Statul Liberal - Program PNL

CUPRINS
PREAMBUL . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2
1. ECONOMIA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13
2. ADMINISTRAˇIA ÍI AFACERILE INTERNE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23
3. JUSTIˇIA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31
4. EDUCAˇIA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36
5. SÅNÅTATEA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 46
6. SISTEMUL DE PENSII . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 53
7. MUNCA ÍI COEZIUNEA SOCIALÅ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 56
8. AGRICULTURA ÍI DEZVOLTAREA RURALÅ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 61
9. INFRASTRUCTURA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 67
10. MEDIUL . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 78
11. APÅRAREA NAˇIONALÅ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 84
12. RELAˇIILE EXTERNE ÍI AFACERILE EUROPENE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 86
1
PREAMBUL
De la statul asisten†ial ßi clientelar,

la statul liberal
Prin programul såu pentru România, Partidul Na†ional Liberal asumå op†iunea fermå pentru statul
liberal. Amploarea recesiunii economice din România, care nu poate fi explicatå doar prin consecin†ele
crizei mondiale, precum ßi criza institu†ionalå fårå precedent îm care se aflå statul român, aratå
cå societatea româneascå se aflå la un moment de råscruce. Ne aflåm, aståzi, în fa†a unei alegeri
fundamentale: fie men†inem statul asisten†ial ßi clientelar, fie reconstruim statul din temelii, pe
principiile „statului liberal”.
Cauzele råului din societatea româneascå de aståzi le gåsim în prizonieratul în care au fost †inu†i
românii timp de 20 de ani, de cåtre statul asisten†ial ßi clientelar, proiectat, construit ßi perfec†ionat
de structurile politico-financiare moßtenitoare directe ale aparatului de partid ßi de stat din perioada
comunistå. Expresia electoralå deplinå a acestor structuri o gåsim în cele douå forma†iuni politice care
au ca trunchi comun Frontul Salvårii Na†ionale – Partidul Social-Democrat ßi Partidul Democrat.
Principala tråsåturå a statului asisten†ial ßi clientelar o reprezintå func†ionarea acestuia exclusiv în
beneficiul grupårii politico-financiare aflate la putere, indiferent de numele acesteia ßi, de cele mai
multe ori, împotriva intereselor cetå†enilor români.
Componenta asisten†ialå a statului român actual are drept scop men†inerea unei mari pår†i a românilor
la limita såråciei, pentru ca partidul aflat la putere så poatå avea la dispozi†ie o maså de manevrå
electoralå, între†inutå prin sistemul „pomenii”, din resursele ob†inute de la segmentele productive ale
societå†ii.
Componenta clientelarå †ine de satisfacerea intereselor clientelei politice prin investi†ii ßi achizi†ii
publice nerentabile pentru societate, dar extrem de profitabile pentru gruparea politico-financiarå
aflatå la putere.
Ambele componente, asisten†ialå ßi clientelarå, au fost prezente în ponderi diferite, în fiecare dintre
guvernårile la care a participat cel pu†in una dintre cele douå for†e politice rezultate din fostul FSN.
Guvernårile PSD sunt caracterizate de valorificarea cu prioritate a componentei asisten†iale, contraså în
sintagma „voturi contra pomeni electorale”. Componenta clientelarå, omniprezentå ßi ea în perioada
acestor guvernåri, a fost utilizatå, în general, prin raportare la func†ia asisten†ialå. Clientelismul de stânga
a func†ionat mai ales în acele zone în care resursa publicå putea fi transformatå în pomanå electoralå.
Aståzi, într-o perioadå de gravå crizå economicå, Partidul Democrat perfec†ioneazå func†ia clientelarå
a statului. În acest mod se explicå abordarea simplistå a crizei economice, practicatå de guvernarea
Båsescu-Udrea-Boc: suprataxarea economiei ßi reducerea haoticå a cheltuielilor bugetare, pentru
strângerea unor sume cât mai mari la bugetele de stat. Obiectivul – dirijarea acestor sume cåtre clientela
politicå, prin pseudo-investi†ii precum patinoarul de la Braßov, stadioanele cu nocturnå din comune
cu drumuri de påmânt, sau brandul de †arå al Elenei Udrea. Lipsa de preocupare pentru creßterea
economicå, pentru relansarea mediului privat, are drept cauzå nevoia grupårii economico-financiare
de la putere ca resursa publicå så fie „pråduitå” pe termen scurt, pânå în anul electoral 2012.
2 “STATUL LIBERAL” / A DOUA MODERNIZARE A ROMÂNIEI

În acest context, no†iuni precum „reforma statului” sau „modernizarea statului”, reprezintå teme
false, lansate în scop propagandistic de actuala guvernare, pentru a acoperi perfec†ionarea statului
clientelar. România nu are nevoie de o reformå a statului în sensul în†eles de partidele care au creat
statul asisten†ial ßi clientelar, ci de o transformare a statului român în stat liberal!
Statul liberal ßi atributele sale

Prin modul în care a func†ionat timp de 20 de ani, statul asisten†ial-clientelar a agravat starea de
deficit a societå†ii româneßti. Modul în care partidele stângii populiste, dominante în perioada de
tranzi†ie, au abordat ßi folosit chestiunea såråciei, a fost pågubitor, a dus la irosire de timp, de energii ßi
de resurse. Cåci lupta împotriva såråciei a fost în†eleaså, mai degrabå, ca un mod de a între†ine såråcia,
de a †ine masele într-o stare de dependen†å ßi de vulnerabilitate, decât de a o lecui.
Statul liberal îßi propune eliminarea stårii de deficit a societå†ii româneßti. Acolo unde acest deficit
este inevitabil, sub forma deficitelor economice, el nu trebuie în†eles decât ca o formå de a atrage
resurse suplimentare în slujba dezvoltårii.
Atingerea acestui obiectiv presupune o nouå paradigmå în ceea ce priveßte func†ionarea statului ßi
realizarea contractului social. Statul nu mai trebuie privit ca un obiectiv în sine, costisitor ßi greoi,
expansiunea sa trebuie ståvilitå ßi orice formå de agresiune împotriva societå†ii civile, împotriva
propriilor cetå†eni trebuie eliminatå. Statul trebuie în†eles ca o sumå de politici publice cårora
li se subsumeazå institu†iile sale. Func†ionarea statului trebuie evaluatå din perspectiva eficien†ei
func†ionårii marilor sisteme publice.
Statul liberal se întemeiazå pe principiul libertå†ii, al ini†iativei private, al competi†iei corecte ßi al
garantårii proprietå†ii, permi†ând într-un mod eficient aplicarea acestora în sensul sporirii bunåstårii
individuale ßi al sustenabilitå†ii politicilor publice.
Op†iunea noastrå este fårå echivoc: stat de drept ßi capitalism. Aceasta înseamnå respect fa†å de
principiul echilibrului ßi controlului reciproc al puterilor în stat, al apårårii libertå†ilor individuale ßi
al încurajårii dezvoltårii capitalului sub toate formele sale: uman, industrial, financiar, tehnologic,
cultural ori funciar, în scopul creßterii bunåstårii românilor.
Redimensionarea rolului statului, prin reducerea rolului såu ca agent economic ßi diminuarea ponderii
sale decizionale, precum ßi întårirea rolului såu de garant al drepturilor constitu†ionale ßi al bunei
func†ionåri a pie†elor constituie fundamentul op†iunilor noastre “Statul liberal - A doua modernizare
a României”.
Într-o societate democraticå, statul minimal trebuie så aibå trei func†iuni principale: a) stabilirea
cadrului legislativ ßi supravegherea respectårii acestuia; b) realocarea prin politici publice a impozitelor;
c) siguran†a na†ionalå.
Aceastå definire, în acelaßi timp minimalå ßi optimalå, a func†iilor statului presupune o schimbare
majorå de paradigmå în ceea ce priveßte func†ionarea sa. Pornind de la ideea cå, în gestionarea
politicilor publice, statul asisten†ial-clientelar ßi-a atins limitele, statul liberal decide så-ßi îndeplineascå
func†ia publicå într-o formulå partenerialå, fie cå e vorba de transferarea unor atribu†ii cåtre sectorul
privat, fie cå e vorba de men†inerea unor atribu†ii în sectorul public, dar cu gestionarea acestora
prin management privat. Aceastå schimbare de paradigmå, cu inciden†å asupra unor arii vaste de
cuprindere, de la derularea investi†iilor publice ßi absorb†ia fondurilor europene pânå la administrarea
3
bugetelor sociale, are ca obiectiv responsabilizarea ßi creßterea performan†ei managementului precum
ßi reducerea drasticå a corup†iei.
Statul liberal se sprijinå pe cei cu ini†iativå, dispußi så-ßi asume riscuri, dispunând de for†a de a acumula
ßi de discernåmântul de a investi. Statul liberal se sprijinå pe cei puternici, pe cei care reußesc, pentru a-i
putea sprijini pe cei vulnerabili. Societatea are câßtigåtorii såi, pe care îi respectåm, precum ßi perdan†ii
såi, pe care trebuie så-i reintegråm, dar nu trebuie så aibå privilegia†ii såi. Orice avere dobânditå prin
muncå, prin inventivitate ßi prin respectarea legii este legitimå.
Sus†inerea spiritului întreprinzåtor presupune stabilitatea mediului economic. Sistemul fiscal
trebuie så fie simplu ßi stimulativ. Statul liberal asumå reducerea, în continuare, a nivelului general
al impozitelor, îndeosebi pentru reducerea costului muncii ßi stimularea investi†iilor, în paralel cu
îmbunåtå†irea administrårii fiscale.
Statul liberal aßeazå cetå†eanul în centrul politicilor sale. Omul este privit atât ca individ, egal cu to†i
ceilal†i în jocul economic ßi în fa†a legii, dar ßi ca persoanå, cu unicitatea ßi cu nåzuin†ele sale. În acest
fel, statul liberal nu are numai o dimensiune economicå, ci ßi una moralå. Dimensiunea eticå a statului
liberal se regåseßte atât în aplicarea principiilor economiei de pia†å, cât ßi în respectarea libertå†ii ßi
demnitå†ii persoanei.
Cetå†eanul nu mai este un obiect pasiv al politicilor statului. El este un participant activ, care are
dreptul så decidå pentru sine ßi så investeascå pentru propria sa protec†ie ßi bunåstare. ˇara noastrå
are nevoie de un sistem democratic în care cetå†enii så beneficieze de dreptul absolut de a alege,
deoarece numai aßa se pot proteja drepturile celei mai “mici” minoritå†i care existå: omul.
România trebuie så intre într-o nouå etapå a libertå†ii economice în care rolul social al statului så fie
împletit cu responsabilitatea individualå. Aceastå nouå cale va permite reformarea sistemelor publice
care aståzi sunt responsabile pentru haosul economic ßi riscul social.
Statul de drept liberal reorienteazå atributele statului social, astfel încât ocrotirea cetå†enilor vulnerabili
så încurajeze capacitå†ile de ini†iativå ßi angajare individualå. Liberalismul ßi autoritatea statului nu
sunt no†iuni incompatibile, ci se condi†ioneazå reciproc. Binele public nu se stabileßte unilateral ci este
rezultatul aspira†iilor ßi asumårilor individuale, puse în acord cu op†iunile pe termen lung ale statului.
Deßi începutå acum douå decenii, ofensiva pentru proprietate ßi libertate economicå nu s-a încheiat.
Ba mai mult, dupå încheierea etapei retrospective, a restituirii ßi acordårii de repara†ii materiale pentru
agresiunile såvârßite de regimul comunist împotriva proprietå†ii ßi fundamentarea unei noi etape a
tranzi†iei post-comuniste, în care statul este dator så asigure condi†iile necesare consolidårii ßi dezvoltårii
proprietå†ii private, apare, tot mai vizibil, în contextul crizei marilor sisteme publice, nevoia fundamentårii
unei noi etape: de extindere a libertå†ii economice în scopul reformårii marilor sisteme publice.
Denumirea “Statul liberal - A doua modernizare a României” datå programului politic menit så
promoveze statul liberal are semnifica†ia sa. În deceniul care a trecut, România a trecut printr-un
proces amplu de liberalizare, care i-a permis aderarea la Uniunea Europeanå. Din påcate, înså, procesul
de liberalizare nu a fost înso†it, în mod adecvat, de politici liberale în ceea ce priveßte performan†a
economiei româneßti. Solu†iile de ießire din crizå sunt de esen†å liberalå.
Evolu†ia post-crizå a României ßi proiectarea politicilor publice în decada urmåtoare trebuie så ducå
la schimbarea paradigmei de dezvoltare caracterizatå pânå acum doar prin liberalizare acceleratå ßi
integrare în economiile europene.
S-a dovedit cå doar liberalizarea circula†iei persoanelor, mårfurilor, serviciilor ßi capitalurilor, în absen†a
politicilor liberale a fåcut din economia României una vulnerabilå. Dupå douåzeci de ani de tranzi†ie,

economia româneascå este mai mult o economie complementarå decât una competitivå cu economiile
statelor membre ale Uniunii Europene. În România, în prezent, func†ioneazå reglementårile Pie†ei
Interne dar nu ßi instrumentele Politicii de Coeziune care ar fi trebuit så compenseze deficitul de resurse
cauzat de liberalizarea economiei. Or, statul român, la trei ani de la aderare, a devenit donator net la
bugetul UE în contextul în care expunerea rapidå la competi†ia europeanå a fost, de cele mai multe
ori, un avantaj comunitar ßi nu unul al consumatorului român. Pe de altå parte, libertatea de circula†ie
a persoanelor nu este completatå de accesul liber pe pia†a comunitarå a for†ei de muncå decât într-un
interval de maximum ßapte ani de la aderare ceea ce nu a împiedicat, înså, statele membre så dezvolte
programe prin care au drenat for†a de muncå înalt calificatå. Pozi†ia europeanå a României trebuie så
devinå mult mai pragmaticå, altminteri euro-optimismul cetå†enilor români va deveni, în scurt timp,
un scepticism cauzat de lipsa de orizont a beneficiilor politicilor europene în termenii nivelului de trai.
Programul PNL “Statul liberal - A doua modernizare a României” îßi propune trei câmpuri largi de
ac†iune: reluarea creßterii economice pe o bazå sustenabilå, reformarea marilor sisteme publice:
educa†ie, sånåtate, protec†ie socialå, precum ßi modernizarea administra†iei centrale ßi locale.
Schimbarea paradigmei economice presupune ßi o modificare radicalå în ceea ce priveßte modalitatea
de transpunere a acestor politici. Opinia potrivit cåreia banul este principala resurså ßi cå totul trebuie
cântårit numai prin prisma atragerii de resurse financiare este o prejudecatå. Realitatea ultimilor ani a
aråtat cå resursele financiare nu pot fi atrase ori atunci când sunt la îndemânå nu pot fi cheltuite dacå
ele nu sunt încadrate într-un spectru mai larg de resurse. Slaba capacitate de absorb†ie a fondurilor
europene a dovedit acest lucru.
Evolu†ia lumii contemporane aratå cå resurse la fel de importante ca ßi cele financiare sunt informa†ia,
comunicarea, timpul ßi performan†a managerialå.
România este o †arå necunoscutå, din påcate, pentru români ca ßi pentru cei care o guverneazå. Lipsa
unor informa†ii corecte ßi complete, în timp real, despre realitå†ile economice ßi sociale afecteazå
calitatea politicilor publice. Prima condi†ie a ameliorårii presta†iei statului o constituie informatizarea
tuturor sistemelor de eviden†å a persoanelor, bunurilor ßi fluxurilor financiare.
Impactul favorabil al informatizårii sistemelor publice va fi imens. În ceea ce priveßte administra†ia
fiscalå, cunoaßterea în timp real a stårii financiare a persoanelor ßi a firmelor reduce drastic posibilitatea
evaziunii fiscale ßi canalizeazå preven†ia ßi controlul exclusiv asupra zonelor de risc. În ceea ce priveßte
condi†ia persoanei, cunoaßterea situa†iei matrimoniale ßi a apartenen†ei familiale a persoanelor, precum
ßi a celorlalte aspecte legate de bugetul familial, de situa†ia profesionalå ori de starea de sånåtate sunt
deosebit de utile în orientarea corectå a protec†iei sociale, a ameliorårii raporturilor dintre persoanå ßi
administra†ie, a realizårii contului de asiguråri sociale etc. Informatizarea circula†iei bunurilor eliminå
riscurile tranzac†iilor imobiliare, scurteazå perioada ob†inerii autorizårii construc†iilor ßi contribuie la
garantarea proprietå†ii.
Informatizarea sistemelor publice trebuie înso†itå de o comunicare adecvatå. Aceasta permite
desfiin†area unuia dintre instrumentele de torturå inventate de stat, anume ghißeul. Rela†ia de
comunicare între stat, mediu economic, societate civilå ßi cetå†eni este garan†ia eficien†ei administrative
ßi a încrederii pe care statul trebuie så o inspire.
În paradigma statului liberal, performan†a managerialå este un obiectiv fundamental. Ea trebuie så
aibå în vedere atât †inte clare ßi o evaluare echilibratå a raportului dintre resurse ßi obiective, cât
ßi o ordonare pe orizonturi de timp. Guvernarea trebuie în†eleaså ca un management al riscului.
Aceasta presupune o evaluare cât mai amplå a posibilelor riscuri, anticiparea ßi preîntâmpinarea lor,
minimizarea riscurilor, atunci când ele nu pot fi evitate, precum ßi distribuirea cât mai echitabilå între
5
partenerii sociali a efectelor, în cazul producerii riscului. Cu cât o guvernare este mai performantå în ce
priveßte managementul riscului, cu atât ea este mai dezinvoltå în angajarea unor proiecte pe termene
mai lungi. Performan†ele ßi statura unei guvernåri se måsoarå prin orizontul de timp al proiectelor ßi
aspira†iilor sale.
Programul PNL “Statul liberal - A doua modernizare a României” are în vedere îmbinarea orizonturilor
de timp pe o perioadå de douå decenii. Ar fi o mare greßealå så subsumåm toate energiile ßi strategiile
în scopul ießirii din criza economicå printr-o atitudine pompieristicå. România trebuie så foloseascå
aceastå perioadå de combatere a crizei economice nu doar pentru restabilirea echilibrului bugetar, dar
mai cu seamå pentru luarea unor måsuri în sensul evolu†iei pe termen lung a †årii.
Altminteri, o reducere severå a cheltuielilor, fårå discernåmânt, doar din disperarea de a nu risca
incapacitatea de platå, fårå a avea în vedere ßi redimensionarea acestora, poate så fie deosebit de
costisitoare pe termen mediu, cåci poate distruge institu†ii ßi risipi resursa umanå. Fireßte cå o seamå
de obiective îßi propun un termen mult mai scurt, în ceea ce priveßte înså obiectivele ample, cum ar
fi reformarea sistemului de asiguråri sociale ori de asiguråri de sånåtate, ca ßi consolidarea pozi†iei
României ca una dintre principalele zece puteri economice ale Uniunii Europene, orizontul de timp se
situeazå în a doua jumåtate a deceniului urmåtor.
În acest context, timpul, ca resurså economicå trebuie så fie o componentå a politicilor publice.
Viziunea ce †ine seama de timp ca resurså nu este doar de naturå economicå. Ea are conota†ii ce †in de
nivelul mentalitå†ilor, de nivelul oportunitå†ilor oferite de societate, de în†elegerea corectå a libertå†ii.
De modul în care timpul este fructificat depinde, în bunå måsurå, natura ßi evolu†ia unei societå†i.
Valoarea economicå a timpului este direct propor†ionalå cu caracterul competitiv al unei societå†i.
Cu cât o societate este mai egalitaristå, cu atât timpul e mai lipsit de valoare economicå. Cu cât este
mai competitivå, cu atât timpul e mai plin de în†elesuri economice. Timpul nu poate fi multiplicat,
dar poate fi economisit. În peisajul programului “Statul liberal - A doua modernizare a României”
economisirea timpului devine o componentå a bunei guvernåri.
Aceastå viziune novatoare în ceea ce priveßte prioritizarea resurselor are un corespondent imediat în
planul strategic.
Informa†ia, comunicarea, utilizarea eficientå a timpului ßi performan†ele manageriale au ca punct
de plecare modernizarea de ansamblu a infrastructurii. Una dintre diferen†ele majore dintre statul
liberal ßi statul social cu care ne-am obißnuit o constituie locul pe care strategiile pe termen lung îl
acordå infrastructurii. Este o abordare calitativå, complexå ce are în vedere nu numai infrastructura
rutierå, navalå sau aviaticå, dar ßi infrastructura informaticå pe care am evocat-o deja, infrastructura
subteranå, alcåtuitå din sistemele de alimentare cu apå ßi canalizare, infrastructura de transport ßi
distribu†ie a combustibililor ßi a energiei electrice, infrastructura bancarå, infrastructura de comunica†ii,
infrastructura sistemelor publice de educa†ie ßi sånåtate etc.
Chiar dacå responsabilitatea nu este integral a statului, el poate, prin intermediul politicilor publice –
ajutor de stat, parteneriat public-privat, utilizarea managementului privat, angajarea creditårii externe
ßi utilizarea fondurilor nerambursabile – så înlesneascå procesul de modernizare a infrastructurii.
Investi†iile în infrastructurå constituie un amplu proiect ce trebuie elaborat cât mai devreme, pe
orizonturi de timp ßi pe o evaluare onestå a resurselor. Acest proiect trebuie asumat de întreaga
societate ca un important angajament na†ional.
În†elegerea corectå ßi complexå a acestor resurse amelioreazå ßi atitudinea fa†å de mediul de afaceri.
Informatizarea fluxurilor financiare permite o corectå administrare fiscalå ßi reducerea economiei
subterane. Accesul facil la informa†ii eliminå necesitatea unui numår mare de autoriza†ii precum ßi

excesul birocratic. O bunå comunicare permite îndeplinirea procedurilor administrative pe suport
digital. În†elegerea timpului ca resurså conduce la simplificarea procedurilor de autorizare ßi func†ionare
a firmelor precum ßi de onorare a îndatoririlor fiscale. Mediul economic devine mai simplu de parcurs
ßi mai eficient de administrat din punct de vedere fiscal.
O bunå cunoaßtere a mediului economic, prin toate aceste mijloace, poate localiza corect blocajele
din economie, una dintre marile probleme ale economiei româneßti de azi, ßi poate sugera cåile de
eliminare a lor. Ceea ce trebuie så asume o bunå guvernare este ca statul însußi så nu fie generator
de blocaj. Aceasta presupune onorarea la termen a obliga†iilor cåtre furnizori, returnarea promptå a
TVA, derularea rapidå ßi corectå a achizi†iilor publice ßi aßezarea statului ßi a celorlal†i participan†i la
mecanismul economic pe pozi†ii de egalitate.
O caracteristicå a statului liberal este aceea cå administra†ia nu constituie un factor de risc pentru
economie, statul este parte a jocului economic ßi se supune aceloraßi reguli.
Modul în care s-a dezvoltat mediul de afaceri din România, prin trecerea de la economia centralizatå
la economia de pia†å, a fåcut ca, din lipsa unor resurse interne, cea mai mare parte a capitalului privat
så fie de provenien†å stråinå. Capitalul românesc reprezintå sub 10% din totalul capitalului privat, ceea
ce creeazå dificultå†i, în momente în care e nevoie de solidaritate ßi strategii concertate între Guvern,
sistemul bancar ßi mediul de afaceri. Amploarea crizei economice din România este expresia elocventå
a acestei vulnerabilitå†i.
Statul liberal nu poate fi compatibil decât cu o societate a libertå†ii economice. Programul liberal
“Statul liberal - A doua modernizare a României” acordå un loc important dezvoltårii capitalului
autohton. Investi†iile stråine, directe sau de portofoliu, sunt extrem de necesare României. Ele aduc
nu numai resurse financiare ßi deschidere cåtre ter†e pie†e, dar ßi performan†e manageriale. De aceea
guvernarea, în†eleaså ca un management al riscului, trebuie så ducå la reducerea riscului de †arå.
Trebuie, prin toate mijloacele, så creåm un mediu economic ospitalier ßi så deschidem economia
româneascå spre fluxurile economice interna†ionale. În acelaßi timp, înså, consideråm cå investi†iile
stråine pot fi benefice interesului na†ional în måsura în care intrå în competi†ie cu capitalul autohton
consolidat. Capitalul românesc este cel care conferå stabilitate economicå ßi socialå României.
Existå o seamå de prejudecå†i ale tranzi†iei de care trebuie så ne dezbåråm. Una dintre ele se referå la
conceptul de industrializare. Op†iunea pentru reindustrializarea României trebuie asumatå. Din cauza
inexisten†ei unei concep†ii privind dezvoltarea industrialå a †årii, aceasta s-a restrâns, unele industrii,
cum ar fi industria zahårului ori industria sticlei, aproape au dispårut, iar altele, din cauza modului
incoerent în care a fost conduså privatizarea, sunt dependente masiv de importuri ori sunt captive într-
un fel de colonialism economic, cum este industria de lohn.
De data aceasta este vorba nu de o industrializare for†atå, ci de un proces care så ia în calcul resursele
României, conexiunile pe orizontalå, structura pie†ei for†ei de muncå ßi a cererii de consum. Cuvântul
cheie este, în acest caz, competitivitatea.
Aceasta presupune creßterea ponderii proiectelor orientate cåtre creßterea competitivitå†ii în
programele cu finan†are internå ßi comunitarå, precum ßi sprijinirea industriilor intensive în tehnologie
ßi a investi†iilor intangibile. Evaluarea competitivitå†ii ramurilor industriale relevante ßi ini†ierea de
måsuri orizontale pentru încurajarea acestora trebuie så fie o preocupare permanentå a actului de
guvernare.
În acest context, de o maximå importan†å este industrializarea în domeniul agriculturii. În acest fel
se poate råspunde la cel pu†in trei dintre marile probleme ale agriculturii româneßti. Cea dintâi este
7
cea a fragilitå†ii pie†ei produselor agricole. Cea de-a doua se referå la suprapunerea proprietå†ii cu
managementul, ceea ce face ca agricultura româneascå så fie o agriculturå de subzisten†å, unde
†åranul român este mai degrabå grådinar decât fermier. Separarea proprietå†ii de management ßi
dezvoltarea fermelor agricole este un pas necesar în modernizarea agriculturii româneßti. În al treilea
rând, industrializarea satului românesc ßi o mai bunå conectare a agriculturii la industrie va duce la
fiscalizarea sectorului agricol ßi utilizarea for†ei de muncå latente din mediul rural.
Un alt concept de care nu trebuie så ne temem este cel al formelor asociative. Încurajarea formelor
de asociere este obligatorie în condi†iile în care dorim så scoatem sectorul agricol din starea de izolare
ßi din condi†iile arhaice în care func†ioneazå. Asocierea proprietarilor de terenuri, fie cå e vorba de
activitatea de produc†ie, ori de cea de aprovizionare sau de desfacere a produselor, este singura
modalitate care poate scoate agricultura din starea de economie naturalå.
Agricultura româneascå trebuie så se deschidå cåtre industrie ßi cåtre pia†å. Iar deschiderea cåtre pia†å
presupune organizarea agriculturii pe baze capitaliste. Acest lucru nu exclude utilizarea subven†iilor
pentru încurajarea ßi orientarea produc†iei agricole. La aceasta trebuie så se adauge refacerea sistemelor
de iriga†ii ßi crearea unui sistem de finan†are a agriculturii care så aibå ca verigå intermediarå Camerele
de Comer† Agricole, constituite prin transferarea cåtre sectorul privat a actualelor direc†ii agricole
jude†ene. Pe de altå parte, promovarea agriculturii ßi conectarea ei la sectorul industrial vor avea
efecte considerabile asupra ocupårii for†ei de muncå, asupra reducerii deficitului comercial ßi, mai ales,
asupra veniturilor bugetare.
Modernizarea marilor sisteme publice are în vedere, în primul rând, consolidarea bugetarå. Aceasta
înseamnå, pe de o parte, realizarea echilibrului bugetar, iar, pe de altå parte, asigurarea suportului
financiar pentru func†ionarea celorlalte sisteme publice.
În ceea ce priveßte politica fiscalå, ea se va derula în strânså legåturå cu administrarea fiscalå. Politica
fiscalå trebuie så fie stabilå ßi flexibilå. Statul liberal opteazå pentru o politicå de reducere ßi de
simplificare a fiscalitå†ii.
PNL ßi-a asumat, fa†å de mediul privat, råspunderea de a promova ßi sus†ine adoptarea unui nou set
de måsuri fiscale care så asigure atât un mediu stimulativ ßi nediscriminatoriu, cât ßi îmbunåtå†irea
transparen†ei, stabilitå†ii ßi predictibilitå†ii politicii fiscale. În acelaßi timp PNL îßi asumå responsabilitatea
ca impozitarea veniturilor sa fie nuan†atå prin introducerea unor sisteme de deductibilitå†i care så
protejeze categoriile de salaria†i cu venituri mici, dar så încurajeze, în acelaßi timp, un comportament
economic din partea contribuabililor.
Mediul de afaceri din România are nevoie de libertate economicå ßi fiscalitate prietenoaså pentru
întreprinzåtori ßi for†å de muncå, pentru angajator ßi angaja†i. Filosofia finan†elor publice este, în
prezent, în flagrantå contradic†ie cu principiile dezvoltårii economice sånåtoase. România are nevoie
de schimbarea fundamentalå a filosofiei fiscale. În loc så acoperim gåurile bugetare prin impozite tot
mai mari, trebuie stimulatå activitatea celor care sunt performan†i ßi aßteaptå de la stat un semnal
pozitiv.
Pe lângå componenta anticrizå, obiectivul strategic al reformei fiscale vizeazå, în acelaßi timp,
transformarea României într-un mediu atractiv din punct de vedere fiscal ßi al prosperitå†ii în Uniunea
Europeanå. Aceasta este singura cale prin care putem accelera acumularea de capital, creßterea
investi†iilor, crearea de noi locuri de muncå ßi ridicarea nivelului de via†å al românilor.
Pentru a fi asiguratå aceastå tendin†å, politica fiscalå trebuie så fie înso†itå de un set cuprinzåtor de
politici dupå cum urmeazå: arhitectura institu†ionalå trebuie så tindå cåtre statul minimal, conformarea

voluntarå trebuie så creascå la peste 90%, ponderea economiei fiscalizate trebuie så sporeascå în
dauna economiei naturale ßi a economiei subterane, fluxurile financiare precum ßi administrarea lor
trebuie integral informatizate, eficien†a politicilor publice trebuie så se amelioreze.
Op†iunea noastrå este îndreptatå, în principal, pe reducerea impozitårii directe. Atingerea obiectivelor
de mai sus ar putea så permitå îndeplinirea simultanå a douå op†iuni de politicå fiscal-bugetarå: pe
de o parte sporirea veniturilor bugetare, ca pondere în PIB, pe de altå parte reducerea fiscalitå†ii,
respectiv reducerea contribu†iilor de asiguråri sociale cu 10 puncte procentuale, reducerea TVA la
nivelul ini†ial, de 19%, ßi continuarea scåderii cotei unice la 10%.
Partidul Na†ional Liberal îßi men†ine op†iunea pentru cota unicå de impozitare datoritå viabilitå†ii
solu†iei în aceastå perioadå de tranzi†ie. Cota unicå de impozitare a asigurat suportul fiscal al creßterii
economice din perioada 2005 – 2008 ßi a permis creßterea veniturilor bugetare ca pondere în PIB.
Una dintre schimbårile majore de paradigmå ale statului liberal, în raport cu statul asisten†ial-clientelar,
va fi aceea privind rolul activ al individului, ca actor al politicilor publice. Din obiect pasiv, el va putea,
la nivelul såu de responsabilitate, så fie generator al acestor tipuri de politici.
Familia trebuie så devinå un vector economic. Aceasta presupune, desigur, existen†a unui anumit nivel
de venituri care så permitå, dincolo de cheltuielile obligatorii privind între†inerea locuin†ei ßi subzisten†a,
manifestarea unor op†iuni privind gestionarea propriului portofoliu. For†a investi†ionalå a sumelor
mici de la cei mul†i este incomparabil mai mare decât cea a sumelor mari de la cei pu†ini. Individul,
familia trebuie så devinå în viitor o resurså investi†ionalå considerabilå. În plus, fiind cointeresat, prin
sistemul de deductibilitå†i, cåtre un anumit comportament economic, contribuabilul va solicita dovada
fiscalå a cheltuielilor sale, obligând la fiscalizarea activitå†ilor economice respective. Practic, cetå†eanul
devine, într-un anumit fel, agent fiscal al statului.
Legåtura familiei cu mecanismele pie†ei trebuie înlesnitå prin intermediul politicilor publice.
Dimensiunea investi†ionalå a politicilor publice este, probabil, cea mai importantå muta†ie pe care
o presupune programul “Statul liberal - A doua modernizare a României” noua paradigmå a statului
liberal, cu efecte atât în planul sustenabilitå†ii politicilor publice, al acumulårii de resurse investi†ionale
dar ßi în planul mentalitå†ilor.
Politica bugetarå este, cu siguran†å, rezultatul voin†ei politice, dar este ßi consecin†a eficien†ei politicii
fiscale. Cel dintâi obiectiv al politicii bugetare este legat de reducerea, ca pondere în PIB, a cheltuielilor
legate de func†ionarea administra†iei centrale, atât în ceea ce priveßte bunurile ßi serviciile, cât ßi în
ceea ce priveßte cheltuielile de personal. Aceastå ac†iune trebuie så se desfåßoare cu o preocupare
constantå pentru îmbunåtå†irea performan†ei guvernårii, ceea ce presupune auditarea prealabilå ßi pe
parcurs a procesului de redimensionare a administra†iei centrale.
Cel de-al doilea obiectiv se referå la transparen†a ßi simplificarea procedurilor care pun în contact
interesul public cu cel privat, cu deosebire în ceea ce priveßte achizi†iile ßi licita†iile publice. Interferen†a
dintre interesul public ßi cel privat este principala zonå de proliferare a corup†iei. De aceea ea trebuie
bine delimitatå ßi sever reglementatå, optând pentru formule transparente, care apårå cât mai bine
interesul public ßi aßeazå în acelaßi timp, pe pozi†ii de egalitate de ßanse pe to†i posibilii parteneri din
zona privatå.
Cel de-al treilea obiectiv se referå la disciplinarea ßi permanenta urmårire a cheltuielilor publice.
Men†inerea plafoanelor de cheltuieli, înlåturarea asimetriilor între începutul ßi sfârßitul perioadei,
realizarea proiec†iilor orientative multianuale, mai ales în ceea ce priveßte investi†iile, standardizarea
costurilor pentru diferi†i ordonatori de credite bugetare sunt doar câteva astfel de måsuri. Íi, cu
9
siguran†å, pentru a men†ine rolul activ al bugetului, trebuie asumat principiul potrivit cåruia atunci
când exerci†iul bugetar se încheie cu deficit, acesta nu poate fi mai mare decât volumul cheltuielilor
de capital, astfel încât deficitul bugetar så fie dedicat în exclusivitate investi†iilor.
Cel de-al patrulea obiectiv se referå la eficien†a derulårii investi†iilor publice ßi la întårirea capacitå†ii de
absorb†ie a fondurilor europene. E limpede cå statul nu dispune de expertiza necesarå ßi nu då dovadå
de suficientå corectitudine ßi de operativitate în ceea ce priveßte derularea proiectelor investi†ionale,
fie cå e vorba de investi†ii publice, fie cå e vorba de fondurile europene.
Este necesarå o op†iune curajoaså de a face apel la managementul privat, la firme cu reputa†ie ßi cu
experien†å în plan interna†ional. Institu†ia proiect-managerului privat, pentru marile investi†ii publice,
precum ßi pentru programele opera†ionale europene trebuie instituitå cât mai rapid pe scarå largå.
Un aspect esen†ial al noii paradigme oferite de programul “Statul liberal - A doua modernizare a
României” îl oferå modul de gestionare a marilor sisteme publice de sånåtate ßi protec†ie socialå. În
cadrul acestei noi paradigme, persoana vizatå este proprietarå a propriului cont de asiguråri sociale.
Ea nu mai este contribuitor abstract al unui sistem asupra cåruia nu poate decide ßi de binefacerile
cåruia, adesea, nu poate beneficia, ci este principalul decident. În plus, sistemul de politici publice
în aceastå nouå formulå devine resurså pentru investi†ii ßi o formå negociatå de finan†are a politicii
bugetare.
În ceea ce priveßte sistemul de pensii, trebuie så acceptåm faptul cå actualul sistem, în care contribu†iile
salaria†ilor de azi sunt destinate acoperirii drepturilor constituite în timp ale salaria†ilor de ieri,
actualmente pensionari, ßi-a atins optimul în toamna anului 2008. Reducerea dramaticå a numårului
de salaria†i, transferarea cåtre bugetul de pensii a unui numår mare de beneficiari de pensii speciale,
reducerea colectårilor precum ßi numårul mare al recentelor pensionåri anticipate fac ca sustenabilitatea
sistemului de pensii så fie puså la grea încercare. Sistemul de pensii trebuie reformat din temelii.
Potrivit noii paradigme a statului liberal, asigurarea pensiei prin redistribuire va fi înlocuitå cu
asigurarea pensiei prin acumulare.
Este singura solu†ie care poate da echitate ßi sustenabilitate sistemului, care îl poate feri de arbitrariu
ßi då, în acelaßi timp, ßansa unor pensii decente. Aceasta înseamnå cå fiecare persoanå devine titularå
a contribu†iilor sale, acestea nu mai sunt distribuite de stat în cadrul bugetului de asiguråri sociale, ci
sunt acumulate în contul de asigurat al persoanei respective. Nimeni altcineva decât persoana însåßi
nu mai decide ce pensie va ob†ine, nivelul pensiei nu va mai fi la cheremul populismului electoral ori al
tertipurilor legislative. Punctul de pensie va fi doar un indicator statistic ßi nu un apanaj guvernamental.
Trecerea de la actualul sistem redistributiv, care ßi-a dovedit fragilitatea ßi care a adus pensionarilor mai
degrabå umilin†e ßi såråcie decât råsplata meritatå dupå decenii de muncå, la un sistem de acumulare
este rezultatul unei op†iuni politice ßi, în consecin†å, al unei investi†ii pe care trebuie så o asume întreaga
societate. Mårimea anualå a acestor transferuri cåtre fondul de pensii depinde de perioada luatå în
calcul pentru opera†ionalizarea lui. Realizarea sistemului de conturi personale va crea, de asemenea,
surse care pot fi implicate în sus†inerea proiectelor investi†ionale publice ßi private.
Un alt pas important în ceea ce priveßte protec†ia socialå este mutarea centrului de greutate dinspre
individ cåtre familie.
Astfel, protec†ia socialå va deveni într-adevår cuantificabilå ßi efectivå. În ceea ce priveßte ajutoarele
sociale, actualul sistem, care pune întreaga responsabilitate doar asupra statului, va trebui modificat,
astfel încât, utilizând conceptul de social business, ajutoarele sociale så fie condi†ionate de presta†ii
specifice din partea persoanelor asistate.

Sistemul stabilit pentru pensii va fi aplicat ßi în ceea ce priveßte politicile în domeniul sånåtå†ii.
În mod corespunzåtor, bugetul na†ional urmeazå så asigure un pachet de bazå (minimal) privind
serviciile medicale de urgen†å, cele de preven†ie ßi cele aferente programelor na†ionale de sånåtate,
restul serviciilor medicale urmând så fie achitat de firmele de asiguråri de sånåtate, în baza ßi în limita
contului de asiguråri obligatorii ßi private al fiecårei persoane.
Pentru asigurarea finan†årii infrastructurii se instituie o contribu†ie de solidaritate plåtita de angajatori.
Contribu†ia angajatorului se face venit la bugetul Ministerului Sånåtå†ii, care repartizeazå, în baza
unor criterii unitare, fondurile aferente pachetului minimal de servicii medicale de sånåtate. Restul
serviciilor medicale sunt achitate de cåtre firmele de asiguråri pentru serviciile medicale executate
de furnizorii autoriza†i de servicii medicale. În acest fel, Casa Na†ionalå de Asiguråri de Sånåtate se
desfiin†eazå, cu tot aparatul birocratic aferent.
Reforma sistemului de sånåtate presupune dezvoltarea componentei de competi†ie necesarå asigurårii
calitå†ii ßi creßterii serviciilor medicale.
Finan†area sistemului de sånåtate trebuie så ducå la asigurarea realå a accesului la servicii medicale
de calitate în conformitate cu standardele interna†ionale, la transparen†a ßi eficientizarea utilizårii
banului public, la atragerea personalului medical în sistemul public de sånåtate.
În ceea ce priveßte sistemul de învå†åmânt, în viziunea PNL, punctul de plecare nu poate fi altul decât
prioritatea formårii unei resurse umane competitive, nu doar prin consacrarea educa†iei timpurii ci,
mai ales, prin educa†ia permanentå. Nici un cetå†ean român nu trebuie så råmânå în afara proceselor
de învå†are atâta timp cât el reprezintå un poten†ial lucråtor activ. Aceasta înseamnå, de fapt,
dezvoltarea durabilå a resursei umane.
Competitivitatea sistemului de educa†ie †ine de redarea demnitå†ii profesorilor, nu numai în sensul
standardului de via†å dar, mai ales, în ceea ce priveßte parcursul de carierå, ceea ce implicå ßi creßterea
responsabilitå†ii sistemului pentru pregåtirea acestora.
Pentru pårin†i, competitivitatea ßcolarå a propriilor copii înseamnå un numår mai mare de drepturi dar ßi
de responsabilitå†i: pe lângå dreptul de a decide împreunå cu profesorii asupra aspectelor administrative
la nivelul ßcolii, pårin†ii vor fi aceia care vor putea influen†a indirect calitatea procesului didactic prin
alegerea ßcolii care va primi astfel resursele financiare alocate elevului. Nu tipul de proprietate ori
cantitatea de servicii suplimentare oferite sunt determinante în ceea ce priveßte calitatea învå†årii, ci
calitatea profesorilor.
Într-un sistem performant se cautå individualizarea rutelor de pregåtire pentru elevi, care permite
sporirea spa†iului pentru op†iuni profesionale ßi alegeri de direc†ii de pregåtire, reorganizarea ßi
dotarea bibliotecilor ßi a întregii baze de informare ßi de formare profesionalå împreunå cu organizarea
educa†iei pentru valori prin reformå curricularå în cadrul unei noi politici pentru tineret.
Din punctul de vedere al interesului public, sistemul educa†ional trebuie så fie un sistem sigur. Un sistem
sigur înseamnå a fi depolitizat, cu nivel crescut de autonomie - fie aceasta universitarå, fie legatå de
ini†iativele locale - descentralizat financiar ßi diferen†iat din punct de vedere al curriculei ßi mai ales
predictibil din punct de vedere al sistemului de examinare. Pe de altå parte, responsabilitatea publicå
trebuie reflectatå în controlul calitå†ii proceselor educa†ionale ßi delimitarea clarå a interesului public
fa†å de interesele grupurilor care urmåresc doar beneficii financiare. Nu în ultimul rând, un sistem
sigur semnificå ßi garantarea procesului investi†ional care va trebui så urmåreascå prioritå†ile societå†ii
cunoaßterii, accentuând asupra dotårilor care så permitå, în special la nivelul învå†åmântului mediu, un
spectru larg de experimentare prin care så se asigure elevilor apropierea de viitoarele meserii.
11
Într-o societate competitivå, un accent deosebit trebuie pus pe asigurarea unui proces continuu de
cunoaßtere. România are nevoie de mai multå inovare în scopul dezvoltårii tehnologiilor autohtone,
fie cå este vorba despre domeniul tehnologic sau despre economie, administra†ie ßi culturå. Va fi
nevoie de profilarea institutelor ßi a centrelor de performan†å, creßterea responsabilitå†ii universitå†ilor
pentru cercetarea de vârf, stimularea juridicå ßi financiarå a inova†iei dar ßi måsurarea performan†elor
în cercetare dupå criterii interna†ionale.
Modul prin care se vor derula politicile publice, pe lângå cele douå consecin†e de o uriaßå importan†å
ßi anume scoaterea sistemului de pensii de sub inciden†a arbitrariului politic ßi pe cel de sånåtate de
riscul risipei ßi a marii corup†ii precum ßi asigurarea de resurse interne pentru finan†area investi†iilor ßi
a deficitelor, are ßi rolul de a scoate la ivealå munca la negru, cointeresând salaria†ii så aibå o situa†ie
cât mai clarå din punct de vedere legal a biografiei lor profesionale.
Autoritatea statului se exprimå prin ordine ßi eficien†å. Ea presupune existen†a unui parteneriat între
stat ßi cetå†ean. Statul respectå institu†ia numitå cetå†ean ßi nu foloseßte puterea pe care cetå†eanul i-a
acordat-o prin procesul democratic pentru a o întoarce, apoi, împotriva acestuia. Autoritatea exclude
orice formå de represiune. Puterea unei administra†ii nu stå în brutalitatea sa, ci în încrederea pe care
i-o acordå cetå†enii såi. O autoritate realå se sprijinå pe cetå†eni, ac†ioneazå în deplinul lor folos ßi nu
luptå împotriva lor.
Modernizarea statului trebuie realizatå pe trei direc†ii: reforma institu†ionalå la nivel central ßi
local, în scopul realizårii statului minimal ßi eficient, precum ßi în scopul fundamentårii procesului
de descentralizare ßi realizare a reformei administrativ-teritoriale; reforma reglementårilor, în scopul
ra†ionalizårii ßi simplificårii acestora; creßterea importan†ei corpului func†ionarilor publici, pentru
consacrarea prestigiului acestei bresle.

