Teste Psihologie

TEST 1
1. În funcţie de mecanismele interne prin care se realizează,

imaginaţia cuprinde niveluri funcţionale, printre care:
a. nivelul fanteziei;
b. nivelul reveriei;
c. nivelul ideal-fantastic;
d. imaginaţia reproductivă.
2. Care dintre următorii termeni are statut de derivat şi

subordonat celorlalţi doi:
a. comunicarea;
b. limba;
c. limbajul;
d. nici unul.
3. Printre particularităţile dinamicii activităţii bazate pe

excitaţia şi inhibiţia
proceselor nervoase superioare întâlnim:
a. indicele impulsivităţii;
b. intensitatea fenomenelor psihice;
c. capacitatea de relaţionare interumană;
d. frecvenţa reacţiilor psihice.
4. Răspunsul primordial al omului la stimulii externi este:
a. senzorial;
b. perceptiv;
c. emoţional;
d. cognitiv.
5. Interpretarea naturii şi locului motivaţiei în SPU are la baza

principiul:
a. internalist-determinist;
b. externalist-determinist;
c. interacţiunii circulare subiect-mediu;
d. activismului intern.
6. Dintre verigile sistemului de comunicare, cea care mijloceşte

ajungerea mesajului la destinaţie este:
a. emiţătorul;
b. canalul;
c. semnalul;
d. codul.
7. Dintre operaţiile gândirii fac parte:

a. transformările;
b. conţinutul comportamental;
c. clasele;
d. evaluarea.
8. Reactualizarea planurilor ce vor fi realizate în viitor
defineşte următoare
caracteristică a memoriei:
a. diversitatea;
b. eterogenitatea;
c. implicarea în prezent;
d. dimensiunea prospectivă.
9. Printre cele trei laturi ale informaţiei se numără:

a. latura semantică;
b. latura instrumentală;
c. latura univocă;
d. latura calitativă.
10. Refularea este procesul de:

a. împingere în inconştient a unui conţinut motivaţional;
b. a unui conţinut motivaţional neplăcut;
c. stopare din conştiinţă a dorinţelor care nu pot fi satisfăcute;
d. limitare a satisfacerii unei trebuinţe;
e. stopare a satisfacerii unei trebuinţe.
11. În funcţie de durată, formele memoriei se împart în:

a. voluntară şi involuntară;
b. mecanică şi logică;
c. senzorială şi de lungă durată;
d. fidelă şi completă.
12. În sens larg, termenul de caracter este sinonim cu:
a. aptitudini;
b. fire;
c. temperament;
d. personalitate.
13. Dintre produsele gândirii fac parte:

a. memoriile;
b. relaţiile;
c. comportamentele;
d. cuvintele.
14.Dintre parametrii folosiţi pentru investigarea şi evaluarea

nivelului de dezvoltare şi eficienţă a memoriei face parte:
a. contextualitatea;
b. fidelitatea;
c. selectivitatea;
d. mijlocirea.
15. De regulă extravertiţii se întâlnesc printre:

a. actori;
b. vânzători;
c. politicieni;
d. profesori;
e. copii.
16. Menţinerea timp îndelungat a efortului caracterizează:
a. perseverenţa;
b. tăria şi fermitatea;
c. independenţa şi iniţiativa;
d. autocontrolul.
17. Conştiinţa de sine se formează la:

a. vârsta de 3 ani;
b. vârsta de 6 ani;
c. pubertate;
d. adolescenţă.
18. Manifestările temperamentale caracterizează:

a. limbajul şi gândirea;
b. motivaţia şi afectivitatea;
c. voinţa şi atenţia;
d. întreaga personalitate.
19. Imaginea de sine, în cadrul sistemului de personalitate, aparţine:

a. subsistemului instrumental;
b. subsistemului perceptiv;
c. subsistemului de orientare şi proiecţie;
d. subsistemului de comunicare şi relaţionare.
20. Comunicarea se poate analiza şi evalua după unul dintre

următorii indicatori:
a. latura cantitativă;
b. latura calitativă;
c. promptitudine;
d. limbă.
21. Pentru a învăţa mai uşor şi mai bine, intensitatea

impulsului motivaţional
trebui să fie:
a. foarte mare;
b. foarte s1abă;
c. moderată;
d. dublată de afectivitate.
22. Funcţia reglatoare a afectivităţii în raport cu activitatea

intervine în momentul:
a. final;
b. de proiectare;
c. de sistematizare;
d. de organizare.
23. Mecanismul atenţiei îndep1ineşte rolul de:

a. activare centralizată;
b. selectare şi combinare;
c. filtrare şi activare;
d. activare focalizată.
24. Deprinderea devine abilitate în:
a. faza învăţării analitice;
b. faza articulării şi sistematizării;
c. faza perfecţionării şi desăvârşirii;
d. faza automatizării.
25. Definiţia ,,un sistem de semne şi reguli logico-gramaticale

elaborat istoric ce serveşte ca instrument de codificare şi
transmitere a informaţiei procesul real al comunicării" este a:
a. limbii;
b. limbajului;
c. semnalului;
d. semanticii.
26. Aptitudinile muzicale cuprind componente ale:

a. memoriei;
b. voinţei;
c. imaginaţiei;
d. motivaţiei.
27. Respectul faţă de ceilalţi reprezintă o atitudine:

a. faţă de sine;
b. fată de activitate;
c. faţă de muncă;
d. faţă de societate.
28. După traiectoria pe care o urmează procesul gândirii
raţionamentul ia trei forme, printre care:
a. inductivă;
b. productivă;
c. de desemnare;
d. de decizie.
29. Când un individ mănâncă tot timpul:

a. starea obiectivă de necesitate se menţine permanent;
b. starea subiectivă de necesitate nu se manifestă;
c. starea de necesitate obiectivă a fost satisfăcută şi cea subiectivă
continuă;
d. starea obiectivă de necesitate nu s-a produs.
30. Teoria activistă a formării deprinderilor este reprezentată

de:
a. R. Descartes;
b. A. Comte;
c. Aristotel;
d. Platon.
31. Printre trăsăturile proceselor afective, întâlnim:

a. convertibilitatea;
b. tăria;
c. ritmul;
d. perseverenţa.
32. Funcţia limbajului prin care formulele verbale pot
substitui, în anumite situaţii, obiecte, fenomene şi relaţii
concrete este funcţia:
a. de comunicare;
b. de reprezentare;
c. dialectică;
d. expresivă.
33. Psihologul Jean Piaget a identificat printre stadiile

dezvoltării intelectului
inteligenţa:
a. operatorie concretă;
b. logico-matematică;
c. naturală;
d. orientării spaţiale.
34. Sentimentul dreptăţii reprezintă un sentiment:

a. social;
b. moral;
c. al adevărului;
d. estetic.
35. Curba uitării a fost trasată, în urma experimentelor, de către:

a. Ebbinghaus;
b. Freud;
c. Piaget;
d. Allport.
36. Distraţii se întâlnesc mai mult printre:

a. oameni de ştiinţă;
b. copii;
c. artişti;
d. oameni în vârstă.
37. Locul central ocupat de gândire în SPU constă în faptul că:

a. reglează comportamentul;
b. asigură adaptarea la mediu;
c. integrează informaţiile venite din mediul intern şi extern;
d. funcţiile conştiinţei îşi găsesc expresia în dinamica gândirii.
38. Factorul G cuprinde, printre alţi factori:

a. memoria;
b. afectivitatea;
c. atenţia;
d. voinţa.
39. Sentimentul Eului este, după Ribot:

a. emoţie inferioară;
b. emoţie superioară;
c. emoţie primară;
d. emoţie complexă.
40. Orice problemă are o latură:
a. generală şi particulară;
b. obiectivă şi subiectivă;
c. simplă şi complexă;
d. concretă şi abstractă.
41. Printre funcţiile motivaţiei întâlnim:

a. funcţia de reglare a conduitei;
b. funcţia de susţinere-potenţare;
c. funcţia de optimizare a efortului;
d. funcţia de restabilire a echilibrului biologic şi psihic.
42. Cele doua forme ale operaţiilor instrumentale ale gândirii

sunt:
a. generalizarea şi abstractizarea;
b. algoritmica şi euristica;
c. concretizarea şi abstractizarea;
d. analiza şi sinteza.
43. Tipul temperamental somatoton se caracterizează prin:

a. nevoia de somn;
b. plăcerea relaxării;
c. plăcerea de a munci;
d. agresivitate.
44. Voinţa este un proces psihic complex prin intermediul
căruia omul:
a. încheie o acţiune;
b. se abţine de la o acţiune;
c. reactualizează un act;
d. relatează o acţiune.
45. În funcţie de poziţia motivului în raport cu activitatea,

formele motivaţiei se împart în:
a. intrinsecă şi extrinsecă;
b. înnăscută şi dobândită;
c. primară şi secundară;
d. simplă şi complexă.
TEST 2
1. După posibilitatea reală de satisfacere a stărilor de

necesitate, există:
a. stări motivaţionale imposibil de satisfăcut;
b. stări de motivaţie satisfăcute continuu;
c. stări motivaţionale satisfăcute intermitent;
d. stări motivaţionale nerelevante.
2. Comunicarea se defineşte ca fiind o relaţie de schimb:
a. de mărfuri;
b. de obiecte;
c. de experienţă;
d. de informaţie.
3. Afectivitatea este condiţionată de:

a. deficitul de informaţie despre stimul;
b. surplusul de informaţie despre stimul;
c. cantitatea optima de informaţie despre stimul;
d. diversitatea informaţiilor despre stimul.
4. Teoria determinismului supraindividual consideră că voinţa este:

a. o forţă spirituală în sine;
b. modalitatea de a depăşi orice obstacol;
c. determinată de personalitatea fiecăruia;
d. un instrument subordonat destinului.
5. În funcţie de gradul de structurare există:

a. trebuinţe biologice şi fiziologice;
b. de cunoaştere;
c. interne şi externe;
d. simple şi complexe.

a. latura statistico-matematică;
b. latura fizică;
c. latura calitativă;
d. latura socială.
7. Imaginaţia reproductivă se realizează prin obţinerea unor

imagini care:
a. îşi au corespondenţa în memorie;
b. îşi au corespondenţa în conţinuturile învăţate;
c. îşi au corespondenţa în experienţa anterioară a individului;
d. îşi au corespondenţa în trăiri anterioare ale subiectului.

a. sistemele;
b. unităţile;
c. memoria;
d. conţinutul semantic.
9. Eterogenitatea ca trăsătură a memoriei se referă la:

a. legătura ei cu alte procese psihice;
b. legătura ei cu operaţiile gândirii;
c. dimensiunea prospectivă;
d. diversitatea tipurilor de informaţii.
10. Lapsusurile reprezintă reacţii ,,aberante" produse de:

a. neselectarea comportamentului de satisfacere;
b. nesemnalizarea conexiunii inverse la blocul de comandă conştient;
c. neconştientizarea motivului;
d. neprelucrarea semnalelor în blocul de comandă conştient.
11.Funcţia limbajului care constă în asigurarea transmiterii

informaţiei de la o
persoană la alta este funcţia:
a. de comunicare;
b. de reglare;
c. ludică;
d. dialectică.
12. Dintre tipurile temperamentale descrise de Hippocrates şi

Galenus fac parte:
a. atletic;
b. astenic;
c. sangvinic;
d. endomorf.
13. Printre calităţile voinţei se numără:

a. ambiţia;
b. independenţa şi iniţiativa;
c. autocunoaşterea;
d. hotărârea.
14. Tipului somatic ectomorf descris de Sheldon îi corespunde
temperamentul:
a. sangvinic;
b. cerebroton;
c. limfatic;
d. introvertit.
15. Asociaţia rebelă a ideilor caracterizează oamenii:

a. creativi;
b. preocupaţi;
c. fantezişti;
d. distraţi.
16. Atunci când un om trece de la iubire la ură, se manifestă:

a. polaritatea;
b. intensitatea;
c. durata;
d. convertibilitatea proceselor afective.
17. Minciuna reprezintă o atitudine faţă de:

a. muncă;
b. familie;
c. lume şi viaţă;
d. ceilalţi.
18. Dintre trăsăturile principale ale procesului global al

gândirii face parte, după Guilford:
a. cursivitatea;
b. integralitatea;
c. unitatea informaţională;
d. dinamica.
19. În structura Eului putem identifica:

a. Sinele;
b. Conştientul;
c. Inconştientul;
d. Eul material şi social.
20. În funcţie de prezenţa sau absenţa controlului voluntar

formele memoriei se împart în:
a. mecanică şi logică;
b. fidelă şi infidelă;
c. voluntară şi involuntară;
d. de scurtă şi de lungă durată.
21. Jean Piaget consideră că inteligenţa este:

a. un complex de aptitudini intelectuale;
b. o relaţie de adaptare a organismului la mediu;
c. integrarea informaţiei în sistemul cunoştinţelor;
d. aptitudinea de a rezolva exerciţii matematice şi a utiliza
cuvinte.
22. Sistemul de personalitate cuprinde printre subsisteme:

a. subsistemul bioenergetic;
b. subsistemul perceptiv;
c. subsistemul intelectual;
d. subsistemul de comunicare şi relaţionare.
23. În SPU, caracterul reprezintă latura:

a. dinamico-energetică;
b. relaţional-valorică;
c. instrumental-operaţională;
d. de orientare şi finalizare.
24. După traiectoria pe care o urmează procesul gândirii,

raţionamentul ia trei forme, printre care:
a. proiectivă;
b. deductivă;
c. de decizie şi control;
d. de negare.
25. Dintre parametrii folosiţi pentru investigarea şi evaluarea

a. selectivitatea;
b. logica;
c. completitudinea;
d. activismul.
26. Principalul instrument de comunicare cu noi înşine este:

a. limbajul extern;
b. limbajul scris;
c. limbajul oral;
d. limbajul intern.
27. Immanuel Kant a clasificat emoţiile în:

a. simple şi complexe;
b. inferioare şi superioare;
c. stenice şi astenice;
d. primare şi secundare.
28. Formarea unui model mintal al acţiunii se întâlneşte în:

a. faza iniţială a formării deprinderii;
b. faza învăţării analitice;
c. faza articulării şi sistematizării;
29. Psihologul Jean Piaget a identificat printre stadiile dezvoltării

