
]n baza (1) conf. regulamentului +eful Sec\iei Nr. II
1. valiz[ lemn 1 una Tov.serg. major Tudorache Dtru
2. curea pant. cauciuc 1 una Ve\i primi =i repartiza pe de\inutul Leu Gr. Vasile ]n camera
3. pantaloni gri 1 una Nr. 20
4. hain[ bleumarin 1 una Ajut. de serv. al cdt.
5. fular de l`n[ vechi 1 una (Semn[tura)
6. br`u improvizat 1 una Data 17 oct. 1958
7. ciorapi l`n[ 4 patru
8. c[ciul[ neagr[ 1 una ORDIN DE MUTARE
9. c[m[=i diferite 3 trei C[tre
10. ismene 3 trei +eful Sec\iei Nr. III
11. cravat[ neagr[ 1 una Tov. s. m. Ungureanu Nicolae
12. basmale 2 dou[ Ve\i primi =i repartiza pe de\inutul Leu Vasile din camera nr.
13. prosop 2 dou[ 93 cl. III ]n camera Nr. 3/55, conform ordinului tov. c[pitan
14. maieu 1 una Alix[ndrescu
15. batiste 2 dou[ Ofi\er de serviciu al Penitenciarului Pit
16. ochelari toc cu garnitur[ galben[. (Semn[tura)^
=i lasate la el (2) conf. regulamentului: Data 1 noeimbrie 1958
320 321
 ORDIN DE MUTARE Delega\ie
C[tre Se deleag[ de noi prin prezenta tov. Cpt. Niculescu
+eful Sec\iei Nr. Spital Constantin spre a merge ]n interes de serviciu pentru anchetarea
Tov. s. m. Tebe=an Ion numitului Leu Vasile, n[scut la 13.III.1903 ]n com. Oancea Gala\i
Ve\i primi =i repartiza pe de\inutul Leu Gr. Vasile din camera la Penitenciarul Jilava.
nr. 8/55 ]n camera nr. 48, conform ordinului tov. cpt. Alx. Director
Ofi\er de serviciu al Penitenciarului
(Semn[tura)^ ORDIN DE MUTARE
Data 20.XII.58 C[tre
+eful Sec\iei Nr. I
Unitatea Jilava Tov. Serg. mj. Donciu Marin
De acord Ve\i muta pe de\inutul Leu Gr. Vasile din camera nr. 5 ]n cam-
Ofi\er de serviciu era nr. 47, conform ordinului cdt.
Aprob Ofi\er de serviciu Jilava
Comandantul (Semn[tura)
V[zut Data 20.07.59
Medicul unit[\ii
Executat ORDIN DE MUTARE
Raport C[tre
}n ziua de 25.05.1959 ora 21 de\inutul Leu Vasile condamnat +eful Sec\iei Nr. Spital
la MSV pentru din sec\ia Spital camera 48 a comis urm[toarele: Tov. s. m. Florea Ion
La perchezi\ia f[cut[ s-a g[sit 2 cruci din lemn cu care ]n fiecare Ve\i primi =i repartiza pe de\inutul Leu Gr. Vasile din camera
zi \ine slujbe religioase cu de\inu\ii din camer[, de asemnea discut[ nr. 48 ]n camera nr. 5, conform ordinului comand.
probleme interna\ionale spun`nd c[ cur`nd cele patru puteri se va Ofi\er de serviciu al Penitenciarului Jilava
]nt`lni =i vor hot[r] retragerea ru=ilor =i totodat[ va c[dea regimul. (Semn[tura)^
Propun a fi pedepsit cu 5 zile de izolare sau e=irea din infermelie Data 22.06.59
deoarece se face in stiga\ie ]n camer[.
Supraveghetor Intrare nr. 174.529
S.M. Anul 1959 luna VII ziua 3
Pedeapsa ]ncepe la ... Ministerul Afacerilor Interne
Pedeapsa expir[ la ... Direc\ia general[ a penitenciarelor =i coloniilor de munc[
Sec\ia sanitar[
Ministerul Afacerilor Interne Nr. 36214 din 29.VI.1959
Data 28.V.959 C[tre
322 323
 MAI UM 0123/U Bucure=ti Spital
Ca urmare la raportul dvs. nr. 174048 din 25.VI.1959, v[ facem }nso\it de dosarul personal, v[ transfer[m odat[ cu prezenta pe
cunoscut c[ se aprob[ transferarea cu primul vagon penitenciar la de\inutul C.R. Leu Gr. Vasile, pentru a fi internat ]n spitalul
penitenciarul V[c[re=ti a de\inutului Leu Vasile pentru a fi interna\i dvs, conform ord. DGPCM Serv. aprov. =i gospod[rire nr.