1. ECONOMIA
FISCALITATEA ÍI BUGETUL
Strategia fiscal-bugetarå †ine seama de constrângerile care decurg din manifestarea crizei economice
dar, în acelaßi timp, nu sacrificå obiectivele pe termen mediu ßi lung ale societå†ii ßi economiei româneßti.
În perioada imediat urmåtoare este necesarå asigurarea stabilitå†ii macroeconomice ßi sustenabilitatea
datoriei publice. Acestea se vor realiza prin administrarea eficientå a sistemului de venituri, ajustarea
ra†ionalå ßi prioritizarea transparentå a cheltuielilor ßi prin schimbarea comportamentului administra†iei
publice.
Fiscalitatea este subordonatå principalului obiectiv, respectiv dezvoltarea economica. Viziunea fiscalå
trebuie så fie calitativa, så stimuleze initia†iva ßi så råsplåteascå spiritul antreprenorial.
Politica fiscalå trebuie så fie stabilå ßi predictibilå. Stabilitatea politicii fiscale înseamnå påstrarea
aceleiaßi tendin†e în ce priveßte politica fiscalå. Urmårim så simplificåm ßi så reducem fiscalitatea.
Pentru a realiza acest lucru, politica fiscalå va fi completatå de un set cuprinzator de politici care se
adreseazå urmåtoarelor aspecte:
a) arhitectura institutionalå -- trebuie så tindå cåtre statul minimal, destinat furnizårii de servicii
publice de calitate pentru cetå†eni ßi nu asigurårii ßi redistribuirii de rente cåtre clientela politicå;
b) supunerea voluntarå la impozitare – creßterea ponderii economiei fiscalizate in dauna economiei
naturale ßi a economiei subterane;
c) fluxurile financiare -- administrarea lor se va informatiza integral astfel încât så permitå
creßterea eficien†ei politicilor publice.
Politica bugetarå va urmåri realizarea obiectivelor generale de dezvoltare a †årii, stabilite de guvern
pe baza prioritizarii cheltuielilor astfel încât så se ob†inå maximum de rezultate în condi†iile date de
resursele disponibile. Prin administrarea politicii bugetare în sine se va urmåri atingerea unor obiective
precise.
Primul obiectiv imediat este ra†ionalizarea cheltuielilor de func†ionare a administra†iei centrale, atât
în ceea ce priveßte bunurile ßi serviciile, cât ßi în ceea ce priveßte cheltuielile de personal. Atingerea
acestui obiectiv va permite îmbunåtå†irea performan†ei guvernårii.
Al doilea obiectiv este creßterea transparen†ei ßi simplificarea procedurilor care pun în contact interesul
public cu cel privat, în special în ce priveßte achizi†iile ßi licita†iile publice. Interferen†a dintre interesul
public ßi cel privat este principala zonå de proliferare a corup†iei. De aceea ea trebuie bine delimitatå
ßi eficient reglementatå, aplicând proceduri transparente, care aparå cât mai bine interesul public ßi
aßeazå, în acelaßi timp, pe pozi†ii de egalitate de ßanse pe to†i posibilii parteneri din zona privatå.
Al treilea obiectiv este realizarea unui management eficient al cheltuielilor publice. Men†inerea
plafoanelor de cheltuieli, înlåturarea asimetriilor între începutul ßi sfârßitul anului fiscal, realizarea
proiec†iilor orientative multianuale în special în ceea ce priveßte investi†iile, standardizarea costurilor
pentru diferi†i ordonatori de credite bugetare, sunt doar câteva astfel de måsuri.
13
Se va asuma principiul potrivit cåruia, atunci când exerci†iul bugetar se încheie cu deficit, el nu poate
fi mai mare decât volumul cheltuielilor de capital, astfel încât deficitul bugetar så fie dedicat în
exclusivitate investi†iilor.
Strategia fiscal-bugetarå acoperå perioada 2011 – 2016, cu obiective asumate atât pe termen scurt
(2011-2012), cât ßi pe termen mediu ßi lung (2013-2016). Aceastå strategie reflectå viziunea PNL la
problemele care nu se circumscriu doar consolidårii finan†elor †årii ci se adreseazå ßi problemelor care
frâneaza mediul economic. În viziunea noastrå, aceste douå seturi de probleme sunt interconectate,
altfel spus nu poate exista un mediu economic favorabil în condi†iile unor finan†e publice precare sau
sånåtatea finan†elor publice nu poate fi diferitå de cea a mediului economic general.
Obiectivele strategiei fiscal-bugetare sunt urmåtoarele:
A. Pe termen scurt (2011-2012):

1. Stoparea declinului economic ßi reluarea creßterii economice astfel încât în anul 2012 Produsului
Intern Brut real så-l depåßeasca pe cel al anului 2008.
2. Crearea unui cadru favorabil mediului economic.
3. Reforma fiscalå va urmåri:
- ra†ionalizarea/simplificarea sistemului de taxe ßi impozite, urmårindu-se reducerea treptatå a
presiunii fiscale (în special a impozitarii directe) ßi lårgirea bazei de impozitare;
- creßterea colectårii veniturilor bugetare;
- reducerea evaziunii fiscale.
4. Crearea de noi locuri de muncå .
5. Consolidarea fiscalå, astfel încât deficitul bugetar så coboare la 3% din PIB.
6. Reforma bugetului public se va realiza prin: prioritizarea transparentå a cheltuielilor publice,
redimensionarea rolului statului prin restructurarea administra†iei publice ßi eliminarea risipei
ßi creßterea eficien†ei în utilizarea banilor publici.
7. Bugetarea multianualå ßi prioritizarea investi†iilor publice la nivel national.
8. Eficientizarea sistemului de management ßi control pentru absorb†ia rapidå a fondurilor
europene.
9. Managementul responsabil al datoriei publice.
B. Pe termen mediu ßi lung (2013-2016)

1. Consolidarea stabilitå†ii macroeconomice ßi reluarea creßterii economice sustenabile.
2. Cresterea PIB/locuitor.
3. Creßterea gradului de ocupare, astfel încât numårul salaria†ilor din economie så depåßeascå 5
milioane.
4. Crearea condi†iilor care permit noi investi†ii stråine directe (ISD).

5. Înlåturarea piedicilor care împiedicå creßterea investi†iilor în industriile din România ßi, pe
aceastå bazå, creßterea competitivitå†ii industriilor româneßti ßi, implicit, creßterea exporturilor
româneßti.
6. Creßterea gradului de utilizare a fondurilor europene alocate României.
7. Creßterea veniturilor bugetare, astfel încât ponderea acestora în PIB så ajungå la nivelul mediei
UE, respectiv 40%, în anul 2016.
8. Creßterea supunerii voluntare la plata impozitelor ßi reducerea evaziunii fiscale.
9. Reforma sistemelor de pensii ßi sånåtate.
10. Îndeplinirea condi†iilor care revin politicii fiscale, astfel încât România så poatå adera la zona
Euro la 1 ianuarie 2016.
11. Valorificarea calitå†ii de membru al României în institu†iile financiare interna†ionale pentru
a asigura îndeplinirea responsabilå a obliga†iilor care ne revin ca †arå ßi, totodatå, pentru a
promova interesele economice ale României.
Argumentarea Strategiei fiscal-bugetare
Obiectivele politicilor financiare ßi fiscal-bugetare vor fi înso†ite de preocuparea pentru îmbunåtå†irea

indicatorilor standardului de via†å ßi pentru reducerea deficitelor structurale ale României.
Strategia fiscal-bugetarå este corelatå cu celelalte politici publice prezentate în acest program de
guvernare. Strategia fiscal-bugetarå are un dublu rol: pe de o parte, asigurå sus†inerea financiarå a
celorlalte politici publice, iar, pe de altå parte, realizeaza evaluarea indicatorilor de eficien†å ßi control
al acestor politici.
Reforma fiscalå. Impozite mici plåtite pentru prosperitatea cetå†enilor. Planificare ßi stabilitate
legislativå pentru mediul de afaceri.
Necesitatea implementårii unei reforme fiscale este evidentå iar PNL îßi asumå råspunderea fa†å de
cetå†enii României de a promova ßi sus†ine adoptarea unui nou set de måsuri fiscale care så asigure
atât un mediu stimulativ ßi nediscriminatoriu, cât ßi îmbunåtå†irea transparen†ei, stabilitå†ii ßi
predictibilitå†ii politicii fiscale.
Mediul de afaceri din România are nevoie de libertate economicå ßi fiscalitate prietenoaså pentru
angajator ßi pentru angaja†i. România are nevoie de o nouå abordare în politica fiscalå. În loc så
acoperim gåurile bugetare prin impozite tot mai mari, trebuie så stimulåm activitatea celor care sunt
performan†i ßi aßteaptå de la stat un semnal pozitiv.
Problema creßterii veniturilor bugetare nu se rezolvå mårind impozitele ci îmbunåtå†ind administrarea

ßi colectarea impozitelor, a taxelor ßi a contribu†iilor reglementate de actualele legi fiscale, concomitent
cu reducerea semnificativå a evaziunii fiscale.
15
Totodata creßterea bazei de impozitare ßi ra†ionalizarea impozitelor ßi taxelor au rolul de a transforma
România într-un mediu atractiv din punct de vedere fiscal, care så ducå la asigurarea resurselor necesare
dezvoltårii economice, la creßterea investi†iilor, precum ßi la men†inerea ßi crearea de noi locuri de
muncå.
Abordarea noastrå fiscalå se va materializa prin adoptarea unui set de måsuri de ra†ionalizare a
sistemului de taxe ßi impozite, ßi prin måsuri de simplificare ßi îmbunåtå†ire a capacitå†ii de administrare
a veniturilor.
Op†iunea noastrå este îndreptatå, în principal, pe reducerea generalå a impozitårii, în special a
impozitårii directe, concomitent cu lårgirea bazei de impozitare. Atingerea acestor obiective va permite
atât valorificarea poten†ialului de dezvoltare a României (dublarea PIB-ului în 2016, fa†å de anul 2010)
ßi implicit creßterea veniturilor bugetare la 40% din PIB în anul 2016, cât ßi reducerea fiscalitå†ii ßi
simplificarea sistemului fiscal.
Partidul Na†ional Liberal îßi men†ine op†iunea pentru cota unicå de impozitare. În ce priveßte impozitarea
veniturilor, ea va fi nuan†atå prin introducerea unor sisteme de deductibilitå†i care så protejeze
categoriile de salaria†i cu venituri mai mici, dar så încurajeze, în acelaßi timp, un comportament fiscal
corect din partea contribuabililor.
Pe lângå componen†a anticrizå, obiectivul strategic al reformei fiscale vizeazå, în acelaßi timp,
transformarea României într-un mediu atractiv din punct de vedere fiscal ßi al prosperitå†ii în Uniunea
Europeanå. Aceasta este singura cale prin care putem accelera investi†iile ßi acumularea de capital,
crearea de noi locuri de muncå ßi creßterea standardului de via†å al cetå†enilor.
Måsuri de relaxare ßi simplificare fiscalå, pentru atragerea

investi†iilor stråine ßi crearea locurilor de muncå
1. Men†inerea sistemului cotei unice pentru impozitarea veniturilor ßi profitului ßi reducerea valori
acesteia pânå la 10%. Introducerea unor sisteme de deductibilitå†i pentru: primele plåtite cåtre
fondurile de pensii, asiguråri private de sånåtate, cheltuieli efectuate cu studiile profesionale,
cheltuieli cu asigurarea locuin†ei, reabilitare termica a locuin†ei, cheltuieli cu dobânzile plåtite
pentru credite ipotecare contractate pentru o singurå locuin†å etc, care så protejeze categoriile de
salaria†i cu venituri mai mici dar så încurajeze, în acelaßi timp, un comportament fiscal corect din
partea contribuabililor.
2. Reducerea contribu†iilor de asiguråri sociale (în prezent printre cele mai ridicate din UE) cu 10
puncte procentuale, pentru a diminua munca „la negru” ßi pentru a stimula creßterea gradului de
ocupare.
3. Reducerea integralå a cotelor de contribu†ii sociale pentru întreaga perioadå a anilor 2010-2011,
pentru angajatorii care creeazå locuri de muncå ßi angajeazå persoane aflate de peste trei luni în
ßomaj. În anul 2012 reducerea cotelor de contribu†ii sociale se va situa la un nivel de 50%.
4. Abrogarea impozitului minim.
5. Reintroducerea impozitului de 3% asupra cifrei de afaceri pentru IMM-uri.
6. Reducerea cotei standard TVA la nivelul ini†ial de 19% pentru a men†ine competitivitatea economiei
româneßti in U.E.

7. Reducerea TVA pentru construc†iile ßi tranzac†iile de locuin†e noi la 5%, pentru stimularea industriei
construc†iilor ßi a pie†ei imobiliare.
8. Plafonarea contribu†iilor sociale pentru profesiile liberale la nivelul a 5 salarii medii brute pe
economie.
9. Reanalizarea ßi reaßezarea redeven†elor ßi taxelor de concesiune, pentru a creßte veniturile statului
din aceste surse.
10. Reducerea numårului de taxe ßi impozite astfel încât så se diminueze pierderea socialå generatå
de acestea.
11. Stoparea practicii ca diverse autoritå†i ale statului, altele decât Ministerul Finan†elor Publice, så
introducå ßi så administreze diverse categorii de taxe.
Måsuri pentru îmbunåtå†irea colectårii veniturilor statului
1) Introducerea unor bonifica†ii de 5% din valoarea obliga†iilor fiscale pentru contribuabilii care îßi
plåtesc impozitele ßi taxele înainte de termen.
2) Reducerea majorårilor de întarziere la plata obliga†iilor fiscale, cåtre Bugetul General Consolidat
la 0,02% pe zi, concomitent cu dublarea sanc†iunilor (contraven†ionale, penale ßi penalitå†ilor)
prevåzute de actuala legisla†ie pentru evaziune fiscalå ßi contrabandå.
3) Consolidarea capacitå†ii opera†ionale ßi administrative a sistemelor IT ßi de comunica†ii pentru toate
structurile centrale ßi teritoriale ale ANAF (administrare fiscalå, vamå, garda financiara).
4) Modernizarea ßi simplificarea procedurilor de declarare ßi plata a obliga†iilor fiscale, cu precådere
pe cale electronicå.
5) Creßterea calitå†ii actului de inspec†ie fiscalå, prin elaborarea unor ghiduri de inspec†ie fiscalå, care
så reglementeze interpretarea ßi aplicarea unitarå a legisla†iei fiscale.
6) Reforma structurilor de control operativ ßi inspec†ie fiscalå din subordinea ANAF (inspec†ie fiscalå,
garda financiarå, antifraudå ßi supraveghere vamalå), eliminând suprapunerile în verificarea
contribuabililor precum ßi interpretarea ßi aplicarea diferita a legisla†iei fiscale va urmåri:
- Efectuarea inspec†iilor fiscale, pe baza analizei de risc a activitå†ii contribuabililor, concentrarea
acestora så fie direc†ionatå cåtre contribuabilii care prezintå un risc ridicat de evaziune fiscalå;
- Eliminarea controalelor repetate, de cåtre toate structurile cu atribu†ii de control, la acelaßi
agent economic, cu excep†ia celor care prezintå risc ridicat de evaziune fiscalå.
- Desfiin†area tuturor structurilor de control operativ, atât la nivel central, cât ßi cele teritoriale
din subordinea ANAF (Garda Financiarå, Directia de Supraveghere Accize ßi Opera†iuni Vamale,
etc) ßi înfiin†area unei singure structuri, cu rol operativ, de luptå împotriva fraudei fiscale
la nivel central ßi regional. Rolul acestei structuri va fi în principal de combatere a fraudei
fiscale, lupta împotriva spålårii banilor ßi implicit de îmbunåtå†irea supunerii la impozitare a
contribuabililor.
7) Utilizarea brigåzilor multilaterale de control din statele UE în ceea ce priveßte tranzac†iile
intracomunitare cu bunuri ßi servicii;
17
8) Utilizarea unor echipe interna†ionale, specializate în control vamal în zonele de risc de la frontiera
României cu †åri nemembre ale Uniunii Europene;
9) Adoptarea legisla†iei care så stimuleze utilizarea tranzac†iilor electronice ßi reducerea semnificativå
a opera†iunilor cu numerar, måsura ce va avea ca efect imediat creßterea veniturilor impozabile ale
contribuabililor.
Alte måsuri financiare ßi de simplificare legislativå care vor determina condi†ii mai bune de finan†are,
condi†ii mai bune legislative, administrative ßi de sus†inere a mediului de afaceri, în special IMM-uri,
pentru crearea de locuri de muncå, care så absoarbå for†a de muncå disponibilizatå în sectorul bugetar.
1. Elaborarea unui nou act normativ privind colectarea unificatå a impozitului pe salarii ßi a
contribu†iilor sociale (CAS, CASS, ßomaj, fond de risc) ßi implementarea Declara†iei Unice;
2. Finan†area proiectelor de cercetare de care pot beneficia IMM-urile;
3. Încurajarea apari†iei de noi institu†ii financiare, nonbancare, în condi†iile unei pie†e atent
reglementate;
4. Listarea Fondului Proprietatea, precum ßi prin listarea ßi vânzarea ac†iunilor (inclusiv cele minoritare)
de†inute de stat la societå†i (companii) comerciale ßi na†ionale.
5. Creßterea capitalizårii Fondului de Garantare pentru Intreprinderi Mici ßi Mijlocii pentru a acorda
garan†ii IMM-urilor pentru asigurarea fondurilor financiare cu diferite destina†ii, cum ar fi: pentru
export, pentru cofinan†area proiectelor cu finan†are europeanå, obiective de investi†ii etc.
6. Promovarea unui sistem de stimulente pentru export (asigurarea exportului, acordarea de credite
cu dobânda bonificatå etc.) de cåtre EXIMBANK;
7. Simplificarea ßi asigurarea stabilitå†ii legislative pentru mediul de afaceri (Codul fiscal ßi Codul de
Procedurå Fiscalå);
Reforma bugetului public.

Prioritizarea transparentå a cheltuielilor publice
În viziunea liberalå, reforma statului înseamna reformarea principalelor sisteme publice cu scopul
de a furniza cetå†enilor servicii publice de calitate. Aceastå reformå nu se poate face prin reducerea
mecanicå, nediferen†iatå a cheltuielilor publice, ci prin doar prin redimensionarea rolului statului ßi
prioritizarea transparentå a cheltuielilor bugetare. Eficien†a în cheltuirea banului public va creßte
prin diminuarea aparatului birocratic, începand cu desfiin†area unor ministere, reducerea bugetelor
centrale.
Economia României este înca departe de principiile pie†ei libere ßi ale dezvoltårii economice sånatoase.
În prezent, existen†a economiei româneßti este construitå în jurul bugetului statului, fapt ce încurajeazå
procesul de cåutare ßi dobândire de rente ßi împiedicå spiritul antreprenorial ßi cåutarea profitului.
A. Reducerea aparatului birocratic se va realiza prin:
1) Restructurarea administra†iei publice centrale la dimensiunile unei birocra†ii strict necesare unei
economii de pia†å corect reglementatå, se va realiza prin:

-Reducerea numårului de ministere în func†ie de tipul politicilor publice realizate. Guvernul nu
are nevoie de mai mult de 12 ministere ßi 30 de agen†ii guvernamentale;
-Reducerea numårului de agen†ii care autorizeazå, reglementeazå, controleazå, etc. astfel încât
så se respecte principiul autonomiei func†ionale sau independen†ei ßi så se evite conflictul de
interese;
-Unificarea caselor na†ionale de asiguråri de sånatate (Casa Ordinii Publice, Siguran†ei Na†ionale
ßi Autoritå†ii Judecåtoreßti, Casa Na†ionalå de Sånåtate a Ministerului Transporturilor ßi CNAS);
-Reorganizarea stucturilor teritoriale din subordinea ministerelor ßi agen†iilor guvernamentale
la nivel regional;
-Reducerea aparatului prefecturilor la care se vor påstra în principal atribu†ii in domeniul
controlului de legalitate.
2) Restructurarea administra†iei publice locale
-Generalizarea standardelor de costuri ßi de personal pe baza unor criterii de performan†å ßi
mårimea unitå†ii administrativ - teritoriale;
-Desfiin†area structurilor deconcentrate în majoritatea domeniilor. Astfel, inspectoratele ßi
direc†iile jude†ene din domeniile educa†iei, sånåtå†ii, culturii, agriculturii etc. vor fi desfiin†ate
ßi atribu†iile lor vor fi transferate autoritå†ilor locale;
-Utilizarea fondului de rulment al autoritå†ilor publice locale numai pentru investi†ii;
B. Reducerea cheltuielilor bugetare ßi stoparea risipei, se vor realiza prin:
1) Prioritizarea în mod transparent a cheltuielilor publice;
2) Elaborarea de bugete multianuale care vor defini proiectele de investi†ii publice cu finan†are
este multianualå;
3) Controlul cheltuielilor publice inclusiv printr-o reglementare care så asigure transparen†a
utilizårii banilor în lucrårile publice, pe toatå durata derulårii acestora (de la atribuire ßi
pânå la finalizare);
4) Introducerea standardelor de cost ßi calitate ßi a normativelor de personal în domeniul
public ßi privat al statului;
5) Reducerea ra†ionalå a cheltuielilor prevåzute în legea bugetarå cu: achizi†ii de imobile,
dotåri independente, elaborarea studiilor de prefezabilitate ßi de fezabilitate, deplasåri,
detaßåri, transferuri;
6) Reducerea ra†ionalå a cheltuielilor prevåzute în bugetul de stat cu bunuri ßi servicii (protocol,
carburan†i, poßta, telecomunica†ii);
7) Instituirea obligativitå†ii ca institu†iile publice centrale så elaboreze proiectele de investi†ii
cu respectarea cerin†elor aplicabile proiectelor finan†ate din fondurile europene, cuprinzând
în finan†area acestora, în mod obligatoriu, ßi o cota parte de finan†are europeanå;
8) Asigurarea unui proces de licita†ii transparent prin constituirea unui organism guvernamental
pentru achizi†ii publice, în scopul realizarii achizi†iilor pentru toate institu†iile publice
centrale ßi toate structurile din subordine sau în coordonare (aceastå måsurå poate avea ca
efect reducerea cu aproximativ 30% a cheltuielilor la nivelului bugetului consolidat);
19
9) Plata prin instrumente bancare a pensiilor în mediul urban, pentru reducerea cheltuielilor
poßtale;
10) Modificarea cadrului legislativ referitor la achizi†iile publice pentru: facilitarea semnårii
contractelor de achizi†ii publice, creßterea responsabilitå†ii autoritå†ilor contractante,
eliminarea ofertelor sub/supraevaluate, clarificarea definirii modului în care se pot modifica
contractele de achizi†ii;
11) Managementul coerent al datoriei publice, astfel încât efortul de platå a serviciului datoriei
så nu devinå o frânå în dezvoltarea economicå.
C. Redimensionarea rolului statului prin reducerea atribu†iilor sale ßi transferarea acestora cåtre
mediul privat se va realiza prin:
1. Scoaterea din sfera de cuprindere bugetarå a unor institu†ii de autorizare ßi certificare, cu
påstrarea acestora sub controlul autoritå†ilor de reglementare.
2. Crearea Camerelor agricole ßi transferarea atributiilor specifice ale statului catre acestea.
3. Stimularea ini†iativei private în domenii precum educa†ia, sånåtatea, cercetarea.
4. Vânzarea participa†iilor minoritare ale statului de†inute de toate agen†iile, oficiile ßi alte
institu†ii ale administra†iei publice centrale ßi locale.
5. Utilizarea în cât mai mare måsura a parteneriatului public-privat (PPP), fårå ca acest lucru så
pericliteze echilibrul bugetar.
6. Restructurarea ßi continuarea privatizårii companiilor si societå†ilor na†ionale care
înregistreazå pierderi, precum ßi a agen†iilor aßa zise “autofinan†ate” aflate în proprietatea
sau în autoritatea statului.
D. Reforma sistemelor de pensii ßi de sånåtate se va realiza prin încurajarea dezvoltårii componen†elor
din sistemul de pensii bazate pe principiul “beneficierii de sumele economisite de-a lungul vie†ii”.
Aceasta este singura solu†ie care poate da echitate ßi sustenabilitate sistemului de pensii, care
îl poate feri de arbitrariu ßi poate, în acelaßi timp, så ofere ßansa unor pensii decente. Aceasta
înseamnå ca fiecare persoanå devine titularå a contribu†iilor sale, acestea nu mai sunt utilizate de
stat în cadrul bugetului de asiguråri sociale, ci sunt acumulate în contul de asigurat al persoanei
respective.
Sistemul stabilit pentru pensii va fi aplicat ßi în ceea ce priveßte politicile în domeniul sånåtå†ii. În mod
corespunzåtor, bugetul urmeazå så asigure un pachet minim de servicii medicale de urgen†å, restul
urmând så fie achitat de firmele de asiguråri de sånåtate, în baza ßi în limita contului de asiguråri al
fiecårei persoane.
Fondurile de pensii ßi de sånåtate fiind de naturå contributivå voluntarå, sau prin efectul legii, vor
fi reconstruite ca fonduri în întregime independente de bugetul de stat ßi aflate în gestiunea unor
institu†ii de tip financiar, independente de puterea politica.
E. Combaterea întârzierii efectuårii plå†ilor în economie se va realiza prin:
- Accelerarea plå†ilor publice datorate tuturor operatorilor economici. Aplicarea ca regulå generalå
plata în termen de 30 de zile (conform angajamentului din cuprinsul “SmallBusiness Act” - SBAE
ßi modificårilor aduse de Comisia Europeana Directivei 2000/35/EC privind combaterea întârzierii
la platå in tranzac†iile comerciale);

- Autoritå†ile publice vor trebui så îßi plåteasca facturile, ca regulå generalå, în termen de 30 de
zile - sau så achite o compensa†ie forfetarå echivalentå cu 5% din suma datoratå, la care se va
adauga dobânda;
- Operatorii economici vor avea dreptul de a pretinde atât plata dobânzii de întârziere, cât ßi
rambursarea costurilor de recuperare.
F. Eficientizarea sistemului de management ßi control pentru creßterea absorb†iei fondurilor europene
se va realiza prin:
- externalizarea unor func†ii atribuite în prezent administra†iei publice centrale, în baza
prevederilor actelor normative europene (ex:administrarea cererilor de propuneri lansate
în cadrul programelor opera†ionale, func†ia de platå);
- asigurarea transferului de fonduri în mod direct, de la nivel central cåtre contractori, evitând
astfel un circuit financiar prelungit;
- acordarea avansului pentru IMM-uri ßi autoritå†i publice locale se va realiza fåra obliga†ia
prezentårii garan†iei de avans, dar cu obliga†ia efectuårii plå†ilor din contul de avans doar
pentru facturi aferente proiectului aprobat;
- verificårile cheltuielilor pentru proiectele publice se vor realiza dupå efectuarea integralå a
plå†ilor, asigurând astfel un rulaj ridicat al fondurilor publice;
- fondurile europene se vor derula fie prin trezoreria statului, fie prin bånci comerciale (la
dobânda de pia†å);
- realizarea de analize economico-financiare pentru proiectele publice de investi†ii ßi acordarea
contribu†iei bugetului de stat, în completare, în func†ie de capacitatea de cofinan†are a
beneficiarului final;
- depolitizarea institu†iilor implicate în absorb†ia fondurilor provenite de la Uniunea
Europeanå.
Concluzii:
Dacå måsurile pe termen scurt se circumscriu cu precådere în zona politicii fiscal-bugetare ßi vizeaza
stoparea declinului economic ßi atenuarea dezechilibrelor manifestate în anii 2009-2010, måsurile pe
termen mediu ßi lung urmåresc îmbunåtå†irea mediului de afaceri, stimularea creßterii economice,
men†inerea ßi crearea de noi locuri de muncå ßi consolidarea finan†elor publice.
Måsurile pe care le avem în vedere vor sprijini economia ßi vor reda încrederea consumatorilor ßi
investitorilor, prin încurajarea rapidå a cererii din partea sectorului privat ßi sporirea încrederii
consumatorilor. În concluzie, avem în vedere urmatoarele aspecte:
- redresarea economicå prin stimularea investi†iilor private în economie, prioritizarea cheltuielilor
publice pentru a furniza servicii publice de calitate cetå†enilor ßi cresterea, pe baze sustenabile,
a consumului popula†iei;
- reducerea costurilor cu for†a de muncå în vederea încuråjårii produc†iei ßi ocupårii for†ei de
muncå prin reducerea cotelor contribu†iilor sociale totale;
21
- un ajutor în stoparea pierderii locurilor de muncå ßi apoi un ajutor acordat persoanelor pentru
a reveni rapid pe pia†a muncii ßi a evita ßomajul pe termen lung;
- crearea unui sistem fiscal-bugetar care så lase mai multe multe resurse la dispozi†ia
consumatorilor ßi a producåtorilor, care så stimuleze munca, economisirea ßi cåutarea profitului
ßi care så reducå semnificativ stimulentele pentru corup†ie, prin reducerea puterii discre†ionare
a statului în economie ßi societate.
Prin aplicarea tuturor acestor måsuri România poate reveni pe traiectoria pozitivå pe care s-a înscris
în anii 2005-2008 ßi cetå†enii români vor putea beneficia de standardul de via†å pe care îl meritå, ca
cetå†eni ai Uniunii Europene.

2. ADMINISTRAˇIA ÍI AFACERILE INTERNE
2.1. ADMINISTRAˇIE CENTRALÅ ÍI LOCALÅ
Modul de organizare ßi func†ionare, de la nivelul såu cel mai înalt – Guvernul – ßi pânå la ultima
verigå a administra†iei publice locale, nu mai råspunde necesitå†ilor societå†ii româneßti, stare de fapt
care conduce, la imposibilitatea asigurårii celor douå func†ii primordiale ale administra†iei publice:
executarea în concret ßi organizarea aplicårii legii, precum ßi prestarea serviciilor publice cåtre cetå†eni.
Pentru a-ßi îndeplini func†iile sale esen†iale, administra†ia publicå trebuie så se afle într-un permanent
proces de modernizare, care implicå nu doar un set minimal de obiective formulate în scopul
descentralizårii ßi perfec†ionårii resursei umane sau al procedurilor, ci o transformare majorå dintr-o
structurå orientatå spre sine într-una orientatå spre interesul cetå†eanului.
PNL considerå cå principiile fondatoare ale reformårii administra†iei publice sunt: principiul legalitå†ii,
principiul separa†iei puterilor, principiile democra†iei ßi descentralizårii puterii, principiul autonomiei
locale corelat cu cel al subsidiaritå†ii, principiul råspunderii individuale, principiul eficien†ei ßi
economicitå†ii ßi, nu în ultimul rând, principiul continuitå†ii procesului de reformå. PNL îßi exprimå
punctul de vedere cå aceste principii au valoare dacå se regåsesc în integralitatea lor ßi simultan în
toate ac†iunile deciden†ilor de la toate nivelele, inclusiv cel politic. Totodatå PNL este adeptul stabilirii
limitelor pentru numirile politice în administra†ie plecând de la cele douå prioritå†i ale societå†ii:
satisfacerea interesului public ßi nevoia implementårii politicilor publice apar†inând majoritå†ii politice
exprimate prin vot.
PNL considerå cå obiectivele generale pentru reformarea administra†iei publice în România sunt:
- Reforma institu†ionalå la nivel central ßi local în scopul fundamentårii procesului descentralizårii ßi
realizarea unei reforme administrativ-teritoriale;
- Reforma reglementårilor în scopul ra†ionalizårii ßi simplificårii acestora;
- Creßterea performan†elor corpului func†ionarilor publici în scopul consacrårii statutului acestei
bresle.
În ceea ce priveßte reforma institu†ionalå la nivel central ßi local, descentralizarea ßi reforma administrativ-
teritorialå PNL apreciazå cå punctul de pornire este inevitabil legat de reducerea considerabilå a
dimensiunilor statului, care trebuie så devinå mai suplu ßi mai eficient. De aceea sunt necesare:
1. Redimensionarea Guvernului care så råspundå necesitå†ii unui proces decizional rapid ßi
fundamentat. Structura sa organizatoricå se va crea în func†ie de prioritå†ile perioadei de
guvernare, iar numårul de portofolii va fi redus la domeniile în care politicile publice vor avea
relevan†å bugetarå sau decizionalå semnificativå. Conducerea va fi asiguratå de un prim ministru
secondat de un viceprim-ministru, care se va ocupa ßi de rela†ia cu Parlamentul;
2. Diminuarea semnificativå a agen†iilor ßi autoritå†ilor aflate în subordinea sau coordonarea
Guvernului ßi ministerelor în scopul creßterii transparen†ei decizionale ßi bugetare. Reducerea
numårului de agen†ii trebuie så se facå urmårind, pe de o parte, tipul de activitate pe care o
presteazå (de autorizare, de reglementare, de control etc.) iar pe de altå parte respectând principiul
autonomiei func†ionale sau independen†ei ßi evitarea conflictului de interese. Un accent special
23
trebuie pus pe reforma structurilor de control ßi inspec†ie fiscalå (inspec†ie fiscalå, gardå financiarå,
anti-fraudå ßi supraveghere vamalå), eliminând suprapunerile în verificarea contribuabililor;
În ceea ce priveßte descentralizarea administrativå ßi financiarå PNL considerå cå descentralizarea
råmâne unul dintre pilonii reformei administra†iei, astfel încât prin descentralizare cetå†eanul så
primeascå servicii publice mai complete, diverse, de mai bunå calitate, la costuri mai mici ßi accesibile
tuturor. Acest proces trebuie så fie realizat numai prin delegarea de competen†e înso†ite de asigurarea
resurselor financiare adecvate.
Procesul descentralizårii trebuie så asigure întreaga paletå de servicii publice pentru comunitå†ile
locale, så rezolve probleme financiare specifice sistemelor de sånåtate, educa†ie, asiguråri sociale,
poli†ie, infrastructurå la nivel local, agriculturå ßi dezvoltare ruralå în contextul regândirii func†ionårii
întregului sistem administrativ.
Descentralizarea trebuie så conducå la creßterea responsabilitå†ii autoritå†ilor în fa†a comunitå†ilor
locale pe care le reprezintå, în contextul apårårii interesului public ßi aplicårii politicilor publice.
Descentralizarea trebuie fåcutå diferen†iat, în func†ie de capacitatea administrativå.
Descentralizarea decizionalå ßi financiarå trebuie fundamentatå pe baza unui audit de sistem. Este
obligatoriu ca procesul de transfer treptat al deciziei de la nivel central la nivel local, så fie concomitent
cu transferul sumelor necesare sus†inerii acestui proces. Se va urmåri ca descentralizarea bugetarå så se
facå astfel încât autoritå†ile centrale så devinå autoritå†i de reglementare ßi control în domeniul lor de
activitate, restul atributelor fiind transferate cåtre autoritå†ile locale, jude†ene ßi regionale, dupå caz.
Cele douå mari verticale pe care PNL le considerå prioritare pentru realizarea descentralizårii
sunt transferul complet ßi definitiv al unor atribu†ii cåtre administra†iile locale ßi schimbarea filozofiei
bugetare în domeniul redistribuirii sumelor provenite din taxele ßi impozitele locale.
3. Transferul definitiv al unor atribu†ii de la nivel central cåtre autoritå†ile administra†iei publice
locale astfel încât så se realizeze:
- Demararea descentralizårii în principalele domenii vizate: învå†åmânt, sånåtate, poli†ie,
infrastructurå, agriculturå ßi dezvoltare ruralå;
- Aplicarea asocierii între unitå†ile administrativ teritoriale în vederea aplicårii unor politici
publice în condi†ii de eficien†å ßi eficacitate. O solu†ie specialå în acest caz ar fi crearea unor
zone metropolitane, prin asocierea municipiilor sau oraßelor cu comunele periurbane.
Asocierea reprezintå una dintre solu†iile de accesare a fondurilor comunitare datoritå
scåderii riscului financiar;
4. Schimbarea filozofiei bugetare astfel încât un procent semnificativ din veniturile estimate, care
urmeazå a fi colectate în decursul unui an så råmânå la nivel regional ßi local pentru finan†area
atribu†iilor transferate de la nivel central.
Una dintre cele mai mari provocåri pentru România o reprezintå punerea în operå a reformei
administrativ-teritoriale care så råspundå necesitå†ilor actuale în direc†ia dezvoltårii României ca stat
membru al Uniunii Europene.
PNL considerå absolut necesarå regândirea structurii teritoriale a Statului Român, care ar urma så
se materializeze în apari†ia unor noi unitå†i administrative-teritoriale: regiunile. Apari†ia regiunilor
vor pune în opera principiul descentralizårii administrative, prin crearea unor unitå†i administrativ
teritoriale de dimensiuni mai mari sub aspect teritorial ßi demografic, având o capacitate sporitå în
gestionarea problemelor cetå†enilor.

Apari†ia acestor noi unitå†i administrative-teritoriale au ca filosofie de bazå transferul unor atribu†ii
de la nivel central cåtre nivelul regiunilor, aceste structuri administrative fiind compatibile cu cele
existente în statele membre ale Uniunii Europene.
Partidul Na†ional Liberal sus†ine ideea regionalizårii României, a instituirii unitå†ilor administrativ
teritoriale compatibile cu cele la nivel european. Consideråm necesar ca un astfel de proiect trebuie
sa fie unul serios ßi care så implice dezbateri în mediul academic, politic, în miss media ßi în cadrul
societå†ii civile.
Regionalizarea României, în viziunea Partidului Na†ional Liberal, trebuie så aibå la bazå principiile
europene în materie, descentralizarea administrativå ßi respectarea statutului de stat na†ional, suveran
ßi independent, unitar ßi indivizibil.
În concep†ia PNL, obiectivele generale urmårite prin implementarea proiectului privind reîmpår†irea
administrativ-teritorialå sunt:
- Diminuarea dezechilibrelor regionale existente, prin stimularea dezvoltårii echilibrate, prin
recuperarea acceleratå a întârzierilor în dezvoltarea zonelor defavorizate ca urmare a unor condi†ii
istorice, geografice, economice, sociale, politice, precum ßi preîntâmpinarea producerii de noi
dezechilibre;
- Corelarea politicilor ßi a activitå†ilor sectoriale guvernamentale la nivelul regiunilor, prin stimularea
ini†iativelor ßi valorificarea resurselor locale ßi regionale, în scopul dezvoltårii economico-sociale
durabile;
- Stimularea cooperårii interregionale, interne ßi interna†ionale, a celei transfrontaliere, precum
ßi participarea regiunilor la structurile ßi organiza†iile europene care promoveazå dezvoltarea
economicå ßi institu†ionalå a acestora, în scopul realizårii unor proiecte de interes comun, în
conformitate cu acordurile la care România este parte.
-- Consideråm necesar ca reîmpår†irea administrativ-teritorialå så nu se producå brusc, prin simpla
adoptare a câtorva acte normative în aceastå materie care, ulterior, så fie puse în practicå, pentru
cå existå riscul major al bulversårii sistemului administrativ ßi politic românesc în integralitatea sa.
5. Crearea regiunilor, ca unitå†i administrativ-teritoriale, în paralel cu men†inerea actualelor jude†e,
intr-o primå etapå.
Regiunile nou create ar urma så cuprindå 2-4 jude†e, ceea ce înseamnå 15-20 de regiuni. La conturarea
regiunilor se vor avea în vedere zonele istorice dar ßi aspecte de ordin economic ßi social. Regiunile vor
fi conduse de cåtre un Consiliu Regional, în calitate de autoritate deliberativå ßi de o Comisie, conduså
de un Preßedinte, în calitate de autoritate executivå.
Reîmpår†irea administrativ-teritorialå se referå la descentralizarea regionalå care presupune crearea
unor noi colectivitå†i teritoriale la un nivel superior celui al actualelor jude†e, calificate ca regiuni.
Regiunea capåtå, astfel, o expresie institu†ionalå specificå, care se caracterizeazå prin aplicarea
unui regim general al colectivitå†ilor teritoriale. Ea formeazå, deci, o nouå categorie de colectivitå†i
teritoriale, ce au aceeaßi naturå juridicå cu cea a colectivitå†ilor teritoriale existente, dar care se distinge
printr-un teritoriu mai larg ßi incluzându-le pe acestea din urmå ßi prin competen†ele lor, care au o
voca†ie esen†ial economicå sau orientate cåtre dezvoltare.
Reîmpår†irea administrativ-teritorialå a României, prin crearea regiunilor, are la bazå transferul unor
atribu†ii de la nivel central la nivel regional.
25
6. Transferul treptat a unor atribu†ii de la nivel central la nivelul regiunilor, în vederea asigurårii
coeren†ei politicilor regionale ßi crearea unor unitå†i administrativ-teritoriale pe model european,
în cea de a doua etapå.
Politicile care pot fi transferate de la nivelul administra†iei centrale cåtre regiuni sunt:
- Politici de dezvoltare economica;
- Politici de ocupare a for†ei de muncå;
- Construire, reparare / modernizare drumuri na†ionale ßi poduri;
- Implementarea programelor de protec†ie a mediului;
- Administrarea parcurilor ßi rezerva†iilor naturale;
- Sprijinirea modernizårii ßi viabilizårii agriculturii;
- Igiena ßi controlul sanitar veterinar;
- Dezvoltarea turismului;
- Programe de asisten†å socialå;
- Sånåtatea - înfiin†area unor centre regionale de sånåtate ßi cercetare în domeniu, în principal
pe lângå centrele universitare;
- Pregåtirea ßi formarea profesionalå permanenta pentru administra†ia localå, deconcentratå ßi
regionala, managementul func†iei publice la nivel regional ßi local;
- Dezvoltare ßi planificare urbanisticå, amenajarea teritoriului;
- Cooperare transfrontalierå;
- Utilizarea energiilor alternative.
Al doilea obiectiv strategic îl reprezintå: Reforma reglementårilor în scopul ra†ionalizårii ßi simplificårii
acestora.
Reforma reglementårilor urmåreßte demararea unui amplu proces de reducere a masei legislative,
reevaluarea fiecårui sector legislativ, stabilitatea legislativå, prin diminuarea numårului de schimbåri ßi
recurgerea sistematicå la institu†ia „republicårii”. În acelaßi timp este necesarå consacrarea legisla†iei
de evaluare ex-ante ßi extinderea evaluårilor ex-post, care så permitå atât fundamentarea legisla†iei
cât ßi cuantificarea rezultatelor. Reducerea poverii administrative asupra cetå†enilor trebuie så fie un
obiectiv central, pentru care introducerea metodei costului standard va duce la creßterea eficien†ei
actului administrativ.
Transparen†a råmâne un obiectiv prioritar care trebuie asociat cu facilitarea interac†iunii dintre sectorul
economic ßi administra†ia publicå centralå prin promovarea legisla†iei lobby-ului. De asemenea,
trebuie crescute eforturile pentru asigurarea accesibilitå†ii la informa†ia juridicå a tuturor categoriilor
de persoane interesate.
În ceea ce priveßte reforma reglementårilor, PNL considerå cå principiile de bazå ale acestei reforme,
care vor asigura eficien†a, corecta fundamentare ßi consecven†a actelor normative ßi a politicilor publice
sunt: propor†ionalitatea, responsabilitatea ßi transparen†a.
Atingerea obiectivului cu privire la reforma reglementårilor are în vedere:
7. Întårirea legisla†iei cu privire la evaluarea ex-ante a politicilor publice ßi a actelor normative în

scopul obligativitå†ii de conformare la regulile europene, care se referå la evaluarea impactului
reglementårilor din punct de vedere social, economic, al mediului de afaceri, bugetului, mediului
înconjuråtor precum ßi asupra legisla†iei interne ßi comunitare;
8. Reducerea costurilor administrative pentru mediul de afaceri ßi cetå†eni, prin promovarea
reglementårilor referitoare la adoptarea modelului costului standard (în special pentru domeniul
fiscal ßi cel al sånåtå†ii). Identificarea ßi cuantificarea costurilor standard reprezintå calea realå
spre aflarea ßi reducerea costurilor administrative nete (obliga†ii de informare sau raportare cåtre
autoritå†i publice ßi nu numai) pe care le suportå contribuabilii. Nu stabilirea unor normative,
precum standardele de cost care au ca scop limitarea cheltuielilor, ci, mai ales, evaluarea costurilor
permite creßterea eficien†ei actului administrativ ßi duce la reducerea impactul negativ asupra
firmelor din punct de vedere al productivitå†ii;
9. Facilitarea interac†iunii dintre sectorul economic ßi administra†ia publicå centralå prin promovarea
legisla†iei lobby-ului ßi prin consultarea directå, inclusiv prin mecanismul de colaborare tehnicå
anterior elaborårii reglementårilor. Consultårile trebuie så aibå în vedere: identificarea avizelor/
autoriza†iilor/permiselor/licen†elor emise la nivel central ßi identificarea celor mai împovåråtoare
proceduri pe domenii ßi institu†ii responsabile; evaluarea percep†iei mediului de afaceri cu privire la
procedurile administrative; evaluarea cadrului legal ßi a pozi†iei institu†iilor responsabile de cadrul
de reglementare cu tangen†å asupra mediului de afaceri; analiza procedurilor administrative
(suprapuneri, cerin†e dispropor†ionate în raport cu obiectivele propuse); simplificarea/eliminarea
procedurilor administrative cu impactul cel mai împovåråtor asupra mediului de afaceri; creßterea
capacitå†ii de evaluare ßi monitorizare a impactului barierelor administrative asupra mediului de
afaceri, în special asupra IMM-urilor, microîntreprinderilor ßi profesiilor liberale;
10. Simplificarea legisla†iei na†ionale, cerin†å eviden†iatå în mod repetat dupå aderarea la UE, trebuie
realizatå cu scopul de a facilita identificarea, în†elegerea, interpretarea ßi aplicarea rapidå ßi
corectå a actelor normative. Este nevoie de asigurarea accesibilitå†ii la informa†ia juridicå a tuturor
categoriilor de persoane interesate. De aceea simplificarea legislativå trebuie så se orienteze cåtre:
reducerea semnificativå a masei legislative, asanarea legisla†iei active prin reevaluarea fiecårui
sector legislativ, stabilitatea legislativå prin diminuarea numårului de schimbåri ßi recurgerea
sistematicå la institu†ia „republicårii”, combaterea supra-reglementårii, asigurarea unitå†ii în
cadrul actelor normative ce privesc aceleaßi domenii ale legisla†iei active. Totußi este nevoie ca
simplificarea legislativå så aibå în vedere conservarea elementelor de tradi†ie, specifice sistemului
românesc de drept, în ceea ce priveßte regulile ce stau la baza creårii sale. Un element de referin†å
în simplificarea legisla†iei na†ionale råmâne calitatea transpunerii reglementårilor comunitare;
Un aspect particular în materia reformei reglementårilor în administra†ia publicå o constituie
problematica legisla†iei privind organizarea ßi func†ionarea administra†iei publice locale. Partidul
Na†ional Liberal sus†ine ideea unei ample modificåri legislative pe aceastå temå, în vederea clarificårii
ßi corectårii unor acte normative în baza unor valori ßi idei foarte clare: responsabilitatea individualå,
reprezentarea directå, codificarea legisla†iei.
Al treilea obiectiv strategic îl reprezintå: Creßterea performan†elor corpului func†ionarilor publici în
scopul consacrårii statutului acestei bresle;
În viziunea PNL atingerea acestui obiectiv implicå o creßtere a calitå†ii corpului func†ionarilor publici
prin introducerea criteriilor de performan†å simultan cu eliminarea presiunilor politice, în special asupra
înal†ilor func†ionari publici. Pe de altå parte schimbarea paradigmei func†ionårii administra†iei publice
implicå nu numai standarde mai clare ßi redimensionarea numårului de lucråtori în administra†ia publicå
27
ci ßi reorientarea activitå†ii acestora de pe controlul ex-ante la controlul ex-post. Astfel, se va echilibra
balan†a dintre pregåtirea legisla†iei ßi evaluarea rezultatelor implementårii acesteia, activitate care în
România practic nu se existå.
Atingerea obiectivului cu privire la Creßterea performan†elor corpului func†ionarilor publici are în
vedere:
11. Reformarea corpului înal†ilor func†ionari publici prin impunerea unor criterii foarte stricte de
profesionalism;
12. Introducerea unor metode moderne de management al resurselor umane începând de la
selec†ie, evaluare ßi promovare, simultan cu ajustarea curriculei universitare în scopul adaptårii
acesteia la cerin†ele posturilor din administra†ie;
13. Reducerea numårului de angaja†i din sectorul public prin transferul a cât mai multe activitå†i
spre sectorul privat ßi spre cel neguvernamental;
14. Introducerea standardelor de cost în administra†ia publicå;
15. Reformarea sistemului de pregåtire profesionalå pentru func†ionarii publici, simultan
cu ajustarea curriculei universitare în scopul adaptårii acesteia la cerin†ele posturilor din
administra†ie;
16. Reforma evaluårii performan†elor func†ionarilor publici;
17. Regândirea concursurilor pentru a asigura transparen†a ßi obiectivitatea atât în ceea ce priveßte
accesul în corpul func†ionarilor publici cât ßi avansarea în cadrul acestuia.
2.2. AFACERI INTERNE
Domeniul afacerilor interne este dintre cele mai importante componente ale func†ionårii unui stat
de drept ßi presupune prestarea unui serviciu public de bazå cåtre popula†ie care trebuie så aibå ca
finalitate asigurarea securitå†ii ßi siguran†ei cetå†eanului.
Securitatea presupune trei niveluri de abordare – nivelul na†ional, nivelul societå†ii ßi cel al individului. În
viziunea liberalå, nivelul individual prevaleazå, iar nivelele colective de abordare conteazå în måsura în
care råspund nevoilor cetå†eanului, contribuabil ßi titular al suveranitå†ii na†ionale. Securitatea trebuie
privitå din mai multe perspective luând în considerare atât dimensiunile militarå, politicå, economicå,
socialå ßi a mediului cât ßi noile dimensiuni moderne de securitate energeticå, ciberneticå, a asigurårii
infrastructurii critice, a apei sau cea alimentarå.
Traficul de droguri, traficul de arme, traficul de persoane, criminalitatea organizatå ßi tâlhåriile ßi
atacurile cu mânå armatå reprezintå infrac†iuni grave ce amenin†å fundamental siguran†a cetå†eanului
lupta împotriva acestora fiind provocåri la care institu†iile statului trebuie så råspundå.
Cetå†eanul, contribuabil ßi purtåtor al suveranitå†ii na†ionale trebuie så fie principalul beneficiar al
activitå†ii desfåßurate în domeniul afacerilor interne.
In acest sens, PNL considerå cå obiectivele generale pentru reformarea activitå†ii în acest domeniu sunt:
Obiective generale:
- Creßterea gradului de siguran†å al cetå†eanului;