intelectului
inteligenţa:
a. academică;
b. preoperatorie formală;
c. operatorie senzorială;
d. operatorie motorie.
30. Reprimarea este procesul de:

a. împingere în inconştient a unui conţinut motivaţional
inacceptabil social.
b. limitare a satisfacerii unei trebuinţe;
c. împingere în inconştient a unui conţinut motivaţional;
d. îngrădirea satisfacerii unei trebuinţe.
31. Dintre verigile funcţionale ale limbajului face parte:

a. veriga verbală;
b. veriga nonverbală;
c. veriga conexiunii inverse;
d. veriga instrumentală.
32. În funcţie de gradul de implicare a subiectului,

deprinderile pot fi:
a. active şi pasive;
b. statice şi dinamice;
c. simple şi complexe;
d. verbale şi intelectuale.
33. Trăirile emoţionale se manifestă prin răspunsul emoţional:

a. primar;
b. secundar;
c. global;
d. persistent.
34. Starea de necesitate devine o condiţie a normalităţii dacă:

a. este menţinută continuu;
b. este înlăturată;
c. este provocată;
d. este intermitentă.
35. Spiritul de observaţie este o componentă a aptitudinii:

a. muzicale;
b. tehnice;
c. matematice;
d. pedagogice.
36. Rezolvarea unei ecuaţii de gradul doi este rezolvarea unei

probleme:
a. bine definite;
b. slab definite;
c. nedefinite;
d. de matematică.
37. Voinţa este un proces psihic complex prin care omul:

a. execută o acţiune;
b. proiectează o acţiune;
c. reactualizează o acţiune;
d. finalizează o acţiune.
38. Corectitudinea transmisiei mesajului poartă denumirea

de:
a. semantica;
b. completitudine;
c. fidelitate;
d. promptitudine.
39. Pentru un cercetător, interesul pentru cunoaştere

reprezintă o motivaţie:
a. înnăscută;
b. dobândită;
c. biologică;
d. intrinsecă.
40. Dintre cauzele uitării face parte:

a. nesolicitarea îndelungată a materialului;
b. memoria mecanică;
c. memoria logică;
d. volumul memoriei.
41. Avariţia reprezintă:

a. un sentiment;
b. o dispoziţie;
c. o stare de afect;
d. o pasiune.
42. Gândirea le conferă celorlalte procese psihice

dimensiunea:
a. integralităţii;
b. raţionalităţii;
c. propensiunii;
d. adecvării la realitate.
43. Reamintirea unei bucurii este un act de atenţie:

a. voluntară;
b. involuntară;
c. instinctivă;
d. interioară.
44. O succesiune strict determinată de paşi pentru

rezolvarea unei probleme poartă denumirea de:
a. algoritmica;
b. euristica;
c. generalizare;
d. abstractizare.
45. Temperamentul cerebroton se caracterizează prin:

a. voce puternică;
c. tendinţa de izolare;
d. extraversie.
TEST 3
1. Atenţia intelectuală presupune participarea următoarelor

procese psihice:
a. reprezentarea;
b. afectivitatea;
c. memoria;
d. motivaţia.
2. Care dintre următoarele laturi ale informaţiei exprimă

legătura dintre mesaj şi obiectul sau evenimentul despre care
se informează:
b. latura utilitară;
c. latura cantitativă;
d. latura pragmatică.

a. cunoaşterea;
b. relaţiile;
c. simbolistica;
d. implicaţiile.
a. funcţia de selectare, activare, declanşare;
b. funcţia de dinamizare a personalităţii;
c. funcţia homeostatică;
d. funcţia de stabilizare şi echilibrare.
5. Printre verigile sistemului de comunicare se numără:

a. cele două sau mai multe persoane între care se face transferul de
informaţie;
b. codul;
c. blocajele;
d. atmosfera în care se desfăşoară comunicarea.
6. În funcţie de gradul de complexitate, deprinderile pot fi:

d. verbale şi intelectuale.
7. În funcţie de efectul reglator al sistemului personalităţii

formele motivaţiei pot fi:
a. homeostatică, de optimizare şi dezvoltare;
b. înnăscută, dobândită;
c. extrinsecă şi intrinsecă;
d. biologică şi fiziologică.
8. Frecvenţa într-o unitate de timp a manifestărilor psihice
caracterizează:
a. ritmul reacţiilor psihice;
b. tempoul reacţiilor psihice;
c. expresivitatea reacţiilor psihice;
d. adâncimea şi tăria reacţiilor psihice.
9. Cea mai complexă formă a imaginaţiei este:

a. reveria;
b. imaginaţia productivă;
c. imaginaţia artistică;
d. imaginaţia politică.
10. Interpretarea naturii şi locului motivaţiei în SPU are la

baza principiul
a. internalist-determinist;
b. externalist-determinist;
c. interacţiunii circulare subiect-mediu;
d. activismului intern.
11. După Guilford, printre trăsăturile principale ale procesului

global al gândirii se numără:
a. integralitatea;
b. dinamica;
c. unicitatea;
d. elaborarea.
12. Rolul afectivităţii poate fi:

a. de alertă şi activare energetică;
b. de susţinere şi orientare a comportamentului;
c. iniţiere şi finalizare a comportamentului;
d. de iniţiere şi susţinere a comportamentului.
13. Caracterul este:

a. înnăscut;
b. dobândit;
c. ereditar;
d. atât înnăscut, cât şi dobândit.
14. Proprietatea păstrării ,,urmelor" stimulilor aparţine:

a. numai memoriei;
b. memoriei şi altor procese psihice;
c. întregului sistem psihic uman;
d. întregii materii.
15. Ca nucleu al personalităţii, Eul are origine:

a. biologică;
b. socială;
c. înnăscută;
d. dobândită.
16. Extravertiţii sunt oameni care:
a. au o mare mobilitate a atenţiei;
b. au atenţie distributivă;
c. sunt distraţi;
d. au atenţia orientata spre lumea externa.
17. Cele două variante ale limbajului verbal, oral şi scris, sunt
caracteristice limbajului:
a. extern;
b. intern;
c. pasiv;
d. activ.
18. Jocul de şah este rezolvarea unei probleme:

a. bine definite;
b. nedefinite;
c. slab definite;
d. de gândire.
19. Utilizarea limbajului în cadrul efortului voluntar se face prin expresii ca:
a. ,,îmi place să fac";
b. ,,trebuie să fac";
c. ,,fă aşa/ aşa se face";
d. ,,n-am ce face".
20. Funcţia limbajului de obţinere a informaţiilor prin

dirijarea operaţiilor de analiza şi sinteza poarta denumirea de
funcţie:
a. de comunicare;
b. de cunoaştere;
c. expresivă;
d. de reprezentare.
21. După traiectoria pe care o urmează procesul gândirii,

raţionamentul ia 3 forme printre care:
a. de afirmare;
b. de negare;
c. analogică;
d. imaginativă.
22. Interesele reprezintă:

a. stări de necesitate;
b. trebuinţe de supravieţuire;
c. stări motivaţionale simple;
d. suma motivaţiilor.
23. Deprinderea de a aprinde chibritul este:

a. o deprindere intelectuală;
b. motorie;
c. de învăţare;
d. simplă.
24. Memoria involuntară înregistrează îndeosebi:

a. mijloacele şi scopurile acţiunii;
b. evenimente care impresionează;
c. date interesante;
d. situaţii încărcate emoţional.
25. Gelozia reprezintă ca trăsătură a proceselor afective:

a. polaritatea;
b. intensitatea;
c. ambivalenţa;
d. durata.
26. Printre calităţile voinţei se numără:

a. autocontrolul;
b. rezistenţa la frustrare;
c. decizia;
d. ambiţia.

a. sistemele
b. unităţile
c. memoria
d. conţinutul semantic.
28. În tipologia lui Kretschmer intră tipul:

a. astenic;
b. coleric;
c. endomorf;
d. extravertit.

a. latura socială;
b. latura pragmatică;
c. latura fizico-matematică;
d. latura unilaterală.
30. Comportamentul de surpriză face parte din

comportamentele:
a. globale;
b. secundare;
c. persistente;
d. fiziologice.
31. Inteligenţa senzorio-motorie se bazează pe:

a. acţiunea externă directă cu obiectele;
b. utilizarea limbajului;
c. stabilirea de relaţii interpersonale;
d. combinarea imaginilor în categorii.
32. Inteligenţa socială reprezintă:

a. capacitatea de a înţelege comportamentul celorlalţi;
b. operarea eficientă cu obiecte materiale;
c. aptitudinea de a utiliza cuvinte;
d. aptitudinea de a te folosi de relaţii.
a. volumul;
b. selectivitatea;
c. mijlocirea;
d. contextualitatea.
34. Rapiditatea emiterii şi transmisiei mesajului poartă denumirea de:

a. pragmatism;
b. promptitudine;
c. fidelitate;
d. completitudine.
35. Stima de sine reprezintă:

a. o stare de afect;
b. o dispoziţie afectivă;
c. un sentiment;
d. o pasiune.
36. Noţiunea de frustrare a fost elaborată de:

a. Sigmund Freud;
b. Rene Descartes;
c. August Comte;
d. Carl Jung.
37. Când alcătuiţi scheme şi rezumate, utilizaţi:

a. gândirea convergentă;
b. gândirea divergentă;
c. evaluarea;
d. limbajul.
38. Temperamentul reprezintă în sistemul de personalitate,

subsistemul:
a. fiziologic;
b. bioenergetic;
c. instrumental;
d. de autoreglaj.
39. Atitudinea faţă de sine este o componentă a:

a. imaginii de sine;
b. stimei de sine;
c. conştiinţei de sine;
d. respectului de sine.
40. Dintre cauzele uitării face parte:

a. insuficienta consolidare în etapa memorării;
b. contextul;
c. absenţa imperativului ,,trebuie";
d. lapsusul.
41. În funcţie de criteriul formal-cantitativ, procesele afective

se împart în:
a. stenice, astenice şi indiferente;
b. primare, complexe şi superioare;
c. complexe, secundare, inferioare;
d. intense, lente, de durată.
42. Operaţia instrumentală a gândirii prin care subiectul

analizează, compară şi alege dintr-o mare varietate de căi
posibile poartă denumirea de:
a. euristică;
b. algoritmică;
c. raţionalizare;
d. concretizare.
43. Faţă de capacitate, aptitudinea este:

a. un rezultat;
b. o condiţie;
c. o cauză;
d. un efect.
44. Firea omului se refera la:

a. atitudini;
b. aptitudini;
c. temperament;
d. caracter.
45. Atenţia involuntară poate fi provocată de:

a. experienţă anterioară;
b. o durere;
c. iniţiativa proprie;
d. mişcarea stimulilor.
TEST 4

a. clasele;
b. relaţiile;
c. unităţile;
d. gândirea divergentă.
2. ,,Nevoia îl învaţă pe om" exprimă:

a. rolul negativ al frustrării;
b. relaţia dintre motivaţie şi învăţare;
c. relaţia dintre motivaţie şi activitate;
d. rolul pozitiv stimulator al dezvoltării personalităţii.
3. Punctul de vedere nihilist în psihologie se refera la:

a. emoţiile negative;
b. rolul perturbator al afectivităţii;
c. neadoptarea unui anumit punct de vedere;
d. controlul afectivităţii.
4. Starea de atenţie se poate constata:

a. orientarea privirii;
b. poziţia picioarelor;
c. poziţia mâinilor;
d. poziţia ridurilor de pe frunte.

a. fidelitatea;
c. latura semantică;
d. bilateralitate.
6. Ca fază a actului voluntar, execuţia este compusă din:

a. operaţii reflexe;
b. operaţii mintale;
c. operaţii materiale;
d. operaţii concrete.
7. Funcţia limbajului care constă în facilitarea exteriorizării

unor trăiri subiective complexe prin intonaţie, ritm, pauze,
accente este funcţia:
a. de reprezentare;
b. expresivă;
c. ludică;
d. de reglare.
8. Stările de necesitate umane prezintă laturi:
a. exclusiv obiective;
b. exclusiv subiective;
c. obiective şi subiective;
d. externe şi interne.
9. Identitatea de sine se formează până la:

a. vârsta de 3 ani;
b. vârsta de 6 ani;
c. pubertate;
d. adolescenţă.
10. Viteza cu care vorbim caracterizează:

a. adâncimea şi tăria fenomenelor psihice;
c. ritmul şi viteza fenomenelor psihice;
d. expresivitatea psihică.
11. Nivelul de dezvoltare a unei aptitudini se poate evalua

după indicatorii:
a. originalitate;
b. stabilitate;
c. pricepere;
d. deprindere.
12. Printre formele memoriei întâlnim:

a. memoria biologică;
b. memoria faptelor;
c. memoria acţiunilor;
d. memoria datelor.
13. Inteligenţa socială reprezintă:

a. capacitatea de a stabili relaţii umane;
b. operarea eficientă cu obiecte materiale;
c. aptitudinea de a utiliza cuvinte;
d. aptitudinea de a te folosi de relaţii.
14. Printre fazele actului voluntar întâlnim:

a. apariţia impulsului şi stabilirea prealabilă a scopului;
b. informarea asupra acţiunii;
c. identificarea unui interes;
d. renunţarea la acţiune.

global al gândii se numără:
a. structurarea;
b. flexibilitatea;
c. dinamica;
d. integralitatea.
16. Termenul de ,,persoană" reprezintă:

a. un om obişnuit;
b. orice om normal;
c. un om cu personalitate;
d. o exprimare statistică.
17. Caracterul se formează:

a. la naştere;
b. la maturitate;
c. în copi1ărie şi la adolescenţă;
d. la adolescenţă.
18. Atributul de ,,involuntar" poate fi aplicat următoarelor

procese ale memoriei:
a. memorării şi păstrării;
b. păstrării şi reactualizării;
c. memorării, păstrării şi reactualizării;
d. memorării şi reactualizării.
19. Optimismul, ca trăsătură a proceselor afective reflectă:

a. polaritatea;
b. intensitatea;
c. durata;
d. ambivalenţa proceselor psihice.
20. Fidelitatea transmiterii unui mesaj e condiţionată de:

a. valorile semnalelor - intensitate, frecvenţa, durata;
b. completitudine;
c. promptitudine;
d. utilitarism.
21. După natura însuşirilor pe care le reflectă, noţiunile se