]n spitalul acelui penitenciar. 0036214 din 29 august 1959, aprobarea ]n spital este solicitat[
}n actele de transferare ve\i anexa ]n copie prezentul ordin de U.M. 0123/U Bucure=ti =i aprobat[ de tov. Ministru Al.
precum =i raportul medicului. Dr[ghici cu ord. Nr. C./4046/959.
Director general Rug[m confirma\i de primire.
+eful Sec\iei sanitare Comandantul penit. Jilava
Doctor^ +eful Bir. Eviden\[

Republica Popular[ Rom`n[ Spital

Ministerul Afacerilor Interne Nr. din 22 oct. 1959
DGPCM Serv. Aprov. =i Gospod[rire C[tre
Nr. 0036214 din 29.VIII.1959 Tovar[=ul Comandant
C[tre V[ raport[m: de\inutul C.R. Leu Vasile fiul lui Gheorghe
Penitenciarul Jilava Lucre\ia - conform avizelor medicale i se face ie=irea din spital la
V[ trimitem al[turat aprobarea de internare ]n spital nr. 36214/ data de 22 oct. 1959.
959 pentru de\inutul Leu Vasile din unitatea dvs., aprobare De\inutul vine de la penit. Jilava f[r[ adres[ de trimitere.
solicitat[ de UM 0123/U Bucure=ti =i aprobat[ de tov. Ministru Medic director
Al. Dr[ghici Nr. c./4046/959. (ss) Dr. Popescu Niculae
Lua\i m[suri urgente de internare ]n spitalul V[c[re=ti a
de\inutului =i raporta\i de executare. Ministerul Afacerilor Interne
+eful Serviciului Penitenciarul V[c[re=ti
(ss) Maior Tache Petrache Biroul Eviden\[
+eful Sec\iei sanitare Nr. 228 din 24.10.1959
(ss) Dr. Mihaly Zoltan C[tre
Penitenciarul Jilava
Ministerul Afacerilor Interne V[ retransfer[m pe cale administrativ[ pe de\inu\ii CR, dup[
Penitenciarul Jilava cum urmeaz[:
Bir. Eviden\[ 1/ Leu Vasile, fiul lui Grigore =i Lucre\ia, n[scut la 13 martie
Nr. 9117 din 01 sept. 1959 1903, condamnat la MSV pentru t[rdare.
C[tre 2/ Popa +tefan fiul ui Stan =i Dobra, n[scut la 22 octombrie
Penitenciarul V[c[re=ti 1900, condamnat ]n prim[ instan\[ la 7 ani corec\ie prin sentin\a
324 325
nr. 901/959 a Trib. Militar Bucure=ti, ]mpreun[ cu dosarele cu 3 p. chilo\i
actele de de\inere =i obiectele ce le apar\in. 1 p. ciorapi
Susnumi\ii au terminat spitalizarea conform fi=ei medicale 1 p. ochelari
anexate la dosar. 1 p[tur[ personal[
Rug[m confirma\i primirea 1 p. bocanci
Comandantul Penitenciarului 3 c[m[=i
Colonel^ 3 ismene
+ef Bir. Eviden\[^ 3 batiste
3 ciorapi
ORDIN DE MUTARE 1 flanel[
C[tre
+eful Sec\iei Nr. Spital Ofi\er de serviciu
Tov. s. m. Tebe=an Ion (semn[tura)^
Ve\i muta pe de\inutul Leu Gr. Vasile din camera nr. 48 ]n Asistent ]n perchezi\ie
camera -, conform ordinului (semn[tura)^
Ofi\er de serviciu De\inut
(Semn[tura)^ V. Leu
Data 26.X.59 Primit spre p[strare
Casierul unit[\ii
Ministerul Afacerilor Interne (semn[tura)^
Direc\ia general[ a penitenciarelor =i coloniilor de munc[
Penitenciarul Jilava
Inventar 2888 din anul 1959 luna octombrie ziua 26 de obiectele Ministerul Afacerilor Interne
=i lucrurile de valoare ridicate spre p[strare de\inutul Leu Gr. Penitenciarul Pite=ti
Vasile data na=terii 1891 III 13 Gheorghe-Lucre\ia Nr. 16236 din 16.10.1958
Proces verbal despre rezutlatul perchezi\iei sau ]n baza ordinului C[tre
comandantului Penitenciarul Jilava
Mag. Conform ordinului DGPCM nr. 224127 din 15.101958, pe
1. valiz[ sc`ndur[ uzat[ care vi-l anex[m ]n copie v[ transfer[m prin duba noastr[ pe
1 palton de\inutul C.R. Leu Vasile, ]mpreun[ cu dosarul personal nr. 36
1 hain[ compus din 49 file.
