Perceperea persoanelor: formarea

impresiilor

Studenti:
Perceperea persoanelor sau formarea
impresiilor

 De cele mai multe ori impresiile despre ceilalti sunt achizionate

in timpul perceperii si interactiunii directe, adica in acele situatii
cand persoana perceputa se afla in campul nostru perceptiv.
Exemple:
- comunicarea fata in fata
- observarea comportamentului de la distanta
- convorbire telefonica; etc.
 Impresiile se pot forma si atunci cand persoana nu se afla in
campul nostru perceptiv, cand aceasta este reprezentata
simbolic. Exemplu de reprezentare simbolica:
- in baza unor documente
- analizand produse ale activitatii unei persoane (impresie
despre un scriitor prin prisma operei sale)
- comunicarea cu o a 3-a persoana.
Rolul activ al observatorului –
Experimentul lui Brunswick (1934)

 Unul dintre primele modele ale perceptiei care a studiat in

principal modul in care sunt percepute obiectele neanimate
 Individul percepe obiectele gratie receptorilor senzoriali.
 Individul nu ia in consideratie toate informatiile transmise de
acelasi obiect de fiecare data pentru ca atentia sa este
selectiva si capacitatea de prelucrare a informatiilor este
limitata.
 Obiectul perceput este intotdeauna o reprezentare partiala, dar
nu neaparat deformata a unui obiect real. Acest lucru explica
partial faptul ca diferite persoane percep acelasi obiect in mod
diferit.
 Conform modelului, aceste fenomene se amplifica in procesul
de percepere a unei persoane; tinta perceptiei este complexa si
contexul in care se gaseste are un mare impact asupra modului
in care este perceputa.
Rolul activ al observatorului –
Experimentul lui Leeper (1935)

 Experimentul sau ilustreaza rolul activ al

observatorului si faptul ca primele perceptii le
structureaza si le influenteaza pe urmatoarele
(teoria gestaltista)
 A utilizat o imagine ambigua, in care se putea
vedea fie o femeie batrana, fie una tanara.
Pornind de la aceasta imagine el a realizat inca
2 imagini: una reprezentand fara nici o
ambiguitate femeia tanara iar cealalta femeia
batrana.
Rolul activ al observatorului –
Experimentul lui Leeper (1935)

Experimentul se realizeaza in 2 etape:

1) Subiectii primesc cele 2 imagini clare (50% imaginea femeii
tinere si 50% imaginea femeii batrane), apoi fiecare subiect
descrie imaginea pe care a vazut-o.
2) Toti subiectii privesc imaginea ambigua si descriu ce au vazut
Rezultatele arata ca:
- Toti cei care au privit initial imaginea femeii batrane continuau
sa o vada in imaginea ambigua.
- 95% dintre cei care au privit initial imaginea femeii tinere
continuau sa o vada in imaginea ambigua.
Diferente dintre perceperea persoanelor si
cea a obiectelor – Fiske & Taylor (1991)

 O persoana este sensibila la opiniile celorlalti; ea se poate

schimba pentru a produce o impresie cat mai favorabila celui
care o percepe
 Persoana = sursa dinamica de informatie; ea se schimba cu
timpul in functie de circumstante mai mult decat se schimba
obiectele
 O persoana poate manipula perceptiile deoarece poate
modifica mediul in functie de dorintele sau obiectivele sale.
 Persoana este si tinta perceptiilor si observator => perceptiile
sociale sunt reciproce
 Persoana este mai complexa decat un obiect => perceptie mai
dificila, mai aproximativa si obliga observatorul sa infereze
caracteristici care nu sunt direct vizibile.
Erori in formarea impresiilor – Ordinea prezentarii
informatiilor – Rolul primelor informatii in formarea
impresiilor (Asch, 1946)