împart în:
a. empirice şi ştiinţifice;
b. concrete şi abstracte;
c. primare şi secundare;
d. generale şi particulare.
22. Legea optimului motivaţional se asociază cu:

a. legile percepţiei;
b. legile sensibilităţii;
c. legea intensităţii moderate a afectivităţii;
d. legile memoriei.
23. Temperamentul are un caracter:

a. dobândit;
b. înnăscut;
c. parţial înnăscut, parţial dobândit;
d. educat.
24. Ca şi calitate a voinţei, originalitatea conduitei

caracterizează:
a. perseverenţa;
d. autocontrolul.
25. Dintre trăsăturile esenţiale ale memoriei, cea care

reorganizează logic materialul şi îi stabileşte legătura cu
stările de necesitate ale subiectului este:
a. faptul că e activă;
b. volumul;
c. trăinicia;
d. promptitudinea.

a. veriga de execuţie, motorie;
b. veriga de reglare;
c. veriga de autocontrol;
d. veriga ludică.

a. funcţia de echilibrare şi autocontrol;
b. funcţia de orientare şi direcţionare;
c. funcţia de semnalizare şi conştientizare;
d. funcţia de integrare şi sistematizare.
28. Intelectul poate fi întâlnit:

a. numai la fiinţele dotate cu sistem nervos;
b. atât la animale cât şi la oameni;
c. numai la oameni;
d. la fiinţele superioare.
29. Euforia suporterilor unei echipe de fotbal reprezintă:

a. o trăire de esenţă organică;
b. o stare de afect;
c. o emoţie stenică;
d. o emoţie superioară.
30. În funcţie de conţinutul şi specificul activităţilor umane

există forme ale imaginaţiei ca:
a. visul de perspectivă;
b. imaginaţia ştiinţifico-tehnică;
c. imaginaţia managerială;
d. imaginaţia creatoare.
31. Extravertiţii se caracterizează prin:

a. plăcerea de a munci;
b. sociabilitate;
c. calm;
d. stabilitate afectivă.
32. Lapsusurile şi blocajele temporare fac parte din

următoarea formă a uitării:
a. totală;
b. parţială;
c. situaţională;
d. normală.
33. În funcţie de criteriul genetic formele motivaţiei se împart

în:
a. biologice şi fiziologice;
b. înnăscute şi dobândite;
c. intrinseci şi extrinseci;
34. Inteligenţa preoperatorie se bazează pe:

a. consolidarea limbajului;
b. acţiunea directă cu obiectele;
c. combinarea imaginilor obiectuale;
d. combinarea reprezentărilor.
35. Mobilitatea este o calitate a atenţiei care exprimă:

a. concentrarea simultană asupra mai multor sarcini;
b. sfera de cuprindere a atenţiei;
c. durata de menţinere a concentrării la nivel optim;
d. concentrarea succesivă de la un obiect la altul.
36. În tipologia lui Sheldon întâlnim tipul:

a. atletic;
b. somatoton;
c. melancolic;
d. bilios.
37. Veriga care include secvenţa de elaborare şi stocare a

schemelor mişcărilor articulatorii corespunzătoare fiecărui
sunet este veriga:
a. motorie;
b. de decodificare;
c. de recepţie;
d. a conexiunii inverse.
38. După psihologul american Abraham Maslow, efectul

perturbator al nesatisfacerii cronice a unei trebuinţe este cu
atât mai mare cu cât trebuinţa se află mai aproape de:
a. vârful piramidei;
b. baza piramidei;
c. mijlocul piramidei;
d. extremităţile piramidei.
39. Subordonarea faţă de unele principii morale reprezintă o

deprindere:
a. de învăţare;
b. de muncă;
c. intelectuală;
d. de conduită socială.
40. Motivele homeostatice au rol de:

a. restabilire a echilibrului biologic sau psihic;
b. transformare şi evoluţie;
c. schimbare şi perfecţionare;
d. perfecţionarea organizării personalităţii.
41. Gândirea convergentă este utilizată îndeosebi în:

a. rezolvarea de probleme;
b. descoperirea ştiinţifică;
c. formarea noţiunilor;
d. crearea unei opere literare.
42. Descrierea tipului temperamental introvertit stabil

aparţine lui:
a. Pavlov;
b. Galen;
c. Eysenck;
d. Kretschmer.
43. Ataşamentul reprezintă:

a. un sentiment de cunoaştere;
b. o dispoziţie;
c. o stare de afect;
d. un sentiment obiectual.
44. Aroganţa reprezintă o atitudine faţă

a. muncă;
b. viaţă;
c. sine;
d. realitatea socială.
45. După modul în care se fixează, atenţia voluntară poate fi:

a. relaxare;
b. întindere;
c. concentrare;
d. contemplaţie / preocupare.
TEST 5

legătura mesajului cu
stările de necesitate ale receptorului:
b. latura logico-matematică;
2. Mila reprezintă:
a. o dispoziţie;
c. o emoţie situaţională;
d. un sentiment legat de valori morale.
3. Tipologia personalităţii se formează ca urmare a

apartenenţei:
a. la o anumită zodie;
b. la o anumită grupă sangvină;
c. la un anumit tip de caracter;
d. la un anumit grup social sau cultură.
4. Printre calităţile voinţei se enumeră:

a. perseverenţa;
b. imboldul;
c. creativitatea;
d. decizia.
5. Reamintirea unei bucurii este un act de atenţie:

a. voluntară;
b. involuntară;
c. instinctivă;
d. interioară.
6. Atitudine este o modalitate de a reacţiona la problemele

de viaţă:
a. afectiv;
b. intelectual;
c. comportamental;
d. temperamental.

a. completitudine;
b. latura semantică;
c. latura pragmatică;
d. închiderea sau nu a conexiunii inverse.
8. Mobilitatea este o calitate a atenţiei care exprimă:

a. concentrarea simultană asupra mai multor sarcini;
b. sfera de cuprindere a atenţiei;
c. durata de menţinere a concentrării la nivel optim;
d. concentrarea succesivă de la un obiect la altul.
9. Conştientizarea unui ideal caracterizează:

a. perseverenţa;
d. autocontrolul.
10. Limbajul pasiv, faţă de cel activ:

a. este mai vast;
b. este mai redus;
c. este asimilat mai greu;
d. este caracteristic vârstei adulte.
11. Legea Yerkes şi Dodson se referă la:

a. corelaţia dintre motivaţie şi performanţă;
b. corelaţia dintre motivaţie şi dificultatea sarcinii;
c. corelaţia dintre optimul motivaţional şi creşterea dificultăţii
sarcinii;
d. corelaţia dintre intensitatea motivaţiei şi învăţare.
12. Consolidarea structurii integrale a activităţii face parte

din:
14. Dintre verigile funcţionale ale limbajului, cea care

adaptează caracteristicile comunicării curente la
particularităţile situaţiei este veriga:
a. nonverbală;
b. de execuţie;
c. conexiunii inverse;
d. de decodificare.

a. analiza şi lupta motivelor;
b. cultivarea răbdării;
c. evaluarea obstacolului de depăşit;
d. declanşarea unei acţiuni motorii.
16. Adâncimea şi tăria caracterizează îndeosebi următoarele

fenomene psihice:
a. memoria şi gândirea;
b. voinţa şi motivaţia;
c. senzoriale şi afective;
d. atenţia.
17. Funcţia limbajului care constă în comenzi de optimizare a

propriilor stări interne este:
a. funcţia de reglare;
b. funcţia expresivă;
c. funcţia dialectică;
d. funcţia ludică.
18. Analiza fenomenologică a expresiilor emoţionale este de

natură:
a. psihologică;
b. filosofică;
c. biologică;
d. lingvistică.
19. În ,,Gulliver în ţara piticilor", autorul a utilizat următorul

nivel al imaginaţiei:
a. completarea realităţii cu elemente de fantezie;
b. schimbarea raporturilor cauzale;
c. amalgamarea;
d. schimbarea proporţiilor.
20. Dintre operaţiile gândirii face parte:

a. semantica;
b. simbolistica;
c. gândirea convergentă;
d. sistemele.
21. Printre formele memoriei întâlnim:

a. memoria psihică;
b. memoria faptelor;
c. memoria acţiunilor;
d. memoria datelor.
22. Inteligenta practică a fost descrisă de:

a. Thorndike;
b. Thorstone;
c. Piaget;
d. Gauss.
23. Atenţia intelectuală presupune participarea următoarelor

procese psihice:
a. reprezentarea;
b. afectivitatea;
c. memoria;
d. motivaţia.
24. Împărţirea temperamentelor în extravertit şi introvertit

aparţine lui:
a. Sheldon;
b. Hippocrates;
c. Jung;
d. Freud.
25. Relaţiile extrapersonale se referă la:

a. relaţii din afara familiei;
b. relaţii din afara profesiei;
c. relaţii din afara grupului de prieteni;
d. relaţiile de transcendenţă.

global al gândirii se numără:
a. esenţialitatea;
b. dinamica;
c. originalitatea;
d. unicitatea.
27. Funcţia de mediere a analizei situaţiilor contradictorii şi

conflictuale este
funcţia:
a. de reglare;
b. de reprezentare;
c. dialectică;
d. de comunicare.
28. Trebuinţa de alcool ca formă a motivaţiei reprezintă:

a. o motivaţie intrinsecă;
b. o motivaţie dobândită;
c. o motivaţie negativă;
d. o motivaţie de intensitate ridicată.
29. Jocul reprezintă:

a. o emoţie superioară;
c. o emoţie integrată activităţii;
d. o emoţie stenică.
30. Gândirea divergentă este utilizată îndeosebi în:

a. formarea noţiunilor;
b. clasificarea noţiunilor;
c. elaborarea de scheme şi rezumate;
d. descoperirile ştiinţifice.
31. După modul în care se fixează, atenţia voluntară poate fi:

a. relaxare;
b. întindere;
c. concentrare;
d. contemplaţie/preocupare.
32. Tipul comportamental puternic neechilibrat a fost descris de:

a. Pavlov;
b. Eysenck;
c. Galen;
d. Kretschmer.
33. Raportul dintre volumul informaţiei emise şi volumul

informaţiei ajunse la destinatar poartă denumirea de:
a. promptitudine;
b. bilateralitate;
c. completitudine;
d. fidelitate.
34. Imperativul ,,trebuie" este caracteristic:

a. reactualizării;
b. memorării;
c. păstrării;
d. memoriei voluntare.
35. Pesimismul reflectă, ca trăsătură a proceselor afective:

a. polaritatea;
b. intensitatea;
c. durata;
d. ambivalenţa proceselor psihice.
36. Orientarea persoanei către exterior caracterizează

temperamentul:
a. puternic echilibrat;
b. puternic neechilibrat;
c. extravertit;
d. instabil.
37. Intelectul presupune prezenţa unor procese psihice ca:

a. reprezentările;
b. afectivitatea;
c. motivaţia;
d. memoria.
38. Dintre trăsăturile esenţiale ale memoriei face parte:

a. selectivitatea;
b. potenţialitatea;
c. proiectivitatea;
d. reactualizarea.
39. Inteligenţa operatorie concretă se bazează pe:

a. acţiunea directă cu obiectele;
b. formarea operaţiilor în raport cu obiectele concrete sau
imaginile lor;
c. consolidarea limbajului;
d. apariţia limbajului interior.
40. Ca fenomen normal, natural, uitarea se manifestă în mai
multe forme:
a. situaţională;
b. normală;
c. interesată;
d. obiectuală.
41. Trăsăturile voluntare de caracter sunt:

a. atitudini conştiente;
b. atitudini esenţiale;
c. eforturi conştiente pentru realizarea unui scop;
d. eforturi pentru satisfacerea trebuinţelor.
42. Afectivitatea reflectă raportul dintre:

a. stările de motivaţie şi situaţia obiectivă externă;
b. trebuinţe şi stimuli;
c. stimuli şi răspuns;
d. cognitiv şi emoţional.

a. prezenţa şi intensitatea zgomotului de pe canal;
b. promptitudine;
c. utilitate;
d. caracter deschis sau închis al comunicării.
44. Aptitudinile muzicale sunt:
a. simple;
b. complexe;
c. speciale;
d. generale.
45. În funcţie de forma de activitate în care se utilizează,

a. de joc şi învăţare;
b. simple şi complexe;
c. statice şi dinamice.
TEST 6
1. Afectivitatea este un mecanism de:

a. satisfacere a unei trebuinţe;
b. adaptare la mediu;
c. echilibrare a personalităţii;
d. orientare a comportamentului.
2. Atitudinea cuprinde elemente:

a. perceptive;
b. afective;
c. de atenţie;
d. de învăţare.
3. Dintre verigile sistemului de comunicare, cea care produce

