ORGANIZAŢIA NONGUVERNAMENTALĂ „TIMIŞOARA-ORAŞ EUROPEAN”

Partea I

1.1. Documentaţia

I. Cerşetoria - fenomen social sau faptă penală?

1. Definiţii:
▪ Din punct de vedere juridic:
Cerşetoria este fapta persoanei care, având capacitatea de a munci, apelează, în
mod repetat la mila publicului, cerând ajutor material. Fapta se pedepseşte cu
închisoarea de la o lună la 3 ani. (art.326 Cod penal)
▪ Din punct de vedere social:
Cerşetoria este acţiunea de a cerşi şi rezultatul ei; strângerea de pomeni ca
mijloc de existenţă; a cere ceva cu stăruinţă; a se înjosi cerând ceva (DEX)
2. Obiectul juridic al infracţiunii de cerşetorie
Obiectul juridic special al acestei infracţiuni îl constituie relaţiile sociale
privind convieţuirea socială, a căror desfăşurare normală este pusă în pericol de
procurarea mijloacelor de trai printr-o activitate parazitară.
Infracţiunea nu are obiect material, deoarece acţiunea făptuitorului nu se
răsfrânge asupra unui obiect material ci asupra unei valori imateriale (procurarea
de mijloace de trai parazitare).
3. Subiecţii infracţiunii de cerşetorie
a. Subiect activ poate fi orice persoană care are capacitatea de a munci. În
cazul în care persoana care apelează la mila publicului nu are
capacitatea de a munci şi nici posibilităţi de întreţinere, fapta nu
constituie infracţiune. Faţă de o asemenea persoană se impune luarea
unei măsuri de ocrotire socială.
Participaţia este posibilă dar numai sub forma instigării şi complicităţii,
coautoratul nu este posibil, deoarece este o infracţiune ce se comite în persoană
proprie. În practică, cerşetoria este una dintre infracţiunile care dau loc, în mod

COMBATEREA FENOMENULUI CERŞETORIEI ÎN TIMIŞOARA

ORGANIZAŢIA NONGUVERNAMENTALĂ „TIMIŞOARA-ORAŞ EUROPEAN”

frecvent, la participaţie improprie, concretizată în cazurile în care minori (fie

datorită vârstei, fie lipsei de discernământ, nu răspund penal) sunt determinaţi să
cerşească pentru a crea venituri unor persoane capabile de muncă. Dacă
determinarea se referă la apelarea în mod repetat le mila publică, fapta constituie
instigare la cerşetorie. Instigatorul sau complicele trebuie, de asemenea, să aibă
capacitatea de a munci.
b. Subiectul pasiv principal este statul.
4. Conţinutul infracţiunii
A. Latura obiectivă
a. Elementul material al laturii obiective se caracterizează prin acţiunea
de a apela la mila publicului. Apelarea la mila publicului trebuie să se
concretizeze în cererea de ajutor material. De aici rezultă că fără o cerere
explicită sau implicită adresată unor persoane fapta nu are relevanţă penală. Cel
ce acceptă daruri fără a fi cerut, nu săvârşeşte infracţiunea de cerşetorie. Cererea
se poate face prin orice mijloace prin viu grai, prin scrisori, prin anunţuri
oficiale, prin gesturi, (întinderea mâinii, înfăţişarea în mod ostentativ a unei
infirmităţi aparente, situaţii frecvent întâlnite în practică etc.) şi prin orice alte
mijloace care reprezintă solicitarea unui ajutor.
Apelarea la mila publicului vizează publicul în general, masa
nedeterminată de persoane către care se îndreaptă făptuitorul. De aceea dacă o
persoană se adresează unor cunoscuţi, unor prieteni ori rude, cerându-le ajutor
material, aceasta nu constituie infracţiunea de cerşetorie.
b. Cerinţa esenţială constă în repetarea acţiunii. Această cerinţă face ca
cerşetoria să apară ca o infracţiune de obicei. Precizarea se impune deoarece în
cazul infracţiunilor de obicei, repetarea actelor fiind un element al conţinutului
infracţiunii, nu se va putea face aplicarea dispoziţiilor referitoare la infracţiunea
continuată oricâte acţiuni de apelare la mila publicului s-au săvârşit.