1 c[ciul[ La primirea de\inutului CR rug[m a fi \inut ]n condi\ii perfecte
1 p. pantalon de izolare de restul de\inu\ilor. Ve\i anun\a DGPCM pentru a primi
1 c[ma=[ ordin ]n privin\a regimului de de\inere.
326 327
 Rug[m confirma\i primirea de\inutului =i a dosarului personal. Magaziner^
Comandantul unit[\ii Am primit arestatul, obiectele men\ionate ]n prezentul proces
Maior^ verbal =i dosarul personal nr. -
+ef birou eviden\[ Semn[tura arestatului de primirea obiectelor
A.C.^ Data^

Unicat
Unitatea B.J. Not[
C.21 Din ordinul tov. col. Dumitrescu de\inutul Leu Vasile se
Sef nr. mut[ de la cl. 21 la cl. 50.
Raft nr. Of. de serviciu^
Proces verbal nr. 771 5.XII.1959
de depunere =i perchezi\ie corporal[
F[cut ast[zi 7 noiembrie 1959 ora 15.45 ]n Bucure=ti Republica Popular[ Rom`n[
Noi Boac[ Ctin din MAI, adresa nr. 00843153/7.XI.959 Ministerul Afacerilor Interne
adus de la Jilava din - se ]ncarcereaz[ ]n ]nchisoare ]n interesul U.M. nr. 0123/H
cercet[rilor, arestatul Leu Vasile n[scut la 13.III.1903 ]n comuna Nr. 00240609 din 5 martie 1960
Oancea raionul Gala\i regiunea Gala\i fiul lui Grigore =i Lucre\ia Dosar nr.
de profesie episcop c[s[torit cu - ultimul domiciliu ]n Londra str. C[tre
nr. a mai fost arestat/nu a mai fost arestat de - la data - pentru - Penitenciarul Jilava
Proced`nd la perchezi\ia corporal[ s-a g[sit asupra lui V[ trimitem prin delega\ii no=tri, ]mpreun[ cu dosarul =i
urm[toarele obiecte: una traist[, trei c[m[=i, dou[ ismene, una obiectele ce-i apar\in pe de\inutul Leu Vasile, pentru a fi
pijama complet[, un pantalon pijama, dou[ per. ciorapi, dou[ buc. transferat de c[tre dvs. la locul de deten\ie de unde a fost adus.
c`rpe, dou[ batiste, dou[ buc. s[pun rufe, un s[cule\ mic, un s[cule\ +eful unit[\ii militare
cu diferite c`rpe =i medicamente, una p[tur[. Lt. col^
Drept care am ]ncheiat prezentul proces verbal Secretar
Ofi\er de serviciu^ Plut.^
Am primit obiectele
Magaziner^ MAI
Perchezi\ionat Penitenciarul Jilava
Transferat la - cf. ordinului nr. - din - Biroul eviden\[
Am predat arestatul Nr. 3981 din 8.04.1960
Ofi\er de serviciu^ C[tre
Am predat obiectele Ministerul Afacerilor Interne
328 329
 Dir. general[ a penit. =i coloniilor de munc[ +eful biroului de eviden\[ =i cazier^
Serviciul eviden\[
Rug[m s[ binevoi\i a ne da aprobare de a transfera la Ministerul Afacerilor Interne
penitenciarul de executarea pedepsei pe de\inutul CR Leu Vasile, Direc\ia penitenciare, lag[re =i colonii
n[scut la 13 martie 1903, fiul lui Grigore =i Lucre\ia ce este Penitenciarul Pite=ti
condamnat definitiv la MSV pentru tr[dare prin sentin\a nr. 2417/ Adeverin\[-Caracterizare
1954 de Trib. Militar Teritorial Buc. De\inutul Leu Gr. Vasile, anul na=terii 1903, originea social[
Men\ion[m c[ susnumitul a fost primit prin transferare de burghez, locul na=terii Oancea, c`nd =i de ce instan\[ a fost
la Penit. Pite=ti pentru a fi pus la dispozi\ia MAI 0123/h, pentru condamnat Trib. Militar Bucure=ti ]n baza c[rui art. tr[dare pe
cercet[ri, =i MAI cu adresa nr. 00840609 din 5 martie 1960, ]l termen MSV
depune ]n acest penitenciar cu men\iunea s[ fie transferat la locul Pe timpul de\inerii ]n penitenciare a avut o comportare rea
de de\inere de unde a fost transferat. av`nd la dosar rapoarte de pedepsire - comportare rea fa\[ de
Comandantul unit[\ii personalul penitenciarulu 7 =i 3 zile izolare
Lt. col. Comandantul Penitenciarului
+eful Bir. eviden\[ Semn[tura^
A.C.