şi transmite mesaje este:
a. canalul;
b. semnalul;
c. codul;
d. emiţătorul.
4. Mecanismul atenţiei îndeplineşte rolul de:

a. activare centralizata;
b. selectare şi combinare;
c. filtrare şi activare;
d. activare focalizată.
5. Dintre produsele gândirii face parte:

a. gândirea divergentă;
b. gândirea convergentă;
c. relaţiile;
d. conţinutul figurativ
6. Memoria psihică este un atribut exclusiv al:

a. fiinţelor vii;
b. omului;
c. creierului;
d. omului şi animalelor.
7. Reprimarea este procesul de:

a. împingere în inconştient a unui conţinut motivaţional
inacceptabil social;
b. limitare a satisfacerii unei trebuinţe;
c. împingere în inconştient a unui conţinut motivaţional;
d. îngrădirea satisfacerii unei trebuinţe.
8. Utilizarea limbajului caracterizează:

a. atenţia postvoluntară;
b. atenţia involuntară;
c. atenţia instinctivă;
d. atenţia voluntară.
9. Comunicarea se defineşte ca fiind o relaţie de schimb:

a. de mărfuri;
b. de obiecte;
c. de experienţă;
d. de informaţie.
10. După modul în care satisfac criteriile esenţialităţii şi

necesităţii, noţiunile se împart în:
a. empirice şi ştiinţifice;
b. generale şi particulare;
d. primare şi secundare.
11. Frecvenţa într-o unitate de timp a manifestărilor psihice

caracterizează:
a. ritmul reacţiilor psihice;
b. tempo-ul reacţiilor psihice;
c. expresivitatea reacţiilor psihice;
d. adâncimea şi tăria reacţiilor psihice.
12. Agitaţia unui om acuzat pe nedrept reprezintă:

a. o trăsătură de personalitate;
b. o reacţie la o anumita situaţie;
c. o manifestare a temperamentului;
d. o manifestare a caracterului.
13. Motivele de optimizare au ca rol în sistemul de personalitate:

a. restabilirea echilibrului biologic sau psihic;
b. îmbogăţirea şi perfecţionarea organizării existente;
c. trecerea de la inferior la superior;
d. evoluţia de la simplu la complex.
14. Adâncimea şi tăria caracterizează îndeosebi următoarele

fenomene psihice:
a. memoria şi gândirea;
b. voinţa şi motivaţia;
c. senzoriale afective;
d. atenţia
15. Cele trei criterii pe baza cărora au fost definite simultan

patternurile modelului lui Guilford sunt:
a. operaţional, de conţinut şi rezultativ;
b. informaţional, de conţinut şi operaţional;
c. rezultativ, de produs, de conţinut;
d. de produs, de informaţie, de conţinut.
16. Care dintre următoarele laturi ale informaţiei este

condiţionată de numărul evenimentelor la care se refera
mesajul şi de frecvenţa lor de apariţie:
17.Imaginaţia îndrăgostitului utilizează ca procedeu predilect:

a. personificarea naturii;
b. schimbarea raporturilor cauzale;
c. schimbarea proporţiilor;
d. completarea realităţii cu elemente de fantezie.
18. Noţiunea de frustrare a fost elaborata de:

a. Carl Jung;
b. Rene' Descartes;
c. August Comte;
d. Sigmund Freud.
19. W. Wundt a clasificat procesele afective utilizând criteriul:

a. cantitativ-calitativ;
b. gradului de evoluţie;
c. influenţei asupra organismului;
e. conţinutului.
20.Dintre verigile sistemului de comunicare, cea care

mijloceşte ajungerea mesajului la destinaţie este:
a. emiţătorul;
b. canalul;
c. semnalul;
d. codul.
21. Politeţea reprezintă o deprindere:

a. simplă;
b. complexă;
c. intelectuală;
d. de conduită socială.
22.Printre trăsăturile voluntare de caracter se numără:

a. spiritul de iniţiativă;
b. ambiţia;
c. perseverenţa;
d. luarea deciziei.
23.Pentru un cercetător, interesul pentru cunoaştere

reprezintă o motivaţie:
a. înnăscută;
b. dobândită;
c biologica;
d. intrinsecă
24. Memoria voluntară se asociază îndeosebi cu următorul

proces psihic:
a. atenţia;
b. fermitatea;
c. reprezentările;
d. limbajul.
25. Printre procesele afective complexe întâlnim:

a. dispoziţiile;
b. sentimentele;
c. pasiunile;
d. stările de afect.
26. Dintre tipurile temperamentale descrise de Hippocrates şi

Galenus fac parte:
a. atletic;
b. astenic;
c. sangvinic;
f. endomorf.
27. Intelectul cuprinde şi o componentă:

a. afectiv-motivaţională;
b. volitivă şi decizională;
c. imaginativă;
d. senzorială.
28. În funcţie de criteriul genetic formele motivaţiei se împart

în:
a. biologice şi fiziologice;
b. înnăscute şi dobândite
c. intrinseci şi extrinseci;
29. Materialul care îndeplineşte rolul de scop al activităţii se

reţine mai bine decât:
a. un material nou;
b. un material interesant;
c. un material vast;
d. cel care îndeplineşte rolul de mijloc al activităţii.
30. Operaţia gândirii caracterizată prin descompunerea

mintală a unui obiect în elementele componente poartă
denumirea de:
a. analiză;
b. sinteză;
c. generalizare;
d. comparare.
31. Disonanţa cognitivă reprezintă:

a. o dispoziţie;
c. o pasiune;
d. un sentiment legat de valori spirituale.
32. Tipul reprezintă:

a. un individ simpatic;
b. un anume individ;
c. asemănările unor grupuri de persoane în comparaţie cu
altele;
d. un fel de a fi.
33. După posibilitatea reală de satisfacere a stărilor de

necesitate există:
a. stări motivaţionale imposibil de satisfăcut;
b. stări de motivaţie satisfăcute continuu;
c. stări motivaţionale satisfăcute intermitent;
d. stări motivaţionale nerelevante.
34. Frica însoţită de micţiune este determinată de intrarea în
funcţiune a sistemului nervos:
a. simpatic;
b. parasimpatic;
c. ambele de mai sus;
d. central.
35. Inteligenţa operatorie formală se bazează pe:

a. constituirea şi consolidarea gândirii interne desprinse de
suportul obiectual;
b. acţiunea directă cu obiectele;
c. formarea limbajului;
d. consolidarea limbajului.
36. De regulă extravertiţii se întâlnesc printre:

a. actori;
b. politicieni;
c. profesori;
d. copii.
3 7. Ca fenomen normal, natural, uitarea se manifestă în mai

multe forme:
a. totală;
b. carenţială;
c. sistemică;
d. naturală.
38. Expresivitatea facială face parte din:
a. răspunsul emoţional imediat;
b. răspunsul emoţional secundar;
c. efectele persistente ale emoţiilor;
d. manifestările fiziologice.
39. Teoria liberului arbitru consideră că voinţa:

a. nu posedă atributul deciziei;
b. omul este supus destinului;
c. are libertate absolută;
d. este o forţă spirituală în sine.
40. Pentru un psiholog, spiritul de observaţie poate:

a. asigura succesul activităţii;
b. fi indiferent faţă de performanţă;
c. asigura succesul în combinaţie cu alte însuşiri:
d. constitui o piedică în creativitate.
4l. Gândirea divergentă este o componentă de bază a:

a. inteligenţei generale;
b. inteligentei senzorio-motorii;
c. creativităţii;
d. memoriei.
42. Asociaţia rebelă a ideilor caracterizează oamenii:

a. creativi;
b. preocupaţi;
c. fantezişti;
d. distraţi.
43.În accepţie psihologică, termenul de aptitudine semnifică

însuşiri psihice care permit:
a. adaptarea la mediu;
b. adaptarea la o meserie;
c. obţinerea unor performanţe în activitate;
d. învăţarea cu uşurinţă.
44. În exercitarea funcţiei reglatorii, afectivitatea se

aseamănă cu:
a. percepţia şi gândirea;
b. motivaţia şi voinţa;
c. aptitudinile şi caracterul;
d. limbajul.
45. Metodele de rezolvare a problemelor pot fi:

a. algoritmice;
b. euristice;
c. algoritmice şi euristice;
TEST 7
1. Atitudinea cuprinde elemente:

a. cognitive;
b. de comportament;
c. de învăţare;
d. de intenţionalitate.
2. Executarea integrală a activităţii face parte din:

3. Extravertiţii sunt oameni care:

a. au o mare mobilitate a atenţiei;
b. au atenţie distributivă;
c. sunt distraţi;
d. au atenţia orientată spre lumea externă.
4. După psihologul american Abraham Maslow satisfacerea

trebuinţelor se
subordonează:
a. legii consonanţei;
b. legii disonanţei;
c. legii alternanţei;
d. legii consecvenţei.

a. sistemele;
b. simbolica;
c .memoria;
d. limbajul.
6. Rapiditatea engramării şi încadrarea în timp util a

reactualizării exprimă:
a. volumul memoriei;
b. completitudinea memoriei;
c. promptitudinea memoriei;
d. fidelitatea memoriei.
7. După obiectele la care se refera, atenţia voluntară poate fi:

a. perceptivă;
b. senzorială;
c. instinctivă;
d. voluntară.
8. Din punct de vedere calitativ, Wundt distingea, ca procese afective:

a. groaza şi frica;
b. surpriza şi uimirea;
c. mânia şi furia;
d. plăcerea şi neplăcerea.
9. Personalitatea poate fi definită ca:

a. un sistem bio-psiho-social;
b. un ansamblu de comportamente;
c. o trăsătură a sistemului psihic uman;
d. un sistem de însuşiri psihice.
10. Limbajul pasiv, faţă de cel activ:

a. este mai vast;
b. este mai redus;
c. este asimilat mai greu;
d. este caracteristic vârstei adulte.
11. După sfera de cuprindere, noţiunile se împart în:

a. concrete şi abstracte;
b. particulare şi generale;
c. primare şi secundare;
d. esenţiale şi neesenţiale.
12. În funcţie de efectul reglator al sistemului personalităţii,

formele motivaţiei pot fi:
a. homeostatice, de optimizare şi dezvoltare;
b. înnăscute, dobândite;
c. extrinseci şi intrinseci;
d. biologice şi fiziologice.
13. Dispoziţiile sunt stări afective de intensitate:
a. puternică;
b. medie;
c. slabă:
d. de fond.
14. Premisa esenţială a conştiinţei continuităţii existenţei

noastre în timp este
constituită de:
a. memoria de lungă durată;
b. selectivitatea memoriei;
c. volumul memoriei;
d. faptul că memoria este organizată logic şi sistemic.
15. ,,Nevoia îl învaţă pe om" exprimă:

a. rolul negativ al frustrării;
b. relaţia dintre motivaţie şi învăţare;
c. relaţia dintre motivaţie şi activitate;
d. rolul pozitiv stimulator al dezvoltării personalităţii.
16. Intelectul cuprinde, şi o componentă:

a. proiectivă;
b. memorativă;
c. afectivă;
d. motivaţională.
17. Entitatea fizică prin care se obiectivează mesajul este:
a. semnalul;
b. codul;
c. canalul;
d. receptorul.
18. Printre formele memoriei psihice întâlnim:

a. memoria unui popor;
b. memoria colectivă;
c. memoria datelor;
d. memoria informaţiilor.
19. Utilizarea limbajului caracterizează:

a. atenţia postvoluntară;
b. atenţia involuntară;
c. atenţia instinctivă;
d. atenţia voluntară.
20. Motivele antientropice (de dezvoltare) au ca rol în sistemul de

personalitate:
a. îmbogăţirea organizării existente;
b. trecerea de la un nivel inferior la unul superior de organizare;
c. restabilirea echilibrului biologic şi psihic;
21. Funcţia limbajului prin care formulele verbale pot

substitui, în anumite situaţii, obiecte, fenomene şi relaţii
concrete este funcţia:
a. de comunicare;
b. de reprezentare;
c. dialectică;
d. expresivă.
22. Operaţiile de clasificare, măsurare şi comparaţie

exprimate în propoziţii caracterizează stadiul inteligenţei:
a. operatorie concretă;
b. preoperatorie;
c. operatorie formală;
d. senzorio-motorie.
23. Refularea este procesul de:

a. împingere în inconştient a unui conţinut motivaţional;
b. a unui conţinut motivaţional neplăcut;
c. stopare din conştiinţă a dorinţelor care nu pot fi satisfăcute;
d. limitare a satisfacerii a unei trebuinţe;
c. stopare a satisfacerii unei trebuinţe.
24. Prin afect se înţelege o stare de:

a. tresărire interioară;
b. tulburare psihică;
c. criză;
d. atenţionare.
25. Zânele reprezintă un rezultat al utilizării procedeului
imaginativ de:
a. personificare a naturii;
b. amalgamare;
c. schimbare a proporţiilor;
d. completare a realităţii cu elemente de fantezie.
26. Motivele antientropice (de dezvoltare) au ca rol în sistemul de

personalitate:
a. îmbogăţirea organizării existente;
b. trecerea de la un nivel inferior la unul superior de organizare;
c. restabilirea echilibrului biologic şi psihic;
27. Fiecare persoană posedă gândire:

a. convergentă şi divergentă în diferite grade de dezvoltare;
b. îndeosebi convergentă;
c. îndeosebi divergentă;
d. convergentă şi divergentă în proporţii egale.

b. motivaţia şi afectivitatea:
29. Aptitudinile, ca sisteme operatorii, sunt formate din:
a. spirit de observaţie;
b. stabilitatea atenţiei;
c. percepţie spaţială;
d. însuşiri psihice şi fizice.
30. În învăţare, memoria este susţinută de trăsături ale

voinţei cum sunt:
a. ambiţia;
b. fermitatea;
c. perseverenţa;
d. hotărârea.
31. În tipologia lui Kretschmer intră tipul:

a. astenic;
b. coleric;
c. endomorf;
d. extravertit.
32. Fermitatea caracterului presupune:

a. voinţă şi perseverenţă;
b. ambiţie şi performanţă;
c. convingere şi iniţiativă;
d. insistenţă.
33. Dintre aspectele fiziologice studiate prin metoda
poligrafică face parte:
a. tensiunea arterială;
b. minciuna;
c. mişcările musculare necontrolate;
d. salivaţia.
34. În funcţie de procesul psihic căruia i se subsumează,

d. intelectuale şi motorii.
35. Oamenii care ,,despică firul în patru" au un tip de gândire:

a. analitic;
b. sintetic;
c. analitico-sintetic;
d. creativ.
36. Atitudinile, ca parte a sistemului de personalitate, aparţin:

a. subsistemului relaţional-valoric şi de autoreglare;
b.subsistemului de orientare şi proiecţie;
c. subsistemului de comunicare şi relaţionare;
d. subsistemului instrumental.
37. Printre factori obiectivi care influenţează optimizarea
memoriei întâlnim:
a. prezenţa unor elemente interesante;
b. prezenţa interesului de a reţine;
c. recurgerea la conţinuturi cu semnificaţie afectivă;
d. gradul de noutate al materialului.
38. Temperamentul cerebroton se caracterizează prin:

a. voce puternică;
c. tendinţa de izolare;
d. extraversie.
39. Timiditatea face parte din:

a. efectele primare ale emoţiilor;
b. răspunsurile emoţionale secundare;
c. efectele persistenţe ale emoţiilor;
d. manifestările fiziologice ale emoţiilor.
40. Principalul instrument de comunicare cu noi înşine este:

a. limbajul extern;
b. limbajul scris;
c. limbajul oral;
d. limbajul intern.
41. Aptitudinile au un caracter:

a. înnăscut;
b. dobândit;
c. atât înnăscut cât şi dobândit;
d. ereditar.
42. Care dintre următoarele laturi ale informaţiei este

condiţionată de numărul
evenimentelor la care se refera mesajul şi de frecvenţa lor de
apariţie:
43. În sistemul personalităţii, motivaţia are rol de:

a. reglare - stabilizare;
b. interacţiune şi semnalizare;
c. analiză şi sinteză;
d. stimulare şi dinamizare.
44. Operaţia gândirii care presupune evidenţierea pe plan

mintal a asemănărilor şi deosebirilor esenţiale ale obiectelor
şi fenomenelor poartă denumirea de:
a. comparaţie;
b. generalizare;
c. abstractizare;
d. concretizare.
45. Sentimentul naţional reprezintă un sentiment:

a. social;
b. estetic;
c. moral;
d. valoric.
TEST 8
1. În analiza psihologică afectul semnifică:

a. o trăire emoţională explozivă;
b. un fior;
c. o vibraţie;
d. o reverberaţie.