- Implementarea unor politici destinate prevenirii ßi combaterii traficului de droguri, traficului de
arme, traficului de persoane;
- Reducerea criminalitå†ii organizate;
- Reducerea birocra†iei din domeniul ordinii ßi siguran†ei publice.
În domeniul Afacerilor Interne, se va ac†iona cu prioritate pentru creßterea gradului de siguran†å al
cetå†eanului prin reconstruc†ia institu†ionalå a autoritå†ii centrale din acest domeniu, concomitent cu
implementarea unor politici destinate prevenirii ßi combaterii traficului de droguri, traficului de arme,
traficului de persoane ßi a criminalitå†ii în toate formele de manifestare ale acesteia.
Vor fi adoptate måsuri de utilizare într-un mod eficient ßi sustenabil a resurselor financiare ßi umane
existente, punându-se accent deosebit pe implementarea unor proceduri ßi standarde opera†ionale, în
scopul prestårii cåtre popula†ie a unor servicii la standarde europene.
În vederea asigurårii unui climat social propice apårårii libertå†ilor individului, a proprietå†ii ßi a
celorlaltor drepturi ale acestuia, se va ac†iona în principal pentru:
1. Armonizarea legisla†iei ßi a procedurilor specifice cu reglementårile interna†ionale ßi cu standardele
UE privind for†ele ßi serviciile de ordine publicå;
2. Consolidarea rela†iilor de parteneriat cu structuri similare din statele membre NATO ßi UE, precum
ßi dezvoltarea legåturilor cu cele apar†inând altor state; continuarea participårii for†elor de ordine
publicå la misiuni interna†ionale;
3. O mai bunå reglementare a repartizårii råspunderii Ministerului Administra†iei ßi Internelor ßi a
Ministerului Justi†iei - a structurilor acestora - în eradicarea abuzurilor ßi ilegalitå†ilor;
4. Modernizarea ßi consolidarea sistemului institu†ional de ac†iune care så facå posibilå aplicarea
fermå a legii;
5. Întårirea ac†iunilor de prevenire ßi control pentru limitarea ßi stoparea criminalitå†ii;
6. Dezvoltarea permanentå a controlului civil asupra institu†iilor din domeniul administra†iei ßi
internelor ßi implicarea societå†ii civile în apårarea ordinii publice;
7. Reconstruc†ia sistemului institu†ional al ordinii publice prin descentralizarea serviciilor din domeniul
ordinii publice ßi identificarea solu†iilor de reconfigurare a acestuia conform noii concep†ii de
regionalizare;
8. Perfec†ionarea sistemului de gestionare a crizelor pe principiul managementului integrat al
riscurilor în scopul creßterii interoperabilitå†ii acestuia cu organismele existente la nivel na†ional, în
NATO ßi UE;
9. Combaterea eficace a terorismului, corup†iei ßi crimei organizate, inclusiv prin diverse forme de
cooperare regionalå ßi subregionalå;
10. Îmbunåtå†irea colaborårii dintre autoritå†ile din sistemul de ordine ßi siguran†å publicå ßi a acestora
cu societatea civilå;
11. Continuarea procesului de securizare a frontierei de stat în concordan†å cu interesele na†ionale,
exigen†ele apartenen†ei la Uniunea Europeanå ßi cerin†ele impuse de aderarea la Spa†iul Schengen
în 2011;
12. Construirea parteneriatului cu societatea civilå, inclusiv prin asigurarea unui echilibru între dreptul
la liberå informare ßi necesitatea protejårii informa†iilor clasificate;
29
13. Protec†ia dreptului la intimitate, la propria imagine ßi la corecta informare a cetå†eanului;
14. Asigurarea func†ionårii la standarde comunitare a institu†iilor care au atribu†ii pe linia migra†iei ßi
azilului;
15. Elaborarea, promovarea ßi implementarea unor politici ßi programe în domeniul calitå†ii vie†ii
personalului;
16. Combaterea corup†iei interne; încheierea unui protocol cu Ministerul Justi†iei în vederea detaßårii
unor procurori, pe termen limitat, pentru asigurarea unui management eficient al Direc†iei Generale
Anticorup†ie;
17. Creßterea calitå†ii serviciilor publice prestate de institu†iile din subordinea Ministerului Administra†iei
ßi Internelor;
18. Asigurarea ßi îmbunåtå†irea logisticii pentru func†ionarea institu†iilor cu atribu†ii în gestionarea
situa†iilor de risc;
19. Îmbunåtå†irea dotårilor personalului Ministerului Administra†iei ßi Internelor în vederea creßterii
calitå†ii serviciilor prestate cåtre popula†ie.
20. Pentru asigurarea unui control eficient al societå†ii civile asupra cheltuielilor bugetare din domeniul
ordinii ßi siguran†ei publice, se va ac†iona pentru perfec†ionarea sistemului actual de management
al achizi†iilor publice, în scopul planificårii riguroase a achizi†iilor în func†ie de nevoile ßi resursele
financiare existente ßi asigurårii transparen†ei financiare.
De asemenea, PNL considerå necesarå reorganizarea unor structuri din cadrul Ministerului Administra†iei
ßi Internelor, în vederea înlåturårii paralelismelor de competen†e ßi a birocra†iei în interiorul sistemului.
Siguran†a individualå acaså, pe stradå, la locul de muncå ßi oriunde tråießte sau cålåtoreßte în lume este
preocuparea fundamentalå a politicii externe, de securitate ßi apårare. Perspectiva liberalå considera
ca o responsabilitate fundamentala a statului apårarea libertå†ii individului, a proprietarii, respectarea
tuturor celorlalte drepturi ale sale.

3. JUSTIˇIA
Justi†ia este principalul garant al statului de drept. Acesta din urmå presupune organizarea
societå†ii pe baza ierarhiei normelor generatoare de ordine juridicå, ordine care se asigurå prin
mecanisme de organizare a institu†iilor ce structureazå statul ca titular al puterii. Libertatea, ca
prerogativå fundamentalå a democra†iei, nu poate exista fårå ordine, iar singura ordine acceptabilå
într-o democra†ie este aceea impuså de domnia legii. Orice democra†ie cautå în justi†ie legitimatea
supremå a autoritå†ii statului! Un stat în care existå temeri legitime cå legea este încålcatå la cele mai
înalte nivele ale institu†iilor de stat, este un stat care îßi trådeazå misiunea fundamentalå, aceea de
a garanta exerci†iul drepturilor ßi libertå†ilor cetå†enilor såi ßi ale comunitå†ii aupra cåreia îßi exercitå
puterea.
Justi†ia se confruntå aståzi cu gåsirea unei juste cåi între func†ia sa tradi†ionalå de putere a
statului, pe de o parte, ßi func†ia sa modernå de serviciu public, pe de altå parte. Este esen†ial ca justi†ia
så facå fa†å acestei aparente metamorfoze ßi så îßi men†inå ambele func†ii. Dacå prima accep†iune o
reflectå ca una dintre cele trei puteri ale statului, conferindu-i independen†a între aceste puteri ce †ine
de esen†a justi†iei, cea de-a doua func†ie îi creeazå inevitabil o provocare din partea puterii executive
în special, care are ca principalå prerogativå organizarea, finan†area ßi controlul serviciilor publice.
Dupå câ†iva ani de reforme structurale tinzând la transformarea justi†iei într-un serviciu public accesibil
ßi performant, dintr-un element firesc de ponderare ßi dintr-un partener intrinsec al executivului,
puterea judecåtoreascå a devenit o †intå a atacurilor puterii executive. Aceastå situa†ie – paradoxalå
pentru guvernåmântul unui stat de drept – este reflectatå de conflictele de naturå constitu†ionalå
între puterea judecåtoreascå ßi celelalte puteri din stat, de colapsul financiar al sistemului judiciar,
de subminarea încrederii cetå†enilor în justi†ie, de men†inerea monitorizårii Comisiei Europene în
domeniul justi†iei.
Tocmai de aceea, în orice reformå a justi†iei, trebuie avut în vedere cå misiunea acesteia trebuie
så fie mai ambi†ioaså ßi mai profundå decât eficientizarea unui serviciu public, reforma trebuind så
asigure restaurarea echilibrului ßi controlului reciproc al puterilor în stat. Aceasta din urmå este ßi scopul
fundamental al programului PNL. Justi†ia trebuie så redevinå ßi så fie men†inutå drept autoritatea
ce garanteazå domnia legii, exercitarea drepturilor ßi libertå†ilor fundamentale. În absen†a acestor
garan†ii, realizarea celorlalte func†ii ßi servicii publice råmâne improbabilå, dacå nu imposibilå.
PNL ßi-a asumat ca obiectiv politic punerea în aplicare a principiilor „Pactului pentru Justi†ie”,
documentul cadru agreat în luna septembrie 2009, împreunå cu reprezentan†ii puterii judecåtoreßti
ßi cu societatea civilå, pentru elaborarea ßi adoptarea viitoarelor politici publice ßi acte normative în
domeniul justi†iei.
Programul politic în domeniul justi†iei vizeazå respectarea efectivå a drepturilor ßi libertå†ilor
individuale, reluarea dialogului ßi cooperårii reale între puterile statului, între autoritå†i ßi partenerii
sociali/profesionali ßi, poate cel mai important din perspectiva garantårii domniei legii, restabilirea
prestigiului ßi autoritå†ii magistra†ilor, ßi a puterii judecåtoreßti în ansamblul såu.
Fa†å de obiectivele politice asumate, propunem urmåtoarele
31
Direc†ii principale de ac†iune:
1. Reaßezarea în normalitate a raporturilor dintre autoritatea judecåtoreascå ßi celelalte autoritå†i

ale statului. Preßedintele trebuie så redevinå un mediator în raport de autoritatea judecåtoreascå,
respectând autonomia acestei puteri a statului. Guvernul trebuie så redevinå un partener al autoritå†ii
judecåtoreßti, care så asigure în principal finan†area corespunzåtoare a sistemului judiciar, så nu
obstruc†ioneze punerea în aplicare a hotårârilor judecåtoreßti prin Ordonan†e de Urgen†å, så adopte
actele normative privind organizarea ßi func†ionarea autoritå†ii judecåtoreßti dupå consultarea efectivå
a magistra†ilor ßi altor profesii implicate în actul de justi†ie. Consiliul Superior al Magistraturii trebuie
så fie consultat în cadrul procedurii de elaborare ßi adoptare a proiectelor de acte normative în rela†ia
cu puterea judecåtoreascå de cåtre puterea executivå ßi cea legislativå, pe baza unui aviz în privin†a
proiectelor de acte normative care intereseazå activitatea sistemului judiciar.
2. Independen†a justi†iei. Aceasta trebuie så reprezinte o garan†ie pentru justi†iabil cu privire
la calitatea ßi corectitudinea actului de justi†ie ßi trebuie så se traducå în garan†ii efective de naturå
administrativå ßi financiarå, în respect ßi tratament egal din partea celorlalte puteri în stat. Consiliului
Superior al Magistraturii trebuie så i se acorde mijloacele institu†ionale ßi materiale prin care så fie
garantul independen†ei reale a magistra†ilor. Desigur, independen†a puterii judecåtoreßti nu trebuie så
reprezinte un privilegiu al magistra†ilor ßi nu se traduce doar prin prerogative, ci ßi prin responsabilitate
corelativå, ceea ce înseamnå cå trebuie studiate mijloacele prin care magistra†ii vor fi reponsabiliza†i
profesional ßi pecuniar în exerci†iul activitå†ii lor.
3. Resursele umane – principalul mijloc de îmbunåtå†ire a func†ionårii juti†iei. Justi†ia este
fåcutå de oameni, prin oameni. In primul rând, trebuie urmåritå aducerea tuturor profesiilor juridice
implicate în actul de justi†ie, la statutul, condi†ia ßi valoarea care le este intrinsecå într-o democra†ie
ca formå de guvernåmânt a statului de drept, prin raportare la cele mai bune practici interna†ionale
ßi la standardele europene. Buna func†ionare a justi†ie presupune respect reciproc între reprezentan†ii
profesiilor juridice ßi respect al societå†ii întoate aceste profesii deopotrivå. Calitatea actului de justi†ie
este direct propor†ionalå cu calitatea pregåtirii tuturor celor care exercitå profesii juridice reglementate.
De aceea, este necesar un plan de compatibilizare a pregåtirii ßi formårii tuturor profesiilor juridice,
o reeveluare a sistemului de admitere în profesii, inclusiv în magistraturå. Stagiul judecåtorilor ßi
procurorilor trebuie organizat asigurând intersectarea activitå†ii acestora cu celelalte profesii juridice,
precum ßi cu realitå†ile mediului economic.
Compatibilizarea ßi chiar posibilitatea unificårii formelor de pregåtire profesionalå a
magistra†ilor ßi avoca†ilor constituie o premiså pentru asigurarea unei practici unitare ßi va reduce
costurile presupuse de desfåßurarea acestor activitå†i separat.
In al doilea rând, este evidentå nevoie de personal în justi†ie, ceea ce implicå nu doar creßterea
numårului de magistra†i, notoriu încårca†i cu un numår de cauze ce råpeßte inevitabil din calitatea
solu†iilor pronun†ate, ci ßi punerea la dispozi†ia magistra†ilor a unui personal auxiliar suficient, constând
în grefieri, dactilografi, consultan†i, consilieri ßi exper†i. Pentru eficientizarea gestionårii bugetelor
instan†elor, instituirea func†iei de manager de instan†å ar putea fi o solu†ie.
In anul 2009 au fost aproximativ 4.000.000 de dosare pe rolul instan†elor, gestionate cu o
schemå de personal nesemnificativ modificatå fa†å de nivelul anului 1989. Schemele de personal pentru
instan†e ßi parchete vor fi dimensionate în func†ie de volumul de activitatea al magistra†ilor ßi pe baza
normårii activitå†ii personalului auxiliar din instan†e ßi parchete.

O eventualå reorganizare structuralå ßi institu†ionalå a instan†elor ar putea rezolva atât
problema degrevårii magistra†ilor, prin atribuirea cauzelor cu grad de dificultate scåzut unor instante
la rang inferior, cât ßi a sporirii calitå†ii actului de justi†ie, prin constituirea de instan†e specializate,
eventual dupå modele ale unor state cu care sistemul de drept român are legåturi tradi†ionale.
4. Finan†area sistemului judiciar – principala responsabilitate a Ministerului Justi†iei.
Independen†a justitiei ßi asigurarea resursei umane de calitate nu se pot realiza în absen†a unei finan†åri
corespunzåtoare. Rolul fundamental al ministerului fiind buna organizare ßi administrare a puterii
judiciare ca serviciu public, este clar cå principala sarcinå a ministrului trebuie så constea în asigurarea
fondurilor pentru exercitarea adecvatå a acestui rol.
Guvernul, prin Ministerul Justi†iei, trebuie så se transforme în veritabil partener al justi†iei, iar
finan†area este principala cale. Taxele judiciare de timbru plåtite de justi†iabili sunt aståzi orientate
înspre primari, înspre autoritå†ile publice locale. Aceastå situa†ie este nu doar inoportunå, ci profund
nelegalå. Orice serviciu public are interesul legitim ßi chiar obliga†ia så se finan†eze din venituri proprii.
Instan†ele, prin natura lor, pot realiza un numår extrem de restrâns de activitå†i aducåtoare de venit,
spre deosebire de majoritatea covârßitoare a institu†iilor ßi autoritå†ilor publice. De aceea, practica
guvernului de a nu men†ine în sistemul judiciar cel pu†in o parte semnificativå din cuantumul taxelor
judiciare de timbru este nu doar nejustificabilå, ci profund abuzivå, prin urmare nelegalå.
Aståzi, justi†ia a råmas cu o finan†are de semnificativ sub 1% din PIB. Coroborat cu reorientarea
abuzivå a taxelor judiciare de timbru, subfinan†area puterii judiciare este atât de acutå, încât echivaleazå
cu subminarea justi†iei ca ßi garant al statului de drept ßi ca serviciu public. Dacå nu se finan†eazå prin
propria activitate, justi†iei nu-i mai råmâne decât så cerßeascå executivului o cotå mai mare din PIB sau så
facå lobby... Sunt acestea activitå†i compatibile cu statutul ßi independen†a justi†iei? Nu este de mirare
cå magistra†ii înßißi solicitå scoaterea puterii judiciare de sub tutela financiarå a Ministerului Justi†iei.
Principalele solu†ii pentru asigurarea finan†årii sistemului sunt:
- Taxele judiciare de timbru så fie folosite pentru finan†area sistemului judiciar;
- Orientarea unei cote din impozitul pe venitul din profesiile juridice independente, înspre
finan†area sistemului judiciar;
- Ministerul Justi†iei så ob†inå alocarea cåtre justi†ie a cel pu†in 1% din PIB;
- Bugetul justi†iei så apar†inå justi†iei, prin intermediul Inaltei Cur†i de Cas†ie ßi Justi†ie. Astfel s-ar
elimina o ingerin†å semnificativå a factorului politic în administrarea puterii judiciare;
- Aplicarea legii privind transferarea atribu†iilor Ministerului Justi†iei ßi Libertå†ilor Cetå†eneßti
referitoare la gestionarea bugetului cur†ilor de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate
ßi al judecåtoriilor la Înalta Curte de Casa†ie ßi Justi†ie ßi asigurarea prealabilå a managerilor
necesari gestionårii bugetului la instan†e este o condi†ie eminamente necesarå reformårii
justi†iei.
5. Continuarea procesului de reformå legislativå, pentru ca legea în România så fie modernå,
stabilå ßi predictibilå. In exercitarea atribu†iilor ministerului privind politica ßi reforma legislativå, prin
promovarea ßi avizarea proiectelor de acte normative relevante pentru domeniul justi†iei în sens larg,
ministerul joacå un rol cheie în crearea ßi primenirea cadrului normativ intern.
Modificårile legislative trebuie så fie predictibile, sustenabile, iar ordinea normativå trebuie så
fie durabilå. Proiectele ßi avizele vor fi generate numai pe bazå de evaluare a impactului noilor norme
asupra mediului economic ßi social.
33
Pregåtirea aplicårii noilor coduri substan†iale ßi procedurale în materie civilå ßi penalå, continuarea
eforturilor pentru unificarea practicii judiciare ßi utilizarea metodelor alternative de solu†ionare a
litigiilor, sunt principalele måsuri ce vor avea ca efect degrevarea sistemului judiciar, pronun†area mai
rapidå a solu†iilor, respectarea garan†iilor procedurale ce derivå din drepturile fundamentale.
Reforme sunt necesare ßi în materia achizi†iilor publice, a cåror procedurå va fi eficientizatå,
cu luarea în considerare a aspectelor privind cazurile de corup†ie la nivel înalt în domeniul achi†iilor
publice, sesizate în toate rapoartele institu†iilor europene ßi interna†ionale privind justi†ia în România.
6. Descentralizarea deciziilor administrativ-financiare ßi ra†ionalizarea cheltuielilor în justi†ie.
Puterea Judecåtoreascå are nevoie, complementar fa†å de reaßezarea profundå ce va fi generatå prin
adoptarea noilor coduri ßi de sustenabilitatea financiarå, de o gestionare eficientå a resurselor materiale,
în contextul în care acesta este un aspectele criticat constant de Comisia Europeanå în rapoartele de
monitorizare periodice. În prezent, deciziile administrative ßi financiare sunt luate la nivel central,
rolul decizional al entitå†ilor vizate – instan†ele – fiind minim. Deciziile de gestiune la nivel central
îngreuneazå îmbunåtå†irea administrårii resurselor, cel pu†in, dar nu numai cu privire la suficien†a
numårului de judecåtori ßi personal auxiliar, a dotårii adevate a sediilor, a asigurårii de echipament
func†ional care så permitå ca audierile så aibå loc ßi ca hotårârile så fie înregistrate, publicate etc. În
plus, se impune prioritizarea corespunzåtoare a bugetului instan†elor ßi degrevarea magistra†ilor de
sarcini administrative ßi introducerea managerilor de instan†å.
Prin urmare, propunem ca principiul director pe termen mediu pentru buna administrare a
Justi†iei, så fie descentralizarea la nivelul managementului administrativ ßi financiar, prin degrevarea
Ministerului Justi†iei ßi Plenului CSM de sarcini ce pot fi îndeplinite mai bine la nivel local. Acest lucru va
putea avea ca efect ßi asigurarea unei salarizåri echitabile ßi responsabilizatoare a magistra†ilor, pentru
a le conferi autoritatea ßi independen†a func†iei pe care o reprezintå.
7. Increderea în justi†ie ßi îmbunåtå†irea imaginii acesteia. Toate sondajele aratå, de ani buni,
o pondere extrem de scåzutå a încrederii cetå†enilor în justi†ie. Accesul la justi†ie este destul de scump,
durata proceselor lungå, lumea justi†iei este una diferitå, caracterizatå prin limbaj juridic inaccesibil
justi†iabililor ßi, nu în ultimul rând, prin faptul cå actorii justi†iei au un numitor comun – roba neagrå.
Toate aceste realitå†i stau la baza perceperii justi†iei ca un lung cortegiu al insatisfac†iilor. Este clar cå
justi†ia e datoare så ajungå mai aproape de cetå†eni.
PNL considerå cå solu†ionarea problemelor mai sus enun†ate – calitatea profesionalå ßi
remunerarea responsabilå a resurselor umane, asigurarea finan†årii corespunzåtoare care så fie
administratå de Inalta Curte de Casa†ie ßi de Justi†ie, descentralizarea decizionalå la nivelul gestionårii
resurselor materiale, reformele legislative care så întåreascå func†ionalitatea cadrului institu†ional
în statul de drept, precum ßi un Consiliu Superior al Magistraturii care så de†inå pârghiile necesare
garantårii demnitå†ii ßi independen†ei profesiei – poate conduce la o meritatå îmbunåtå†ire a încrederii
cetå†enilor ßi actorilor economici în sistemul judiciar.
8. Chestiuni punctuale. In afara asumårii problemelor de strategie deja prezentate, buna
organizare ßi administrare a puterii judiciare ca serviciu public mai poate fi asiguratå prin demersuri
particulare, dintre care enun†åm:
a) Unificarea practicii judiciare prin studierea posibilitå†ii de introducere a unei forme de
precedent judiciar, în sensul cå solu†iile date problemelor de drept de cåtre instan†ele superioare (ÎCCJ,
cur†i de apel) vor fi obligatorii pentru instan†ele inferioare (tribunale, judecåtorii). În acest sens, PNL va
sus†ine proiectul de uniformizare a jurispruden†ei propus de asocia†iile de magistra†i.

b) Incurajarea pe cale normativå a utilizårii metodelor alternative de solu†ionare a disputelor.
Sus†inerea profesiilor de mediator ßi arbitru este o prioritate pentru PNL, acestea oferind justi†iabililor ßi
poten†ialilor justi†iabili alternative eficiente la sistemul juridic, sufocat în aceastå perioadå de numårul
deosebit de mare de dosare. Costurile antrenate de cåtre stat cu privire la aceste procese pot fi mult
diminuate prin consolidarea profesiilor care oferå alternative la sistemul juridic. Aceastå sus†inere
trebuie înså bine conceputå, avându-se în vedere realitatea globalå a „înghi†irii” acestor profesii, cu
deosebire a mediatorilor, de cåtre profesia de avocat.
Transformarea medierii într-o etapå preliminarå ar însemna cå orice persoanå care doreßte
introducerea unei ac†iuni în fa†a instan†ei de judecatå va apela, mai întâi, la procedura medierii.
Sistemul medierii obligatorii, în diferite cazuri ßi variante circumstan†ializate, va favoriza o justi†ie mai
flexibilå ßi pu†in costisitoare, precum ßi degrevarea instan†elor de cauzele minore. PNL a sus†inut ßi
sus†ine introducerea medierii ca ßi procedura prealabilå obligatorie în mai multe domenii (e.g. civil ßi
penal sub un anumit cuantum; penal în cazul plângerilor prealabile).
Pe de altå parte, reforma procedurii de arbitraj ar trebui så conducå la lårgirea sferei litigiilor
care pot face obiectul arbitrajului ßi la utilizarea efectivå a arbitrajului ad-hoc. Experienta arbitrajului
comercial de aståzi oferå perspectiva unei judecå†i eficiente asigurate prin arbitri cu experien†å
îndelungatå ßi de o competen†å recunoscutå, ceea ce-i conferå institu†iei arbitrajului o deosebitå
importan†å în state dezvoltate din punct de vedere economic.
Pentru efectivitatea utilizårii acestor metode alternative de solu†ionare a litigiilor este necesar
un amplu program na†ional care så genereze modificåri în conßtiin†a publicå, prin înlåturarea barierelor
culturale care fac ca aståzi, aceste metode så fie folosite pe scarå încå foarte restrânså.
c) Adoptarea unui Statut al Procurorului, pornind de la competen†ele organelor judiciare prevåzute
în proiectul noului Cod de Procedurå Penalå. Statutul trebuie, de asemenea, så clarifice raportul dintre
Ministrul Justi†iei ßi Ministerul Public, precum ßi aspectele legate de cariera procurorilor (condi†iile,
criteriile ßi procedura de numire în func†ii de conducere, evaluarea ßi råspunderea profesionalå).
De asemenea, este necesarå ßi recunoaßterea statutului european al magistratului în România în
concordan†å cu reglementårile constitu†ionale ßi recomandårile interna†ionale în materie.
d) Înlåturarea Mecanismului de Cooperare ßi Verificare (MCV), derulat împreunå cu Comisia
Europeanå, consecin†å fireascå a implementårii direc†iilor de ac†iune men†ionate anterior. La trei ani
de la aderarea la Uniunea Europeanå, România nu a reußit îndeplineascå criteriul esen†ial al construc†iei
europene în domeniul Justi†iei – încrederea cetå†enilor în buna func†ionare a sistemului såu judiciar.
Comisia Europeanå, în cel mai recent raport de evaluare, a subliniat în mod just faptul cå MCV nu
se poate substitui voin†ei politice interne de reformå ßi cå îndeplinirea tuturor obiectivelor trebuie
asumatå neechivoc de toate for†ele politice din România, de toate autoritå†ile publice, la nivel central
ßi local, în beneficiul direct al cetå†eanului de rând.
35
4. EDUCAˇIA NAˇIONALÅ
4.1. EDUCAˇIA
Dupå reforma demaratå între anii 1996-2000 ßi care a contribuit la negocierea cu succes a aderårii
României la Uniunea Europeanå, educa†ia din România are nevoie de o nouå reformå. Reforma în
educa†ie trebuie så asigure o evolu†ie organicå ßi deci previzibilå a acestui domeniu ßi trebuie privitå mai
întâi ca investi†ie ßi abia apoi ca un cost social. Sistemul de învå†åmânt din România trebuie restructurat
pe criteriul calitå†ii ßi în interesul beneficiarilor acestui sistem. Creßterea calitå†ii se va face pe de o
parte prin descentralizarea deciziei în ceea ce priveßte curricula, politica de personal ßi finan†area iar
pe de altå parte prin garantarea unui parcurs de carierå pentru cadrele didactice pe toatå perioada de
activitate în sistem.
Politica educa†ionalå promovatå de cåtre PNL pleacå de la faptele existente ßi de la evaluårile fåcute
de cetå†eni – cadre didactice, elevi, studen†i, pårin†i, beneficiari ai educa†iei, sindicate, organiza†ii – ßi
constå în promovarea unei abordåri sistematice, sincronizatå cu experien†a ßi nevoile †arii noastre ßi cu
practicile unor †åri de referin†å.
Axul politicii educa†ionale a PNL este garantarea demnitå†ii cadrului didactic. Valoarea ßi demnitatea
cadrului didactic pot deveni ßi în România centrul de coagulare al unei reforme cuprinzåtoare ßi
competente a educa†iei.
Reforma în educa†ie promovatå de actualul guvern aratå, deja, o mare confuzie în însußirea conceptelor
ßi o mai mare confuzie în aplicarea måsurilor. Astfel, „descentralizarea” a dus la un centralism tenace ßi
fårå precedent, „învå†åmântul centrat pe elev ßi student” a dus la transformarea acestora în simple anexe
ale unei birocra†ii voluminoase, învå†åmântul orientat spre „formarea de competen†e” a dus, datoritå
îngustimii de concep†ie ßi måsurilor greßite, la scåderea nivelului de calificare, „reforma curricularå”
a dus, din cauza nepriceperii ßi politizårii, la confuzii costisitoare în organizarea învå†åmântului ßi la
ineficien†å, aßa-zisa „întinerire a personalului” a dus, datoritå politizårii agresive ce se practicå, la
preluarea func†iilor de decizie de cåtre persoane incompetente, la renaßterea categoriei politrucilor,
proclamarea importan†ei cercetårii ßtiin†ifice a dus, din cauza nepriceperii ßi a neglijen†ei deciden†ilor,
la oprirea finan†årii etc.
Investi†ia în educa†ie înseamnå o investi†ie în viitor deoarece afirmarea societå†ii româneßti într-o
lumea modernå, o lume a cunoaßterii, nu este posibilå fårå o educa†ie de calitate. De aceea, sistemul
educa†ional, ca ßi cel al sånåtå†ii, reprezintå un domeniu unde interesul public prevaleazå, celui
individual. Deficien†ele actuale din sistemul educa†ional sunt recunoscute atât de profesori cât ßi de
pårin†i ßi elevi, problema educa†iei nu va fi rezolvatå doar prin finan†åri suplimentare de la bugetul
statului ori prin instituirea de reguli mai severe aplicate de la nivelul central sau local. Deficien†ele
sistemului educa†ional s-au transformat, în timp, în deficite cronice. Deficitele care privesc infrastructura
ßcolarå (de la disparitå†ile majore în ceea ce priveßte dotarea pânå la accesul elevilor la ßcoalå), deficitele
administrative create prin supra-centralizarea deciziei etc.
Centrarea procesului educativ pe beneficiar are drept semnifica†ie asigurarea finan†årii elevului ßi a
institu†iei ßcolare.
Finan†area de bazå se va acorda tuturor ßcolilor, publice ßi private, dacå acestea sunt acreditate ßi se
supun evaluårii periodice realizatå de institu†iile publice autorizate. Astfel, va conta calitatea educa†iei
mai mult decât tipul furnizorului acesteia. Punând puterea de decizie în mâna beneficiarului, acesta

va fi purtåtorul finan†årii. Alåturi de schimbarea filosofiei de finan†are de bazå, îmbunåtå†irea calitå†ii
actului educa†ional poate fi sprijinit prin pârghii fiscale de tipul creditului fiscal sau deducerilor fiscale
pentru investi†iile private în infrastructura de învå†åmânt ori pentru acordarea de burse.
Modernizarea infrastructurii sistemului de învå†åmânt trebuie înso†itå de prioritizarea investi†iilor
care så urmåreascå påstrarea cât mai mult timp a beneficiarilor procesului educativ în contact cu
ßcoala, flexibilizarea curriculumului ßi educa†ia continuå.
O prioritate råmâne adâncirea reformelor din învå†åmântul superior, în special în ceea ce priveßte
creßterea competitivitå†ii interna†ionale strâns legate de activitå†ile de cercetare. Va fi nevoie
de pornirea unui proces de diferen†iere ßi concertare a universitå†ilor cu respectarea principiului
autonomiei precum ßi de reducere a segmentårii cercetårii.
Educa†ia ßi formarea joacå un rol esen†ial pentru modul în care societatea råspunde provocårilor
economice, demografice, tehnologice sau de mediu care se manifestå permanent.
România, împreunå cu statele membre ale UE, a fost de acord så continue cooperarea politicå în scopul
de a respecta cele patru obiective con†inute în „Cadrul strategic european de colaborare în domeniul
educa†iei ßi formårii”1 adoptat în luna mai 2009: îmbunåtå†irea calitå†ii ßi eficien†ei în educa†ie
ßi formare, punerea în practicå a învå†årii de-a lungul vie†ii ßi a mobilitå†ii cursan†ilor, promovarea
echitå†ii, a coeziunii sociale ßi a cetå†eniei active precum ßi stimularea creativitå†ii ßi a inovårii,
inclusiv a spiritului întreprinzåtor, la toate nivelurile de educa†ie ßi de formare. Deßi construc†ia ßi
func†ionarea sistemului educa†ional reprezintå atribute na†ionale, viitorul României nu poate fi våzut
în afara Cadrului european al calificårilor, al Spa†iului european al învå†åmântului superior ßi a celui
al cercetårii. Totußi, competi†ia dintre sistemele de învå†åmânt din UE va continua så se manifeste iar
România trebuie, chiar în dificilul proces de modernizare a educa†iei, så îßi påstreze acele avantajele
competitive pe care încå mai are.
PNL considerå cå decizia politicå în cea ce priveßte modernizarea sistemul de învå†åmânt trebuie så
se bazeze pe principiul conform cåruia educa†ia reprezintå mai întâi o investi†ie ßi abia apoi un cost
social.
Întârzierea reformelor din sistemul educa†ional românesc a creat o mare presiune din partea întregii
societå†i ßi de aceea marea provocare de aståzi este legatå de necesitatea simultaneitå†ii reformelor
care så urmåreascå: descentralizarea administrativå, autonomia financiarå, libertatea academicå ßi
råspunderea publicå.
În viziunea PNL obiectivul pe care îl urmåreßte reformarea sistemului educa†ional este competitivitatea.
Pentru a atinge acest obiectiv sunt necesare:
1. Recunoaßterea valorii ßi redarea demnitå†ii cadrului didactic prin reorganizarea pregåtirii
pentru profesia de dascål; asigurarea juridicå ßi consolidarea socialå a autonomiei profesionale a
educatorului; aplicarea recunoaßterii salariale a formårii continue; fluidizarea mobilitå†ii personalului
didactic; refacerea succesiunii naturale a genera†iilor în posturi didactice ßi de cercetare ßtiin†ificå;
sprijinirea, prin politici distincte, a personalului didactic din zonele rurale; refacerea interesului
noilor genera†ii pentru profesia de cadru didactic; folosirea personalului didactic ßi a cercetåtorilor
ßtiin†ifici, în afara oricårei discriminåri de vârstå, conform valorii profesionale a fiecåruia ßi reperelor
1 Scopul acestor obiective este, în esen†å pentru anul 2020, ca: cel pu†in 95 % dintre copiii cu vârsta cuprinså între 4 ani ßi vârsta
pentru înscrierea obligatorie la ßcoala primarå ar trebui så beneficieze de educa†ie preßcolarå, propor†ia abandonului ßcolar timpuriu din
sistemele de educa†ie ßi formare ar trebui så fie sub 10 %, procentul persoanelor cu vârsta de 15 ani cu competen†e scåzute de citire,
matematicå ßi ßtiin†e exacte ar trebui så fie mai mic de 15 %, propor†ia persoanelor de 30-34 de ani care frecventeazå învå†åmântul ter†iar
så fie de cel pu†in 40 %, în medie cel pu†in 15 % dintre adul†i ar trebui så participe la programele de învå†are de-a lungul vie†ii.
37
europene actuale. Acestea vor fi posibile prin garantarea unui parcurs de carierå pentru corpul
profesoral prin coroborarea legisla†iei specifice cu cea a muncii, cea a salarizårii în scopul asigurårii
predictibilitå†ii pe parcursul activitå†ii profesorilor. Aceastå necesitate este primul pas pentru
påstrarea profesorilor performan†i în ßcoli ßi repozi†ionarea socialå a acestora;
2. Asigurarea egalitå†ii de ßanse ßi modernizarea adecvatå a infrastructurii sistemului educa†ional.
Egalitatea de ßanse reprezintå o prioritate ßi de aceea trebuie eliminat decalajul care diferen†iazå în
mod dramatic mediul rural de cel urban; de asemenea trebuie clarificat cadrul de educa†ie specificå
pentru copiii cu nevoi de educa†ie speciale; o necesitate specialå este ßi flexibilizarea curriculumului
în scopul asigurårii de noi oportunitå†i pentru elevii supradota†i. În ceea ce priveßte infrastructura
este nevoie de modernizare pentru asigurarea compatibilitå†ii între noile informa†ii ßi mijloacele
de transmitere a acestora. Deßi problema infrastructurii de bazå a ßcolii råmâne o prioritate publicå,
scopul final este acela de a aduce ßi påstra elevii cât mai mult timp în contact cu ßcoala ßi noile
cunoßtin†e;
3. Educa†ia ca premiså a dezvoltårii prin extinderea serviciilor educa†ionale; sporirea suporturilor
societå†ii pentru educa†ie; relansarea educa†iei pentru valori morale, civice, estetice; sporirea
impactului educa†iei în economie, administra†ie, culturå.
4. O societate a învå†årii prin conceperea ßi organizarea ßcolarizårii, studiilor, educa†iei, a formårii
continue ca sistem de cuprindere pe scarå mare a popula†iei în forme ßi niveluri diversificate de
învå†are; dezvoltarea structurii didactice corespunzåtoare; aplicarea unei educa†ii timpurii la nivelul
experien†ei interna†ionale; aplicarea unei noi politici a tineretului; aplicarea unei politici a sportului
sincronizatå cu secolul actual. Un element esen†ial pentru dezvoltarea durabilå a societå†ii va fi
educa†ia permanentå, ca program prioritar de educa†ie a adul†ilor pe toatå durata vie†ii2. Un astfel
de program prioritar ar permite continuarea unei activitå†i remunerate ßi productive din punct de
vedere economic de cåtre persoanele de vârsta medie, fapt ce ar îmbunåtå†i ßi raportul actual, total
nefavorabil, dintre numårul salaria†ilor ßi cel al pensionarilor. Stimularea programelor de educa†ie
permanentå va avea în vedere deduceri fiscale aplicate mediului de afaceri pentru investi†iile în
programele de formare a resurselor umane, precum ßi introducerea de programe obligatorii de
formare a personalului în institu†iile publice;
5. Func†ionarea pe principiul subsidiaritå†ii. Efectuarea descentralizårilor chibzuite ßi reale; profilarea
autonomiei institu†ionale a ßcolilor, a liceelor ßi consolidarea autonomiei universitå†ilor, conform
practicilor europene; extinderea posibilitå†ilor de ini†iativå ßi de decizie la fiecare nivel; crearea
cadrului råspunderii pentru performan†e conform practicilor din sistemele subsidiaritå†ii.
6. Implementarea strategiei de descentralizare a sistemului educa†ional:
- Descentralizarea curriculumului, prin existen†a în planul de învå†åmânt a unui fond de timp
aflat la dispozi†ia consiliului de administra†iei al fiecårei ßcoli, care va decide alocarea acestuia
în conformitate cu cerin†ele ßi nevoile specifice, particulare, ale elevilor din ßcoala respectivå; în
acest context se urmåreßte ßi descongestionarea planurilor de învå†åmânt;
- Descentralizarea finan†årii, care va intra ßi în responsabilitatea autoritå†ilor locale, în special
în privin†a investi†iilor ßi dotårilor în materie de infrastructurå ßcolarå. Asigurarea autonomiei
financiare la nivelul fiecårei unitå†i ßcolare înseamnå ca ßcolile så fie conduse prin institu†ia
consiliului de administra†ie, în care membrii vor fi pårin†ii precum ßi persoane cu bunå reputa†ie,
cu experien†å în domeniul educa†ional, finan†atori – publici ßi priva†i - ai activitå†ilor ßcolare.
2 În România, rata de participare a adul†ilor (25-64 de ani) la educa†ie ßi formare profesionalå permanentå este de 11 ori mai micå
decât nivelul mediu de participare aßteptat de U.E. în 2010, iar progresul înregistrat fa†å de 2000 este, de asemenea, nesemnificativ.