COMBATEREA FENOMENULUI CERŞETORIEI ÎN TIMIŞOARA 3

ORGANIZAŢIA NONGUVERNAMENTALĂ „TIMIŞOARA-ORAŞ EUROPEAN”

O cerere izolată de ajutor nu constituie infracţiune. Instigatorul sau

complicele trebuie să participe la acţiuni repetate de solicitare de ajutor.
Repetarea trebuie făcută în aşa fel încât să rezulte tendinţa făptuitorului de
a-şi face din cerşetorie o sursă de câştig sau principala sursă de câştig. Deci nu
este vorba de o simplă apelare de două ori sau mai multe ori la mila unor
persoane, ci de repetare în sensul unei obişnuinţe pentru procurarea celor
necesare traiului, fără muncă. De exemplu, dacă în decurs de câteva ore un
individ apelează la mila diferitelor persoane, simulând o infirmitate pentru a-şi
procura bani pe care-i cheltuieşte pe băutură, fapta sa nu constituie infracţiune.
În schimb, dacă repetă aceste acte şi în zilele următoare, fapta sa constituie
infracţiune.
c. Urmarea imediată constă în crearea unei stări de pericol pentru relaţiile
sociale rezultând din însăşi săvârşirea acţiunii incriminate.
d. Legătura de cauzalitate. Între acţiunea făptuitorului şi urmarea
imediată trebuie să existe o legătură de cauzalitate, aceasta rezultând chiar din
săvârşirea faptei. Legea nu cere condiţii speciale de loc sau timp pentru existenţa
infracţiunii.
B. Latura subiectivă constă în intenţie. Subiectul infracţiunii îşi dă seama că
are capacitatea de a munci şi urmăreşte totuşi să-şi procure câştiguri
materiale, exploatând sentimentul de milă al publicului.
5. Forme. Modalităţi. Sancţiuni
A. Forme. Actele preparatorii şi tentativa, deşi posibile, nu se pedepsesc.
Consumarea infracţiunii are loc în momentul în care s-a realizat, prin
repetare, un număr suficient de acte din care să rezulte tendinţa
făptuitorului de a face din cerşetorie o sursă de câştig.
B. Modalităţi. În cazul acestei infracţiuni nu există decât o modalitate
descrisă de lege în varianta tipică a infracţiunii. Acesteia poate să-i
corespundă o varietate de modalităţi faptice în raport de exemplu: pe

COMBATEREA FENOMENULUI CERŞETORIEI ÎN TIMIŞOARA 4

ORGANIZAŢIA NONGUVERNAMENTALĂ „TIMIŞOARA-ORAŞ EUROPEAN”

perioada de timp a activităţii infracţionale, de locul de unde se practică

cerşetoria etc.
C. Sancţiuni. Sancţiunea este închisoarea de la o lună la 3 ani.
II. Evoluţia fenomenului “copiii străzii”. Cauze, amploare,
evoluţia legislaţiei în domeniu
DGASPC (Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului):
“Înainte de 1990 se ştie ca numărul copiilor strazii era mult mai mic, chiar daca
ei erau tinuti cu forta în anumite centre. De asemenea învatamântul era
obligatoriu; daca copiii nu se prezentau la şcoala intervenea politia politica.
Parintii erau obligati sa-şi trimita copiii la şcoala. Dupa 1990, aceste restrictii au
încetat, fenomenul a început sa se extinda în mod îngrijorator. Dupa 1990
fenomenul a explodat pur şi simplu. La aceasta situatie cred ca a contribuit şi
Vestul care ne-a aratat foarte multe lucruri – prostitutie, trafic de carne vie,
adoptii ilegale etc."
ONG: " Evolutia fenomenului este ascendenta. Înainte de 90 – se muncea
la câmp, cu animalele, dar la oraş copiii nu munceau datorita sistemului
legislativ – legislatia muncii era destul de îngraditoare, locuri de munca erau
destul de putine şi tocmai de aceea de multe ori era prelungita perioada de
şcolarizare, nu exista munca la negru pentru ca nu existau patroni, deci capitalul
privat nu exista." Toate grupele de vârsta sunt reprezentate în strada.
DGASPC: “Directiile pentru Protectia Copilului au fost înfiintate în 1997
şi a fost necesara o perioada de acomodare pentru toti, pâna ne-am dumirit ce
sunt copiii strazii, surse de finantare pentru acest gen de programe. Mai sunt şi
alte aspecte – poti lucra cu copiii strazii care au stat în strada, 1-2 luni, chiar 1
an, dar cu ceilalti, şansele sunt foarte reduse, sunt pierduti. Noi nu am avut nici
un caz de reuşita la copiii cu sedere mai mare de 1 an pe strada. De ce? Pentru
ca, pe de alta parte, copiii refuza regulile dintr-un centru şi, pe de alta parte, nu
exista servicii reale destinate acestei categorii de copii, axate pe nevoile lor."

COMBATEREA FENOMENULUI CERŞETORIEI ÎN TIMIŞOARA 5

ORGANIZAŢIA NONGUVERNAMENTALĂ „TIMIŞOARA-ORAŞ EUROPEAN”

Pâna în anul 1995, informatiile privind fenomenul erau indirecte,

informatii preluate din presa, noi nu aveam contact direct cu copiii strazii. Am
aflat ca aceşti copii exista, la un moment dat s-a pronuntat cuvântul fenomen,
ceea ce însemna o modificare cantitativa ascendenta. Am aflat ca exista oameni
care merg în strada, care vorbesc cu aceşti copii, de la ONG-uri, lucru care mi s-
a parut nemaipomenit, inedit. Dupa 1995, începeam sa întelegem fenomenul.
Modificari exista în structura fenomenului – numarul copiilor strazii s-ar
fi înmultit daca progresiv nu ar fi crescut si numarul ONG-urilor care aveau
programe destinate lor şi astfel au fost preluata o parte din ei.
Calitativ – exista şi aici modificari. "Pe de o parte, primii care au ajuns în
strada, erau copii, ei au devenit tineri şi lideri de grup. Şi-au format un mod de
viata şi un mod de a conduce grupul bazat pe experienta directa din strada. E
clar ca a survenit o modificare într-un grup în care un copil care a fost abuzat în
strada a devenit lider şi are un alt punct de vedere. Când a aparut fenomenul, toti
erau copii şi nu existau grupuri şi lideri."
III. Cadrul legislativ referitor la copiii fără adăpost şi copiii
care muncesc
DGASPC: În plan legislativ exista prevederi foarte largi referitoare la
categoria copiilor aflati în dificultate, fara a exista un capitol special pentru
copiii fara adapost, ceea ce, pe de o parte, este foarte bine, pentru ca lasa loc de
interpretare a legii în beneficiul copiilor (noi ne folosim foarte des de articolul 2
din Legea 108 prin care este stipulata necesitatea respectarii interesului superior
al copilului), dar, pe de alta parte, este negativ ca în aceasta lege nu este
mentionat faptul ca în categoria copiilor aflati în dificultate intra si copiii strazii.
Ar trebui separate problemele, în sensul ca nu pot fi aplicate aceleasi masuri
pentru copiii cu abandon sau deviante comportamentale si pentru copiii strazii;
ei au alte probleme, astfel încât ar trebui concepute alte masuri de ocrotire.

COMBATEREA FENOMENULUI CERŞETORIEI ÎN TIMIŞOARA 6

ORGANIZAŢIA NONGUVERNAMENTALĂ „TIMIŞOARA-ORAŞ EUROPEAN”

ONG: "Problema este ca nu avem mijloacele necesare pentru a-i scoate pe

acesti copii din strada: nu avem un Centru de Consiliere, pentru rezidenta,
pentru program de scoala, etc. Nu avem oameni pregatiti pentru asa ceva, nu
avem masini, nu avem mijloace de informare."
DGASPC: DGASPC -urile (unele dintre ele) au zis: "Hai sa facem si noi
ceva ca ONG-urile au tot facut si noi nimic", si atunci am demarat niste proiecte
pe copiii strazii împreuna cu ONG-urile si ne-am înfiintat si noi Servicii
Stradale. Am format o echipa de 4 oameni pentru copiii strazii, dar nu avem o
masina pentru cazuri de urgenta, nu ni s-au aprobat posturi de psihologi. Din
pacate problema copiilor este o problema de politica, nu este posibil ca în
aceasta problema sa intervina structuri politice care sa dicteze. Chiar au fost
folositi copiii din Centrele de Plasament în campaniile electorale."
IV. Formele grave de munca a copilului
DGASPC: "Din punct de vedere al muncii, nu prea munceau, ci doar
cerseau pentru ca oamenii erau usor influentabili si aveau dare de mâna mai
mare. Consider ca cersitul nu este o munca."
ONG: "Cersitul este o munca, atunci când
esti nevoit sa stai 12 ore în soare, în locuri
aglomerate si cu pericol de accidente, este o
munca."
DGASPC: "Atâta timp cât nu exista un program de lucru fix, o norma
fixa, o suma de bani, nu consider ca este o munca. Nu este nici macar o munca
liber profesionista."
DGASPC: Faptul ca banii au fost din ce în ce mai putini a alimentat si
fenomenul fugii în strada, a marit si numarul copiilor rezidenti în mediul stradal,
dar si numarul copiilor care muncesc pe timpul zilei, si care se întorc seara în
familie. A alimentat si numarul familiilor din strada. Aspectul economic
primeaza.