Penitenciarul Dej
Penitenciarul Jilava Nr. plicului
Nr. plicului Data 08 februarie 1961Consultat =i g[sit s[n[tos
Data 16.04.1960 Deparazitat
Consultat =i g[sit s[n[tos Medic^
Deparazitat Foaie de transferare
Medic^ (pentru uzul vagoanelor penitenciare)
Foaie de transferare De\inutul CR Leu Gr. Vasile mtr. nr. 3291/1954 de profesiune
(pentru uzul vagoanelor penitenciare) episcop condamnat MSV pentru faptul tr[dare pedeapsa expir[ -
De\inutul Leu Gr. Vasile mtr. nr. 3291/1954 de profesiune se transfer[ la Penitenciarul
episcop condamnat MSV pentru faptul tr[dare, pedeapsa expir[ pentru spitalizare conf. ord. DGPCM nr. 167255/961)
la MSV, se transfer[ la Penitenciarul Pite=ti (pentru executarea Gradul de periculozitate: f periculos CR de supravegheat
pedepsei conf. ord. DGPCM serv. Ev. nr. 33388/60) Numele p[rin\ilor
Gradul de periculozitate : periculos CR numele tat[lui Grigore
Semnalmente: v`rsta 13 martie 1903 Grigore =i Lucre\ia numele mamei Lucre\ia
Semne particulare (semne, cicatrice, tatuaje etc.) nu are I s-a dat hran[ rece pentru zilele: 08-09 februarie 1961
I s-a dat hran[ rece pentru zilele: Comandant
Comandant^ +eful biroului de evid.
330 331
 Ministerul Afacerilor Interne =i greva foamei =i am cerut s[ fiu izolat =i s[ mi se dea h`rtie ceea
Unitatea Penitenciarul Dej ce mi s-a refuzat.
Nr. 1351 Acstea sunt motivele pentru care declar refuzul hranei azi,
din 03 VI 1961 27/7.1962
C[tre V. Leu
Pentenciarul V[c[re=ti
V[ ]naint[m al[turat cererea de\inutului CR Leu Gh. Vasile Republica Popular[ Rom`n[
tichet nr. Ministerul Afacerilor Interne
prin care solicit[ una pereche ochelari Penitenciarul Dej
rug`ndu-v[ s[ binevoi\i a dispune Nr. 01967 din 30 VII 1962
Comandantul unit[\ii Dosar nr.
Referent =ef C[tre
Forma\iunea 0951 Bucure=ti
Serviciul Paz[ =i Regim
Republica Popular[ Rom`n[ Conform Ord. Dv. Nr. 0047500/962 referitor la cazurile de
Ministerul Afacerilor Interne refuzul hranei de c[tre de\inu\i,
Penitenciarul Dej Raport[m:
Nr. 01967 din 27 VII 1962 }n ziua de 25.07.1962 de\inutul CR Leu Vasile, condamnat
Dosar nr. MSV a declarat refuzul hranei pentru motivul c[ este persecutat
C[tre de c[tre o parte din personalul de paz[ pe considerentul c[ ]n ziua
Procuratura Regiunii III-a Militare Cluj de 20.07.1962 cu ocazia perchezi\iei generale a fost scos din
}naint[m al[turat copia declara\iei de refuzul hranei a camer[ ]n timpul c`t s-a efectuat perchezi\ia general[ ]n cadrul
de\iunutului CR Leu Vasile, condamnat MSV sec\iei.
Fa\[ de aceasta rug[m a se lua m[surile cuvenite }n ziua de 30.07.1962 de\inutul a renun\at la refuzul hranei pe
Comandantul Penit. Dej considerentul c[ ]=i d[ seama c[ nu este persecutat de c[tre cadrele
(ss) Cpt. Duma Emilian din paz[.