Institu†iile ßcolare vor putea så-ßi construiascå propriul buget ßi så decidå cât din resursele
financiare så fie alocate cåtre remunerarea profesorilor ßi cât cåtre infrastructura ßcolarå, în
func†ie de cerin†ele specifice;
- Descentralizarea politicii de personal, ceea ce înseamnå cå angajarea cadrelor didactice se va
decide la nivelul fiecårei ßcoli, prin deciziile consiliului de administra†ie cu privire la concursuri,
evaluarea ßi salarizarea personalului. Aceasta include ßi descentralizarea conducerii activitå†ii
ßcolare, de cåtre directori care încheie contracte de performan†å ßi de management cu
autoritå†ile locale ßi consiliul de administra†ie al ßcolii. Angajarea sau concedierea profesorilor,
desemnarea directorilor nu trebuie så reclame implicarea primarului, ca autoritate politicå
localå - sau a inspectorului general – ca autoritate statalå centralå. Autonomia decizionalå
impune libertatea de alegere ßi responsabilizarea ßcolilor în actul educativ. O autonomie realå –
decizionalå ßi financiarå – reprezintå stimulentul pentru inovare ßi creativitate. Succesul fiecårei
ßcoli va depinde de gradul în care dezvoltå noi metode didactice, noi modalitå†i de transmitere
a cunoßtin†elor;
7. Învå†åmânt centrat pe cel ce înva†å prin reforma curricularå corespunzåtoare competi†iilor de pe
pie†ele în curs de globalizare; mecanisme avansate de feedback educa†ional; individualizarea rutelor
de pregåtire pentru elevi, studen†i, cursan†i prin sporirea spa†iului pentru op†iuni profesionale ßi
alegeri de rute de pregåtire; reorganizarea bibliotecilor ßi a întregii baze de informare ßi formare
profesionalå ßi cetå†eneascå; reorganizarea educa†iei pentru valori; modernizarea ßi stabilizarea
sistemului de examene na†ionale. De asemenea, este nevoie de creßterea competi†iei între
furnizorii de educa†ie indiferent de forma lor de proprietate prin asigurarea finan†årii elevului
ßi nu a institu†iei ßcolare. Finan†area de bazå pentru învå†åmântul preßcolar ßi învå†åmântul
obligatoriu se va acorda tuturor ßcolilor, publice ßi private, dacå acestea sunt acreditate ßi se supun
evaluårii periodice realizatå de Ministerul Educa†iei. Astfel, prin transferul elevilor de la o ßcoalå
la alta se vor transfera ßi resursele financiare alocate educa†iei sale, ceea ce justificå ideea conform
cåreia: calitatea educa†iei conteazå mai mult decât tipul furnizorului acesteia. Este evident cå acest
sistem impune constrângeri bugetare tari pentru orice unitate ßcolarå, stimulând creßterea calitå†ii
serviciilor educa†ionale. Numai astfel, ßcolile pot concura, pot råmâne pe pia†å ßi se pot dezvolta.
Principiul finan†årii elevului este un alt instrument care contribuie la creßterea autonomiei financiare
ßi a libertå†ii institu†ionale ale organismelor ßcolare ßi încurajeazå diversitatea pe pia†a educa†iei.
8. Acordarea de credit fiscal de 100% contribuabililor pentru sumele direc†ionate cåtre finan†area
unitå†ilor ßcolare, cercetare ßtiin†ificå sau burse ßcolare. Statul mai poate avea un rol esen†ial
pentru îmbunåtå†irea situa†iei învå†åmântului, în afara descentralizårii, prin stimularea participårii
private voluntare la finan†area educa†iei, mai precis prin nefiscalizarea acestor sume. Creditul fiscal
presupune deducerea de la plata impozitului a fondurilor alocate în acest scop respectiv pentru
acoperirea diferitelor cheltuieli generate de educa†ia copiilor3;
9. Utilizarea infrastructurii erei digitale prin corelarea infrastructurii cu nivelurile competitive de
pregåtire ßi de calificare; racordarea la tehnologii, pedagogii ßi metodici educa†ionale cu randament;
transformarea ameliorårii infrastructurii în parte a programelor performante ale administra†iilor
ßcolare ßi universitare, locale, regionale ßi centrale;
10. Îmbunåtå†irea tehnologiilor utilizate în activitå†ile socio-economice prin cercetare ßtiin†ificå.
Reorientarea cercetårii ßtiin†ifice spre un impact sporit în tehnologie, economie, administra†ie,
3 În Germania, spre exemplu, pårin†ilor care aleg så-ßi trimitå copiii la ßcoli private le sunt eligibile pentru exoneråri fiscale urmå-
toarele: cheltuieli cu cazarea copilului în campus, 30% din taxele ßcolare, cheltuieli legate de transport. Deducerea fiscalå este de aseme-
nea utilizatå pentru cår†i, materiale ßi transport în †åri ca Fran†a, Grecia, Luxemburg, Belgia, Spania, Italia, Portugalia, Olanda.
39
culturå; profilarea institutelor ßi a centrelor de performan†å; stimularea juridicå ßi financiarå a
inova†iei; måsurarea performan†elor în cercetare dupå criterii interna†ionale; legarea cercetårii
ßtiin†ifice cu nevoile de tehnologii – de exploatare, de produc†ie, de organizare, de formare etc. –
din societate;
11. Un sistem acordat la nevoile societå†ii prin evaluarea permanentå a componentelor sistemului
de educa†ie, ßi a rezultatelor sale din punctul de vedere al utilitå†ii sociale, al performan†elor ßi al
ra†ionalitå†ii educa†ionale; încheierea macroorganizårii într-un sistem competitiv în condi†iile erei
globalizårii; organizarea analizei specializate continue a educa†iei din †arå ßi a dezbaterii publice
asupra måsurilor de interes general;
12. Competitivitate prin cooperare interna†ionalå prin punerea organizårilor din învå†åmânt sub
exigen†a randamentului ßi a performan†ei competitive; expansiunea formelor avansate de cooperare
interna†ionalå (joint curriculum, joint research units etc.) în serviciul sporirii competitivitå†ii
sistemului educativ autohton; schimbarea prezentårii interna†ionale a învå†åmântului din †arå;
etalarea valorilor proprii competitive în context interna†ional;
13. Educa†ia europeanå. Odatå cu integrarea României în Uniunea Europeanå, învå†åmântului românesc
îi revine ßi sarcina de a promova valorile culturale europene, în unitatea ßi diversitatea lor, fårå a
neglija specificul na†ional, identitatea culturalå româneascå. Un pas important îl reprezintå cursul de
limba, cultura ßi civiliza†ie româneascå în Europa, demarat în anul 2007, având ßi obiectivul promovårii
identitå†ii culturale româneßti în spa†iul european. Un alt obiectiv al educa†iei europene urmåreßte
stimularea competen†elor în tehnologia informa†iei ßi comunica†iilor, la toate ciclurile ßcolare;
În ceea ce priveßte învå†åmântul superior obiectivul care urmåreßte creßterea calitå†ii se traduce prin
adaptarea la pia†a muncii, deschiderea cåtre excelen†å ßi consolidarea cercetårii.
În viziunea PNL universitatea trebuie så îmbine caracterul antreprenorial cu prioritå†i de cercetare.
Autonomia financiarå ßi libertatea decizionalå de la nivelul universitar va trebui så transforme
institu†iile de învå†åmânt universitar într-un întreprinzåtor pe o pia†å lårgitå, a serviciilor educa†ionale,
de training ßi de cercetare ßtiin†ificå. Pe de altå parte obiectivul îmbunåtå†irii calitative se poate atinge
în contextul creßterii reputa†iei absolven†ilor ßi a vizibilitå†ii rezultatelor cercetårii. În acest context,
se impune un råspuns particularizat al României la Procesul Bologna care så permitå o adaptare mai
eficientå a absolven†ilor la pia†a muncii dar ßi la necesitå†ile unei societå†i a cunoaßterii. Modernizarea
învå†åmântului superior ßi a cercetårii implicå:
14. Întårirea autonomiei universitare, în ceea ce priveßte definirea diferen†iatå a programelor de studii,
eliminând principiul unificator prin care finan†area se face pe un numår de studen†i. Finan†area
trebuie så urmåreascå relevan†a domeniului ßi nu doar numårul participan†ilor la programul de
studii. Astfel, profesorii pot lucra mai eficient cu studen†ii cu efecte benefice asupra pregåtirii
acestora. De asemenea finan†area multianualå a programelor de studii este esen†ialå pentru
asigurarea continuitå†ii programelor de studii (aståzi, din cauza sistemului de finan†are, pierderea
unui numår de studen†i duce la stoparea programului de studii). Promovarea måsurilor de intrare
ßi råmânere în sistem prin întårirea suportului financiar pentru cercetåtorii debutan†i ßi doctoranzi;
15. Constituirea cadrului na†ional al calificårilor, pentru creßterea compatibilitå†ii cu sistemele de
educa†ie din statele membre în ceea ce priveßte cunoßtin†ele, abilitå†ile ßi competen†ele; acesta va
permite intensificarea mobilitå†ii. Cadrul na†ional al calificårilor este o componentå care trebuie
våzutå ca o contribu†ie a cadrului european cu efecte pozitive asupra liberei circula†ii a persoanelor
ßi a cunoaßterii;

16. Diferen†ierea ßi concentrarea universitå†ilor cu respectarea principiului autonomiei în scopul
alocårii eficiente a resurselor ßi pe baza aplicårii criteriilor de calitate aferente activitå†ii didactice
ßi de cercetare;
17. Promovarea culturii antreprenoriatului, prin stimularea ini†iativelor care privesc atât promovarea
propriilor produse intelectuale cât ßi elemente ale transferului tehnologic;
18. Creßterea calitå†ii activitå†ii de cercetare prin eliminarea fragmentårii acesteia, regândirea sistemului
de evaluare a granturilor de cercetare, transparen†a utilizårii fondurilor. Pe de altå parte, este
necesarå stabilirea prioritå†ilor na†ionale de cercetare în interiorul Programelor cadru ale UE dar
ßi corelarea cu prioritå†ile CE exprimate prin documentele elaborate de cåtre structura specializatå
Joint Research Center. Stimularea procesului de “brain regain” în universitå†i ßi centre de cercetåri.
Stabilirea de facilitå†i fiscale substan†iale pentru firmele care investesc în programele prioritare de
cercetare na†ionale ßi europene.
În ceea ce priveßte domeniul cercetårii-dezvoltårii ßi inovårii (CDI) este evident cå în perioada 2005-
2008 acest domeniu a trecut dintr-o stare de crizå a resurselor ßi rezultatelor într-o stare de relansare
ßi creßtere cantitativå ßi calitativå a acestora, iar începând din 2009 într-o nouå stare de crizå a
resurselor ßi rezultatelor. Fårå o sus†inere cantitativå nu poate fi asiguratå o accentuare a evolu†iei
calitative, angrenarea profundå a cercetårii româneßti în Aria Europeanå a Cercetårii ßi în procesul de
interna†ionalizare a ßtiin†ei. Deßi la nivel european s-a accentuat interesul pentru latura inovativå a
produselor ßi serviciilor, acest aspect , practic, nu se regåseßte în politicile publice referitoare la CDI. Mai
mult, implicarea firmelor în activitå†i de cercetare este sistematic descurajatå nu doar prin stoparea
cofinan†årilor dar ßi prin reducerea marjei de manevrå a institutelor de cercetare în ceea ce priveßte
implicarea în proiecte comune.
În acest context PNL considerå cå obiectivele generale de creßtere a competitivitå†ii activitå†ilor de CDI
sunt în pericol de a fi definitiv ratate, având în vedere cå orice an de stagnare în domeniul cercetårii
reprezintå o creßtere a decalajelor cu 3-5 ani fa†å de statele care nu reduc finan†area.
În viziunea PNL obiectivele activitå†ii de CDI råmân:
19. Creßterea capacitå†ii ßi a competitivitå†ii sistemului CDI peste media noilor state membre UE prin:
- Dezvoltarea resurselor umane din domeniul CDI prin programe de stimulare a formårii ßi
dezvoltårii carierelor ßtiin†ifice ßi a colectivelor de cercetare de înaltå performan†å având ca
†intå triplarea numårului cercetåtorilor ßi creßterea ponderii doctorilor ßi doctoranzilor pânå la
peste 50% din numårul cercetåtorilor pânå în anul 2013;
- Atragerea tinerilor cåtre cercetare, asigurarea unor cariere de succes în †arå prin cooperare cu
echipe de vârf din lume, atragerea tinerilor cåtre studii doctorale, în principal cåtre doctoratul
cu frecventå, se va realiza prin acordarea de granturi pentru proiecte de cercetare doctoralå,
stagii post-doctorat, prin burse doctorale, prin programe de tip „brain gain”, inclusiv pentru
revenirea în †arå a cercetåtorilor tineri de valoare;
- Dezvoltarea infrastructurii de cercetare-dezvoltare în unitå†ile ßi institu†iile componente ale
sistemului na†ional de cercetare, condi†ie esen†iala pentru creßterea calitå†ii activitå†ii de
cercetare;
- Promovarea ßi stimularea drepturilor de proprietate intelectualå. Pentru aceasta entitå†ile
de cercetare din România vor fi sprijinite în protejarea proprietå†ii intelectuale ßi valorizarea
rezultatelor cercetårii ob†inute din fonduri publice.
41
20. Stimularea generalå a activitå†ilor CDI desfåßurate de agen†ii economici în parteneriat cu unitå†ile
ßi institu†iile de CD peste media noilor state membre UE prin:
- Buna utilizare a infrastructurilor, prin stimularea accesului la infrastructurile publice, prin
realizarea ßi operarea de infrastructuri de cercetare în parteneriat public privat sau parteneriat
interna†ional;
- Stimularea generalå a activitå†ilor CDI desfåßurate de agen†ii economici, prin dezvoltarea
schemelor de acordare a ajutoarelor de stat pentru realizarea acestor activitå†i în parteneriat cu
unitå†ile ßi institu†iile de CD.
- Intensificarea promovårii sistematice a culturii de inovare prin evenimente ßi publica†ii
promo†ionale, campanii de promovare prin mass-media, târguri, expozi†ii etc.
21. Creßterea resurselor financiare publice ßi private alocate cercetårii ßtiin†ifice, dezvoltårii tehnologice
ßi inovårii;
22. Întårirea capacitå†ii institu†ionale pentru formularea, fundamentarea ßi implementarea de politici,
pentru managementul programelor ßi proiectelor, pentru valorizarea rezultatelor CDI;
23. Creßterea gradului de interna†ionalizare a activitå†ilor de CDI în România în conformitate cu
strategia Lisabona ßi principiile Ariei Europene a Cercetårii prin:
- Promovarea ßi dezvoltarea centrelor ßi a re†elelor de excelen†å ßtiin†ificå ßi tehnologicå în
domeniile considerate prioritare astfel încât, pânå în 2013, så fie recunoscute ßi integrate în
parteneriate ßi programe interna†ionale reprezentative cel pu†in o re†ea pentru fiecare domeniu
de referin†å ßi cel pu†in o platformå integratå pentru fiecare re†ea de centre de cercetare de
înaltå performan†å;
- Consolidarea Ariei Româneßti a Cercetårii prin realizarea ßi întårirea parteneriatului ßi colaborårii
unitå†ilor ßi entitå†ilor CDI prin finan†area de programe ßi proiecte dar ßi reforma institu†ionalå
a unitå†ilor ßi entitå†ilor CDI care fac parte din sistemul public al cercetårii. Universitå†ile vor
fi încurajate ßi sprijinite så se transforme în universitå†i antreprenoriale, care så permitå un
transfer direct ßi eficient de cunoßtin†e practice studen†ilor, dar ßi pentru construirea ßi operarea
de infrastructuri de cercetare, în scopul dezvoltårii capacitå†ii na†ionale de producere, asimilare
ßi difuzare a tehnologiilor avansate.
Pentru atingerea acestor obiective este necesar ca politicile publice în domeniu så fie caracterizate prin
transparen†å în ceea ce priveßte utilizarea fondurilor publice ßi asigurarea criteriilor de performan†å în
selectarea proiectelor precum, ßi evaluarea permanentå a utilitå†ii rezultatelor cercetårilor finan†ate
din fonduri publice.

4.2. CULTURA
Temele tranzi†iei au fost, în mod prioritar, dezbåtute sub aspectele lor economice ßi politice. S-a trecut,
înså, cu vederea faptul cå tranzi†ia este, de fapt, un proces profund cultural. Schimbarea mentalitå†ilor
reprezintå suportul pe care se poate realiza modernizarea României. Cultivarea tradi†iei, a valorilor
na†ionale, au tocmai rolul de a ajuta la asimilarea în spa†iul românesc a experien†elor occidentale.
În fapt, parcurgerea cu success a etapelor tranzi†iei presupune o îmbinare a tradi†iei autentice cu
modernitatea, un nou mod, mai liber, mai curajos ßi mai demn, al oamenilor de a se situa în societate.
Identitatea na†ionalå este un reper important în Uniunea Europeanå care, cu tot procesul de liberalizare
ßi integrare, råmâne o Europå a na†iunilor.
Statul liberal nu poate evolua fårå dezvoltarea culturalå a societå†ii, fårå un suport cultural privit în
sens larg, ca nivel de civiliza†ie. Noua paradigmå a statului liberal trebuie inso†itå de un anumit nivel
de cultura civicå, de culturå participativå, de evolu†ia elitelor si de cultura managerialå.
Principala surså, pentru evolu†ia tuturor acestor forme de constiin†å individualå ßi publicå, o
constituie cultura, ca act de educa†ie ßi de crea†ie, ca formå de receptare ßi ca sistem de valori. De
aceea consideråm cå atitudinea statului fa†å de culturå trebuie så fie una de sus†inere permanentå ßi
sincerå. Când vorbim de sinceritatea atitudinii statului avem în vedere faptul cå promovarea culturii nu
trebuie så fie rezultatul unei negocieri al cårui obiectiv dezonorant så fie utilizarea culturii ca resurså
propagandisticå ßi încolonarea oamenilor de culturå într-un cor de låudåtori ai conducåtorilor politici.
Statul liberal considerå cå oamenii de cultura trebuie respecta†i pentru ceea ce fac, sus†inu†i în
confruntarea inerentå dintre culturå ßi pia†å, dintre cultura de consum ßi cultura de avangardå, dintre
cultura autenticå ßi kitsch. Fireßte cå rolul principal revine crea†iei în sine, valorilor artistice, dar acestea
trebuie så capete un câmp larg de manifestare ßi så aibå pre†uirea cuvenitå de cåtre societate.
În acest context, statul trebuie så aibå forme explicite, transparente ßi consistente de sus†inere a culturii
na†ionale. Ele trebuie så se îndrepte spre urmåtoarele direc†ii:
1. Protejarea dreptului de proprietate intelectualå. În calitatea sa de creator, omul de culturå este un
întreprinzåtor, este proprietarul crea†iei sale ßi drepturile de autor sunt forma prin care societatea
sus†ine activitatea de crea†ie. Orice tentativå de fiscalizare excesivå a drepturilor de autor trebuie
stopatå.
2. Colectarea integralå a timbrului cultural. Timbrul cultural constituie o modalitate importantå
prin care, prin intermediul uniunilor de creatori, institu†ii de interes public, oamenii de culturå
pot beneficia de fructificarea dreptului de autor. Legisla†ia timbrului cultural va fi reanalizatå ßi
îmbunåtå†itå, astfel încât colectarea sa så fie efectiva ßi conformå cu dimensiunea pie†ei culturii. În
acest context Guvernul, prin institu†iile abilitate, are datoria de a supraveghea colectarea integralå
a timbrului cultural.
3. Îmbunåtå†irea sistemului de achizi†ii de crea†ii culturale. Prin intermediul Ministerului Culturii, statul
trebuie så dezvolte un sistem efectiv de achizi†ii care så înlesneascå intrarea în patrimoniul na†ional
al crea†iilor contemporane de valoare. Acest lucru se poate realiza fie prin intermediul uniunor de
creatori, fie prin intermediul societå†ilor de gestiune colectivå, fie prin intermediul unor funda†ii
de prestigiu. Dezvoltarea sistemului de achizi†ii de opere de artå se poate realiza ßi prin implicarea
administra†iei locale, prin eficientizarea legisla†iei sponsorizårii sau prin introducerea obligativitå†ii,
pentru marile investi†ii publice, de a aloca un anumit procent pentru achizi†ii de obiecte de artå. În
43
acest context consideråm necesarå reintroducerea unor modalitå†i de recompensare a realizårilor
de prestigiu în domeniul artistic, cum ar fi acordarea premiilor na†ionale.
4. Sus†inerea tradi†iilor culturale româneßti. O seamå de institu†ii culturale de prestigiu, dintre care
unele au deja o existentå de peste un secol necesitå o aten†ie specialå din partea statului. Este
vorba de reviste culturale, multe înfiin†ate încå din secolul XIX, este vorba de aßezåminte culturale,
de grupuri instrumentale de prestigiu. Un loc special trebuie acordat folclorului românesc, de o
valoare excep†ionalå.
5. Sus†inerea institu†iilor culturale ßi a infrastructurilor aferente. În prezent finan†area institu†iilor
culturale este insuficientå ßi haoticå. Este limpede cå majoritatea institu†iilor culturale (teatre,
muzeee, filarmonici) nu au capacitatea integralå de autofinan†are. Modul în care råspunderea, în
ceea ce priveßte finan†area acestora, este transferatå de colo-colo, felul în care institu†iile culturale
sunt cele dintâi sacrificate atunci când se pune problema restrângerii de cheltuieli ori de personal,
este cu totul nedemn.
6. Protejarea patrimoniului cultural. Constiin†a na†ionalå se aseazå pe tradi†ia ßi pe cultura româneascå.
Patrimoniul cultural na†ional trebuie protejat cu toate puterile noastre. Protejarea patrimoniului
nu cuprinde numai vestigiile arhitectonice, ci este vorba desre protejarea întregului patrimoniu –
nu doar a celui material, ci ßi a celui spiritual. Este vorba despre recuperarea ßi påstrarea memoriei
întregului påmânt românesc.
7. Promovarea culturii române în stråinåtate. Råspandirea culturii româneßti trebuie corelatå cu
dezvoltarea pie†ei culturale interne ßi cu dezvoltarea re†elelor de diploma†ie culturalå. Din påcate,
pia†a culturii este încå restrânså în România, iar institu†ia agentului cultural, ca ßi alte forme de
impresariat ßi de reprezentare, se aflå într-un stadiu incipient. Aceasta lacunå trebuie compensatå
de sus†inerea pe care statul, prin insitu†iile sale culturale, o poate da organizårii de evenimente
culturale în stråinåtate.
Prin felul în care cucereßte fårå så umileascå, ci dimpotrivå, ßi învinge fårå så lase în urmå învinßi, cultura
este o ßanså pentru înlåturarea nelinißtilor sufletului românesc, regåsirea solidaritå†ii ßi ameliorarea
conduitei civice. Cultura este, de asemenea, prima ßanså a îmbunåtå†irii imaginii României în lume.
4.3 CULTE
În modelul såu social ßi comunitar, statul acordå Bisericii un rol deosebit. În aspira†ia sa de a lega tradi†ia
na†ionalå ßi creßtinå cu modelul european de dezvoltare capitalistå ßi modernizare institu†ionalå, avem
în vedere, pe de o parte, morala creßtinå, ca miez al conduitei morale, iar pe de altå parte, rolul social
al Bisericii.
Trebuie så spunem, de la bun început, cå sus†inem libertatea de exprimare religioaså ßi cå nimeni nu
trebuie persecutat în vreun fel din cauza credin†ei sale. Statul român este un stat laic ßi aßa trebuie så
ßi råmânå. Pentru cå atât statul, cât ßi Biserica så-ßi påstreze rostul lor, statul nu trebuie så se amestece
în treburile dinlåuntrul Bisericii, iar Biserica nu trebuie abåtutå de la menirea sa, de apåråtoare ßi
propovåduitoare a credin†ei stråmoßeßti. Totodatå, separarea Bisericii de stat nu trebuie våzutå ca
o tentativå de a subordona Biserica statului ßi de a conduce na†iunea cåtre ateism. Fiind garant al
drepturilor fundamentale ale omului , între care la loc de frunte este acela al libertå†ii religioase, statul
liberal trebuie så sprijine Biserica în îndeplinirea menirii sale. Ceea ce presupune un sprijin constant pe
care institu†iile statului trebuie så-l acorde acesteia.

Statul nu trebuie sa manifeste tendin†e de secularizare programaticå. Mai mult decât atât, el va avea
în vedere, în måsura în care este posibil, restabilirea drepturilor patrimoniale ale Bisericii, fie cå e vorba
de månåstiri, fie cå e vorba de parohii. Noi nu putem uita faptul cå statul comunist a na†ionalizat
bunurile Casei Bisericeßti, ceea ce obligå statul de aståzi så se reîntoarcå la angajamentele istorice fa†å
de Biserica Ortodoxå Românå.
Un Guvern liberal nu va råmâne indiferent la faptul ca existå biserici, sau unde bisericile sunt
neîncåpåtoare ori låsate în paraginå. O aten†ie specialå va fi acordatå sprijinirii eforturilor Episcopiei
de Covasna ßi Harghita pentru a reface bisericile româneßti distruse sau ruinate în perioada ocupa†iei
horthyste ßi neglijate în timpul dictaturii comuniste. Cele mai semnificative monumente istorice ale
românilor apar†in patrimoniului religios. Ele trebuie conservate ßi restaurate. Aceasta nu e numai o
obliga†ie culturalå, ci ßi un mod de a ne påstra identitatea na†ionalå. Sprijinirea parohiilor sårace,
salarizarea preo†ilor, sprijinirea revendicårilor patrimoniale ale Bisericii, conservarea patrimoniului
religios sunt obiectivele pe care statul trebuie så ßi le asume. În privin†a råspândrii bisericilor pe teritoriul
românesc, administra†ia centralå ßi localå trebuie så sprijine construirea de noi biserici. În oraßele mici,
acolo unde au fost construite cartiere de blocuri, sunt încå prea pu†ine biserici. În capitala †årii, de
pildå, exista, în cartierele noi, parohii care numårå uneori pânå la 20.000 - 30.000 familii. Nici un sat
românesc nu trebuie så ramânå fårå bisericå.
Avem cuvinte de laudå pentru månåstirile noastre. Dezvoltarea vie†ii monahale este, în ultimul deceniu
o realitate imbucuratoare. Cåci månåstirile au fost dintotdeauna focare de credinta si de culturå. Avem
aståzi monahi de o mare putere duhovniceasca si care, fårå så slujeascå vreunei for†e politice anume,
sunt exemplari prin învå†åtura pe care o dau oamenilor.
Fårå a se implica în treburile statului, Biserica råmâne un pilon al solidaritå†ii na†ionale. În momentele
de încercare ale neamului, Biserica,prin preo†ii ßi ierarhii såi, trebuie så dea un mesaj de solidaritate.
În acelaßi timp ac†iunea socialå a Bisericii trebuie så sporeascå. Existå o genera†ie de preo†i tineri care
în†eleg acest lucru. Preotul este un lider spiritual al comunitå†ii ßi parohia este, in acelasi timp, o formå
de organizare a societå†ii civile.
Salutåm dialogul demarat între Biserica Ortodoxa Romana si Biserica Greco-Catolica pentru depåßirea
unor situa†ii litigioase, mai ales de naturå patrimonialå. Ele trebuie rezolvate în spirit na†ional ßi
ecumenic, dupå voin†a credincioßilor ßi potrivit realitå†ilor istorice, astfel încât practicarea uneia
dintre credin†e så nu devinå, nicidecum, o piedicå în calea practicårii celeilalte. E o problemå pe care
în†elepciunea întâi-ståtåtorilor celor douå Biserici ßi buna convie†uire dintre credincioßi så o pot depåßi.
În toate, înså, trebuie avut în vedere ßi orice ac†iune så fie mânatå nu numai de credin†å, ci ßi de
dragostea de neam. Salutåm, de asemenea, deschiderea dialogului interconfesional. Prin originea
noastrå latinå ßi credin†a ortodoxå, Biserica na†ionalå poate juca un rol important în regåsirea unitå†ii
pierdute a Bisericii creßtine.
45
5. SÅNÅTATEA
PNL a început o reformå profundå a sistemului sanitar românesc care trebuie continuatå, deßi din 2009
aceasta s-a blocat financiar ßi administrativ, uneori împinså spre satisfacerea unor interese clientelare
sau de grup. În prezent este creatå o majoritate din rândul medicilor, a personalului medical, în general,
ßi sindicatelor din sånåtate care apreciazå reforma sanitarå liberalå demaratå în 2006 ßi care solicitå
continuarea acesteia.
Viziunea liberalå asupra sistemul românesc de sånåtate råmâne în continuare orientatå cåtre:
- Realizarea unui sistem integrat pentru îmbunåtå†irea indicatorilor sanitari: sånåtate, sport,
protec†ia consumatorului, siguran†a alimentului, factori care contribuie la o abordare integratå a
sånåtå†ii publice;
- Restructurarea modului de finan†are prin renun†area la forma actualå a asigurårilor sociale de
sånåtate, la birocra†ia Casei Na†ionale de Asiguråri Sociale de Sånåtate ßi introducerea finan†årii
pentru pachetul de bazå de servicii medicale din bugetul na†ional, a unei contribu†ii de solidaritate
ßi dezvoltarea asigurårilor private sub forma de conturi personale de sånåtate;
- Organizarea ßi func†ionarea unui sistem sanitar cu efect social pentru cetå†ean ßi liberal pentru
personalul medical.
Principalele †inte pentru atingerea efectelor preconizate ale reformei sunt: îmbunåtå†irea indicatorilor
sanitari, creßterea finan†årii la un nivel care så asigure sustenabilitatea sistemului ßi la nivelul mediei
europene , asigurarea demnitå†ii cetå†eanului ßi a medicului, reformarea consecventå, corectå, eficace
a elementelor sistemului de sånåtate.
Urmare a schimbårii de abordare sistemicå se preconizeazå asigurarea urmåtoarelor efecte:
- Servicii medicale de bazå în mod permanent, la nivel calitativ satisfåcåtor pentru to†i cetå†enii;
- Preven†ie la orice vârstå ßi programe na†ionale de sånåtate eficiente;
- Medicamente compensate ßi gratuite pentru to†i cei care au nevoie potrivit prescrip†iilor medicale
ßi bugetului sånåtå†ii;
- Administrarea în regim de acumulare a fondurilor de asiguråri private de sånåtate;
- Infrastructurå medicalå modernå ßi performantå, atât în spitale cât ßi în ambulatoriu;
- Salarii ßi condi†ii de munca decente pentru personal în vederea descurajårii emigrårii ßi fenomenului
plå†ilor informale;
- Servicii medicale complementare ßi suplimentare prin dezvoltarea sistemului de asiguråri private de
sånåtate

Obiective generale
5.1. Îmbunåtå†irea accesului echitabil al întregii popula†ii la servicii de sånåtate esen†iale, prin
întårirea/redefinirea rolului componentelor sistemului de sånåtate în cadrul reformei acestuia.
1. Continuarea ßi aprofundarea reformei în asisten†a medicalå primarå:
- Introducerea activitå†ii de preven†ie ca principalå atribu†ie a medicului de familie;
- Creßterea calitå†ii infrastructurii sanitare cu precådere în mediul rural;
- Facilitarea informatizårii unitare ßi integrate a cabinetului medicului de familie;
- Încorporarea ghidurilor ßi protocoalelor clinice bazate pe eviden†å, în practica de rutinå;
- Repozi†ionarea activitå†ii medicului de familie ßi definirea rolului acestuia în echipa
multidisciplinarå de la nivelul comunitå†ii locale;
2. Continuarea ßi aprofundarea reformei în asisten†a medicalå de urgen†å:
- Continuarea investi†iilor în infrastructura sanitarå de urgen†å (spitale regionale ßi jude†ene,
ambulan†e, echipamente medicale specializate, etc.);
- Continuarea procesului de formare a resurselor umane dedicate;
- Definitivarea re†elei integrate de asisten†å medicalå de urgen†å – SMURD cu celelalte
componente medicale;
- Creßterea finan†årii acestui segment de asisten†å medicalå ßi asigurarea lui integralå pentru to†i
cetå†enii de la bugetul de stat.
3. Promovarea ßi dezvoltarea serviciilor medicale de preven†ie:
- Dezvoltarea conceptului promovat în Programul Na†ional de Evaluare a Stårii de Sånåtate a
Popula†iei ßi integrarea acestuia în practica de rutinå a medicului de familie ßi în comportamentul
cetå†eanului;
- Implementarea de campanii de preven†ie primarå având ca obiectiv schimbarea de
comportament în legåturå cu factorii de risc asocia†i principalelor cauze de morbiditate ßi
mortalitate;
- Dezvoltarea conceptului de preven†ie secundarå realizatå în mod organizat ßi sistematic pentru
cancerul de col uterin, sân ßi colon, alte forme de cancer.
4. Dezvoltarea asisten†ei comunitare, inclusiv a serviciilor medicale la domiciliu:
- Transformarea asisten†ei comunitare din program de sånåtate în componentå de asisten†å
medicalå ßi descentralizarea asisten†ei comunitare la nivel de servicii publice în cadrul consiliilor
locale;
- Diversificarea serviciilor de asisten†å comunitarå (servicii de îngrijiri la domiciliu, servicii
de sånåtate mintalå comunitarå, servicii de palia†ie la nivel comunitar, servicii de preven†ie
comunitare);
- Creßterea finan†årii acestei componente de asisten†å medicalå din bugetele locale;
- Asigurarea continuitå†ii acestor servicii prin managementul de caz ßi asigurarea integrårii între
diferitele tipuri de asisten†å medicalå;
47
- Acordarea de îngrijiri de sånåtate oferite în cadrul pachetului de servicii medicale de bazå:
- Sus†inerea unui pachet de servicii de sånåtate de bazå realist ßi adecvat nevoilor de sånåtate ale
popula†iei care så råspundå principiilor de solidaritate ßi egalitate;
- Creßterea nivelului de finan†are ßi alocarea propor†ionalå mai judicioaså a fondurilor disponibile
între diferitele tipuri de asisten†å medicalå;
- Extinderea pachetului de servicii medicale suplimentare ßi complementare în cadrul asigurårilor
private de sånåtate;
- Îngrijiri de sånåtate pe termen lung;
- Abordarea intersectorialå a acestui domeniu de asisten†å prin planificarea ßi finan†area integratå
a acestor servicii de cåtre sistemul de sånåtate, sistemul de asisten†å socialå ßi consiliile locale.
5. Continuarea dezvoltårii activitå†ii de preven†ie ßi promovarea unui stil de via†å sånåtos:
- Dezvoltarea de programe de promovare a sånåtå†ii în domeniul reducerii obezitå†ii, consumului
de tutun, alcool ßi droguri;
- Promovarea de programe de depistare precoce a diferitelor riscuri la nivel de copii, tineri ßi
grupuri popula†ionale †intå, conform riscogramei na†ionale;
- Propunerea de programe privind limitarea bolilor cu transmitere sexualå;
- Ini†ierea ßi continuarea dezvoltårii ßi implementårii de programe privind promovarea activitå†ii
fizice, în special dezvoltarea de comportamente sånåtoase/ stil de via†å sånåtos la grupe de
vârstå mici (copii ßi adolescen†i).
6. Continuarea programului de evaluare a stårii de sånåtate a popula†iei în func†ie de riscograma
medicalå a fiecårui cetå†ean:
- Continuarea monitorizårii stårii de sånåtate a popula†iei cu ritmicitatea impuså de nivelele
de risc identificate la programul de evaluare a sånåtå†ii, respectiv continuarea monitorizårii
implementårii de cåtre medicul de familie a riscogramei (ghid de preven†ie) în cadrul contractului
obißnuit cu casa de asiguråri;
- Creßterea eficacitå†ii programelor de oncologie, diabet, HIV-SIDA, hepatitå, boli rare, boli
cardiovasculare prin continuarea introducerii de ghiduri clinice noi în medicina de familie
pentru detectarea precoce a bolilor în diferite patologii;
- Dezvoltarea programelor de preven†ie ßi de profilaxie pe baze de dovezi ßi pe indicatori sanitari.
5.2. Îmbunåtå†irea nivelului calitativ al serviciilor de sånåtate.

Creßterea calitå†ii serviciilor de sånåtate priveßte mai multe nivele.
1. Creßterea calitå†ii structurii:
- Continuarea investi†iilor în infrastructurå, cu accent pe cea de înaltå performan†å în vederea
continuårii efortului de a defini centre de excelen†å, centre de referin†å pentru diagnostic ßi
tratament;
- Asigurarea necesarului de resurse umane calificate prin redefinirea strategiilor de recrutare,
formare, re†inere a specialißtilor pornind de la nevoile de dezvoltare cåtre excelen†å ale fiecårei
specialitå†i.

2. Creßterea calitå†ii proceselor ßi procedurilor:
- Promovarea unui management sanitar profesionist (dezvoltarea capacitå†ii de management de
programe, de planificare de servicii la nivel comunitar în vederea descentralizårii, continuarea
procesului de dezvoltare a unor re†ele de servicii care så asigure continuitatea serviciilor acordate
în bolile cronice cu impact major pe starea de sånåtate, etc.);
- Continuarea facilitårii procesului de elaborare de ghiduri ßi protocoale de diagnostic ßi tratament,
definirea de metodologii pentru monitorizarea implementårii acestora ßi implementarea
efectivå a acestora în practica de zi cu zi (aplicarea ghidurilor ßi protocoalelor terapeutice);
- Revizuirea permanentå a pachetului de servicii de bazå tocmai având ca punct de plecare
prevederile ghidurilor ßi protocoalelor de practicå;
- Ini†ierea unui sistem de acreditare a furnizorilor de servicii de sånåtate.
3. Creßterea calitå†ii rezultatelor:
- Urmårirea calitå†ii rezultatelor prin integrarea pacien†ilor în procesele de luare a deciziilor cu
privire la planurile de servicii adresate rezolvårii problematicii bolilor de care suferå.
5.3. Dezvoltarea resursei umane ßi a programelor de infrastructurå sanitarå

1. Asigurarea resursei umane medicale calificate:
- Creßterea numårului de medici ßi asisten†i medicali prin îmbunåtå†irea sistemului de salarizare,
a creßterii calitå†ii locurilor de muncå;
- Perfec†ionarea cadrului de acces la reziden†iat, inclusiv la reziden†iat pe post pentru to†i medicii;
- Îmbunåtå†irea accesului la profesia de asistent medical, inclusiv prin organizarea de cursuri cu
plata de la buget;
- Reaßezarea profesiei ßi a sistemului de salarizare care så atenueze procesul migra†iei medicilor;
- Colaborarea cu autoritå†ile locale privind asigurarea unor condi†ii stimulative pentru atragerea
personalului medical în zonele neacoperite cu medici ßi asisten†i medicali.
2. Perfec†ionarea managementului sistemului de sånåtate:
- Pregåtirea managerilor de programe ßi creßterea capacitå†ii institu†ionale de planificare,
implementare, monitorizare ßi evaluare a rezultatelor programelor în termeni de sånåtate
publicå;
- Continuarea îmbunåtå†irii managementului spitalelor, inclusiv prin aplicarea de management
privat;
- Preluarea unei pår†i din personalul Casei Na†ionale de Asiguråri de Sånåtate ca urmare
a desfiin†årii acesteia ßi care så participe la desfåßurarea programelor na†ionale ßi locale de
sånåtate;
- Extinderea ßi generalizarea procesului de elaborare a ghidurilor ßi protocoalelor terapeutice
pornind de la principiul medicinei bazate pe dovezi, cu implicarea comisiilor de specialitate;
- Ini†ierea unui proces/mecanism de evaluare a tehnologiilor medicale ßi luarea måsurilor
adecvate.
49
3. Dezvoltarea infrastructurii construite:
- Construirea cu prioritate a celor 8 spitale regionale urgen†å ßi a încå 20 spitale jude†ene de
urgen†å;
- Reabilitarea a 15 spitale jude†ene de urgen†å, inclusiv cu fonduri europene;
- Finalizarea spitalelor municipale ßi oråßeneßti începute în perioada 1994 – 2004, dupå efectuarea
unor studii noi privind fezabilitatea acestora;
- Dotarea cu aparaturå de înaltå performan†å în (toate) unitå†ile sanitare, în func†ie de nivelul
acestora, numårul popula†iei deservite ßi evaluarea tehnologiilor;
- Consolidarea, repararea ßi reabilitarea spitalelor publice;
- Continuarea progresului în definirea (finalizarea) sistemului informatic ßi informa†ional necesar
creßterii transparen†ei, analizei datelor ßi luårii de decizii adecvate de politicå publicå în sistemul
sanitar public;
- Intensificarea derulårii programului pentru dezvoltarea infrastructurii în asisten†å medicalå
primarå – cabinete medicale multifunc†ionale în mediul rural.
-
5.4. Descentralizarea sistemului sanitar ßi deschiderea externå a sistemului
1. Revizuirea cadrului legislativ pentru accelerarea procesului de reformå a sistemului sanitar. În
acest scop se va realiza integrarea în cadrul legislativ a aspectelor referitoare la organizarea ßi
func†ionarea sistemului sanitar.
2. Descentralizarea efectivå a sistemului sanitar:
- Reevaluarea ßi corectarea transferului spitalelor la autoritå†ile locale;
- Implementarea efectivå a activitå†ii de medicinå ßcolarå, comunitarå ßi mediere sanitarå la
autoritå†ile locale ßi asigurarea integrårii în cadrul serviciilor de asisten†å socialå cu asigurarea
fondurilor financiare din bugetul na†ional.
3. Promovarea externå a serviciilor de sånåtate de excelen†å: redresarea balan†ei între plå†ile pe care
le facem cåtre clinicile europene ßi cele care ar intra în †arå prin promovarea serviciilor de excelen†å
cåtre cetå†enii celorlalte †åri membre europene (servicii de stomatologie, servicii balneoclimaterice,
unele servicii chirurgicale, etc.).
5.5 Modificarea structuralå a sistemului de asiguråri de sånåtate

1. Creßterea finan†årii totale a sistemului de sånåtate. Bugetul na†ional urmeazå så asigure un
pachet de bazå (minimal) privind serviciile medicale de urgen†å, cele de preven†ie ßi cele aferente
programelor na†ionale de sånåtate, restul serviciilor medicale urmând a fi achitate de firmele
de asiguråri de sånåtate, în baza ßi în limita contului de asiguråri private al fiecårei persoane.
Contribu†ia angajatorului se face venit la bugetul Ministerului Sånåtå†ii, care repartizeazå,
în baza unor criterii unitare, fondurile aferente pachetului minimal de servicii medicale de
sånåtate. Restul serviciilor medicale sunt achitate de cåtre firmele de asiguråri pentru serviciile
medicale executate de furnizorii autoriza†i de servicii medicale. În acest fel, Casa Na†ionalå de
Asiguråri de Sånåtate se desfiin†eazå, cu tot aparatul birocratic aferent. Contribu†ia plåtitå de
asigurat, sub douå forme: obligatorie ßi facultativå, cåtre firmele de asiguråri devine astfel,

o formå de investire, un cont propriu de capital, care, la un moment dat, peste acumularea
unei anumite sume ßi la o anumitå perioadå, în condi†ii specifice, poate fi reorientatå, dacå
persoana respectivå doreßte. Reforma sistemului de sånåtate presupune dezvoltarea celor douå
componente importante ßi necesare ale asigurårii calitå†ii ßi creßterii acesteia: competi†ia ßi
concuren†a. Finan†area sistemului de sånåtate trebuie så ducå la asigurarea realå a accesului
la servicii medicale de calitate în conformitate cu standardele interna†ionale, la transparen†a ßi
eficientizarea utilizårii banului public, la atragerea personalului medical în sistemul public de
sånåtate. De asemenea, statul va adapta finan†area ßi prin sporirea ponderii finan†årii bugetului
de stat pentru programe na†ionale de sånåtate ßi compensarea medicamentelor aferente, inclusiv
pentru programele de preven†ie, pentru investi†ii strategice, pentru medicina de urgen†å ßi
accesul popula†iei din mediul rural la servicii de sånåtate. În acest mod se vor asigura: finan†area
superioarå ßi adecvatå a programelor na†ionale de sånåtate ßi introducerea unor programe
noi, în special în domeniile identificate drept prioritare prin programul de evaluare a stårii
de sånåtate a popula†iei; modificarea structurii finan†årii diverselor componente ale sistemului
de sånåtate în scopul asigurårii cu fonduri a tuturor activitå†ilor; monitorizarea permanentå a
tuturor veniturilor ßi cheltuielilor ßi a modului de utilizare a banului public;
2. Promovarea eßalonatå a asigurårilor private de sånåtate ßi înregistrarea acestora în conturile
personale – acest tip de asiguråri se va baza pe alegerea voluntarå a asiguratului. Asiguratul
va putea negocia liber cu societå†ile de asigurare valoarea primelor de asigurare, altfel spus
ratele în bani ce trebuie plåtite ßi serviciile de sånåtate oferite. În acelaßi timp, se va negocia
cu patronatul ßi nivelul contribu†iilor, adicå procentul din salariu care va putea fi oferit pentru
serviciile de sånåtate, cu excep†ia unui nivel minim stabilit prin lege, care så asigure accesul la
serviciile medicale de bazå ßi de urgen†å; dezvoltarea ßi implementarea asigurårilor voluntare
de sånåtate inclusiv prin creßterea deductibilitå†ii acestora din impozitul pe venit ßi impozitul
pe profit; adecvarea nivelului contribu†iei la sistemul de solidaritate sanitarå pentru stimularea
asigurårii de sånåtate;
3. Crearea contului privat pentru cheltuieli de asisten†å sanitarå - care apar†ine oricårui cetå†ean
ce opteazå pentru aceastå formå de asigurare ßi permite acumularea de bani pentru momentele
în care se vor efectua cheltuieli de sånåtate. Posesorii de conturi vor depune periodic bani, ce
pot fi investi†i sau pot acumula dobânzi, cu posibilitatea de a-i ridica la un moment dat pentru
a-i utiliza la acoperirea unor cheltuieli medicale sau pe baza cårora vor avea acces la un credit
pentru nevoi de sånåtate.
4. Instituirea sistemului asigurårilor pentru urgen†e medicale prin crearea fondului de urgen†e
medicale, fond care va acoperi cheltuielile sistemului de urgen†å, statul fiind obligat så contribuie
la constituirea acestuia din bugetul centralizat.
5. Asigurarea autonomiei financiare ßi privatizarea unor unitå†i de asisten†å sanitarå – condi†ia
esen†iala pentru îmbunåtå†irea func†ionårii sistemului de sånåtate din România. Se vor încuraja
ßi sprijini ini†iativele în sånåtate din partea funda†iilor de profil, a diverselor clinici ßi aßezåminte
spitaliceßti organizate pe lângå biserici, iar prin descentralizare, se va sus†ine transformarea
spitalelor ineficiente sau imposibil de acreditat din lipsa personalului adecvat în spitale-cåmin
pentru îngrijirea persoanelor vârstnice sau cu dezabilitå†i, în condi†iile unor parteneriate
transparente cu autoritå†ile administrative locale.
6. Finan†area din bugetul de stat a serviciilor medicale esen†iale: cele de urgen†å, a programelor
de sånåtate, a serviciilor preventive, a compensårii unor medicamente esen†iale.
51
7. Stimularea infuziei de capital privat ßi/sau public, prin concesionåri, externalizåri, parteneriate
public – private, toate acestea cu atragerea ßi implicarea autoritå†ilor administrative locale ßi
prin accesarea de cåtre acestea a diverselor linii de finan†are externå.
8. Asigurarea nevoilor imediate de sånåtate ale categoriilor de cetå†eni cu nevoi speciale în cadrul
programele na†ionale de sånåtate care vor fi regândite pentru afec†iunile cronice ale vârstnicilor,
pentru sus†inerea creßterii ßi dezvoltårii sånåtoase a copiilor ßi adolescen†ilor, pentru prevenirea
prin vaccinare a diverselor bolilor cu grad ridicat de risc.
9. Obligativitatea introducerii ßi utilizårii cardului de asigurat, prin informatizarea completå a
sistemului de sånåtate: pacien†i, spitale, cabinete, medici de familie ßi ambulatoriu, farmacii,
laboratoare de furnizare de servicii medicale de bazå sau conexe.
10. Creßterea eficien†ei în gestionarea serviciilor de sånåtate pe tipuri de asisten†å:

- Asisten†a medicalå primarå ßi ambulatoriu de specialitate: stabilirea procedurilor de actualizare
a listei de medicamente în conformitate cu necesitå†ile de tratament ale popula†iei ßi ale
medicinei bazate pe dovezi; definitivarea protocoalelor de practicå în scopul uniformizårii
accesului la acelaßi tip de diagnostic ßi tratament pentru aceleaßi nevoi de sånåtate la nivelul
întregii †åri;
- Asisten†a medicalå secundarå: întocmirea planului na†ional pentru necesarul de paturi de
spital în colaborare cu autoritå†ile publice locale; creßterea ponderii spitalizårii de zi, scåderea
spitalizårii continue pentru afec†iunile care pot fi tratate în ambulatoriu în vederea creßterii
confortului pacien†ilor ßi integrarea mai rapidå a acestora în societate; reguli de bunå practicå
pentru specialitå†i medicale/chirurgicale stabilite împreunå cu societå†ile profesionale pentru
stabilirea condi†iilor legale de asigurare a actului medical în vederea creßterii siguran†ei
pacientului; îmbunåtå†irea procedurilor de stabilire a necesarului de finan†are ßi control al
cheltuielilor spitalelor; creßterea eficien†ei protocoalelor de practicå spitaliceascå; management
profesionist de spital;
- Asisten†å medicalå ter†iarå: dezvoltarea ßi perfec†ionarea managementului Programelor
Na†ionale de Sånåtate; Realizarea de Re†ele integrate de management al bolilor cronice (ex.
cancer, boli cardiovasculare, diabet) prin introducerea unui sistem de urmårire ßi interven†ie
specializatå în caz de nevoie.
Statul trebuie så îßi asume în mod obligatoriu ßi transparent un procent din buget care så asigure
func†ionarea realistå a sistemului sanitar.

6. SISTEMUL DE PENSII
Toate sistemele de pensii, oricare ar fi tipul lor de organizare, sunt supuse presiunii reformelor în
principal din cauze naturale: îmbåtrânirea popula†iei concomitent cu reducerea natalitå†ii ßi creßterea
duratei medii de via†å. În numele sustenabilitå†ii acestor sisteme, care au implica†ii deosebite asupra
finan†elor publice na†ionale, se vehiculeazå fie necesitatea creßterii vârstei de pensionare sau
restrângerea condi†iilor de retragere anticipatå din activitate fie, dimpotrivå, scåderea vârstei de
intrare pe pia†a muncii.
Sistemele de pensii de tip pay-as-you-go (PAYG), bazate pe solidaritatea dintre genera†ii, se confruntå
cu probleme ßi deficite financiare din ce în ce mai acute. Toate aceste fenomene, fie cå sunt de esen†å
demograficå sau fiscalå se råsfrâng în reducerea ratei de dependen†å (respectiv creßterea relativå a
numårului de pensionari în raport cu numårul de contribuabili). Asemenea evolu†ii se manifestå în
majoritatea †årilor lumii.
În Uniunea Europeanå, schimbårile demografice vor remodela întreaga societate. Se estimeazå cå, în
†årile europene, între anii 2010-2050, se va modifica fundamental structura popula†iei pe grupe de
vârstå, în sensul îmbåtrânirii. Cei cu vârste de peste 65 de ani vor reprezenta în anul 2050 peste 30%
din totalul popula†iei, fa†å de 17% în prezent, în timp ce ponderea popula†iei de pânå la 24 de ani, se
va reduce în acelaßi interval de timp, de la 30% la 23%. Acest proces de îmbåtrânire a popula†iei este
similar în multe alte †åri, dezvoltate sau aflate în dezvoltare.
Realitatea din România aratå cå riscurile sistemului preponderent redistributiv au început så se resimtå
ßi asupra genera†iilor tinere ßi active. Astfel, atâta vreme cât plata pensiilor depinde de echilibrul
raportului dintre numårul de angaja†i ßi cei retraßi din activitate (pe baza principiului solidaritå†ii
dintre genera†ii) riscurile sunt propor†ionale cu cele demografice, de migra†ie, economice etc.; cu cât
mai multe riscuri cu atât mai multe motive pentru reformarea acestor sisteme. Se dovedeßte cå sistemul
actual nu numai cå sacrificå genera†ia viitoare prin punerea sub semnul întrebårii a cuantumului
pensiei ce o vor primi, ci ßi genera†ia actualå care se zbate la limita suportabilului. Impunerea for†atå a
principiului solidaritå†ii nu reprezintå solu†ia pentru viitor.
Ca ßi celelalte †åri foste socialiste, România a intrat în perioada de tranzi†ie cu un sistem de pensii
PAYG în care pensionarii sunt plåti†i din contribu†iile salaria†ilor actuali, iar cuantumul pensiilor este
legat de nivelul venitului (cu perioade de contribu†ii minime), dar nu direct rela†ionat de contribu†ia
totalå (în special cazul perioadelor asimilate: stagiul militar, studiile superioare). Guvernul a reac†ionat
prin creßterea ratei de contribu†ie ßi reducerea valorii pensiei. Din 1990, rata a crescut mai mult de
douå ori (de la 17% la 35%). România are acum una din cele mai ridicate rate de contribu†ie socialå
în raport cu celelalte economii în tranzi†ie. Pe de alta parte valoarea reala a pensiei a scåzut, cea mai
micå ratå fiind în 1997, 49,7% din pensia realå existentå în 1990, ca putere de cumpårare, iar rata de
înlocuire a ajuns la un minim de 35% în 1995 fa†å de 44,6% în 1990. Dintr-o analiza a CN Cartel Alfa
fåcutå în octombrie 2009 rezulta faptul ca la 1 leu contribuit, se primeßte o pensie 0,25 de bani, adicå
un randament nominal de -75%.
Partidul Na†ional Liberal este convins cå sustenabilitatea unui sistem de pensii †ine de aplicarea
principiului contributivitå†ii, prin acumulare, ßi al responsabilitå†ii individuale.
Permanenta recalculare a pensiilor nu a fåcut decât så prelungeascå agonia sistemului public de pensii.
Reforma de cåpåtâi a sistemului de pensii impune dezvoltarea unui sistem durabil de conturi individuale
de economisire pentru pensii publice, care så preia ca pondere un procent tot mai mare din venitul de
53
înlocuire ßi totodatå din venitul total al asigurårilor sociale ale asiguratului.
Func†ia definitorie a Guvernului este aceea de a asigura, pe de o parte, un sistem eficient de colectare
a contribu†iilor ßi, pe de altå parte, o institu†ie de supraveghere a pie†ei eficientå ßi competentå.
Reducerea ßi îmbåtrânirea popula†iei înseamnå presiuni financiare tot mai mari pe umerii bugetului
public de pensii, care trebuie så sus†inå, cu tot mai pu†ini contribuitori (salaria†i ßi plåtitori de contribu†ii
sociale), un numår tot mai mare de beneficiari (pensionari din sistemul public).
Rezolvarea dezechilibrelor sistemului public de pensii necesitå dezvoltarea imperativå a sistemului
pensiilor bazat pe principiul contributivitå†ii, prin care fiecare român va economisi pentru propriul
viitor, banii fiind investi†i pe termen lung, în loc sa fie cheltui†i imediat. Participan†ii sunt proprietarii
contului personal în care îßi economisesc banii de pensie; concuren†a dintre administratorii fondurilor
de pensii asigurå eficien†a sistemului, adicå randamente sporite la investi†iile pe termen lung sus†inute
cu banii participan†ilor. Nu în ultimul rând, acest sistem cultivå responsabilitatea individualå, spiritul de
prevedere ßi economisirea, cu rezultate pozitive asupra performan†ei economice generale.
Sistemul pensiilor publice administrat în regim asemånåtor celui investi†ional privat, este garantat
de stat, ßi presupune o perioada de aproximativ 18 ani de implementare, pentru a acoperi toate
genera†iile aflate în platå/care vor intra în platå, potrivit principiului actual bazat pe sus†inerea inter-
genera†ionalå.
În prezent, tot mai multe guverne recurg la solu†ia pensiilor private pentru a-ßi reforma sistemul public
de pensii. La nivel global, activele totale ale fondurilor de pensii private erau de circa 20-25 de mii de
miliarde (trilioane) de euro, la finele anului 2008. Numårul celor care economisesc pentru båtrâne†e
în diverse scheme de pensii private a ajuns, în prezent, så depåßeascå un miliard de persoane. În 2008
în România au fost virate la Pilonul II 206.3 mil. euro de la 4.031.421 participan†i, locul 2 în Europa
Centrala ßi de Est ca numår (dupå Polonia) dar ca sumå suntem în urmå (0,4% din ponderea Europei
Centrale ßi de Est ) iar la Pilonul III suma a fost mult mai micå: 21 mil. euro de la 150.745 participan†i.
Acesta este contextul în care, în spiritul viziunii liberale, Guvernul a introdus în 2007 sistemul de pensii
private, potrivit unui model testat ßi recomandat de cåtre Banca Mondialå. Sistemul de pensii private
multipilon este compus din pilonul II – obligatoriu ßi pilonul III – facultativ. În prezent, zeci de †åri din
întreaga lume au adoptat sisteme de pensii multipilon asemånåtoare, pe construc†ia recomandatå de
Banca Mondialå. În regiunea Europei Centrale ßi de Est, 11 state au adoptat modelul de pensii private
de tip multipilon. Reforma pensiilor a început în regiune în 1994, întâi cu pilonul III de pensii private
facultative ßi apoi cu pilonul II de pensii private obligatorii.
La cei trei piloni de pensii existen†i, Partidul Na†ional Liberal propune introducerea unui al patrulea
pilon, cel al pensiilor ocupa†ionale, bazat pe scheme facultative de pensii realizate de angajator pentru
proprii angaja†i în care contribu†ia poate reveni atât angajatorului cât ßi angajatului sau doar a uneia
dintre pår†i. Acest pilon poate fi utilizat pe baza negocierii colective cu reprezentan†ii salaria†ilor sau ai
sindicatului reprezentativ la nivelul unitå†ii economice, indiferent de natura capitalului angajatorului.
Prin acest sistem s-ar putea solu†iona injusti†ia creatå armatei române, discriminatå în raport cu for†ele
armate atât ale statelor membre ale Uniunii Europene cât ßi din NATO. Modelul pensiilor ocupa†ionale,
foarte råspândit în Europa de Vest, este adoptat ßi de Statele Unite ale Americii, dar ßi de multe alte †åri.
Desåvârßirea reformei sistemului de pensii necesitå, în viziunea Partidului Na†ional Liberal, câteva
måsuri clare:
1. Trecerea treptatå de la sistemul solidaritå†ii între genera†ii (plata pensiilor din contribu†ia
angaja†ilor) la principiul contributivitå†ii. Acest principiu presupune acumularea contribu†iei la

asiguråri sociale în conturi personale, administrate o parte de stat ßi o parte în sistem privat (de
ex. pilonul II de pensii). În perioada de trecere la noul sistem, trebuie asiguratå corelarea valorii
punctului de pensie cu salariul mediu pe economie prin påstrarea raportului de 45% dintre valoarea
unui punct de pensie ßi salariul mediu;
2. Scåderea sistematicå a cotelor de contribu†ie de asiguråri sociale, pânå la înjumåtå†irea lor în
decurs de câ†iva ani. Pe termen lung, în func†ie de performan†ele sistemului de pensii private, poate
fi luatå în considerare o reducere continuå a contribu†iilor la sistemul public de pensii precum ßi
posibilitatea individului de a alege modalitå†ile de participare.
To†i cei care au contribuit la sistemul public pot råmâne în acest sistem, urmând så primeascå pensia
stabilitå de Sistemul Asigurårilor Sociale. Pilonul I de pensii va func†iona pânå se va plåti ultima pensie
a celor care au contribuit la vechiul sistem;
3. Utilizarea, în perioada de tranzi†ie a sistemului de pensii, a anumitor måsuri de atenuare a costurilor
reformei, cum ar fi: degrevarea bugetului asigurårilor sociale de stat de cheltuieli care pot fi
suportate din alte surse de finan†are; îmbunåtå†irea ratei de dependen†å, prin creßterea progresivå
a numårului de contribuabili ßi prin descurajarea pensionårii anticipate, în vederea realizårii unui
echilibru între posibilitå†ile sistemului ßi nivelul de atractivitate a unei astfel de pensii ßi alinierii la
legisla†ia europeanå în domeniu;
4. Dezvoltarea sus†inutå a pilonului II pe principiile economice ale contributivitå†ii ßi ale administrårii
private a conturilor individuale de economisire pentru pensie. Numai treptat, pensiile private
obligatorii, cunoscute ca pilonul II al sistemului de asiguråri sociale, vor fi depåßite de un sistem
de pensii private voluntare, în care rolul statului nu va mai fi acela de a colecta contribu†iile ßi a le
redirec†iona cåtre fondurile de pensii. Fiecare angajat va fi în måsurå så îßi stabileascå procentul
de contribu†ie, urmând ca angajatorul så-l re†inå ßi så-l vireze în contul individual al angajatului,
deschis la fondul de pensii la care a subscris. Nivelul contribu†iei la fondul de pensii nu trebuie, înså,
så fie mai mic decât un nivel minimal stabilit prin lege;
5. Reglementarea stimulativå a pie†ei asigurårilor sociale ßi a fondurilor de pensii. Intrarea pe pia†a
asigurårilor sociale a unor noi fonduri trebuie så fie una liberå, înså reglementatå stimulativ ßi
transparent: condi†ionalitatea unui capital minim fiind corelatå cu numårul de membri contribuitori.
De asemenea, fiecare angajat poate schimba fondul de pensii de maxim douå ori pe an. Se impune
eliminarea restric†iilor existente în prezent cu privire la structura portofoliului de investi†ii, fiecare
fond de pensii putând så-ßi gestioneze liber capitalul, în vederea maximizårii randamentului
opera†ional;
6. Crearea cadrului legal de garantare a nivelului pensiei, redeven†å a pilonului II de pensii;
7. Sus†inerea schemelor de pensii facultative, prin mårirea plafonului de deductibilitate la sumele
cu care angajatorii contribuie la un astfel de sistem pentru salaria†ii proprii precum ßi eliminarea
plafonului maximal de contribu†ie impus în prezent (15% din salariu) participantului la schema de
pensie facultativå la care a aderat.
Tabloul reformårii sistemului de pensii este mai larg ßi are implica†ii financiare deosebite. Principalele
elemente enumerate mai sus aratå, înså, cå este nevoie de o reformare fermå pentru a putea
asigura pensii decente pensionarilor actuali ßi, mai presus de toate, siguran†a de mâine a copiilor ßi
tinerilor noßtri. Aceastå viziune conduce la trecerea de la impunerea principiului „solidaritå†ii inter-
genera†ionale” la afirmarea responsabilitå†ii individuale. Numai aßa vom transforma solidaritatea
for†atå dintre genera†ii, într-o solidaritate realå.
55
7. MUNCA ÍI COEZIUNEA SOCIALÅ
Pia†a muncii ßi sistemele de protec†ie socialå se gåsesc în fa†a unor profunde reforme institu†ionale.
Globalizarea, criza economicå, reforma statului ßi schimbårile structurale din mai toate economiile
lumii impun, mai devreme sau mai târziu, adoptarea unei autentice filozofii liberale în domeniul
pie†ei muncii ßi al mecanismelor de protec†ie socialå. În prezent, pânå ßi cele mai dezvoltate economii
ale lumii îßi recunosc provocårile în planul reformelor menite så atenueze, pe de o parte, rigiditatea
institu†ionalå ßi legislativå ce dominå rela†iile de muncå iar, pe de altå parte, caracterul statal ßi
centralizat al sistemelor de protec†ie socialå. Provocårile ocupårii for†ei de muncå pot fi sintetizate
prin muncå decentå, activitå†i economice sustenabile, securitate socialå ßi coeziune socialå, în condi†iile
crizei economice care a lovit nu doar Europa, ci lumea întreagå.
În România, în lipsa ducerii la bun sfârßit a reformelor structurale de liberalizare, pia†a muncii este
împovåratå cu diverse constrângeri institu†ionale ßi legislative, care îngreuneazå valorificarea eficientå
a competen†elor umane ßi, în acelaßi timp, reduc viteza de reac†ie a economiei la oportunitå†ile de
dezvoltare.
În continuare, dupå cum aratå datele statistice ßi contrar exigen†elor concuren†iale ale economiei de
pia†å, statul este principalul angajator, raportul dintre numårul de angaja†i la stat fa†å de cei din
sectorul privat este de 1,3 la 1. De asemenea, salariul mediu în sectorul public a ajuns så rivalizeze – ßi
uneori pe bunå dreptate – cu nivelul mediu al salarizårii din sectorul privat. În prezent, dintr-o popula†ie
totalå de 22 de milioane de persoane, 11 milioane sunt asistate, sub diferite forme, de stat. Aceasta nu
se mai poate numi “protec†ie socialå”, ci dependen†å de stat – capcana clasicå a subdezvoltårii.
În aceste condi†ii, însåßi coeziunea socialå poate ajunge în imposibilitate de manifestare, odatå ce
recunoaßtem cå politicile de coeziune economicå ßi socialå sunt printre cele mai importante politici
ale Uniunii Europene în privin†a consolidårii creßterii economice, a competitivitå†ii ßi a ocupårii for†ei
de muncå. Necesitatea de a asigura resurse umane bine pregåtite ßi competitive pe pia†a europeanå
a muncii apare din în†elegerea faptului cå avantajele competitivitå†ii, care stau la baza creßterii
economice, nu pot asigura o dezvoltare durabilå pe termen lung, având în vedere presiunile crescute
ale procesului de globalizare ßi introducerea continuå a noilor tehnologii.
PNL considerå cå numai o for†å de muncå flexibilå ßi superior calificatå va putea så valorifice modificårile
permanente înregistrate pe pia†a muncii.
De aceea, este nevoie de solu†ii ßi politici liberale, care så însemne de fapt schimbarea profundå a
filozofiei publice în materie de muncå ßi coeziune socialå. Liberalizarea sustenabilå a pie†ei muncii,
în spiritul mecanismelor concuren†iale ale capitalismului, este menitå så genereze muncå decentå,
stabilitate, flexibilitate, responsabilitate individualå ßi protec†ie socialå competitivå. România are
nevoie, pe pia†a muncii, de un sistem de stimulente care så recompenseze în primul rând performan†a
dar ßi experien†a nu atât simpla vechime în muncå. Aståzi, prioritatea economicå în România este
protejarea locurilor de muncå viabile ßi încurajarea ini†iativei private, creatoare de noi slujbe pentru
români. Prelungirea crizei înseamnå ßomeri în plus, adicå såråcie ßi costuri sociale pentru to†i. Trebuie
så fim conßtien†i cå, dupå criza economicå, vine peste România un val de probleme sociale. Íomaj,
såråcie, lipså de perspective.
Locurile de muncå bine-plåtite sunt consecin†a acumulårii de capital ßi a unui mediu institu†ional
favorabil libertå†ii economice. Acesta presupune taxe scåzute, bariere non-tarifare minime, infla†ie
scåzutå ßi un mediu de afaceri competitiv. Companiile ineficiente trebuie låsate så disparå, pentru

ca alte companii, mai eficiente, så aparå. Costurile generate de acest proces, pe termen scurt, sunt
compensate de creßterea prosperitå†ii pe termen mediu ßi lung.
7.1. PIAˇA MUNCII
ˇinând cont ßi de calitatea României de stat membru al Uniunii Europene, PNL va urmåri îmbunåtå†irea
cadrului legislativ existent ßi adaptarea acestuia la necesitå†ile pie†ei muncii. În acest context, se impune
urmårirea anumitor †inte strategice:
1. Armonizarea Codului Muncii cu noile realitå†i, mult mai dinamice, ale pie†ei muncii prin promovarea
simultanå a douå categorii de obiective legate de conceptul de flexisecuritate:
- Creßterea flexibilitå†ii rela†iilor de muncå simultan cu asigurarea unui echilibru între partenerii
contractuali prin protejarea ocupårii for†ei de muncå ßi mobilitatea for†ei de muncå;
- Creßterea capacitå†ii de adaptare a resurselor umane la schimbårile de ordin tehnologic ßi la
dinamica locurilor de muncå prin asigurarea accesului la servicii de informare, consiliere ßi
calificare/recalificare profesionalå, inclusiv pentru dezvoltarea carierei;
2. Dezvoltarea spiritului antreprenorial, în special din partea tinerilor;
3. Creßterea calitå†ii condi†iilor de muncå prin sprijinul acordat angajatorilor pentru investi†ii în
tehnologii noi (cu grad redus de poluare ßi grad redus de expunere la accidente de muncå ßi boli
profesionale); impunerea implementårii cerin†elor minime de securitate ßi sånåtate în muncå;
promovarea muncii decente, întreprinderii sustenabile ßi a coeziunii sociale prin dialogul social;
4. Sus†inerea prin programele sectoriale a obiectivelor promovate de Fondul Social European:
- Creßterea adaptabilitå†ii for†ei de muncå ßi întreprinzåtorilor, prin promovarea învå†årii pe tot
parcursul vie†ii ßi prin stimularea investi†iilor în capitalul uman; dezvoltarea capitalului uman
prin reformarea sistemelor educa†ionale ßi de pregåtire profesionalå, precum ßi a activitå†ilor de
legåturå între institu†iile de educa†ie superioarå, cercetare, centre tehnologice ßi întreprinderi;
- Îmbunåtå†irea accesului la angajare ßi integrarea durabilå pe pia†a muncii a celor care cautå un
loc de muncå ßi a persoanelor temporar inactive; consolidarea includerii sociale a persoanelor
dezavantajate, cu scopul asigurårii integrårii durabile ßi combaterii tuturor formelor de
discriminare de pe pia†a muncii;
- Promovarea parteneriatelor, acordurilor ßi a ini†iativelor comune prin crearea unor legåturi
între partenerii sociali ßi organiza†iile non- guvernamentale, la nivel transna†ional, na†ional,
regional ßi local.
5. Crearea cardului de asigurat în sistemul asigurårilor sociale, elementul de bazå al sistemului
integrat unic de asiguråri sociale (ghißeu unic electronic), oferind posibilitatea controlului din
birou, în vederea reducerii fenomenului evaziunii fiscale ßi al muncii la negru, reducerea costurilor
angajatorilor ßi a barierelor administrative;
6. Creßterea atractivitå†ii muncii pe pia†a albå prin acordarea de stimulente financiare angajatorilor
inclusiv pentru pregåtirea angaja†ilor, reducerea birocra†iei, flexibilizarea rela†iilor de muncå, prin
adaptarea Codului Muncii ßi a legisla†iei muncii la situa†ia economicå actualå ßi realizarea unui
cadru legal pentru munca prestatå ocazional;
57
7. Finalizarea Strategiei pentru sånåtate ßi securitate în muncå a României (restantå de acquis
comunitar) în vederea reducerii accidentelor de muncå ßi bolilor profesionale;
8. Sus†inerea angajatorilor în vederea introducerii tehnologiilor prietenoase cu sånåtatea ßi siguran†a
salaria†ilor în sistem bonus-malus la asigurårile de accidente de muncå ßi boli profesionale, precum
ßi co-plata din acest buget a 1/3 din costul acestor tehnologii;
9. Întårirea dialogului social prin:
- Îmbunåtå†irea cadrului legal privind legisla†ia acordurilor colective de muncå ßi a conflictelor de
muncå ßi a legii patronatelor;
- Întårirea ßi promovarea activitå†ilor comisiilor de dialog social de la nivelul prefecturilor dar
ßi cele ale administra†iei centrale, stabilind domenii în care este necesar acordul ßi nu doar
consultarea partenerilor sociali;
În acelaßi timp, în contextul unei autentice viziuni liberale, PNL va cåuta så adapteze într-un mod critic
imperativele „modelului social european” la specificul ßi nevoile dezvoltårii României.
Este necesarå gåsirea unui echilibru între nevoia de protec†ie socialå ßi flexibilitatea pe pia†a muncii
pentru a evita trecerea de la un deficit social la un exces social. Legiferarea excesivå ßi colateralå dreptului
muncii poate împovåra progresul economic ßi chiar submina coeziunea socialå. În opinia PNL, ßomajul
este consecin†a unei pie†e a muncii anchilozatå de propriile suprareglementåri, de un protec†ionism al
locurilor de muncå ce contravine chiar principiului libertå†ii contractuale, de o povarå fiscalå ce poate
ruina stimulentele activitå†ii antreprenoriale. Iatå de ce este necesarå regândirea filozofiei contractului
colectiv de muncå în conformitate cu logica economicå ßi juridicå a libertå†ii contractuale din sfera
proprietå†ii private. Negocierile economice reale pe pia†a muncii necesitå respectarea ßi aplicarea
contractelor în conformitate cu principiile statului de drept.
PNL sus†ine aplicarea corectå, pe pia†a muncii, a principiului contractual al „legii pår†ilor”, ceea ce ar
trebui så elimine orice îngrådire administrativå a dreptului la muncå.
7.2. OCUPAREA FORˇEI DE MUNCÅ
Ocuparea for†ei de muncå råmâne pentru PNL un pilon important în proiectarea politicilor economice
ßi pentru care se urmåresc o serie de obiective:
1. Creßterea ratei de activitate, a ocupårii for†ei de muncå, prin:
- Îmbunåtå†irea perspectivelor de ocupare ale grupurilor vulnerabile simultan cu acordarea unor
stimulente financiare întreprinderilor care angajeazå persoane apar†inând acestor grupuri;
scutirea de la plata CAS-ului (pe o perioadå de 6 luni) a angajatorilor care angajeazå persoane
ce se aflå în ßomaj, cu obliga†ia påstrårii raporturilor de muncå cel pu†in 12 luni;
- Scutirea de taxe ßi impozite, inclusiv contribu†ia la sistemul asigurårilor de ßomaj, investitorilor
în mediul rural care asigurå locuri de muncå pe o perioadå de minim 12 luni (perioada minima
de contribu†ie pentru a fi beneficiar de ßomaj); acordarea unei indemniza†ii de formare
profesionalå pentru persoanele din mediul rural la nivelul salariului minim pe economie, dacå
acestea sunt înscrise ßi finalizeazå un program de formare profesionalå pentru adul†i, pe durata
participårii la respectivul curs;

2. Creßterea atractivitå†ii muncii pe pia†a albå prin acordarea de stimulente financiare angajatorilor,
reducerea birocra†iei, flexibilizarea rela†iilor de muncå ßi realizarea unui cadru legal pentru munca
prestatå ocazional.
3. Reducerea ratei ßomajului în rândul tinerilor în condi†iile asigurårii unei tranzi†ii facile de la ßcoalå
la pia†a muncii pentru tinerii absolven†i ßi tinerii ßomeri prin intermediul serviciilor de informare ßi
consiliere privind cariera; adaptarea curriculei educa†ionale la noile cerin†e de calificåri; încurajarea
mecanismelor de stagiaturå ßi practicå în întreprinderi, prin acordarea de deductibilitå†ii acestora;
4. Egalitate de ßanse – promovarea politicii de gen în strânså legåturå cu principiile promovate de
Uniunea Europeanå;
5. Incluziune ßi asisten†å socialå prin focalizarea acordårii venitului minim garantat categoriilor celor
mai defavorizate situate în prima decilå de venituri; descurajarea dependen†ei de måsurile de
asisten†å socialå;
6. Promovarea „incluziunii active” a grupurilor vulnerabile, combinând politicile de integrare pe pia†a
muncii, cu acordarea unui venit suficient ßi cu dezvoltarea unui sistem stimulativ de servicii sociale
(dezvoltarea sectorului de economie socialå);
7. Servicii de consiliere privind drepturile angaja†ilor ßi angajatorilor oferite de AJOFM ßi ITM;
8. Introducerea în programa ßcolarå a clasei a VIII-a a unor cunoßtin†e generale de dreptul muncii ßi
asigurårilor sociale ;
9. Reevaluarea legisla†iei salarizårii unitarå pentru personalul bugetar.
7.3. SISTEMUL DE PROTECˇIEI SOCIALÅ
În privin†a sistemului de protec†ie socialå, PNL îßi contureazå viziunea pornind de la recunoaßterea
faptului cå dezvoltarea economicå sustenabilå pe baze concuren†iale a României este cea mai sigurå
cale de creßtere a nivelului de trai ßi pentru categoriile sårace ale popula†iei. Este necesar ca, în România,
statul så nu mai perpetueze mentalitatea de asistat prin utilizarea politicilor de protec†ie socialå ßi
så se treacå la o abordare pro-activå care så cultive munca, ini†iativa, responsabilitatea personalå ßi
spiritul antreprenorial. Lipsa voin†ei politice de a recunoaßte cå singurii care au dreptul necondi†ionat
la protec†ie socialå sunt copiii ßi persoanele cu dizabilitå†i a favorizat „hazardul moral” în rândul
beneficiarilor redistribuirii. Aceste evolu†ii au avut efecte economice negative (reducerea ratelor
de economisire) iar efectele inter-genera†ii ale redistribuirii publice au modificat comportamentele
individuale ßi planurile de via†å pe termen lung, astfel încât genera†ia tânårå pare a adopta tipare
comportamentale menite mai degrabå så maximizeze ßansele de ob†inere a ajutoarelor publice.
Pentru PNL, obiectivul general este reforma sistemului de protec†ie socialå prin transformarea lui din
unul pasiv în unul proactiv. Pentru aceasta, principalele måsuri ßi rezultate aßteptate ar fi:
1. Schimbarea accentului de pe asisten†a acordatå individului pe construirea måsurilor de protec†ie
socialå în jurul protec†iei familiei, prin reducerea numårului de beneficiari de presta†ii financiare
directe ßi, în acelaßi timp, prin creßterea gradului de securitate socialå.
- Pentru politica liberalå, op†iunea pentru familie nu exclude op†iunea pentru carierå. Se urmåreßte
îmbunåtå†irea calitå†ii vie†ii prin creßterea calitå†ii serviciilor oferite familiei (condi†ii pentru
reîntoarcerea pe pia†a muncii a femeilor cu copii sub 7 ani, dezvoltarea serviciilor educa†ionale
59
ßi supraveghere de la învå†åmântul preßcolar ßi îngrijire la programe after-school) simultan cu
stimularea angajatorilor pentru dezvoltarea acestor servicii folosite de proprii salaria†i, toate
acestea ca elemente integrate de sus†inere a politicii pronataliste ßi demografice.
2. Realizarea Strategiei pentru persoanele vârstnice;
3. Crearea cadrului legal de finan†are a sistemului creßelor ßi grådini†elor prin bonurile valorice
acordate de angajatori (tichetele de creßå);
4. Oferirea bonusurilor angajatorilor care sprijinå voluntariatul angaja†ilor prin plata la nivelul
salariului minim din bugetul asigurårilor sociale de ßomaj pentru perioadele în care salaria†ii
realizeazå activitå†i de voluntariat în folosul grupurilor vulnerabile;
5. Dezvoltarea serviciilor sociale în paralel cu reducerea volumului presta†iilor financiare directe
(acordate cash beneficiarilor), ceea ce necesitå creßterea calitå†ii serviciilor prestate fårå a creßte
efortul bugetar din partea statului, crearea de locuri de muncå ßi prin aceasta sistemul de servicii
sociale se transformå din consumator de fonduri în “plåtitor de taxe”, diversificarea serviciilor
pentru familie func†ie de nevoile beneficiarilor (copii, persoane cu dizabilitå†i, vârstnici);
În viziunea PNL este necesarå o trecere de la principiul acordårii presta†iilor financiare cu caracter
universal la acordarea acestora pe baza evaluårii nevoilor. Presta†iile financiare vor avea un cuantum
stabilit la nivel central înså vor fi mai flexibile prin stabilirea criteriilor suplimentare la nivel local, în
func†ie de evaluårile profesionißtilor (forma de acordare så poatå fi deciså de autoritatea localå).
6. Descentralizarea bugetelor aferente serviciilor sociale ßi presta†iilor financiare cåtre autoritå†ile
locale, pentru creßterea flexibilitå†ii în accesarea fondurilor comunitare;
7. Dezvoltarea unor mecanisme locale prin care comunitatea så decidå cu privire la propriile nevoi
(reconstruirea ideii de comunitate ßi implicarea acesteia în rezolvarea propriilor probleme –
reconstruirea spiritului comunitar), cu rezultatul creßterii coeziunii sociale ßi implicarea mai activå a
comunitå†ilor locale în rezolvarea problemelor lor;
8. Promovarea dezvoltårii serviciilor sociale în func†ie de nevoile locale (nu sunt unitå†i administrative
obligatorii prin lege, ci sunt servicii oferite de profesionißti, decise de primar în func†ie de nevoile
identificate ale comunitå†ii) prin:
- alocarea fondurilor din bugetul central cåtre autoritå†ile locale pe baza unor proiecte de
dezvoltare a serviciilor sociale conform nevoilor identificate;
- sprijinirea autoritå†ilor locale în identificarea prioritå†ilor ßi elaborarea acestor proiecte de
dezvoltare;
9. Externalizarea serviciilor de evaluare, monitorizare, stabilire a måsurilor ßi drepturilor financiare
cåtre profesiile liberale din domeniu (ex. asisten†i sociali, psihologi), cu scopul modificårii percep†iei
publice cu privire la statul paternalist, prin eliminarea interven†iei directe din partea reprezentan†ilor
statului; profesionalizarea serviciilor sociale (prin oferirea acestora de cåtre profesionißti nu de cåtre
func†ionari publici), ceea ce va conduce la creßterea calitå†ii serviciilor sociale acordate în domeniul
public sau privat.
În domeniul muncii ßi protec†iei sociale PNL vizeazå schimbarea concep†iei paternaliste prin care
guvernul se afirmå în via†a socialå. Redistribuirea veniturilor ßi a avu†iei în societate, prin diverse
scheme de asisten†å socialå, nu trebuie så reprezinte un scop în sine, ci mijlocul discret prin care statul
doar faciliteazå valorificarea de noi oportunitå†i de dezvoltare la nivel individual.

8. AGRICULTURA ÍI DEZVOLTAREA RURALÅ
România poate dezvolta o politicå agricolå pe måsura poten†ialului såu natural ßi uman, dacå va gåsi
cåile ßi mijloacele prin care så îmbine constrângerile comunitare cu nevoile specifice na†ionale, în
vederea dezvoltårii agriculturii în general ßi a spa†iului rural în special.
România dispune de 14,7 milioane hectare teren agricol, cu o caracteristicå esen†ialå a activitå†ii agricole
- vulnerabilitatea, cu trei componente: una globalå (schimbårile climatice), una individualå precum
cea funciarå (reconstituirea proprietå†ii) ßi una de organizare structuralå (numårul ßi dimensiunea
exploata†iilor).
În aceste condi†ii, agricultura României poate fi competitivå pe pia†a europeanå ßi cu atât mai mult pe
pia†a mondialå, dacå se vor lua o serie de måsuri pe termen scurt, mediu ßi lung care så includå patru
prioritå†i majore:
- Gestionarea resurselor naturale implicate în procesul agricol;
- Restructurarea economicå a sectorului agricol;
- Organizarea eficientå a infrastructurii aferente activitå†ii agricole;
- Crearea unui sistem deschis de finan†are orientat cåtre creßterea competitivitå†ii.
La prioritå†ile din domeniul agricol, se adaugå cele care privesc dezvoltarea ruralå (zona ruralå acoperå
90% din teritoriul †årii, cuprinzând 45% din popula†ie, respectiv 9,7 milioane de locuitori) ßi anume
dezvoltarea infrastructurii ßi creßterea ponderii/diversificarea activitå†ii de servicii, în scopul reducerii
riscurilor demografice.
În ceea ce priveßte gestionarea resurselor naturale, Partidul Na†ional Liberal considerå cå, în contextul
schimbårilor climatice manifestate tot mai pregnant în ultimul deceniu, este nevoie ca promovarea
legisla†iei privind agricultura ßi dezvoltarea ruralå så se bazeze pe principiul importan†ei sociale ßi al
gestionårii durabile a solului ßi apei.
Orientarea agriculturii cåtre competitivitate implicå atingerea unor obiective orizontale care så creeze
sau så corecteze procesele institu†ional/financiare, dar ßi a unor obiective verticale, prin care activitå†ile
agricole så fie corelate cu dezvoltarea ruralå.
8.1 Måsuri în domeniul legisla†iei agricole
1. Actualizarea legisla†iei cu privire la protec†ia ßi gestionarea resurselor regenerabile:

- Promovarea ßi sus†inerea financiarå a sistemelor/practicilor de agriculturå durabilå;
- Sprijin pentru agricultura ecologicå, produsele tradi†ionale, sectorul piscicol, precum ßi
promovarea unui management eficient;
- Promovarea siturilor agricole precum påßunile de înaltå valoare naturalå.
2. Elaborarea unui pachet de måsuri legate de proiec†ie ßi execu†ie bugetarå multianualå pentru
capitolul „Sprijin pentru producåtorii agricoli” - element strategic determinant pentru asigurarea
unei predictibilitå†i ßi stabilitå†i sub formå de plå†i directe complementare la subven†iile europene.
61
3. Crearea cadrului legal pentru producåtorii agricoli care produc pentru pia†å, constând într-o
politicå fiscalå stimulativå. Avem în vedere orientarea subven†iilor ßi a sprijinului financiar pentru
agriculturå, facilitå†i fiscale ßi financiare pentru instalarea tinerilor fermieri, încurajarea cultivårii
terenurilor prin politica de taxe, impozite ßi acordarea subven†iilor, penalizarea pentru terenurile
nelucrate.
4. Reducerea progresivå a accizei la motorinå pentru compensarea par†ialå a diferen†ei de subven†ii
între fermierii români ßi cei din alte state membre ale Uniunii Europene, ca unul dintre principalele
instrumente de sprijin direct cåtre producåtorii agricoli, în condi†iile în care în ultima perioadå
costurile de produc†ie s-au majorat în mod semnificativ, din cauza creßterii pre†ului carburan†ilor
pe pia†a mondialå.
5. Måsuri de stimulare a comasårii funciare, cum ar fi renta viagerå, pensionarea timpurie, instalarea
tinerilor fermieri, politica de impozitare, sus†inerea regrupårii voluntare a terenurilor agricole, în
concordan†å cu reglementårile comunitare ßi conform experien†ei europene în acest domeniu,
precum ßi sus†inerea creårii unui credit funciar pentru achizi†ia terenului agricol de cåtre producåtori,
cu posibilitatea de a garanta creditul cu terenul achizi†ionat.
6. Reglementarea pie†elor †åråneßti pentru promovarea produselor ecologice ßi tradi†ionale.
Sus†inerea ßi promovarea sloganului „O localitate - un produs” ßi promovarea consumului de
produse proaspete din zonele de produc†ie, pentru a reduce costurile ßi poluarea mediului.
7. Måsuri de stimulare a organizårii pie†elor, prin facilitarea accesului grupurilor de producåtori la
comer†ul organizat ßi prin stimularea pie†elor oråßeneßti de vânzare directå de la producåtor.
8. Promovarea unui pachet de måsuri pentru stimularea ini†iativei private în domeniul agriculturii ßi
al industriei alimentare, cu scopul de a transforma agricultura dintr-o activitate de subzisten†å într-
una economicå ßi de a integra †åranul la sistemul de pia†å, prin:
- Stimularea creårii locurilor de muncå prin acordarea de stimulente fiscale la plata impozitului
pe profit ßi contribu†iilor sociale;
- Implementarea, pentru popula†ia vârstnicå sau aproape de pensionare a unui sistem de pensii
cu beneficii mai mari, cu condi†ia ca terenul agricol så fie adus ca aport în naturå la capitalul
unor societå†i agricole;
- Scutirea totalå de la plata impozitului pe profitul reinvestit a fermierilor care desfac produse
printr-o formå de organizare;
- Întårirea controlului asupra segmentelor de pia†å unde existå practici neconcuren†iale ßi
evaziune fiscalå.
9. Promovarea industriei alimentare, cu atât mai mult cu cât producåtorii români beneficiazå de o
paletå semnificativå ßi diversificatå de resurse.
8.2 Måsuri în domeniul organizårii institu†ionale a

agriculturii
1. Încheierea tranzi†iei cu privire la organizarea institu†ionalå a structurilor publice la nivel central,

în scopul reducerii birocra†iei ßi al eficientizårii activitå†ii de implementare a politicilor publice. Este
nevoie de informatizarea largå a agriculturii pentru eficientizarea activitå†ii ßi reducerea costurilor,

atât la nivelul fermierilor cât ßi la nivelul specialißtilor din agriculturå.
2. Descentralizarea administra†iei ßi simplificarea legisla†iei în domeniul agriculturii ßi dezvoltårii
rurale, în scopul eficientizårii activitå†ii; transferul unor responsabilitå†i care nu provin din exercitarea
prerogativelor de putere publicå înspre Camerele pentru agriculturå ßi dezvoltare ruralå. În aceste
condi†ii, angaja†ii din sistemul public vor furniza servicii de specialitate fermierilor ßi vor reprezenta
interfa†a dintre stat ßi fermieri pe cele douå planuri esen†iale: consiliere, consultan†å ßi formare
profesionalå pentru fermieri, pe de o parte ßi finan†are ßi control la nivelul administra†iei publice
centrale ßi/sau locale, pe de altå parte.
O astfel de abordare va da valoare expertizei specialißtilor din agriculturå (ingineri agronomi,
zootehnißti, horticultori etc.), care vor func†iona pe principiul similar medicilor de familie, devenind
adevåratul responsabil ßi gestionar al progresului în agriculturå.
8.3 Måsuri în domeniul agriculturii ßi dezvoltårii rurale
1. Definitivarea sistemului de baze de date spa†iale ale proprietå†ilor, în scopul organizårii structurale,
al creßterii eficien†ei activitå†ii agricole ßi al randamentului finan†årii fermelor agricole; realizarea
cadastrului general pentru toate proprietå†ile din mediul rural ßi intabularea gratuitå în Cartea
Funciarå.
2. Promovarea unei politici de creßtere a calitå†ii resursei umane în agriculturå ßi industrie alimentarå,
prin revigorarea ßi consolidarea învå†åmântului agricol, formarea profesionalå continuå a fermierilor
ßi specialißtilor din agriculturå, promovarea valorilor ßi a tinerilor fermieri/specialißti, revigorarea
cercetårii agricole prin finan†area domeniilor prioritare, protejarea ßi garantarea patrimoniului
ßtiin†ific, ca domeniu de interes na†ional.
3. Dezvoltarea infrastructurii sistemelor de prelucrare ßi stocare a recoltei, prin instituirea pie†ei
de gros/burse cu o platformå de tranzac†ionare ce va reglementa problema pre†ului de referin†å;
Crearea unui program na†ional care så cuprindå construirea de depozite pentru producåtorii
de legume ßi fructe ßi trecerea depozitelor ce se aflå în patrimoniul ADS, Sta†iuni de cercetare
dezvoltare sau AVAS, în patrimoniul Grupurilor sau Organiza†ilor de producåtori.
În ceea ce priveßte finan†area agriculturii, principiul de referin†å trebuie så fie orientarea cåtre creßterea
competitivitå†ii:
4. Eficientizarea activitå†ii pentru atragerea fondurilor europene destinate plå†ilor directe pe
suprafa†a (SAPS), investi†ii în agriculturå, prin Programul Na†ional de Dezvoltare Ruralå (PNDR) ßi
Programul Opera†ional pentru Pescuit (POP). Toate acestea se vor realiza în concordan†å cu Politica
Agricolå Comunå (PAC), având în vedere contextul actual european ßi condi†iile naturale specifice
(oportunitå†ile) României în aceste domenii.
5. Promovarea intereselor agriculturii româneßti în negocierile cu Comisia Europeanå pentru acele
direc†ii sau nevoi strategice în contextul european: ob†inerea de compensa†ii care så contrabalanseze
dezavantajul economic creat de diferen†a nivelului plå†ilor directe dintre vechile ßi noile state
membre.
6. Facilitarea accesului producåtorilor agricoli la sisteme de creditare ßi asigurare, prin institu†ii
financiare ßi nonbancare cu definirea sistemului de credit agricol, prin care producåtorii så poatå
beneficia de sistemul de garantare existent, care va fi extins la posibilitatea de a utiliza viitoarea
63
recoltå ca element de garan†ie; simultan se va îmbunåtå†i accesul producåtorilor la produsele de
asigurare al acestor companii, la fondul de contragarantare instituit pe baza unui fond na†ional
împotriva calamitå†ilor.
7. Alocarea sistemelor de ajutor direct pentru agricultori ßi a altor sisteme de sprijin în agriculturå,
condi†ionatå de asigurarea unor beneficii publice (servicii de mediu, sånåtate publicå, siguran†å
alimentarå etc.).
8.4 Dezvoltarea de programe sectoriale
Sectorul lapte
- Program de înnoire ßi ridicare a calitå†ii genetice a ßeptelului de animale, pentru creßterea

productivitå†ii în ferme;
- Creßterea calitå†ii laptelui, pentru a corespunde normelor europene;
- Organizarea colectårii laptelui în comune, prin încurajarea parteneriatului public - privat;
- Valorificarea produselor lactate cu sprijinul formelor asociative;
- Promovarea produselor de nißå pe pia†a internå ßi externå, prin crearea de facilitå†i ßi prin participarea
la târguri ßi expozi†ii;
- Crearea „programului na†ional de sus†inere a pie†ei laptelui”, prin care se pot înfiin†a unitå†i de
procesare de pânå la 1000 t/zi;
- Sus†inerea reconversiei fermierilor ce trec de la produc†ia de lapte la cea de carne ßi sus†inerea de
investi†ii pentru crearea unor unitå†i de abatorizare de dimensiuni mici ßi mijlocii.
Sectorul legume-fructe
- Program de reconversie/replantare de planta†ii pomicole pe zone geografice;

- Stimularea creårii ßi consolidårii grupurilor de producåtori ßi asigurarea, prin bugetul multianual, a
programului de investi†ii pentru grupurile de producåtori;
- Accesul producåtorilor la pie†ele de gros, pentru dezvoltarea produc†iei de legume ßi fructe
specializate.
Sectorul cereale/oleaginoase
- Stimularea investi†iilor producåtorilor în silozuri - capacitå†i de stocare individuale ßi de grup,

pentru asigurarea unui pre† mai bun pentru producåtori ßi a unei mai bune aprovizionåri a pie†ei
cu cereale;
- Organizarea sistemului de certificate de depozit, pentru asigurarea unei valori de tranzac†ionare a
produc†iei de cereale ßi oleaginoase;
- Crearea fondului de garantare a certificatelor de depozit ßi organizarea mecanismului de licen†iere
ßi control al depozitelor, pentru asigurarea func†ionalitå†ii sistemului de certificate de depozit;
- În parteneriat cu bursa românå de mårfuri, organizarea sistemului de tranzac†ionare a certificatelor
de depozit pe burså.

Sectorul carne (ovine, bovine, porcine, pasåre)
- Program de ameliorare rase ßi produc†ie, pentru accelerarea procesului de specializare în rase de

carne ßi rase de lapte, ßi creßterea productivitå†ii;
- Dezvoltarea centrelor de sacrificare a animalelor la nivel local prin parteneriat public-privat, pentru
deschiderea accesului la pia†å pentru producåtorii mici ßi mijlocii din toate zonele agricole ale
României.
Sectorul viticol
- Program de reconversie/replantare, prin sus†inerea din fonduri europene;

- Înfiin†area de pepiniere viticole, cu precådere prin sus†inerea înmul†irii soiurilor româneßti valoroase
ßi cu poten†ial de pia†å ßi organizarea micilor producåtori din zonele viticole consacrate;
- Dezvoltarea unei politici de promovare a vinurilor pe pia†a internå ßi externå.
Produse ecologice ßi tradi†ionale
- Dezvoltarea unei strategii de produc†ie ßi promovare a consumului produselor ecologice ßi

tradi†ionale;
- Promovarea pe pia†a europeanå a unui brand pentru produsele ecologice ßi tradi†ionale româneßti.
8.5 Måsuri în domeniul îmbunåtå†irilor funciare
1. Promovarea legisla†iei cu privire la sistemul de iriga†ii, care se va baza pe principiul importan†ei

sociale a apei ßi care va stabili limitele interven†iei statului în asigurarea resursei de apå pentru
diverse utilizåri în agriculturå, condi†iile parteneriatelor public-private, måsurile obligatorii ce vor
fi adoptate de cåtre administra†iile publice locale, firme ßi fermieri priva†i, pentru gestionarea
durabilå a resurselor de apå.
2. Reabilitarea sistemelor de iriga†ii existente, viabile economic ßi transferarea responsabilitå†ii asupra
acestora cåtre Organiza†iile Utilizatorilor de Apå pentru Irigat (OUAI) din zonå; demararea marilor
programe de asigurare cu apå;
3. Adoptarea de tehnologii moderne precum irigarea prin picurare ßi utilizarea energiilor alternative
pentru pomparea apei, cu scopul reducerii costurilor pentru utilizatorii sistemelor de iriga†ii.
8.6 Måsuri în domeniul sanitar veterinar ßi al siguran†ei

alimentare
1. Instituirea unui Program na†ional privind strategia sanitar-veterinarå pe o duratå de minimum 5

ani, în baza unui studiu medical în context na†ional, european ßi transfrontalier, pentru protec†ia
sånåtå†ii publice ßi a sånåtå†ii animale, care så stea la baza dezvoltårii mediului economic (zootehnie,
industria farmaceuticå ßi industria alimentarå de procesare).
65
2. Armonizarea politicilor de creßtere a animalelor în strânså corelare cu Programul na†ional de
supraveghere a bolilor, în vederea sporirii numårului de exploata†ii ßi ferme profesionale, care så
aibå ca rezultat creßterea numårului de animale la nivel na†ional.
3. Întårirea capacitå†ii administrative ßi profesionale a ANSVSA ßi a structurilor teritoriale (DSVSA) ßi
înfiin†area unui Centru Na†ional de formare profesionalå medicalå veterinarå continuå ßi crearea
premizelor dezvoltårii cercetårii medicale veterinare.
4. Sus†inerea înfiin†årii ßi dotårii cabinetelor medicale veterinare, prin atragerea de fonduri europene
ßi prin ob†inerea de facilitå†i fiscale pentru medicii veterinari de liberå practicå stabili†i în mediul
rural, iar pentru zonele izolate sau greu accesibile (Delta Dunårii ßi zona montanå) angajarea
medicilor veterinari de cåtre stat, astfel încât så se poatå asigura managementul crizelor legate de
unele boli la animale.
5. Asigurarea finan†årii activitå†ilor privind sånåtatea animalelor, siguran†a alimentarå ßi protec†ia
consumatorului astfel încât, pe de o parte, produsele româneßti så poatå intra cât mai rapid pe
pia†a unicå ßi, pe de altå parte, cetå†enii României så beneficieze de garan†ia sånåtå†ii.
8.7 Måsuri în domeniul silviculturii:
1. Finalizarea aplicårii legilor privind reconstituirea drepturilor de proprietate asupra pådurilor, prin
urgentarea punerii în posesie a celor îndreptå†i†i.
2. Creßterea suprafe†ei de pådure, prin readucerea în circuitul productiv prin împådurire a terenurilor
agricole degradate, având în vedere faptul cå în fondul funciar agricol existå circa 2 milioane ha terenuri
degradate. De asemenea, creßterea suprafe†ei de pådure se va realiza ßi prin înfiin†area sistemului
na†ional de perdele forestiere de protec†ie, numai în sudul †årii fiind necesare peste 50 mii ha.
3. Urgentarea inventarierii fondului forestier na†ional, în vederea stabilirii de politici forestiere reale
ßi coerente pentru urmåtorii 20-30 de ani;
4. Extinderea re†elei de drumuri forestiere, în vederea asigurårii unei accesibilitå†i corespunzåtoare
care så permitå gestionarea durabilå a fondului forestier.
5. Întårirea capacitå†ii administrative a autoritå†ii competente în domeniul silviculturii, prin punerea
în aplicare a prevederilor Codului Silvic în privin†a asigurårii cu personal de specialitate, pentru
buna gestionare a fondului forestier; men†inerea integritå†ii fondului forestier prin întårirea
controlului statului asupra fondului forestier na†ional, în scopul respectårii regimului silvic ßi al
reducerii tåierilor ilegale.
6. Promovarea lucrårilor de amenajare a bazinelor hidrografice toren†iale în complex, cu participarea
financiarå a tuturor de†inåtorilor folosin†elor din bazinul hidrografic.

9. INFRASTRUCTURA
Partidul Na†ional Liberal ßi-a asumat op†iunea curajoaså de a reuni sub o singurå umbrelå sectoarele
dezboltårii regionale, transporturile ßi telecomunica†iile. Am considerat necesarå o abordare integratå,
având în vedere rolul pe care cele trei politici îl pot juca în asigurarea coeziunii teriotirale, economice
ßi sociale, a dezvoltårii durabile a României.
Op†iunea este coordonatå cu Strategia Europa 2020, potrivit cåreia, atât punerea în practicå a unei
agende digitale europene, cât ßi revizuirea politicii în domeniul transporturilor, cu accentul pus pe
continuarea dezvoltårii re†elelor transeuropene de transport (TEN-T), devin prioritå†i ale unei abordåri
europene menite, în urmåtorii ani, så contribuie la consolidarea relansårii economiilor europene, la
realizarea unei creßteri economice durabile, la atenuarea disparitå†ilor economice ßi sociale dar ßi a
unei mai bune guvernan†e în Europa.
Impactul pe care criza economicå ßi financiarå actualå îl are asupra cetå†enilor a relansat dezbaterea
privind raporturile dintre stat ßi cetå†ean, fåcând din protejarea drepturilor ßi asigurarea bunåstårii celui
din urmå, centrul preocupårilor politicilor ßi strategiilor europene ßi na†ionale. Re†ele de infrastructurå
ßi comunica†ii modern oferå cetå†eanului instrumente necesare pentru stimularea spiritului såu de
ini†iativå, de creativitate ßi de inovare.
În vederea creårii premiselor unei creßteri economice durabile, în beneficiul cetå†eanului roman, PNL
îßi asumå, aßadar, responsabilitatea pentru o abordare strategicå integratå a politicilor în domeniile
dezvoltårii regionale, a transporturilor ßi telecomunica†iilor; pentru identificarea acelor oportunitå†i
menite så reducå disparitå†ile intra- ßi interregionale în aceste sectoare; pentru absorb†ia cât mai rapidå
ßi mai amplå a fondurilor structurale ßi de coeziune, dar ßi prin implementarea eficientå a proiectelor
în derulare;.pentru realizarea/încurajarea coordonårii între cele trei sectoare ßi pentru o optimizare
adecvatå a resurselor ßi capacitå†ilor disponibile.
DEZVOLTARE REGIONALÅ
Evaluarea stårii actuale

Politica de dezvoltare regionalå are în vedere:
- diminuarea dezechilibrelor regionale existente,
- absorb†ia eficientå a fondurilor structurale si de coeziune (2007-2013), în special prin intermediul
Programului Opera†ional Regional,
- corelarea cu politicile sectoriale guvernamentale de dezvoltare ßi stimularea cooperarii intra- ßi
interregionale, transfrontaliere ßi transna†ionale.
Prin recunoaßterea, în cadrul Tratatului de la Lisabona, intrat în vigoare la 1 decembrie 2009 a coeziunii
teritoriale ca obiectiv fundamental al Uniunii Europene, alåturi de coeziunea economicå ßi socialå (art.
3, art. 174), Uniunea ßi statele member îßi asumå ca, în formularea politicilor lor viitoare, så acorde
o mai mare importan†å impactului lor teritorial. Obiectivul realizårii coeziunii economice, sociale ßi
teritoriale la nivelul Europei se regåseßte, de asemenea, între prioritå†ile Strategiei Europa 2020, ceea
ce face din politica de coeziune, ßi din fondurile structurale ßi de coeziune, mecanismele – cheie de
execu†ie pentru realizarea prioritå†ilor de creßtere inteligentå, durabilå ßi favorabilå incluziunii, în
statele membre ßi în regiunile acestora.
67
Pornind de la atributul teritorial al politicii de coeziune, PNL urmåreßte valorificarea poten†ialului
românesc în procesul de formulare ßi implementare a politicii de dezvoltare regionalå a Uniunii
Europene, o responsabilizare mai puternicå a actorilor publici regionali ßi locali, o implicare mai
substan†ialå a mediului de afaceri ßi a ONG-urilor.
PNL apreciazå cå actuala crizå financiarå ßi recesiunea economicå au eviden†iat slåbiciunile structurale
ale multor †åri ßi regiuni ale Europei - România fiind unul din exemplele cele mai elocvente - conducând
la accentuarea disparitå†ilor economice ßi sociale existente în cadrul Uniunii .
PNL ia notå cu îngrijorare de datele Raportului Strategic Na†ional 2009 privind implementarea
Fondurilor Structurale ßi de Coeziune (ianuarie 2010), în conformitate cu care, la nivelul celor 8 regiuni
de dezvoltare, se constatå disparitå†i accentuate generate nu doar de efectele crizei, ci ßi de insuficienta
absorb†ie ßi de implementarea defectuoaså a fondurilor structurale ßi de coeziune:
• o perpetuare a stårii inadecvate a re†elei rutiere ßi a celei feroviare;
• deficien†e majore în ceea ce priveßte re†elele de canalizare ßi de tratare a apei, accesul redus al
popula†iei la sistemele de apå/apå uzatå, infrastructura precarå de gestionare a deßeurilor, poluarea
aerului rezultatå din sistemele de încålzire urbanå, protec†ia naturii ßi a speciilor sålbatice mult sub
standardele europene moderne;
• un sector energetic bazat pe o infrastructurå de produc†ie ßi distribu†ie învechitå;
• decalaje în ceea ce priveßte competitivitatea economicå, I.M.M-urile fiind afectate de scåderea
cererii, reducerea produc†iei, condi†ii mai restrictive de creditare din partea båncilor, lipsa acutå de
lichiditå†i;
• disparitå†i în ceea ce priveßte PIB/locuitor la nivel regional, cu toate cå s-a înregistrat o scådere a
PIB/locuitor în toate regiunile de dezvoltare;
• nivelul redus al investi†iilor stråine directe atrase;
• predominan†a activitå†ilor rurale cu valoare adåugatå micå, calitatea necorespunzåtoare a
resurselor umane ßi gradul scåzut de dotare a regiunilor cu infrastructurå de bazå (îndeosebi
transport, mediu, educa†ie, sånåtate);
• men†inerea unui nivel ridicat al disparitå†ilor între mediul urban ßi cel rural (în ceea ce priveßte
infrastructura edilitarå, dotårile infrastructurale, oportunitå†ile de ocupare, rata natalitå†ii,
dependen†a crescutå fa†å de activitå†ile agricole, etc).
Evaluarea modului de atragere a fondurilor structurale a relevat deficien†e majore în ceea ce priveßte
aspecte precum: pregåtirea portofoliului de proiecte ßi lansarea cererilor de proiecte; întârzieri în
evaluarea ßi selec†ia proiectelor; demararea greoaie a implementårii proiectelor la nivelul beneficiarilor;
persisten†a unor bariere normative ßi/sau legislative, precum ßi a unor probleme de naturå administrativ-
institu†ionalå.
Situa†ia din momentul de fa†å reprezintå un semnal de alarmå cu privire la maniera în care guvernarea
PDL - UDMR în†elege så utilizeze poten†ialul pe care politica de dezvoltare regionalå ßi resursele puse
la dispozi†ia acesteia, fie prin Programul Opera†ional Regional, fie prin alte programe na†ionale, îl
poate avea pentru scoaterea societå†ii româneßti din criza economicå ßi financiarå actualå.
Obiective ßi ac†iuni prioritare

În acest context, PNL are ca obiectiv realizarea unei implementåri eficiente ßi bazatå pe rezultate a
politicii de coeziune, prin intermediul Programului Opera†ional Regional, în conformitate cu prioritå†ile

Planului Na†ional de Dezvoltare 2007-2013 ßi cu principiile strategiei Europa 2020.
Pornind de la aceste principii, PNL considerå cå implementarea politicii de dezvoltare regionalå, în
actualul context, trebuie så vizezeurmåtoarele ac†iuni prioritare:
1. Accelerarea capacitå†ii ßi a ratei de absorb†ie a fondurilor comunitare prin intermediul Programului
Opera†ional Regional, printr-o implicare mai puternicå a actorilor publici regionali ßi locali,
prin încurajarea participårii mai puternice a actorilor non-publici, în special IMM-uri ßi alte pår†i
interesate din sectorul ONG-uri, prin dezvoltarea unor formule bazate pe parteneriat public-
privat. Este necesarå armonizarea cu alte programe opera†ionale sectoriale, în special Programul
Opera†ional Sectorial Transporturi ßi Programul Opera†ional Creßterea Competitivitå†ii Economice;
2. Exploatarea poten†ialului de creßtere a celor 8 regiuni de dezvoltare ßi întårirea competitivitå†ii
lor, prin consolidarea sistemelor inovative regionale, bazate pe bunurile specifice regiunii – precum
cunoßtin†e, abilitå†i ßi competen†e;
3. Stimularea creßterii în regiunile de dezvoltare råmase în urmå – prin întårirea bazei lor industriale,
deblocarea poten†ialului I.M.M-urilor, depåßirea decalajelor în ceea ce priveßte infrastructura de
transport, sectorul TIC, mediu, energie, capital uman, educa†ie ßi cercetare;
4. Dezvoltarea echilibratå a sistemului urban, precum ßi realizarea parteneriatului între zonele urbane
ßi rurale;
5. Alinierea domeniului amenajårii teritoriului ßi urbanismului la cerin†ele dezvoltårii spa†iale durabile;
6. Consolidarea competitivitå†ii regiunilor de dezvoltare româneßti în perspectiva unei economii
europene ßi globale bazate pe un nivel redus de emisii de dioxid carbon;
7. Creßterea eficien†ei politicii de coeziune în fiecare regiune de dezvoltare, prin crearea unor condi†ii
macroeconomice sånåtoase, a unui cadru microeconomic favorabil, a unor institu†ii puternice ßi
dobândirea de experien†å în managementul programelor de dezvoltare;
8. Eliminarea întârzierii în ceea ce priveßte punerea în aplicare a måsurilor de guvernan†å ßi consolidare
a capacitå†ii administrative pentru îmbunåtå†irea performan†ei sectorului public;
9. Creßterea capacitå†ii administrative atât la nivelul autoritå†ilor de management, cât ßi la cel al
beneficiarilor, în scopul accelerårii absorb†iei fondurilor structurale ßi de coeziune 2007-2013;
10. Identificarea, de cåtre autoritå†ile locale, regionale ßi na†ionale, a problemelor ßi solu†iilor comune
observate în implementarea programelor ßi realizarea schimbului de bune practici, la nivel na†ional
ßi european, pentru o mai mare eficien†å ßi performan†å în punerea în practicå a politicii de coeziune;
11. Punerea în aplicare, cât mai rapid, a proiectelor deja selectate, dar ßi îmbunåtå†irea calitå†ii selectårii
ßi implementårii acestora, inclusiv evaluarea efectelor ßi rezultatelor lor reale.
12. Mobilizarea resurselor bugetare în vederea cofinan†årii na†ionale necesare pentru finan†area
investi†iilor aprobate;
13. Identificarea prin cooperarea cu parteneri non-publici a unor resurse complementare, non-publice,
necesare cofinan†årii proiectelor;
14. Creßterea rolului guvernan†ei pe mai multe niveluri ßi al parteneriatului în integrarea diferitelor
obiective sectoriale ßi conceperea ßi implementarea politicii de coeziune;
15. Implementarea unei politici de coeziune orientatå spre performan†å ßi rezultate;
16. O coeren†å ßi o coordonare crescute cu politicile sectoriale de la nivel na†ional ßi UE;
69
17. O utilizare mai eficientå ßi mai amplå a programelor transfrontaliere, transna†ionale ßi inter-
regionale la care autoritå†ile publice centrale, regionale ßi locale din România sunt parte;
18. Ini†ierea unui proces de reflec†ie, în perspectiva cadrului financiar european post-2013, referitor la
o implicare mai puternicå a autoritå†ilor regionale ßi locale în managementul fondurilor structurale,
în particular a celor provenite din Fondul European de Dezvoltare Regionalå, prin utilizarea bunelor
practici din domeniu, din alte state membre ale Uniunii Europene.
În consecin†å, PNL considerå cå implementarea politicii regionale prin creßterea substan†ialå a ratei
de absorb†ie a fondurilor structurale ßi de coeziune, prin intermediul POR ßi al celorlalte programe
opera†ionale sectoriale, prin eficientizarea guvernan†ei pe mai multe niveluri, ar putea contribui la
evitarea intrårii în spirala depresiunii economice, la ießirea economiei româneßti din actuala recesiune ßi
relansarea creßterii economice ßi, nu în ultimul rând, la articularea unei contribu†ii româneßti coerente
la formularea politicii regionale a Uniunii Europene.
TRANSPORTURILE
Politica na†ionalå în domeniul transporturilor trebuie analizatå în contextul strategiei “Europa 2020”,
al documentelor “Cartea Albå” ßi “Cartea Verde”, ßi mai ales, în contextul viitoarei politici TEN-T
(Re†eaua Transeuropeanå de Transport) ßi al politicilor comune privind transporturile (CTP), toate
emise de UE.
Prioritå†ile pe termen scurt ßi mediu pentru domeniul infrastructurii ßi transporturilor sunt legate
de simplificarea institu†ionalå, reducerea semnificativå a birocra†iei, promovarea legisla†iei privind
parteneriatul public privat ßi privatizarea, mai ales în domeniul serviciilor. O provocare pentru viitorul
apropiat o reprezintå asumarea unor decizii strategice cu privire la structura pe tipuri de transport în
România în contextul creßterii numårului de factori ce †in de calitatea mediului ßi a necesitå†ii unor
solu†ii eficiente pentru descongestionarea traficului auto în condi†iile asigurårii unei capacitå†i de
transport optime pentru marfå ßi cålåtori, dar ßi pentru protejarea ßi dezvoltarea infrastructurii actuale.
Politica în domeniul transporturilor reprezintå una dintre cele mai importante politici comunitare de
sprijin pentru integrarea economiilor statelor membre în pia†a unicå.
Aståzi se vorbeßte despre necesitatea elaborårii unei noi viziuni pentru un orizont de timp de 40 de ani.
Cea mai relevantå componentå a politicii din domeniul transporturilor råmâne cea legatå de realizarea
re†elei trans-europene de transport (Trans-European Transport Network -TEN-T)
Dezvoltarea TEN-T presupune interconectarea ßi interoperabilitatea re†elelor na†ionale de transport
precum ßi accesul la acestea. Obiectivul Programului TEN-T vizeazå finan†area proiectelor (studii ßi
lucråri) în domeniul transporturilor (aerian, naval, rutier, feroviar) care se adreseazå extinderii ßi
modernizårii re†elei trans-europene de transport.
Dezvoltarea TEN-T in Romania se face prin Programul Opera†ional Sectorial „Transport” 2007-2013 .
Bugetul total al POS Transport pentru perioada 2007-2013 este de 5,7 mld. Euro, din care 4,5 mld. Euro
sunt fonduri UE, ceea ce reprezintå aproximativ 23% din alocare . Programul este finan†at din Fondul
de Coeziune ßi din FEDR ßi se implementeazå prin intermediul a patru Axe Prioritare, care însumeazå
un numår de 12 DMI (domenii majore de interven†ie).
Pe fondul constrângerilor bugetare generate de criza economicå ßi financiarå, instrumentele structurale
reprezintå o surså de finan†are nerambursabilå semnificativå ßi extrem de convenabilå. Prin urmare,

obiectivul natural al României este acela de a asigura un nivel cât mai înalt de absorb†ie al acestor
fonduri pânå la finalul perioadei de programare 2007-2013.
În ultimii 20 de ani România ßi-a proiectat politicile publice în domeniul transporturilor atât în contratimp
cu cele ale Uniunii Europene dar ßi în contratimp cu propriile interese pe termen lung. Efectul evident
constå în faptul cå în cadrul balan†ei serviciilor, transporturile contribuie cu un surplus nesemnificativ.
Resursele financiare folosite pentru între†inerea sau dezvoltarea transportului feroviar nu produc
rezultate atât de vizibile.
Experien†a altor †åri europene, a aråtat cå subfinan†area cronicå a sistemului feroviar timp de 20-30 de
ani, a condus la efecte nocive ßi greu de înlåturat. România evolueazå încå în contratimp cu celelalte
state membre UE, unde ponderea transportului auto scade, spre deosebire de †ara noastrå în care
aceasta creßte, fiind absolut necesarå punerea în acord cu tendin†ele ßi obiectivele stabilite la nivelul
UE. De asemenea, România nu are un operator de transport intermodal de anvergurå interna†ionalå,
ceea ce semnificå, din nou, întârzierea aßezårii †årii noastre în tendin†ele transportului european.
România de†ine o infrastructurå de transport comparabilå cu a oricårui stat membru al UE dar
caracteristica principalå a acestei re†ele este slaba calitate. Din cca. 16.000 km de drumuri na†ionale
ßi 35.000 km de drumuri jude†ene doar cca. 25% dintre drumurile na†ionale ßi 15% dintre drumurile
jude†ene sunt în stare bunå sau foarte bunå.
În ceea ce priveßte transportul pe calea feratå din cei 10777 km doar cca. 37% sunt electrifica†i. In
transportul aerian România are un singur aeroport cu trafic de pasageri cuprins în categoria 1-5 mil.
cålåtori dar ,deßi numårul de aterizåri ßi decolåri este ridicat, valoric se înregistreazå venituri mici
deoarece majoritatea operatorilor sunt stråini. In ceea ce priveßte transportul fluvial acesta a scåzut
dramatic atât din cauze transfrontaliere cât ßi din cauza stårii infrastructurii portuare.
PNL considerå cå domeniul transporturilor în România, are nevoie de o abordare integratå ßi în care
decizia politicå, managementul administrativ ßi finan†area så urmåreascå aceleaßi obiective.
Prioritizarea investi†iilor în domeniul transporturilor trebuie så se bazeze pe principiul solidaritå†ii
teritoriale, accesibilitå†ii, evitårii suprapunerilor ßi reducerii aglomerårii, al liberei circula†ii a mårfurilor
ßi a persoanelor.
1. Construirea principalelor patru axe autostradale strategice ale României: 1-autostrada Nådlac –
Arad – Timißoara – Sibiu – Fågåraß; 2-autostrada Oradea – Cluj-Napoca – Braßov – Bucureßti – Constan†a;
3- autostrada Târgu Mureß – Iaßi; autostrada Paßcani – Bacåu – Focßani – Ploießti) în strânså legåturå cu
strategia construc†iei de autostråzi vor fi realizate coridoarele de legåturå cu acestea prin intermediul
drumurilor europene ßi na†ionale analizate din punct de vedere al tipurilor de coridoare cu trafic
intens ßi în concordan†å cu definirea polilor de dezvoltare ßi aferente regiunilor de dezvoltare.
Principala resurså financiarå pentru autostråzi trebuie så devinå cea privatå ßi abia în subsidiar cea
publicå. Fondurile publice se vor orienta spre nevoile re†elei de drumuri na†ionale, jude†ene ßi locale.
Infrastructura rutierå na†ionalå va fi dezvoltatå ßi modernizatå †inând cont de fluxurile de transport
actuale ßi viitoare, permi†ând creßterea accesului la regiunile industrializate ßi centrele urbane ßi, în
general, la nodurile de transport importante, deviind traficul din centrele urbane. Opera†iunile vor
îmbunåtå†i gradul de accesibilitate inter-regionalå ßi vor sprijini dezvoltarea regionalå în România
prin facilitarea traficului ßi prin promovarea utilizårii de furnizori ßi materii prime locale în regiunile
industrializate, prin facilitarea accesului for†ei de muncå la aceste zone ßi prin facilitarea accesului
popula†iei rurale la servicii, inclusiv servicii medicale. Conectarea drumurilor jude†ene, prevåzute a se
reabilita prin POR, la re†eaua drumurilor na†ionale ßi la re†eaua TEN, are implica†ii asupra dezvoltårii
71
regionale, atrågând în circuitul economic zone cu o dezvoltare structuralå deficitarå. În acest sens,
investi†iile se vor concentra îndeosebi în acele zone unde caracteristicile topografice, evolu†iile istorice
ßi economice, au împiedicat o dezvoltare adecvatå a infrastructurii de transport. Aceste re†ele de
drumuri vor contribui, pe termen mediu, la creßterea fluxurilor de capital, a mobilitå†ii for†ei de muncå,
a accesibilitå†ii spre ßi în interiorul †årii, determinând o dezvoltare durabilå a acesteia ßi evident, crearea
de noi oportunitå†i de muncå, inclusiv în zonele rurale.
2. Realizarea unui sistem feroviar modern ßi durabil în scopul creßterii vitezei de transport. În acest sens,
se urmåreßte modernizarea ßi dezvoltarea infrastructurii feroviare pentru finalizarea coridoarelor de
transport europene (coridorul IV, coridorul IX, dar ßi re†eaua TEN-T), precum ßi identificarea unor solu†ii
financiare pentru asigurarea facilitå†ilor aferente transportului intermodal rutier ßi maritim de cålåtori
ßi combinat de marfå, ca factori definitorii în strategia de protec†ie a mediului ßi descongestionare a
ßoselelor.
În privin†a infrastructurii feroviare, avem în vedere urmåtoarele måsuri: valorificarea activelor auxiliare
neutilizate; reactualizarea algoritmului de calcul al TUI în func†ie de criterii europene; utilizarea
eficientå a re†elei de comunica†ii a CFR în sistem concuren†ial; cuantificarea accizei la motorina
consumatå în transportul feroviar, pentru crearea de condi†ii egale ßi nediscriminatorii în desfåßurarea
activitå†ii ßi dirijarea sumelor colectate pentru sus†inerea infrastructurii feroviare; aplicarea principiului
rentabilitå†ii ßi al eficien†ei în exploatarea patrimoniului existent în contextul liberalizårii transportului
feroviar.
Transportul feroviar public de cålåtori va urmåri creßterea gradului de siguran†å ßi confort prin
asigurarea unor condi†ii civilizate de cålåtorie, la standarde de calitate ßi servicii ale UE în vederea
atragerii unui numår suplimentar de cålåtori pe calea feratå. De asemenea, regândirea modului de
alocare a subven†iilor pentru sus†inerea transportului feroviar de cålåtori, implementarea unui sistem
de ticketing electronic (cu avantaje de pre† aferente comer†ului online), dar ßi a unui sistem de emitere
a legitima†iilor de cålåtorie în tren sunt måsuri care vor conduce la dezvoltarea unui transport de
cålåtori eficient într-un sistem competitiv.
Transportul feroviar de marfå tinde så îßi creascå gradul de atractivitate ßi competitivitate, din aceste
considerente propunem relansarea activitå†ii CFR Marfå, valorificarea la maximum a poten†ialului
acestei structuri ßi atragerea unui profit corespunzåtor la bugetul de stat, urmând ca, doar în acest
context så se poatå lua în calcul privatizarea acestei companii, în condi†ii avantajoase pentru statul
român. O altå måsurå menitå a garanta un tratament nediscriminatoriu pentru to†i operatorii de
marfå este transferarea terminalelor de marfå de la CFR Marfå cåtre CFR Infrastructurå.
3.Investi†ii prioritare pentru promovarea aeroporturilor regionale ßi asocierea acestora la grupurile
aeroportuare mari (Timißoara, Iaßi, Constan†a); îmbunåtå†irea infrastructurii, a siguran†ei ßi securitå†ii,
creßterea calitå†ii serviciilor, dezvoltarea centrelor logistice, dezvoltarea re†elei de aeroporturi din
estul †årii în perspectiva intensificårii traficului spre spa†iul †årilor vecine, stimularea intrårii pe pia†å
a operatorilor din domeniu ßi a autonomiei aeroportuare. Este necesar ca România så beneficieze la
rândul såu de avantajele pie†ei libere, principiul Open Sky, pentru a penetra pia†a internå a UE.
Obiectivul major al unei politici de dezvoltare a infrastructurii transportului aerian, este acela de a se
asigura faptul cå investi†iile pe termen lung maximizeazå beneficiile aßteptate de societate într-un
mod durabil.
4. Modernizarea/dezvoltarea infrastructurii de transport naval, asigurarea siguran†ei traficului,
concomitent cu consolidarea porturilor ca centre logistice intermodale: realizarea gradualå a proiectelor

pe Coridorul VII ce contribuie la asigurarea condi†iilor de naviga†ie pe tot parcursul anului pe Dunåre,
pe canalele navigabile Dunåre – Marea Neagrå ßi Poarta Albå – Midia Nåvodari; promovarea folosirii
transportului pe cåile navigabile interioare, în special a Canalului Bucureßti-Dunåre; dezvoltarea
portului Constan†a ca principal punct de legåturå al Europei cu Asia ßi includerea sa în re†eaua de
autostråzi maritime; stimularea siguran†ei ßi eficien†ei ambientale a transportului naval; dezvoltarea
infrastructurii de transport naval în vederea realizårii de terminale specializate; dezvoltarea traficului
naval de mårfuri prin reducerea taxelor de naviga†ie ßi portuare; stimularea preluårii de cåtre transportul
naval în cât mai mare måsurå a traficului rutier si feroviar de mårfuri; elaborarea unui cadru legislativ
atractiv pentru armatori ßi operatori pentru a fi înmatriculat sub pavilion român un numår cât mai
mare de nave; dezvoltarea ßi perfec†ionarea sistemului de învå†åmânt specific pentru pregåtirea
personalului navigant maritim ßi fluvial; reorganizarea institu†iilor din domeniu, în conformitate cu
legisla†ia europeanå.
5. Sus†inerea rutelor româneßti prioritare în cadrul noilor recomandåri aferente TEN-T. România are
nevoie de extinderea re†elelor de transport. Este nevoie atât de întårirea re†elei de transport cât ßi de
promovarea unor proiecte specifice cu impact economic relevant între destina†ii strategice.
6. Revigorarea re†elei interne de transport prin conductå ßi racordarea acesteia la re†elele europene
transfrontaliere având în vedere avantajul comparativ al acestui domeniu, relativ la infrastructura
celorlalte state membre ale UE din vecinåtate (3350 km fa†å de maximum 2278 km în Polonia).
Transportul prin conducte poate deveni, prin pozi†ia geograficå a Românei, o activitate economicå cu
profitabilitate ridicatå.
7. Promovarea variantelor de transport cu impact redus asupra mediului: transportul electric, cel care
utilizeazå biocombustibili în scopul scåderii emisiilor de CO2; schimbarea ponderii transportului auto
în favoarea celui feroviar ßi promovarea transportului naval; încurajarea proiectelor care urmåresc
tranzi†ia spre transportul bazat pe hidrogen drept combustibil fie utilizat direct fie utilizat prin
intermediul pilelor de combustie.
În ceea ce priveßte utilizarea tehnologiei, PNL considerå cå aceasta este singura cale prin care poate
creßte siguran†a în transporturi ßi calitatea serviciilor.
8. Promovarea intensivå a sistemelor de transport inteligente (ITS) care urmåresc înglobarea ansamblului
tehnologiilor pentru facilitarea interac†iunii directe dintre mijloacele de transport ßi infrastructurå.
Dezvoltarea acestor tehnologii reprezintå pasul înainte spre preluarea de date, organizarea, analiza,
utilizarea ßi transmiterea acestora în scopul optimizårii transportului de suprafa†å ßi în consecin†å a
creßterii eficien†ei sistemelor de transport.
Din punct de vedere al finan†årii în domeniul transporturilor, PNL considerå cå sunt necesare reforme
în domeniul institu†ional ßi al achizi†iilor publice pentru reducerea intervalului de timp de la aprobarea
proiectului pânå la finalizarea acestuia precum ßi pentru protejarea infrastructurii construite.
9. Restructurarea institu†ionalå ßi redimensionarea administrativå în domeniul transporturilor, în
scopul eliminårii suprapunerii de responsabilitå†i decizionale, simplificårii ßi automatizårii procedurilor,
reducerii costurilor; externalizarea ßi privatizarea serviciilor (asigurarea, cu prioritate, a independen†ei
operatorului de supraveghere a infrastructurii construite).
10. Promovarea unui pachet de legi cu privire la investi†iile în infrastructurå ßi transporturi prin care
se va reglementa parteneriatul public-privat, în vederea stabilirii condi†iilor specifice prin care se vor
realiza investi†iile în infrastructurå ßi transporturi. Legea va fi elaboratå în concordan†å, în mod special,
cu legisla†ia achizi†iilor publice ßi a concesiunilor ßi va simplifica procedurile de expropriere, ridicare
73
arheologicå, execu†ie, exploatare, accesul constructorilor la resursele necesare execu†iei (timpi pentru
deschiderea balastierelor ßi carierelor pentru materialele de construc†ii, condi†ii de concesionare a
terenurilor anexe etc.).
11. Asigurarea finan†årii pentru proiectele de investi†ii din transporturi, se va realiza prin intermediul
resurselor bugetare centrale ßi locale, private, precum ßi din fonduri europene pentru care se vor
negocia noi rute de transport fa†å de cele pe care România le-a acceptat în perioada de preaderare.
Pentru cazul investi†iilor mari - cazul autostråzilor- în care raportul cost-beneficiu este evident, este
nevoie så se opteze pentru finan†are privatå, orientându-se astfel resursele publice cåtre obiectivele
drumurilor na†ionale, jude†ene ßi locale.
TEHNOLOGIA INFORMAˇIILOR ÍI COMUNICAˇIILOR TI&C
Pentru atingerea obiectivelor de guvernare se va acorda o aten†ie deosebitå sectoarelor economiei cu

mare poten†ial de creßtere, în special în domeniile cu valoare adåugatå ridicatå.
Obiectivele principale ale guvernårii PNL în domeniul TI&C le reprezintå:
• consolidarea ßi sprijinirea sectorului economic productiv al industriei de profil (TI&C);
• dezvoltarea serviciilor electronice având ca prioritå†i: o educa†ie ßi o specializare profesionalå
superioare; creßterea confortului cetå†eanului; reducerea birocra†iei, corup†iei ßi creßterea eficien†ei
actului administrativ.
PNL se va concentra pe aplicarea urmåtoarelor måsuri concrete:

• asigurarea posibilitå†ii de autentificåre a cetå†enilor în vederea accesului la orice serviciu electronic
eGuvernare ßi eAdministra†ie, autentificarea în sistemul asigurårilor de sånåtate prin emiterea ßi
distribu†ia documentului electronic de identitate, inclusiv cu func†ia de semnåturå electronicå pânå
în anul 2012;
• reducerea la jumåtate a procedurilor birocratice care necesitå prezen†a fizicå a cetå†eanului la
ghißeele administra†iei publice centrale sau locale, introducerea de proceduri informatice pentru
reducerea corup†iei (Registrul Na†ional Unic de Numere de Ordine);
• dezvoltarea ßi operarea de cåtre Agen†ia pentru Serviciile Societå†ii Informa†ionale a punctului de
contact unic electronic, portal central al admininistra†iei prin care cetå†enii ßi mediul de afaceri au
acces la serviciile adminstra†iei publice furnizate prin mijloace electronice;
• acoperirea integralå cu re†ele de comunica†ii a tuturor localitå†ilor;
• trecerea la televiziunea ßi radioul digital (obliga†ie UE);
Pe plan intern, måsurile care vor fi luate de Guvernul PNL vor sprijini industria de TI&C pentru a ajuta cu
prioritate la rezolvarea principalelor probleme cu care se confruntå administra†ia publicå ßi societatea
româneascå:
• birocra†ia ßi corup†ia la nivelul administra†iilor publice

-- introducerea registrului na†ional unic de numere de ordine ßi obligativitatea tuturor institu†iilor
publice de a înregistra toate documentele primite sau emise în acest registru pentru a asigura
totala transparen†å în actul administrativ precum ßi pentru a asigura tratamentul egal al tuturor
cetå†enilor;
-- obligativitatea sus†inerii necesitå†ii achizi†iilor publice de sisteme ßi servicii TI prin modelarea ßi

descrierea proceselor din institu†iile publice, respectiv a îmbunåtå†irilor pe care acestea le aduc;
-- implementarea integralå ßi exclusiv în sistem electronic a întregului circuit de elaborare a
documentelor de politici publice începând de la ini†iatori, ministere, consultarea cu societatea
civilå, Secretariatul general al Guvernului ßi Parlament pânå la Monitorul Oficial;
-- creßterea gradului de interconectare a sistemelor electronice pentru a putea folosi la maximum
informa†iile deja existente în sistemele informatice ale altor institu†ii cu scopul reducerii
numårului de documente doveditoare suplimentare ce le sunt cerute cetå†enilor pentru
rezolvarea unei anumite cereri;
-- reducerea redundan†ei proiectelor informatice dezvoltate în paralel de cåtre diferite institu†ii
ßi reducerea costurilor acestora prin întårirea rolului de coordonare ßi reglementare al Agen†iei
pentru Serviciile Societå†ii Informa†ionale (ASSI);
-- identificarea sistemelor informatice ßi a aplica†iilor performante dezvoltate în cadrul unor
ministere care ar putea fi generalizate ßi aplicate în mai multe institu†ii ale administra†iei publice
ßi migrarea acestora împreunå cu resursele materiale ßi financiare aferente operårii, între†inerii
ßi dezvoltårii acestora în cadrul Agen†iei pentru Serviciile Societå†ii Informa†ionale (ASSI);
-- instituirea „Bibliotecii Na†ionale de Referin†e Electronice” (BNRE) ca surså unicå ßi calificatå
a informa†iilor ßi componentelor de referin†å a sistemelor informa†ionale (nomenclatoare
na†ionale unice, tarife, format de documente, algoritmi) ßi desemnarea Agen†iei pentru Serviciile
Societå†ii Informa†ionale (ASSI) pentru construirea, operarea ßi dezvoltarea BNRE.
• combaterea imaginii unei justi†ii lente ßi greoaie
-- continuarea procesului de informatizare a sistemului judiciar;
-- dezvoltarea unei proceduri de judecatå electronicå în materie comercialå, în cadrul cåreia
atât actul de sesizare a instan†ei cât ßi citarea pår†ilor, comunicarea actelor de procedurå ßi a
hotårârilor judecåtoreßti så se realizeze prin mijloace electronice;
-- furnizarea de servicii online cåtre popula†ie, cum ar fi: depunerea în formå electronicå a
cererilor referitoare la cetå†enia românå, a cererilor de înfiin†are de persoane juridice fårå scop
patrimonial, a cererilor pentru dobândirea calitå†ii de expert autorizat sau traducåtor autorizat.
• aglomera†ia ßi traficul inutil din marile oraße
-- se va opera†ionaliza ßi dezvolta în continuare „Ghißeul virtual de plå†i” ca sistem na†ional dedicat
plå†ii tuturor taxelor ßi impozitelor, inclusiv cele locale, prin mijloace electronice;
-- transmitere/confirmare pe cale electronicå a chitan†elor ßi facturilor electronice între sistemele
informa†ionale ale institu†iilor publice;
-- modernizarea atât a legisla†iei cât ßi a sistemelor electronice ale institu†iilor în sensul de a accepta
din ce în ce mai multe documente în format electronic (declara†ii pe proprie råspundere, cereri
ßi peti†ii);
-- accesul securizat la sistemele electronice prin mijloace moderne ßi sigure de identificare va
oferi posibilitatea introducerii lucrului de la distan†å, se vor emite acte normative ce vor oferi
stimulente angajatorilor care vor introduce astfel de sisteme;
-- alocarea unei benzi de frecven†å la nivel na†ional pentru sisteme de comunica†ii pentru paza
domeniului public ßi supravegherea traficului auto puså la dispozi†ia autoritå†ilor locale fårå
costuri;
-- introducerea sistemului de TMC (Traffic Message Chanel) pentru transmiterea de informa†ii
privind fluxul de trafic în vederea optimizårii transportului în zonele urbane aglomerate.
75
• decalajul dintre zonele urbane ßi rurale
-- sprijinirea prin stimulente fiscale a investi†iilor în infrastructura de comunica†ii de mare vitezå
în zonele de eßec ale pie†ii;
-- extinderea numårului de centre de acces public la re†elele de comunica†ie, telefonie ßi Internet;
-- dezvoltarea de proiecte pentru educa†ie, pregåtire, formare ßi recalificare profesionalå sub
forma de canale de televiziune digitalå accesibile prin satelit în orice zonå a †årii.
• sånåtate, pensii ßi ajutoare sociale
-- realizarea în regim de urgen†å a sistemului integrat unic de sånåtate care så permitå controlul
exact al costurilor în sistemul de sånåtate, al distribu†iei veniturilor din contribu†iile la sistemul
de sånåtate ßi pensii, al compensårii medicamentelor, medici de familie etc.
• fenomenul infrac†ional
-- reducerea actelor de fraudå prin fals de documente prin introducerea sistemului na†ional de
documente autentificate electronic (notariate electronice) ßi verificabile la distan†å în tehnologie
internet;
-- introducerea sistemului electronic de identificare automatå a persoanelor ßi autovehiculelor
aflate în urmårite prin camere de supraveghere amplasate în punctele de maxim trafic, våmi;
-- opera†ionalizarea sistemului na†ional de e-frauda.ro.
• educa†ie ßi culturå
-- eficientizarea actului educa†ional în condi†iile unor bugete reduse prin sus†inerea unui program
de învå†åmânt de calitate cu tehnologie informaticå, e-learning;
-- realizarea unui canal de televiziune na†ional educa†ional specializat pe difuzarea de lec†ii,
prelegeri ßi programe de specializare ßi recalificare sus†inute de învå†åtori, profesori ßi lectori
români de prestigiu pentru perfec†ionarea ßi suplimentarea procesului educativ în special în
zone rurale. Canalul educa†ional va fi accesibil atât prin satelit cât ßi prin internet în tehnologia
IPTV;
-- o aten†ie deosebitå va fi acordatå proiectelor de digitizare a operelor de artå reprezentative
pentru cultura româneascå (poezie, literaturå, picturå, muzicå, teatru, film) ßi prezen†a lor
pentru acces online pe Internet;
-- sprijinirea produc†iei ßi distribu†iei de material media (CD, DVD) privind istoria ßi cultura
româneascå în special în zonele rurale ßi în rândul tinerilor.
• protec†ia mediului ßi situa†ii de urgen†å
-- realizarea unei re†ele de comunica†ii, supraveghere permanentå ßi alertare a poten†ialelor
catastrofe naturale (fenomene atmosferice deosebite, inunda†ii, alunecåri de teren etc);
-- realizarea de hår†i digitale de interes public con†inând localizarea punctelor de interes din toate
domeniile (spitale, dispensare, ßcoli, grådini†e, oficii poßtale, sec†ii de poli†ie, hoteluri, teatre
etc), hår†i ce vor fi accesibile liber, în timp real ßi fårå costuri tuturor sistemelor informatice,
actualizate în permanen†å de autoritå†ile implicate, cu marcarea zonelor de risc (inunda†ii,
secetå, alunecåri de teren).
Pe plan extern, pentru sus†inerea ßi promovarea mediului de afaceri românesc din domeniul TIC în
mediul interna†ional, Guvernul va întreprinde urmåtoarele måsuri:
• lobby pentru crearea de oportunitå†i ßi protec†ia intereselor firmelor româneßti pe ter†e pie†e;
• promovarea solu†iilor româneßti pentru implementarea de sisteme de e-guvernare în ter†e pie†e;

• sus†inerea acelor reglementåri la nivelul UE care sunt favorabile firmelor româneßti de software ßi
comunica†ii;
• gåsirea solu†iilor pentru proiecte ale Comisiei Europene împreunå cu firmele româneßti;
• diseminarea cunoßtin†elor acumulate în grupurile de lucru interna†ionale cåtre mediul de afaceri.

Proiectul „România DIGITALÅ”

Având în vedere faptul cå sistemele informatice ßi de comunica†ii sunt indispensabile ßi omniprezente în
orice domeniu de activitate al societå†ii ßi performan†ele administra†iei publice depind în mod hotårâtor
ßi de coordonarea unitarå a eforturilor ßi dezvoltårii sistemelor informatice, de succesul interconectårii
lor, Guvernul liberal va întåri rolul coordonator al Ministerului Infrastructurii în domeniul TI&C din
activitatea tuturor ministerelor ßi agen†iilor statului ßi va sprjini dezvoltarea societå†ii informa†ionale
în cadrul proiectului denumit „România Digitalå”.
Pentru acest lucru Guvernul va delega Ministrului Infrastructurii sarcini ßi atribu†iuni de coordonare a
proiectului „România Digitalå”, care va asigura preßedin†ia GPTI, Grupul pentru Promovarea Tehnologiei
Informa†iei care are rol de aprobare a proiectelor directoare ßi a bugetelor anuale aferente acestora, din
domeniul comunica†iilor ßi tehnologiei informa†iei, ale tuturor ministerelor, institu†iilor publice ßi ale
companiilor/societå†ilor na†ionale sau ale societå†ilor comerciale la care statul este ac†ionar majoritar.
77
10. MEDIUL
Existå cel pu†in trei argumente principale care sus†in importan†a gestionårii problematicii mediului ßi
resurselor naturale la nivelul comunitå†ii europene.
Unul constå în necesitatea continuitå†ii ßi creßterii gradului de cuprindere al programelor de ac†iune
pentru mediu ajunse acum la cel cu numårul ßase, aferent perioadei 2002-2012. Ele au evoluat de la
abordarea sectorialå a primelor douå, la corelarea cu obiectivele pie†ei unice a urmåtoarelor douå ßi,
în fine, la tratarea holist privind dezvoltarea durabilå a ultimelor douå.
Un alt argument rezidå în dimensiunea financiarå - pentru proiectele de mediu fiind alocate 30% din
fondurile de coeziune (cu un total de 347 miliarde euro în intervalul 2007-2013).
În fine, adoptarea pachetului Energie ßi schimbåri climatice (2008) reprezintå poate cea mai importantå
tentativå de schimbare a paradigmei de dezvoltare economicå a Uniunii Europene dupå instituirea
comunitå†ii.
Este cert cå aståzi, la nivel european, problematica mediului se discutå în contextul dezvoltårii durabile
care propune o viziune pe termen lung în care creßterea economicå, coeziunea socialå ßi protec†ia
medului sunt strâns legate. Mai mult, se urmåreßte introducerea obiectivelor Strategiei Lisabona în
Strategia de dezvoltare durabilå a UE dovedind astfel cå nevoia de competitivitate nu este incompatibilå
cu obiectivele care privesc gestionarea sustenabilå a resurselor naturale, protejarea factorilor de mediu,
produc†ia, consumul, transportul durabil ßi altele. Pe de altå parte înså, problematica mediului riscå så
devinå un domeniu supra-reglementat la nivel european ceea ce poate crea dificultå†i în proiectarea
politicilor na†ionale.
Summitul de la Copenhaga din decembrie 2009, deßi a durat 12 zile ßi a adunat peste 15.000 de delega†i
reprezentând 193 de state, iar 120 de preßedin†i ßi ßefi de guvern au dat greutate întâlnirii, a eßuat
în adoptarea unor hotårâri de nivelul celor pe care ßi le-a propus. UE îßi men†ine la acest moment
angajamentul anterior, de reducere a emisiilor de gaze cu efect de serå cu 20% fa†å de momentul de
referin†å (1989 pentru România ßi 1990 pentru celelalte state), cu precizarea cå procentul poate urca
pânå la 30% (dacå celelalte †åri dezvoltate iau måsuri similare, iar †årile în curs de dezvoltare îßi aduc
ßi ele contribu†ia). Impactul la nivel na†ional al acestor decizii trebuie evaluat ßi fåcut public de cåtre
ministerul de resort, împreunå cu mecanismele de råspuns.
Întâlnirile viitoare ale minißtrilor mediului sunt ocazii la care România trebuie så participe atât la
luarea deciziilor cât ßi la administrarea efectelor. Ministerul Mediului român trebuie så prezinte public
mandatul cu care participå la aceste întâlniri precum ßi rezultatele ob†inute deoarece efectele sunt de
naturå a afecta întreaga societate nu doar mediul economic.
În ceea ce priveßte România problematica mediului reprezintå unul dintre cele mai dificile domenii
pentru care conformarea la reglementårile europene a trecut de faza armonizårii legislative ßi a intrat
în cea, mult mai dificilå, a implementårii ceea ce solicitå un necesar pentru investi†ii de circa 30 miliarde
euro pânå în anul 2018 numai în ceea ce priveßte perioadele de tranzi†ie. În plus, pentru perioada
urmåtoare, prioritatea României trebuie så fie pregåtirea economiei pentru transpunerea legislativå
a pachetului Energie ßi schimbåri climatice în care UE s-a angajat så reducå emisiile de gaze cu efect
de serå cu 20%, så promoveze energiile regenerabile care så reprezinte 20% din consumul de energie
a statelor membre, så creascå eficien†a energeticå cu 20% ßi så aducå procentul de biocombustibil la
10% din totalul combustibilului utilizat, toate aceste †inte fiind gândite pentru orizontul anului 2020.

Valorificarea unitå†ilor aferente cantitå†ii atribuite de emisii de gaze cu efect de serå (AAU – assigned
amounts units – unitå†i ale cantitå†ii atribuite) de care România dispune în surplus trebuie urgentatå.
Beneficiile financiare rezultate trebuie så constituie baza pentru investi†ii durabile de mediu (proiecte
pentru reducerea emisiilor) care så ofere ßi pe viitor o pozi†ie privilegiatå României, din acest punct de
vedere.
Consideråm cå investi†iile în cercetare, creßterea suprafe†ei ßi calitå†ii fondului forestier, inclusiv a
perdelelor de protec†ie, dezvoltarea de capacitå†i de produc†ie pentru energie din surse regenerabile
sunt domenii prioritare.
De asemenea, sumele rezultate trebuie så ajute la finan†area în cel mai scurt timp a unui studiu de
impact privitor la schimbårile climatice la nivel na†ional, care så reprezinte baza pentru luarea deciziilor
în toate direc†iile majore de dezvoltare ulterioare (în agriculturå, turism, asigurarea resurselor de apå,
protec†ia împotriva calamitå†ilor ßi altele).
PNL considerå cå în noul context european ßi mondial evolu†ia în domeniul mediului trebuie så ia
în considerare schimbarea de paradigmå a dezvoltårii în care viziunea clasicå a bunåstårii societå†ii
evolueazå cåtre ideea de societate a bunåstårii durabile.
În acelaßi timp PNL considerå cå, deßi viziunea prezentå asupra protejårii mediului implicå o puternicå
componentå de interven†ie a statului, este necesarå gåsirea unui echilibru între måsurile fiscale
orientate cåtre conformare ßi cele de pia†å orientate cåtre autoreglementare ßi co-reglementare.
Iatå de ce, pe lângå consolidarea aplicårii în legisla†ia fiscalå a principiilor conform cårora poluatorul
plåteßte sau al preven†iei ori precau†iei, este necesarå construirea pârghiilor pentru crearea ßi
dezvoltarea unei pie†e a serviciilor de mediu, domeniu nou cu relevan†å europeanå, deci cu poten†ial
de dezvoltare.
În viziunea PNL obiectivele fundamentale în domeniul mediului sunt:
-- Pe de o parte promovarea managementului mediului, ceea ce presupune gestionarea durabilå
a resurselor regenerabile, precum ßi utilizarea responsabilå a celor neregenerabile, protejarea
mediului alåturi de punerea în practicå a Strategiei de dezvoltare durabilå,
-- Iar pe de altå parte introducerea capitalului natural în ecua†ia pie†ei atât prin considerarea
produc†iei ßi consumului durabil cât ßi prin promovarea de noi produse ßi servicii.
Ambele obiective aratå cå în contextul schimbårilor climatice, ale cåror efecte pot fi resim†ite asupra
mediului dar ßi asupra popula†iei, este necesarå modificarea accentului de pe o dezvoltare extensivå
la una calitativå (chiar dacå scepticii invocå relativitatea teoriei schimbårilor climatice, comportamentul
råmâne valabil aplicând principiul preven†iei care justificå måsuri economice pentru reducerea
supraexploatårii resurselor).
În ceea ce priveßte managementul mediului, PNL considerå cå trebuie så se †inå seama de dubla
calitate a acestuia ca bazin de resurse ßi rezervor în care se depoziteazå deßeurile. Deoarece elementele
mediului suportå externalitå†ile activitå†ii economice trebuie gåsit compromisul dintre aceste activitå†i
ßi interesul public în care este inclus ßi cel de mediu.
1. Elaborarea Planului Na†ional de Mediu (Master Plan), care pe baza analizei tuturor subdomeniilor
precum ßi a domeniilor conexe så prevadå variante de dezvoltare, strategii conforme de
dezvoltare durabilå, programe, pachete integrate de proiecte, monitorizare, evaluare, adaptare
ßi managementul integrat al problematicilor de mediu, prin intermediul cåruia mediul så devinå
obiectiv orizontal ßi integrator pentru dezvoltarea tuturor domeniilor de activitate din România.
79
2. Gestionarea durabilå a resurselor de apå ßi utilizarea eficientå a poten†ialului acestora. Acestea
sunt complementare deoarece în România râurile interioare se alimenteazå predominant
din precipita†ii ßi mai pu†in din izvoare subterane, ceea ce aratå gradul înalt de dependen†å ßi
vulnerabilitate fa†å de schimbårile climatice (sursa de apå utilizabilå în România este de 2660
m3/an/loc fa†å de media de 4000 m3/an/loc în UE). Sunt necesare investi†ii pentru realizarea de
lucråri hidrotehnice de anvergura care sa redistribuie în timp ßi spa†iu resursele hidrologice. Pentru
aceasta trebuie redimensionate, în condi†iile noilor concepte, bazinele hidrografice ßi lunca Dunårii
pentru a face fa†å fenomenelor meteo-hidrologice extreme (inunda†ii, viituri rapide, alunecåri de
teren ori secete). În acelaßi timp calitatea apei trebuie crescutå deoarece din totalul resurselor de
apå poten†iale doar 45,5% sunt utilizabile din cauza contaminårii. Creßterea calitå†ii apei depinde
într-o mare måsurå de numårul de sta†ii de tratare ßi epurare, capacitatea acestora ßi tehnologiile
folosite atât la surså cât ßi la captare. În contextul de mai sus este necesar ca toate proiectele legate
de utilizarea apei så fie integrate: alimentare cu apå-canalizare-epurare (33% din locuitorii satelor
sunt conecta†i la sisteme de alimentare cu apå – fa†å de 87% în UE - ßi 10% la sisteme de canalizare
moderne). Siguran†a alimentårii cu apå trebuie extinså la activitå†ile agricole unde aceasta se
suprapune peste siguran†a alimentarå.
3. Finan†area investi†iilor pentru refacerea calitå†ii infrastructurii capitalului natural în special în ceea
ce priveßte fondul funciar cu destina†ie agricolå ßi forestierå (care reprezintå 61,7%, respectiv 27%
din totalul fondului funciar). Obiectivele principale sunt orientate cåtre combaterea degradårii
solului (52% din totalul solurilor au fertilitate reduså sau foarte reduså, 20,7% fertilitate moderatå
ßi 27% fertilitate ridicatå ßi foarte ridicatå) care pierde anual 1,5 milioane tone humus; reducerea
riscului de eroziune (care afecteazå peste 40% din sistemele de produc†ie agricolå) ßi a deßertificårii
precum ßi stabilizarea solurilor cu risc de alunecåri de teren; clarificarea limitelor de utilizare a
pesticidelor ßi îngråßåmintelor; stabilirea unui cadru legal pentru utilizarea organismelor modificate
genetic.
4. Reducerea gradului de poluare a aerului prin måsuri de îmbunåtå†ire a tehnologiilor din domeniile
energiei, transporturilor, agriculturii ßi sectorului reziden†ial: reducerea intensitå†ii carbonului
în economie prin recompensarea investi†iilor timpurii în tehnologii de mediu ßi implementarea
sistemului comunitar revizuit de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de serå (EU
ETS); implicarea autoritå†ilor locale în elaborarea strategiilor ßi a masurilor pentru reducerea
emisiilor de gaze cu efect de serå (GES) în mediul urban; promovarea produc†iei de energie din surse
regenerabile (prin acordarea de facilitå†i fiscale investitorilor, cofinan†åri din Fondul de Mediu,
mårirea capacitå†ii de absorb†ie de cåtre sistemul energetic na†ional –SEN– a energiei provenite
din astfel de surse), stimularea investi†iilor în îmbunåtå†irea eficien†ei energetice pe întregul
lan†: resurse-produc†ie-distribu†ie-consum ßi încurajarea proiectelor privind stocarea geologicå a
dioxidului de carbon; reducerea emisiilor de gaze cu efect de serå provenite din transport fårå a
afecta mobilitatea cetå†enilor prin promovarea transferului intermodal, taxarea autovehiculelor
în func†ie de emisiile de CO2, promovarea bao-carburan†ilor; creßterea eficacitå†ii energetice a
patrimoniului imobiliar prin investi†ii precedate de audituri energetice; elaborarea unui cod de
bune practici privind reducerea emisiilor de carbon ßi metan în agriculturå, promovarea agriculturii
ecologice ßi a måsurilor de agro-mediu. De asemenea, renaturarea Deltei ßi a luncii Dunårii constituie
o prioritate strategicå pentru România.
5. Protejarea biodiversitå†ii ßi reconstruc†ia ecologicå, în scopul de a påstra patrimoniul genetic ßi a
putea determina modul în care ecosistemele pot råspunde la modificårile cauzate de schimbårile
climatice ßi interven†ia umanå (siturile Natura 2000 ocupå 17,8% din teritoriul †årii). Insiståm pentru

punerea în func†iune a Agen†iei Na†ionale de Arii Protejate pe baza Natura 2000, finalizarea
cadastrului pentru toate ariile protejate ßi a bazei de date privind speciile ßi habitatele de interes
comunitar. Pentru România, påstrarea compozi†iei ßi structurii ecologice semnificå nu numai
posibilitatea de utilizare cu randament ridicat a poten†ialului bio-productiv dar ßi garan†ii cu privire
la sånåtatea publicå. Trebuie create instrumentele financiare pentru acordarea de compensa†ii
proprietarilor care de†in suprafe†e aferente siturilor naturale.
Gestionarea durabilå a fondului forestier al României, ini†ierea ßi demararea Programului Na†ional de
Împåduriri ßi a Sistemului Na†ional de Perdele Forestiere de Protec†ie în România, creßterea suprafe†ei
împådurite cu cel pu†in 2,5% din suprafa†a României în urmåtorii ani.
6. Creßterea gradului de prelucrare a deßeurilor ßi folosirea acestora ca resurså energeticå. Prioritatea
reducerii impactului negativ al deßeurilor (mai ales al celor greu degradabile) implicå investi†ii urgente
în sisteme de colectare selectivå, selec†ia primarå ßi secundarå, utilizarea de noi materiale pentru
ambalare, reciclabile, refolosibile sau biodegradabile, dezvoltarea industriei de reciclare, reducerea
volumului reziduurilor din depozitele controlate prin noi tehnologii de tratare, solu†ionarea
problemei deßeurilor la nivel rural (doar 49% din popula†ia României beneficiazå de servicii de
salubritate). Consideråm cå se impune urgent o analizå extrem de serioaså a situa†iei implementårii
politicilor referitoare la deßeuri ßi a efectelor generate de sumele investite pânå în acest moment.
Identificarea din timp a problemelor ßi corijarea lor cu solu†ii adaptate la realitå†ile României
poate salva irosirea unor sume importante ce sunt cheltuite acum prin politicile ßi programele
privind deßeurile. Continuarea ßi intensificarea ac†iunilor (informare, educare, conßtientizare,
stimulare) pentru atingerea obiectivului de colectare a cel pu†in 4 kg deßeuri electrice ßi electronice.
Continuarea ac†iunilor de valorificare ßi reciclare a vehiculelor uzate ßi scoase din uz. Promovarea
unor måsuri de reciclare a deßeurilor la nivelul utilizatorului, pentru reducerea impactului acestora
asupra mediului.
7. Promovarea unui sistem integrat de management al mediului, în scopul controlului permanent
al calitå†ii aerului, apei ßi solului (inclusiv pentru zona transfrontalierå) precum ßi corelarea
acestui sistem cu instrumentele de interven†ie în caz de calamitate conform hår†ilor de risc prin
implementarea de sisteme integrate de måsurare ßi monitorizare a factorilor de mediu (comandå
control ßi avertizare – SIMMCCA).
8. Introducerea în programele de dezvoltare economico-socialå a obiectivelor con†inute în Strategia
de dezvoltare durabilå a Românei (SDDR), în care sunt con†inute cele ßapte domenii prioritare ßi cele
douå domenii trans-sectoriale: schimbårile climatice ßi energia curatå, transportul durabil, produc†ia
ßi consumul durabil, conservarea ßi gestionarea resurselor naturale, sånåtatea publicå, incluziunea
sociala, demografia ßi migra†ia, såråcia globalå ßi sfidårile dezvoltårii durabile, respectiv educa†ia ßi
formarea profesionalå ßi cercetarea ßtiin†ificå, dezvoltarea tehnologicå ßi inovarea. SDDR poate fi
considerat drept un document de orientare a dezvoltårii economice al UE în care sunt con†inute nu
doar obiective ci ßi tendin†e ale evolu†iei politicilor comunitare; asigurarea coeziunii teritoriale prin
planificarea spa†ialå în care trebuie considerate efectele consolidårii polilor de dezvoltare.
Coordonarea SDDR cu Planul Na†ional de Mediu (Master Plan) ßi Planului de Dezvoltare Durabilå
a României precum ßi cu Programul Na†ional de Reforme (PNR) respectiv Programul Na†ional de
Dezvoltare Ruralå (PNDR) 2007 – 2013. Elaborarea viitorului PNR respectiv PNDR 2014 – 2020 în strânså
legåturå cu SDDR.
Din punct de vedere economic schimbarea paradigmei de dezvoltare prin includerea mediului în
proiectarea politicilor publice implicå decuplarea creßterii economice de scåderea calitå†ii mediului.
81
Din punct de vedere practic acest lucru se poate realiza utilizând douå pârghii: cea fiscalå ßi cea a
conversiei tehnologice.
9. Formularea unei strategii unitare pentru taxarea în domeniul mediului prin stabilirea categoriei
de taxe referitoare la poluare pe baza utilizårii principiului „poluatorul plåteßte”, consolidarea
taxelor pe produs în sectoarele primare (pesticidele în agriculturå, accizele pentru combustibili),
impozitarea diferen†iatå corespunzåtoare consumului individual, stabilirea de impozite indirecte
pentru produse cu impact mai mare asupra mediului, introducerea treptatå în bilan†ul firmelor a
capitolelor corespunzåtoare eficien†ei utilizårii resurselor (energie, apå, surse ne/regenerabile ßi
altele).
10. Promovarea unei politici integrate a produselor ßi serviciilor prin achizi†ii publice ecologice ßi
utilizarea fondurilor comunitare pentru promovarea proiectelor de mediu, promovarea legisla†iei
parteneriatului public-privat, internalizarea treptatå a costurilor de mediu ßi etichetarea produselor,
serviciilor ßi lucrårilor (eticheta „eco”), în mod accelerat, cu prioritate a celor de provenien†å
româneascå; promovarea produc†iei ßi consumului durabile prin reducerea impactului asupra
mediului în toate etapele ciclului de via†å al produselor, sus†inerea activitå†ilor de cercetare ßi eco-
inovare, finan†area campaniilor de conßtientizare ßi de educare a cetå†enilor pentru reducerea
consumului, cuprinderea în curricula ßcolarå a disciplinelor legate de protejarea mediului.
11. Pregåtirea economiei româneßti pentru transpunerea pachetului Energie ßi schimbåri climatice
aprobat în anul 2008 ßi prin care domeniile energetic, transporturi, agriculturå ßi reziden†ial vor crea
noi solicitåri pentru reducerea consumurilor dar ßi oportunitå†i pentru noi produse ßi servicii. Rolul
României în cadrul UE nu mai trebuie så fie unul pasiv. Participarea la luarea deciziilor, evaluarea
impactului deciziilor europene la nivel na†ional ßi urmårirea interesului na†ional în negocierea
acestora trebuie så devinå o practicå continuå a reprezentan†ilor României în institu†iile europene.
Instrumentele financiare promise de UE ca efect al summitului de la Copenhaga, dincolo de
angajamentele pe care le presupun din partea României, trebuie så se constituie ßi în oportunitå†i
pentru firmele româneßti.
12. Dezvoltarea durabilå a ariilor urbane este de mult timp un principiu ßi un deziderat. Din påcate
mai pu†in este ßi o practicå. Actualul model de dezvoltare reprezintå în mod evident o problemå
ale cårei costuri le sim†im direct (de exemplu problemele multiple cauzate de poluarea din urban)
sau le plåtim fårå så ßtim (de exemplu costurile energetice mårite din cauza insulelor de cåldurå
ce se creeazå în urban). Din aceste motive dorim så promovåm în privin†a modelului de dezvoltare
a ariilor urbanizate câteva principii, care deßi se gåsesc în legisla†ie nu se transpun ßi în politicile
guvernamentale sau ale autoritå†ilor locale:
-- Creßterea eficien†ei energetice (atât a clådirilor cât ßi a unitå†ilor economice care îßi desfåßoarå
activitatea în urban).
-- Prezervarea ßi creßterea suprafe†ei spa†iilor verzi pentru ca urmårind un calendar rezonabil så se
ajungå la respectarea obiectivelor în domeniu (26 mp/locuitor).
-- Dezvoltarea în jurul marilor zone urbane a unor spa†ii verzi complexe formate atât din arii
împådurite cât ßi luciu de apå.
-- Relocarea operatorilor economici generatori de noxe, zgomot ßi pulberi din urban în periurban.
-- Creßterea ponderii transportului în comun (mai ales prin formele sale mai pu†in poluante –
transport electric).
-- Promovarea ßi facilitarea mijloacelor de transport „verzi” (biciclete, autovehicule electrice ßi altele).

-- Promovarea agriculturii periurbane.
-- Conßtientizarea ßi educa†ia popula†iei ßi a operatorilor economici privind colectarea selectivå ßi
reciclarea deßeurilor.
13. Întårirea parteneriatului cu organiza†iile neguvernamentale, mai ales prin intensificarea procesului
de educare, conßtientizare ßi participare a cetå†enilor ßi comunitå†ilor la luarea deciziilor cu impact
de mediu. Este necesarå mediatizarea mai puternicå a subiectelor de mediu (pentru conßtientizare
ßi educare): schimbåri climatice, poluan†i organici persisten†i, hidrocarburi, metale grele, substan†e
de sintezå greu degradabile, organisme modificate genetic (OMG).
83
11. APÅRAREA NAˇIONALÅ
Garan†iile de securitate, fårå precedent în istoria României, generate de apartenen†a noastrå la NATO,
urmatå în 2007 de ob†inerea statutului de membru al Uniunii Europene, au determinat adoptarea
unor noi repere conceptuale în ceea ce priveßte planificarea apårårii. Astfel, pe dimensiune temporalå
vorbim despre saltul de la proiec†ii anuale la proiec†ii multianuale iar în ceea ce priveßte natura,
compozi†ia ßi eficien†a opera†ionalå a structurii de for†e, înregistråm tranzi†ia de la for†e teritoriale la
for†e expedi†ionare.
Angajamentele politice ßi opera†ionale asumate de România în cadrul NATO nu pot fi îndeplinite
în contextul reducerilor succesive a bugetului apårårii la nivelul critic de aproximativ 1,3% din PIB,
cu tendin†e îngrijoråtoare de scådere la 0,7%, atingând astfel pragul dezagregårii institu†ionale.
Aceastå situa†ie genereazå grave incertitudini nu numai în ceea ce priveßte capacitatea de a ne onora
responsabilitå†ile în cadrul Alian†ei Nord Atlantice ßi UE, dar submineazå grav capacitatea de apårare,
ßi implicit, interesele na†ionale într-un mediu de securitate fluid, marcat de incertitudini, riscuri ßi
amenin†åri în creßtere.
PNL considerå cå România nu-ßi poate permite aståzi så facå eroarea strategicå de a ignora provocårile
mediului interna†ional de securitate, aßa cum nu trebuie så ridice dubii în ceea ce priveßte credibilitatea
sa ca aliat. În acest sens, vom ac†iona prioritar pentru reducerea efectelor devastatoare ale politicii
halucinante ßi profund antina†ionale de antagonizare a categoriilor socio-profesionale, pentru
reconsolidarea demnitå†ii ßi spiritului de corp al oßtirii române în scopul îndeplinirii voca†iei sale,
istorice, la grani†a de Est a Alian†ei Nord Atlantice ßi UE.
PNL va asigura o creßtere gradualå a volumului resurselor alocate pentru finan†area apårårii de la 1.3%
la 2%, pe måsura reducerii arhitecturii birocratice guvernamentale exagerate ßi depåßirii efectelor
crizei economico-financiare. Nu în ultima instan†å, consideråm cå România nu poate, de asemenea, så
evite reevaluarea strategicå a apårårii pentru a genera o structurå de for†e mai flexibila, afordabilå ßi
eficientå din punct de vedere opera†ional.
Suplimentar vom sus†ine necesitatea creßterii volumului surselor extrabugetare pentru finan†area
efortului de înzestrare prin:
-- creßterea volumului resurselor alocate apararii pânå la valoarea de 2,38% din PIB, prin credite
garantate guvernamental;
-- eliberarea unor resurse prin redimensionarea aparatului central ßi structurii de for†e ca urmare
a re-evaluårii strategice a apårårii ;
-- trecerea infrastructurii în exces a Ministerului Apårårii Na†ionale din domeniul public în domeniul
privat al statului, sub administrarea MApN, ßi scoaterea ei la vânzarea prin licita†ie publicå;
-- Promovarea unui sistem de achizi†ii în domeniul apårårii care så contribuie la relansarea
economiei na†ionale.
Obiectivele politicii de apårare:

1. Dezvoltarea capacitå†ilor de apårare credibile:
Partidul Na†ional Liberal va continua procesul de modernizare echilibratå a structurii de for†e în
scopul realizårii unor capabilitå†i opera†ionale eficace, cu grad ridicat de interoperabilitate ßi de
autosus†inere în teatrele de opera†ii. Acest obiectiv determinå creßterea relevan†ei ßi predictibilitå†ii
strategice a României în cadrul NATO ßi contribuie în mod substan†ial la reconsolidarea spiritului

de corp social solidar si demnitå†ii Armatei României, afectatå de subfinan†are cronicå, politizare
excesivå ßi repetate diminuåri salariale.
2. Consolidarea profilului României în cadrul NATO ßi UE:
Partidul Na†ional Liberal va promova cu consecven†å consolidarea unor rela†ii transatlantice
stabile, pentru men†inerea credibilitå†ii strategice ßi coeziunii NATO, precum ßi pentru extinderea
stabilitå†ii ßi democra†iei pe întreg continentul european. Pe primul plan punem onorarea
angajamentelor asumate de †ara noastrå fa†å de alia†i pentru implementarea capabilitå†ilor
militare solicitate de Obiectivele For†ei, asigurarea contribu†iei la For†a de Råspuns a NATO ßi
dezvoltarea ini†iativelor alian†ei de creßtere a capacitå†ii de transport aerian strategic ßi reducerea
deficitului de elicoptere de atac ßi de transport în teatrele de opera†ii. În cadrul UE, România îßi
va îndeplini obliga†iile asumate sub auspiciile Politicii de Securitate ßi Apårare Comunå, acordând
o aten†ie prioritarå îndeplinirii Obiectivului Global 2010. Îndeplinirea angajamentelor asumate
în cadrul Grupurilor de Luptå ale uniunii ßi participarea la programele derulate de Agen†ia
Europeanå de Apårare reprezintå prioritå†i ale perioadei urmåtoare.
3. Creßterea eficien†ei mecanismelor de exercitare a controlului democratic civil asupra armatei:
Partidul Na†ional Liberal va perfectiona raporturile de lucru ßi organizatorice ale Ministerului
Apårårii Na†ionale care så punå în prim plan standardele democratice în domeniu. Participarea mai
activå a membrilor comisiilor de specialitate la momentele de decizie ale procesului de planificare
a apårårii, evaluarea execu†iei bugetare, monitorizarea periodicå a capacitå†ii opera†ionale a
Armatei României, evaluarea gradului de interoperabilitate al for†elor noastre cu cele aliate
în teatrele de opera†iuni sunt obligatorii pentru atingerea acestui obiectiv. Nu în ultimul rând
suntem preocupa†i de condi†iile de muncå din unitå†i, de starea de spirit a personalului ßi de
problemele sociale cu care se confruntå militarii, civilii din Armatå ßi familiile acestora.
4. Participarea la combaterea terorismului interna†ional ßi a proliferårii armelor de distrugere în
maså:
România va continua så fie un participant activ la eforturile interna†ionale în domeniul prevenirii
ßi combaterii terorismului, inclusiv prin participarea la opera†iuni sub egida organiza†iilor
interna†ionale de securitate. În acest scop, PNL va acorda prioritate programelor de înzestrare
destinate creßterii securitå†ii for†elor dislocate în teatrele de opera†ii pentru protec†ia vie†ii
militarilor noßtri.
5. Creßterea atractivitå†ii carierei militare pe pia†a for†ei de muncå:
Partidul Na†ional Liberal va adopta måsurile politice ßi legislative adecvate pentru stimularea
spiritului de corp al institu†iei militare ßi redarea onoarei ßi demnitå†ii pensionarilor militari pe
måsura priva†iunilor ßi sacrificiilor acestora în serviciul poporului român. De asemenea, vom
întreprinde demersuri pentru revizuirea cadrului legal în domeniul apårårii ßi pentru prelungirea
vârstei de pensionare a personalului care îndeplineßte condi†iile de sånåtate pentru a lucra în
cadrul structurilor active ale Ministerului Apårårii Na†ionale. În acelaßi context, este necesarå
reconfigurarea pachetelor sociale ßi veniturilor personalului apårårii în scopul creßterii atractivitå†ii
carierei militare pe pia†a for†ei de muncå, propor†ional cu gradul ridicat de risc al profesiei
militare ßi limitårile libertå†ilor individuale pe care le presupune meseria armelor. De asemenea,
este necesarå ini†ierea unor programe speciale de asisten†å pentru familiile personalului dislocat
în teatre de opera†iuni militare.
85
12. RELAˇIILE EXTERNE ÍI AFACERILE EUROPENE
12.1. RELAˇII EXTERNE
În ceea ce priveßte Profilul strategic al României, consideråm cå †ara noastrå este un jucåtor de echipå,
cu valoare adåugatå. România nu are resursele necesare sau capacitatea, dar nici nu îßi propune
în acest moment pozi†ii excep†ionale sau roluri nerealiste de lider regional. În schimb †ara noastrå
poate fi un bun jucåtor de echipå – fie cå se numeßte NATO, UE, OSCE, etc. - poate aduce alia†ilor
ßi partenerilor såi, precum ßi celorlalte state din comunitatea interna†ionalå, valoarea sa adåugatå
pentru atingerea obiectivelor majore globale, institu†ionale, regionale. Valoarea adåugatå vine ßi de
la dezvoltarea unor capabilitå†i de nißå pentru care avem aptitudini, acestea fiind interesante pentru
alia†ii ßi partenerii noßtri.
Valori, principii ßi interese. Fundamentul raportårii la parteneri ßi la diferitele politici publice în
domeniul securitå†ii, apårårii ßi politicii externe este suma de valori ce constituie miezul institu†iilor
europene ßi euro-atlantice. În ceea ce priveßte rela†iile cu statele ter†e, România îßi propune så fie un
partener loial ßi credibil pledând pentru valorile în care crede. În aceeaßi måsurå, abordeazå pragmatic
ßi realist implementarea acestor valori respectând cultura ßi particularitå†ile partenerilor såi, principiile
cooperårii interna†ionale ßi interesele na†ionale, armonizate cu cele ale alia†ilor ßi partenerilor, atunci
când acestea sunt formulate.
Mai pu†ine declara†ii, mai multå ac†iune. Nu de pu†ine ori, †ara noastrå a plåtit tribut pentru excesul de
declara†ii publice care nu råspundeau unui imperativ al transparen†ei politicilor publice din domeniu,
ci fåceau parte din politici de vizibilitate ßi imagine ale protagonißtilor implica†i în aceste categorii de
politici. Consideråm cå declara†iile trebuie så aparå la momentul oportun ßi så aibå echilibrul necesar
pentru a nu antrena costuri suplimentare sau a bloca aplicarea politicilor publice în acest domeniu,
periclitând pânå ßi atingerea obiectivelor stabilite. Consideråm cå eficacitatea unei politici coerente
externe, de securitate ßi apårare, constå ßi în maximizarea ac†iunii în domeniu, a faptelor aferente
acestor politici publice, ßi mai pu†in a discursurilor fårå con†inut.
Abordarea integratå: politicå externå, de securitate ßi apårare. Suntem adep†ii abordårii integrate
a politicii externe, de securitate ßi apårare. Este atât un model european, cât ßi o solu†ie în contextul
crizei economice ßi financiare pe care o traversåm, care obligå la cumpåtare bugetarå, ponderabilitate
în cheltuirea resurselor ßi eficacitate în atingerea obiectivelor. Abordarea integratå a acestor domenii,
coagularea complementarå a solu†iilor diferitelor institu†ii din aceastå sferå, atingerea obiectivelor
stabilite, sunt solu†ii de economisire a resurselor în contextul unui mediu interna†ional din ce în ce mai
complicat care reclamå mai multå ac†iune cu mai pu†ine resurse.
Aspectele securitå†ii: România îßi dezvoltå capabilitå†ile de securitate pe baza formulei de definire a
securitå†ii având la bazå Ícoala Europeanå de la Copenhaga, cu 5 aspecte, defini†ie acceptatå încå din
1991, la summitul de la Roma, în cadrul Conceptului Strategic al NATO. Astfel, atunci când definim
securitatea, facem referire în acelaßi timp la urmåtoarele componente: securitatea militarå, securitatea
politicå, securitatea economicå, securitatea socialå, securitatea mediului.
De asemenea, România abordeazå securitatea având în vedere trei niveluri complementare: securitatea
na†ionalå, securitatea societalå, securitatea umanå ßi a individului (siguran†å)
Noi consideråm cå accentul ßi dezvoltarea strategiilor trebuie så vizeze o abordare de jos în sus:

-- Nivelul individual, al cetå†eanului alegåtor ßi contribuabil
-- Nivelul societal, al comunitå†ii cu identitate ßi coeziune
-- Nivelul na†ional, nivelul statului ca produs normativ, institu†ional ßi func†ional
Consideråm primordial pentru viitor, abordarea temeinicå ßi responsabilå a noilor tipuri de securitate,
aferente noilor riscuri ßi amenin†åri ale celui de-al treilea deceniu de dupå cåderea zidului Berlinului:
securitatea energeticå, securitatea ciberneticå, protec†ia infrastructurii critice, protec†ia infrastructurii
informatice critice, securitatea apei, securitatea hranei-alimentare.
Nu în ultimul rând, la baza securitå†ii sta resursa umanå – demografie, pregåtire, capacitatea creatoare,
for†å de muncå vizionarå ßi realistå - care-ßi vede viitorul legat de România ßi de calitatea de român.
Deoarece România este limitatå în ceea ce priveßte resursa umanå, aceasta trebuie så conceapå un
program de atragere a resurselor calificate din alte state, iar fiecare om trebuie så-ßi gåseascå încadrarea
potrivitå în societate, conform capacitå†ilor, calitå†ilor, aspira†iilor, realizårilor, meritelor ßi experien†ei
personale.
La nivel european, în competi†ia cu sectorul privat, sectorul public riscå så piardå capacitå†i umane ßi
individuale importante, din cauza lipsei unui sistem adecvat de identificare a resurselor, de sprijinire a
dezvoltårilor individuale, de aßezare la locul potrivit a calitå†ilor ßi capacitå†ilor proprii, aspira†iilor ßi
voin†ei de a învå†a continuu ßi de a progresa. Aceastå lipså trebuie compensatå adecvat pentru a putea
promova persoanele potrivite ßi cele mai pregåtite în func†iile publice de toate gradele ßi nivelele, pe
criteriul profesionalismului ßi expertizei individuale.
Op†iunea de securitate pentru România

România a ales, în urmå cu aproape douå decenii, orientarea strategicå a securitå†ii sale. Din acest
punct de vedere, securitatea României se bazeazå pe trei piloni majori:
-- Parteneriatul Strategic cu Statele Unite (semnat în 1997)
-- Calitatea de membru în Alian†a Tratatului Nord Atlantic - NATO.
-- Calitatea de membru al Uniunii Europene
Parteneriatul Strategic cu SUA. Suntem pe deplin conßtien†i de faptul cå Statele Unite nu reprezintå
for†a care va veni så solu†ioneze problemele de securitate ale României. Înså, Parteneriatul Strategic
este un instrument esen†ial pentru dezvoltarea capabilitå†ilor proprii ßi valorificarea experien†ei ßi
expertizei SUA în acest domeniu. Valorificarea maximå a Parteneriatului Strategic necesitå urmåtorii
paßi:
1. Relansarea rela†iei cu SUA – atât prin con†inut, sobrietate ßi realism, cât ßi prin seriozitate,
consecven†å ßi respectarea angajamentelor asumate;
2. Adåugarea con†inutului de transfer tehnologic. România este situatå într-o zonå geograficå ce
reclamå ca investi†iile în domeniul armamentelor så vizeze o jumåtate de genera†ie tehnologicå,
cât ßi un câßtig la nivelul transferului de tehnologie cu utilitate militarå ßi economicå. Aceastå
necesitate poate fi transpuså într-o prioritate a Parteneriatului Strategic;
3. Valorificarea cooperårii în cadrul facilitå†ilor militare comune. Prezen†a acestor facilitå†i trebuie
valorificatå cu eficien†å maximå din punctul de vedere al transferului ßi câßtigului de expertizå în
administrarea opera†iunilor bugetare, a achizi†iilor ßi a func†ionårii integrate la nivel civil-militar.
Valoarea adåugatå poate fi dobânditå de Armata românå în cooperarea directå pe teritoriul
român, aßa cum s-a întâmplat în cazul opera†iunilor militare externe la care am participat;
87
4. Introducerea noii dimensiuni a calitå†ii educa†iei voca†ionale. Aceastå dimensiune trebuie incluså
în Parteneriatul Strategic, iar dezvoltarea så reprezinte transferul de know how, organizare,
administrare ßi curriculå în domenii de bazå ale pregåtirii ßi instruirii în domenii de vârf, prin
construirea acestor capabilitå†i în România la standardele mondiale cele mai înalte.
NATO reprezintå o alian†å politico-militarå cuprinzåtoare, cea mai importantå la nivel global, care
oferå posibilitå†i majore de consultare cu alia†ii în domeniul securitå†ii, o apårare comunå în fa†a
oricårui atac extern ßi o capacitate unicå de descurajare a oricårei opera†iuni împotriva României. Înså
nu putem cere NATO så acopere ira†ional toate categoriile de amenin†åri ßi riscuri. O privire realistå ne
aratå cå Alian†a beneficiazå de capabilitå†i unice, dar are resurse limitate ßi capacitatea de interveni
global, dar nu-ßi poate asuma responsabilitatea în ceea ce priveßte nevoia mondialå de securitate.
România trebuie så facå pasul decisiv pentru a-ßi valorifica locul, capabilitå†ile ßi contribu†iile în
opera†iunile externe din cadrul NATO. Din acest punct de vedere, putem så formulåm câteva obiective
realiste:
1. Reprezentarea echilibratå, propor†ionalå, la toate nivelele de decizie ßi execu†ie, a ofi†erilor ßi
civililor români, alåturi de ceilal†i alia†i;
2. Crearea unor capabilitå†i de nißå, la nivel militar, opera†ional, diplomatic ßi de servicii de informa†ii,
ca valori adåugate utile alian†ei ßi recunoscute ca atare;
3. Respectarea strictå, completå ßi la timp a angajamentelor luate la nivelul Alian†ei, în contextul pre-
aderårii ßi perioadei de parteneriat, procesului de aderare dar ßi ulterior, în timpul func†ionårii ca
membru cu drepturi depline.
UE. Calitatea de membru al Uniunii Europene a intervenit relativ târziu, ßi este marcatå de câteva
elemente de diferen†iere fa†å de celelalte state membre. UE este ßi un pion important de securitate, cu
capacitå†i restrânse ßi incipiente la nivel militar ßi strategic, dar cu uriaße capabilitå†i la nivelul securitå†ii
soft. Uniunea Europeanå nu poate interveni în chestiunile de securitate din †arå, înså mecanismele de
coeziune, solidaritate ßi principiile de func†ionare ale politicii comunitare – inclusiv cele de politicå
externå, apårare ßi securitate – au rolul lor relevant în arhitectura de securitate a României.
Prioritå†i majore pentru valorificarea statutului de membru al UE

4. Eliminarea diferen†elor formale specifice statutului de †arå nou intratå în alian†å în ultimul val:
clauze de salvgardare, mecanism de verificare ßi cooperare, repartizarea echitabilå a pozi†iilor la
nivelul institu†iilor Uniunii. Aceßti paßi trebuie fåcu†i nu prin lobby ßi presiuni, ci prin respectarea
angajamentelor asumate, cât ßi prin func†ionalitatea corectå a mecanismelor institu†ionale ßi
normative ale României;
5. Desenarea profilului de stat membru în UE, adaptat aspira†iilor, capacitå†ii politice, resurselor ßi
ambi†iilor echilibrate ale României, a intereselor sale primordiale la nivelul unor politici europene
ßi regiuni geografice de proximitate;
6. Asumarea unor deprinderi europene la nivelul tuturor politicilor publice interne ale României.
-- Asumarea ßi integrarea valorilor europene la nivelul comportamentului întregii societå†i, în
primul rând la nivelul politicienilor, formatorilor de opinie, exper†ilor ßi specialißtilor, al corpului
didactic ßi auxiliar din educa†ie, al miss media ßi al func†ionarilor publici.
-- Excluderea naturalå, la nivelul grupurilor profesionale ßi al opiniei publice ßi a persoanelor ce
încalcå aceste norme;

7. Dezvoltarea abilitå†ilor de construire a alian†elor flexibile necesare promovårii eficiente a intereselor
României cu relevan†å europeanå;
8. Îndeplinirea criteriilor Schengen ßi ridicarea limitårilor ßi derogårilor la libera circula†ie a cetå†enilor
români. Aplicarea completå ßi fårå restric†ii a dreptului neîngrådit la muncå al resortisan†ilor români
la nivelul tuturor statelor Uniunii Europene, în condi†ii egale. Recunoaßterea studiilor ßi diplomelor
ßi eliminarea barierelor administrative în vederea pregåtirii ßi remunerårii corespunzåtoare la locul
de muncå, la nivelul UE;
9. Repartizarea echitabilå, potrivit nevoilor stringente, a fondurilor din politicile de combatere a
crizei, cu precådere la statele cele mai expuse ßi respectarea strictå a principiilor competi†iei în
special în ceea ce priveßte produsele statelor cele mai vulnerabile pe pia†a europeanå.
Instrumente de securitate tradi†ionale indispensabile

În noul context interna†ional, cu efecte secundare ale procesului de globalizare ßi multiplicare a
amenin†årilor ßi riscurilor la adresa securitå†ii na†ionale, cu provocåri majore în perspectiva viitorilor
10 ani, cu instabilitate cronicå ßi multiplicare a actorilor non-statali intra†i pe pia†a securitå†ii globale,
România trebuie så-ßi consolideze profilul ßi instrumentele de securitate. Acest lucru este posibil
utilizând la maxim toate organiza†iile ßi institu†iile ce aduc elemente suplimentare ßi concurå la
securitatea interna†ionalå. În acest sens, nu ne permitem så pierdem valoarea adåugatå a ONU ßi OSCE
sau a altor organiza†ii care sunt depozitare ale instrumentelor de control al armamentelor nucleare ßi
conven†ionale, dar ßi a Tratatelor de neproliferare sau reducere a armelor de toate categoriile.
Instrumente de securitate complementare noi

În noul context regional, o valoare adåugatå relevantå poate veni din desemnarea, negocierea ßi
realizarea unui parteneriat strategic Suedia-Polonia-România-Turcia, pe dimensiunea cooperativå
NATO-UE, care poate deveni un instrument important, adåugat celor existente, pentru creßterea
eficacitå†ii gestionårii rela†iei la Råsårit.
La nivel global, o valoare adåugatå consistentå pentru alia†ii ßi partenerii noßtri, poate fi reconsolidarea
rela†iei bilaterale cu noii actori globali emergen†i relevan†i China, India, Brazilia, Africa de Sud, pe baza
rela†iilor tradi†ionale bune ale României cu aceste state.
Politica Externå a României. Obiective, capacitå†i, resurse.

Diploma†ia, noile capacitå†i umane, creativitatea ßi erudi†ia în politica externå au dat naßtere la cea mai
recentå capabilitate a politicii externe, de securitate ßi apårare a României. Realizårile noii genera†ii
de diploma†i în cadrul procesului de la Haga împotriva Ucrainei este cea mai recentå ßi elocventå
dovadå a unei valori adåugate a României. Know - how-ul ßi consultan†a ce poate fi acordatå pe baza
experien†ei dobândite ßi a prestigiului de care se bucurå aceastå echipå trebuie valorificate la cel mai
înalt nivel în rela†iile bilaterale ßi multilaterale ale †årii noastre.
Ca ßi componentå a abordårii integrate a obiectivelor de politicå externå, securitate ßi apårare ale
României, diploma†ia ßi politica externå pot fi o variantå de utilizare eficace a resurselor care, gânditå
în ponderi potrivite subiectului abordat, pot face ca România så poatå atinge obiectivul de a face mai
mult cu mai pu†in în timpul acestei crize economice. Abordarea integratå a tuturor obiectivelor din
aceastå sferå, poate permite alocåri rezonabile ßi cumpånite de resurse pe cele trei dimensiuni, iar
rezultatul ac†iunii conjugate ßi sinergice så fie atingerea obiectivelor stabilite realist ßi rezonabil cu
eficien†å maximå.
89
Politica externå. Temele de rela†ionare cu actori ter†i
Politica externå a României a fost programatå pentru a acoperi întreaga lume, toate azimuturile
geografice, pe baza unei re†ete tradi†ionale extinse care cuprind în mod egal toate dimensiunile
unei reprezentan†e: politice, militare, economice, consulare. Li s-a adåugat, mai recent, dimensiunea
reprezentan†ilor pentru afaceri interne ßi servicii de informa†ii, acolo unde a fost cazul.
În actualul context al ra†ionalizårii obiectivelor în func†ie de resurse ßi calibrårii ambi†iilor în func†ie
de nevoi ßi interese directe, imediate, în contextul actualei crize economico-financiare, †inta politicii
externe nu mai poate fi întreaga lume, ci trebuie calibratå la nivelul obiectivelor imediate ßi urgent
stabilite.
În acest context, abordårile, componen†a misiunilor ßi structura din centrala MAE, trebuie så reflecte
corect ßi exact dimensiunile ßi temele de rela†ionare ale României cu pionii ter†i. În consecin†å, am
identificat urmåtoarele direc†ii ßi teme:
Rela†iile la Råsårit: Rusia, Republica Moldova, Ucraina.

România a avut o serie de rezerve, limite ßi frustråri, totodatå, pentru abordarea politicii la Råsårit.
Aceastå dimensiune trebuie recâßtigatå ßi prioritizatå atât prin calitatea ßi eficien†a personalului
implicat, cât ßi prin capacitatea de a genera valoare adåugatå alia†ilor ßi partenerilor României.
10. Rela†ia cu Federa†ia Ruså trebuie reconstruitå cu ingeniozitate ßi re†inere, având la bazå o consultare
permanentå cu alia†ii ßi partenerii noßtri, fårå gesturi ßi angajamente ce pot afecta eßafodajul de
securitate al României;
11. România sus†ine suveranitatea, independen†a realå ßi integritatea teritorialå a Republicii Moldova
ßi vede rela†ia bilateralå întemeiatå pe principiile parteneriatului special ßi identitå†ii comune,
a drumului spre Uniunea Europeanå consistent în reforme ßi realist în aßteptåri. De asemenea,
România trebuie så încurajeze Republica Moldova astfel încât så-ßi identifice o solu†ie de securitate
realistå, sustenabilå ßi potrivitå aspira†iilor sale de consolidare a statalitå†ii;
12. Rela†ia cu Ucraina trebuie så se bazeze pe sprijinul constant ßi asisten†a pentru reforme,
democratizarea ßi europenizarea sistemului normativ ßi institu†ional, dar ßi pe reforme consistente
ale sectorului de securitate ßi îndeplinirea criteriilor politice ßi tehnice de integrare în NATO.
În abordarea substan†ialå ßi coerentå a politicii la Råsårit, România poate valorifica parteneriatul UE-
NATO pe rela†ia Suedia-Polonia-România-Turcia, state interesate de aceastå dimensiune, cu greutate
specificå ßi relevan†å considerabilå ßi care pot juca împreunå un rol esen†ial în proiectarea unor politici
comune la nivelul UE ßi NATO.
Marea Neagrå, Caucazul de Sud ßi Asia Centralå. Securitatea Energeticå

Marea Neagrå råmâne o zonå de un real interes strategic prin prisma pozi†iei geografice, dar ßi a
rolului pe care-l poate juca în transportul de hidrocarburi ßi resurse energetice, în asigurarea securitå†ii
energetice a României ßi contribu†ia substan†ialå, pe aceastå dimensiune, la nivelul UE. Coordonatele
ßi instrumentele sunt multiple, în ciuda rezervelor ßi blocajelor unor state riverane. Inventivitatea ßi
capacitatea de inovare a abordårilor cu geometrie variabilå sunt ßansa României de a aduce o valoare
adåugatå importantå, pe aceastå dimensiune, alia†ilor ßi partenerilor såi.

Rela†iile, pe aceastå dimensiune, se disting în trei grupe:
13. Parteneriat strategic cu Turcia. Rela†ia cu Turcia trebuie reconstruitå pe baza rela†iei militare
excelente ßi a sus†inerii aspira†iilor europene ale Ankarei. România recunoaßte rolul major al Turciei
la Marea Neagrå, în stabilizarea Orientului Mijlociu Extins, în cadrul NATO – a doua armatå a
Alian†ei – ßi ca model de stat musulman sunit secular modern. Parteneriatul trebuie så reafirme
principiile fundamentale europene ßi så fie dezvoltat indiferent de prezen†a la guvernare în Turcia
a unei puteri politice sau alta;
14. Rela†ia cu statele caucaziene este relevantå în ceea ce priveßte securitatea energeticå, capacitatea
de produc†ie ßi tranzit ßi pozi†ia geograficå. România sus†ine suveranitatea, independen†a ßi
integritatea teritorialå a celor trei state caucaziene. Georgia este de importan†å majorå strategicå
pentru comunitatea euro-atlanticå, pierderea orientårii democratice ßi pro-occidentale a Georgiei
însemnând pierderea Mårii Negre ßi a culoarului de tranzit Asia Centralå-UE. Azerbaidjanul este
stat pivotal relevant în produc†ia ßi tranzitul din surse ßi pe rute alternative ale hidrocarburilor, iar
rela†ia României cu Armenia a fost de la început foarte bunå;
15. Rela†ia cu statele din Asia Centralå trebuie reluatå, Kazahstanul jucând un rol major de echilibru în
regiune, fiind relevant prin prisma investi†iei în cel de-al doilea producåtor de petrol din România.
Turkmenistanul are rezerve de hidrocarburi neexplorate ßi neexploatate, cu relevan†å deosebitå în
echilibrul energetic global, iar Uzbekistanul este vecin imediat al Afghanistanului, jucând un rol
relevant în securitatea regiunii, cât ßi în tranzitul for†elor ßi rezervelor cåtre trupele din Afghanistan
ßi controlul traficului de droguri spre Europa. Resursele energetice din regiune sunt majore, iar
aportul la proiectele alternative de produc†ie ßi transport cruciale.
Vecinåtate apropiatå sau strategicå. Diploma†ie economicå.

16. Balcanii de Vest sunt o regiune de instabilitate relativå ßi fragilitate statalå în vecinåtatea României.
Primirea cât mai rapidå a Macedoniei în NATO prin deblocarea afacerii numelui, rela†ia strategicå,
democratizarea ßi europenizarea Serbiei ßi antrenarea în Parteneriatul individual cu Alian†a, dar
ßi angajarea într-o solu†ie solidå de consens fezabilå ßi sustenabilå în rela†ia cu regiunea Kosovo,
sunt obligatorii. România poate recunoaßte Kosovo doar dupå ce aceastå structurå politicå va
fi recunoscutå de cåtre Belgrad. În concluzie, România sus†ine o solu†ie realistå ßi sustenabilå la
fragilitatea statalå ßi la lipsa de coeziune societalå în Bosnia Herzegovina;
17. Orientul Mijlociu – este o zonå tradi†ionalå a rela†iilor foarte bune ale României cu toate pår†ile
implicate. Aici decen†a, echilibrul ßi rezerva în a aborda problemele delicate, se poate dovedi
esen†ialå pentru capacitatea noastrå de sus†inere a comunitå†ilor de români din toate statele din
zonå. Trebuie valorificate la maximum rela†iile tradi†ionale ßi capacitatea de a aduce valoarea
adåugatå în sistemul complicat al solu†ionårii dosarelor din regiune;
18. Asia ßi Africa – Abordarea selectivå a acestor rela†ii trebuie fåcutå prin prisma capabilitå†ilor ßi
rela†iilor României cu aceste state, a valorii adåugate pe care o pot aduce economiei româneßti,
partenerilor ßi alia†ilor.
Referitor la toate aceste aspecte trebuie formulate abordåri stabile, conduse cu o diploma†ie economicå
eficientå.
91
Politica fa†å de românii de pretutindeni: revizuirea temei.
România are constitu†ional responsabilitå†i fa†å de resortisan†ii såi oriunde s-ar afla. Tendin†a de
a aborda aståzi subiectul românilor de pretutindeni, a produs deja abera†ii institu†ionale, efecte
secundare costisitoare ßi chiar tensiuni cu vecinii. România nu-ßi permite construirea în afara †årii, în
misiuni diplomatice, a unui guvern pentru cele 3-4 milioane de români afla†i peste hotare, majoritatea
refuzând rela†ia cu †ara de baßtinå. Administra†ia ßi politicile publice se aplicå în Bucureßti ßi la nivelul
administra†iilor statelor unde concetå†enii noßtri au ales så se stabileascå.
Abordarea globalå ßi comunitarå poate crea dificultå†i ßi da naßtere la incapacitatea de a interveni în
cazurile punctuale ce necesitå asisten†a statului român. Misiunile diplomatice îßi pierd sau îßi dilueazå
rolul de reprezentare ßi aplicare a politicilor bilaterale, iar consulatele riscå så se transforme în firme de
avocaturå sau antreprize de pompe funebre pentru concetå†enii noßtri.
Modul în care vedem abordarea acestei teme este la nivel bilateral, cu statul gazdå – comunitar când
e vorbå de state europene – fapt ce nu semnificå excluderea interven†iilor prompte în cazul exceselor,
manifestårilor xenofobe sau dirijate controlat pe criterii etnice. Principiile noii abordåri propuse sunt:
19. Loialitate fa†å de statul gazdå;
20. Utilizarea rela†iei bilaterale pentru a sprijini crearea de cåtre statul gazdå a facilitå†ilor ßi cadrului
de påstrare a identitå†ii culturale ßi lingvistice;
21. Sprijinirea resortisan†ilor români în dobândirea de pozi†ii politice în statul gazdå – fapt ce ar
determina solu†ionarea la acest nivel a problemelor ßi ar aduce avantaje reale pentru România în
rela†ia cu statul respectiv;
22. Utilizarea mecanismelor interna†ionale multilaterale pentru respectarea drepturilor minoritå†ilor
în statul gazdå la nivelul standardelor europene.
Asisten†a pentru dezvoltare

Odatå cu intrarea în UE, România are obliga†ia de a furniza asisten†å pentru dezvoltare în state
non-UE. Sus†inem prioritå†ile actuale ale asisten†ei pentru dezvoltare – Republica Moldova, Serbia,
Georgia. Consideråm înså cå România trebuie så-ßi asume rolul de a distribui direct, institu†ional, cu
†intå preciså, pentru sus†inerea politicilor proprii, ajutorul pentru dezvoltare. În acest sens trebuie
înfiin†ata o Agen†ie specializatå la nivelul MAE, dimensionatå propor†ional cu sumele administrate,
care så gestioneze pe reguli europene proiectele ce se referå la asisten†a pentru dezvoltare.
Activitatea ßi serviciile de informa†ii

Dezbaterea publicå de dupå 11 septembrie a vizat revenirea la o temå clasicå ce obliga la op†iune ßi
decizie politicå: raportul dintre securitate ßi libertate. Aceastå realitate marcheazå ßi aståzi dezbaterea
publicå, iar pozi†ia constantå a noastrå a fost de a da prevalen†å libertå†ilor individuale ßi drepturilor
omului a cåror îngrådire trebuie så fie o excep†ie. Aceastå îngrådire trebuie fåcutå cu temei solid
juridic ßi faptic, în condi†ii concret determinate, care så se judece de la caz la caz, pe criterii concrete ßi
stricte, ßi care så evite arbitrariul.
Noul mediu interna†ional de securitate instabil ßi turbulent, în care apar foarte des noi amenin†åri
neanticipate ßi evenimente soldate cu pierderi de vie†i omeneßti ßi tulburarea masivå a vie†ii normale a
cetå†enilor impune noi abordåri ce presupun:
-- Avertizare timpurie;

-- Prevenirea conflictelor;
-- Decizie coerentå în momente de crizå, întemeiatå de informa†ie realå, exactå ßi la timp;
-- Solu†ionarea competentå ßi rapidå a conflictelor;
-- Analiza ßi eliminarea cauzelor crizelor derulate;
-- Instituirea rapidå a sistemelor de adaptare din mers, pe baza evaluårilor solide ßi a lec†iilor
învå†ate de la criza cu care tocmai ne-am confruntat.
În acest context, institu†iile serviciilor de informa†ii au o relevan†å majorå ßi un rol exact în apårarea
drepturilor omului, a vie†ii ßi integritå†ii concetå†enilor noßtri, a exercitårii neîngrådite a libertå†ilor
fundamentate constitu†ional. De aceea consideråm cå o sintezå justå între maximizarea capabilitå†ilor
ßi mijloacelor de intelligence, cât ßi apårarea ßi respectarea fårå excep†ie a drepturilor ßi libertå†ilor
fiecårui om este posibilå ßi imperios necesarå.
Dorim så asiguråm institu†iilor de securitate na†ionalå, inclusiv celor din sfera serviciilor de informa†ii,
toate instrumentele necesare atingerii scopurilor strategice de mai sus, cu condi†ia respectårii unor
criterii stricte - normative, regulamentare ßi de implementare - pentru limitarea libertå†ilor individuale
din ra†iuni de securitate, cu caracter de excep†ie.
Pentru evitarea arbitrariului, dorim revizuirea consensualå ßi aplicarea criticå a criteriilor de limitare a
drepturilor individuale. Dorim ßi limitarea drasticå a regulilor ce se raporteazå la invocarea “interesului
na†ional”. Dezbaterea privind elementele care necesitå subsumarea interesului na†ional trebuie
deschiså imediat în societate, la nivelul institu†iilor interesate ßi a Parlamentului României, care så
tranßeze con†inutul acestui concept.
Este necesarå, de asemenea, adaptarea normelor, regulilor, structurilor de securitate la realitatea
mediului interna†ional de securitate contemporan ßi amenin†årilor, riscurilor ßi provocårilor existente.
Obiectivul unui asemenea proces este diminuarea oportunitå†ilor de speculare a fisurilor institu†ional-
normative ßi limitarea oricåror încercåri de valorificare a vulnerabilitå†ilor sistemului de securitate al
României.
Obiectivele politicii în domeniu sunt:
-- Consolidarea ßi profesionalizarea controlului civil asupra institu†iilor care au responsabilitå†i în
domeniul securitå†ii na†ionale
-- Transformarea ßi adaptarea structurilor, normelor, misiunilor, instruirii pentru respectare
strictå a principiilor democra†iei, eficien†ei, transparen†ei ßi mai ales non-partizanatului politic.
Înlocuirea rela†iilor institu†ionale cu cele personale între decident ßi furnizorul de informa†ii, la
orice nivel, trebuie condamnate cu fermitate.
-- Transformarea profundå a mecanismelor de proiectare, implementare, control ßi evaluare
integratå a obiectivelor ßi cooperårii institu†ionale între politica externå, de securitate ßi apårare
-- Creßterea gradului de expertizå a personalului ce realizeazå controlul democratic asupra
institu†iilor cu responsabilitå†i în domeniul securitå†ii na†ionale
-- Crearea unui sistem modern, eficient ßi participativ de proiectare, planificare ßi evaluare a
politicii de securitate, cu aport substan†ial de expertizå ßi control civil
-- Creßterea eficien†ei, sporirea responsabilitå†ii ßi optimizarea folosirii resurselor în combaterea
noilor riscuri ßi amenin†åri la adresa securitå†ii na†ionale.
Coordonarea Politicii Externe, de securitate ßi de Apårare a României este atributul executiv
fundamental al Preßedintelui României ßi reprezintå componenta cea mai importantå a activitå†ii
Administra†iei preziden†iale.
93
12.2. AFACERILE EUROPENE
Obiectivul strategic pentru România în parcursul european este adâncirea procesului de integrare
simultan cu abordarea na†ionalå a problemelor care privesc dezvoltarea socio-economicå durabilå a
Uniunii Europene în context global. România trebuie så treacå de la etapa de conformare specificå
perioadei de preaderare ßi postaderare imediatå la faza de convergen†å în scopul influen†årii
politicilor europene. Nu trebuie uitat înså, cå România mai are aståzi, încå 55 de måsuri preaderare
ce trebuie îndeplinite, majoritatea implicând resurse financiare semnificative. Pe plan intern, Tratatul
de la Lisabona trebuie så ducå la o întårire a procesului de control al Parlamentului României
asupra ansamblului afacerilor europene ßi o întårire a procesului de coordonare a acestora la nivelul
Guvernului. Pe plan european, este nevoie de o racordare intensificatå a membrilor Parlamentului
European la prioritå†ile na†ionale eviden†iate prin concluziile Consiliului European ßi prin evolu†iile la
nivelul Comisiei Europene. În ceea ce priveßte reprezentarea României în forumurile europene, aceasta
trebuie så respecte atribu†iile constitu†ionale ale Guvernului respectiv ale Preßedin†iei. În contextul
în care afacerile europene reprezintå, pentru un stat membru, afaceri interne iar politicile publice
sunt atributul Guvernului, rezultå cå responsabilitatea îndeplinirii angajamentelor na†ionale, în ceea
ce priveßte transpunerea acestora, revine Primului Ministru. O prioritate pentru România råmâne
pregåtirea acceleratå a resursei umane în domeniul afacerilor europene, promovarea cåtre institu†iile
europene a unor exper†i care så aducå valoare adåugatå culturalå ßi profesionalå acestor institu†ii ßi
creßterea calitå†ii comunicårii publice în domeniu.
Odatå cu alegerea unui nou Parlament European ßi numirea noii Comisii Europene, România a intrat
pentru prima datå, ca stat membru, într-un ciclu complet de evolu†ie al institu†iilor europene. Relevan†a
acestei realitå†i constå în faptul cå, odatå cu validarea Tratatului de la Lisabona de cåtre toate statele
membre, cu tot ceea ce semnificå acesta ca evolu†ie politicå ßi institu†ionalå, aproape toate politicile
relevante în care Comisia Europeanå are competen†e exclusive, ßi nu numai, vor suferi schimbåri
esen†iale cu efect direct asupra viziunii bugetare pentru ciclul post 2013. În domeniul mediului dar ßi al
energiei, pachetul Energie ßi schimbåri climatice aprobat la sfârßitul anului 2008 va produce modificåri
importante în ceea ce priveßte economia emisiilor de gaze cu efect de serå, va modifica tehnologii
în special în sectoarele energiei ßi industriei grele ßi va crea un nou cadru pentru apari†ia de noi
produse ßi servicii. În politica agricolå comunå, ca urmare a „controlului de sånåtate”, este de aßteptat
så aparå modificåri în ponderea finan†årii celor doi piloni accentuându-se importan†a dezvoltårii
rurale. Pentru transporturi se va prezenta în anul 2010 o nouå viziune asupra culoarelor europene
(TEN-T), accentuându-se importan†a transportului fluvial. Pentru politica de coeziune introducerea,
prin Tratatul de la Lisabona, a conceptului de coeziune teritorialå va naßte un nou tip de abordare cu
privire la planificarea spa†ialå ßi, bineîn†eles, cu privire la noi tipuri de proiecte; politica de coeziune va
råmâne un domeniu dificil de apårat de cåtre CE în fa†a presiunii unor state membre care, ca ßi în cazul
politicii comune agricole, ar dori o „na†ionalizare” mai accentuatå a acestora. La rândul ei, politica
industrialå, deßi nu se aflå între domeniile de competen†å exclusivå a CE, va beneficia de o aten†ie
sporitå mai ales datoritå analizei la nivel comunitar din punctul de vedere al infrastructurii industriale
ßi a diviziunii sale europene. Strategiile CE vor deveni din ce în ce mai exacte din punct de vedere
al obiectivelor ßi al monitorizårii progreselor ßi se va accentua responsabilitatea statelor membre de
a-ßi respecta angajamentele. Din acest punct de vedere este de aßteptat ca Strategia Lisabona så fie
înglobatå în Strategia de dezvoltare durabilå a UE. Iatå cum, chiar ßi printr-o trecere în revistå a câtorva
dintre cele mai relevante evolu†ii viitoare, se observå nevoia ca România så treacå de la etapa de

conformare specificå perioadei de pre-aderare ßi post-aderare imediatå la faza de convergen†å în
scopul influen†årii politicilor europene.
Criza economicå a provocat în interiorul institu†iilor europene o stare de alertå ca råspuns la accentele
protec†ioniste din discursul politic al unora dintre reprezentan†ii statelor membre. Pe fondul reducerii
ritmului reformelor s-a redus ßi încrederea în rolul clasic de ancorå al Comisiei Europene. Multe dintre
noile state membre, dependente de economiile vechilor state membre, au constatat, dupå douå
decenii de tranzi†ie, care este efectul strategiilor de dezvoltare al anilor ‘90 bazate pe liberalizare
ßi integrare acceleratå. Etapa post-crizå a Uniunii Europene ridicå în fa†a statelor membre o dublå
realitate: contracararea tendin†elor protec†ioniste ßi promovarea unui nou set de obiective pe care
cetå†enii europeni så le accepte, astfel încât reformele så nu stagneze. Opiniile cele mai des întâlnite
aratå cå principalele obiective imediate pentru Uniunea Europeanå sunt: regândirea sistemului bancar
începând cu ansamblul reglementårilor ßi punerea în discu†ie a unui nou mix economic cu trimitere la
o nouå politicå industrialå în contextul pie†ei unice.
Partidul Na†ional Liberal considerå cå obiectivul strategic pentru România în parcursul european
este adâncirea procesului de integrare simultan cu abordarea na†ionalå a problemelor care privesc
dezvoltarea socio-economicå durabilå a Uniunii Europene în context global.
Este evident cå reformele care vor trebui realizate de cåtre statele membre ßi bineîn†eles de cåtre
România în perioada post-crizå vor fi influen†ate de modul în care vor func†iona institu†iile europene ßi,
la fel de important, de modul în care politicile europene vor fi în†elese, aplicate ßi mai ales influen†ate
de cåtre deciden†ii români.
Parlamentul European a cåpåtat noi responsabilitå†i prin Tratatul de la Lisabona, document care a pus
bazele unei viziuni complexe asupra dezvoltårii UE în special prin statuarea unor evolu†ii institu†ionale.
Creßterea puterii Parlamentului European prin extinderea procedurii de co-decizie îl aduce pe picior de
egalitate cu Consiliul European, forul reprezentativ al statelor membre, în ceea ce priveßte adoptarea
celei mai mari pår†i a legisla†iei europene. Creßte, de asemenea, rolul parlamentelor na†ionale care se
vor pronun†a în legåturå cu oportunitatea unor måsuri na†ionale invocând principiul subsidiaritå†ii.
Creßterea responsabilitå†ii parlamentarilor na†ionali va fi un argument cu privire la legitimitatea
legisla†iei comunitare. Iatå de ce, calitatea presta†iei parlamentelor na†ionale este esen†ialå iar
colaborarea strânså cu guvernele na†ionale devine obligatorie pentru promovarea intereselor proprii
în context european. În România, înså, Parlamentul României îßi exercitå rolul de control parlamentar
asupra Guvernului în materia afacerilor europene doar în temeiul Constitu†iei, neexistând o lege care
så clarifice exact mecanismele prin care institu†ia legislativului poate urmåri ßi amenda activitatea
executivului. Dupå intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, este esen†ial ca Parlamentul României
så se aplece cu seriozitate asupra implica†iilor pe care abordarea pasivå de pânå acum o poate avea
asupra procesului de legiferare la nivel european.
Consiliul European îßi gåseßte, în Tratatul de la Lisabona, recunoaßterea fårå a primi responsabilitå†i
noi. Acest for decizional, înså, va avea un preßedinte pentru a permite acomodarea punctelor de
vedere dintre nivelul executiv ßi cel legislativ. La rândul såu Consiliul de minißtrii va beneficia de o
vitezå de decizie mai ridicatå prin introducerea noului tip de vot cu majoritate calificatå inclusiv prin
extinderea domeniilor de aplicare. Iatå de ce, pentru România este necesarå o regândire a sistemului
de cooperare inter ßi intra-institu†ionalå astfel încât prezen†a la reuniunile pregåtitoare ale Consiliilor,
ßi nu numai, så aibå un caracter anticipativ. Creßterea vitezei procesului decizional va fi o realitate la
care România va trebui så råspundå prin creßterea rigurozitå†ii procesului ce coordonare. Pe de altå
parte, lec†ia ultimilor ani a aråtat cå nu dubla reprezentare a Românei prin Preßedintele †årii ßi Prim
95
Ministru la Consiliul European necesitå o clarificare constitu†ionalå, ci modul în care fiecare institu†ie
în†elege så îßi exercite pe plan na†ional atribu†iile prezente în legea fundamentalå.
Comisia Europeanå va avea în continuare rolul de a promova interesul public european. Executivul
european a avut în vedere, mai ales în ultimii cinci ani, o agendå a reformelor orientate cåtre creßterea
competitivitå†ii economiei statelor membre în context social. Ca obiectiv strategic pentru mandatul
fostei Comisii Europene, Strategia Lisabona s-a aflat la originea Programelor Na†ionale de Reforme
elaborate de cåtre fiecare dintre statele membre, a cåror respectare, înså, a fost un atribut mai mult
na†ional ßi mai pu†in o asumare comunå. Proiectul urmåtor al Comisiei urmåreßte includerea obiectivelor
Lisabona în Strategia de Dezvoltare Durabilå a Uniunii Europene ob†inând astfel un singur document
care så includå explicit temele care definesc un model socio-economic ale cårui principii se apropie cel
mai mult de nevoia de sustenabilitate sau, mai precis, de echilibrul dintre resurse ßi creßtere economicå
pentru dezvoltare. Tratatul de la Lisabona întåreßte pozi†ia preßedintelui Comisiei dar leagå în acelaßi
timp nominalizarea acestuia de rezultatele alegerilor europarlamentare (în viitor). În plus, voca†ia
globalå a Uniunii Europene va creßte prin înfiin†area pozi†iei de Înalt Reprezentant al Uniunii pentru
afaceri externe ßi politicå de securitate. Nominalizarea preßedintelui ßi creßterea puterilor acestuia vor
aduce mai multå legitimitate politicilor comunitare ßi întårirea vocii unice a institu†iei. Este de aßteptat
ca viitoarea CE så aibå de sus†inut o partiturå dificilå fiind prinså între prioritå†ile imediate post-crizå
ale statelor membre ßi nevoia de reforme fårå de care UE nu va putea så îßi atingå obiectivul primordial,
acela de actor global.
Orientarea noii Comisii Europene este sintetizatå în strategia EUROPA 2020 care stabileßte ca obiectiv
transformarea UE într-o economie inteligentå, sustenabilå ßi incluzivå. Se urmåreßte un nivel ridicat al
ocupårii for†ei de muncå, al productivitå†ii ßi coeziunii economice, sociale ßi teritoriale. Având în vedere
evolu†ia altor strategii ale UE în ceea ce priveßte gradul de atingere a obiectivelor, România poate
înregistra progrese dacå va introduce în politicile publice obiective clare ßi modalitå†i de monitorizare
a atingerii acestora.4
Viziunea comunitarå con†inutå în strategia EUROPA 2020 asupra economiei sociale de pia†å pentru
secolul XXI vizeazå: dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaßtere ßi inovare (creßtere inteligentå);
promovarea unei economii mai ecologice ßi mai competitive, bazatå pe utilizarea mai eficientå a
resurselor (creßtere sustenabilå); promovarea unei economii cu grad înalt de ocupare care så genereze
coeziune socialå ßi teritorialå (creßtere incluzivå).
Pentru atingerea acestor obiective se propun – la orizontul anului 2020 - un set de cinci indicatori
måsurabili: rata de ocupare a popula†iei cu vârsta între 20 – 64: 75%; investi†ii în cercetare ßi dezvoltare:
3% din PIB-ul UE; energie/schimbåri climatice: realizarea obiectivului „20/20/20”; rata abandonului
ßcolar timpuriu4: sub 10%, iar ponderea persoanelor între 30 ßi 35 de ani care au absolvit o formå de
educa†ie ter†iarå: cel pu†in 40%; cetå†eni europeni expußi riscului såråciei: reducere cu 20 de milioane.
În privin†a obiectivelor strategiei, România are nu numai obliga†ia så introducå în politicile publice
måsuri care så permitå atingerea obiectivelor dar, mai ales, în actualele condi†ii de crizå responsabilitatea
unei mult mai eficiente prioritizåri. În ceea ce priveßte rata de ocupare este necesarå extinderea
abordårilor clasice cu o viziune de tip incluziv conform cåreia trebuie introduse noi måsuri pentru
îmbunåtå†irea ratei de ocupare a femeilor ßi rata de ocupare a lucråtorilor vârstnici. În stabilirea
obiectivelor complementare, tinerii trebuie viza†i atât din perspectiva participårii lor la educa†ie ßi
formare, cât ßi din perspectiva evitårii riscului de excluziune socialå. În ceea ce priveßte obiectivul de
3% din PIB-ul UE alocat investi†iilor în CD (stabilit ßi anterior, pentru anul 2010, în cadrul Strategiei
4 Corect: rata påråsirii timpurii a sistemului de învå†åmânt preuniversitar.

Lisabona) România trebuie så iaså din reflexul de a reduce pânå la stopare finan†area domeniului
având în vedere cå pierderea capacitå†ii de cercetare nu se poate reface într-o perioadå de mai pu†in
de 15-20 de ani. Obiectivul „20/20/20” referitor la schimbårile climatice ßi energie a fost deja asumat
de statele membre în contextul adoptårii pachetului energie-schimbåri climatice. România, înså, are
handicapul de a nu fi formulat o strategie de exploatare a resurselor sale regenerabile, încå oscileazå
în a-ßi întåri din punct de vedere al competitivitå†ii companiile energetice na†ionale ßi nu stabileßte
termenii de referin†å ai parteneriatului cu mediul privat în ceea ce priveßte eficien†a energeticå. Cât
priveßte obiectivul educa†ie acest domeniu trebuie abordat ca fiind elementul cheie pentru realizarea
unei creßteri economice inteligente, bazate pe cunoaßtere, inovare ßi creativitate dar pentru cå este
una dintre solu†iile de reducere a såråciei pe termen mediu ßi lung.
România considerå cå politica de coeziune råmâne cel mai important instrument comunitar pentru
implementarea obiectivelor strategiei EUROPA 2020 la toate nivelurile (inclusiv regional ßi local).
Iatîde ce un obiectiv major pentru RO îl constituie îmbunåtå†irea capacitå†ii de absorb†ie a fondurilor
destinate modernizårii infrastructurii de bazå (transport, mediu, energie, comunica†ii etc.) ßi dezvoltårii
zonelor rurale.
În ceea ce priveßte ansamblul politicilor comunitare acestea au primit, prin Tratatul de la Lisabona, o
serie de referin†e noi. Astfel, la cele patru libertå†i fundamentale s-a adåugat cea a circula†iei cunoaßterii
ßi inovårii; în cadrul politicii regionale s-a definit conceptul de coeziune teritorialå; schimbårile climatice
ßi energia reprezintå, de asemenea prioritå†i dar ßi premiere din punct de vedere al prezen†ei într-
un astfel de document. De asemenea, clarificarea competen†elor Uniunii Europene vizavi de cele ale
statelor membre sunt mai bine statuate în virtutea principiilor cooperårii loiale, atribuirii, subsidiaritå†ii
ßi propor†ionalitå†ii. În acelaßi timp, pentru fundamentarea politicilor viitoare precum ßi în rela†ia cu
statele membre, Comisia Europeanå va trebui så †inå seama de noi prevederi introduse de Tratatul de
la Lisabona conform cårora pia†a internå se va baza pe o economie socialå de pia†å care så tindå spre
ocupare deplinå ßi progres social. Iatå de ce este nevoie de o dezbatere na†ionalå în ceea ce priveßte
particularitå†ile unui model românesc pe care PNL îl integreazå conceptului de stat liberal, fårå ca
aceastå viziune så elimine, ci doar så reorienteze atributele statului social.
În ceea ce priveßte rela†ia României, în principal a Guvernului, cu Comisia Europeanå råmân multe de
fåcut atât pe plan intern cât ßi bilateral. Trebuie spus cå, odatå cu creßterea influen†ei parlamentelor
na†ionale ßi apari†ia func†iei de preßedinte al Consiliului European, Comisia Europeanå va fi puså în
situa†ia de a face eforturi suplimentare pentru a-ßi påstra influen†a decizionalå. Aceste schimbåri vor
putea fi considerate un succes dacå va avea loc o scådere a birocra†iei comunitare pentru îmbunåtå†irea
calendarelor de legiferare.
Una dintre problemele nerezolvate o reprezintå prezen†a cetå†enilor români în structurile CE. Aståzi,
Comisia Europeanå are un numår de cca. 30.500 de angaja†i (func†ionari, angaja†i temporari ßi
contractuali). Pentru România au fost alocate un numår de 698 de locuri (care trebuie ocupate pânå
în anul 2011; în intervalul 2009-2011 se vor recruta cca. 360 de români) dintre care 42 func†ii de ßefi de
unitate (middle management), 9 de directori ßi o pozi†ie de director general. Deßi la prima vedere †inta
pentru ocuparea a mai mult de jumåtate din pozi†iile înalte a fost atinså, din påcate, în prezent numai
12 pozi†ii de ßefi de unitate au fost ocupate (de fapt opera†ionale fiind mai pu†ine) fårå a mai discuta
despre relevan†a pozi†iilor. O strategie excesiv de rezervatå ca cea din prezent, nu mai reprezintå o
solu†ie în contextul în care procesul decizional se va accelera iar în cele peste 1100 de grupuri de lucru
ale CE se introduc noi teme de dezbatere. Pentru România prezen†a exper†ilor români în structurile
Comisiei Europene este importantå deoarece aceßtia vor contribui la o mai eficientå fundamentare a
deciziilor tehnice, prin cunoaßterea specificului românesc, ceea ce va permite reducerea timpului de
97
negociere. Pe de altå parte este necesarå o monitorizarea mai atentå a activitå†ii personalului detaßat
din structurile guvernamentale la CE astfel încât så poatå fi utilizate rapid datele publice cu privire la
evolu†iile ini†iativelor comunitare.
O altå problemå care trebuie clarificatå este legatå de calitatea procesului de coordonare a afacerilor
europene intra ßi inter-institu†ional la nivel na†ional. Pentru România este esen†ialå buna colaborare
între Ministerul Afacerilor Externe ßi Departamentul pentru Afaceri Europene pe de o parte, ßi între
acestea ßi Parlamentul României pe de altå parte. Astfel, trebuie depåßitå etapa actualå în care pregåtirea
pozi†iilor †årii noastre este doar rezultatul evaluårilor CE ßi så se treacå la o nouå etapå în care deciziile
na†ionale så fie bazate pe studii (de impact) pregåtite din timp, ßi care så reprezinte baza negocierilor. În
acest fel se va depåßi faza de conformare la politicile comunitare ßi atingerea obiectivului de convergen†å
cu acestea. O astfel de abordare va permite partajarea atribu†iilor în procesul de coordonare între
MAE, ca interlocutor de primå instan†å al CE, ßi DAE ca ßi coordonator cu rol preponderent na†ional ßi
tehnic. În acest context Institutul European din România (aflat în coordonarea DAE) va trebui så devinå
o structurå activå care så permitå legåtura cu expertiza na†ionalå în vederea fundamentårii deciziilor
guvernului. Ar fi o eroare dacå, în noul context european, coordonarea afacerilor europene ar råmâne
doar o însumare sectorialå a opiniilor institu†iilor cu atribu†ii în domeniu (în principal ministere).
O temå dificilå råmâne cea a comunicårii cu publicul a problematicii europene. Aceastå dificultate,
recunoscutå de toate statele membre, poate deveni un handicap cu ocazia transpunerii unor elemente
de legisla†ie comunitarå în legisla†ia internå. De aceea este important ca dialogul între guvern ßi
societatea civilå så fie îmbunåtå†it. Mai mult, este necesar ca dialogul direct cu structurile europene så
fie accentuat pentru o mai bunå în†elegere a legisla†iei, a ini†iativelor sau a tendin†elor din politicile
comunitare (lipsa de comunicare este relevantå dacå observåm cå, judecåtorii români au adresat cur†ii
de la Luxemburg pânå în prezent doar 2 întrebåri în scop de clarificare din care una nu a putut fi
consideratå în aceastå categorie).
România are nevoie så îßi contureze mai rapid profilul de †arå în context european în func†ie de
poten†ialul såu, de nevoile sale de dezvoltare ßi de rolul såu politic în zonå.

Statul Liberal - Program PNL

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Statul Liberal - Program PNL

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

CUPRINS

2. ADMINISTRAˇIA ÍI AFACERILE INTERNE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23

7. MUNCA ÍI COEZIUNEA SOCIALÅ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 56

8. AGRICULTURA ÍI DEZVOLTAREA RURALÅ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 61

11. APÅRAREA NAˇIONALÅ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 84

12. RELAˇIILE EXTERNE ÍI AFACERILE EUROPENE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 86

De la statul asisten†ial ßi clientelar,

2 “STATUL LIBERAL” / A DOUA MODERNIZARE A ROMÂNIEI

Statul liberal ßi atributele sale

4 “STATUL LIBERAL” / A DOUA MODERNIZARE A ROMÂNIEI

6 “STATUL LIBERAL” / A DOUA MODERNIZARE A ROMÂNIEI

8 “STATUL LIBERAL” / A DOUA MODERNIZARE A ROMÂNIEI

10 “STATUL LIBERAL” / A DOUA MODERNIZARE A ROMÂNIEI

12 “STATUL LIBERAL” / A DOUA MODERNIZARE A ROMÂNIEI

Obiectivele strategiei fiscal-bugetare sunt urmåtoarele:

A. Pe termen scurt (2011-2012):

B. Pe termen mediu ßi lung (2013-2016)

14 “STATUL LIBERAL” / A DOUA MODERNIZARE A ROMÂNIEI

Argumentarea Strategiei fiscal-bugetare

Obiectivele politicilor financiare ßi fiscal-bugetare vor fi înso†ite de preocuparea pentru îmbunåtå†irea

Problema creßterii veniturilor bugetare nu se rezolvå mårind impozitele ci îmbunåtå†ind administrarea

Måsuri de relaxare ßi simplificare fiscalå, pentru atragerea

16 “STATUL LIBERAL” / A DOUA MODERNIZARE A ROMÂNIEI

Måsuri pentru îmbunåtå†irea colectårii veniturilor statului

Reforma bugetului public.

18 “STATUL LIBERAL” / A DOUA MODERNIZARE A ROMÂNIEI

20 “STATUL LIBERAL” / A DOUA MODERNIZARE A ROMÂNIEI

22 “STATUL LIBERAL” / A DOUA MODERNIZARE A ROMÂNIEI

2.1. ADMINISTRAˇIE CENTRALÅ ÍI LOCALÅ

24 “STATUL LIBERAL” / A DOUA MODERNIZARE A ROMÂNIEI

26 “STATUL LIBERAL” / A DOUA MODERNIZARE A ROMÂNIEI

2.2. AFACERI INTERNE

28 “STATUL LIBERAL” / A DOUA MODERNIZARE A ROMÂNIEI

30 “STATUL LIBERAL” / A DOUA MODERNIZARE A ROMÂNIEI

1. Reaßezarea în normalitate a raporturilor dintre autoritatea judecåtoreascå ßi celelalte autoritå†i

32 “STATUL LIBERAL” / A DOUA MODERNIZARE A ROMÂNIEI

34 “STATUL LIBERAL” / A DOUA MODERNIZARE A ROMÂNIEI

36 “STATUL LIBERAL” / A DOUA MODERNIZARE A ROMÂNIEI

38 “STATUL LIBERAL” / A DOUA MODERNIZARE A ROMÂNIEI

40 “STATUL LIBERAL” / A DOUA MODERNIZARE A ROMÂNIEI

42 “STATUL LIBERAL” / A DOUA MODERNIZARE A ROMÂNIEI

44 “STATUL LIBERAL” / A DOUA MODERNIZARE A ROMÂNIEI

46 “STATUL LIBERAL” / A DOUA MODERNIZARE A ROMÂNIEI

5.2. Îmbunåtå†irea nivelului calitativ al serviciilor de sånåtate.

48 “STATUL LIBERAL” / A DOUA MODERNIZARE A ROMÂNIEI

5.3. Dezvoltarea resursei umane ßi a programelor de infrastructurå sanitarå

5.5 Modificarea structuralå a sistemului de asiguråri de sånåtate

50 “STATUL LIBERAL” / A DOUA MODERNIZARE A ROMÂNIEI

10. Creßterea eficien†ei în gestionarea serviciilor de sånåtate pe tipuri de asisten†å:

52 “STATUL LIBERAL” / A DOUA MODERNIZARE A ROMÂNIEI

54 “STATUL LIBERAL” / A DOUA MODERNIZARE A ROMÂNIEI

56 “STATUL LIBERAL” / A DOUA MODERNIZARE A ROMÂNIEI

7.1. PIAˇA MUNCII

7.2. OCUPAREA FORˇEI DE MUNCÅ

58 “STATUL LIBERAL” / A DOUA MODERNIZARE A ROMÂNIEI

7.3. SISTEMUL DE PROTECˇIEI SOCIALÅ

60 “STATUL LIBERAL” / A DOUA MODERNIZARE A ROMÂNIEI

8.1 Måsuri în domeniul legisla†iei agricole

1. Actualizarea legisla†iei cu privire la protec†ia ßi gestionarea resurselor regenerabile:

8.2 Måsuri în domeniul organizårii institu†ionale a

1. Încheierea tranzi†iei cu privire la organizarea institu†ionalå a structurilor publice la nivel central,

62 “STATUL LIBERAL” / A DOUA MODERNIZARE A ROMÂNIEI

8.3 Måsuri în domeniul agriculturii ßi dezvoltårii rurale