a. unităţile;
c. conţinutul figurativ;
d. cunoaşterea.
3. Intenţia de a acţiona, ca fază a actului voluntar

caracterizează:
a. luarea hotărârii;
b. apariţia impulsului şi stabilirea prealabilă a scopului;
c. analiza şi lupta motivelor;
d. evaluarea şi corecţia.
4.
Dintre verigile funcţionale ale limbajului face parte:
a. veriga de recepţie şi decodificare;
b. veriga semantică;
c. veriga limbajului activ;
d. veriga limbajului pasiv.
5. Firea omului este o noţiune care se referă la:

a. atitudini;
b. aptitudini;
c. temperament;
d. caracter.
6. După psihologul american Abraham Maslow satisfacerea

trebuinţelor se subordonează:
a. legii consonanţei;
b. legii disonanţei;
c. legii alternanţei;
d. legii consecvenţei.
7. Temperamentul are un caracter:

a. dobândit;
b. înnăscut;
c. parţial înnăscut, parţial dobândit;
d. educat.
8. Unitatea informaţională de bază a gândirii este:

a. senzaţia;
b. percepţia;
c. noţiunea;
d. reprezentarea.
9. Pentru a învăţa mai uşor şi mai bine, intensitatea

impulsului motivaţional ar
trebui să fie:
a. foarte mare;
b. foarte slaba;
c. moderata;
d. dublată de afectivitate.
10. Talentul reprezintă:

a. o combinaţie originală de aptitudini;
b. dezvoltarea accentuată a unei aptitudini;
c. combinaţia dintre aptitudini şi atitudini;
d. dezvoltarea puternică a unei capacităţi.
11. Individul reprezintă:

a. orice om obişnuit;
b. orice organism viu;
c. o persoana oarecare;
d. un om lipsit de personalitate.

a. latura statistico-matematică;
b. latura fizică;
c. latura calitativă;
d. latura socială.
13. În sistemul personalităţii, motivaţia are rol de:

a. reglare-stabilizare;
b. interacţiune şi semnalizare;
c. analiză şi sinteză;
d. stimulare şi dinamizare.
14. Împărţirea temperamentelor în extravertit şi introvertit

aparţine lui:
a. Sheldon;
b. Hippocrates;
c. Jung;
d. Freud.
15. Încrederea în sine exprimă:

a. fermitatea caracterului;
b. stăpânirea de sine;
c. spirit de disciplină;
d. gradul de organizare al acţiunilor voluntare.
16. Funcţia limbajului care constă în comenzi de optimizare a

propriilor stări
interne este:
a. funcţia de reglare;
b. funcţia expresivă;
c. funcţia dialectică;
d. funcţia ludică.
17. Operaţia gândirii care presupune extinderea rezultatului

sintezei asupra tuturor cazurilor particulare care posedă
proprietăţile date poartă denumirea de:
a. generalizare;
b. abstractizare;
c. comparaţie
d. concretizare.
18. Sentimentele sunt procesele afective de intensitate:

a. puternică;
b. medie;
c. slabă;
d. de fond.
19. Manifestarea în comportament a atitudinii se realizează
prin:
a. reacţii verbale;
b. componente afective;
c. acţiuni voluntare;
d. satisfacerea trebuinţelor.
20. Printre verigile sistemului de comunicare se numără:

a. cele două sau mai multe persoane între care se face
transferul de informaţie;
b. codul;
c. blocajele;
d. atmosfera în care se desfăşoară comunicarea.
21. Tradiţiile reprezintă un exemplu de memorie:

a. a unui popor;
b. colectivă;
c. a datelor;
d. a evenimentelor.
22. Dintre nivelurile cuprinse în piramida noţiunilor, face parte

nivelul noţiunilor:
a. individuale;
b. simple;
c. complexe;
d. secundare.
23. Tipul comportamental puternic neechilibrat a fost descris de:

a. Pavlov;
b. Eysenck;
c. Galen;
d. Kretschmer.

a. funcţia homeostatică;
b. funcţia de dinamizare a personalităţii;
c. funcţia de selectare, activare, declanşare;
d. funcţia de stabilizare şi echilibrare.
25. Memoria voluntară susţine:

a. gândirea;
b. caracterul;
c. procesul învăţării;
d. atitudinile.
26. Theodule Ribot a clasificat procesele afective în:

a. trăiri intense şi lente;
b. emoţii inferioare şi superioare;
c. emoţii stenice şi astenice;
d. emoţii simple şi complexe.
27. Intelectul cuprinde şi o componentă:

a. logico-raţională;
b. volitivă;
c. afectivă;
d. emoţională.
28. Legea Yerkes şi Dodson se referă la:

a. corelaţia dintre motivaţie şi performanţă;
b. corelaţia dintre motivaţie şi dificultatea sarcinii;
c. corelaţia dintre optimul motivaţional şi creşterea dificultăţii
sarcinii;
d. corelaţia dintre intensitatea motivaţiei şi învăţare.
29. Efortul de a descoperi într-un material elemente interesante reprezintă:

a. un factor obiectiv al optimizării memoriei;
b. un factor subiectiv al educabilităţii memoriei;
c. o condiţie a memoriei voluntare;
d. o condiţie a păstrării informaţiei.
30. Oamenii care se bazează pe percepţii şi reprezentări au o

gândire de tip:
a. abstract-concret;
b. intuitiv-formal;
c. intuitiv-concret;
d. senzorio-motorie.
31. Exersarea fiecărei componente a activităţii face parte din:

a. faza iniţiala a formării deprinderii;
32.Comunicarea se poate analiza şi evalua după unul dintre

a. fidelitatea;
c. latura semantică;
d. bilateralitate.
33. Stabilitatea este o calitate a voinţei care exprimă:

a. gradul de intensitate a atenţiei;
b. concentrarea simultană pe mai multe activităţi;
c. concentrarea succesivă de la un obiect la altul;
d. durata de menţinere a concentrării la nivel optim.
34. Efectul reglator exercitat de afectivitate depinde de:

a. conţinutul trăirii afective;
b. intensitatea şi durată;
c. calitatea trăirii afective;
d. nivelul trăirii afective.

a. atletic;
b. somatoton;
c. melancolic;
d. bilios.
36. Expresia: ,,Nu înţeleg" reflectă:

a. necunoaşterea unor noţiuni;
b. lipsa cunoştinţelor anterioare;
c. disonanţa cognitivă;
d. imposibilitatea de a explica ceva.
37. Procesul de acomodare este, potrivit lui Piaget:

a. integrarea noilor cunoştinte la cele vechi;
b. prelucrarea informaţiilor;
c. combinarea informaţiilor;
d. asocierea informaţiilor.
38. Descrierea tipului temperamental introvertit stabil

aparţine lui:
a. Pavlov;
b. Galen;
c. Eysenck;
d. Kretschmer.
39. După modalitatea informaţională preferenţială, memoria

se împarte în:
a. vizuală, auditivă, tactilă, chinestezică, gustativă;
b. voluntară şi involuntară;
c. mecanică şi logică;
d. de scurtă şi de lungă durată.
40. Caricaturiştii utilizează ca procedeu al imaginaţiei:

a. completarea realităţii cu elemente de fantezie;
b. personificarea naturii;
c. schimbarea raporturilor cauzale;
d. contrastul.
41. Ca răspuns emoţional secundar al fricii putem întâlni:

a. apatia profundă;
b. agitaţia moderată;
c. sincopa;
d. accelerarea ritmului cardiac.
42. Mediul social cuprinde următoarele tipuri de relaţii:

a. interpersonale;
b. de comunicare;
c. profesionale;
d. politice.

atât mai mare cu cât trebuinţa se afla mai aproape de:
b. baza piramidei;
44. Gradul de corespondenţă calitativă dintre materialul

memorat iniţial şi cel
reprodus este exprimat de:
a. fidelitatea memoriei;
b. educabilitatea memoriei;
c. volumul memoriei;
d. promptitudinea memoriei.
45. Caracterul mijlocit al gândirii constă în:

a. utilizarea limbajului;
b. operarea cu informaţia furnizată de percepţii şi
reprezentări;
c. utilizarea operaţiilor formale;
d. utilizarea noţiunilor.
TEST 9
1. Rezolvarea unei probleme reprezintă o deprindere:

a. intelectuală;
b. motorie;
c. de învăţare;
d. de muncă.
2. În funcţie de mecanismele interne prin care se realizează,
imaginaţia cuprinde niveluri funcţionale, printre care:
a. nivelul fanteziei;
b. nivelul reveriei;
c. nivelul ideal-fantastic;
d. nivelul imaginaţiei reproductive.

a. oamenii de ştiinţă;
b. artişti;
c. oameni în vârstă;
d. copii.

a. transformările;
c. evaluarea;
d. cunoştinţele.
5. Dintre verigile sistemului de comunicare, cea care produce

şi transmite mesaje este:
a. canalul;.
b. semnalul;
c. codul;
d. emiţătorul.
6. Spre deosebire de computer, creierul uman:
a. poate stoca mai multe informaţii;
b. mai puţine informaţii;
c. posedă un singur bloc de memorare;
d. posedă mai multe blocuri memorative.

b. reflectarea adecvată a obstacolelor;
c. declanşarea unei acţiuni mintale;
d. dirijarea conduitei.

nivelul noţiunilor:
a. particulare;
b. simple;
c. complexe;
d. terţiare.
9. Potrivit lui Allport, trăsăturile individuale de caracter pot fi:

a. primare;
b. cardinale;
c. complexe;
d. simple.
10. După obiectele la care se referă, atenţia voluntară poate

fi:
a. perceptivă;
b. senzorială;
c. instinctivă;
d. voluntară.
11. Printre calităţile voinţei se enumeră:

a. răbdarea;
c. rezistenţa la frustrare;
d. insistenţa.
12. Stările de necesitate umane prezintă laturi:

a. exclusiv obiective;
b. exclusiv subiective;
c. obiective şi subiective;
d. externe şi interne.

a. completitudine;
b. latura semantică;
c. latura pragmatică;
d. închiderea sau nu a conexiunii inverse.
14. Habitudinile emoţionale constituie o componentă

esenţială a:
a. voinţei
b. caracterului;
c. atitudinii;
d. motivaţiei.

dezvoltării intelectului
inteligenţa:
a. operatorie formală;
b. preoperatorie concretă;
c. senzorială;
d. emoţională.
16. Memoria involuntară funcţionează după principiul:

a. realităţii;
b. plăcerii;
c. importanţei;
d. ierarhiei trebuinţelor.

a. o motivaţie intrinsecă;
18. Tipului somatic ectomorf descris de Sheldon îi corespunde
temperamentul:
a. sangvinic;
b. cerebroton;
c. limfatic;
d. introvertit.
19. Principalul schelet şi suport al activităţii mintale este

limbajul:
a. extern;
b. intern;
c. pasiv;
d. activ.
20. Caracterul general-abstract al gândirii constă în:

a. evidenţierea însuşirilor generale şi esenţiale ale
obiectelor
b. utilizarea operaţiilor formale;
c. utilizarea operaţiilor concrete;
d. utilizarea limbajului şi a noţiunilor.
21. După gradul de complexitate, aptitudinile se împart în:

a. speciale şi generale;
b. simple şi complexe;
c. înnăscute şi dobândite;
d. simple şi generale.
22. Funcţia limbajului de obţinere a informaţiilor prin dirijarea
operaţiilor de
analiză şi sinteza poartă denumirea de funcţie:
a. de comunicare;
b. de cunoaştere;
c. expresivă;
d. de reprezentare.
23. Condiţia principală a educabilităţii memoriei este:

a. efortul voluntar;
b. perseverenţa şi fermitatea;
c. motivaţia şi atenţia voluntară;
d. exerciţiul sistematic şi permanent.
24. Lapsusurile reprezintă reacţii ,,aberante" produse de:

a. neselectarea comportamentului de satisfacere;
b. nesemnalizarea conexiunii inverse la blocul de comandă
conştient;
c. neconştientizarea motivului;
d. neprelucrarea semnalelor în blocul de comandă conştient.
25. În înţelegere, sunt implicate ca procese:

a. asimilarea;
b. acomodarea;
c. asimilarea şi acomodarea;
d. interpretarea.
26. Expresia ,ne este frică pentru că fugim" poate aparţine:
a. teoriei Cannon-Bard;
b. teoriei Arnold-Lindsley;
c. teoriei James Lange;
d. teoriei Shaver.
27. Motivele homeostatice au rol de:

a. perfecţionare a organizării personalităţii;
b. transformare şi evoluţie;
c. schimbare şi perfecţionare;
d. restabilire a echilibrului biologic sau psihic.
28. Formularea unei opinii reprezintă un segment al atitudinii

la nivel:
a. decizional;
b. direcţional;
c. intenţional;
d. executiv.
29. Potrivit teoriei Cannon-Bard, rolul central în producerea

emoţiei îl deţine:
a. sistemul nervos parasimpatic;
b. SN simpatic;
c. SNC;
d. SN vegetativ.
30. În funcţie de gradul de structurare există:
a. trebuinţe biologice şi fiziologice;
b. de cunoaştere;
c. interne şi externe;
31. Veriga care include secvenţa de elaborare şi stocare a

schemelor mişcărilor articulatorii corespunzătoare fiecărui
sunet este veriga:
a. motorie:
b. de decodificare;
c. de recepţie;
d. a conexiunii inverse.
32. Relaţiile erotico-sexuale cuprind componente:

a. caracteriale;
b. senzoriale;
c. perceptive;
d. tactile.
33. Durata de păstrare activă, reactualizabilă, a celor

memorate face parte din:
a. trăinicia memoriei;
b. volumul memoriei;
c. completitudinea memoriei;
d. fidelitatea memoriei.
a. veriga de execuţie, motorie;
b. veriga de reglare;
c. veriga de autocontrol;
d. veriga ludică.
35. Printre fazele rezolvării unei probleme întâlnim:

a. reactualizarea cunoştinţelor;
b. iluminarea;
c. reformularea problemei;
d. găsirea soluţiei.