Pentru a verifica empiric afirmatia “prima impresie conteaza” Asch

(1946) a realizat urmatorul experiment:
A oferit participantilor o descriere a unei persoane necunoscute
lista cu 6 trasaturi de personalitate (V.I.) si apoi le cere sa descrie
acea persoana.
Experimentul are 2 conditii experimentale:
1) inteligent – harnic – impulsiv – critic – incapatanat – invidios
2) invidios – incapatanat – critic – impulsiv – harnic – inteligent
La final participantii au primit o lista ce continea perechi de
trasaturi de personalitate opuse.
Erori in formarea impresiilor – Ordinea prezentarii
informatiilor – Rolul primelor informatii in formarea
impresiilor (Asch, 1946)

Rezultatele:
- Descrierile narative pentru conditia experimentala 1 prezentau
o persoana competenta si ambitioasa iar pentru conditia
experimentala 2 exploziva si neadaptata social.
- Subiectii din prima conditie au ales in general caracteristici
favorabile din lista de trasaturi, in timp ce participantii din cea
de-a doua conditie experimentala au manifestat o tendinta
opusa.
Concluzie:
- Semnificatia unei trasaturi depinde de reteaua de trasaturi in
care este inserata.
Erori in formarea impresiilor – Ordinea prezentarii
informatiilor – Reconcilierea diferitelor impresii ale
persoanei

 Asch a gasit o confirmare indirecta a ideii ca semnificatia unei

trasaturi depinde de reteaua de trasaturi in care este inserata.
 In experimentul sau un grup de subiecti a primit initial o lista cu
3 trasaturi (inteligent, muncitor, impulsiv) iar apoi o alta lista cu
3 trasaturi (critic, incapanat, indivios) si li s-a cerut sa-si faca o
impresie despre cele 2 persoane. Apoi li s-a spus ca trasaturile
apartin aceleiasi persoane.
 Subiectii au intampinat dificultati in a reconcilia cele 2 impresii;
acest lucru nu s-a inregistrat in cazul subiectilor care au fost
informati de la inceput ca trasaturile apartin aceleiasi persoane.
 Rezultate evidentiaza rapiditatea si usurinta subiectilor de a-si
forma impresii asupra unor persoane pe care nu le cunosc si in
legatura cu care nu detin decat cateva informatii sumare.
Erori in formarea impresiilor – Ordinea prezentarii
informatiilor – Impactul informatiilor anterioare,
recente

 Asch a explicat efectul informatiei anterioare (primacy effect)

prin faptul ca formarea impresiilor este un proces automat.
Perceptia prima “coloreaza” dupa principiul gestalt-ului
perceperea si integrarea informatiilor succesive.
 In experimentul lui Park (1986) grupuri de cate 7 persoane
interactioneaza saptamanal timp de 7 saptamani. La sfarsitul
fiecarei interactiuni subiectii realizau o descriere narativa cu
impresiile pe care si le creasera. Rezultatele au demonstrat ca
trasaturile prezente in descrierea altor persoane la prima
sedinta sunt mai frecvente in descrierea finala comparativ cu
trasaturile care apareau in scrierile intermediare.
 Jones, Rock, Schaver, Goethals si Ward au demonstrat ca
ordinea prezentarii informatiei influenteaza si judecata despre
abilitatea persoanei.
Erori in formarea impresiilor – Ordinea prezentarii
informatiilor – Impactul informatiilor anterioare, recente
– Experiment Jones, Rock, Schaver, Goethals si Ward

 Participantii primeau o serie de date ce contineau 30 de

probleme de vocabular, fiecare problema este insotita de
evaluarea solutiei : 15 erau rezolvate “corect” si 15 “gresit”, iar
apoi li s-a cerut sa evalueze abilitatea lingvistica a persoanei
care le-a rezolvat.
 3 contin experimentale:
- primele 15 prob. contineau 10 rasp corecte dispuse aleator
- primele 15 prob. contineau 10 rasp gresite dispuse aleator
- raspunsurile corecte si gresite erau distribuite proportional
 V.I: tip de raspuns – corect ; gresit
 Rezultatele au arata ca persoanele din prima conditie
experimentala au fost evaluate ca posedand abilitati lingvistice
superioare comparativ cu cei din conditia a 2-a.
Erori in formarea impresiilor – Ordinea prezentarii
informatiilor – Impactul informatiilor anterioare, recente
– Experiment Jones, Rock, Schaver, Goethals si Ward

 Formarea impresiilor este un proces on-line.