Cu raportul Nr. 01967 din 27.07.1962 s-a ]naintat declara\ia
Declara\ie de\inutului, Procuraturii Militare Cluj, de ]nceperea refuzului de
Subsemnatul Leu Vasile n[scut ]n com. Oancea jud. Covurlui hran[ iar cu raportul Nr. 1990 din 30.07.1962 s-a ]naintat declara\ia
]n 13 martie 1893 fiul Grigore =i Lucre\ia de\inut CR condamnat de ]ncetarea refuzului de hran[.
MSV declar refuzul hranei, fiindc[, prin patru dovezi concrete am Comandantul Penit. Dej
constatat c[ ]n contra mea se duce o ac\iune de exterminare Cpt. Duma Emilian
camuflat[ de c[tre persoane din administra\ia Penitenciarului Dej.
Men\ionez c[ ]n ziua de 20 iulie am raportat c[ intru ]n refuzul Declara\ie
332 333
 Subsemnatul Vasile Leu de\inut CR cond. MSV p. }.Tr. care ]n Declara\ie
ziua de 20 iul. a.c. am declarat greva foamei, cer`nd s[ se procedeze Subsemnatul Vasile Leu de\inut CR ]n penitenciarul Dej,
la cele legale - ]n ziua de 25 iulie am fost scos la raportul conf. a condamnat MSV p. }. Tr. n[scut ]n com. Oancea, jud. Covurlui, la
or. comd. care mi-a dat h`rtie =i m-a izolat. 13 martie 1893, declar refuzul hranei, deoarece am constatat =i
Ast[zi 30 iulie pe temeiul angajamentului =i cuv`ntului de verificat c[ ]n penitenciarul Dej ]n care m[ aflu se duce o
onoare a D-lui. Comd. c[ nu exist[ o ac\iune de exterminare ac\iune camuflat[ de exterminarea mea fizic[ =i moral[.
oficial[ ]n contra mea - declar c[ renun\ la greva foamei. 27 sept. 1962
V. Leu Vasile Leu
Dej 30 iulie 1962 Pt. conformitate cu originalul
(ss) Secretar A.C. P[una Vasile
De\inutul Leu GH. Vasile a fost mutat din camera nr. 64 ]n
camera nr. 58, la data de 27.09.1962 oraz 10 Declara\ie
+eful Sec\iei nr. III Subsemnatul de\inut Vasile Leu, condamnat MSV p. }. Tr.
(Semn[tura)^ declar: nu primesc s[ fiu hr[nit artificial =i refuz asisten\a =i
alimenta\ia medical[.
Penitenciarul Dej Aceasta ]mi este declara\ia pe care o dau o sus\in =i o semnez.
Nr. 02547/28.IX.1962 Vasile Leu
Procuratura Regiunii Militare Cluj 29.IX.1962
}naint[m al[turat copia declara\iei de refuzul hranei dat[ de
de\inutul CR Vasile Leu ]n data de 27.09 .1962 Copie
Rug[m dispune\i. Declara\ie
Comandantul Penit. Dej Subsemnatul de\inut Vasile Leu, condamnat MSV p. }. Tr.
Maior Duma Emilian declar:
Nu primesc s[ fiu hr[nit artificial =i refuz asisten\a =i alimenta\ia
Declara\ie
medical[.
Subsemnatul Vasile Leu de\inut CR condamnat MSV p. }.
Tr. n[scut ]n com. Oancea, jud. Covurlui, la 13 martie 1893 Aceasta ]mi este declara\ia pe care o dau o sus\in =i o semnez.