d. frecvenţa reacţiilor psihice.
37. Trebuinţa de mişcare este o trebuinţă:

a. inconştientă;
b. secundară;
c. înnăscută;
d. dobândită.
38. Filosofii pot avea un tip de gândire:
a. intuitiv-concret;
b. abstract-formal;
c. operator-concret;
d. operator-formal.
39. Extravertiţii se caracterizează prin:

a. plăcerea de a munci;
b. sociabilitate;
c. calm;
d. stabilitate afectivă.
40. După gradul de înţelegere a lucrurilor memorate,

memoria se împarte în:
a. voluntară şi involuntara;
b. mecanică şi logică;
c. de lungă şi de scurtă durată;
d. simplă şi complexă.

b. latura instrumentală;
c. latura univocă;
d. latura calitativă.
42. Operaţia gândirii caracterizată prin reconstituirea mintala a

unui întreg din
elementele sale izolate poartă denumirea de:
a. analiză;
b. sinteză;
c. generalizare;
d. abstractizare.

a. funcţia de reglare a conduitei;
b. funcţia de susţinere-potenţare;
c. funcţia de optimizare a efortului;
d. funcţia de restabilire a echilibrului biologic şi psihic.
44. Nivelul de cultură generală reprezintă, în sistemul de

personalitate:
a. subsistemul instrumental;
b. subsistemul perceptiv;
c. subsistemul intelectual;
d. subsistemul de comunicare şi relaţionare.
45. Coeficientul de inteligenţă se exprima prin următorul

raport:
a. QI = vc/vm* 100;
b. QI= vm/vc*100;
c. QI=mv/vc*100;
d. QI=cv/mv*100.
TEST 10

a. implicaţiile;
b. evaluările;
c. conţinuturile comportamentale;
d. simbolurile.
2. Definiţia ,,un sistem de semne şi reguli logico-gramaticale

elaborat socioistoric ce serveşte ca instrument de codificare şi
transmitere a informaţiei în procesul real al comunicării" este a:
a. limbii
b. limbajului
c. semnalului
d. semanticii.
3. Cantitatea de unităţi mnemonice care se reţin după o

singură prezentare
exprimă:
a. volumul memoriei;
b. selectivitatea memoriei;
c. caracterul logic şi sistemic;
d. fidelitatea.
4. Printre trăsăturile voluntare de caracter se numără:

a. spiritul de iniţiativă;
b. ambiţia;
c. perseverenţa;
d. luarea deciziei.
5. Interesele reprezintă:
a. stări de necesitate;
b. trebuinţe de supravieţuire;
c. stări motivaţionale simple;
d. suma motivaţiilor.
6. Care dintre următorii termeni are statut de derivat şi

subordonat celorlalţi doi:
a. comunicarea;
b. limba;
c. limbajul;
d. nici unul.

nivelul:
a. categoriilor;
b. reprezentărilor;
c. percepţiilor;
d. senzaţiilor.
8. Expresia ,,vreau cutare lucru" caracterizează că fază a

actului voluntar:
c. apariţia impulsului şi stabilirea prealabila a scopului;
d. analiza şi lupta motivelor;
d. evaluarea şi corecţia.

d. frecventa reacţiilor psihice.
10. Cea mai complexă formă a imaginaţiei este:

a. reveria;
b. imaginaţia productivă;
c. imaginaţia artistică;
d. imaginaţia politică.

a. oamenii de ştiinţă;
b. artişti;
c. oameni în vârstă;
d. copii.
12. Ca răspuns emoţional secundar al furiei putem întâlni:

a. starea de oboseală;
b. starea de stupoare;
c. starea de frică;
d. starea de agitaţie.
13. Imaginea de sine se formează pana la vârsta de:

a. 3 ani;
b. pubertate;
c. 6 ani;
d. adolescenţă.
14. Corectitudinea transmisiei mesajului poartă denumirea

de:
a. semantică;
b. completitudine;
c. fidelitate;
d. promptitudine.
15. Stabilitatea este o calitate a voinţei care exprimă:

a. gradul de intensitate a atenţiei;
b. concentrarea simultană pe mai multe activităţi;
c. concentrarea succesivă de la un obiect la altul;
d. durata de menţinere a concentrării la nivel optim.

dezvoltării intelectului inteligenţa:
a. emoţională;
b. interpersonală;
c. senzorio-motorie;
d. intrapersonală.

b. motivaţia şi afectivitatea;
18. Memoria este legată îndeosebi de:

a. afectivitate;
b. limbaj;
c. senzaţii
d. percepţie, reprezentare şi gândire.
19. Atenţia involuntară poate fi provocată de:

a. experienţa anterioară;
b. o durere;
c. iniţiativa proprie;
d. mişcarea stimulilor.
20. Starea de necesitate devine o condiţie a normalităţii dacă:

a. este menţinută continuu;
b. este înlăturată;
c. este provocată;
d. este intermitentă.
21. Expresiile emoţionale pot avea o funcţie:

a. adaptativă;
b. reglatorie;
c. de echilibrare;
d. de autocontrol.
22. Când un individ mănâncă tot timpul:

a. starea obiectivă de necesitate se menţine permanent;
b. starea subiectivă de necesitate nu se manifestă;
c. starea de necesitate obiectivă a fost satisfăcută şi cea
subiectivă continuă;
d. starea obiectivă de necesitate nu s-a produs.
23. Locul central ocupat de gândire în SPU constă în faptul că:

a. autoreglează comportamentul;
b. integrează informaţiile venite din mediul intern şi extern;
c. acţionează ca un mecanism de comandă control asupra
proceselor psihice;
d. serveşte la înţelegerea evenimentelor şi a fenomenelor.
24. Viteza cu care vorbim caracterizează:

a. adâncimea şi tăria fenomenelor psihice;
c. ritmul şi viteza fenomenelor psihice;
d. expresivitatea psihică.
25. Sfera de cuprindere a memoriei voluntare faţă de

memoria involuntară este:
a. mai mare;
b. mai mică;
c. egală;
d. interconectată.
26. Tipul temperamental somatoton se caracterizează prin:

a. nevoia de somn;
b. plăcerea re1axăni;
c. plăcerea de a munci;
d. agresivitate.
27. Rapiditatea emiterii şi transmisiei mesajului poarta

denumirea de:
a. pragmatism;
b. promptitudine;
c. fidelitate;
d. completitudine.
28. Rezolvarea problemelor reprezintă:

a. depăşirea unei neînţelegeri;
b. depăşirea unei situaţii dificile de viată;
c. găsirea unei soluţii la o problemă;
d. depăşirea unui obstacol de ordin informaţional-cognitiv.

atât mai mare cu cât trebuinţa se afla mai aproape de:
b. baza piramidei;
30. Pentru un pictor, spiritul de observaţie poate:

a. asigura succesul activităţii;
b. fi indiferent faţă de performanţă;
c. asigura succesul în combinaţie cu alte însuşiri;
d. constitui o piedică în creativitate.

a. veriga de recepţie şi decodificare;
b. veriga semantică;
c. veriga limbajului activ;
d. veriga limbajului pasiv.
32. Dintre formele limbajului care susţin memoria voluntară

întâlnim:
a. limbajul interior;
b. limbajul scris;
c. limbajul non-verbal;
d. verbal.
33. Motivele de optimizare au ca rol în sistemul de personalitate:

a. restabilirea echilibrului biologic sau psihic;
b. îmbogăţirea şi perfecţionarea organizării existente;
c. trecerea de la inferior la superior;

a. valorile semnalelor - intensitate, frecvenţă, durată;
b. completitudine;
c. promptitudine;
d. utilitarism.
35. Teoria lui Arnold-Lindsley poate fi denumită:

a. a stimulării;
b. a excitaţiei;
c. a activării;
d. a inhibiţiei.
36. Atitudinea faţă de muncă face parte din:
a. atitudinea faţă de sine;
b. atitudinea faţă de realitatea socială;
c. atitudinea faţă de ceilalţi oameni;
d. atitudinea faţă de lume şi viaţă.
37. Gândirea se situează în sistemul de personalitate în

cadrul:
a. subsistemului bioenergetic;
b. subsistemului perceptiv;
c. subsistemului intelectual;
d. subsistemului cognitiv şi de comunicare.
38. Afirmarea inteligenţei presupune:

a. funcţiile intelectuale;
b. procesele cognitive;
c. procesele cognitive şi reglatorii;

a. o motivaţie intrinseca;

nivelului de
dezvoltare şi eficienţă a memoriei face parte:
a. reactualizarea;
b. promptitudinea;
c. fixarea;
d. păstrarea.
41. Reformularea problemei, ca fază a rezolvării de probleme,

facilitează:
a. perceperea problemei;
b. formarea unui model;
c. verificarea rezultatului;
d. alegerea metodei de rezolvare.

legătura mesajului cu stările de necesitate ale receptorului:
b. latura logico-matematică;

a. atletic;
b. somatoton;
c. melancolic;
d. bilios.
44. Teoria mecanicistă a formării deprinderilor este
reprezentată de:
a. R. Descartes;
b. A. Comte;
c. Aristotel;
d. Platon.
45. Relevarea şi reţinerea unor însuşiri sau relaţii şi

eliminarea sau trecerea cu vederea a altora face parte din
următoarea operaţie a gândirii:
a. concretizarea;
b. sinteza;
c. generalizarea:
d. abstractizarea.
SOLUŢIE TEST 1
ÎNTREBARE RĂSPUNS CAPITOLUL

1 B IMAGINAŢIE
2 C LIMBAJUL
3 A TEMPERAMENTUL
4 C AFECTIVITATEA
5 C MOTIVAŢIA
6 B LIMBAJUL
7 D GÂNDIREA
8 D MEMORIA
9 A LIMBAJUL
10 C MOTIVAŢIA
11 C MEMORIA
12 D CARACTERUL
13 B GÂNDIREA
14 B MEMORIA
15 E ATENŢIA
16 A VOINŢA
17 D PERSONALITATEA
18 D TEMPERAMENTUL
19 C PERSONALITATEA
20 C LIMBAJUL
21 C MOTIVAŢIA
22 A AFECTIVITATEA
23 D ATENŢIA
24 C VOINŢA
25 A LIMBAJUL
26 A APTITUDINI
27 D CARACTERUL
28 A GÂNDIREA
29 C MOTIVAŢIA
30 C VOINŢA
31 A AFECTIVITATEA
32 B LIMBAJUL
33 A GÂNDIREA
34 B AFECTIVITATEA
35 A MEMORIA
36 B ATENŢIA
37 D GÂNDIREA
38 A APTITUDINI
39 A AFECTIVITATEA
40 B GÂNDIREA
41 B MOTIVAŢIA
42 B GÂNDIREA
43 D TEMPERAMENTUL
44 B VOINŢA
45 A MOTIVAŢIA
77
SOLUŢIE TEST 2
1 A MOTIVAŢIA
2 D LIMBAJUL
3 A AFECTIVITATEA
4 D VOINŢA
5 D MOTIVAŢIA
6 A LIMBAJUL
7 C IMAGINAŢIE
8 C GÂNDIREA
9 D MEMORIA
10 C MOTIVAŢIA
11 A LIMBAJUL
12 C TEMPERAMENTUL
13 B VOINŢA
14 B TEMPERAMENTUL
15 D ATENŢIA
16 D AFECTIVITATEA
17 D CARACTERUL
18 A GÂNDIREA
19 B PERSONALITATEA
20 C MEMORIA
21 B APTITUDINI
22 D PERSONALITATEA
23 B CARACTERUL
24 B GÂNDIREA
25 C MEMORIA
26 D LIMBAJUL
27 C AFECTIVITATEA
28 A VOINŢA
29 B GÂNDIREA
30 A MOTIVAŢIA
31 C LIMBAJUL
32 A VOINŢA
33 B AFECTIVITATEA
34 B MOTIVAŢIA
35 D APTITUDINI
36 A GÂNDIREA
37 A VOINŢA
38 C LIMBAJUL
39 D MOTIVAŢIA
40 A MEMORIA
41 D AFECTIVITATEA
42 B GÂNDIREA
43 D ATENŢIA
44 A GÂNDIREA
45 C TEMPERAMENTUL
SOLUŢIE TEST 3