 Primele informatii atrag mai multa atentie decat cele
subsecvente.
 Efectul erorii recente (recency effect) apare atunci cand
persoana care-si formeaza impresiile este limitata in resurse
cognitive sau cand scopul interactiunii nu este de a imbunatati
performanta tintei percepute.
 Explicatia efectului informatiei recente poate fi de natura
procesuala(insuficienta resurselor cognitive care se
materializeaza in lipsa atentiei si respectiv a procesarii
suficiente a informatiei la anihilarea efectului informatiilor
anterioare, favorizant impactul accentuat al informatiilor
recente) si motivationala(motivatia de imbunatatire a
performantei directioneaza atentia spre setul de date recente
care sunt procesate mai activ si compararea acestui set cu
datele anterioare doar pentru punerea in evaluare a progresului
realizat).
Erori in formarea impresiilor – Statutul special al
anumitor trasaturi in formarea impresiilor –
Trasaturi centrale vs. Trasaturi periferice

 Conform opiniei lui Asch unele trasaturi au un impact mai mare

asupra impresiilor: trasaturi centrale impact mai mare asupra
impresiei finale) si trasaturi periferice (impact mai redus asupra
impresiei finale).
Experimentul lui Asch:
1) Conditia experimenta 1: li s-a spus ca necunoscutul este
inteligent-abil-harnic-afecutos/cald-hotarat-practic-precaut
2) Conditia experimentala 2: cuvantul “afectuos/cald” a fost inlocuit
cu “distant/rece”.
Concluzii:
- Persoana “afectuoasa/calda” a fost apreciata ca fiind generoasa,
desteapta, fericita, amabila, de incredere, cu simtul umorului,
sociabila, altruista.
- Persoana “distanta/rece” a fost apreciata de majoritatea
participantilor ca posedand trasaturi opuse.
Erori in formarea impresiilor – Statutul special al
anumitor trasaturi in formarea impresiilor – Axa
dezirabilitatii sociale si axa dezirabilitatii intelectuale

 De ce unele trasaturi sunt mai centrale?

- o trasatura este cu atat mai centrala cu cat are o valoare mai
mare de prognostic al interactiunii
- trasaturile centrale sunt acelea care au o valenta de organizare
a interactiunii intr o cvasitotalitate de situatii
 Care ar fi motivele genetice care determina centralitatea
trasaturilor? Exista 2 axe relevante pentru evaluarea unei
persoane:
- axa dezirabilitatii sociale (cu polii evaluativi prietenos/bun social
– ostil/rau social)
- axa dezirabilitatii intelectuale (cu polii evaluativi competent/bun
intelectual – incompetent/rau intelectual)
Erori in formarea impresiilor – Statutul special al
anumitor trasaturi in formarea impresiilor – Axa
dezirabilitatii sociale si axa dezirabilitatii intelectuale
Erori in formarea impresiilor – Statutul special al
anumitor trasaturi in formarea impresiilor – Axa
dezirabilitatii sociale si axa dezirabilitatii intelectuale

Exista 2 motive esentiale pentru organizarea

interactiunilor sociale:
- Nevoia de a prezice daca o persoana va fi prietenoasa sau
ostila in comunicarea cu noi;
- Nevoia de a cunoaste daca persoana perceputa este sau nu
competenta si daca ne poate fi sau nu utila;
Erori in formarea impresiilor – Efectul
informatiilor

 Efectul informatiei neutre – positivity effect (impresia este

creata pornindu-se de la o informatie neutra si nu pozitiva).
 Efectul informatiei negative – negativity effect (impresiile
negative sunt mult mai greu de schimbat).
- Sensibilitatea sporita pentru considerarea informatiilor
negative se poate explica prin faptul ca: acestea sunt
neobisnuite si distinctive; sugereaza in mod indirect un
potential pericol astfel incat detectarea unor astfel de
informatii este vitala pentru individ;
- Efectul informatiei extreme – extremity effect (o trasatura mai
pronuntata are un impact mai mare asupra impresiei generale
decat una moderat manifesta)
Erori in formarea impresiilor – Atractivitatea
fizica si formarea impresiilor

 Efectul Halo (eroare evaluativa): distorsiune a influentelor

subsecvente in sensul evaluarii initiale. El poate fi:
 Pozitiv - cand suntem confruntati mai intai cu o informatie
pozitiva vom tinde sa evaluam pozitiv
 Negativ - cand suntem confruntati mai intai cu o informatie
negativa vom tinde sa evaluam negativ
 Exemplu de inducere de efect halo: aspectul fizic; Dion,
Berscheid si Walster au realizat un experiment pentru a
demonstra acest lucru.
 Fiecare subiect a primit cate 3 poze (o persoana foarte atractiva,
non-atractiva si cu atractivitatate medie) si trebuia sa le evalueze
utilizand un chestionar cu o lista de 27 de trasaturi.
 Rezultatele au aratat ca persoanele mai atractive sunt
percepute ca fiind mai fericite in viata.
Erori in formarea impresiilor – Atractivitatea
fizica si formarea impresiilor

 Landy si Sigal (1974) au realizat un experiment in care au

demonstrat haloul pozitiv pe care il creeaza un fizic placut in
evaluarea perfomantelor.
 Subiectii trebuiau sa evalueze eseuri facut de persoane
necunoscute.
 Rezultatele au arata ca eseurile insotite de pozele unor
persoane atractive au fost evaluate semnificativ mai bine decat
cele insotite de poze a unor persoane mai putin atractive.
 Acelasi efect influenteaza si aprecierea vinovatiei de catre jurati:
inculpatii simpatici sunt pedepsiti mai putin sever. Totusi pentru
anumite categorii acest efect poate fi inversat, daca atractivitatea
fizica a fost principalul atu folosit la savarsirea infractiunii.
Erori in formarea impresiilor – Prezenta
persoanei tinta – Trasaturi de personalitate,
comportamente

 Studiul perceptiei implica: subiect, receptor, persoana-tinta.

 Prezentarea persoanei-tinta poate fi in mai multe moduri:
persoana reala, fotografia ei, inregistrare video, descrierea ei.
 Moduri de a studia locul trasaturilor de personalitate in
perceperea persoanelor:
 1 – analiza frecventei prin intermediul careia ele apar in
vocabularul curent al oamenilor (ex: engelza 18.000; poloneza
peste 20.000) – Markus & Kitayma (1991) arata ca limbile
occidentale apeleaza mai mult decat celelate la sintagme care
definesc trasaturi de personalitate
 2 – studierea caracteristicilor cu, care concureaza trasaturile de
personalitate – Fiske & Cox (1979)
Erori in formarea impresiilor – Prezenta
persoanei tinta – Trasaturi de personalitate,
comportamente - Exp. lui Park (1986)

 Subiectii in acelasi timp persoane – tinta asista la un seminar

timp de cateva saptamani si periodic fiecaruia i se cere sa-si
formeze impresiile cu privire la ceilati.
 Park a construit o grila in care figureaza urmatoarele categorii:
trasaturi de personalitate, comportamente trecute sau actuale,
atitudini si credinte, caracteristici “demografice”, caracteristici
fizice si biologice.
 Rezultatele arata ca proportiile in care au fost folosite sunt:
trasaturi de personalitate (65%), comportamentele (23%),
caracteristici fizice (6%), atitudini si credinte (3%), etc.
Erori in formarea impresiilor – Prezenta
persoanei tinta – Trasaturi de personalitate,
comportamente
 Wyer & Lambert (1994): Trasaturile de personalitate sunt
utilizate in limbaj pentru ca ofer explicatii pentru comportamente
si permit evaluarea lor.
 Beauvois – o trasatura are doua compoente:
 1 – descriptiva – trimite la comportamentele persoanei tinta
 2 – evaluativa – comportamentele pe care ceilalti le pot avea
fata de ea
Erori in formarea impresiilor – Prezenta
persoanei tinta – Proprietati lingvistice ale
trasaturilor, activitatile cognitive

 Studiul limbajului este important in special pentru cognitia

sociala, deoarece limbajul este un mediator intre cunostinte
(cognitii) si realitatea sociala.
 Semin & Fiedler propun o tipologie a termenilor lingvistici utilizati
in situatiile de interactiune sociala. Ei analizeaza impactul
acestor termeni asupra: gradul de abstractizare a caracteristicilor
unei persoane si stabilitatea acestora, aducerea de informatii noi
referitoare la persoana, situatia in care se gaseste persoana,
posibilitatea verificarii afirmatiilor cu privire la o persoana si
caracterul lor consensual.
 Ei propun 5 categorii principale de termeni care nu au aceleasi
proprietati cognitive: verbe de actiune ce au caracter descriptiv
(a intalni), verbe de actiune ce au caracter interpretativ (a trisa),
verbe de actiune ce denumesc o stare (a se enerva), verbe de
stare (a ura) si adjective (cinstit).
Erori in formarea impresiilor – Rolul
informatiilor contradictorii in formarea
impresiilor

 Impresiile pe care oamenii si le formeaza despre persoane sunt

infuentate de regulile de asociere stabilite de catre individ, intre
trasaturile de personalitate. De regula, trasaturile negative nu
sunt asociate cu cele pozitive. Asocierile sunt ghidate de
principiul coerentei evaluative si principiul coerentei decriptive.
 Perceperea incoerentei si contradictorialitatea informatiilor
despre ceilalti creeaza o disonanta cognitiva pe care persoana
incearca sa o elimine utilizand diverse strategii.
Erori in formarea impresiilor – Strategii de
reconciliere a informatiilor contradictorii

Asch si Zukier au realizat (1984) au realizat un experiment in care

au identificat un set de 6 strategii de conciliere a informatiilor
contradictorii:
1 – Segregarea – caracteristicile opuse sunt separate pe diferite
domenii existentiale
2 – Impactul adancurilor – una dintre caracteristici este profunda iar
cealalta este de fatada
3 – Raport cauza-efect – prezumtia unei relatii cauzale intre
trasaturile opuse
4 – Raport mijloc-scop – exista un anume scop care explica
informatia contradictorie
5 – Sursa comuna – exista o sursa comuna pentru ambele trasaturi
6 – Interpolarea – Intervine o cauza care face imposibila
manifestarea unei caracteristici
Erori in formarea impresiilor – Categorizarea
in formarea impresiilor – Modelul
continuumului (Fiske & Neuburg, 1990)

Ei fac distictie intre 2 tipuri de informatii:

1 – Categoriale – se refera la categoriile de apartenenta ale persoanei
si la cunostintele pe care le avem in legatura cu acestea;
In majoritatea mai cazurilor impresiile categoriale sunt primele care
intervin si care pot deveni impresii mai specifice;
2 – Individualizate – trimit la caracteristici proprii persoaneia
Continuum = categorizari globale -> judecati specifice
Caracterul secvenital al formarii impresiilor contine 4 mari etape:
- o categorizare intiala
- o incercare de confirmare a acestei categorizari
- o eventuala recategorizare cand confirmarea categorizarii initiale este
dificila
- o integrare a recategorizarii sau, cand aceasta nu este posibila,
formarea unei judecati individuale
Erori in formarea impresiilor – Categorizarea
in formarea impresiilor – Modelul procesarii
duale (Brewer, 1988)

Acest model de categorizare propune 2 modele de prelucrare a

informatiei care sunt vazute ca lucrand separat, iar factorul critic
care determina folosirea unui tip sau celuilalt este implicarea Eului:
1 – prelucrare simpla a informatiei -> descendenta
- eul nu este implicat; va fi stocata in memorie sub forma vizuala
2 – prelucrare complexa a informatiei -> ascendenta
- eul este implicat; impresie obiectiva care are la baza
comportamente observate in mod real; va fi stocata in memorie sub
forma vizuala dar si sub forma verbala
Implicare personala = persoana despre care trebuie formata
impresia este foarte importanta pentru observator
Sfarsit