COMBATEREA FENOMENULUI CERŞETORIEI ÎN TIMIŞOARA 7

ORGANIZAŢIA NONGUVERNAMENTALĂ „TIMIŞOARA-ORAŞ EUROPEAN”

ONG: "Multi dintre acesti copii traiesc în strada prin furt, mult mai
frecvent decât înainte când traiau din cersit. Oamenii au
început sa le dea din ce în ce mai putini bani, pe de o
parte, ca nu au mai avut, pe de alta parte, ca s-au obisnuit
cu fenomenul. A fost si o campanie mediatica vis-a-vis
de fundatii si oamenii au început sa se revolte – De ce
sunt atâtea fundatii si totusi copiii astia sunt în strada si
cersesc? Lumea a ajuns astfel la o respingere totala a
acestor copii sau mai bine zis la o indiferenta totala."

DGASPC: "Foarte rar le mai dau bani, astfel încât unii dintre ei s-au
orientat catre furt, si o mica parte, catre un loc de munca propriu-zis (5%). De ce
nu reusesc sa-si gaseasca un loc de munca stabil? Pentru ca nu au haine, hrana
asigurata, dar în primul rând, nu au un loc unde sa doarma, un domiciliu stabil,
nu au acte, deci nu prezinta nici o garantie pentru angajator. Nu mai vorbim de
faptul ca multi angajatori profita si îi "angajeaza" pentru 1-2 saptamâni, o luna,
dupa care invoca lipsa actelor sau a domiciliului si îi dau afara fara sa îi
plateasca."
Carti de munca au foarte putini dintre copiii care muncesc si au vârsta
legala pentru a munci.
ONG: "Eu am întâlnit 10 cazuri de tineri ai strazii cu carte de munca, dar
este foarte adevarat ca aceste carti de munca erau facute de diverse fundatii,
tinerii asistati în trecut la aceste fundatii, erau angajati pe posturi de bucatari,
infirmieri, etc. Nu consider ca este un lucru bun pentru societate, în ansamblul
ei, aceasta atitudine reflecta neîncrederea fata de acesti copii."
Inegalitatea sanselor primeaza.
Noile reglementari, mai ales ale Politiei si Guvernului (Programul "Din
nou acasa", care este aberant) a facut ca numarul copiilor din strada sa scada. Ei

COMBATEREA FENOMENULUI CERŞETORIEI ÎN TIMIŞOARA 8

ORGANIZAŢIA NONGUVERNAMENTALĂ „TIMIŞOARA-ORAŞ EUROPEAN”

sunt dusi fortat acasa, la domiciliile parintilor, în speranta ca serviciile publice

locale vor gasi o solutie, dar ei se reîntorc în strada cu primul tren.
DGASPC: "Noi am procedat altfel, la DPC 6, în momentul în care
identificam copii care munceau ziua în strada, împreuna cu Politia ne deplasam
la domiciliul parintilor si îi puneam pe acestia sa semneze o foaie în care erau
precizate sanctiunile legale, din Codul Penal, si astfel îi speriam, pentru ca la noi
la români functioneaza foarte bine acest tip de sperietoare. E adevarat ca aceste
sanctiuni nu se aplica, dar ele exista acolo pe hârtie, cu amenzi de pâna la
50.000.000 lei. Cert e ca astfel pe unii dintre acesti copii nu i-am mai întâlnit pe
strada."
ONG: Exista o evolutie si, din acest punct de
vedere, s-a început de la cersetorie (imediat dupa
1990) si s-a ajuns la munca grea – muncitori
necalificati pe santiere de constructii, încarcatori-
descarcatori, munca necalificata în piete, la
magazine, prostitutie, etc.
Efecte nocive: în primul rând, în plan somatic (boli, accidente, uzura
prematura a organismului, etc.) si, în al doilea rând, în plan psihologic. Dar
trebuie facuta o diferentiere între copiii rezidenti în mediul stradal care muncesc
si copiii care muncesc pe timpul zilei si seara se reîntorc în familie. A doua
categorie – se remarca o crestere a numarului acestora. În ceea ce priveste prima
categorie – numarul acestora a scazut
DGASPC: "Daca identificam un copil care munceste în strada, legea ne
permite sa intervenim, sa aplicam sanctiuni asupra familiei." Trebuie educata
familia si comunitatea. Trebuie facut ceva la nivel macrosocial care sa se
concretizeze într-o buna colaborare între sectorul guvernamental si cel
neguvernamental.

COMBATEREA FENOMENULUI CERŞETORIEI ÎN TIMIŞOARA 9

ORGANIZAŢIA NONGUVERNAMENTALĂ „TIMIŞOARA-ORAŞ EUROPEAN”

Industrializarea si urbanizarea din perioada comunista au determinat

perpetuarea modelului familial în care copiii muncesc de mici pentru obtinerea
unor venituri – la tara copiii erau si sunt trimisi de parinti de mici la munca
câmpului, cu animalele, etc.
ONG: "Nu exista metode de a aduce familiile ce provin din mediul rural
înapoi, desi li se ofera aceasta posibilitate." Pentru prostitutie, o jumatate din
câstig revine fetelor care se prostitueaza, o jumatate pestilor – conform
relatarilor fetelor. La firmele de constructii exista o problema – copiii si tinerii
nu primesc banii care li se cuvin, se inventeaza motive pentru a fi dati afara si a
nu fi platiti. La celelalte tipuri de munci, în general se respecta obligatiile,
copiii/tinerii fiind platiti asa cum li s-a promis.
Analiză statistică a activităţiilor copiilor străzii

COMBATEREA FENOMENULUI CERŞETORIEI ÎN TIMIŞOARA 10

ORGANIZAŢIA NONGUVERNAMENTALĂ „TIMIŞOARA-ORAŞ EUROPEAN”

V. Riscurile pe care le are munca la copii:

▪ Dupa mai multe tentative esuate în care copilul nu este platit
conform obligatiilor, acesta sa considere ca nu mai are nici un rost
sa mai încerce sa munceasca si sa recurga la mijloace ilicite – furt,
tâlharii, etc;
▪ De accidente – copilul nu are asigurare medicala, nu are acte,
medic de familie si i se poate refuza spitalizarea;
▪ Amenzi –se impută daunele provocate;
▪ Risc de îmbolnăvire – munca grea.
VI. Soluţii posibile de eliminare a muncii copiilor;
monitorizarea si coordonarea activităţilor:
Armonizarea si corelarea demersurilor autoritatilor si ONG-urilor în
prevenirea si interventia în cazurile copiilor care muncesc.
DGASPC: "Consideram ca ONG-urile si DPC-urile trebuie sa faca ceva
împreuna pentru acesti copii, trebuie elaborate programe comune de
monitorizare, evaluare a situatiei copiilor care muncesc."
ONG: "Trebuie sa identificam cauzele, sa avem studii despre acest
fenomen si apoi sa ne propunem programe de interventie comune. Comunitatile
locale trebuie sa fie implicate si ele, trebuie sa schimbam mentalitatile prin
campanii de informare bine făcute, de specialişti."

În ce consta ajutorul de care au nevoie?

COMBATEREA FENOMENULUI CERŞETORIEI ÎN TIMIŞOARA 11

ORGANIZAŢIA NONGUVERNAMENTALĂ „TIMIŞOARA-ORAŞ EUROPEAN”

Organizaţiile si organismele sociale sunt singurele in masura sa le ofere

altemativa de care au nevoie in a depasi situatia actuala. A le oferi bani prin
masuri individuale si sporadice, nu reprezinta o masura viabila ci aparenta.
Aceste actiuni conduc in mod direct si inevitabil la mentinerea acestei situatii
nedorite si, drept rezultat, la încurajarea fenomenului.

NU ACESTA ESTE AJUTORUL DE CARE AU NEVOIE!

ATENŢIE: Nu trebuie sa condamnam persoanele, ci fenomenul a cărui
amploare prezintă pericol social şi sa ne implicam cu toţii in diminuarea sa
prin a ajuta organismele abilitate sa le ofere sprijin real.

VII. Cercetare empirică

1. Obiectivele cercetării:
◘ Obiectivul general: Analiza atitudinii cetăţenilor Timişoarei faţă de
cerşetori şi cerşetorie
◘ Obiective specifice:
→ Relevarea gradului în care cetăţenii Timişoarei încurajează cerşetoria
→ Stabilirea motivaţiei cetăţenilor care încurajează fenomenul cerşetoriei
2. Ipotezele cercetării
◘ Ipoteza generală: Sensibilizarea cetăţenilor cu privire la cerşetorie
contribuie la reducerea acestui fenomen

COMBATEREA FENOMENULUI CERŞETORIEI ÎN TIMIŞOARA 12

ORGANIZAŢIA NONGUVERNAMENTALĂ „TIMIŞOARA-ORAŞ EUROPEAN”

◘ Ipotezele de lucru:
→ Dacă cetăţenii încurajează cerşetoria, atunci este necesară sensibilizarea
lor pentru descurajarea cerşetorilor
→ Dacă cetăţenii sunt conştienţi de rolul lor în descurajarea cerşetorilor,
atunci organismele abilitate trebuie să valorifice această sursă cognitiv-
motivaţională
3. Chestionarul
Chestionarul cu tema: ”Fenomenul cerşetoriei privit de cetăţeni”
urmăreşte gradul în care este încurajat acest fenomen în Timişoara şi impactul
acestuia în rândul cetăţenilor cu vârste cuprinse între 14 şi 54 ani.
Vă rugăm să răspundeţi la toate întrebările, chiar dacă uneori vă va fi greu
să vă decideţi. Vă asigurăm că în acest chestionar nu există răspunsuri bune sau
rele. Răspunsurile sunt confidenţiale. Timpul efectiv de lucru este de 5-10
minute.
1.Oferiţi bani cerşetorilor întâlniţi pe străzi sau în locurile publice?
a) DA
b) NU
c) CÂTEODATĂ
2. Dacă „da”, argumentaţi motivele pentru care le oferiţi bani:
....................................................................................
3. Consideraţi că e necesară descurajarea fenomenului de cerşetorie?
a) DA
b) NU
4. De cine consideraţi că ţine descurajarea fenomenului de cerşetorie?
a) Instituţiile de stat (de ex. Primăria, Poliţia, Judecătoria etc.)
b) Cetăţenii
c) Altele. Enumeraţi: …………………………………………
5. Care este contribuţia cetăţeanului în încurajarea cerşetoriei?

COMBATEREA FENOMENULUI CERŞETORIEI ÎN TIMIŞOARA 13

ORGANIZAŢIA NONGUVERNAMENTALĂ „TIMIŞOARA-ORAŞ EUROPEAN”

a) foarte mare
b) mare (dar nu singura)
c) nici una

4. Analiza datelor
Întrebarea nr.1

Oferiti bani cersetorilor intalniti pe strazi sau in alte

locuri?

64% ofera bani

nu ofera
uneori

16%

20%

Dintre subiecţii chestionaţi, 64% au declarat că oferă uneori bani

cerşetorilor pe care îi întâlnesc, în timp ce doar 16% oferă permanent aceşti
bani. Un procent de 20% recunoaşte că nu au dat niciodată bani cerşetorilor.
Dacă analizăm repartiţia acestei variabile în funcţie de sex, se observă că
femeile au un comportament mai altruist, însă diferenţele nu sunt semnificative.

Oferiti bani cersetorilor intalniti pe strazi sau in alte locuri?

17,5% nu ofera
feminin 82,5%
ofera
23,75%
m asculin 76,25%

0 20 40 60 80 100 120

Întrebarea nr.2

COMBATEREA FENOMENULUI CERŞETORIEI ÎN TIMIŞOARA 14

ORGANIZAŢIA NONGUVERNAMENTALĂ „TIMIŞOARA-ORAŞ EUROPEAN”

Argumentati motivele pentru care oferiti acesti bani?

17% din com pasiune

3%
7% din dorinta de a scapa de
insistente
de team a de a nu fi agresat

alte m otive
73%

Întrebarea nr.3

Considerati ca e necesara descurajarea fenomenului de

cersetorie?

73,3%
200

150
da
100 nu

16,9%
50

Întrebarea nr.4

COMBATEREA FENOMENULUI CERŞETORIEI ÎN TIMIŞOARA 15

ORGANIZAŢIA NONGUVERNAMENTALĂ „TIMIŞOARA-ORAŞ EUROPEAN”

De cine considerati ca tine descurajarea fenomenului de

cersetorie?

32%

5%
institutiile de stat
cetatenii
altele

63%

Întrebarea nr.5

Care este contributia cetateanului in incurajarea cersetoriei?

62% 9%

foarte m are
m are
nici una

29%

COMBATEREA FENOMENULUI CERŞETORIEI ÎN TIMIŞOARA 16