declar refuzul hranei deoarece am constatat =i verificat c[ ]n 29.IX.1962
penitenciarul Dej ]n care m[ aflu se duce o ac\iune camuflat[ de Vasile Leu
exterminare a mea fizic[ =i moral[. Pt. conformitate cu originalul
Vasile Leu Secretarul Penit. Dej
27 sept. 1962 (ss) A.C. P[una Vasile

Copie Penitenciarul Dej

334 335
 Nr. 2576/01.X.1962 Comandantul Penit. Dej
Forma\iunea 0951 Bucure=ti (ss) Maior Duma Emilian
Serviciul Paz[ =i Regim
Raport[m: Ministerul Afacerilor Interne
Pe data de 27 septembrie 1962, de\inutul CR Leu Vasile Forma\iunea 0606 Gherla
matr. 3291/54 condamnat MSV pentru ]nalt[ tr[dare de patrie, Verificat
a declarat refuzul hranei, pentru motivul c[ conducerea unit[\ii Procuror militar:
nu a aprobat mutarea lui din camera 58 ]n camera 47 unde s-a (ss) Maior de justi\ie Mure=an Gavril[
cerut s[ fie mutat. Proces verbal
Cu raportul nostru nr. 02547 din 28.09.1962 am raportat =i }ncheiat azi 18 ianuarie 1963
Procuraturii Militare Cluj care supravegheaz[ unitatea noastr[. Noi maior Alexandrescu Dumitru, comandantul forma\iunii
Rug[m dispune\i 0606 Gherla, ]n prezen\a lt. maj. Domocos Iosif delegatul
Comandantul Penit. Dej Raionului MAI Gherla, sub supravegherea direct[ a tov. Mure=an
(ss) Maior Duma Emilian Gavril[ de la Procuratura Militar[ de Regiune Militar[ Cluj,
verific`nd dosarul numitului Leu Gr. Vasile condamnat la MSV
Declara\ie
pentru tr[dare conform art. dec. 199/50 prin sentin\a nr. 2417/
Subsemnatul Leu Gh. Vasile de\inut ]n Penitenciarul Dej
1954 a Trib. Militar Teritorial Bucure=ti, pe baza c[ruia s-a emis
condamnat MSV pentru ]nalt[ tr[dare
mandatul de executarea pedepsei nr. 205/1956, constat[m prin
Renun\ la refuzul de hran[ ce l-am declarat ]n ziua de
prezentul proces verbal c[ susnumitul beneficiaz[ de dispozi\iile
27.09.1962
03.10.1962 art. 7 din Decretul 5/1963 =i urmeaz[ a se transforma pedeapsa ]n
(N.A. Scrisul nu este al s[u, ci numai semn[tura, ceea ce 25 ani MS.
]nseamn[ c[ a fost fie obligat, fie foarte sl[bit dup[ foame.) Drept pentru care am ]ncheiat prezentul proces verbal ]ntr-un
exemplar ce se va anexa la dosarul de penitenciar al condamnatului.
Penitenciarul Dej Comandantul Forma\iunii 0606 Gherla
Nr. 2622/05.X.1962 (ss) Maior Alexandrescu Dumitru
Forma\iunea 0951 Bucure=ti Delegat Raion MAI
Serviciul Paz[ =i Regim (ss) Lt. Maj Domocos Iosif
Urmare raportului nr. 02576 din 01 octombrie 1962, Luat la cuno=tin\[
Raport[m: (ss) V. Leu
Le data de 03.10 1962, de\inutul CR Leu Vasile a renun\at la 19.01.1963
refuzul de hran[, declarat ]n data de 27.09.1962. Republica Popular[ Rom`n[
Cu raportul nostru nr. 2619 din 05.10.1962 am raportat =i Ministerul Afacerilor Eviden\[
Procuraturii Regiunii a III-a Militare Cluj. SE NR. 0404344 din
336 337
 Dosar nr. 113 zile izolare pentru p[strarea de obiecte nepermise, la data de
C[tre Forma\iunea 0606 Gherla 21.06.1958 a fost pedepsit cu 4 zile izolare pentru p[strarea de
Conform adresei 00520800/14-03-1964 a MAI - UM 0123/0 obiecte nepermise, la 25.05.1959 a fost pedepsit cu 5 zile izolare
Bucure=ti, ve\i transfera ]n forma\iunea 9622 Aiud, pe de\. cr Leu pentru nerespectarea regulamentului.
Vasile nsc. 13.03.1903 fiul lui Grigore =i Lucre\ia. Comandant^
Loc\iitor director general^ Data 26.03.1964
+eful serviciului^
Penit. Gherla
Secret Nr. plicului 1792
Ministerul Afacerilor Interne Data 26 martie 1964
Forma\iunea 0606 Gherla Consultat
Nr. 1792 din 26 martie 1964 Deparazitat
C[tre Medic^
Forma\iune 0622 Aiud FOAIE DE TRANSFERARE
}n conformitate cu Ordinul DGPCM SE 040344 din (pentru uzul vagoanelor penitenciare)
25.03.1964, v[ transfer[m ]mpreun[ cu dosarul s[u personal pe De\inutul Leu Vasile Mtr. nr. 32911954 de profesiune episcop
de\inutul CR Leu Vasile nsc. la 13.03.1903, fiul lui Grigore =i condamnat la 25 ani pentru faptul de tr[dare, pedeapsa expir[ la
Lucre\ia. 13 august 1977, se transfer[ la penitenciarul Form. 9622 Aiud
Rug[m confirma\i primirea. pentru conform Ordinului DGPCM nr. SE 040344/1964.