1 C ATENŢIA
2 A LIMBAJUL
3 A GÂNDIREA
4 A MOTIVAŢIA
5 B LIMBAJUL
6 C VOINŢA
7 A MOTIVAŢIA
8 B TEMPERAMENTUL
9 B IMAGINAŢIE
10 C MOTIVAŢIA
11 Dunăre GÂNDIREA
12 A AFECTIVITATEA
13 Dunăre CARACTERUL
14 Dunăre MEMORIA
15 B PERSONALITATEA
16 Dunăre ATENŢIA
17 A LIMBAJUL
18 C GÂNDIREA
19 B VOINŢA
20 B LIMBAJUL
21 C GÂNDIREA
22 A MOTIVAŢIA
23 B VOINŢA
24 A MEMORIA
25 C AFECTIVITATEA
26 A VOINŢA
27 C MEMORIA
28 A TEMPERAMENTUL
29 B LIMBAJUL
30 A AFECTIVITATEA
31 A GÂNDIREA
32 A APTITUDINI
33 A MEMORIA
34 B LIMBAJUL
35 C AFECTIVITATEA
36 A MOTIVAŢIA
37 A GÂNDIREA
38 B PERSONALITATEA
39 C CARACTERUL
40 A MEMORIA
41 B AFECTIVITATEA
42 A GÂNDIREA
43 B APTITUDINI
44 C TEMPERAMENTUL
45 C ATENŢIA
SOLUŢIE TEST 4
1 D GÂNDIREA
2 D MOTIVAŢIA
3 B AFECTIVITATEA
4 A ATENŢIA
5 A LIMBAJUL
6 D VOINŢA
7 B LIMBAJUL
8 C MOTIVAŢIA
9 B PERSONALITATEA
10 D TEMPERAMENTUL
11 A APTITUDINI
12 A MEMORIA
13 A APTITUDINI
14 A VOINŢA
15 B GÂNDIREA
16 D PERSONALITATEA
17 C CARACTERUL
18 C MEMORIA
19 C AFECTIVITATEA
20 A LIMBAJUL
21 B GÂNDIREA
22 C MOTIVAŢIA
23 B TEMPERAMENTUL
24 C VOINŢA
25 A MEMORIA
26 A LIMBAJUL
27 B MOTIVAŢIA
28 B GÂNDIREA
29 B AFECTIVITATEA
30 C IMAGINAŢIE
31 B TEMPERAMENTUL
32 C MEMORIA
33 B MOTIVAŢIA
34 A GÂNDIREA
35 D ATENŢIA
36 B TEMPERAMENTUL
37 A LIMBAJUL
38 B MOTIVAŢIA
39 D VOINŢA
40 A MOTIVAŢIA
41 C GÂNDIREA
42 C TEMPERAMENTUL
43 D AFECTIVITATEA
44 C CARACTERUL
45 D ATENŢIA
SOLUŢIE TEST 5

1 D LIMBAJUL
2 D AFECTIVITATEA
3 D PERSONALITATEA
4 A VOINŢA
5 D ATENŢIA
6 C CARACTERUL
7 A LIMBAJUL
8 D ATENŢIA
9 D VOINŢA
10 A LIMBAJUL
11 C MOTIVAŢIA
12 D VOINŢA
13 C PERSONALITATEA
14 C LIMBAJUL
15 A VOINŢA
16 C TEMPERAMENTUL
17 A LIMBAJUL
18 D AFECTIVITATEA
19 D IMAGINAŢIE
20 C GÂNDIREA
21 A MEMORIA
22 C APTITUDINI
23 C ATENŢIA
24 C TEMPERAMENTUL
25 D PERSONALITATEA
26 C GÂNDIREA
27 C LIMBAJUL
28 C AFECTIVITATEA
29 C MOTIVAŢIA
30 D GÂNDIREA
31 D ATENŢIA
32 A TEMPERAMENTUL
33 C LIMBAJUL
34 D MEMORIA
35 C AFECTIVITATEA
36 C TEMPERAMENTUL
37 D GÂNDIREA
38 A MEMORIA
39 B GÂNDIREA
40 A MEMORIA
41 C CARACTERUL
42 A AFECTIVITATEA
43 A LIMBAJUL
44 C APTITUDINI
45 A VOINŢA
SOLUŢIE TEST 6
1 A AFECTIVITATEA
2 B CARACTERUL
3 D LIMBAJUL
4 D ATENŢIA
5 C GÂNDIREA
6 C MEMORIA
7 A MOTIVAŢIA
8 D ATENŢIA
9 D LIMBAJUL
10 A GÂNDIREA
11 B TEMPERAMENTUL
12 B PERSONALITATEA
13 B MOTIVAŢIA
14 C TEMPERAMENTUL
15 A GÂNDIREA
16 C LIMBAJUL
17 D IMAGINAŢIE
18 D MOTIVAŢIA
19 A AFECTIVITATEA
20 B LIMBAJUL
21 D VOINŢA
22 A CARACTERUL
23 D MOTIVAŢIA
24 A MEMORIA
25 A AFECTIVITATEA
26 C TEMPERAMENTUL
27 C GÂNDIREA
28 B MOTIVAŢIA
29 D MEMORIA
30 A GÂNDIREA
31 D AFECTIVITATEA
32 C PERSONALITATEA
33 A MOTIVAŢIA
34 C AFECTIVITATEA
35 A GÂNDIREA
36 D ATENŢIA
37 A MEMORIA
38 A AFECTIVITATEA
39 C VOINŢA
40 C APTITUDINI
41 C GÂNDIREA
42 D ATENŢIA
43 C APTITUDINI
44 A AFECTIVITATEA
45 C GÂNDIREA
SOLUŢIE TEST 7
1 A CARACTERUL
2 C VOINŢA
3 D ATENŢIA
4 C MOTIVAŢIA
5 A GÂNDIREA
6 C MEMORIA
7 B ATENŢIA
8 D AFECTIVITATEA
9 D PERSONALITATEA
10 A LIMBAJUL
11 B GÂNDIREA
12 A MOTIVAŢIA
13 B AFECTIVITATEA
14 A MEMORIA
15 D MOTIVAŢIA
16 B GÂNDIREA
17 A LIMBAJUL
18 B MEMORIA
19 D ATENŢIA
20 B MOTIVAŢIA
21 B LIMBAJUL
22 C GÂNDIREA
23 C MOTIVAŢIA
24 A AFECTIVITATEA
25 B IMAGINAŢIE
26 B MOTIVAŢIA
27 A GÂNDIREA
28 D TEMPERAMENTUL
29 D APTITUDINI
30 C MEMORIA
31 A TEMPERAMENTUL
32 A CARACTERUL
33 A AFECTIVITATEA
34 D VOINŢA
35 A GÂNDIREA
36 A PERSONALITATEA
37 D MEMORIA
38 C TEMPERAMENTUL
39 C AFECTIVITATEA
40 D LIMBAJUL
41 C APTITUDINI
42 C LIMBAJUL
43 A MOTIVAŢIA
44 B GÂNDIREA
45 D AFECTIVITATEA
SOLŢIE TEST 8

1 A AFECTIVITATEA
2 A GÂNDIREA
3 A VOINŢA
4 A LIMBAJUL
5 C TEMPERAMENTUL
6 C MOTIVAŢIA
7 B TEMPERAMENTUL
8 C GÂNDIREA
9 C MOTIVAŢIA
10 A APTITUDINI
11 B PERSONALITATEA
12 A LIMBAJUL
13 A MOTIVAŢIA
14 C TEMPERAMENTUL
15 D CARACTERUL
16 A LIMBAJUL
17 A GÂNDIREA
18 B AFECTIVITATEA
19 C CARACTERUL
20 B LIMBAJUL
21 B MEMORIA
22 A GÂNDIREA
23 A TEMPERAMENTUL
24 C MOTIVAŢIA
25 C MEMORIA
26 B AFECTIVITATEA
27 A GÂNDIREA
28 C MOTIVAŢIA
29 B MEMORIA
30 C GÂNDIREA
31 B VOINŢA
32 A LIMBAJUL
33 D ATENŢIA
34 B AFECTIVITATEA
35 B TEMPERAMENTUL
36 C GÂNDIREA
37 B APTITUDINI
38 C TEMPERAMENTUL
39 A MEMORIA
40 D IMAGINAŢIE
41 A AFECTIVITATEA
42 A PERSONALITATEA
43 B MOTIVAŢIA
44 A MEMORIA
45 B GÂNDIREA
SOLUŢIE TEST 9

1 A VOINŢA
2 B IMAGINAŢIE
3 D ATENŢIA
4 A GÂNDIREA
5 D LIMBAJUL
6 D MEMORIA
7 A VOINŢA
8 A GÂNDIREA
9 B CARACTERUL
10 B ATENŢIA
11 B VOINŢA
12 C MOTIVAŢIA
13 A LIMBAJUL
14 D AFECTIVITATEA
15 A GÂNDIREA
16 B MEMORIA
17 C MOTIVAŢIA
18 B TEMPERAMENTUL
19 B LIMBAJUL
20 A GÂNDIREA
21 B APTITUDINI
22 B LIMBAJUL
23 D MEMORIA
24 C MOTIVAŢIA
25 C GÂNDIREA
26 C AFECTIVITATEA
27 D MOTIVAŢIA
28 D CARACTERUL
29 C AFECTIVITATEA
30 D MOTIVAŢIA
31 A LIMBAJUL
32 B PERSONALITATEA
33 A MEMORIA
34 A LIMBAJUL
35 C GÂNDIREA
36 A TEMPERAMENTUL
37 C MOTIVAŢIA
38 B GÂNDIREA
39 B TEMPERAMENTUL
40 B MEMORIA
41 A LIMBAJUL
42 B GÂNDIREA
43 B MOTIVAŢIA
44 A PERSONALITATEA
45 B APTITUDINI
SOLUŢIE TEST 10
1 A GÂNDIREA
2 A LIMBAJUL
3 A MEMORIA
4 A CARACTERUL
5 A MOTIVAŢIA
6 C LIMBAJUL
7 A GÂNDIREA
8 B VOINŢA
9 A TEMPERAMENTUL
10 B IMAGINAŢIE
11 D ATENŢIA
12 A AFECTIVITATEA
13 C PERSONALITATEA
14 C LIMBAJUL
15 D ATENŢIA
16 C GÂNDIREA
17 D TEMPERAMENTUL
18 D MEMORIA
19 C ATENŢIA
20 B MOTIVAŢIA
21 A AFECTIVITATEA
22 c MOTIVAŢIA
23 C GÂNDIREA
24 D TEMPERAMENTUL
25 A MEMORIA
26 D TEMPERAMENTUL
27 B LIMBAJUL
28 D GÂNDIREA
29 B MOTIVAŢIA
30 C APTITUDINI
31 A LIMBAJUL
32 D MEMORIA
33 B MOTIVAŢIA
34 A LIMBAJUL
35 C AFECTIVITATEA
36 B CARACTERUL
37 D PERSONALITATEA
38 D APTITUDINI
39 C MOTIVAŢIA
40 B MEMORIA
41 D GÂNDIREA
42 D LIMBAJUL
43 B TEMPERAMENTUL
44 C VOINŢA
45 D GÂNDIREA
PRETESTAREA EXAMENULUI
DE BACALAUREAT 2003
Proba scrisa la PSIHOLOGIE (o ora
saptămana1)
VARIANTA A
1. Ca organizare distinctă a structurilor de adaptare la mediu,

personalitatea:
a. se formează începând de la naştere;
b. se formează începând cu vârsta şcolarităţii, sub influenţa
factorilor educaţionali;
c. există încă de la naştere, fiind un dat genetic;
d. apare abia în adolescenţă, o dată cu maturizarea operaţională a
gândirii.
2. Perioada caracterizată prin menţinerea unui bun

randament intelectual, prin echilibru afectiv şi prin afirmarea
în plan profesional este:
a. maturitatea;
b. pubertatea;
c. bătrâneţea;
d. adolescenţa.
3. Ca factor al personalităţii, ereditatea determină în mod

hotărâtor:
a. deprinderile;
b. temperamentul;
c. caracterul;
d. aptitudinile.
4. Ansamblul schimbărilor bio-psiho-sociale evidenţiate de

evoluţia vieţii
fiecărui om constituie dezvoltarea:
a. interindividua1ă;
b. ontogenetică;
c. antropogenetică;
d. filogenetică.
5. Interdependenţa dintre gândire şi limbaj este evidenţiată

de:
a. legăturile strânse existente între normele gramaticale şi
normele logicii formale;
b. posibilitatea exprimării unor stări afective prin mijloace
nonverbale de comunicare;
c. independenţa operaţiilor gândirii faţă de conţinuturile
comunicării;
d. dependenţa operaţiilor gândirii de funcţiile limbajului.
6. Funcţia limbajului care este evidenţiată prin alăturarea de

cuvinte: ,,Ala, bala, portocala" este funcţia:
a. de cunoaştere;
b. de comunicare;
c. dialectică;
d. ludică.
7. Domeniul performanţial de lucru al gândirii este:

a. algoritmica;
b. rezolvarea de probleme;
c. înţelegerea;
d. formarea noţiunilor.
8. Ca ansamblu de procedee rezolutive, euristica desemnează

un ansamblu de:
a. modalităţi de lucru bazate pe reguli precise, cu eficienţă
sigură;
b. strategii standardizate de rezolvare a problemelor;
c. strategii antirutiniere de lucru a gândirii;
d. modalităţi de rezolvare a unor tipuri bine precizate de
probleme.
9. Faţă de achiziţiile anterioare, stadiul operaţiilor formale,

atins în dezvoltarea intelectului la adolescenţă permite
realizarea de:
a. operaţii cu noţiuni;
b. raţionamente ipotetico-deductive;
e. raţionamente inductive;
f. operaţii concrete cu clase şi relaţii.
10. Înclinaţia către egocentrism şi antropomorfism

caracterizează în mod
preponderent:
a. maturitatea;
b. copilăria;
c. adolescenţa;
d. bătrâneţea.
11. Reacţia în faţă autorităţi, caracteristică primilor ani ai

adolescenţei este:
a. independenţa, opoziţia, respectul reciproc;
b. atitudinea protestatară, dorinţa de afirmare, inconsecvenţa;
c. atitudinea împăciuitoare, încrederea în sine, ironia;
d. frustrarea, dependenţa, furia.
12. Pasiunile sunt trăiri afective:

a. foarte intense, stabile, de lungă durată, care antrenează
întreaga personalitate;
b. difuze şi generalizate, de intensitate redusă, care dau o
anumită tonalitate întregii noastre vieţi psihice;
c. de scurtă durată, de intensitate variabilă, care exprimă
reacţiile noastre la situaţiile cu care ne confruntăm;
d. complexe, de lungă durată, de intensitate moderată.
13. Distributivitatea, ca una dintre însuşirile atenţiei, constă