Comandantul Forma\iunii Gradul de periculozitate: s[ fie supravegheat
(ss) Trocaru Petru Semnalmente: V`rsta nsc. 13.03.1903, fiul lui: Grigore -
+eful Biroului eviden\[ Lucre\ia
(ss) a.c. Manoliu Petru Talia, Fruntea Nasul Gura^
B[rbia Fa\a Ochii^
Ministerul Afacerilor Interne P[rul Spr`ncenele Barba^
Direc\ia g-ral[ a peniten. =i a colon. de munc[ Urechea Musta\a^
Locul de de\inere Gherla Semne particulare (Semne, cicatrice, tatuaje etc.)
Adeverin\[-Caracterizare I s-a dat hran[ rece pentru zilele: 27 martie 1964
De\inut Leu Gr. Vasile, n[scut la 13.03.1903 ]n localitatea Comandant^
Oancea, originea social[ burghez[, condamnat de^ - prin sentin\a +eful Biroului de Eviden\[ =i Cazier^
penal[ nr.^ - la^ - pentru^ - ]n baza art.^ - a ]nceput s[ ex- N.B. Aceast[ foaie de transferare se lipe=te pe plicul cu dosarul
ecute pedespsa la data de^ - =i expir[ la data de^ - de\inutului, ]n caz de lips[ sau av`nd datele cerute incomplete,
Execut[ pedeapsa ]n baza mandatului nr.^ - emis de^ - =eful de vagon va refuza primirea de\inu\ilor.
Pe timpul de\inerii La data de 29.02.1957 a fost pedepsit cu 5
338 339
 Formular nr. 5 raionul N. B[lcescu comuna/ora=ul Bucure=ti, strada Gramont nr.
Ministerul Afacerilor Interne 9 bis
Direc\ia g-ral[ a peniten. =i a col. de munc[ Comandant^
Locul de de\inere Aiud +eful Eviden\ei^
Adeverin\[-Caracterizare
De\inutul Leu Gr. Vasile, n[scut la data (anul, luna, ziua) Forma\iunea 0622 Aiud
13.03.1903 ]n comuna^ - raionul^ - regiunea^ - ocupa\ia^ - Declara\ie
originea^ - condamnat la 25 ani MS prin hot[r`rea penal[ nr.^ Subsemnatul Leu Gr. Vasile, domiciliat ]n Bucure=ti raion N.
- din^ - la^ - pentru^ - ]n baza articolului^ B[lcescu, str. Gramont nr. 9 bis
Pedeapsa ]ncepe la data de^ - =i expir[ la data de^ - La punerea mea ]n libertate din penit. Aiud, am luat la cuno=tin\[
Execut[ pedeapsa ]n baza mandatului nr.^ - din^ - emis de^ de faptul c[ nu am voie s[ divulg nimic din cele v[zute =i auzite
A mai fost condamnat pentru^ - de mine ]n leg[tur[ cu locurile de de\inere pe unde am trecut =i
Con\inutul caracteriz[rii: Pe timpul de\inerii a avut o comportare nici despre de\inu\ii r[ma=i ]n locurile de de\inere.
rea fiind pedepsit ]n total cu 24 zile izolare cu regim sever ptr. De asemeni nu voi comunica nimic scris sau verbal rudelor
revolte la adresa cadrelor, nerespectarea programului, p[strare de sau altor persoane despre de\inu\ii r[ma=i ]n locurile de de\inere.
obiecte nepermise. }n cazul c[ nu voi respecta cele ar[tate mai sus, am luat la
Comandant^ cuno=tin\[ de faptul c[ sun pasibil a suporta rigorile legilor RPR.
Data 15.07.1964 Semn[tura:
V. Leu
Form. 0622 Aiud Data 1 august 1964
Nr. 5948 din 01.08.1964
C[tre
... (Eviden\a Operativ[)
V[ facem cunsocut c[ ]n ziua de 01.08.1964 a fost pus ]n
libertate numitul Leu Vasile, fiul lui Grigore =i al Lucre\ia,
n[scut ]n anul 1903 luna 03 ziua 13 ]n comuna Oancea raionul
Gala\i, regiunea Gala\i, profesia episcop
A fost depus la data de 20.08.1952 ]n baza mandatului de
arestare nr. 205/956 emis de TMR 2 M.BUc. fiind condamnat la
25 ani MS prin sentin\a/decizia penal[ nr. 2517/954 a
Tribunalului MT Buc. pentru tr[dare art. D. 199/950.
S/a eliberat fiind gra\iat conf. D. 411/954 al Cons. de Stat al
RPR
A declarat c[-=i va stabili domiciliul ]n regiunea Bucure=ti,
340 341
 Trece la Domnul ]n 1978 scriindu-=i sobru =i convins de
sine ultimul anun\. Acesta apare cu urm[toarele cuvinte:
<Credincio=ii, Familia Leu, anun\[ decesul
Arhiepiscopului Victor Leu, cel ce a fost Arhip[stor al
CAPITOLUL ULTIM Rom`nilor de peste hotare =i al Rom`nilor Ortodoc=i
C{TRE CITITOR Tradi\ionali=ti din \ar[. Singuraticul str[nepot al lui <Mihail
Leu, Pop[ de Tab[r[ al lui +tefan cel Mare>.
Eliberat astfel din temni\[ c`nd ajunsese la ruinarea Protoereul Militar Leu al Cavaleriei Rom`ne, dup[ o
trupeasc[ =i pierderea vederii, cel trecut prin totalitatea via\[ tumultoas[ de 73 ani, ]ncheie lan\ul celor nou[
calvarului organizat cu cinism de p[g`nismul modern, genera\ii de slujitori ai Altarului Rom`nesc, care sunt o
p[streaz[ senin[ =i neprih[nit[ mintea cu care l-a d[ruit pagin[ din via\a =i luptele glorioase ale poporului Rom`n,
Duhul. A=a cum s-a putut vedea =i din aceste acte publicate pagin[ intrat[ ]n patrimoniul Istoriei.
mai la urm[, el este adus pe parcursul deten\iei la mai Retras ]n lini=tea unei M`n[stiri Dreptcredincioase
multe <interogatorii> care, dup[ datele lor calendaristice Rom`ne, unde ]ndeplinindu-i-se ultima sa dorin\[
ar putea corespunde unor ac\iuni diplomatice ale p[m`nteasc[, a fost ]nmorm`ntat cu toate slujbele =i datinile
guvern[rii, cuv`ntul lui put`nd avea greutate ]n tratatativele Ortodoxiei Rom`ne=ti, ca simplu =i resemnat Monah.
cu Ocidentul. Dar tot dup[ aceste acte, re`ntoarcerea lui la
regimul sever de deten\ie, m`r=[viile care ]l fac s[ intre de
mai multe ori ]n greva foamei, multele zile de izolare total[ la
care este supercondamnat =i gradul de <mare periculozitate>
la care este catalogat ]ntotdeauna, demonstreaz[ limpede c[
el a perseverat ]n a refuza orice colaborare.
Acela=i refuz categoric pentru orice colaborare ]l
demonstreaz[ =i dup[ ie=irea din ]nchisoare. I se propun
diferite func\ii ierarhice dar, spre a nu avea datoria
ascult[rii fa\[ de cei care, cu voie sau f[r[ de voie, au fost
martorii t[cu\i ai martiriului tat[lui s[u =i ai ponegririi
sale, ]=i alege o mic[ biseric[ autonom[ de cea oficial[ -
Biserica Rom`nilor Ortodoc=i Tradi\ionali=ti - ]n care
sluje=te f[r[ dependen\[ de ierarhiile vremii. Aceast[ confesiune
ortodox[ ]l alege ]nt`ist[t[tor al ei - chiriarh b[tr`n =i orb,
dar demn =i sigur pe mi=carea sa ]n fa\a altarului, prin cuv`ntul
de la Dumnezeu adresat p`n[ ]n ultima clip[ credincio=ilor.
342 343
 APEL

Funda\ia Episcopul Grigorie Leu face apel pe

COLOFON DE FAMILIE aceast[ cale la to\i cititorii din \ar[ =i str[in[tate
care consider[ c[ pot furniza date sau documente
Am lucrat cu pio=enie la aceast[ carte de ]n plus privind subiectul acestei c[r\i, s[ le trimit[
familie, noi, cei trei urma=i b[rb[te=ti ai la adresa ei din Bd. Dacia nr. 126, Bucure=ti 7026,
episcopilor-martiri, pentru a fi alc[tuit[ ]n fax 40 -1-210.54.11.
]ntregime prin munca =i spiritul nostru. Astfel,
Corneliu Leu a extras din arhive =i a ordonat
aceste texte, Vlad Leu le-a a=ezat pe calcula-
tor =i a f[cut pagina\ia, iar Tudor Leu a
realizat coperta =i forma definitiv[ a c[r\ii,
la anul M`ntuirii 1998, ]n Bucure=ti.

ISBN 973-9025-14-5
Casa de Editur[ =i Tipografie
REALITATEA
anul 2001