în:
a. posibilitatea de a selecta din mediu o parte din stimuli şi de a
oscila între ei;
posibilitatea de a selecta din mediu o parte din stimuli şi de a

oscila intre ei;
b. capacitatea de a selecta din mediu un singur element,
ignorându-i pe ceilalţi;
c. posibilitatea comutării intenţionate a atenţiei de la o
activitate la alta;
d. capacitatea de a comuta alternativ şi rapid atenţia de la o
sarcină la alta, pentru optimizarea activităţii desfăşurate.
14. Comportamentul prosocial exclude comportamentul:

a. agresiv;
24.de încurajare;
25.altruist;
26.de ajutorare.
15. Este adevărat enunţul conform căruia:
a. motivaţia exprimă orientarea activă şi relativ stabilă a
personalităţii spre anumite domenii de activitate;
b. limbajul reprezintă trăirile subiective de scurtă durată şi cu
intensitate variabilă care exprimă reacţiile noastre la situaţiile
cu care ne confruntăm;
c. gândirea este un proces cognitiv superior, având rol central în sistemul
psihic uman;
d. nivelul de aspiraţie desemnează ansamblul factorilor care
declanşează şi coordonează combinatorica imaginativă.
16. Din punct de vedere psihologic, inteligenţa este abordată

ca:
a. latura relaţional-valorică a personalităţii;
b. ansamblu de aptitudini practice şi generale;
c. ansamblu de trăsături de voinţă;
d. latura energetică a personalităţii.
17. Între conştient şi inconştient:

a. sunt posibile relaţii, unele conţinuturi ale inconştientului
pot deveni conştiente în condiţii speciale;
b. există treceri numeroase, conştientul valorifică în câmpul
actual al conştiinţei acumulările inconştientului;
c. în condiţiile unei vieţi psihice sănătoase nu există nici o
relaţie, inconştientul e inaccesibil conştiinţei;
d. sunt posibile treceri reciproce doar în condiţiile de boală
psihică.
89
18. Cele patru temperamente de bază, cunoscute încă din
antichitate, sunt:
a. flegmatic, apatic, melancolic, coleric;
b. sangvinic, flegmatic, melancolic, coleric;
c. coleric, sentimental, nervos, amorf;
d. extravertit, introvertit, coleric, sangvinic.
19. Nu reprezintă o particularitate a proceselor afective:

a. polaritatea;
b. durata;
c. independenţa;
d. intensitatea.
20. Capacitatea de a menţine atenţia asupra aceluiaşi obiect

un timp mai
îndelungat desemnează:
a. stabilitatea atenţiei;
b. mobilitatea atenţiei;
c. concentrarea atenţiei;
d. volumul atenţiei.
21. Nu reprezintă o relaţie interpersonală:

a. dragostea;
b. căsătoria;
c. limbajul;
d. prietenia.
22. Atenţia constă în:

a. concentrarea şi focalizarea energiei psihonervoase înspre
realizarea optimă a relaţiei om-lume;
b. dirijarea şi concentrarea energiei psihonervoase în vederea
atingerii scopurilor conştient propuse;
c. activarea selectivă, concentrarea şi orientarea energiei
psihonervoase;
d. activarea selectivă, concentrarea şi orientarea voluntară a
energiei fizice.
23. Ca element din structura motivaţiei, trebuinţele:

a. constau într-un set de mecanisme biofizice înnăscute,
prezente la toţi oamenii;
b. reprezintă efectul tuturor acţiunilor umane;
c. sunt dobândite de-a lungul existentei omului, fiind diferite de la individ la
individ;
d. sunt atât înnăscute, cât şi dobândite, iar nesatisfacerea lor
prelungită este dăunătoare.
24. Funcţia imperativ-persuasivă a limbajului constă în:

a. transferul unor conţinuturi informaţionale de la o persoană
la alta;
b. influenţarea voinţei destinatarului mesajului;
c. contribuţia la descărcarea tensiunii nervoase a
emiţătorului;
d. sublinierea trăirilor emoţionale ale emiţătorului.
25. Afectivitatea reprezintă un ansamblu de:

a. fenomene complexe prin intermediul cărora activitatea
umană este stimulată constant;
b. fenomene având rol de declanşare şi susţinere energetică a
activităţi.
c. procese referitoare la concentrarea şi focalizarea
distributivă a efortului mintal;
d. procese care reflectă relaţiile om-lume, sub formă de trăiri.
26. Din punct de vedere psihologic, motivaţia reprezintă:

a. un proces de sensibilizare selectivă faţă de realitatea
externă;
b. un proces reglator cu rol esenţial în declanşarea, orientarea
şi modificarea conduitei, independent de factorii externi;
c. un ansamblu de factori şi mecanisme psihice care
declanşează, orientează şi susţin energetic activitatea
umană;
d. o activitate psihică reglatorie care declanşează activitatea
şi o susţine energetic.
27. Deliberarea se regăseşte în etapa (faza) actului voluntar

denumită:
a. lupta motivelor;
b. elaborarea planului de acţiune;
c. prefigurarea intenţiei;
d. luarea hotărârii.
28. Voinţa este considerată ca fiind un proces:

a. reglatoriu realizat prin mijloace verbale care rezultă din
ciocnirea dintre posibilităţile subiectului şi caracteristicile
realităţii;
b. de autoreglaj superior prin care se mobilizează energie
psiho-nervoasă în vederea atingerii scopurilor şi depăşirii
obstacolelor;
c. de autoreglaj superior, ce constă în concentrarea şi
orientarea energiei psiho-nervoase;
d. de orientare a resurselor psiho-fizice ale persoanei în
vederea adaptării la mediu.
29. Optimul motivaţional este expresia unei relaţii adecvate

între:
a. gradul de dificultate al sarcinii şi mărimea intensităţii
motivaţiei;
b. de dificultate a sarcinii şi imaginea de sine a subiectului;
c. voinţa şi posibilităţile reale ale subiectului de a face faţă
unei cerinţe;
d. imaginea de sine a subiectului şi nivelul său de aspiraţii.
30. În sfera afectivităţii umane intră:
a. afecte, sentimente, pasiuni, interese, dispoziţii;
b. dispoziţii, afecte, emoţii, sentimente, pasiuni;
c. emoţii, idealuri, pasiuni, afecte, interese;
d. emoţii, pasiuni, dispoziţii, interese, idealuri.
31. Produsul imaginaţiei se caracterizează prin:

a. noutate şi originalitate faţă de datele de la care porneşte;
b. caracter riguros şi logic;
c. fidelitate faţă de informaţiile din experienţa anterioară;
d. caracter abstract-generalizator.
32. Caracteristica definitorie pentru memorie este aceea de proces:

a. cognitiv-intelectiv de întipărire, stocare şi reactuializare
selectivă a informaţiilor;
b. senzorial-cognitiv de întipărire, stocare şi reactualizare a
informaţiei;
c. cognitiv superior de întipărire şi stocare a experienţei de
cunoaştere;
d. psihic care asigură reţinerea informaţiei în funcţie de
nevoile activităţilor desfăşurate.
33. Memoria şi gândirea au ca element comun faptul că

ambele:
a. sunt activităţi psihice complexe, specific umane;
b. sunt procese intelectuale;
c. vehiculează informaţii esenţiale despre clase de obiecte şi
fenomene;
d. ilustrează capacităţi generale, specific umane.
34. Acuitatea vizuală este o aptitudine:

a. simplă;
b. complexă;
c. generală;
d. specială.
35. Pentru structurarea personalităţii, relaţiile interpersonale

reprezintă:
a. idealul;
b. rezultatul imediat;
c. fundamentul;
d. scopul final.
36. Un element caracteristic al temperamentului este

exprimat de faptul că:
a. trăsăturile temperamentale nu pot fi ierarhizate valoric;
b. omul nu este responsabil de reacţiile sale în diferite
împrejurări;
c. poate fi complet modificat prin educaţie;
d. temperamentele nu se exprimă în activitatea psihică şi în
conduita morală a subiectului.
37. Este întotdeauna un comportament agresiv acela manifestat de:
a. părintele care îşi pedepseşte fizic copilul;
b. poliţistul care imobilizează un infractor;
c. persoana care pătrunde prin forţă pe proprietatea altei
persoane;
d. medicul care provoacă durere pacientului.
38. Comportamentele prosociale sunt acelea care au:

a. urmări pozitive, în plan personal, pentru autorul lor;
b. efecte de atracţie interpersonală;
c. efecte pozitive asupra celorlalţi;
d. urmări benefice, întotdeauna recompensate de societate.
39. În calitate de componente de bază ale caracterului,

atitudinile se caracterizează prin:
a. exprimare variabilă, fiind influenţate de circumstanţe;
b. exprimarea automatizată în comportament a valorilor
asimilate prin învăţare;
c. raportare selectivă şi relativ stabilă, în funcţie de situaţie;
d. raportare constantă, stabilă, la realitate.
40. Conceptele sau noţiunile sunt produsele fundamentale

ale:
a. gândirii;
b. voinţei;
c. imaginaţiei;
d. limbajului.
41. Este un comportament prosocial acela manifestat de:

a. o persoană care donează bani unui azil de bătrâni;
b. o persoană care înapoiază un bun posesorului;
c. angajaţii cărora li se reţine un procentaj din salariu pentru
fondul de sănătate;
d. elevul care îşi ajută colegul la examen oferindu-i răspunsul
la test.
42. În sistemul de personalitate caracterul:

a. reglează conduita în vederea atingerii scopurilor propuse;
b. asigură relaţionarea cu semenii în vederea obţinerii unor
rezultate superioare mediei;
c. asigură tonusul necesar implicării în activitate;
d. reglează din interior concordanţa conduitei cu exigenţele
impuse de societate.
43. Aptitudinile se demonstrează în:

a. calitatea superioară a produsului realizat;
b. interesul manifestat de subiect pentru o anumită activitate;
c. cunoştinţele, experienţa deţinute într-un domeniu;
d. dotarea psihică deosebită de care dispune subiectul.
44. Pentru temperament, caracterul are rol de:

a. punct de plecare pentru manifestările temperamentale;
b. instanţă de valorizare a trăsăturilor temperamentale;
c. instanţă de control şi valorificare;
d. element de dinamizare, energizare.
45. În calitate de componente ale laturi relaţional-valorice a

personalităţii, atitudinile sunt:
a. formate din elemente dobândite şi înnăscute;
b. întotdeauna înnăscute;
c. întotdeauna dobândite prin învăţare;
d. formate uneori din elemente dobândite.
Grila de răspunsuri:
1 A
2 A
3 B
4 B
5 A
6 D
7 B
8 C
9 C
10 B
11 B
12 A
13 D
14 A
15 C
16 B
17 A
18 B
19 C
20 A
21 C
22 C
23 D
24 B
25 D
26 C
27 A
28 B
29 A
30 B
31 A
32 A
33 B
34 A
35 C
36 A
37 A
38 C
39 D
40 A
41 A
42 D
43 A
44 C
45 C
CUPRINS
Teste
Soluţii teste
Pretestarea examenului de bacalaureat 2003

Teste Psihologie

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Teste Psihologie

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

TEST 1

1. În funcţie de mecanismele interne prin care se realizează,

2. Care dintre următorii termeni are statut de derivat şi

3. Printre particularităţile dinamicii activităţii bazate pe

5. Interpretarea naturii şi locului motivaţiei în SPU are la baza

6. Dintre verigile sistemului de comunicare, cea care mijloceşte

7. Dintre operaţiile gândirii fac parte:

9. Printre cele trei laturi ale informaţiei se numără:

10. Refularea este procesul de:

11. În funcţie de durată, formele memoriei se împart în:

13. Dintre produsele gândirii fac parte:

14.Dintre parametrii folosiţi pentru investigarea şi evaluarea

15. De regulă extravertiţii se întâlnesc printre:

17. Conştiinţa de sine se formează la:

18. Manifestările temperamentale caracterizează:

19. Imaginea de sine, în cadrul sistemului de personalitate, aparţine:

20. Comunicarea se poate analiza şi evalua după unul dintre

21. Pentru a învăţa mai uşor şi mai bine, intensitatea

22. Funcţia reglatoare a afectivităţii în raport cu activitatea

23. Mecanismul atenţiei îndep1ineşte rolul de:

25. Definiţia ,,un sistem de semne şi reguli logico-gramaticale

26. Aptitudinile muzicale cuprind componente ale:

27. Respectul faţă de ceilalţi reprezintă o atitudine:

29. Când un individ mănâncă tot timpul:

30. Teoria activistă a formării deprinderilor este reprezentată

31. Printre trăsăturile proceselor afective, întâlnim:

33. Psihologul Jean Piaget a identificat printre stadiile

34. Sentimentul dreptăţii reprezintă un sentiment:

35. Curba uitării a fost trasată, în urma experimentelor, de către:

36. Distraţii se întâlnesc mai mult printre:

37. Locul central ocupat de gândire în SPU constă în faptul că:

38. Factorul G cuprinde, printre alţi factori:

39. Sentimentul Eului este, după Ribot:

41. Printre funcţiile motivaţiei întâlnim:

42. Cele doua forme ale operaţiilor instrumentale ale gândirii

43. Tipul temperamental somatoton se caracterizează prin:

45. În funcţie de poziţia motivului în raport cu activitatea,

1. După posibilitatea reală de satisfacere a stărilor de

3. Afectivitatea este condiţionată de:

4. Teoria determinismului supraindividual consideră că voinţa este:

5. În funcţie de gradul de structurare există:

6. Printre cele trei laturi ale informaţiei se numără:

7. Imaginaţia reproductivă se realizează prin obţinerea unor

8. Dintre operaţiile gândirii fac parte:

9. Eterogenitatea ca trăsătură a memoriei se referă la:

10. Lapsusurile reprezintă reacţii ,,aberante" produse de:

11.Funcţia limbajului care constă în asigurarea transmiterii

12. Dintre tipurile temperamentale descrise de Hippocrates şi

13. Printre calităţile voinţei se numără:

15. Asociaţia rebelă a ideilor caracterizează oamenii:

16. Atunci când un om trece de la iubire la ură, se manifestă:

17. Minciuna reprezintă o atitudine faţă de:

18. Dintre trăsăturile principale ale procesului global al

19. În structura Eului putem identifica:

20. În funcţie de prezenţa sau absenţa controlului voluntar

21. Jean Piaget consideră că inteligenţa este:

22. Sistemul de personalitate cuprinde printre subsisteme:

23. În SPU, caracterul reprezintă latura:

24. După traiectoria pe care o urmează procesul gândirii,

25. Dintre parametrii folosiţi pentru investigarea şi evaluarea

26. Principalul instrument de comunicare cu noi înşine este:

27. Immanuel Kant a clasificat emoţiile în:

28. Formarea unui model mintal al acţiunii se întâlneşte în: