Bros Educatori HIV SIDA

Prevenirea infec]iei cu HIV/SIDA,
a altor infec]ii cu transmitere sexual\

[i a consumului de droguri
Manualul
educatorului
Material tip\rit `n 2000 de exemplare cu sprijinul
MINISTERULUI S|N|T|}II
UNITATEA DE MANGEMENT A
PROIECTULUI FONDULUI GLOBAL
Program finan]at de Fondul Global de Bucure[ti, Intrarea {tefan Furtun\, nr. 3
Combatere a HIV/SIDA, TBC [i Malariei Sector 1, cod 010899
Tel. 021 316 61 76; Fax: 021 312 44 86 MINISTERUL MUNCII MINISTERUL S|N|T|}II
e-mail: rosc@salvaticopiii.ro; www.salvaticopiii.ro {I SOLIDARITÃ}II SOCIALE
Autoritatea Na]ionalã PROIECTULUI FONDULUI GLOBAL
pentru Protec]ia Program finan]at de Fondul Global de
Drepturilor Copilului Combatere a HIV/SIDA, TBC [i Malariei
Se distribuie gratuit.
Manualul educatorului
Bucure[ti, 2005
Coordonator lucrare:
Monica Dan
Autori:
Bogdana Bursuc
Dr. Lia Cavaropol
Monica Dan
Emilian M. Dobrescu
C\t\lina Iliu]\
Mihaela Negoi]\
Dr. Sorin Petrea
Dr. Cristina Stanciu
Liana Velica
Simona Zamfir
Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a României

ORGANIZA}IA „SALVA}I COPIII“ (Bucure[ti)
Prevenirea infec]iei cu HIV/SIDA, a altor infec]ii cu
transmitere sexual\ [i a consumului de droguri: manualul
educatorului / Organiza]ia „Salva]i Copiii“ [i Asocia]ia
Român\ Anti-SIDA. - Bucure[ti: Speed Promotion, 2006
Bibliogr.
ISBN (10) 973-8942-04-7; ISBN (13) 978-973-8942-04-2
I. Asocia]ia Român\ Anti-SIDA (Bucure[ti)
616-008.6 SIDA
578.828 HIV
Despre autori
Bogdana Bursuc este psiholog, absolvent\ a Universit\]ii Babe[-Bolyai, Cluj Napoca; MA
„Consiliere psihologic\ [i psihoterapie“; MA „Gen. Diferen]e. Inegalit\]i“, expert [i trainer pentru
organiza]ii interna]ionale [i na]ionale (UNICEF, CPE, ILO-IPEC), precum [i co-autor al unor publica]ii de
educa]ie pentru s\n\tate emo]ional\ [i social\, stil de via]\ s\n\tos, adresate p\rin]ilor [i
profesioni[tilor care lucreaz\ cu copiii.
Competen]e specifice: cursuri pentru p\rin]i de dezvoltare a abilit\]ilor de parenting, training
pentru profesioni[ti [i educatori pe tematica disciplin\rii, dezvolt\rii abilit\]ilor emo]ionale [i sociale
la copii, dezvoltarea stilului de via]\ s\n\tos, consiliere individual\ [i de grup în modificarea stilului
de via]\, s\n\tate emo]ional\.
Dr. Lia Cavaropol este medic specialist dermatovenerologie, Institutul de Boli Infec]ioase „Prof.
Dr. Matei Bal[“.
Odette Chiril\ este psiholog clinician [i consilier HIV la sec]ia de zi „Floarea Soarelui“ –Institutul
Dr. Matei Bal[, unde lucreaz\ direct cu copiii [i adolescen]ii afecta]i de HIV/SIDA (interven]ii
psihoterapeutice centrate pe copil [i adolescent, consiliere psihologic\ [i suport terapeutic pe tot
parcursul procesual al infec]iei cu HIV, suport terapeutic pentru copilul infectat [i familia acestuia
pentru dezv\luirea diagnosticului) [i cu p\rin]ii acestora. Coordonator al proiectului „Open Doors“ -
de reducere a riscurilor asociate consumului de droguri [i consultant [i membru al Romanian Harm
Reduction Network , are o experien]\ vast\ de formator în domeniul serviciilor pentru copil [i
adolescent, copilul infectat [i adolescentul infectat cu HIV [i al prevenirii infec]iei cu HIV [i altor
consecin]e asociate consumului de droguri injectabile. A publicat studii [i a contribuit la elaborarea
mai multor lucr\ri în domeniul infec]iei cu HIV/SIDA, dintre care amintim: Ghid de consiliere în
infec]ia cu HIV. Practici [i proceduri (lucrare tip\rit\ cu sprijinul UNICEF, 2001) [i Manual pentru
îngrijirea copilului infectat cu HIV .
Monica Dan este coordonatoarea programului de educa]ie HIV al Asocia]iei Române Anti-SIDA
(ARAS), având o experien]\ de formator ce dateaz\ din 1995. Absolvent\ a sec]iei cu profil pedagogic
a Facult\]ii de Fizic\ a Universit\]ii din Bucure[ti, este acreditat\ ca formator în consilierea pre- [i
post-test HIV de c\tre Ministerul S\n\t\]ii. În cadrul ARAS, a condus numeroase proiecte, de la
marketing social la educa]ia HIV a tinerilor prin teatru. În aceast\ calitate, a elaborat mai multe
materiale de profil, între care: Prevenirea infec]iei cu HIV/SIDA – Ghidul voluntarului; HIV/SIDA & sex
– informa]ii pentru tineri; HIV/SIDA & sex – informa]ii pentru p\rin]i [i profesori etc. În prezent
urmeaz\ studii de psihologie.
Emilian M. Dobrescu: colaborator extern al ARAS, este profesor universitar doctor la
Universitatea „Spiru Haret“, secretar [tiin]ific de sec]ie la Academia Român\, specialist în sociologie
[i economie. A elaborat [i coordonat lucr\ri [i studii despre tranzi]ia economico-social\ din România,
integrarea european\, situa]ia unor grupuri [i categorii sociale defavorizate etc.
C\t\lina Iliu]\, psiho-pedagog, este coordonatoarea programului „Op]iuni pentru s\n\tate“ al
ARAS, proiect ce ofer\ servicii [i întreprinde ac]iuni de promovare a dezvolt\rii serviciilor de reducere
a riscurilor asociate consumului de droguri [i de tratament pentru utilizatorii de droguri injectabile.
Formator în domeniul prevenirii consecin]elor asociate cu consumul de droguri [i al tratamentului
utilizatorilor de droguri, acreditat de Ministerul S\n\t\]ii, a colaborat la elaborarea unor materiale de
profil: Reducerea riscurilor asociate consumului de droguri injectabile - Manual pentru ofertan]ii de
servicii, publicat de Re]eaua Român\ de Harm Reduction – RHRN/ARAS 2003 [i manualul
Managementul serviciilor de schimb de seringi publicat de ARAS cu spijinul UNICEF, în 2003, a c\rui
apari]ie a [i coordonat-o. A colaborat la elaborarea [i publicarea unor studii în domeniul consumului
de droguri [i riscurilor asociate cu acest comportament, precum [i în domeniul reprezent\rii [i reac]iei
sociale fa]\ de consumul [i consumatorii de droguri.
Mihaela Negoi]\, de profesie asistent social, cu formare de consiliere pre/post test HIV [i
educator de s\n\tate este coordonator al proiectului de educa]ie pentru prevenirea HIV/SIDA dedicat
persoanelor cu deficien]e de auz, are o experien]\ de formator în programul de formare a personalului
medical în consilierea pre/post-test HIV [i a publicat „Ghid de prevenire HIV – destinat persoanelor
cu deficien]e auditive“, cu sprijinul Unicef, 2004.
Dr. Sorin Petrea, medic primar în boli infec]ioase, [eful sec]iei de zi pentru copii cu HIV/SIDA la
Institutul de Boli Infec]ioase „Prof. Dr. Matei Bal[“ din Bucure[ti. Coordonator al Programului Na]ional
SIDA Copii în CNLAS a Ministerului S\n\t\]ii, membru fondator [i vicepre[edinte al Asocia]iei
Na]ionale de Paliatologie [i membru al Asocia]iei Europene de Îngrijiri Paliative (EAPC), membru al
Academy of Sciences of New York, SUA. Autor al lucr\rilor: SIDA – trecerea oprit\ (Bucure[ti, Ed. All,
1997); Ghid de consiliere pentru testarea HIV (Bucure[ti, Ed. All, 1998); Prevenirea transmiterii HIV
în practica medical\, Bucure[ti, Ed. All, 1999) etc.
Prevenirea infec]iei cu HIV/SIDA, a altor infec]ii cu transmitere sexual\ [i a consumului de droguri • Manualul educatorului 3
Dr. Cristina Stanciu este medic specialist boli infec]ioase, Institutul de Boli Infec]ioase „Prof. Dr.
Matei Bal[“.
Liana Velica este asistent social [i coordoneaz\ departamentul ARAS de asisten]\ social\ [i pe cel
de consiliere pre [i post-test HIV. A fost, de asemenea, consultant al UNAIDS (UNDP), UNICEF [i al
Centrului de Resurse Juridice, calitate în care a contribuit la realizarea de studii [i analize referitoare
la infec]ia cu HIV (Studiu privind determinan]ii comportamentali la persoanele implicate în sexul
comercial; Consilierea [i testarea HIV voluntarã în rândul consumatorilor de droguri injectabile;
Analiza rãspunsului social [i a situa]iei HIV/SIDA în România). Autoare a manualului „Consilierea pre-
[i post-test HIV“, publicat de ARAS [i JSI R&T în cadrul programului „Ini]iativa pentru S\n\tatea
Familiei în România“, cu sprijinul USAID.
Simona Zamfir este asistent social, absolvent\ a Universit\]ii Bucure[ti, MA „Politici sociale
interna]ionale“, Universitatea Göteborg, Suedia, coordonator programe educative Salva]i Copiii. ~n
aceast\ calitate a elaborat [i coordonat materiale `n domeniul s\n\t\]ii, mai ales `n prevenirea
consumului de droguri: Ghidul consilierii [colare `n domeniul s\n\t\]ii, Manual pentru p\rin]i, Raport
de cercetare privind consumul de droguri `n rândul tinerilor.
4 Prevenirea infec]iei cu HIV/SIDA, a altor infec]ii cu transmitere sexual\ [i a consumului de droguri • Manualul educatorului
Sumar
Cuvânt înainte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .7
Capitolul I
Ghid de educa]ie pentru prevenirea infec]iei cu HIV, a altor infec]ii
cu transmitere sexual\ [i a consumului de droguri (Monica Dan, Simona Zamfir) . . . . .10
Capitolul al II-lea
Aspecte psihologice în abordarea infec]iei cu HIV/SIDA (Odette Chiril\) . . . . . . . . . . 23
Capitolul al III-lea
Comunicarea în educa]ia pentru s\n\tate (Mihaela Negoi]\) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .26
Capitolul al IV-lea
Modele de promovare a s\n\t\]ii [i de prevenire a îmboln\virilor (Bogdana Bursuc) . .37
Capitolul al V-lea
Prevenirea infec]iei cu HIV (Monica Dan) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .43
Capitolul al VI-lea
Infec]ii cu transmitere sexual\ I (Sorin Petrea, Lia Cavaropol, Cristina Stanciu) . . . . . . .49
Infec]ii cu transmitere sexual\ II [i parazitoze (Monica Dan) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 66
Capitolul al VII-lea
Aspecte psihosociale ale infec]iei cu HIV (Liana Velica) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 69
Capitolul al VIII-lea
Aspecte ale infec]iei cu HIV/SIDA în legisla]ie
(Monica Dan, Liana Velica, Magdalena Dumitru) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 77
Capitolul al IX-lea
Drogurile (C\t\lina Iliu]\, Monica dan, Simona Zamfir) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .92
Capitolul al X-lea
Vulnerabilitatea copiilor din centrele de protec]ie (Emilian M. Dobrescu) . . . . . . . . . .101
Anexe
Anexa I: Model de chestionar pentru educatori . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .107
Anexa II:Model de ghid de interviu pentru copii [i adolescen]i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .110
Anexa Model de fi[\ de lucru Stadiile dezvolt\rii; diferen]e de gen . . . . . . . . . .
III: . . . . . .114
Anexa IV:Model de fi[\ pentru descrierea infec]iilor cu transmitere sexual\ . . . . . . . . . . .116
Anexa V: Model de fi[\ pentru discutarea avantajelor [i dezavantajelor strategiilor
de prevenire . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .117
Bibliografie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .118
Prevenirea infec]iei cu HIV/SIDA, a altor infec]ii cu transmitere sexual\ [i a consumului de droguri • Manualul educatorului 5
Lista acronimelor utilizate în volum
ANPCA – Agen]ia Na]ional\ pentru Protec]ia Copilului [i Adop]ie

ANPDC - Agen]ia Na]ional\ pentru Protec]ia Drepturilor Copilului
ARAS – Asocia]ia Român\ Anti-SIDA
ARV – (tratament, terapie) antiretroviral(\)
BCCOC – Brigada de Combatere a Crimei Organizate [i Corup]iei
CDC (Atlanta) – Centrul de Control al Bolilor, Atlanta, Georgia (SUA) (Center for Disease Control
and Prevention)
CDI – consumatori de droguri injectabile
CNCD – Consiliul Na]ional pentru Combaterea Discrimin\rii
CNLAS – Comisia Na]ional\ de Lupt\ Anti-SIDA (Ministerul S\n\t\]ii)
INCDS – Institutul Na]ional de Cercetare-Dezvoltare în S\n\tate
INS – Institutul Na]ional de Statistic\
ITS - infec]ii cu transmitere sexual\
JSI – John Snow Inc. – Research &Training Institute
MS(F) – Ministerul S\n\t\]ii ([i Familiei)
ONG - organiza]ii neguvernamentale
PSI – Population Services International
RHRN - Romanian Harm Reduction Network
UNAIDS – Programul SIDA al Na]iunilor Unite (the Joint United Nations Programme on HIV/AIDS)
UNFPA – Programul Na]iunilor Unite pentru Popula]ie (United Nations Population Fund)
UNICEF – Fondul pentru Copii al Na]iunilor Unite (United Nations Children Fund)
UNOPA – Uniunea Na]ional\ a Organiza]iilor alc\tuite din Persoane Afectate de HIV/SIDA
USAID – Agen]ia SUA pentru Dezvoltare Interna]ional\ (United States Agency for International Development)
VHB – virusul hepatitei de tip B
VHC – virusul hepatitei de tip C
VHS – virusul herpetic
Cuvânt înainte
Colegilor mei, care nu obosesc niciodat\

[i tuturor celor care cred c\ pot schimba ceva în lume
Infec]ia cu HIV/SIDA este o afec]iune grav\, care totu[i poate fi evitat\ printr-un
comportament responsabil în raport cu s\n\tatea proprie [i cu a celor din jur. Nu trebuie s\-
i izol\m pe cei care sunt infecta]i. Nu ar ajuta la nimic. Este imoral [i ilegal.
Profesioni[tilor din domeniul medical [i din cel al educa]iei, p\rin]ilor, le revine
responsabilitatea de a înv\]a ei mai întâi [i apoi de a-i educa pe copii [i pe cei tineri cum s\
tr\iasc\ s\n\to[i într-o lume în care exist\ SIDA, al\turi [i sprijinind, la nevoie, pe cei care
sunt infecta]i.
Ce scuz\ am avea dac\ nu i-am înv\]a pe copii s\ fie s\n\to[i [i s\ fie buni?
Manualul de fa]\ este realizat în cadrul proiectului „E timpul s\ ne implic\m!“,

implementat de ARAS – Asocia]ia Român\ Anti-SIDA – [i dezvoltat în colaborare cu
Autoritatea Na]ional\ pentru Protec]ia Drepturilor Copilului (ANPDC), organiza]ia Salva]i
Copiii [i Direc]iile Generale de Asisten]\ Social\ [i Protec]ie a Copilului (DGASPC) din: Alba,
Bac\u, Bihor, Bucure[ti (sectoarele 1-6), Buz\u, Ia[i, Ilfov, Maramure[, Neam], Prahova,
S\laj, Satu Mare, Vaslui, Vrancea, Ialomi]a [i tip\rit de organiza]ia Salva]i Copiii.
Proiectul î[i propune s\ consolideze informa]iile despre transmiterea infec]iei cu HIV,
despre consecin]ele infec]iei, reducerea riscurilor [i abilitatea de a adopta [i de a men]ine o
strategie de reducere a riscurilor în rândul copiilor [i adolescen]ilor ocroti]i în centre de
plasament. De asemenea, vizeaz\ s\ contribuie la dezvoltarea deprinderilor de via]\, a
abilit\]ii de comunicare [i negociere, de luare a deciziilor, de evitare a riscurilor.
Activitatea de educa]ie pentru prevenirea infec]iei cu HIV, ca [i a altor infec]ii cu
transmitere sexual\ (ITS) va fi responsabilitatea educatorilor – în primul rând –, precum [i
a altor categorii de personal care lucreaz\ direct cu copiii.
Pentru alc\tuirea manualului, coordonatorul lucr\rii mul]ume[te tuturor celor care au
contribuit la realizarea sa. Se cuvin mul]umiri tuturor celor de la care am avut de înv\]at în
domeniul infec]iei cu HIV [i al lucrului cu copiii [i adolescen]ii: speciali[tii Institututului „Prof.
Dr. Matei Bal[“ – Dr. Sorin Petrea, psiholog Odette Chiril\, Dr. Mariana M\rd\rescu, Dr. Otilia
Benea, Dr. Adrian Streinu-Cercel –, Dr. Vasile Benea – de la Institutul de boli dermato-
venerice „Scarlat Longhin“, funda]ia „Tineri pentru Tineri“, organiza]ia „Salva]i Copiii“,
PSI–Population Services International, funda]ia „Romanian Angel Appeal“, JSI R&T Institute,
UNICEF, colegele Simona Zamfir de la „Salva]i Copiii“ [i Dr. Ali Cranta de la ANPDC. Mul]umiri
speciale se cuvin colegelor Liana Velica, Gabriela Ciubuc, C\t\lina Iliu]\, Galina Mu[at,
Corina M\rculescu [i Raluca Bulea [i, în primul rând, Mariei Georgescu, director executiv
ARAS, pentru ajutor, înv\]\tur\ [i exemplu.
Monica DAN
coordonator proiect
ARAS
Cuvânt `nainte 7
Proiectul „E timpul s\ ne implic\m“ – finan]at de Fondul Global
pentru Combaterea HIV/SIDA, TBC [i Malariei
Durata proiectului:
1 martie 2004-31 decembrie 2005
Aria geografic\ a proiectului:
Alba, Bac\u, Bihor, Bucure[ti (sectoarele 1,2,3,5,6), Buz\u, Ia[i, Ilfov, Ialomi]a, Maramure[,
Neam], Prahova, S\laj, Satu Mare, Vaslui, Vrancea.
Rezultatele preconizate ale proiectului

§ 132 de educatori [i alte categorii de personal vor fi capabili s\ desf\[oare activit\]i
educa]ionale în scopul prevenirii infec]iei cu HIV [i a altor ITS, activit\]i de care vor beneficia
copii [i adolescen]i din cel pu]in 12 jude]e [i 3 sectoare ale Capitalei. Pentru formarea
educatorilor, se vor organiza 6 ateliere de câte 6 zile fiecare, reunind câte 2 reprezentan]i ai
fiec\rui jude]/sector, desemna]i de Direc]iile Jude]ene de Protec]ie a Drepturilor Copilului,
care vor fi ulterior monitoriza]i de DJPDC pentru desf\[urarea activit\]ii respective.
§ 13 200 de copii [i adolescen]i din centre de plasament/alte forme de protec]ie a copilului aflat
în dificultate din jude]ele/sectoarele-]int\ vor participa la sesiuni de educa]ie pentru
prevenirea infec]iei cu HIV, a altor ITS [i a consumului de droguri.
§ 15 educatori forma]i anterior pentru a oferi consiliere pre-/post-test vor aprofunda
cuno[tin]ele primite în cadrul form\rii ini]iale.
§ 200 de copii [i adolescen]i infecta]i cu HIV din centre de plasament, alte forme de protec]ie
(c\su]e de tip familial, apartamente sociale) [i din familii vor beneficia de educa]ie [i
consiliere psiho-social\ asigurat\ de personal specializat (Neam], Bac\u, Ialomi]a [i
Vrancea), în scopul form\rii abilit\]ilor lor sociale, al integr\rii [i al facilit\rii exprim\rii lor.
§ Manualul Prevenirea infec]iei cu HIV/SIDA, a altor infec]ii cu transmitere sexual\ [i a
consumului de droguri va fi elaborat, pre-testat [i tip\rit în 300 de exemplare, pentru a fi
distribuit participan]ilor la ateliere [i altor profesioni[ti interesa]i de aceast\ activitate.
§ Cel pu]in câte 10 000 de exemplare ale pliantelor Infec]ia cu HIV, respectiv Infec]iile cu
transmitere sexual\ vor fi distribuite educatorilor, pentru a fi oferite adolescen]ilor din
centrele de plasament în care lucreaz\.
Rezultatele ob]inute
§ 261 de educatori (instructori de educa]ie, psihologi [i asisten]i sociali) din 124 de centre de
plasament, situate în 14 jude]e [i în 5 sectoare ale municipiului Bucure[ti, au participat la
stagiile de formare pentru programul de educa]ie în ceea ce prive[te prevenirea infec]iei cu
HIV, a altor ITS [i a consumului de droguri).
§ 15 educatori au fost forma]i pentru programul de consiliere pre-/post-test HIV.
§ 5 181 de copii [i adolescen]i din centre de plasament, centre de zi [i c\su]e de tip familial au
participat la 1459 sesiuni de educa]ie pentru prevenirea infec]iei cu HIV/ITS [i a consumului de
droguri în 121 de centre de plasament [i alte forme de protec]ie a copiilor afla]i în dificultate.
§ Dou\ pliante cu informa]ii despre infec]ia cu HIV/SIDA [i, respectiv, despre alte infec]ii cu
transmitere sexual\ au fost produse în câte 30 000 de exemplare, din care peste 10 000 de
exemplare au fost distribuite în toate loca]iile proiectului.
§ 285 de copii [i adolescen]i infecta]i cu HIV din jude]ele Neam], Bac\u, Vrancea [i Ialomi]a,
afla]i în grija comunit\]ii locale – prin DGASPC – ori în familii, au participat la activit\]i de
educa]ie [i recreere, în scopul dezvolt\rii personale [i al facilit\rii integr\rii lor sociale.
Salva]i Copiii România în cadrul proiectului „Prevenirea HIV/SIDA, a infec]iilor cu transmitere

sexual\ [i a consumului de droguri”, finan]at prin Fondul Global pentru Combaterea HIV/SIDA, TBC
[i Malariei [i desf\[urat în perioada 23 februarie 2004 – 28 februarie 2006 a ob]inut urm\toarele
rezultate:
§ 200 de persoane (asisten]i sociali, psihologi, asisten]i medicali, educatori) din 109 centre de
plasament din 19 jude]e: Boto[ani, Br\ila, Bra[ov, Covasna, Harghita, Hunedoara, Dâmbovi]a,
Tulcea, Cara[-Severin, Vrancea, Olt, Dolj, Gala]i, Mure[, Suceava, Teleorman, Giurgiu,
Prahova, Arge[ au participat la stagii de formare;
§ 1768 de copii [i adolescen]i au primit de la personalul preg\tit informa]ii cu privire la modul
în care ace[tia î[i pot dezvolta un stil de via]\ s\n\tos;
§ 166 de copii infecta]i HIV/SIDA din centrele de plasament din Suceava, Vaslui, Cara[-Severin,
Dolj, Gala]i, Bucure[ti, Br\ila, Boto[ani, Olt au fost implica]i în activit\]i de socializare;
§ 10000 de pliante informative [i 2000 de afi[e „Prive[te lumea cu al]i ochi“ au fost elaborate,
tip\rite [i distribuite bineficiarilor proiectului;
§ 2000 de exemplare din Manualul „Prevenirea infec]iei cu HIV/SIDA, a altor infec]ii cu
transmitere sexual\ [i a consumului de droguri“ au fost tip\rite.
Justificarea proiectului:
Copiii [i adolescen]ii din centrele de plasament sunt aproape în totalitate cuprin[i în înv\]\mântul
public [i special, având astfel acces la toate informa]iile [i educa]ia pe care le primesc copiii [colari.
De asemenea, au acces [i la îngrijiri medicale. Totu[i, faptul c\ în unele cazuri aten]ia, îngrijirea,
afec]iunea, suportul pentru educa]ie sunt toate împ\r]ite uneori cu un num\r prea mare de colegi îi
face s\ fie, pe majoritatea, înseta]i de afec]iune [i aten]ie, [i, astfel, mai vulnerabili decât al]i
adolescen]i, din familii armonioase. Competen]ele psiho-sociale (abilitatea de a comunica, de a
negocia etc.), imaginea de sine au nevoie fie de ameliorare, fie de o mai bun\ canalizare; nici un efort
educativ sau de consiliere psihologic\ [i social\ nu este de prisos, din acest punct de vedere. Unii
dintre copiii [i adolescen]ii ocroti]i în centrele de plasament nu au bani niciodat\, neputând astfel s\-
[i cumpere o ciocolat\, de exemplu, atunci când [i-o doresc; to]i ace[ti factori se adaug\
vulnerabilit\]ii legate de vârsta delicat\, de experien]a de via]\ [i de cuno[tin]ele limitate, specifice
celor de anii lor.
Cuvânt `nainte 9
Capitolul I
GHID DE EDUCA}IE PENTRU PREVENIREA INFEC}IEI CU HIV,
A ALTOR INFEC}II CU TRANSMITERE SEXUAL|
{I A CONSUMULUI DE DROGURI
Monica Dan
Introducere
Programul de educa]ie a fost elaborat de c\tre ARAS, [i a fost revizuit de ANPDC [i organiza]ia
„Salva]i Copiii“, parteneri în proiect, primind [i avizul CNLAS (Comisia Na]ional\ de Lupt\ Anti-SIDA).
Programul are la baz\ experien]a de lucru direct cu copii [i adolescen]i din centre de plasament [i pe
cea de formare a profesioni[tilor din domeniul protec]iei copilului, desf\[urate de ARAS în perioada
1999-2003.
Programul este aplicat în cadrul unei serii de cel pu]in 8 sesiuni, cu o perioad\ de lucru efectiv de
maximum 90 minute/zi (excluzând sarcinile individuale, temele ce trebuie efectuate de copii [i
adolescen]i în cadrul acestui program). Sesiunile cu o durat\ mai mare trebuie divizate astfel încât s\
nu dep\[easc\ 90 de minute.
Obiectivele programului de educa]ie:
§ Achizi]ionarea de informa]ii despre: infec]ia cu HIV, alte boli cu transmitere sexual\ [i consum
de droguri.
Indicatorii proiectului, pentru acest obiectiv, sunt:
- identificarea riscurilor de infectare cu HIV;
- evaluarea riscului personal;
- identificarea strategiilor de reducere a riscurilor;
- cunoa[terea modalit\]ii corecte de utilizare a prezervativului.
§ Formarea/dezvoltarea atitudinii de respect fa]\ de drepturile persoanelor infectate cu HIV [i a
atitudinii de suport fa]\ de acestea.
Metodele de educa]ie sunt: prezentarea, grupul de discu]ie, jocul de rol, desenul [i colajul, studiul
de caz, activit\]ile de lucru în grup (realizarea de afi[e, prezent\ri [i pliante).
Sesiunea 1: Sesiunea introductiv\
Durata: 180 de minute

Obiective:
§ Cunoa[terea reciproc\ a participan]ilor;
§ Cunoa[terea obiectivelor programului de educa]ie;
§ Stabilirea regulilor de lucru pe parcursul atelierului.
S1.2. Prezentarea participan]ilor

Participan]ii trebuie s\ se cunoasc\ între ei suficient încât s\ poat\ coopera pe parcursul atelierului,
în realizarea unor sarcini diverse [i, uneori, în discutarea unor teme considerate de mul]i ca fiind
delicate. De asemenea, este important ca participan]ii s\ se considere într-un mediu sigur, în care nu
vor fi judeca]i [i critica]i de colegi [i formatori.
Activit\]i:
§ Participan]ii sunt invita]i s\ se a[eze în cerc, s\ se prezinte [i s\ fac\ o mi[care care s\ fie apoi
asociat\ cu numele lor; ulterior, în cerc, fiecare dintre participan]i îi prezint\ pe to]i cei care s-au
prezentat anterior, cu numele [i cu semnele lor.
§ Participan]ii trebuie s\ scrie 10 afirma]ii care s\ înceap\ cu „Eu sunt“; dup\ încetarea activit\]ii,
foile de hârtie se amestec\ [i se redistribuie; fiecare participant ia [i cite[te câte o foaie, ceilal]i
încercând s\ ghiceasc\ despre cine este vorba. Se vor sublinia asem\n\rile [i deosebirile între
con]inutul dezvoltat de fiecare participant (unii participan]i sunt în mod natural mai deschi[i, al]ii
sunt mai închi[i), între calit\]ile men]ionate etc., ar\tându-se c\ avem [i tr\s\turi comune, dar
[i tr\s\turi care ne fac unici. Nu trebuie s\ se fac\ referiri la defecte sau tr\s\turi negative, ci
la tr\s\turi ce ar putea fi îmbun\n\]ite. Aceast\ activitate nu trebuie s\ conduc\, în nici un caz
la dezbateri despre gre[elile f\cute de copii [i adolescen]i, ci trebuie s\ aib\ un ton încurajator,
de respect pentru personalitatea fiec\ruia.
§ Analiza SWOT (strenghts, weaknesses, opportunities, threats: identificarea punctelor tari, a
celor slabe, a oportunit\]ilor [i a amenin]\rilor). Participan]ii trebuie s\ noteze pe o coal\ de
hârtie care sunt punctele lor tari, slabe, oportunit\]ile de realizare [i dezvoltare personal\,
amenin]\rile. Discu]ii în perechi sau în grupul mare.
§ Participan]ii sunt invita]i s\ discute, în perechi, despre hobby-urile lor, muzica preferat\, ce
meserie ar dori s\ practice, ce program zilnic au etc.; fiecare participant trebuie s\-[i prezinte
partenerul de discu]ie în fa]a grupului (exerci]iul poate fi v\zut [i ca unul de ascultare activ\);
o variant\ a exerci]iului este s\ se dea posibilitatea participan]ilor de a pune trei întreb\ri, la
alegere, partenerului de discu]ie (se va discuta, desigur, despre întreb\rile admisibile/permise).
§ Membrii grupului sunt ruga]i s\ identifice [i s\ descrie pe scurt unul/mai multe evenimente
memorabile din decadele parcurse de ei de-a lungul vie]ii [i evenimente a[teptate/dorite în
decadele urm\toare.
§ Valori: participan]ii sunt invita]i s\ fac\ o list\ cu valori personale (înainte de a întocmi liste,
este important de l\murit ce este o valoare personal\: un lucru, o persoan\, un concept
important); participan]ii citesc listele [i apoi se stabilesc elementele care apar la cei mai mul]i
dintre participan]i: valorile comune. În grupuri de câte trei, participan]ii sunt invita]i s\
stabileasc\ valorile comune [i s\ simuleze o licita]ie (se presupune c\ au fiecare câte 10 lei).
Participan]ii trebuie s\ î[i argumenteze alegerile [i strategia de licita]ie. Unii dintre participan]i
liciteaz\ pentru „s\n\tate“, considerând c\ este cea mai important\, o valoare f\r\ de care nu
pot face nimic [i care, în principiu, nu poate fi cump\rat\ cu bani.
S1.3. Prezentarea programului de educa]ie

Obiective:
§ Cunoa[terea obiectivelor, a metodelor utilizate, a agendei de lucru.
§ Cunoa[terea metodelor de formare, metodele interactive fiind predominante.
Activit\]i:
Educatorul trebuie s\ prezinte care sunt obiectivele Exemplu de set de reguli
programului de educa]ie, eventual consultându-se cu copiii în de lucru
leg\tur\ cu oportunitatea [i con]inutul programului. De § P\strarea confiden]ialit\]ii
asemenea, trebuie s\ le explice copiilor [i adolescen]ilor c\, de[i (dac\ participan]ii nu
este un program foarte serios, va fi totu[i realizat într-o manier\ men]ioneaz\ aceast\ regul\,
interactiv\, bazat\ în mare m\sur\ pe joc, discu]ii libere. formatorul o poate face,
atr\gând aten]ia c\, dac\ nu
se respect\ secretul asupra
S1.4. Stabilirea regulilor de lucru discu]iilor, copiii sau
adolescen]ii nu se vor sim]i în
Obiective: siguran]\ [i nu vor putea
discuta deschis despre
§ Alc\tuirea unui set de reguli de lucru necesare bunei subiectele care îi preocup\);
desf\[ur\ri a activit\]ii; § Combaterea ideilor, [i nu a
§ Relevarea importan]ei alc\tuirii de reguli de lucru, ca [i a participan]ilor;
respect\rii acestora. § S\ se vorbeasc\ pe rând,
s\ se asculte interlocutorii;
Observa]ie: educatorul are posibilitatea de a ad\uga acele reguli § S\ nu se critice [i s\ nu se
care îi sunt necesare pentru buna desf\[urare a atelierului, judece unii pe ceilal]i, s\ nu
f\r\ a avea aerul c\ le-a impus (de exemplu, punctualitatea râd\ unii de al]ii.
este important\).
Capitolul I. Ghid de educa]ie pentru prevenirea infec]iei cu HIV, a altor infec]ii cu transmitere sexual\ 11
Sesiunea 2: Corpul omenesc, dezvoltarea
Obiective:
§ Cunoa[terea dispunerii, formei [i func]iilor sistemelor [i aparatelor organismului uman (inclusiv
aparatul genital);
§ Identificarea asem\n\rilor [i deosebirilor dintre fete [i b\ie]i;
§ Identificarea modific\rilor (biologice, psiho-sociale) care se produc la pubertate.
Materiale necesare: coli mari de hârtie de împachetat sau hârtie de flip-chart, marker-e, creioane
colorate, hârtie glacé [i adeziv pentru hârtie.
Activit\]i:
§ Participan]ii se organizeaz\ în grupuri de 4-5 persoane (se formeaz\ patru grupuri) [i li se ofer\
câte o coal\ de flip-chart, marker-e, hârtie glacé, lipici, foarfece.
Fiecare grup trebuie s\ schi]eze o schem\ corporal\ [i s\ deseneze sau s\ defineasc\, prin colaj,
principalele aparate [i sisteme ale corpului omenesc sau m\car componente ale acestuia, pentru: o
feti]\ [i un b\iat de 7-10 ani, respectiv o fat\ [i un b\iat de 10-15 ani.
Se organizeaz\ o discu]ie despre organele interne „principale“ ale organismului uman [i despre
rolurile lor (exemple de întreb\ri: Unde se afl\ creierul/ pl\mânii/ inima/ stomacul/ intestinele/
ficatul/ rinichii/ vezica urinar\/ testiculele/ ovarele? Ce rol au în organism? Ce func]ii îndeplinesc?)
Care sunt asem\n\rile, deosebirile dintre fete [i b\ie]i (din punct de vedere fizic, psihologic, al
rolului în societate, al obiceiurilor). Adolescen]ii (14-18 ani) pot completa tabele de felul celor cuprinse
în anexa 3. Pe copii îi putem întreba:
- Cum sunt fetele/b\ie]ii?
- Ce fac (în ce activit\]i se implic\) fetele/b\ie]ii?
- Ce responsabilit\]i au?
- Ce au voie [i ce nu au voie s\ fac\ fetele [i b\ie]ii la diferite vârste (se poate discuta despre
fumat, consum de alcool, cafea, activitate sexual\)?
- De ce exist\ reguli de comportament? De ce exist\ interdic]ii (reguli care ne interzic s\ facem
anumite lucruri? Care este rolul acestora?
Grup de discu]ii despre modific\rile corpului uman în perioada pubert\]ii:
- Ce diferen]e sunt între feti]a de 7-10 ani [i cea de 11-15 ani? (Aceea[i discu]ie pentru b\iat.)
- Ce este pubertatea? Cum se manifest\? Cum se simt tinerii în aceast\ perioad\?
- Cum sunt rela]iile cu colegii, prietenii, cu p\rin]ii, cu fra]ii?
În dou\ grupuri (dac\ este posibil, unisex), participan]ii vor schi]a anatomia organelor genitale [i
vor descrie fiziologia aparatului genital feminin [i masculin. Se va raporta în grupul reunit, mixt. Este
important ca [i fetele [i b\ie]ii s\ fie con[tien]i de particularit\]ile fizice ale sexului opus, de tr\irile [i
emo]iile ca [i de modalitatea particular\ de interac]iune cu lumea ce ]ine de gen.
§ Variant\ (activitatea este util\ [i ca energizer [i este eficient\ în mod special în lucrul cu copiii):
Fiecare participant trebuie s\-[i aleag\ un organ, aparat sau sistem al corpului omenesc, dup\
care grupul va simula un corp omenesc alegoric. Ei trebuie invita]i apoi s\ explice de ce [i-au ales
s\ reprezinte organul respectiv, ce rol are acesta, cum coopereaz\ el cu celelalte „organe“.
Observa]ie: Este important ca participan]ii s\ experimenteze aceast\ activitate de înv\]are, în care
aparatul genital este „prezentat“ în rând cu celelalte aparate [i sisteme ale corpului omenesc.
Sesiunea 3: Boal\ [i s\n\tate
Obiective:
§ Cunoa[terea aspectelor biologice, psihologice [i sociale ale s\n\t\]ii [i bolii.
§ Cunoa[terea no]iunilor de boal\ transmisibil\ [i de microb.
§ Familiarizarea cu c\ile de transmitere a bolilor infec]ioase [i cu c\ile de prevenire a transmiterii
acestora.
Materiale necesare: hârtie de bloc de desen (A3 sau A4), creioane colorate, hârtie glacé.
Observa]ie: numeroase programe de educa]ie pentru s\n\tate abordeaz\ diverse teme de profil, f\r\
a trata temele „s\n\tate/boal\“ [i f\r\ a incita copilul la reflec]ie în leg\tur\ cu importan]a s\n\t\]ii,
din toate perspectivele: biologic\, psihologic\ [i social\. Participan]ii la un astfel de demers educativ
r\mân cu destule lacune în ceea ce prive[te cauzele, sursele „deficitelor de s\n\tate“, ale bolilor,
neputându-le fi clar, pe cale de consecin]\, cum [i în ce m\sur\ se pot proteja.
Activit\]i:
§ Educatorul va organiza un grup de discu]ie pe tema „s\n\tate/boal\“. Se poate folosi urm\torul
exempu:
Exemplu de ghid de discu]ie

Ce înseamn\ s\ fii bolnav?
Ce fel de boli cuno[ti?
Exist\ boli care nu se pot vindeca? Po]i da câteva exemple de boli care se pot vindeca? Dar câteva
exemple de boli ce nu se pot vindeca?
Exist\ boli care se pot transmite de la o persoan\ la alta? Care este cauza acestor boli? Da]i, v\ rug\m,
câteva exemple de astfel de boli [i explica]i cum se pot transmite („pe unde intr\ boala, respectiv microbii“
în corpul omului s\n\tos)?
Ce sunt microbii?
Cui trebuie i s\ te adresezi, atunci când nu te sim]i bine sau atunci când crezi c\ ai o boal\?
La ce ajut\ tratamentul medical?
Ce înseamn\ s\ fii s\n\tos?
Aminte[te-]i o împrejurare în care ai fost bolnav!
Cum te-ai sim]it, din punct de vedere fizic? Te durea ceva, ai avut semne pe corp? Ai avut alte
simptome? (No]iunile de „semn“ [i „simptom“ trebuie, eventual, explicate.) Ai mers la medic? Ai luat
medicamente? Ce gust au medicamentele?
A trebuit s\ stai în cas\, s\ evi]i ie[irile în aer liber, efortul fizic? Ce sentimente ai avut în perioada în
care ai fost bolnav? Cum te-ai sim]it când ceilal]i au avut mai mult\ grij\ de tine? Cum te-ai sim]it când a
trebuit s\ stai izolat de ceilal]i copii? Dar când ai fost scutit s\ mergi la [coal\ [i s\–]i faci lec]iile? Cum te-
ai sim]it atunci când, întorcându-te la [coal\, a trebuit s\ munce[ti [i s\ înve]i mai mult, pentru a
recupera?
Te-ai gândit la riscul de a le „da boala“ [i celor din jur [i la ce po]i face pentru ca ei s\ nu se îmboln\veasc\?
Ce crezi c\ se poate face pentru ca anumite boli s\ nu se transmit\ de la persoan\ la persoan\?
„De ce se îmboln\vesc oamenii?“ Crezi c\ oamenii au vreo vin\ pentru c\ se îmboln\vesc? Depinde de
ei s\ fie s\n\to[i sau bolnavi?
Cum trebuie s\ ne purt\m cu oamenii bolnavi?
Trebuie ]inut cont de faptul c\ cineva e bolnav?
§ Formatorul va face o prezentare a:

- tipurilor de microbi, a caracteristicilor acestora [i a modalit\]ii în care se poate explica [i
copiilor ce sunt microbii;
- sistemului imunitar al organismului uman.
§ Simulare/ joc de rol – exerci]iu de fixare: distribui]i copiilor cartona[e pe care sunt scrise (un
cuvânt pe cartona[): „macrofag\“, „limfocit\ T4“, „limfocit\ T killer“, „limfocit\ B“, „bacterie“,
„virus“ etc. Ruga]i copiii s\ î[i imagineze c\ sala de clas\ este organismul omenesc [i ruga]i-i
pe cei care sunt „microbi“ s\ stea afar\ [i apoi, la un semnal, s\ intre în sala de clas\; atr\ge]i-
le aten]ia ca „lupta“ s\ nu fie prea violent\. Urm\ri]i copiii, pentru a vedea dac\ au în]eles ce
rol are fiecare dintre componentele sistemului imunitar.
§ „Modalit\]ile de transmitere a bolilor infec]ioase“: ruga]i participan]ii s\ fac\ desene
reprezentând modalit\]ile de transmitere a bolilor infec]ioase: transmitere pe calea aerului, pe
cale digestiv\, prin sânge, pe cale sexual\, de la mam\ la f\t [i transmitere prin vectori (prin
transfer de fluide infectate: saliv\, sânge, prin mu[c\turi [i în]ep\turi de insecte, de animale
sau de om). Este important s\ realizeze o astfel de activitate cu copiii [i adolescen]ii, dar mai
ales cu copiii mai mici, pentru a fixa în mintea acestora situa]iile [i comportamentele cu risc;
unul din principalele obiective ale educa]iei pentru s\n\tate este delimitarea clar\ a situa]iilor [i
comportamentelor cu risc. Desenele de acest fel se pot expune în centrul de plasament sau în
apartamentul social, în c\su]a de tip familial.
Sesiunea 4: Despre HIV [i SIDA, aspecte biologice, psihologice [i sociale;
legisla]ia în domeniul HIV/SIDA
Obiective:
§ Verificarea, achizi]ionarea de informa]ii corecte despre:
- transmiterea infec]iei cu HIV (riscuri de infectare);
- epidemia de infec]ie cu HIV/SIDA;
- virusul HIV: structura, ac]iunea la nivel celular [i biologic;
- prevenirea infec]iei cu HIV (strategii de reducere a riscurilor);
- evolu]ia infec]iei cu HIV;
- evaluarea medical\, tratamentul;
- istoricul fenomenului HIV/SIDA: descoperirea fenomenului, reprezent\ri sociale, reac]ii sociale,
eforturi pentru prevenirea [i tratarea persoanelor infectate cu HIV, sursele discrimin\rii [i ale
respingerii sociale.
§ În]elegerea emo]iilor [i încerc\rilor (discriminarea, [ocul împ\rt\[irii diagnosticului) de ordin
psiho-social pe care le experimenteaz\ persoanele infectate cu HIV.
§ Achizi]ionarea [i opera]ionalizarea (reflec]ia asupra modalit\]ii de interpretare [i aplicare)
informa]iilor despre legisla]ia româneasc\ în domeniul SIDA.
S4.1. „Infec]ia cu HIV/SIDA“:

Activit\]i:
Istoric, epidemiologie, c\i de transmitere, semne, simptome, evolu]ie [i complica]ii, evaluarea
medical\ [i tratamentul, testarea HIV. Prezentarea consultantului sau formatorului principal,
conform materialului „Infec]ia cu HIV/SIDA“ cuprins în capitolul al VI-lea.
S4.2. Evaluarea riscului de infectare cu HIV (activitate de fixare)

Obiectivul imediat al activit\]ii este acela de a demonstra importan]a evalu\rii riscului personal de
infectare, în vederea schimb\rii comportamentului.
Activitatea se va desf\[ura sub forma unui grup de discu]ie; moderatorul va ruga participan]ii s\
spun\ (repete) cum se transmite HIV.
§ Formatorul va explica participan]ilor ce înseamn\ risc de infectare (cuvântul este folosit în
domeniul HIV/SIDA cu sensul de probabilitate de a se „întâmpla“ infectarea), comportament cu
risc (expunere voluntar\ la împrejur\ri ce pot avea consecin]e negative), situa]ie cu risc
(expunere accidental\, întâmpl\toare, la împrejur\ri ce pot avea consecin]e negative), [i le va
cere s\ întocmeasc\ o list\ cu situa]ii [i cu comportamente cu risc.
Exemple de comportamente cu risc (redus sau mare):
- utilizarea forfecu]ei de manichiur\ („unghierei“) în comun, în familie sau în grup\, la centrul
de plasament);
- utilizarea în comun a periu]ei de din]i, la interval de timp scurt;
- contactul sexual neprotejat, f\r\ a avea certitudinea c\ partenerul este s\n\tos.
§ Participan]ii trebuie s\ întocmeasc\ lista cu fapte reale, care (li) se întâmpl\ în via]a de zi cu zi,
astfel încât listele s\ aib\ relevan]\. Ruga]i apoi participan]ii s\ ierarhizeze riscurile în func]ie
de gradul acestora (de la „f\r\ risc“, la „risc mare“).
§ O variant\ a acestei activit\]i este aceea de a ruga participan]ii s\ întocmeasc\ bile]ele pe care s\
scrie denumiri de activit\]i sexuale [i de activit\]i care au poten]ial de transfer de sânge; ulterior,
aceste activit\]i se vor ordona cresc\tor din punct de vedere al riscului de infectare cu HIV.
§ Formatorul invit\ participan]ii s\ se gândeasc\ (nu trebuie s\ se exprime cu voce tare) la acele
situa]ii [i comportamente pe care le-au avut ei în[i[i [i s\ evalueze dac\ riscul personal de a se
fi infectat cu HIV este minim, redus, moderat, mare etc. [i s\ se a[eze, pe o scal\, de la „f\r\
risc“, la „risc mare“, eventual s\ explice motivul pentru care au ales o pozi]ie sau alta.
Observa]ie: adesea, participan]ii con[tientizeaz\ riscurile la care au fost expu[i; nu pu]ini se
consider\ la risc pentru c\ tr\iesc în colectivit\]i de copii [i pentru c\ au acordat primul ajutor f\r\
a utiliza m\nu[i de protec]ie sau alte bariere. Activitatea educativ\ descris\ mai sus suscit\ discu]ii
cu privire la siguran]a serviciilor medicale (unii consider\ c\ riscul de infectare cu HIV în serviciile
medicale din România este nul; al]ii, c\ teoretic el exist\, dar nu este documentat).
În desf\[urarea acestei activit\]i de formare, se evit\ referirea la riscurile fiec\ruia dintre participan]i; nu
se discut\ comportamente personale, decât limitat [i numai dac\ persoanele în cauz\ au ini]iativa de a o face.
Procesare:
Suplimentar, se va discuta:
– dac\ exist\ oameni care s\ nu se fi aflat în situa]ii de risc sau care s\ nu fi avut
comportamente cu risc;
– ce se întâmpl\ cu riscul de infectare, dac\ cineva repet\ comportamentul riscant.
S4.3. Prevenirea infec]iei cu HIV. Strategii de reducere a riscului

Materiale necesare: coli de hârtie de împachetat, marker-e.
Activit\]i:
§ Utilizând listele cu comportamente [i situa]ii cu risc de infectare realizate anterior, ruga]i
participan]ii s\ spun\ cum s-ar putea reduce riscul de infectare în fiecare dintre situa]iile [i pentru
fiecare dintre comportamentele men]ionate. Întocmi]i liste cu strategii de reducere a riscurilor.
§ Prezentare, conform materialului intitulat „Prevenirea infec]iei cu HIV“ din capitolul al V-lea.
Observa]ii:
Prevenirea infec]iei cu HIV, privit\ ca strategie de reducere a riscurilor, este o noutate pentru
participan]i; conceptul de harm reduction [i prevenirea transmiterii materno-fetale sunt mai pu]in
cunoscute de c\tre participan]i, motiv pentru care trebuie ca prezentarea s\ fie mai am\nun]it\ [i
s\ z\boveasc\ asupra acestor teme.
§ E nevoie ca tinerii s\ în]eleag\ faptul c\ fiecare individ [i fiecare cuplu are de ales între patru
strategii de reducere a riscului de transmitere sexual\: abstinen]a (f\r\ risc), utilizarea
prezervativului (risc redus), testarea [i rela]ia monogam\ (f\r\ risc, dar considerat\ a fi o
strategie dificil de respectat de c\tre unele persoane [i în anumite împrejur\ri), contactul sexual
non-penetrativ: petting-ul, masturbarea, masturbarea reciproc\.
§ Demonstra]ie: utilizarea prezervativului. În grupuri de câte dou\ persoane, participan]ii trebuie
s\ demonstreze [i s\ explice cum se utilizeaz\ prezervativul (detalii despre prezervativ [i
utilizarea acestuia sunt cuprinse în capitolul al V-lea; raportare în grupul reunit.
§ Variant\: etapele utiliz\rii prezervativului, scrise într-o list\ aleatorie, trebuie ordonate în
succesiunea lor logic\, înainte de a face demonstra]ia propriu-zis\; aceasta are importan]a ei,
întrucât unii dintre participan]i nu au f\cut niciodat\ o astfel de demonstra]ie [i nu au folosit
niciodat\ prezervativul.
S4.4. Avantajele [i dezavantajele schimb\rii comportamentului

cu risc de infectare/ strategiilor de reducere a riscurilor
Activit\]i:
§ Pentru fiecare strategie de reducere a riscului de transmitere sexual\ a HIV, încerca]i s\ pune]i
în eviden]\ care sunt avantajele ei [i care sunt dezavantajele, în func]ie de vârsta, sexul,
situa]ia persoanelor implicate în respectivele situa]ii cu risc de infectare (adolescen]i din centre
de plasament, de exemplu).
§ Pentru aceasta, formatorul va organiza grupe de câte 4-5 persoane [i le va propune un exerci]iu
de brainstorming cu tema „avantaje“ [i „dezavantaje“/obstacole percepute în calea adopt\rii
unei strategii de reducere a riscului. Va cere apoi participan]ilor s\ precizeze, pentru fiecare în
parte, metode de evitare a obstacolelor sau de mic[orare a acestora. Pentru procesarea acestei
teme, pute]i utiliza tabele cum sunt cele cuprinse în anexa V.
Procesare:
§ Dup\ prezent\rile grupurilor, formatorul va încerca s\ arate cum depinde percep]ia avantajelor
în func]ie de vârst\, categorie social\, context economic [i chiar de gen (sex feminin, sex
masculin). Va sublinia, de asemenea, c\ avantajele [i dezavantajele percepute în calea adopt\rii
unei strategii de reducere a riscurilor sunt determinante în comportamentul unei persoane;
educa]ia pentru prevenirea infec]iei cu HIV/alte ITS trebuie s\ provoace adolescen]ii s\ ia o
decizie în privin]a strategiei de reducere a riscurilor, dup\ un proces bazat pe cânt\rirea
avantajelor si dezavantajelor, în raport cu contextul [i eficien]a personal\ a fiec\ruia.
Formatorul trebuie s\ explice, de asemenea, c\ este important ca, în cadrul sesiunii similare,
organizate cu adolescen]ii, s\ se insiste asupra abstinen]ei ca op]iune personal\ absolut legitim\ de
protec]ie (pentru a se contracara, m\car în oarecare m\sur\, tendin]a de „normalizare“ a începerii
timpurii a vie]ii sexuale, cu presiunea ce deriv\ din aceast\ „norm\“).
S4.5. Consecin]ele infec]iei cu HIV [i SIDA

Activit\]i:
§ Explica]i/repeta]i c\ infec]ia cu HIV are o evolu]ie stadial\, care poate fi caracterizat\ din
perspectiv\ biologic\, psihologic\ [i social\.
§ Invita]i participan]ii s\ spun\ cu ce no]iune asociaz\ infec]ia cu HIV/SIDA. Utilizând cele
exprimate de participan]i, formatorul va prezenta no]iunea de „reprezentare“ [i va ar\ta c\
aceasta, imaginea interioar\ pe care o avem despre o anume no]iune, respectiv despre infec]ia
cu HIV, ne condi]ioneaz\ atitudinea, inten]iile, respectiv comportamentul. O reprezentare
pesimist\, umbrit\ de moarte, de suferin]\ fizic\, blocheaz\ demersurile de prevenire,
favorizeaz\ discriminarea [i rejec]ia social\. O reprezentare de „boal\ cronic\“, perfect
justificat\ de rapoartele medicale recente, este una cu mult mai eficient\ pentru demersul de
prevenire, de testare voluntar\, de acces la tratament.
§ Participan]ii (jocul este potrivit grupei de vârst\ 14-20 de ani) vor fi invita]i s\ participe la
urm\torul exerci]iu de simulare/joc de rol:
– To]i membrii grupului reprezint\ o comunitate în care oamenii au „contacte sexuale“ cu risc
de infectare. În aceast\ simulare/joc de rol, contactul sexual este reprezentat printr-o
strângere de mân\.
– Explica]i participan]ilor c\ unul dintre ei va fi ales s\ fie „persoana infectat\ cu HIV“ (cum se
face acest lucru: ve]i ruga participan]ii s\ închid\ ochii sau s\ formeze un cerc [i s\ se a[eze
cu fa]a spre exterior; plimbându-v\ apoi prin cerc, ve]i atinge pe unul dintre participan]i,
ceea ce va avea semnifica]ia c\ acela este „persoana infectat\“).
– Invita]i participan]ii s\-[i strâng\ mâna („s\ dea noroc“) de trei ori, cel mult, cu trei persoane
diferite; persoana care este „infectat\“ va strânge mâna într-un mod special (punând degetul
mare în podul palmei celui c\ruia îi strânge mâna; cine simte o astfel de strângere de mân\
trebuie s\ considere c\ a fost expus la infectarea cu HIV [i trebuie s\ procedeze în continuare
la fel, dac\ mai are „de strâns mâini“.
– Dup\ încheierea „jocului“, ruga]i participan]ii s\ se a[eze în dou\ grupuri separate, astfel
încât s\ aib\ contact vizual unii cu ceilal]i.
Procesare:
Întreb\ri pentru ambele grupuri: Ce gânduri/sentimente a]i avut în timpul „jocului“?
Întreb\ri pentru cei care „s-au expus“:
– Ce gânduri [i sentimente ave]i acum, c\nd [ti]i c\ „v-a]i expus infec]iei cu HIV“? Ce sim]i]i
s\ face]i acum? Ce crede]i c\ ar trebui s\ face]i (în general, dar [i pentru protejarea celor pe
care i-a]i putea expune)?
– Crede]i c\ ar trebui s\ spune]i cuiva c\ „v-a]i expus posibilit\]ii de infectare cu HIV“? Cui? De ce?
– Ce a[tepta]i de la cei care v\ sunt aproape [i c\rora le-a]i spune despre faptul c\ v-a]i expus (de
exemplu, ce a[tepta]i de la prietenul/prietena dvs., eventual partenerul/partenera dvs.)?
În încheierea simul\rii, formatorul trebuie s\ „ajute“ participan]ii s\ ias\ din roluri, atr\gând
aten]ia c\ educatorii vor trebui s\ procedeze în acela[i fel, dac\ vor repeta exerci]iul, cu adolescen]ii
pe care îi au în grij\. Formatorul poate face [i o scurt\ prezentare a materialului „Aspecte psihologice
ale infec]iei cu HIV“, din capitolele al II-lea [i al VII-lea.
§ Grup de discu]ie pe tema „stigmatizare/discriminare“. Formatorul va defini, împreun\ cu
participan]ii, no]iunile de „stigmat“/„stigmatizare“ [i „discriminare“, întocmind o list\ cu
exemple de situa]ii [i criterii de discriminare. Va întreba participan]ii dac\ au fost vreodat\
discrimina]i [i cum s-au sim]it în împrejurarea respectiv\. De asemenea, formatorul va întreba
participan]ii dac\ ei au discriminat vreo persoan\ sau grup de persoane, ce efecte a avut acest
lucru [i cum ar putea evita atitudinea discriminatorie.
§ Variant\: discu]ie pe marginea materialului studiu de caz, pe materialul din capitolul al VII-lea.
Sesiunea 5: Infec]iile cu transmitere sexual\
Obiective:
§ Achizi]ionarea de informa]ii corecte despre:
– agen]ii infec]io[i/microbii responsabili pentru ITS;
– transmiterea pe cale sexual\ a bolilor (riscuri de infectare);
– epidemiologia bolilor/infec]iilor cu transmitere sexual\;
– prevenirea infec]iilor cu transmitere sexual\ (strategii de reducere a riscurilor);
– evolu]ia infec]iilor cu transmitere sexual\: semne, simptome, complica]ii;
– testarea, evaluarea medical\, tratamentul ITS.
Activit\]i:
§ Formatorul invit\ participan]ii s\ lucreze în trei grupuri, preg\tind o prezentare „matricial\“ cu
dimensiunile precizate mai sus, la capitolul „Obiective“ (agen]i infec]io[i, transmitere,
epidemiologie etc.) pentru, respectiv, urm\toarele grupuri de boli/infec]ii cu transmitere sexual\
(se pot utiliza tabele de felul celui din anexa IV):
a. infec]ii cauzate de bacterii: sifilisul, infec]ia cu gonococ (gonoreea), infec]ia cu Chlamydia;
b. infec]ii cauzate de virusuri: hepatitele de tip B [i C, herpesul genital, vegeta]iile veneriene;
c. infec]ii cauzate de ciuperci [i infest\ri cu parazi]i microscopici/macroscopici: candidoza,
trichomoniaza, infestarea cu p\duchi la]i (pediculoza), râia.
Dup\ raportare, formatorul face complet\rile [i corecturile necesare.
§ Prezentare: poate fi util\, chiar [i dup\ activitatea anterioar\, pentru fixare, chestionarele ini]iale
[i activitatea de prezentare anterioar\ dovedind c\ informa]iile despre infec]ii cu transmitere
sexual\ pe care le de]in educatorii sunt (foarte) limitate [i grevate de confuzii [i de câteva mituri
(du[ul vaginal ca metod\ de prevenire a infect\rii [i adjuvant în tratament, de exemplu).
§ Joc de rol, pentru fixare: în grupuri de 2-3 persoane, participan]ii trebuie s\ improvizeze un dialog
care s\ releve semne/simptome, strategii de prevenire etc. pentru o infec]ie cu transmitere
sexual\; restul grupului trebuie s\ ghiceasc\ despre ce boal\/infec]ie este vorba în jocul de rol.
Observa]ie: activitatea se desf\[oar\ în general în cadrul sesiunii de comunicare.
Sesiunea 6: „Despre prietenie, dragoste [i sex“
Exemplu de ghid de discu]ie
Obiective: despre prietenie
S\ îi ajute pe tineri s\ reflecteze asupra ideilor de prietenie, • Ce în]elege]i prin prietenie?
dragoste, s\ î[i defineasc\ a[tept\rile pe care le au de la o • Cum [ti]i c\ o persoan\ v\
rela]ie; s\ în]eleag\ ce înseamn\ un contact sexual [i care sunt este prieten\?
consecin]ele acestuia. • Ce a[tepta]i de la prietenul
vostru/prietena voastr\?
Activit\]i: • Apela]i la prieteni pentru a v\
§ Formatorul organizeaz\ grupuri de discu]ie pe temele: sf\tui, în cazul în care ave]i o
„prietenie“, „dragoste“, „contact sexual“ (teme ca violul, problem\?
abuzul sexual, prevenirea violurilor [i a abuzurilor sexuale • S-a întâmplat ca un prieten/o
pot ap\rea în discu]ie). În aceast\ sesiune se poate face prieten\ s\ v\ sf\tuiasc\ s\
din nou un exerci]iu de creare a unor ghiduri de discu]ie pe proceda]i într-un fel care s-a
temele propuse: „prietenie“, „dragoste“, „sex“ (acest lucru dovedit apoi c\ v-a f\cut s\
se poate realiza numai cu adolescen]ii). suferi]i? De ce? Cum pute]i
preveni acest lucru?
§ Grup de discu]ii despre cum ar dori s\ fie prietena (iubita,
so]ia) ideal\/prietenul (iubitul, so]ul) ideal? • S-a întâmplat ca prietenul/
prietena dvs. s\ v\ cear\ s\
§ Utilizând schemele realizate la sesiunea despre corpul
face]i lucruri pe care nu dorea]i
omenesc, formatorul va cere participan]ilor s\ explice s\ le face]i în acel moment?
fiziologia actului sexual.
Exemplu de ghid de discu]ie despre dragoste/sex
Ce în]elege]i prin „dragoste“?
A]i fost vreodat\ îndr\gosti]i?
A fost cineva îndr\gostit de tine?
Crede]i c\ fetele iubesc mai mult decât b\ie]ii?
Fetele sunt mai fidele decât b\ie]ii?
Cum se manifest\ o persoan\ îndr\gostit\?
Cum caracteriza]i o rela]ie reu[it\?
Este posibil ca o persoan\ s\ se îndr\gosteasc\ de o alta de acela[i sex?
Ce a]i sim]i dac\ s-ar întâmpla acest lucru?
Ce activit\]i fac împreun\ cei ce se iubesc?
Cât timp dureaz\ o „rela]ie între un b\iat [i o fat\“?
Din ce cauz\ se sfâr[e[te o rela]ie?
Ce poate face o persoan\ care sufer\ din cauza destr\m\rii unei rela]ii?
Ce în]elege]i prin „sex“? Când a]i devenit con[tien]i de aceast\ no]iune?
La ce vârst\ crede]i c\ este necesar s\ se explice copiilor despre sex [i contact sexual?
La ce vârst\ î[i poate începe cineva via]a sexual\? Ce argumente aduce]i în sprijinul r\spunsului vostru?
Cum decurge un act sexual?
De ce „fac“ oamenii sex?
Care este rela]ia activitate sexual\ – dragoste într-un cuplu?
Ce consecin]e poate avea un contact sexual?
Ce înseamn\ abuz sexual?
Cum putem preveni abuzurile sexuale?
Este posibil ca persoane de acela[i sex s\ aib\ contacte sexuale? Ce p\rere ave]i de aceast\ posibilitate?
Aceste persoane ar trebui împiedicate s\ fac\ acest lucru?
Sesiunea 7. Drogurile [i consumul de droguri

(sesiune pentru grupa de vârst\ 14-20 de ani)
Durata: maximum 120 de minute

Obiective:
§ Cunoa[terea diferen]elor dintre normal [i exces sau abuz.
§ ~nsu[irea abilit\]ilor de a identifica situa]iile negative cu care se pot confrunta [i modalit\]ile de
a ie[i din dificultate urmând o alternativ\ pozitiv\.
§ Cunoa[terea efectelor consumului de droguri (biologice, psihologice, sociale).
§ Cunoa[terea aspectelor legale ale consumului de droguri.
§ Cunoa[terea serviciilor existente pentru tratarea consumului de droguri.
Activit\]i:
§ Discuta]i cu participan]ii `ncercând s\ afla]i de la ei ce este o situa]ie dificil\. Câ]i dintre ei au
fost `n astfel de situa]ii [i ce au sim]it cu acea ocazie? ~ntocmi]i o list\ cu sentimentele care se
potrivesc cel mai bine cu situa]iile negative.
§ Ruga]i participan]ii s\ se `mpart\ `n grupuri de câte 3 persoane [i s\ g\seasc\ modalit\]i de
ie[ire din situa]iile de mai jos oferind o alternativ\ pozitiv\.
1. Un prieten te invit\ acas\ la el ca s\ v\ juca]i la computer. Ajun[i acolo, el inten]ioneaz\ s\
te conving\ s\ `ncerca]i `mpreun\ câteva din b\uturile din barul casei [i s\ fumezi o ]igare.
2. Ai un coleg nou. Invit\-l `mpreun\ cu al]i colegi s\ v\ cunoa[te]i mai bine dup\ orele de curs
mergând s\ be]i ceva la o teras\ `n parc.
3. Un b\iat `ncearc\ s\ o conving\ pe iubita lui s\ trag\ [i ea un fum din ]igarea lui. O amenin]\
c\ o p\r\se[te dac\ nu ì demonstreaz\ c\ `l iube[te [i nu accept\ s\ `ncerce [i ea m\car o
dat\ s\ vad\ cum este.
4. O tânar\ care se poart\ cam ciudat de ceva timp `l roag\ pe iubitul ei s\ ì fac\ rost de ni[te
bani care ì sunt necesari pentru a-[i pl\ti o datorie. Ea `l roag\ s\ p\streze secretul despre
faptul c\ are datorii [i `l amenin]\ c\ `l p\r\se[te dac\ nu o ajut\.
5. O fat\ prime[te la o petrecere un pahar cu o b\utur\ cu gust ciudat. Cei din anturaj insist\
ca ea s\ bea paharul f\r\ s\ mai fac\ mofturi, altfel nu va mai fi invitat\ niciodat\ la chefuri.
6. Trei prieteni au fost `mpreun\ la un club. Cel mai mare ca vârst\ care este [i [ofer a b\ut
cam mult alcool la petrecere [i le spune celorlal]i doi c\ nu trebuie s\ se team\ s\ mearg\
cu el cu autoturismul personal, pentru c\ a mai condus `n aceast\ stare [i nu a p\]it nimic.
7. Un tânar `[i invit\ un prieten la o petrecere care se desf\[oar\ `n casa cuiva necunoscut, dar
despre care au aflat c\ d\ ni[te petreceri „cool”. Vrea s\ vin\ [i el?
FI{| MODEL DESPRE CUM S| SPUI NU ~N SITUA}IILE DIFICILE
1. PUNE ~NTREBARI
Exemple:
Ce vrei s\ facem? Unde mergem? Cine mai vine ? Ce vrei s\ fac eu? etc
2. VERIFIC| ~N GÂND RAPID CONSECIN}ELE BUNE {I PE CELE RELE DAC| ACCCEP}I

CEEA CE }I S-A PROPUS
Exemple:
Ce o s\ simt dac\ accept? Ce se va `ntâmpla dac\ se afl\ c\ am f\cut a[a ceva? Ce vor gândi despre
mine ceilal]i prieteni/colegi? Cum m\ va afecta asta din punct de vedere al s\n\t\]ii sau sentimental?
Ce vor face cei de la [coal\ dac\ afla? etc.
3. R|MÂI CALM, PRIVE{TE-}I INTERLOCUTORUL ~N OCHI, SPUNE-I PE NUME {I R|SPUNDE-I CU „NU”.

Exemple:
Mihaela, nu doresc s\ mai discut\m pe tema asta;
Alex, nu vreau s\ particip la chestia asta;
Marius , nu m\ intereseaz\ subiectul acesta;
Irina, nu merg cu tine.
4. ASUM|-}I R|SPUNDEREA {I OFER| PRIETENULUI T|U O ALTERNATIV| AMUZANT|, LEGAL|

Exemple:
Hai mai bine s\ ne d\m cu rolele prin parc! Ce-ai zice s\ mergem la un film? Hai mai bine s\ mergem
la magazine, am vazut c\ au ni[te reduceri fantastice la hainele de sezon. Hai s\ mergem, `n loc de
asta, la sal\ s\ tragem de fiare, ca s\ ne aranjam look-ul etc. Hai mai bine la o pizza. Etc.
5. DAC| INTERLOCUTORUL T|U ESTE INSISTENT, LAS|-I TIMP DE GÂNDIRE, REVINO CU OFERTA TA {I APOI
PLEAC|
Exemple:
{tii ce, mai gânde[te-te pu]in la mersul la sal\. Eu plec ca s\ m\ schimb [i m\ g\se[ti acolo peste o
or\. La revedere.
Bine, mai gânde[te-te pu]in la mersul la o pizza. Eu trec pe acas\ s\ `mi iau ni[te bani [i te a[tept acolo
pe la 6. La revedere.
Am `n]eles ce spui. Te rog s\ te mai gânde[ti la propunerea cu mersul la magazine. M\ duc acas\ s\
m\ `ncal] cu ceva mai comod [i a[tept s\ m\ suni pe la 5 dac\ vrei s\ vii [i tu. La revedere. Etc.
Not\: Preferabil ca aceste activit\]i s\ se fac\ la sec]iunea „Abilit\]i personale [i sociale“.
§ Explora]i `mpreun\ cu participan]ii câteva din consecin]ele excesului/abuzului.

a) Porni]i `n clas\ un aparat de radio, la un nivel al sunetului pl\cut. ~ntreba]i elevii dac\ se simt
bine [i dac\ aud bine melodia . Da]i volumul mai tare. ~ntreba]i-i cum se simt acum. Dar
atunci când d\m volumul la maximum?
Sunt to]i la fel de afecta]i de muzica dat\ prea tare? Exist\ diferen]e `ntre ei? Ce este bine
s\ fac\ cei care ascult\ muzica mai tare pentru a nu-i deranja pe ceilal]i [i a nu ì face s\ se
simt\ neplacut?
b) Ruga]i trei copii cu dezvoltare a corpului vizibil diferit\ s\ treac\ `n fa]a clasei [i s\ `[i `ntind\
mâinile. Pune]i-le c\r]i `n bra]e, pân\ când nu le mai pot ]ine [i le scap\ pe jos. Pot ei s\ ]in\
`n bra]e la fel de multe c\r]i? Când e prea mult sau excesiv? Atunci când te sim]i nepl\cut [i
st\njenit? Este bine s\ te opre[ti `nainte s\ te simti as[?
c) ~ntreba]i participan]ii cum se simt când:
- au stat seara la TV peste ora lor normal\ de culcare [i a doua zi au trebuit s\ se apuce de
lec]ii foarte devreme;
- au mâncat prea multe dulciuri [i au b\ut prea mult\ Cola la o petrecere;
- au stat la soare prea mult;
- au alergat prea mult pe afar\ `ntr-o zi canicular\.
§ Ruga]i participan]ii s\ se împart\ în grupuri de câte 6 persoane [i s\ improvizeze dialoguri: în
fiecare dintre grupuri, cineva va fi consumatorul de droguri, altcineva va fi mama, un altul va fi
tat\l, un altul va fi profesorul-diriginte, un altul va fi dealer-ul, un altul – un prieten etc.
Dialogul improvizat nu trebuie s\ dureze mai mult de 5 minute.
§ Educatorul va face o prezentare a termenilor utiliza]i în descrierea consumului de droguri:
dependen]\ (fizic\, psihic\), toleran]\, droguri legale [i droguri ilegale, sevraj, supradoz\.
§ Educatorul va ruga participan]ii s\ se împart\ în 3 grupuri [i s\ analizeze efectele urm\toarelor familii
de droguri: un grup – excitantele (cocaina, amfetaminele, cafeaua); al doilea grup – deprimantele
(opiaceele, alcoolul, benzodiazepinele, barbituricele), al treilea grup – drogurile care perturb\
comportamentul/halucinogenele (marijuana, LSD, ciupercile halucinogene, lacurile, vopselele).
Prelucrare:
§ Ce a]i sim]it în „pielea“ personajului?
§ Cum crede]i c\ ar trebui s\ procedeze personajul dvs. (cu excep]ia „dealer-ului“) pentru
reducerea consecin]elor consumului de droguri, poate chiar pentru întreruperea consumului?
§ Care sunt dificult\]ile în ameliorarea situa]iei consumatorului de droguri, eventual chiar în
întreruperea consumului?
Observa]ii: este posibil ca adolescen]ii s\ cunoasc\ multe lucruri despre subiectele indicate: reale,
eronate sau preconcepute. Este mai util s\ se procedeze în acest fel, întrucât miturile [i prejudec\]ile
pot fi comb\tute numai dac\ sunt recunoscute de fiecare si demitizate. În plus, educatorul ar putea
s\-[i dea seama dac\ informa]iile sunt extrase din experien]ele personale sau din povestirile unor
camarazi, ceea ce poate sugera proximitatea cu drogul [i, prin urmare, necesitatea unei activit\]i
de consiliere focalizate pe subiectul drogurilor, cel pu]in cu unii dintre participan]i.
Sesiunea 8: Abilit\]i personale [i sociale

Obiective:
§ Determinarea/revizuirea abilit\]ilor psiho-sociale cu rezonan]\ în reducerea vulnerabilit\]ii fa]\
de infec]ia cu HIV, alte ITS, consumul de droguri.
§ Însu[irea unor activit\]i pedagogice menite s\ amelioreze abilit\]ile psiho-sociale ale copiilor [i
tinerilor.
S8.1. Comunicarea
Obiective:
Revizuirea
– principiilor ascult\rii active;
– stilurilor de comunicare [i interac]iune: stil (comunicare) asertiv(\), pasiv(\), agresiv(\);
– comunic\rii verbale, non-verbale, para-verbale;
– barierelor în comunicare [i a modurilor de dep\[ire a acestora;
– principiilor de oferire a feedback-ului;
– metodelor de comunicare utilizate în pedagogie/formare: prezentare, conversa]ie, grup de
discu]ie, joc de rol, metode bazate pe „art\“, studiu de caz.
Activit\]i:
Formatorul va organiza urm\toarele activit\]i:
§ Prezentare, conform materialului cuprins în capitolul al III-lea, Comunicarea.
§ Simulare/joc de rol: ascultare activ\ (în grupuri de câte dou\ persoane, eventual cu un observator);
participan]ii trebuie s\ fac\ un exerci]iu de ascultare activ\, respectând „regulile“ prezentate.
§ Simulare/joc de rol: în grupuri de câte 4 participan]i, unul va juca rolul unui copil sau
adolescent, ceilal]i vor juca roluri de educatori, dintre care unul cu stil de comunicare asertiv,
unul cu stil pasiv [i un altul cu stil agresiv (stil de comunicare sau de abordare a conflictelor).
Dup\ ce „copilul“ î[i expune problema [i interac]ioneaz\ cu fiecare dintre cei trei educatori,
raporteaz\ grupului, descriind interac]iunea. Aproape to]i cei care interac]ioneaz\ cu un
„asertiv“ sau „adult“ se simt mai sprijini]i în rezolvarea problemei pe care o au.
§ Comunicarea non-verbal\: participan]ii sunt invita]i s\ exprime, prin mimica fe]ei [i expresie
corporal\, emo]ii ca: triste]ea, furia, frica, bucuria, mul]umirea (activitatea se desf\[oar\ în
perechi, fiecare participant trebuind s\ ghiceasc\ starea afectiv\ interpretat\).
Trei voluntari din grup sunt ruga]i s\ p\r\seasc\ sala; din grupul r\mas se mai aleg 3 voluntari
c\rora formatorul le distribuie 3 probleme pe care ace[tia vor `ncerca apoi s\ le comunice, f\r\
a le vorbi voluntarilor care au p\r\sit ini]ial sala (ace[tia joac\ rolurile educatorilor care încearc\
s\ afle ce probleme au copiii cu care lucreaz\, atunci când ace[tia nu doresc sau nu pot vorbi).
§ Participan]ii sunt invita]i s\ interpreteze, în grupuri de câte doi-trei, câte o situa]ie sau
comportament cu risc de infectare. Exprimarea se face numai non-verbal – prin expresie corporal\
–, într-o succesiune de trei tablouri. Comunicarea non-verbal\, foarte eficient\, las\ o impresie
puternic\, întip\rind în min]ile privitorilor situa]ii [i comportamente cu risc: „ce nu se face“.
§ Sesiunea de brainstorming: copiii [i adolescen]ii, împ\r]i]i în grupuri, trebuie s\ fac\ o list\ cu
bariere în comunicare (comunicare în general, comunicare cu educatorii [i cu colegii) [i apoi s\
analizeze strategii pentru dep\[irea acestora.
S8.1.1. Comunicarea asertiv\

Educatorul va explica abilit\]ile specifice comunic\rii asertive:
§ Utilizarea unui limbaj corporal asertiv: în picioare sau a[ezat, privind în fa]\ partenerul de
discu]ie, direct, cu o mimic\ pl\cut\, dar serioas\, [i utilizându-se un ton calm [i clar.
§ Exprimarea unor cereri clare, directe, f\r\ ezit\ri sau multe explica]ii, evitând s\ se lase loc
pentru refuzul din partea interlocutorului. De exemplu, se va spune: „Te rog, d\-mi voie s\ m\
a[ez lâng\ tine“, în loc de mai slabele: „Te superi dac\ stau lâng\ tine?“ sau „Te deranjeaz\ dac\
stau lâng\ tine?“.
§ Utilizarea exprim\rilor care încep cu „Eu“, pentru a se da un feed-back asertiv-descriptiv, care
are menirea de a asigura spa]iul necesar în rela]ie: „Eu m\ simt (emo]ia) când faci
(comportamentul). A[ prefera ca tu s\ (comportament alternativ, dezirabil)“. Exemplu: „Simt c\
nu m\ respec]i când m\ întrerupi; a[ prefera s\ m\ la[i s\-mi termin ideea“.
§ Focalizarea constant\ pe ceea ce trebuie schimbat, f\r\ a acuza sau învinov\]i cealalt\
persoan\. Exemplu: „Mi-ar pl\cea s\-]i pot spune lucruri f\r\ a m\ teme c\ to]i ceilal]i vor afla
problemele mele“, în loc de a spune: „E[ti atât de bârfitoare!“.
§ Oferirea unui feed-back calm [i respectuos. De exemplu: „Se pare c\ te retragi întotdeauna
când avem p\reri contradictorii“, în loc de: „Fugi întotdeauna când avem p\reri diferite“.
§ Utilizarea „tehnicii discului defect“: repetarea la nesfâr[it a cererilor, pân\ la ob]inerea
rezultatului dorit.
De exemplu, dac\ un coleg te tot invit\ s\ mergi cu el la o bere dup\ orele de [coal\ sau de
serviciu, repet\ de tot atâtea ori: „nu merg“ sau „nu vreau s\ merg“; ideea este c\ nu trebuie s\
încetezi s\ afirmi acest lucru ori de câte ori se repet\ cererea. Un alt exemplu: dac\ o vânz\toare
încearc\ s\ te conving\ s\ cumperi un alt produs decât cel pe care îl dore[ti, spunându-]i c\ are
performan]e mai mari, repet\ „doresc articolul X, acela îmi trebuie mie…“.
Educatorul le va explica participan]ilor: Abilitatea de a spune „NU“ este un caz particular al
asertivit\]ii. Aceast\ abilitate este important\ în special pentru tineri, asupra c\rora se exercit\
adeseori presiuni puternice din partea anturajului, pentru a se integra [i urma conduita acestuia;
presiuni mai pot fi exercitate de adul]i r\u-inten]iona]i (caz extrem – dealer-ii de droguri) [i de
partener/partener\. Negocierea, într-un cuplu, devine uneori polarizat\: unul dintre parteneri
încearc\ s\ conving\, cel\lalt se str\duie[te s\ spun\ „NU“. În anumite împrejur\ri, se dep\[e[te
chiar limita comunic\rii [i pot ap\rea comportamente agresive. Este, de aceea, necesar\ [i
dobândirea abilit\]ii de evitare a situa]iilor cu risc de abuz – fizic, în special.
Exemplificarea abilit\]ii
Ruga]i participan]ii s\ se gândeasc\ la o împrejurare în care au fost nevoi]i s\ împ\rt\[easc\ un
sentiment, o dorin]\, s\ formuleze o cerere sau un refuz despre care intuiau c\ vor fi primite cu emo]ii
negative, rezisten]\, opozi]ie. Ruga]i-i s\ î[i aminteasc\ în ce fel au rezolvat situa]ia. Au fost asertivi? Au
„avut câ[tig de cauz\“?; dac\ nu, ruga]i-i pe ceilal]i participan]i s\ sugereze o alt\ rezolvare a situa]iei.
Exercitarea abilit\]ii
Ruga]i participan]ii s\ se împart\ în:
§ perechi, dup\ care s\ imagineze [i interpreteze o scenet\ în care unul dintre ei încearc\ s\-l
conving\ pe cel\lalt s\ fac\ sex f\r\ a folosi prezervativul;
§ grupuri de 4-5, care s\ imagineze [i s\ interpreteze o scenet\ în care mai mul]i prieteni încearc\
s\-l conving\ pe unul dintre ei s\:
– varianta 1) consume droguri;
– varianta 2) mearg\ la prostituate.
Pentru grupurile mai „timide“, exerci]iul se poate face în paralel, f\r\ a expune un grup (sau toate
grupurile) observa]iei. În aceast\ situa]ie, dup\ încheierea simul\rii, cere]i fiec\rui grup s\ v\ spun\
ce argumente de convingere au fost folosite [i ce modalit\]i de a spune „nu“, ce modalit\]i de evitare
a constrângerii, a abuzului. Întocmi]i, astfel, liste cu modalit\]i [i trucuri utilizate pentru a convinge
[i manipula, cu feluri de a spune „nu“ [i modalit\]i de a evita abuzul.
Repeta]i exerci]iul, utilizând alte teme.
S8.2. Abilitatea de a lua decizii

Durata: 1 or\
Obiective:
Con[tientizarea [i îmbun\t\]irea procesului de luare a deciziilor.
Activit\]i:
§ Educatorul cite[te „cazul“, apoi invit\ copiii s\ enun]e ce posibilit\]i de ac]iune au; cineva le
scrie pe o foaie de flip-chart; pentru fiecare dintre aceste posibilit\]i, se analizeaz\ consecin]ele
posibile; la sfâr[it, copiii „voteaz\“ pentru una sau alta dintre posibilit\]ile enun]ate.
Metode folosite:
§ Studiu de caz; grup de discu]ii [i jocuri de roluri.
Exemple
1. Ana este intern\ într-un centru de protec]ie; ea are 14 ani [i e prieten\ cu Mihaela, de 16 ani. Vineri
sear\, Mihaela o invit\ pe Ana s\ mearg\, împreun\ cu ea [i cu prietenul acesteia, Marius, de 23 de
ani, la film [i în parc; Ana consider\ c\ Marius este un „b\iat de cartier“ [i nu se simte chiar în largul
ei când se întâlnesc, dar ar dori s\ se plimbe, mai ales cu ma[ina. Ce decide Ana s\ fac\?
2. Florin [i Ionu] sunt interni la un centru de protec]ie; sâmb\t\ sear\, cer învoire [i merg la o discotec\;
danseaz\ [i se simt foarte bine, beau [i câte dou\ beri fiecare… Se împrietenesc cu dou\ fete foarte
dr\gu]e. La un moment dat, una îi cere lui Ionu] s\ o conduc\ acas\; cealalt\ fat\ dore[te s\ plece [i
ea cu prietena ei. Andrei se simte obligat s\ le conduc\ pe fete, împreun\ cu prietenul lui. Ajun[i în fa]a
blocului unde locuie[te fata, aceasta îi invit\ [i pe b\ie]i, spunându-le c\ p\rin]ii ei nu sunt acas\. Ce
trebuie s\ fac\ cei doi b\ie]i?
3. Daniel are hepatit\ B în form\ cronic\; este inteligent, foarte informat, [tie multe lucruri despre boala
lui [i este con[tient c\ poate transmite boala prin contact sexual. Totu[i, el are o prieten\ la care ]ine
destul de mult; uneori folosesc prezervativul, alteori nu. Se teme s\-i spun\ despre boala lui, se teme
s\-i spun\ s\ fac\ un test HIV. Ce decizie va lua Daniel?
4. Vineri sear\, Eugen merge la o petrecere în cartier; b\ie]ii au adus mult\ mâncare [i b\utur\; Eugen
bea bere [i uneori – mai rar – vin, dar în seara aceasta b\ie]ii insist\ ca el s\ bea [i „t\rie“: îi spun c\
„nu e b\rbat, dac\ nu bea“. Ce va face Eugen?
5. Ana are un prieten la care ]ine foarte mult; b\iatul este atr\g\tor [i toate prietenele ei o invidiaz\; Ana,
îns\, nu este lini[tit\, c\ci de vreo lun\, prietenul ei o preseaz\ neîncetat s\ fac\ dragoste cu el; Ana
se teme c\ acesta o va p\r\si, dac\ ea nu accept\. Ce va face Ana?
Capitolul al II-lea
ASPECTE PSIHOLOGICE ÎN ABORDAREA INFEC}IEI CU HIV/SIDA
Odette Chiril\
Dac\ în urm\ cu 20 de ani abordarea infec]iei cu HIV/SIDA era preponderent medical\, în prezent
nu poate fi disociat\ de consecin]ele psihologice, sociale, juridice [i economice. A[adar, îngrijirea
persoanei seropozitive HIV – copil sau adult – implic\ speciali[ti cu diverse competen]e: medici,
psihologi, asisten]i sociali, profesori, educatori.
Indiferent de vârsta persoanei infectate, HIV/SIDA afecteaz\ întreaga familie, ceea ce presupune
asistarea psihologic\ a tuturor membrilor acesteia. Oamenii se opun [i rezist\ natural la schimb\ri
legate de ei în[i[i sau de cei pe care îi iubesc, cu atât mai mult cu cât HIV/SIDA aduce schimb\ri
dramatice în existen]a unei persoane.
Consilierea [i suportul psihologic sunt parte integrant\ din îngrijirea copiilor/adolescen]ilor
seropozitivi. Consilierea copiilor/adolescen]ilor infecta]i cu HIV se face într-o manier\ suportiv\,
nicidecum autoritar\, ]inând cont de capacitatea lor de în]elegere cu privire la ceea ce implic\
HIV/SIDA, clarificând temerile, abordându-i cu tact [i delicate]e. Consilierea psihologic\ este
individualizat\, pornindu-se de la premisa c\ fiecare copil/tân\r are propriile sale temeri [i trece
printr-o situa]ie unic\, chiar dac\ problemele generale cu care se confrunt\ sunt valabile în marea
majoritate a cazurilor.
Indiferent c\ luam în discu]ie copilul cu sau f\r\ probleme de s\n\tate, o nevoie fundamental\
pentru a se dezvolta este reprezentat\ de implicarea în rela]ii afective (de iubire) [i de apartenen]\
la o familie [i un grup. Dinamica familial\ influen]eaz\ dezvoltarea copilului atât prin calitatea rela]iei
dintre p\rin]i (capacitatea lor de comunicare [i atitudinea fa]\ de problemele copilului), calitatea
rela]iei p\rinte–copil (interac]iune pozitiv\), cât [i prin modelul general al rela]iilor familiale (alian]e
stabilite, comunicare, excludere, atmosfer\ emo]ional\). În rela]ia p\rinte–copil, personalitatea
p\rintelui de]ine un rol important, determinând uneori un comportament neadecvat (chiar deviant) al
copilului. Aceste comportamente, percepute ca fiind agresive, sunt de fapt r\spunsuri la
comportamentele coercitive ale p\rin]ilor, fie c\ ace[tia sunt inconsecven]i (ner\bd\tori, cu reac]ii
exagerate, cu a[tept\ri foarte mari de la copil), fie ei p\rin]i care nu acord\ suficient\ aten]ie, fie c\
sunt prea permisivi.
Exist\ [i gre[eli frecvente ale p\rin]ilor în corectarea comportamentelor a[a-zis neadecvate ale
copiilor: fie comportamentul pozitiv al copilului nu este înt\rit prin recompens\ (care, desigur, poate
fi o apreciere verbal\, un zâmbet, o atingere/îmbr\]i[are, apelându-se la sintagma „este normal s\
se comporte bine), fie p\rin]ii evit\ (con[tient sau incon[tient) confruntarea cu comportamentul gre[it
al copilului, mul]umindu-se s\-i repete de nenum\rate ori s\ înceteze conduita respectiv\, f\r\ îns\
a-l avertiza [i, ulterior, pedepsi dac\ respectivul comportament nu a încetat; astfel, copilul r\mâne cu
impresia c\ poate continua acel comportament. Dar utilizarea exagerat\ a pedepsei poate conduce la
demobilizarea copilului, la deteriorarea rela]iei cu p\rintele sau la dezvoltarea unor resentimente ce
pot provoca probleme psihologice mult mai grave. O alt\ raportare ineficient\ fa]\ de o conduit\ a
copilului care îl nemul]ume[te pe p\rinte este atitudinea inconsecvent\ a celor doi p\rin]i, întrucât
copilul, sim]ind polarizarea celor doi, va ajunge s\ de]in\ tot mai mult\ putere în cadrul familiei,
manipulându-i pe cei doi p\rin]i.
Dac\ particulariz\m situa]ia copiilor infecta]i cu HIV/SIDA, cu atât mai mult este nevoie de
integrare [i acces la experien]e sociale, pe de o parte pentru c\ respingerea asociat\ statutului de
seropozitivitate este acceptat\ ca f\când parte din schimburile sociale ale adolescentului, iar pe de
alt\ parte, pentru c\ maturizarea social\ a acestor copii presupune implicare în rela]iile cu ceilal]i vs.
etichetare [i izolare.
Pentru majoritatea copiilor infecta]i care au trecut prin experien]e de marginalizare, discriminare,
a crescut gradul de dependen]\ fa]\ de mediul familial, aceasta contrabalansând lipsa suportului
social. Este recunoscut faptul c\ trecerea de la dependen]a infantil\ la autonomia afectiv\ [i social\
se negociaz\ mai întâi în cadrul familial, dar dup\ aceea aceste lucruri ar trebui s\ se întâmple [i în
context social.
Din ce în ce mai mult, copiii cu care lucram în urm\ cu ceva ani au devenit adolescen]i, tineri,
bun\oar\ cu problemele aferente vârstei. Criza adolescen]ei, descris\ prin acele inadapt\ri ale
adolescentului – normale [i necesare pentru o dezvoltare ulterioar\ echilibrat\ –, este un moment pe
Capitolul al II-lea. Aspecte psihologice `n abordarea infec]iei cu HIV/SIDA 23

care, de multe ori, p\rin]ii îl ignor\ sau, mai bine zis, îl consider\ prea pu]in important fa]\ de
problema de s\n\tate a copilului lor. Ie[irea din criz\ este semnalat\ de elaborarea noilor mecanisme
de ap\rare, de consolidarea activit\]ilor autonome [i de diversificarea schimburilor cu ceilal]i. Aceast\
tranzi]ie nu se face f\r\ dezacorduri, confrunt\ri [i chiar conflicte, care îns\ nu trebuie nici
dramatizate, nici înt\rite de c\tre p\rin]i/educatori!
Energia emo]ional\ reprezint\ un stimulent puternic pentru comportamentele adolescen]ilor –
suprasolicitate emo]ional, din cauza lipsei de deprindere de a ac]iona în anumite situa]ii. Emo]iile
pozitive [i procesele care le genereaz\ au efect favorabil asupra dezvolt\rii, inducând siguran]\,
încredere în sine, expansivitate social\. Trebuie avut în vedere faptul c\ emo]iile negative nu
întotdeauna împiedic\, ci pot chiar facilita performan]a. Este unul din mecanismele des întâlnite la
copiii cu HIV/SIDA, tân\rul dorind s\ demonstreze „egalitatea“ cu ceilal]i sau chiar suprema]ia sa,
statut care îi va permite accesul [i integrarea în grup.
Profilul psihologic al adolescen]ilor seropozitivi se prezint\ în termeni de acceptare [i interac]iune
cu colegii. Majoritatea conduitelor lor sunt r\spunsuri la comportamentele celorlal]i. Se autopercep ca
fiind mai inhiba]i, mai pu]in adapta]i social. Atributele care definesc starea lor de s\n\tate reprezint\,
pentru majoritatea copiilor cu HIV/SIDA, un factor de risc în rela]iile cu colegii. Grupul – de prieteni,
colegi etc. – func]ioneaz\ ca un puternic factor de socializare, cu func]ii complementare, [i nu opuse
celor din grupul familial. În multe cazuri, o dat\ cu deconspirarea diagnosticului de infec]ie HIV,
copilul/adolescentul preia statutul de membru marginal al grupului sau, câteodat\, devine chiar un
ex-membru al acestuia.
Atitudinea educatorilor pentru s\n\tate este esen]ial\ în procesul de informare corect\ [i adecvat\,
astfel încât prejudec\]ile fa]\ de persoanele infectate cu HIV/SIDA s\ se reorganizeze, s\ se rea[eze.
Ajungem, a[adar, la conceptul de normalizare [i în cazul copiilor/tinerilor seropozitivi, [i anume a le
da posibilitatea s\ participe la tot ceea ce societatea ofer\ [i cere unui individ.
Dezvoltarea atitudinilor educative din partea profesioni[tilor din centrele de protec]ie – care preiau
rolurile parentale – trebuie s\ ]in\ seama de cele 4 dimensiuni definitorii în educa]ia copilului: (1)
toleran]\ vs. restric]ie; (2) deta[are vs. angajare; (3) acceptare vs. respingere; (4) încredere vs.
neîncredere.
Dezvoltarea atitudinilor educative se face negociind împreun\ cu copilul limitele comportamentului s\u:
§ atitudinea educativ\ vizeaz\ un comportament anume, [i nu copilul ca persoan\;
§ referirea se face la un comportament specific (a[teptat): nu „strânge-]i lucrurile“, ci „pune-]i
hainele în dulap“;
§ se cere (se a[teapt\ de la copil) un comportament o dat\, [i nu mai multe concomitent;
§ se acord\ un termen pentru finalizarea comportamentului a[teptat de c\tre p\rinte/educator;
§ compromisul este situa]ia în care copilul nu se conformeaz\, iar p\rintele î[i poate revizui
cerin]a, ceea ce înseamn\ fie reducerea nivelului de a[teptare fa]\ de copil, fie acceptarea
unui comportament alternativ;
§ p\rintele/educatorul ofer\ alternative, iar copiii iau decizii în func]ie de ceea ce cred ei c\
trebuie s\ fac\ = înva]\ s\-[i asume responsabilitatea pentru un comportament specific [i s\
fac\ alegeri (se recomand\ s\-i da]i copilului alegeri de tipul ori/ori sau dup\ ce/atunci po]i s\);
§ negocierea [i stabilirea limitelor nu înseamn\ a domina sau a controla comportamentul
copilului/tân\rului, ci se cere [i ajutorul copilului, la modul „ce s-ar mai putea face?“; în plus,
i se dau alegeri realiste, care ne asigur\m c\ sunt urmate de consecin]e logice pentru copil;
§ educa]ia în termeni de eficien]\: copilul asociaz\ logic consecin]ele rezultate în urma
înc\lc\rii limitelor negociate [i comportamentul neadecvat;
§ fi]i fermi în aplicarea consecin]elor ce decurg din comportamentul vizat (dar tonul trebuie s\
reflecte respect, acceptare [i bun\voin]\) [i prieteno[i atunci când recompensa]i (verbal,
gestual) respectarea de c\tre copil/tân\r a limitelor, de comun acord stabilite;
§ nu face]i pentru copii lucruri pe care pot s\ le fac\ singuri (le „fura]i“ respectul de sine [i
responsabilitatea);
§ evita]i confruntarea de tip „lupt\“ – nu reprezint\ decât lips\ de respect pentru cel\lalt –, dar
nici nu ceda]i, pentru c\ înseamn\ lips\ de respect pentru voi în[iv\.
În concluzie, copiii înva]\ prin ordinea fireasc\ a evenimentelor naturale [i sociale, nu for]a]i s\ se
conformeze dorin]ei altei persoane, chiar dac\ reprezint\ persoana de referin]\ afectiv\ pentru el!
Educa]ia pentru s\n\tate înseamn\ [i dezvoltarea unor comportamente de protejare a s\n\t\]ii.

Mesajele educa]iei pentru s\n\tate pot fi mult mai u[or abordate într-o manier\ suportiv\, f\r\ s\
judec\m în termeni de r\u [i bine, adaptându-ne comunicarea la vârsta interlocutorului.
Copiii mici (3-6 ani)/pre[colari:
§ desenul [i jocul reprezint\ principala form\ de cunoa[tere, a[adar mesajele vor fi transmise
construind mici povestioare, [tiut fiind c\, la aceast\ vârst\, în]eleg succesiunile logice ale
evenimentelor [i pot r\spunde la întreb\ri de genul: „ce se întâmpl\ dac\…?“, pe baza
analogiilor;
§ fiind o etap\ în care se dezvolt\ rapid capacit\]ile cognitive, simultan cu complexitatea
limbajului, putem folosi imagini despre microbi, virusuri, cum p\trund în organism, ce se
întâmpl\, cum ar ar\ta un copil bolnav etc., risipind astfel teama de boal\ [i moarte;
§ tot acum descoper\ [i înva]\ identitatea sexual\ [i, de aceea, au nevoie s\ fie l\sa]i s\ se exprime
liber privind propria corporalitate, chiar dac\ nu în]eleg comportamentul sexual al adul]ilor;
§ moartea este perceput\ ca fiind ceva reversibil, o pedeaps\, ceva r\u..., doar o sintagm\;
§ aten]ie, îns\: vor asculta r\spunsurile adultului nu mai mult de 5-7 minute.
{colarul mic (6-10 ani):

§ este vârsta la care devine interesat de evenimente cu semnifica]ie moral\ [i social\: na[tere,
moarte, c\s\torie;
§ etapa în care se recomand\ utilizarea cât mai multor exemple concrete privind no]iunile de
s\n\tate, boal\ etc. – de pild\: ce face când s-a lovit [i sângereaz\ –, aceasta fiind vârsta la
care copilul dezvolt\ capacit\]i opera]ionale de tip concret;
§ dezvolt\ standarde de comportament social, adic\ înva]\ s\ con[tientizeze posibilit\]ile [i
limitele de care dispune, ceea ce înseamn\, din punct de vedere al educa]iei pentru s\n\tate,
asumarea anumitor comportamente f\r\ risc de infectare;
§ în]elege [i î[i accept\ identitatea sexual\, chiar dac\ activit\]ile cu con]inut sexual sunt
disimulate în fa]a adultului;
§ moartea este personificat\, „te prinde [i te duce...“, dar r\mâne ceva de care po]i s\ scapi.
Puberul (10-13 ani):

§ fiind vârsta la care se petrec intensive transform\ri fizice, emo]ionale [i rela]ionale, când
gândirea concret\ este acompaniat\ de gândirea abstract\, se recomand\ utilizarea denumirilor
corecte pentru diferitele p\r]i ale corpului;
§ î[i con[tientizeaz\ identitatea psiho-sexual\, motiv pentru care puberii devin foarte interesa]i de
felul în care arat\, foarte preocupa]i de propria sexualitate (uneori, prima experien]\ sexual\);
§ moartea este perceput\ ca fiind ceva ireversibil, final, similar concep]iei adultului.
Adolescentul (14-18 ani):

§ este stadiul de vârst\ unic din punct de vedere fizic, psihologic [i social;
§ interac]iunea cu adultul influen]eaz\ modul de maturizare al adolescentului, orientarea spre
viitor [i autoaprecierea;
§ identitatea – inclusiv cea sexual\ – se formeaz\ în rela]ie cu sine, cu familia, cu societatea;
§ func]ioneaz\ dup\ principiul „acum“, ceea ce înseamn\ c\ reac]ioneaz\ pulsional, consecin]ele
nu sunt supuse controlului inhibitor; a[adar, din punct de vedere al educa]iei pentru s\n\tate,
probabilitatea expunerii la comportamente cu risc crescut este foarte mare; în plus, îl incit\
experien]ele noi, teribiliste – cum ar fi alcoolul, consumul de droguri, care predispun c\tre
comportamente cu risc; de asemenea, are un comportament oscilant, între „ga[c\“ [i p\rin]i;
§ mesajele transmise de c\tre p\rin]i/educatori trebuie s\ fie cât mai valorizante, [tiut fiind c\
toleran]a adolescentului la frustrare este foarte sc\zut\; în plus, se g\se[te la vârsta la care
caut\ modele, imit\, caut\ valori, repere;
§ este vârsta la care exist\ o atrac]ie morbid\ pentru moarte, ceea ce poate conduce la fragilitate
[i decompens\ri psihice.
Comunicarea cu copiii, cu sau f\r\ probleme de s\n\tate, începe atunci când ei sunt dispu[i s\
înceap\. Informa]ia transmis\ trebuie s\ fie clar\, simpl\ [i adev\rat\, adresându-ne direct,
verificând ceea ce cred ei despre anumite situa]ii/comportamente, ce vor s\ [tie, care sunt
posibilit\]ile pe care le au ei de a dep\[i situa]iile-limit\. Toate interven]iile au ritmul lor, dar ele
trebuie s\ se întâmple ar\tându-li-se copiilor respect [i r\bdare!
Capitolul al II-lea. Aspecte psihologice `n abordarea infec]iei cu HIV/SIDA 25

„E în zadar s\ vorbe[ti celui
care nu vrea s\ te asculte.“
(M. Eminescu)
Capitolul al III-lea
COMUNICAREA ÎN EDUCA}IA PENTRU S|N|TATE
Mihaela Negoi]\
Introducere
„Cel care dore[te s\ devin\ educator de s\n\tate se vede silit s\ reflecteze mai atent la fenomenul
comunic\rii [i s\ î[i amelioreze abilit\]ile de comunicare, educare [i consiliere. În egal\ m\sur\, este
important s\ în]eleag\ c\, pentru copiii [i tinerii cu care lucreaz\, îmbun\t\]irea abilit\]ilor de
comunicare (capacitatea de a asculta, asertivitatea, abilitatea de a negocia) este esen]ial\. Programul
de educa]ie pentru prevenirea infec]iei cu HIV nu î[i poate atinge maxima eficien]\ în absen]a
componentei care are acest obiectiv“ (Centrul de Control al Bolilor – Atlanta, programul Healthy Youth).
Capitolul de fa]\ prezint\ câteva aspecte teoretice ale comunic\rii, precum [i referiri la activitatea
de educa]ie pentru prevenirea infec]iei cu HIV/SIDA, ITS.
1. Defini]ii. No]iuni introductive

Conform Dic]ionarului explicativ al limbii române „comunicare“ înseamn\: în[tiin]are, [tire, veste,
raport, rela]ie, leg\tur\.
În sens mai larg, comunicarea este o important\ interac]iune social\, prin utilizarea modurilor de
comportare înn\scute sau dobândite, precum [i prin existen]a unor semnale verbale sau non-verbale
care sunt emise [i recep]ionate, con[tient sau incon[tient. Comunicarea nu este un proces liniar
cauz\–efect. Ea se prezint\ ca un proces închis, cu reac]ii de feed-back.
Psihologia social\ studiaz\ fenomenul comunic\rii ca mod de interac]iune între persoane/grupuri,
ca rela]ie nemijlocit\ de cuvânt, imagine, gest, semn sau simbol.
Comunicarea este un proces de transfer al unor informa]ii, dar [i o interac]iune între partenerii
comunic\rii. O schem\ simpl\ a procesului de comunicare între dou\ persoane cuprinde urm\toarele
componente:
§ emi]\torul;
§ codul;
§ canalul de comunicare;
§ mesajul;
§ receptorul sau destinatarul;
§ conexiunea invers\ de la destinatar la emi]\tor (feed-back).
Într-un dialog, rolurile de emi]\tor [i destinatar se schimb\ alternativ. Dialogul (comunicarea
direct\ între dou\ persoane) presupune un schimb de mesaje [i, deseori, cooperarea în tratarea unei
teme sau precizarea unor informa]ii.
Oamenii tr\iesc în comunitate în virtutea lucrurilor pe care le au în comun, iar comunicarea este
modalitatea prin care ei ajung s\ de]in\ în comun aceste lucruri.
Pentru a forma o comunitate, o societate, ei trebuie s\ aib\ în comun scopuri, convingeri, aspira]ii,
cuno[tin]e; o în]elegere comun\, „acela[i spirit“. Comunicarea este cea care asigur\ dispozi]ii
emo]ionale [i intelectuale asem\n\toare, moduri similare de a r\spunde la a[tept\ri [i cerin]e.
Pentru a descrie numeroasele în]elesuri ale comunic\rii, urm\torii trei termeni sunt importan]i:
a) Forma comunic\rii – este modul/maniera comunic\rii, a[a cum sunt vorbirea, scrierea sau desenul.
Aceste forme sunt distincte [i separate una de alta atât de mult, încât au sistemul lor propriu
pentru transmiterea mesajelor. Astfel, când semnele sunt a[ternute pe foaia de hârtie potrivit
anumitor reguli (cum sunt cele ale gramaticii [i ortografiei), atunci noi cre\m cuvinte [i forma scrierii.
Forma cea mai r\spândit\ de comunicare este dialogul, schimbul de replici.
b) Mediul comunic\rii – semnific\ instrumentul prin care se face comunicarea, în asocia]ie cu
modalitatea particular\ de comunicare, care exist\ în/combin\ mai multe forme. Un mediu poate
implica adeseori utilizarea tehnologiei, a[a c\ aceasta este dincolo de controlul nostru. Spre exemplu,
o carte este un mediu care folose[te forme ale comunic\rii precum cuvintele, imaginile [i desenele.
c) Media – sunt acele mijloace de comunicare în mas\ care s-au constituit într-un grup propriu.
Exemple binecunoscute sunt: radioul, televiziunea, cinematograful, ziarele [i revistele. Toate acestea
sunt distincte [i prin modul în care pot include un num\r de forme de comunicare.
Limba/limbajul constituie cel mai important instrument de comunicare a gândurilor [i, mai mult
decât atât, este un instrument universal: orice societate uman\ posed\ un limbaj [i orice om cu nivel
intelectual normal achizi]ioneaz\ [i folose[te f\r\ efort limba matern\.
Limbajul este codul comunic\rii, liantul între cel ce transmite informa]ia (emi]\tor) [i cel ce
prime[te informa]ia (receptor).
Arta de a comunica nu este un proces natural ori o abilitate cu care ne na[tem. Înv\]\m s\
comunic\m. Orice comunicare presupune crea]ie [i schimb de în]elesuri; aceste în]elesuri sunt
reprezentate prin „semne“ [i „coduri“. Oamenii au nevoie s\ „citeasc\“ în]elesul tuturor ac]iunilor
umane în procesul coexisten]ei în grup. Grupul înseamn\ reguli, reputa]ie, ]eluri, munc\ în echip\;
sensuri determinate de interac]iune, deci de comunicare. Atâta timp cât exist\ comunicare, exist\ [i
randament (maxim), îns\ dac\ aceasta lipse[te, se poate ajunge la disensiuni sau chiar mai r\u.
Func]ionarea unui grup mai mare se bazeaz\ pe re]eaua care conecteaz\ diferite p\r]i ale sale [i îi
asigur\ coeren]a.
Lipsa de comunicare atrage dup\ sine o îndep\rtare iminent\ fa]\ de grup, echip\, societate.
Indivizii neadapta]i social au adesea o conversa]ie foarte s\rac\. Totu[i, nu exist\ pân\ în prezent nici
o m\sur\ a competen]elor verbale. Comunicarea prin intermediul limbii const\ într-o succesiune de
cuvinte prin care c\ut\m s\ red\m anumite idei [i ra]ionamente la auditor. Putem s\ evoc\m fapte,
evenimente sau s\ descriem obiecte, persoane, situa]ii. Comunicarea este mai dificil\ când vrem s\
transmitem cuno[tin]e noi ori s\ complet\m, s\ modific\m no]iuni deja însu[ite. Pentru a fi în]ele[i,
trebuie s\ îmbin\m termenii noi cu multe alte idei deja cunoscute.
2. Con]inutul comunic\rii
Prin intermediul comunic\rii putem exprima:
§ informa]ii
§ atitudini
§ sentimente
§ gânduri
§ valori etc.
3. Forme ale comunic\rii

§ comunicare intrapersonal\ (este comunicarea în [i c\tre sine);
§ comunicarea interpersonal\ (este comunicarea între oameni);
§ comunicarea de grup (este comunicarea între membri din acela[i grup [i comunicarea dintre
oamenii din grupuri diferite);
§ comunicarea de mas\ (este comunicarea primit\ sau folosit\ de un num\r mare de oameni).
Comunicarea intrapersonal\
Comunicarea intrapersonal\ se refer\ la gânduri, la sentimente [i la modul în care ne vedem noi
pe noi în[ine; suntem simultan emi]\tor [i receptor.
„Comunicarea interpersonal\ se refer\ la gândirea [i activit\]ile de procesare a informa]iilor care
nu sunt observabile extern, cu toate c\ persoanele interesate pot s\ aib\ acces la date despre acest
proces“ (Berger, Chaffee1). Astfel, putem afirma c\ procesul de comunicare intrapersonal\ este
influen]at de c\tre toate celelalte tipuri de comunicare.
1 Berger, C.R.; Chaffee, S.H. (ed.) – Handbook of Communication Sciences, Newbury Park, CA:
SAGE Publications Ltd., 1987.
Capitolul al III-lea. Comunicarea `n educa]ia pentru s\n\tate 27

Comunicarea interpersonal\
§ Comunicarea verbal\ [i cea scris\
Comunicarea verbal\ reprezint\ modalitatea de comunicare cea mai întâlnit\.
Comunicarea verbal\ presupune un mesaj; mesajul trebuie s\ includ\ elemente de structur\,
elemente de actualitate, interes [i motiva]ie pentru ascult\tor, elemente de feed-back, claritate [i
coeren]\ etc.
Comunicarea verbal\ este puternic influen]at\ de situa]ie [i ocazie (acela[i mesaj poate fi receptat
diferit de aceia[i receptori, în func]ie de dispozi]ia motiva]ional\, factori de stres [i oboseal\, condi]ii
favorizante sau nu ale contextului comunic\rii). Comunicarea este puternic influen]at\ de
caracteristicile individuale ale emi]\torului (un profesor care este bun orator va fi într-o mai mare
m\sur\ receptat de elevii s\i ca bine preg\tit).
§ Comunicarea para-verbal\ (para-limbajul)
Este modul prin care este transmis un mesaj. El include viteza cu care vorbim, în\l]imea tonului,
volumul, folosirea pauzelor, calitatea vorbirii.
În ceea ce prive[te comunicarea scris\, amintim aici doar câteva elemente privitoare la ceea ce se
nume[te tehnologia comunic\rii scrise: folosirea frazelor cu o lungime medie (15-20 cuvinte), a
paragrafelor centrate asupra unei singure idei, a cuvintelor în]elese de receptor, evitarea cuvintelor inutile.
§ Comunicarea non-verbal\
Cunoa[terea limbajului corpului este fundamental\, mai ales c\ nu poate fi controlat în mod con[tient
de c\tre noi. Semnifica]iile sale ne pot furniza informa]ii valoroase despre persoana în cauz\.
Componentele comunic\rii non-verbale sunt deosebit de complexe, începând cu ]inuta corpului
(vestimenta]ie [i postur\), respira]ie, mimic\, intona]ia vocii, distan]a fa]\ de interlocutor etc.
Pentru educatorul de s\n\tate, care trebuie s\ fie, ca orice educator, îmbr\cat decent, lipsit îns\
de ostenta]ie, v\dind încredere în sine, dar nu îngâmfare, aten]ie [i deschidere fa]\ de
interlocutor/interlocutori, comunicarea non-verbal\ este un element de studiat [i de preg\tit. În egal\
m\sur\, educatorul de s\n\tate este chemat s\ arate copiilor [i adolescen]ilor cu care lucreaz\ felul
în care postura corpului, în mod special, vestimenta]ia exprim\ atitudinile lor interioare (încredere [i
stim\ de sine, echilibru, for]\ de persuasiune).
Respira]ia
a. Inspira]ia: în func]ie de cât de adânc\ sau de anemic\ este, ob]inem informa]ii asupra gradului
de solicitare a unei persoane într-o activitate dat\, asupra emo]iei, eventual.
b. Expira]ia: serve[te unei preg\tiri ulterioare, ca, de exemplu, pentru solu]ionarea unor probleme
prezentate anterior. O expira]ie con[tient\ poate fi un semnal de u[urare, dar poate s\ însemne
[i dezam\gire. Dac\ este a[a, se mai pot constata: o c\dere a buzei, un suspin de u[urare [i
un surâs – indicând, pe lâng\ dezam\gire, [i o închidere în sine.
Mi[c\rile capului
Capul ridicat, în cazul în care ochii se men]in deschi[i, poate semnifica începând de la atentul „ha,
ha“ pân\ la arogan]\.
Dac\ este plecat, capul semnific\ supunere, atunci când contactul vizual este întrerupt, [i
înc\p\]ânare [i îndârjire, atunci când contactul vizual este men]inut.
Capul ridicat oblic spre dreapta semnific\ o aten]ie sporit\ acordat\ vorbitorului.
R\sucirea alternativ\ dreapta-stânga a capului corespunde nega]iei. De asemenea, aceast\
mi[care mai poate semnifica: refuz, îndoial\, mirare.
Zone ale expresiei fe]ei

– Fruntea are o func]ie ajut\toare în expresia ochilor. De pild\, ochii holba]i, combina]i cu cutele
orizontale ale frun]ii, exprim\ mirarea, surprinderea, dorin]a de a capta cât mai multe imagini,
frica, a[teptarea tensionat\ etc.
– Ochii larg deschi[i: cu cât sunt mai mult timp men]inu]i în aceast\ pozi]ie, cu atât avem de-a
face cu o persoan\ sincer\ [i receptiv\; ochii întredeschi[i exprim\ oboseala, tensiunea
nervoas\, o participare redus\ la ceea ce se întâmpl\ în jur.
– Ochiul întredeschis indic\, din punct de vedere mimic, indiferen]\, obtuzitate, iner]ie, o paralizie
a afectelor, faptul c\ interlocutorul „nu merit\ nici m\car o privire“. Ochii întredeschi[i [i strân[i
semnific\ agresivitate, suspiciune, amenin]are, [iretenie, predispozi]ie spre critic\.
– Expresia ochilor ne spune ceva despre starea curent\ de concentrare a persoanei sau despre
gradul s\u de aten]ie, dându-ne informa]ii asupra voin]ei ei de moment, a dorin]ei de acaparare
sau asupra receptivit\]ii ei privind informa]iile. Atunci când privim permanent pe cineva în
timpul conversa]iei ar\t\m siguran]\ [i amplific\m semnifica]ia cuvintelor.
– Privirea drept în ochi se preteaz\ cel mai bine la ini]ierea unei priviri simpatice; este reciproc\,
atunci când se poart\ o discu]ie de la egal la egal.
– Privirea de sus în jos (excluzând diferen]a de în\l]ime) semnific\ arogan]\, trufie, orgoliu,
dominare [i dispre].
– Privirea de jos în sus semnific\ supunere, o oarecare neîncredere; cu cât acest mod de a privi
este înso]it de o mimic\ dinamic\, mobil\, cu atât este mai puternic exprimat dezinteresul.
– Privirea lateral\ înseamn\ servilism, slug\rnicie, rea-voin]\, invidie etc.
– Nasul – umflarea n\rilor poate exprima furie, enervare; a strâmba din nas semnific\
indispozi]ie, aversiune, dezgust.
– Buzele – exprim\ o mimic\ de degustare (pozi]ia buzelor este ca atunci când vrem s\ degust\m
un vin); mimic\ de savurare; mimic\ de protest (acestei mimici i se asociaz\ expresii precum:
„î[i ]uguie buzele“ sau „mutr\ bosumflat\“).
– Zâmbetul [i râsul – exist\ zâmbetul voit, dulceag, „pe sub musta]\“, depreciativ [i relaxat,
strâmb, zâmbetul care exprim\ frica.
4. Abilit\]i de comunicare interpersonal\
A. de baz\
1. Ascultarea activ\: ascultarea [i urm\rirea mesajului verbal (VB) [i non-verbal (NV)
Ascultarea activ\ este:
§ o comunicare ce apeleaz\ exclusiv la canalul non-verbal, vizual, corporal;
§ o modalitate de a transmite celuilalt c\ este urm\rit cu interes [i încurajat;
§ un mod de a construi un climat de încredere [i siguran]\;
§ este mai mult decât un act fizic al ascult\rii.
Urm\rirea mesajului – FIORD:
F: fa]\ în fa]\;
I: înclinare a corpului c\tre interlocutor;
O: (ochi) men]inerea contactului vizual;
R: pozi]ie relaxat\, confortabil\;
D: pozi]ie deschis\.
Etape:
a. observarea [i „citirea“ comportamentului NV: postur\, expresie facial\, mi[care, tonul vocii;
b. ascultarea [i în]elegerea mesajului verbal;
c. ascultarea persoanei ca un întreg, în contextul integr\rii în societate;
d. ac]iunea de a ne pune în locul persoanei, pentru a în]elege mai bine mesajul.
Bariere:
§ lipsa de în]elegere;
§ pierderea unor p\r]i ale mesajului;
§ incongruen]a: conflict între informa]ia verbal\ [i non-verbal\.
2. Parafrazarea (reflectarea înapoi)…

a. reflectarea înapoi a mesajului de c\tre ascult\tor, pe cale non-verbal\, cu sau f\r\ folosirea
unor interjec]ii (da, hm, îhî etc.);
b. repetarea mesajului cu acurate]e – „dac\ am în]eles bine...“ – [i apoi repetarea mesajului cu
propriile cuvinte ale ascult\torului;
c. este important s\ se reflecte înapoi atât sentimentele transmise de emi]\tor, cât [i gândurile,
starea de spirit ale acestuia;
d. aten]ie la tonul utilizat de ascult\tor, f\r\ critic\, interpret\ri, opinii personale sau lips\ de
în]elegere fa]\ de emi]\tor.
… [i clarificarea:
a. întreb\ri deschise („ai putea clarifica?“, „ai putea explica?“...);
b. întreb\ri închise („asta dore[ti s\ spui...?“);
c. întreb\ri afective („cum te-ai sim]it...?“);
d. întreb\ri de verificare („este adev\rat c\...?“).

B. adi]ionale
1. Empatia reprezint\ abilitatea de a ne proiecta pe noi în[ine în experien]a de via]\ a celuilalt,
r\mânând necondi]ionat noi în[ine.
Este una dintre cele mai valoroase abilit\]i de care putem uza în rela]iile cu ceilal]i. În comunicare,
empatia se bazeaz\ pe dou\ aspecte esen]iale:
a. în]elegerea sentimentelor interlocutorului;
b. în]elegerea experien]ei de via]\/comportamentului care a produs la interlocutor aceste sentimente.
Tabelul nr. 1
Moduri defectuoase de expresie a empatiei

R\spunsuri stereotipe: „Am auzit ce-ai spus, am în]eles.“
Interpretarea spuselor celuilalt: „Cred c\ se ascunde altceva aici...“
Neaten]ia: „Scuz\-m\, n-am fost atent(\), po]i s\ repe]i?
R\spuns prea repede sau prea târziu
Repetarea acelora[i cuvinte (ca un papagal)
Incongruen]\ verbal\: se r\spunde într-un limbaj neadecvat interlocutorului
Not\: nu este empatie s\ dai un sfat, s\ faci o evaluare, s\ interpretezi, s\ provoci, s\ deviezi discursul
interlocutorului.
2. A da [i a primi feed-back
Cum s\ dai un feed-back eficient:
§ fii clar;
§ prezint\ mai întâi aspectele pozitive;
§ fii specific, selecteaz\ priorit\]ile;
§ concentreaz\-te pe comportament, nu pe persoan\;
§ men]ioneaz\ acea parte a comportamentului care se poate schimba, sugereaz\ alternative;
§ d\ feed-back când ]i se cere;
§ d\ feed-back direct persoanei, cât mai repede posibil.
Feed-back-ul poate fi clasificat dup\ obiectivele pe care le poate avea (cel mai adesea, acestea
sunt involuntare, nemediate):
§ evaluativ: „a fost o sesiune plictisitoare!“;
§ prescriptiv: „ar fi trebuit s\ vorbe[ti mai pu]in [i s\ ascul]i mai mult!“;
§ descriptiv: „m-am sim]it cam obosit dup\ prezentarea aceasta“.
Desigur, educatorul trebuie s\ cear\ feed-back participan]ilor, la încheierea fiec\rei sesiuni; este
util s\ caracteriz\m cele trei tipuri de feed-back [i s\ le cerem participan]ilor feed-back descriptiv:
acesta este mai u[or de dat de c\tre cei timizi/pasivi [i contribuie la moderarea celor agresivi. Este
un exerci]iu de aservitate.
Un fel special [i foarte important de feed-back este gratifica]ia: zâmbetul, complimentul,
apropierea, intensificarea/focalizarea privirii sunt toate modalit\]i de gratificare ce atrag popularitate
[i suport social, ceea ce copiii, [i nu numai ei, trebuie s\ înve]e.
3. Deschiderea spre ceilal]i [i afirmarea

§ Comunicarea asertiv\. Asertivitatea este abilitatea de a ne comunica direct, onest dorin]ele,
emo]iile [i convingerile, f\r\ a afecta sentimentele [i drepturile celorlal]i2; asertivitatea în comunicare
reprezint\ [i abilitatea de a discuta problemele, de a aborda conflictele deschis, de a refuza ceea ce
este considerat indezirabil, f\r\ îns\ a r\ni inten]ionat sentimentele celor din jur; înseamn\ asumarea
de responsabilit\]i, ini]ierea [i între]inerea unei conversa]ii pl\cute [i eficiente.
Ca mod sau stil de comunicare, asertivitatea este complementar\ pasivit\]ii [i agresivit\]ii. Este
important pentru fiecare persoan\ s\ evalueze stilurile de comunicare (sau chiar de abordare a
conflictelor) – atât pe cel propriu, cât [i pe ale celor din jur – [i s\ tind\ c\tre asertivitate; reflec]ia
[i exerci]iul individual sau în cadrul unor sesiuni de educa]ie pot fi de ajutor, chiar dac\ schimbarea
de comportament este dificil\.
2 Cf. Adriana B\ban (coord.) – Consiliere educa]ional\, Editura Ardealul, Cluj-Napoca, 2001.
Tabelul nr. 2
Caracteristici ale stilurilor de comunicare3
Stilul pasiv Stilul asertiv Stilul agresiv

Problema este evitat\. Problema este discutat\. Problema este atacat\.
Drepturile tale sunt ignorate. Drepturile tale sunt sus]inute. Drepturile tale sunt sus]inute f\r\
a ]ine cont de drepturile celorlal]i.
Îi la[i pe ceilal]i s\ aleag\ în locul t\u. Î]i alegi tu activitatea. Î]i alegi activitatea ta [i pe a celorlal]i.
Neîncredere. Ostili, blameaz\, acuz\.
Vezi drepturile celorlal]i ca fiind Recuno[ti [i drepturile tale, [i pe Drepturile tale sunt mai
mai importante. ale celorlal]i. importante decât ale celorlal]i.
5. Bariere în comunicare
Comunicarea este un proces influen]at de mul]i factori.
§ Bariere în trimiterea mesajului: concretizate în transmiterea unor mesaje necon[tientizate ca
atare, în existen]a unor informa]ii inadecvate în con]inutul mesajelor [i în prejudec\]i în ceea ce
prive[te mesajul sau în ceea ce-l prive[te pe receptor.
§ Bariere la nivelul recept\rii: apar]in în egal\ m\sur\ celui care prime[te mesajul [i mediului:
anxiet\]i, credin]e, valori, atitudini, opinii, prejudec\]i ale persoanei care este receptor, [i
existen]a unor stimuli în mediu.
§ Bariere de în]elegere: se situeaz\ la nivelul emi]\torului [i receptorului (jargon, abilit\]i de
comunicare, durata comunic\rii [i canalul acesteia).
§ Barierele accept\rii: ac]ioneaz\ la nivelul tuturor indicatorilor implica]i (emi]\tor, receptor, mediu).
Tabelul nr. 3
Exemple de modalit\]i ineficiente de comunicare
Comunicare ineficient\ Descrierea modalit\]ii Exemple

Critica Evaluarea negativ\ a unei „Tu e[ti de vin\!“
persoane, a atitudinilor sau a „E[ti singurul vinovat pentru
ac]iunilor sale dezastrul în care te afli!“
Etichetarea Folosirea etichetelor în „Ce prostie! Vorbe[ti ca o fat\!“
caracterizarea unei persoane „To]i sunte]i ni[te insensibili!“
Lauda evaluativ\ A evalua în termeni generali o alt\ „Mereu ai fost o fat\ bun\.“
persoan\, ac]iunile [i/sau „Nu-i a[a c\ o s\ m\ aju]i?“
atitudinile ei.
Oferirea de sfaturi A oferi solu]ii la problemele „Dac\ a[ fi în locul t\u, a[ refuza s\...“
celeilalte persoane. „Asta-i foarte u[or de rezolvat! În
primul rând...“
Folosirea excesiv\ sau nepotrivit\ Întreb\rile închise sunt, de cele mai „Ce s-a întâmplat? Când? Cum?
a întreb\rilor multe ori, bariere în comunicare. Unde?“
A da ordine A ordona unei persoane s\ fac\ „– F\-]i tema imediat!
ceea ce vrei tu s\ fac\. – De ce?
– Pentru c\ a[a vreau eu!“
Amenin]\ri Încercarea de a convinge o persoan\ „O vei face, sau, dac\ nu...“

s\ fac\ ceva, ar\tând consecin]ele „Dac\ nu faci ce spun eu, atunci...“
negative care pot ap\rea.
Argumentarea logic\ impus\ Încercarea de a convinge o persoan\ „Uite cum stau lucrurile: dac\ nu
prin dovezi logice, f\r\ a ]ine cont ai fi cump\rat…, ai fi putut merge
de factorii emo]ionali implica]i. vara asta la mare.“
3 Adriana B\ban, Domnica Petrovai, „Comunicare [i conflict“, în Adriana B\ban (coord.), op. cit.

6. Tehnici pedagogice utilizate ([i) în educa]ia pentru s\n\tate
Exist\ moduri diferite de a prezenta informa]ia [i de a ini]ia discu]ia despre s\n\tate. Cele mai
eficiente tehnici se concentreaz\ pe participare [i interac]iune în grup. Ele ofer\ participan]ilor
posibilitatea de a pune întreb\ri, de a împ\rt\[i idei sau de a discuta con]inutul informa]iei.
Scopul folosirii acestor tehnici este de a sprijini procesul de înv\]are [i schimbarea
comportamentelor participan]ilor.
Expunerea
Expunerea este structurat\ [i ordonat\ ca prezentare a unor informa]ii, opinii, teorii sau fapte de
c\tre una sau mai multe persoane. Este o metod\ de „educare“ destul de formal\ [i extrem de
profitabil\, dac\ educatorul nu dispune de prea mult timp. În orice caz, participan]ii (tinerii din
centrele de plasament) pot fi totu[i implica]i, m\car în finalul unei expuneri, prin acordarea spa]iului
pentru comentarii, întreb\ri, feed-back. Aten]ia poate fi captat\ [i prin folosirea în mod creativ a unor
mijloace vizuale.
Recomand\ri:
Este important ca expunerile s\ nu fie unele de tip teoretic, s\ nu cuprind\ detalii tehnice, de ordin
medical mai ales, s\ fie f\cute într-un limbaj accesibil. Educatorul trebuie s\ se asigure c\ adolescen]ii
sau copiii cu care lucreaz\ au în]eles [i re]inut aspecte importante, cum sunt c\ile de transmitere a
infec]iilor cu transmitere sexual\ [i strategiile de reducere a riscurilor.
O expunere nu trebuie niciodat\ f\cut\ înainte de o evaluare a nevoilor de informare (prin
organizarea unui focus-grup) [i a atitudinilor unui grup; pu]ine lucruri sunt mai contraproductive,
plictisitoare, decât ascultarea unor informa]ii deja [tiute sau considerate irelevante ori într-un limbaj
de neîn]eles.
Discu]ia/conversa]ia; grupul de discu]ie; lucrul în cerc

Discu]ia/conversa]ia este o metod\ de incitare, de provocare a tinerilor pentru a reflecta asupra
unor teme bine precizate, de c\utare [i aflare a r\spunsurilor. De[i metoda poate p\rea ([i este bine
s\ fie a[a) liber\, nepremeditat\, în realitate educatorul trebuie s\ o p\streze în interiorul unor teme
bine definite, urm\rind obiective clare. Alunec\rile sunt permise dac\ sunt productive, în cele din
urm\, procesului educativ. Este, de aceea, important ca educatorul s\ aib\ un plan de discu]ie,
eventual un ghid pe care s\-l urm\reasc\.
Grupul de discu]ie se focalizeaz\ mai mult pe facilitarea discu]iilor între participan]i; prin acest
proces, participan]ii î[i pot împ\rt\[i fapte [i idei, cu scopul de a-[i clarifica anumite probleme [i
pentru a în]elege sentimentele [i valorile celorlal]i. Fiecare participant are oportunitatea de a se
exprima, de a-[i ameliora abilitatea de a comunica, mai ales pe teme delicate sau chiar tabu.
Dac\ se lucreaz\ în cerc, participan]ii vor trebui în[tiin]a]i de la început c\ fiecare va vorbi când îi
va veni rândul, f\r\ a fi întrerupt. Nimeni nu este obligat s\ vorbeasc\; atunci când îi vine rândul, poate
spune „pas“. Un grup va determina un schimb de idei, iar întreb\rile stimulative vor clarifica informa]ia.
Rolul animatorului/ facilitatorului/ moderatorului grupului de discu]ii

- Împ\rt\[e[te participan]ilor tema [i obiectivul grupului de discu]ie.
- Realizeaz\ o list\ de reguli de discu]ie (din aceasta nu trebuie s\ lipseasc\: „participan]ii
vorbesc pe rând“; „se combat ideile, [i nu persoanele“; „to]i participan]ii trebuie s\ aib\ [ansa
de a vorbi; nu trebuie s\ se monopolizeze discu]iile“; „discu]iile sunt confiden]iale – tot ce se
discut\ r\mâne [tiut numai între membrii grupului“).
- Faciliteaz\ discu]ia, punând întreb\ri, provocând participan]ii s\ r\spund\, dar în limitele
regulilor stabilite [i ale temei de discutat.
- Face [i sinteze ale discu]iilor [i verific\ suprapunerea acestora cu p\rerile participan]ilor.
- Administreaz\ întregul proces astfel încât pozi]iile participan]ilor, ca [i a sa proprie, s\ fie egale
(animatorul/facilitatorul/moderatorul nu este [i nu îi este permis s\ se manifeste ca un expert),
discu]iile s\ se desf\[oare într-o atmosfer\ de siguran]\ (f\r\ critici, ironii, atacuri) [i
respectându-se limitele de intimitate [i sensibilitate impuse de fiecare dintre participan]i.
Tehnici de animare
(a) Reformularea: animatorul reia opiniile emise, pentru a facilita succesiunea schimburilor de p\reri,
ascultarea individual\ [i progresele grupului.
Întreb\rile:
§ Întrebarea de trimitere: animatorul reia o întrebare pus\ de un participant [i o transfer\
grupului. De exemplu: „Ana întreab\ la ce vârst\ î[i poate începe via]a sexual\ un tân\r. Voi ce
p\rere ave]i?“.
§ Întrebarea de leg\tur\: animatorul reia o întrebare pus\ de un participant [i o transfer\ altui
membru al grupului. De exemplu: „Ana întreab\ la ce vârst\ î[i poate începe via]a sexual\ un
tân\r. Tu ce crezi, Mihai?“.
§ Relansarea întreb\rii: animatorul reia o întrebare pus\ mai înainte, care a r\mas f\r\ r\spuns.
Exemplu: „Adineauri v\ întreba]i dac\ solu]ia aceasta este aplicabil\. Ce crede]i acum?“.
§ Întrebarea participativ\: animatorul faciliteaz\ exprimarea unui participant care pare s\
doreasc\ s\ intervin\, dar care nu îndr\zne[te s\ se exprime. „Daniel, mi se pare c\ vrei s\
r\spunzi tu la aceast\ întrebare!“
§ Întrebarea de elucidare: animatorul sesizeaz\ faptul c\ participan]ii utilizeaz\ în sens diferit
aceea[i expresie [i c\ aceasta blocheaz\ discu]ia. El ajut\ grupul s\ elucideze expresia,
conceptul, ideea.
§ Întreb\ri dificile: animatorul ajut\ grupul s\ în]eleag\ faptul c\ anumite întreb\ri sau opinii îi pun
în dificultate pe unii membri ai grupului. El propune grupului s\ aib\ grij\ s\ respecte limitele
fiec\ruia: „Mi se pare c\ întrebarea aceasta este prea direct\! Nu am putea renun]a la ea?“.
(b) Brainstorming-ul („furtuna de idei“)
Brainstorming-ul este, practic, o metod\ de stimulare a creativit\]ii, [i nu una pedagogic\; el poate
genera un flux de idei pe o tem\ dat\. Facilitatorul trebuie s\ enun]e tema pentru brainstorming (o
no]iune sau o problem\). Toate ideile exprimate de participan]i sunt acceptate, iar ideile nu sunt
evaluate. Lista rezultat\ este apoi citit\, eventual comentat\, op]iunile sunt analizate [i evaluate;
dac\ sesiunea de brainstorming se face cu scopul rezolv\rii unei probleme (lu\rii unei decizii,
eventual), lista de solu]ii propuse este apoi parcurs\ într-un exerci]iu de evaluare a fiec\rei solu]ii, de
anticipare a urm\rilor fiec\reia. În cazul studiilor de caz care se bazeaz\ pe situa]ii problematice,
copiii [i adolescen]ii pot „vota“ pentru o solu]ie sau alta [i trebuie s\ argumenteze alegerea.
Educatorul poate astfel s\ aib\ o idee despre op]iunile mai mult sau mai pu]in sigure ale acestora,
dac\ ei s-ar afla într-o situa]ie precum cea studiat\.
Un exemplu clasic este acela al asocia]iilor cu termenul „SIDA“ sau „droguri“ – lista rezultat\ în
urma unei sesiuni de brainstorming pe aceste teme putând fi punct de plecare în explorarea
reprezent\rilor [i atitudinilor tinerilor legate de aceste concepte.
(c) Sceneta (jocul de rol – role-play)
Jocul de rol este o tehnic\ ce le d\ participan]ilor ocazia s\ î[i asume rolul unei alte persoane, s\
se comporte „ca [i cum“ [i s\ suporte consecin]ele comportamentului personajului interpretat.
Pentru cei care interpreteaz\, tehnica are un dublu impact:
– acela de a sim]i din interior interac]iunea personajelor (negocierea, influen]ele reciproce),
deciziile pe care le iau acestea, efectele împrejur\rilor asupra evolu]iei personajelor,
sentimentele, tr\irile personajelor;
[i:
– acela de a se exprima prin teatru, de obicei în fa]a unui auditoriu, ceea ce d\ seama de o
cre[tere a capacit\]ii de exprimare fa]\ de lume [i a încrederii în sine (to]i elevii participan]i
la un astfel de proiect au raportat c\ se simt mult mai încrez\tori în for]ele proprii [i c\ [i-
au dep\[it timiditatea, inhibi]ia).
Pentru cei care urm\resc, jocul de rol are darul de a demonstra cu mult mai mare expresivitate.
Jocul de rol se poate face prin improviza]ie sau pe baza unor scenarii prestabilite. Un tip anume
de joc de rol este cel care utilizeaz\ exclusiv limbajul non-verbal (mima).
A[adar, jocul de rol este extrem de productiv în educa]ia pentru s\n\tate; participan]ii pot încerca
s\ simt\ „virtual“ ce ar fi s\ se infecteze cu HIV, cum i-ar privi cei din jur dac\ ar fi utilizatori de
droguri etc. Procedeul poart\ numele de „con[tientizare anticipatorie“.
§ „Teatrul interactiv“ este o variant\ de joc de rol în care persoane din public pot lua locul
interpre]ilor unei scenete improvizate, dac\ au alte idei cu privire la desf\[urarea activit\]ii.
(d) Vizionarea de filme [i casete video, observarea plan[elor [i atlaselor etc.
Ele pot fi folosite pentru a prezenta un subiect nou, a aduce noi informa]ii, a sintetiza un subiect,
[i pot dramatiza o întâmplare, implicând spectatorul în ac]iune.

(e) Desenul, pictura, colajul pot fi întrebuin]ate ca metode de înv\]are în educa]ia pentru s\n\tate;
de exemplu, li se poate cere copiilor sau adolescen]ilor s\ deseneze sau picteze un afi[ cu mesaj
de solidaritate cu persoanele infectate cu HIV; acest lucru poate focaliza mai mult aten]ia copiilor
asupra sentimentelor, nevoilor unei persoane seropozitive; investi]ia de munc\ necesar\ elabor\rii
unui afi[ este, de asemenea, profitabil\ pentru obiectivul educa]ional. Este promovarea unei
atitudini [i cine propov\duie[te ceva se [i contamineaz\ cu ideile propov\duite, m\car par]ial.
Tabelul nr. 4
Alegerea tehnicilor potrivite de formare
Tipuri de înv\]are Activit\]i de formare Activit\]i de evaluare
Informa]ii Prezent\ri, materiale scrise, Teste scrise, orale

brainstorming, vizionare de
materiale audio/video
Abilit\]i
Grup de discu]ie, joc de rol, Observa]ie direct\ în:
demonstra]ie, studiu de caz, § practicarea abilit\]ii
brainstorming, lucru în grupe mici, § simulare
instruc]iuni urmate de practic\ + § joc de rol
feed-back
Discu]ii, joc de rol, brainstorming, Indirect, prin observarea
Atitudini/valori tehnici bazate pe art\. comportamentelor – în special în
timpul practicii –, jocuri de rol, a
produselor artistice rezultate.
7. Calit\]ile educatorului de s\n\tate

• S\ fie entuziast [i generos;
• s\ aib\ cuno[tin]e solide despre HIV/SIDA/ITS, consum de droguri;
• s\ fie respectuos, s\ [tie s\-i asculte pe al]ii;
• s\ aib\ o atitudine de acceptare fa]\ de ceilal]i – s\ nu-i judece;
• s\ demonstreze în]elegere, compasiune [i respect fa]\ de cei infecta]i cu HIV;
• s\ [tie s\ vorbeasc\ în public;
• s\ fie flexibil, dar s\ urm\reasc\ cu constan]\ obiectivele educa]ionale.
Educa]ia pentru s\n\tate

Dac\ educa]ia:
§ este „activitatea de disciplinare, cultivare, civilizare [i moralizare a omului, iar scopul educa]iei
este de a dezvolta în individ toat\ perfec]iunea de care este susceptibil“ (I. Kant),
§ „constituie ac]iunea genera]iilor adulte asupra celor tinere, cu scopul de a le forma acestora din
urm\ anumite st\ri fizice, intelectuale [i mintale necesare vie]ii sociale [i mediului special pentru
care sunt destinate“ (E. Durkheim), atunci:
Educa]ia pentru s\n\tate este un proces desf\[urat de oameni asupra altora, cu scopul de a transfera
cuno[tinte, a forma reprezent\ri, atitudini, abilit\]i necesare pentru ca ace[tia s\ î[i protejeze s\n\tatea.
Educa]ia pentru s\n\tate este:

§ un proces – fiind o succesiune de transform\ri care se desf\[oar\ în timp, adesea îndelungat;
§ interac]iune – prin comunicare voit\, planificat\, exemplu personal al educatorului;
§ schimbare (sau „schimbare nul\“, men]inere) de comportament;
§ ac]iune de conducere – chiar în formele de educa]ie centrate pe „educat“, care s-ar putea numi
consiliere educa]ional\, educa]ia este un act de ghidare, de conducere.
Educatorul trebuie s\ aib\ obiective clare [i indicatori de realizare a acestora, un plan pedagogic [i
instrumente de evaluare.
Este important ca toate aceste componente ale procesului de educa]ie s\ fie stabilite în urma cercet\rii,
care, cel mai adesea, nu trebuie s\ fie una riguros-[tiintific\. Unul/mai multe grupuri de discu]ie cu membri
ai grupului-]int\ sunt complet edificatoare pentru alegerea obiectivelor (în sensul c\ nu ar trebui s\ îi înv\]\m
pe oameni ceea ce deja [tiu din ceea ce ne-am fi propus s\ atingem în cadrul unei lec]ii [i, de asemenea, nu
trebuie s\ l\s\m nedescoperite [i neîndreptate prejudec\]i, idei false, care pot avea consecin]e nefaste).
Teoriile [i modelele de schimbare a comportamentului propun obiective pentru educa]ia pentru

s\n\tate. Astfel, educatorul este chemat s\:
(a) Faciliteze transferul de informa]ie [i reflec]ia membrilor grupului-]int\ cu privire la:
– „gravitatea problemei“: consecin]ele negative ale unui anumit comportament, stil de via]\,
practici, prevalen]a respectivei st\ri de boal\ în rândul membrilor comunit\]ii (în cazul
infec]iilor, consumului de droguri) – (Modelul Concep]iei despre S\n\tate – MCS);
– riscurile de îmboln\vire în general [i riscul personal de îmboln\vire/afectare a s\n\t\]ii
(evaluarea riscurilor personale de infectare);
– modalit\]ile de evitare a riscurilor de îmboln\vire (reducerea riscurilor) [i evaluarea
avantajelor [i dezavantajelor, respectiv alegerea uneia dintre ele (MCS);
– posibilele obstacole în calea schimb\rii comportamentului [i c\i de surmontare/evi-
tare/minimizare a acestora (MCS).
– raportul cost/beneficiu în cazul schimb\rii unui anume comportament (ex.: „r\bdat de
foame/o siluet\ frumoas\“).
– p\rerile anturajului, comunit\]ii [i societ\]ii fa]\ de un anume comportament/o anume
practic\, „normalizarea“, incluzând aici [i maniera în care este constituit\ legisla]ia în
domeniu (de exemplu, dac\ un anume comportament este considerat ilegal sau atrage
consecin]e legale);
– referin]e: institu]iile, persoanele de la care pot fi solicitate [i g\site respectivele referin]e;
– sprijin pentru punerea în practic\ a comportamentelor f\r\ riscuri (de unde î[i pot procura,
de exemplu, prezervative etc.);
– informa]ii suplimentare;
– îngrijire medical\;
– servicii sociale etc.
Educa]ia pentru s\n\tate (EPS), îns\, are o arie mult mai larg\ de obiective.
EPS trebuie s\:
§ ajute oamenii s\ aib\ o mai clar\ reprezentare/cunoa[tere a:
– sinelui;
– rela]iilor cu ceilal]i [i felului în care acestea îi influen]eaz\, mai ales în asumarea unor riscuri
(este important\ identificarea persoanelor din anturaj care sunt de încredere [i în favoarea
binelui persoanei [i a celor care, dimpotriv\, nu sunt de încredere sau au stiluri de via]\ care
îi expun pe ei [i pe cei apropia]i la riscuri);
§ faciliteze ameliorarea competen]elor sociale, deprinderilor de via]\: comunicare, negociere,
evaluare a realit\]ii (situa]iilor de via]\), luare a deciziilor, control de sine, autonomie, rezisten]\
la presiune, asertivitate.
Educa]ia pentru s\n\tate acoper\ continuumul dintre prevenirea bolilor, diagnosticarea bolilor [i
tratament, reabilitare [i îngrijire pe termen lung.

Promovarea s\n\t\]ii
Este un termen mai nou, în compara]ie cu educa]ia pentru s\n\tate.
Green4: „Orice combina]ie între educa]ia pentru s\n\tate [i suportul organiza]ional, economic [i de
mediu asociat acesteia, adresat\ indivizilor, grupurilor sau comunit\]ilor [i având scopul de a duce la
o stare de s\n\tate bun\.“
O’Donnell5 (1989): „Promovarea s\n\t\]ii este [tiin]a de a ajuta oamenii s\ î[i schimbe stilul de
via]\ pentru o stare de s\n\tate optim\. Schimbarea stilului de via]\ poate fi facilitat\ de o
combina]ie de eforturi de a cre[te con[tientizarea, schimbarea de comportament [i crearea unui
mediu care sprijin\ practicile bune pentru s\n\tate.“
Comportamentul s\n\tos
Parkerson6 (1993): „Comportamentul s\n\tos se refer\ la ac]iunile indivizilor, grupurilor [i
organiza]iilor, precum [i la determinan]ii acestora, consecin]ele, incluzând schimb\rile sociale,
dezvoltarea [i implementarea de politici, îmbun\t\]irea mecanismelor de a face fa]\ [i cre[terea
calit\]ii vie]ii.“
Gochman7: „Comportamentul de s\n\tate reprezint\ acele atribute personale, cum sunt credin]ele,
a[tept\rile, motivele, valorile, percep]iile, alte elemente cognitive, caracteristicile de personalitate,
inclusiv tr\irile afective [i emo]ionale, [i deschide obi[nuin]e de comportament, ac]iuni [i obiceiuri ce
implic\ men]inerea, restabilirea sau îmbun\t\]irea s\n\t\]ii.“
Tipuri:
– comportamente preventive pentru s\n\tate – orice activitate f\cut\ în mod responsabil de un
individ care se consider\ s\n\tos, în scopul prevenirii sau detect\rii bolii în stadiul asimptomatic;
– comportament de suspectare a bolii – orice ac]iune f\cut\ de un individ care se percepe ca fiind
bolnav, pentru a-[i cunoa[te starea de s\n\tate [i pentru a descoperi remediul;
– comportament de bolnav (rol) – orice ac]iune f\cut\ de un individ care se consider\ bolnav, în
scopul de a se vindeca. Include c\utarea [i primirea tratamentului de la ofertan]ii de servicii
medicale; implic\ o varietate de comportamente de aderen]\ – la limit\, chiar de dependen]\
– [i conduce la unele excep]ii de la îndeplinirea responsabilit\]ilor proprii obi[nuite (Kasl [i
Cobb8, 1966).
Unde se poate oferi educa]ia pentru s\n\tate?

Oriunde, dar 6 loca]ii sunt în prezent relevante: [colile, comunit\]ile, locul de munc\,
clinicile/spitalele, casele (vizite acas\, Internet, telefon, e-mail), pia]a/vânz\rile.
4 Green, Laurence W., Kreuter, M.W., Health Promotion Planning: An Educational and Environmental Approach
(Second edition), Mountain View, California; Mayfield, 1991.
5 O’Donnell, Michael P., „Definition of Health Promotion: Part III: Expanding the Definition“, în American Journal
of Health Promotion, 1989, 3,3,5.
6 Parkerson Jr., George R. et al., „Disease-Specific Versus Generic Measurement of Health-Related Quality of Life
in Insulin-dependent Diabetic Patients“, în Medical Care, 1993, 31, 629-637.
7 Gochman, D.S. (ed.), Handbook of Health Behavior Research (I-IV), Hardcover, 1997; Vol. I: „Personal and
Social Determinants“.
8 Kasl, S.V.; Cobb, S., „Health Behavior, Illness Behavior and Sick-role Behavior“, în Archives of Environmental
Health, (12, 1966): 246-266.
Capitolul al IV-lea
MODELE DE PROMOVARE A S|N|T|}II
{I PREVENIRE A ÎMBOLN|VIRILOR
Aplica]ii în prevenirea ITS/HIV
Bogdana Bursuc
Prevalen]a crescut\ a contract\rii bolilor cu transmitere sexual\ (BTS) [i a HIV face tot mai
important\ problema îmbun\t\]irii politicilor de s\n\tate public\ [i studierea variabilelor implicate în
adoptarea unui comportament sexual s\n\tos (folosirea prezervativului).
Persoanele active sexual reprezint\ popula]ia cu risc de a contracta BTS. Aceste boli au consecin]e
grave, atunci când nu sunt luate m\surile corespunz\toare (control medical, tratament): sterilitate,
infertilitate, sindromul inflamator pelvin etc. Asemenea complica]ii apar în multe cazuri, întrucât
apelul la serviciile medicale se face cu întârziere, date fiind caracterul special [i conota]iile emo]ionale
ale acestor boli.
Programele de promovare a comportamentului sexual s\n\tos [i de prevenire a ITS/HIV se
bazeaz\ în special pe cercet\rile [i teoriile socio-psihologice care explic\ adoptarea [i a altor
comportamente preventive (utilizarea echipamentelor de protec]ie, controale medicale periodice,
vaccin\ri, comportamentul alimentar s\n\tos, practicarea exerci]iului fizic etc.). Modelele tradi]ionale
ale psihologiei s\n\t\]ii explic\ adoptarea comportamentelor preventive pornind de la modelele de
decizie [i caracteristici individuale precum: cuno[tin]e, perceperea probabilit\]ii îmboln\virii [i a
severit\]ii consecin]elor, atitudini, inten]ii, credin]ele despre eficien]a realiz\rii comportamentului
preventiv, perceperea eventualelor consecin]e negative ale realiz\rii comportamentului preventiv,
barierele percepute în realizarea lui.
Spre deosebire de alte comportamente preventive, comportamentul sexual este un comportament
care implic\ mai multe componente: o component\ social\ (interac]iunea interpersonal\,
negocierea), o component\ afectiv\ (rela]ii interpersonale de dragoste sau ata[ament) [i una
fiziologic\ (pl\cerea sexual\). De aceea, explica]iile adopt\rii comportamentului sexual sanogen sunt
mai complexe [i dep\[esc nivelul caracteristicilor individuale.
1. Modele explicative tradi]ionale

Modelele tradi]ionale din domeniul psihologiei s\n\t\]ii consider\ c\ orice comportament, s\n\tos
sau de risc pentru s\n\tate, este realizat ca urmare a în]elegerii unei situa]ii [i apare ca r\spuns la
acea situa]ie. De aceea, explica]iile adopt\rii comportamentelor s\n\toase sau de risc se centreaz\
pe aspecte care descriu modul de a gândi al oamenilor în raport cu situa]iile de risc [i cu solu]iile
comportamentale ce pot fi adoptate (ex.: folosirea prezervativului, nefolosirea prezervativului,
refuzarea contactului sexual, amânarea contactului sexual).
În continuare, sunt prezentate principalele modele explicative tradi]ionale.
Teoria înv\]\rii sociale (Bandura, 1986)

Cea mai mare parte a oamenilor se angajeaz\ în realizarea acelor comportamente pe care se simt
capabili s\ le execute. De exemplu, dac\ un tân\r consider\ c\ nu [tie cum se folose[te un prezervativ
sau consider\ c\ nu va reu[i s\ îl foloseasc\ în cadrul contactului sexual, atunci probabilitatea ca el
s\ foloseasc\ prezervativul la urm\torul contact sexual este foarte redus\.
O persoan\ se va sim]i capabil\ s\ realizeze un anumit comportament preventiv [i se va angaja în
realizarea lui, cu condi]ia s\ considere c\ are abilit\]ile necesare realiz\rii comportamentului (ex.:
„pot procura prezervative“, „pot propune folosirea prezervativului“, „pot negocia folosirea
prezervativului, chiar dac\ partenerul se opune la început“, „pot refuza o rela]ie sexual\ f\r\
prezervativ“) [i cu condi]ia de a considera c\ realizarea comportamentului va conduce la o consecin]\
specific\, dorit\ (ex.: folosirea prezervativelor la fiecare contact sexual reduce riscul contract\rii
ITS/HIV).
Capitolul al IV-lea. Modele de promovare a s\n\t\]ii [i prevenire a `mboln\virilor – Aplica]ii în prevenirea ITS/HIV 37
Credin]ele individuale legate de abilit\]ile proprii de a realiza un comportament (autoeficacitatea)
[i de consecin]ele realiz\rii comportamentului sunt numite de Bandura expectan]e:
• expectan]e legate de autoeficacitate în realizarea comportamentului (self-efficacy expectations);
• expectan]e legate de consecin]ele realiz\rii comportamentului (action outcome expectancies).
Studiile arat\ c\ principiul expectan]elor descris de Bandura este influen]at de raportul costuri-
beneficii, în contextul folosirii prezervativului ca metod\ de prevenire ITS/HIV. Men]inerea st\rii de
s\n\tate, ca urmare a folosirii prezervativului, reprezint\ o consecin]\ probabil\, întrucât folosirea
prezervativului reduce foarte mult, dar nu elimin\ riscul contract\rii ITS/HIV. De asemenea, reducerea
riscului contract\rii ITS/HIV este un beneficiu al acestui comportament, care beneficiu nu poate fi
înregistrat decât ulterior (peste câteva luni, la un control medical sau test HIV efectuat dup\ a[a-
numita perioad\ de fereastr\ imunologic\, sau peste câteva s\pt\mâni, prin înregistrarea absen]ei
simptomelor tipice ale ITS). Aceste beneficii, care au un caracter probabil [i care nu urmeaz\ imediat
realiz\rii comportamentului, nu stimuleaz\ realizarea lui sistematic\ (ex.: folosirea prezervativului la
fiecare contact sexual). Realizarea unui comportament este înt\rit\ de beneficiile imediate pe care
acesta le aduce. De aceea, tinerii, din perspectiva raportului costuri-beneficii, se pot angaja în
contacte sexuale f\r\ prezervativ. Acest comportament aduce beneficii imediate (realizarea
contactului sexual, pl\cerea sexual\), spre deosebire de folosirea prezervativului – care aduce
beneficii probabile, care nu sunt imediate, dar care poate aduce, în acela[i timp, prejudicii imediate
(pierderea, ratarea contactului sexual: partenerul refuz\ folosirea prezervativului).
Principalele recomand\ri, ca urmare a aplic\rii acestui model în dezvoltarea programelor de

prevenire ITS/HIV:
Tabelul nr. 5
Variabile propuse de model Obiective în programul de modificare comportamental\ [i

prevenire ITS/HIV
Autoeficacitatea § S\ demonstreze abilit\]i sociale de utilizare a prezervativului în

cadrul rela]iilor sexuale.
§ S\ demonstreze abilit\]i emo]ionale de utilizare a prezervativului în
cadrul rela]iilor sexuale.
§ S\ demonstreze abilit\]i comportamentale de utilizare a
prezervativului în cadrul rela]iilor sexuale.
§ S\ identifice beneficiile pe termen scurt ale folosirii prezervativului în

Beneficii pe termen scurt cadrul rela]iei sexuale.
Modelul credin]elor despre s\n\tate (Becker & Mainman, 1975)

Pentru a decide adoptarea anumitor comportamente preventive, oamenii realizeaz\ în mod
frecvent evaluarea riscului pentru propria s\n\tate, precum [i utilitatea comportamentului în scopul
reducerii acestui risc.
Oamenii estimeaz\ amenin]area asupra st\rii de s\n\tate: probabilitatea de a întâlni un partener
purt\tor de ITS/HIV, riscul personal de a contracta ITS/HIV (ca urmare a contactului sexual
neprotejat), severitatea consecin]elor contract\rii ITS/HIV. Este estimat [i comportamentul preventiv
ca r\spuns la aceast\ situa]ie: eficien]a comportamentului preventiv în prevenirea bolii, eficien]a
comportamentului preventiv în a reduce gravitatea consecin]elor bolii, costurile implicate de
adoptarea comportamentului preventiv (bariere în realizarea comportamentului preventiv – ex.: timp,
bani, durere, deteriorarea rela]iilor sociale).
Modelul credin]elor despre s\n\tate sugereaz\ c\ un comportament preventiv va fi realizat dac\
este perceput\ amenin]area asupra s\n\t\]ii [i dac\ beneficiile realiz\rii comportamentului sunt
percepute ca fiind mai mici decât costurile implicate. Probabilitatea realiz\rii comportamentului
preventiv cre[te în prezen]a unor evenimente, stimuli sau situa]ii care reamintesc prezen]a
amenin]\rii asupra s\n\t\]ii (ex.: campanii mass-media, telefon de la medic, îmboln\virea unui
prieten sau a unui membru al familiei, un anun] într-un ziar, un articol de revist\).
Principala recomandare pe care o ofer\ acest model în dezvoltarea programelor de promovare a
s\n\t\]ii se refer\ la facilitarea unei percep]ii acute a riscului, a amenin]\rii asupra propriei st\ri de
s\n\tate.
prevenire ITS/HIV sunt enumerate în:
Tabelul nr. 6
Variabile propuse de model Obiective în programul de modificare comportamental\

[i prevenire ITS/HIV
Perceperea susceptibilit\]ii de a se S\ construiasc\ o reprezentare mintal\ adecvat\ a riscului personal de a
îmboln\vi contracta ITS/HIV.
Perceperea gravit\]ii bolii S\ identifice semnele/simptomele ITS/HIV.

S\ identifice consecin]ele ITS/HIV asupra st\rii de s\n\tate.
Beneficiile percepute ale realiz\rii S\ enumere metodele de prevenire HIV/BTS (în cazul în care consider\
comportamentului preventiv c\ ar exista mai multe).
S\ evalueze eficien]a metodelor enumerate.
S\ identifice beneficiile pe termen scurt ale folosirii prezervativului în
cadrul rela]iei sexuale.
S\ identifice beneficiile pe termen lung ale folosirii prezervativului în
cadrul rela]iei sexuale.
S\ identifice costurile folosirii altor metode de prevenire HIV/BTS.
S\ analizeze raportul costuri/beneficii în termenii men]inerii st\rii de
s\n\tate [i ai riscurilor asupra s\n\t\]ii.
Barierele percepute în realizarea S\ identifice barierele/costurile în folosirea prezervativului în cadrul

comportamentului preventiv rela]iilor sexuale.
S\ demonstreze abilit\]i de a dep\[i barierele identificate.
Teoria Ac]iunii Ra]ionale (Ajzen & Fishbein, 1980)

Deseori, inten]ia de a realiza un anumit comportament se finalizeaz\ cu executarea respectivului
comportament. De exemplu, dac\ un tân\r are inten]ia de a utiliza prezervativul, atunci cre[te
probabilitatea utiliz\rii lui la primul contact sexual.
Teoria ac]iunii ra]ionale consider\ c\ realizarea unui comportament este determinat\ de inten]ia
de angajare în respectivul comportament [i descrie formarea inten]iilor comportamentale.
În formarea inten]iei de a realiza un anumit comportament preventiv sunt implicate atitudinile
personale fa]\ de comportamentul preventiv (ex.: folosirea prezervativului reduce din intensitatea
pl\cerii sexuale“) [i normele sociale legate de acel comportament preventiv (normele sociale legate
de folosirea prezervativului – ex. „prezervativul este folosit numai în rela]ii extraconjugale“, „o
persoan\ care cere folosirea prezervativului are mai mul]i parteneri sexuali“).
Normele sociale legate de realizarea unui anumit comportament preventiv sunt numite „norme subiective“,
deoarece se refer\ la modul în care persoana se raporteaz\ la opiniile persoanelor din anturaj. Aceste norme
subiective sunt rezultatul interac]iunii dintre: perceperea m\surii în care persoanele semnificative (prieteni,
rude sau alte persoane ale c\ror opinii sunt importante) aprob\ sau doresc realizarea comportamentului
preventiv de c\tre individ (ex.: „partenerul meu sexual consider\ c\ ar trebui s\ folosim prezervativul“) [i
dorin]a persoanei respective de a r\spunde favorabil opiniilor persoanelor semnificative (ex.: „Doresc foarte
mult s\ fac ceea ce prietenii/partenerul consider\ c\ ar trebui s\ fac!“) (Abraham & Sheeran, 1997).
preven]ie ITS/HIV sunt cuprinse în:
Tabelul nr. 7

Atitudinea personal\ § S\ identifice convingerile personale despre folosirea prezervativului.
§ S\ evalueze (în termeni de consecin]e asupra s\n\t\]ii) convingerile
personale despre folosirea prezervativului.
§ S\ dezvolte convingeri alternative care favorizeaz\ folosirea
prezervativului (atitudine pozitiv\ fa]\ de folosirea prezervativului).
Normele subiective § S\ identifice persoanele semnificative în raport cu comportamentul de

folosire a prezervativului.
§ S\ identifice convingerile prietenilor legate de sexualitate [i de
folosirea prezervativului.
§ S\ evalueze (în termeni de consecin]e asupra s\n\t\]ii) convingerile
prietenilor despre folosirea prezervativului.
§ S\ demonstreze abilit\]i de a face fa]\ presiunii persoanelor semni-
ficative (în cazul în care acestea dezaprob\ folosirea prezervativului).
Teoria comportamentului planificat (Ajzen, 1991)
În multe situa]ii, persoanele care manifest\ inten]ia de a adopta un anumit comportament
preventiv nu se angajeaz\ în realizarea lui. De exemplu, de multe ori, de[i tinerii cunosc importan]a
folosirii prezervativului [i au inten]ia de a îl folosi, unele dintre contactele lor sexuale sunt neprotejate.
Teoria ac]iunii ra]ionale nu ofer\ explica]ii pentru aceste situa]ii.
De aceea, teoria comportamentului planificat, elaborat\ ulterior, integreaz\ explica]iile oferite de
teoria ac]iunii ra]ionale [i ofer\ explica]ii pentru situa]iile în care inten]ia comportamental\ nu
conduce la adoptarea comportamentului preventiv. Ajzen introduce conceptul de „control
comportamental perceput“ (perceived behavioral control), pentru ca modelul s\ acopere [i situa]iile
în care individul nu are control voluntar complet asupra adopt\rii comportamentului (situa]ii în care
factori externi pot interfera cu inten]ia de a adopta un comportament, o dat\ aceasta constituit\).
Teoria comportamentului planificat explic\ formarea inten]iei comportamentale pe baza controlului
comportamental perceput, a atitudinilor [i a normelor subiective. De exemplu, un tân\r va folosi
prezervativul la urm\torul s\u contact sexual dac\ are o atitudine pozitiv\ despre folosirea
prezervativului (ex.: „prezervativul faciliteaz\ începerea unui joc erotic“), dac\ persoanele
semnificative aprob\/încurajeaz\ folosirea prezervativului [i dac\ percepe un control ridicat asupra
comportamentului de folosire a prezervativului (ex.: „exist\ un spa]iu disponibil pentru desf\[urarea
rela]iei sexuale“, „am prezervative“, „reu[esc s\ negociez folosirea prezervativului“).
prevenire ITS/HIV sunt cuprinse în:
Tabelul nr. 8

Control comportamental perceput § S\ identifice stimulii/factorii care favorizeaz\ comportamentul de risc
(nefolosirea prezervativului).
§ S\ demonstreze abilit\]i de control al stimulilor.
§ S\ demonstreze abilit\]i de a solicita folosirea prezervativului.
§ S\ demonstreze abilit\]i de negociere a folosirii prezervativului.
§ S\ demonstreze abilit\]i de refuz al unei rela]ii sexuale f\r\ prezervativ.
2. Modele explicative contextuale

Modelele tradi]ionale ofer\ o explica]ie pentru comportamentul preventiv de folosire a
prezervativului bazându-se doar pe caracteristicile individuale ale oamenilor (cuno[tin]e, atitudini,
percep]ia riscului, autoeficacitate etc.).
Cercet\rile asupra factorilor predictivi ai adopt\rii comportamentelor preventive au pus în eviden]\
noi factori, pe care modelele tradi]ionale nu îi integreaz\.
Diferite comportamente, precum comportamentul alimentar, exerci]iul fizic, comportamentul
sexual, sunt predominant habituale (automatizate), [i nu orientate inten]ional (Quellette & Wood,
1998, apud Yzer & al., 2001). De exemplu, realizarea unui comportament, care este executat frecvent
[i devine o obi[nuin]\, este ghidat\ de comportamentul anterior. Inten]iile devin irelevante atunci
când comportamentul trebuie realizat în acela[i context (Verplanken & al., 1998, apud Ajzen, 2001).
Astfel, este mult mai probabil ca oamenii s\ aib\ comportamentul pe care îl au de fiecare dat\ în
rela]iile de contact sexual cu un nou partener, indiferent de inten]iile pe care [i le-au dezvoltat.
Studiile arat\ c\, din perspectiva inten]iilor, folosirea prezervativului este cel mai pu]in previzibil
comportament. Inten]ia de a folosi prezervativul, o dat\ ce leg\tura sexual\ a început, nu este în mod
necesar aceea[i cu inten]ia ini]ial\. Inten]iile „în ac]iune“, „în curs“, formate pe baza particularit\]ilor unui
context specific de contact sexual, sunt mai buni predictori ai folosirii prezervativului decât inten]iile ini]iale,
globale, formate pe baza caracteristicilor individuale (Sheeran & Orbell, 1997, apud Abraham & al., 1998).
Aceste limite în explicarea adopt\rii comportamentelor preventive au condus la construirea unor
modele noi, care integreaz\ factorii contextuali.
De Visser & Smith, 1999

În mod frecvent, tinerii folosesc prezervativul mai degrab\ ca metod\ de contracep]ie decât ca
metod\ de prevenire a ITS/HIV (Kirkman & al., 1998, Shew & al., 1997, apud De Visser & Smith,
1999). Teama de o sarcin\ nedorit\ este mai mare decât teama de a contracta ITS/HIV, iar riscul
propriu de a contracta ITS/HIV este estimat ca fiind foarte redus. De aceea, modelul propus de De
Visser & Smith ]ine cont, în explicarea comportamentului de folosire a prezervativului, de folosirea
simultan\ a altor metode contraceptive (ex.: administrarea de pilule contraceptive).
Adul]ii tineri folosesc prezervativul semnificativ mai rar în cadrul contactelor sexuale cu partenerii
stabili decât cu partenerii ocazionali (Buzwell & Rosenthal, 1996, apud De Visser & Smith, 1999).
Aceste diferen]e ale comportamentului preventiv în func]ie de partenerul sexual sunt explicate din
perspectiva negocierii folosirii prezervativului. De exemplu, negocierea folosirii prezervativului cu
partenerul stabil poate fi considerat\ de c\tre acesta o acuz\ de infidelitate. Ca urmare, modelul
propus de De Visser & Smith integreaz\ tipul rela]iei dintre partenerii sexuali (ocazional/stabil) în
explicarea folosirii prezervativului.
În cazul partenerilor ocazionali, negocierea este din nou un aspect principal în realizarea
comportamentului preventiv de folosire a prezervativului. De exemplu, o persoan\ care are cuno[tin]e
corecte despre folosirea prezervativului [i dore[te s\-l utilizeze poate e[ua în inten]ia de a-l folosi,
deoarece nu abordeaz\ acest subiect cu partenerul sexual. Lipsa discu]iilor [i negocierilor legate de
folosirea prezervativului scad foarte mult probabilitatea contactelor sexuale protejate (Boldero & al.,
1992, Rosenth & al., 1997, apud De Visser & Smith, 1999).
În mod frecvent, consumul de alcool/droguri este asociat cu nefolosirea prezervativelor. Persoanele
care consum\ alcool au o mai mare probabilitate de a se angaja în contacte sexuale neprotejate,
deoarece g\sesc cu u[urin]\ argumente care s\ justifice acest comportament de risc (Leigh & Stal,
1993, apud De Visser & Smith, 1999).
Modelul propus de De Visser & Smith pentru explicarea folosirii prezervativului adaug\, al\turi de
caracteristicile individuale (cuno[tin]e, perceperea riscului, atitudini, norme subiective,
comportamentul prietenilor, autoeficien]a, controlul comportamental perceput), variabile specifice
contextului rela]ionat cu contactul sexual (folosirea altor metode contraceptive, tipul rela]iei cu
partenerul – ocazional/stabil, negocierea, consumul de substan]e).
prevenire ITS/HIV:
Tabelul nr. 9

Folosirea altor metode contraceptive § S\ explice diferen]a dintre folosirea prezervativului [i folosirea altor
metode contraceptive în prevenirea ITS/HIV.
Tipul rela]iei cu partenerul § S\ identifice convingerile despre consecin]ele negative ale negocierii
(ocazional/stabil) prezervativului în rela]iile sexuale.
§ S\ dezvolte convingeri care s\ favorizeze realizarea negocierii folosirii
prezervativului (redefinirea „ofensei“/„neîncrederii în rela]iile sexuale“).
§ S\ dezvolte abilit\]i de management emo]ional.
Negocierea § S\ demonstreze abilit\]i de negociere a folosirii prezervativului.
De Bryan & al., 1996

Comportamentul sexual este un comportament interpersonal [i are semnifica]ii diferite, în func]ie
de contextul socio-cultural (ex. reproducere, relaxare, purificare religioas\). Semnifica]ia
comportamentului sexual [i a comportamentului de folosire a prezervativului descrie costuri morale
[i psihologice ale adopt\rii acestui comportament preventiv. În acest fel, semnifica]iile socio-culturale
influen]eaz\ decizia de adoptare a comportamentului preventiv. De exemplu, dac\ o persoan\
consider\ c\ aceia care folosesc prezervativul în rela]iile sexuale se gândesc numai la contactul sexual
[i nu au sentimente de respect [i dragoste pentru partenerul sexual, atunci probabilitatea ca ei s\
foloseasc\ prezervativul este foarte redus\. Modelul propus de De Bryan & al. integreaz\ atitudinea
fa]\ de prezervativ [i fa]\ de cei care folosesc prezervativul în explicarea acestui comportament
preventiv [i consider\ c\ aceste aspecte influen]eaz\ perceperea autoeficacit\]ii.
Pentru comportamentul sexual, autoeficacitatea este descris\ de mai multe abilit\]i decât cele
propuse de modelele tradi]ionale: abilitatea de a ob]ine prezervativele (cump\rarea, achizi]ionarea
lor), de abilitatea de a propune partenerului folosirea prezervativului, abilitatea de a face fa]\
disconfortului sau reac]iei negative a partenerului fa]\ de propunerea f\cut\.
Oamenii împ\rt\[esc o serie de convingeri despre comportamentul sexual al femeii [i b\rbatului,
care sunt prezente la nivel socio-cultural. De exemplu, convingerea c\ doar fetele trebuie înv\]ate
cum s\ previn\ sarcinile nedorite sau bolile cu transmitere sexual\, convingerea c\ b\ie]ii sunt
iresponsabili fa]\ de eventualele consecin]e negative ale vie]ii sexuale, convingerea c\ b\ie]ii au
responsabilit\]i limitate, legate de contracep]ie, în compara]ie cu fetele. Aceste mituri legate de
sexualitate determin\ motiva]ii diferite ale femeilor [i b\rba]ilor de a folosi prezervativul.
Modelele tradi]ionale explic\ doar comportamentele preventive în general [i nu integreaz\
diferen]ele de gen. Pentru a fi eficiente, modelele specifice promov\rii comportamentului sexual
s\n\tos [i programele de prevenire ITS/HIV trebuie s\ ]in\ seama de diferen]ele de gen.
prevenire ITS/HIV:
Tabelul nr. 10

Semnifica]ia socio-cultural\ a § S\ identifice conota]iile socio-culturale negative ale folosirii prezerva-
folosirii prezervativului tivului în rela]iile sexuale.
§ S\ dezvolte o imagine pozitiv\ a folosirii prezervativului în rela]iile
sexuale.
Mituri sexuale ale feminit\]ii § S\ identifice miturile sexuale ale feminit\]ii.

§ S\ evalueze valoarea lor de adev\r.
§ S\ identifice consecin]ele negative ale acestor mituri asupra s\n\t\]ii
[i vie]ii sexuale a femeilor.
§ S\ dezvolte convingeri care s\ favorizeze s\n\tatea sexual\ a femeilor.
Mituri sexuale ale masculinit\]ii § S\ identifice miturile sexuale ale masculinit\]ii.

§ S\ evalueze valoarea lor de adev\r.
§ S\ identifice consecin]ele negative ale acestor mituri asupra s\n\t\]ii
[i vie]ii sexuale a b\rba]ilor.
§ S\ dezvolte convingeri care s\ favorizeze s\n\tatea sexual\ a b\rba]ilor.
Health Action Process (Schwarzer, 1992)

Volitional Model of Goal Directed Behavior (Bagozzi, 1992)
Perceperea amenin]\rii asupra s\n\t\]ii motiveaz\ adoptarea unui comportament preventiv (ex.:
„partenerul meu sexual poate fi purt\tor de ITS/HIV“). Pentru ca o persoan\ s\ foloseasc\
prezervativul în cadrul unui contact sexual este necesar\ planificarea detaliat\ a ac]iunii care urmeaz\
s\ se desf\[oare. Aceste planuri detaliate favorizeaz\ formarea unor inten]ii specifice numite inten]ii
implementa]ionale.
Spre deosebire de inten]iile promovate de modelele tradi]ionale, inten]iile implementa]ionale nu se
refer\ doar la inten]ia de a folosi prezervativul, ci la o precizare exact\ a fiec\rui pas necesar pentru
realizarea comportamentului dorit. De exemplu, o persoan\ care [i-a dezvoltat inten]ii
implementa]ionale în leg\tur\ cu folosirea prezervativului va [ti în ce moment al interac]iunii sexuale
s\ propun\ folosirea prezervativului, ce s\ fac\ dac\ partenerul nu este de acord, unde s\ pun\
prezervativul pentru a fi u[or accesibil etc.
Ambele modele propun strategii de dezvoltare a inten]iilor implementa]ionale în scopul cre[terii
eficien]ei programelor de prevenire ITS/HIV.
prevenire ITS/HIV:
Tabelul nr. 11

Inten]ii implementa]ionale § S\ enumere diferite contexte [i situa]ii de interac]iune sexual\.
§ S\ dezvolte strategii detaliate în scopul folosirii prezervativului, pentru
aceste contexte [i situa]ii.
§ S\ demonstreze abilit\]i de implementare a strategiilor dezvoltate.
Capitolul al V-lea
PREVENIREA INFEC}IEI CU HIV
Monica DAN
1. Prevenirea transmiterii infec]iei cu HIV prin contact sexual.

Strategii de eliminare [i reducere a riscurilor
1.1.Abstinen]a
De[i pentru unii oameni se dovede[te a fi foarte dificil\, ab]inerea de la contact sexual este foarte
„s\n\toas\“: este lipsit\ de riscuri, safe (termenul anglo-saxon pentru „lipsit de riscuri“).
Abstinen]a are mai multe „grade“. Putem întâlni:
§ abstinen]\ temporar\:
– abstinen]a celui care, în împrejur\ri „propice“, se ab]ine de la un contact sexual pentru c\ nu
are prezervativ;
– întârzierea începerii vie]ii sexuale;
§ abstinen]a perpetu\.
Ab]inerea de la contactul sexual, în situa]ia în care nu exist\ posibilitatea folosirii unui prezervativ,
partenerii nu au un trecut împreun\ [i nici nu au f\cut un test HIV, presupune o decizie, autocontrol
[i puterea de a negocia [i de a influen]a partenerul (sexual). Anticiparea acestor situa]ii, simularea
lor în activitatea de educa]ie pot ajuta tinerii, neexperimenta]i, s\ fac\ fa]\ unei atare împrejur\ri.
1.2.Testarea HIV [i rela]ia monogam\

Rela]ia sexual\ cu un partener care nu este infectat cu HIV reprezint\ un comportament f\r\ risc.
Testul HIV reprezint\ singura modalitate prin care se poate afla statusul HIV propriu [i al partenerului
(în ipoteza în care [i acesta face un test), cu men]iunea c\ rezultatul testului trebuie interpretat
]inând cont de perioada de fereastr\ imunologic\ (3-6 luni de la posibila situa]ie cu risc de infectare).
Desigur, exist\ situa]ii în care utilizarea prezervativului devine indezirabil\, poate constitui o
piedic\. Exist\ cupluri care aleg s\ renun]e la folosirea prezervativului pentru c\ doresc s\ aib\ copii.
Alte cupluri consider\ prezervativul ca fiind incomod sau împotriva credin]elor lor.
Este important (îns\) de re]inut c\ în alte situa]ii, în care partenerii nu se cunosc de mult\ vreme
[i m\car unul dintre ei a mai avut rela]ii (incluzând contacte sexuale), este riscant s\ se renun]e la
utilizarea prezervativului, fie [i dac\ ambii parteneri î[i fac testul HIV ([i, poate, [i alte teste). Este
posibil ca testul s\ se fac\ în perioada de fereastr\, când infec]ia nu poate fi pus\ în eviden]\ [i,
astfel, virusul poate fi transmis celuilalt partener. Deci, pentru renun]area la prezervativ, e nevoie de
timp [i de o rela]ie de bun\ calitate, în sensul în care fiecare dintre parteneri actioneaz\ cu
resposabilitate [i în raport cu sine [i în raport cu cel\lalt.
Întotdeauna trebuie luate în considerare [i acele riscuri de infectare ale partenerilor ce nu ]in de
transmiterea sexual\ – consumul de droguri injectabile, riscuri profesionale.
1.3.Utilizarea prezervativului
Utilizarea prezervativului este unica metod\ care protejeaz\ atât împotriva infec]iilor cu
transmitere sexual\, cât [i a sarcinilor nedorite. Contactul sexual cu prezervativ reduce riscul de
transmitere a infec]iei cu HIV (în terminologia anglo-saxon\, safer sex).
Prezervativul se folose[te la fiecare contact sexual, „montându-se“ înainte de penetrare. Niciodat\
nu se refolose[te.
Preg\tirea. Alegerea prezervativului potrivit

Prezervativul masculin este o membran\ elastic\ de cauciuc care poate înveli penisul; spunând
prezervativ, oamenii în]eleg de obicei prezervativ masculin, dar exist\ [i un prezervativ feminin (o
membran\ de poliuretan, cu dou\ inele de cauciuc, care se poate introduce [i fixa în vagin). În
România, prezervativul feminin nu se comercializeaz\ pe scar\ larg\ (în majoritatea farmaciilor).
Capitolul al V-lea. Prevenirea infec]iei cu HIV 43

§ Prezervativele sunt produse de varii firme [i au diverse
forme, culori, arome, grosimi [i coeficien]i de elasticitate. Reguli pentru utilizarea
Cele mai multe au rezervor; unele au stria]ii. prezervativului
Prezervativele trebuie s\ fie testate corespunz\tor [i
trebuie s\ aib\ înscris avizul ISO (FDA, în Statele Unite). Not\: Prezervativele se pot
§ Prezervativele pot fi lubrifiate (majoritatea sunt). deteriora, dac\ nu sunt corect
p\strate (c\ldura, lumina le
Lubrifian]ii pot fi pe baz\ de silicon sau pe baz\ de ap\;
afecteaz\); deci este mai bine s\
unii lubrifian]i con]in spermicide, cum ar fi Nonoxinol 9, nu folosi]i un prezervativ pe care,
care s-a dovedit c\ poate produce reac]ii alergice într-un de exemplu, l-a]i p\strat în buzu-
num\r important de cazuri, favorizând astfel receptivitatea narul de la spate al pantalonilor.
(riscul de infectare) cu HIV.
§ {i m\rimile pot varia. Nu exist\ o marc\ anume de 1. Verifica]i ca data expir\rii prezer-
prezervativ care s\ poat\ fi considerat\ cea mai bun\, cea vativului s\ nu fie dep\[it\.
mai sigur\. Un studiu de pia]\ ar fi util (a]i putea cump\ra 2. Cerceta]i ambalajul, pentru a
2-3 buc\]i din m\rcile care vi se par mai interesante [i verifica dac\ este în bune
condi]ii (dac\ acesta va fi fost
le-a]i putea încerca rezisten]a umplându-le cu ap\; de
penetrat, de exemplu, cu un
asemenea, le pute]i compara m\rimea, elasticitatea, ac, ambalajul nu mai are
culoarea etc.). „perni]\ de aer”).
§ Important, în alegerea prezervativului, este ca [i 3. Deschide]i pachetul cu grij\, în
partenerul s\ fie consultat, dac\ se poate, astfel încât s\ col], evitând s\ folosi]i unghiile,
se simt\ [i acesta confortabil. din]ii sau obiecte t\ioase.
§ În anumite cazuri, este absolut necesar\ utilizarea unui 4. Înainte de punerea
lubrifiant, care va diminua riscul de rupere a prezerva- prezervativului, preludiul va
tivului. Nu se folosesc, în acest sens, decât produsele asigura erec]ia. Se va evita
orice contact sexual înainte de
special destinate acestui scop, care se g\sesc de cump\rat
folosirea prezervativului.
la farmacii [i la unele supermarket-uri. 5. Scoate]i aerul din vârful
§ Nu este întotdeauna nevoie ca b\rbatul s\ fie cel ce pune prezervativului, apuncând
prezervativul; o poate face [i partenera. rezervorul sau cap\tul (dac\
§ Dac\ observa]i c\ nu reu[i]i s\ derula]i prezervativul c\tre nu are rezervor).
baza penisului, opri]i-v\, probabil c\ l-a]i pus invers; 6. A[ezând prezervativul pe
scoate]i-l [i lua]i unul nou. penisul în erec]ie, cu inelul de
cauciuc la exterior, derula]i-l
pân\ cap\t.
Ce face]i dac\ se rupe prezervativul? 7. Dup\ încheierea actului sexual,
retrage]i penisul înainte ca
Întrerupe]i contactul sexual [i înlocui]i prezervativul; chiar
erec]ia s\ înceteze complet
este recomandabil s\ se verifice din când în când dac\ (altfel, prezervativul poate
prezervativul este intact. Dac\ acesta se sparge, pentru r\mâne în interiorul vaginului).
prevenirea sarcinii ar trebui s\ se recurg\ la pilula de a doua zi. 8. }ine]i de baza prezervativului
B\rbatul trebuie s\ se spele cu ap\ c\ldu]\ [i s\pun cu ph în timp ce îl retrage]i, pentru
neutru, iar femeia trebuie s\ spele numai par]ile exterioare ale ca acesta s\ nu r\mân\ în
aparatului genital (nu trebuie sa fac\ sp\l\turi vaginale, care interiorul vaginului.
cresc riscul de infectare, distrugând flora vaginal\). 9. Scoate]i prezervativul cu grij\,
tr\gând u[or, f\r\ s\ îl
derula]i din nou.
Prezervativul pentru contactul sexual anal 10.Face]i-i un nod [i arunca]i
prezervativul la gunoi, învelit
Ar trebui s\ fie mai „solid“ [i s\ fie folosit cu o cantitate mare într-un [erve]el.
de lubrifiant. Dar, dac\ nu exist\ un prezervativ puternic, mai
bine unul obi[nuit decât deloc.
Eficien]a prezervativului
Dac\ este utilizat corect, prezervativul este foarte eficient în a proteja de infec]ia cu HIV, de alte
infec]ii cu transmitere sexual\, de sarcini nedorite. Un studiu european, efectuat cu 123 de cupluri
serodiscordante (un partener infectat [i unul neinfectat cu HIV) care foloseau întotdeauna prezervativ,
a demonstrat c\ nici unul dintre partenerii s\n\to[i nu s-a infectat pe perioada studiului; din contr\,
în 12 din 122 de cupluri serodiscordante care nu foloseau prezervative în mod constant, virusul s-a
transmis partenerului ini]ial neinfectat.
Prezervativele bine lubrifiate (cu lubrifian]i pe baz\ de ap\) cresc, maximizeaz\ eficien]a protec]iei.
Prezervativele de poliuretan sunt mai sub]iri, permit un contact oarecum mai confortabil, mai ales
celor alergici la prezervativele de cauciuc, dar se rup mai u[or [i sunt mai scumpe.
Cum îmi pot convinge partenerul s\ folosim prezervative?
Poate fi dificil s\ discuta]i cu partenerul despre prezervative, dar n-ar trebui s\ l\sa]i timiditatea
s\ devin\ un risc pentru s\n\tatea dvs.
Dac\ nu va fi de acord de prima dat\ când îi propune]i, iat\ câteva idei despre cum ar putea
decurge argumenta]ia:
Tabelul nr. 12
Motiv R\spuns
Nu ai încredere în mine? Nu e vorba de neîncredere, dar oamenii pot avea o
boal\ cu transmitere sexual\ f\r\ s\ [tie.
N-o s\ fie la fel de bine cu prezervativ. Eu m-a[ sim]i mai relaxat(-\) [i te-a[ face [i pe tine
s\ te sim]i mai bine.
N-o s\ mai am erec]ie ca lumea, dac\ O s\ te ajut eu s\-l pui, a[a c\ o s\ ai.
îmi pun prezervativ.
Nu am prezervativ la mine. Eu am.
Mi-e team\ s\-i spun s\ foloseasc\ prezervativ, Dac\ te temi s\-l întrebi, probabil c\ într-adev\r
o s\ cread\ c\ nu am încredere în el. nu ai încredere.
Nu simt nimic când folosesc prezervativ. Dar probabil c\ de aceea va dura înc\ [i mai mult,
[i o s\ merite.
Folosesc pilule, n-am nevoie de prezervativ. A[ vrea s\-l folosim totu[i, ne poate proteja
de infec]ii pe care le-am putea ignora.
O s\ întrerup\ totul. Nu [i dac\ te ajut s\-l pui.
Cred c\ nu m\ iube[ti cu adev\rat. Ba da, dar nu-mi risc viitorul, ca s\-]i dovedesc.
O s\ m\ retrag înainte de a ejacula. O fat\ poate r\mâne gravid\ [i de la lichidul pre-ejaculator.
Numai o dat\. O dat\ poate fi de ajuns.
Alte motive pentru a folosi prezervativul

§ Nu au efecte secundare [i nu necesit\ prescrip]ie medical\.
§ Se folosesc numai în timpul actului sexual, [i nu în fiecare zi, a[a cum se întâmpl\ cu unele
pilule.
§ Este u[or de utilizat.
§ Este accesibil (se poate achizi]iona de la farmacii, supermarket-uri, chio[curi).
Câteva idei pentru a dobândi mai mult\ încredere

§ Dac\ prezervativul este ceva nou, exersa]i (eventual cu partenerul/a) înainte de a o face cu
adev\rat; nu v\ va lua mult timp ca s\ ajunge]i mae[tri.
§ Discuta]i cu partenerul înainte de momentele de pasiune, ca s\ [ti]i exact cum sta]i, ce p\rere
are despre acest lucru. Ve]i hot\rî mai u[or ce ave]i de f\cut, [i în cazul în care accept\, [i în
caz contrar.
O scurt\ istorie a prezervativului

M\rturii despre folosirea prezervativului dateaz\ din anul 1000 î.Hr., din Egipt. În Europa, cele mai
vechi dovezi par a fi cele pictate în pe[tera Combarelles din Fran]a (200 d.Hr.); [i romanii foloseau,
se pare, un fel de prezervativ.
Epidemia de sifilis aduce prima men]iune scris\ a prezervativului (1500 d.Hr.); Gabrielle Fallopius
descrie utilizarea unei buc\]i de pânz\ ca m\sur\ de protec]ie împotriva transmiterii bolii. Mai târziu,
„prezervativul“ de pânz\ s-a folosit dup\ înmuierea în prealabil într-o substan]\ chimic\ (care avea
rolul, probabil, de a inactiva microbii…).
Tehnologia prezervativului [i utilizarea acestuia au fost revolu]ionate de dou\ ori (în secolele al
XIX-lea [i al XX-lea), o dat\ cu producerea din cauciuc sintetic, mai întâi, [i apoi din cauciuc natural;
prima reclam\ la prezervative a ap\rut într-un ziar american, în 1861, sub denumirea „Dr. Power
French Preventatives“; o perioad\ de timp, îns\, reclamele la orice fel de mijloc de planificare familial\
au fost interzise.

În anii ’60, prezervativele [i-au mai pierdut din popularitate, în favoarea pilulelor sau a steriletului,
dar au redevenit c\utate în anii ’80, o dat\ cu r\spândirea HIV/SIDA. Prezervativele feminine au fost
aprobate de FDA (Food and Drug Administration - autoritatea na]ional\ american\ responsabil\ de
avizarea comercializ\rii tuturor produselor pe teritoriul SUA) în 1993.
Cum se testeaz\ prezervativele?

FDA folose[te testarea electronic\ a prezervativelor pentru g\uri [i alte defecte.
De asemenea, mostre din produc]ie se desfac [i se examineaz\ vizual, altele sunt supuse testului
cu ap\ [i aer, precum [i solicit\rilor la întindere.
Standardul de calitate aprobat de FDA este 1 prezervativ rupt la testul cu ap\/400 testate.
2. Prevenirea transmiterii HIV de la mam\ la f\t

HIV poate fi transmis f\tului/nou-n\scutului de c\tre mama infectat\, fie în timpul sarcinii, fie al
travaliului [i na[terii, fie prin al\ptare. Dac\ nu se iau m\suri de prevenire, riscul de transmitere la copiii
care nu sunt al\pta]i este de pân\ la 30%. Al\ptarea cre[te riscul de transmitere cu 10-15%.
Riscul de transmitere de la mam\ la copil poate fi redus (la 4-5%) prin:
§ activit\]i sus]inute de testare [i consiliere pre-/post-test, care s\ ajute femeile seropozitive s\
afle diagnosticul cât mai de timpuriu în cursul sarcinii [i, în cuno[tin]\ de cauz\, s\ opteze
pentru întreruperea sarcinii sau pentru ini]ierea terapiei antiretrovirale, na[tere asistat\ [i
evitarea al\pt\rii.
§ în situa]ia în care femeile infectate cu HIV doresc s\ p\streze copilul, ele pot:
– începe/continu\ terapia ARV (antiretrovirala) combinat\, sub supravegherea medicului specialist;
– na[te prin cezarian\;
– utiliza substituen]i de lapte, f\r\ a al\pta.
– nou n\scu]ii vor primi terapie antiretrovirala dup\ na[tere.
3. Prevenirea transmiterii HIV prin sânge. Strategii de reducere a riscurilor

3.1. Reducerea riscurilor asociate cu consumul de droguri
„Studiile efectuate în ultimii ani au ar\tat rapiditatea cu care se poate r\spândi consumul de
droguri în ]\ri care ofer\ condi]ii economice, sociale [i politice foarte precare. De la consumul de
droguri u[oare s-a trecut la consumul de heroin\. (…) A[a se explic\ de ce infec]ia cu HIV prevaleaz\
în rândul consumatorilor de droguri: transmiterea s-a f\cut extrem de rapid, având impact [i asupra
partenerilor sexuali [i copiilor acestora.“
„Reducerea cererii de droguri prin educa]ie, dezvoltare economic\ [i social\, reabilitare [i
tratament dau rezultat, dar pe termen lung. Solu]ia care reduce acum riscurile de infectare cu HIV [i
cu alte boli care se transmit prin sânge este abordarea de tip harm reduction – reducerea
consecin]elor negative ale consumului de droguri injectabile.“
Este foarte important ca, mai întâi, s\ fie stopat\ r\spândirea virusului, altfel toate m\surile
ulterioare pe termen lung, pentru abstinen]\ [i reabilitare, vor fi inutile.
Programele de prevenire/combatere a consumului de droguri [i a efectelor negative asociate cu
consumul de droguri pot urm\ri:
§ încurajarea CDI (consumatori de droguri injectabile) în sensul încet\rii consumului de droguri;
§ încurajarea CDI în sensul opririi inject\rii drogurilor;
§ garantarea faptului c\ CDI nu folosesc în comun echipamentele de injectare, în special acele [i
seringile (implic\ educa]ie [i acces la echipamente de injectare de unic\ folosin]\);
§ în fine, dac\ totu[i echipamentul se folose[te în comun, acesta trebuie dezinfectat înaintea fiec\rei utiliz\ri.
Elementele esen]iale ale oric\rei strategii de prevenire a infec]iei cu HIV în rândul CDI sunt:
§ educarea [i informarea CDI cu privire la c\ile de transmitere a infec]iei cu HIV [i la metodele de
prevenire a ei;
§ existen]a [i accesibilitatea echipamentului steril de injectare;
§ îmbun\t\]irea contextului legal în sensul evit\rii situa]iilor cu risc de infectare (în afar\ de scopul
primar, care este cel de sc\dere a consumului de droguri);
§ încurajarea dezvolt\rii serviciilor de dezintoxicare sau de tratament pentru CDI.
Proiecte de harm reduction:
§ informarea CDI asupra riscurilor asociate consumului de droguri injectabile;
§ tratament substitutiv;
§ educa]ie pe teren, cu ajutorul educatorilor între egali;
§ schimb sau distribuire de ace [i seringi sterile, urmat(e) de recuperarea [i distrugerea celor
folosite;
§ consiliere [i testare HIV în rândul CDI;
§ cre[terea accesului la asisten]\ medical\ primar\;
§ îndep\rtarea barierelor din calea unei inject\ri mai sigure (la nivel legislativ [i în ceea ce
prive[te activitatea Poli]iei);
§ atingerea unor grupuri [i situa]ii speciale.
(Extrase din Reducerea riscurilor asociate consumului de droguri injectabile.
Manual pentru ofertan]ii de servicii, editat de Re]eaua Român\ de Harm Reduction – RHRN/ARAS, 2003)
3.2. Prevenirea transmiterii profesionale/precau]iile universale

§ Principala cale de transmitere a infec]iei cu HIV în mediul profesional este aceea a unei r\ni
percutante (în]ep\turi cu ac), care determin\ expunerea la sânge infectat.
§ Cercet\rile sugereaz\ c\ riscul de infectare este foarte mic (1/3000). De[i mic, riscul de
infectare în institu]ii de îngrijire medical\ este, fire[te, luat foarte serios în considerare.
§ Riscul poate cre[te dac\:
- în]ep\tura a fost adânc\;
- acul avea un canal larg;
- acul fusese folosit pentru injectare/recoltare din arter\/ven\;
- dac\ pacientul de la care provine sângele infectat are SIDA (este într-o faz\ avansat\ a
infec]iei cu HIV).
Dac\ se întâmpl\ o astfel de situa]ie, rana trebuie presat\ pentru a curge sânge, de preferat sub
jet de ap\. Tratamentul post-expunere (TPE) trebuie s\ înceap\ în 24-36 de ore de la accident [i
const\ în administrarea terapiei antiretrovirale specifice, evalu\ri de specialitate, atât pentru infec]ia
cu HIV, cât [i pentru hepatitele de tip B [i C.
Precau]iile universale
Sub aceast\ denumire sunt cunoscute m\surile de prevenire care trebuie luate fa]\ de to]i
pacien]ii, în general. Astfel, medicii, asistentele medicale nu trebuie s\ fac\ presupuneri sau s\-[i
pun\ întreb\ri cu privire la stilul de via]\ [i la riscurile pacien]ilor:
§ Întotdeauna trebuie s\ se poarte m\nu[i, atunci când se manevreaz\ sânge sau alte fluide ale
organismului uman (sau m\car un alt fel de barier\, de exemplu o pung\, o saco[\).
§ Dac\ ave]i t\ieturi sau zgârieturi, acestea trebuie acoperite cu un plasture rezistent la ap\.
§ {terge]i petele de sânge folosind m\nu[i [i [erve]ele de hârtie [i sp\la]i cu detergent sau cu
cloramin\ ori cu alt produs microbicid recomandat de autorit\]ile medicale.
§ Consumabilele medicale (ace [i seringi) p\tate de sânge [i de alte fluide ale organismului
trebuie depozitate special, în containere solide marcate, [i trebuie incinerate în incineratoare
speciale.
§ Lenjeria, hainele p\tate de sânge infectat trebuie dispuse în saci [i apoi, suplimentar, în saci
special marca]i, dup\ care trebuie sp\late în ma[ina de sp\lat, la 70 de grade Celsius.
§ Dac\ acas\ nu exist\ ma[in\ de sp\lat, rufele ar trebui m\car dezinfectate cu produse pe baz\
de clor [i fierte înainte de a fi sp\late.
§ Obiectele de igien\ care se pot p\ta cu sânge (forfecu]a de manichiur\, periu]a de din]i [i
aparatul de ras) trebuie folosite INDIVIDUAL.
Continuum-ul riscurilor
Este important s\ recunoa[tem „scara“ (continuum-ul) riscurilor de infectare cu HIV; a preveni, a
reduce riscurile de infectare înseamn\ uneori a alege din mai multe riscuri pe cel mai mic.

Scara riscurilor
Urm\toarea clasificare este valabil\ numai în cazul infec]iei cu HIV (pentru alte infec]ii cu
transmitere sexual\, aceasta nu este valabil\).
Defini]ii:
§ F\r\ risc: din câte se [tie, nu exist\ nici un raport care s\ documenteze transmiterea HIV pentru
practicile/comportamentele din aceast\ categorie [i nici nu sunt îndeplinite condi]iile de baz\
pentru ca transmiterea s\ aib\ loc.
§ Risc nesemnificativ (f\r\ risc real): din câte se [tie, nu exist\ nici un raport care s\
documenteze transmiterea HIV prin practicile/comportamentele din aceast\ categorie, dar,
poten]ial sunt îndeplinite condi]iile de baz\ pentru ca transmiterea HIV s\ aib\ loc; transmiterea
este foarte pu]in probabil\ (sau improbabil\).
§ Risc redus: exist\ rapoarte, de[i nu numeroase, care s\ documenteze transmiterea HIV prin
practicile/comportamentele din aceast\ categorie. Sunt îndeplinite, poten]ial, condi]iile pentru
ca transmiterea HIV s\ aib\ loc.
§ Risc mare: exist\ un num\r semnificativ de rapoarte care s\ documenteze transmiterea HIV
pentru practicile/comportamentele din aceast\ categorie. Sunt îndeplinite condi]iile pentru ca
transmiterea HIV s\ aib\ loc.
Tabelul nr. 13
Practic\/comportament Risc
S\rut social (uscat), f\r\ schimb de saliv\ F\r\ risc
S\rut umed, pasional Risc redus
Masturbare F\r\ risc
Masturbare reciproc\ F\r\ risc
Cyber sex F\r\ risc
Masaj, jocuri erotice F\r\ risc
Urm\rirea filmelor, erotice, porno F\r\ risc
Contact sexual oral Risc redus
Contact sexual vaginal cu prezervativ Risc redus
Folosirea în comun a echipamentului de injectare de c\tre CDI,
cu sp\lare cu clor [i apoi cu ap\, înainte de fiecare schimbare a utilizatorului Risc redus
Folosirea în comun a juc\riilor sexuale Risc mare

Contact sexual vaginal neprotejat Risc mare
Contact sexual anal neprotejat Risc mare
Capitolul al VI-lea
INFEC}II CU TRANSMITERE SEXUAL| (I)
Dr. Sorin PETREA,

Dr. Lia CAVAROPOL,
Dr. Cristina STANCIU
1. INFEC}II BACTERIENE
Sifilisul
1. Defini]ie. Boal\ sistemic\ complex\, cu evolu]ie cronic\ [i cu manifest\ri clinice multiple [i
diferite, afectând treptat aproape toate organele.
2. Agentul etiologic: Treponema pallidum, bacterie din familia Spirochetelor, denumit\ astfel
deoarece are aspect spiralat.
3. C\i de transmitere:
· Sexual\ – preponderent (vaginal, ano-rectal, oral) [i rareori prin s\rut. Riscul de transmitere
este de 50-100%. Factori care influen]eaz\ transmiterea: practicile sexuale, igiena local\,
leziunile locale preexistente, m\rimea inoculului, statusul imunitar.
· Contact cutanat. Prin contact direct al tegumentelor [i mucoaselor cu o leziune contagioas\.
· Sanguin\ – prin transfuzii cu sânge de la un donator infectat. Treponema pallidum poate
supravie]ui în sângele stocat pentru transfuzie 24-48 ore. În prezent tot sângele de transfuzat
este testat pentru sifilis.
· Materno–fetal – prin trecerea Treponemei pallidum prin placent\, femeia gravid\ î[i poate
infecta f\tul, rezultând sifilisul congenital, care poate evolua extrem de grav la nou-n\scut [i
sugar dac\ nu se începe imediat tratamentul specific.
· Profesional: la personalul medical, accidental (cale sanguin\), leziunile ap\rând de obicei pe mâini.
4. Incuba]ia: Perioada de incuba]ie este în medie de 21 de zile, timp în care bacteriile se multiplic\
preferen]ial la poarta de intrare, unde se produce leziunea tipic\, cunoscut\ sub numele de [ancru primar.
5. Manifest\ri clinice [i evolu]ie în lipsa tratamentului specific
Sifilisul netratat evolueaz\ în 4 faze, în decursul mai multor ani, producând manifest\ri multiple [i
extrem de severe. De aceea este nevoie s\ se înceap\ tratamentul de la apari]ia primei manifest\ri.
I - Sifilisul primar (recent)
Clasic, dup\ o perioad\ de aproximativ 21 de zile de la expunerea infectant\, apare prima
manifestare de boal\, sub forma unei papule ro[iatice, nedureroase, care se erodeaz\ rapid [i se
indureaz\, cu aspect de ulcera]ie cu margini netede sau ridicate, nedureroas\, de consisten]\ dur\,
cartilaginoas\. Aceasta leziune se nume[te [ancru dur.
Localizare: la nivelul organelor genitale (penis, vulva) sau la nivelul buzelor sau anusului (în func]ie
de tipul de contact sexual). Niciodat\ acest tip de leziune nu este dureros. Totdeauna [ancrul dur se
înso]e[te [i de apari]ia în vecin\tate a unui ganglion limfatic mult m\rit de volum [i nedureros. La
femeie leziunea poate trece neobservat\. Aceste manifest\ri dispar spontan dup\ 4-6 s\pt\mâni (în
medie), urmând o perioad\ asimptomatic\ de 2-8 s\pt\mâni, dup\ care se instaleaz\ sifilisul secundar.
II - Sifilisul secundar se caracterizeaz\ prin multiplicarea [i r\spândirea treponemelor [i dureaz\
în medie 2-3 ani.
Cele mai frecvente manifest\ri din acesta faz\ a sifilisului netratat sunt: erup]iile cutanate [i
mucoase (la 80-90% din bolnavi), care apar în valuri, de obicei pe trunchi [i membre [i chiar în
palme. În zonele mai umede (pliuri) pot ap\rea leziuni papulo-erozive cu diverse aspecte.
Leziunile ce apar în aceasta perioad\ se numesc rozeole, sifilide [i condiloame. Adesea sunt înso]ite
de cre[terea în volum a ganglionilor.
În aceast\ perioad\, aproximativ 40% din bolnavi sufer\ complica]ii oculare, nervoase, hepatice,
osoase, intestinale, cardiace etc.
Capitolul al VI-lea. Infec]ii cu transmitere sexual\ 49

III - Sifilisul latent este o faz\ a bolii în care manifest\rile clinice sunt absente, dar testele
treponemice specifice sunt pozitive, boala continuând s\ evolueze spre sifilisul ter]iar. Poate dura între
5 [i 30 de ani.
IV - Sifilisul ter]iar (tardiv)
Apare dup\ o perioad\ de laten]\ care poate dura între 5 [i 30 de ani, în func]ie de mai mul]i
factori, inclusiv tratamente cu antibiotice pentru alte afec]iuni.
Treponema r\mâne în organism, afectând numeroase organe. Apar manifest\ri de boal\ din partea
organelor afectate care pot conduce la moarte. Aceast\ faz\ a sifilisului este extrem de rar întâlnit\
în prezent, deoarece sifilisul este în general diagnosticat în prima faz\ [i tratat adecvat.
6. Diagnostic
Diagnosticul se poate pune pe baza manifest\rilor clinice [i a analizelor de laborator.
Diagnosticul de laborator direct
Din stadiul de [ancru (sifilis primar), Treponema pallidum poate fi identificat\ [i prin examen microscopic.
De asemenea [i din leziunile cutanate prezente în faza de sifilis secundar, se poate eviden]ia Treponema.
Diagnostic de laborator indirect (serologic)
Anticorpii anti-Treponema pallidum apar în sânge la aproximativ o s\pt\mân\ de la observarea
[ancrului [i a adenopatiei locale. Astfel examenele de sânge (RBW, VDRL, FTA – Abs, TPHA, ELISA)
pot pune diagnosticul indirect de sifilis.
În stadiile avansate, diagnosticul de sifilis este sugerat de investiga]iile efectuate pentru complica]iile
ap\rute (nervoase, cardio-vasculare, articulare etc) [i este confirmat de testele serologice.
7. Tratament
Tratamentul sifilisului trebuie s\ fie stabilit [i condus de specialistul dermato-venerolog.
Antibioticul [i durata tratamentului se stabilesc în func]ie de faza de boal\, de gravitate, de alergie
la penicilin\ [i al]i factori.
Complica]iile sifilisului se trateaz\ în func]ie de localizarea [i gravitatea acestora.
O dat\ cu tratarea persoanei bolnave trebuie s\ se identifice [i s\ se trateze [i partenerii sexuali
ai acesteia.
În cazul gravidei cu sifilis, se aplic\ tratament [i nou-n\scutului.
Infec]ia sifilitic\ nu confer\ imunitate, deci oricine se poate reinfecta.
8. Prevenirea infec]iei se poate realiza prin educa]ie, utilizarea prezervativului, reducerea
num\rului de parteneri sexuali, evitarea rela]iilor sexuale întâmpl\toare, identificarea [i tratarea
persoanelor infectate, chiar dac\ acestea nu prezint\ semne evidente de boal\, ab]inerea de la
rela]ii sexuale pân\ la vindecare.
Nu exist\ vaccin.
Gonoreea
1. Defini]ie. Gonoreea este una dintre cele mai frecvente boli venerice, care afecteaz\ mucoasa
c\ilor urogenitale inferioare, dar agentul patogen incriminat poate infecta [i mucoasele rectal\,
oral\, faringian\ [i conjunctival\.
2. Agentul etiologic este gonococul (Neisseria gonorrhoeae), un diplococ Gram-negativ, care poate
infecta doar omul.
3. Calea de transmitere este aproape exclusiv sexual\. Se poate transmite [i de la gravida
infectat\ la copil, în timpul na[terii (prin transfer de bacterii din secre]iile genitale infectate ale
mamei la ochii nou n\scutului).
4. Incuba]ia. Perioada de incuba]ie este în medie de 3-5 zile, cu limite între 1-14 zile, la b\rbat [i
de 10 zile, cu limite între 7-21 zile, la femeie.
5. Manifest\ri clinice
I - La b\rbat - uretrita acut\ gonococic\ (“sculamentul“) evolueaz\ simptomatic în 85-90% dintre
cazuri. Se manifest\ prin: mic]iuni frecvente [i dureroase, erec]ii dureroase, inflama]ia meatului
(deschiderea uretrei), secre]ie meatal\ purulent\ de culoare galben-verzuie, în special diminea]a. Se poate
complica cu epididimita (infec]ia, inflamarea epididimului), conjunctivit\, infec]ie generalizat\ sau cu
suprainfec]ii cu al]i germeni (Chlamydia trachomatis, Ureaplasma urealyticum, Mycoplasma genitalium).
II – La femeie - infec]ia afecteaz\ în special colul uterin, trompele [i mai rar glandele Bartholin [i
uretra. Evolu]ia este de obicei asimptomatic\ sau discret\. Se manifest\ prin secre]ii vaginale,
sânger\ri, mic]iuni dureroase, durere acut\ a abdomenului inferior.
III – Gonoreea ano-rectal\ [i faringian\ apare în cazul practic\rii sexului anal [i oral.
IV – Conjunctivita gonococic\ se întâlne[te de obicei la nou-n\scu]i [i evolueaz\ extrem de sever
în absen]a tratamentului, pân\ la orbire, prin ulcera]ii corneene.
6. Diagnostic
Diagnosticul de infec]ie gonococic\ se suspecteaz\ pe baza manifest\rilor clinice, a datelor
epidemiologice (contact sexual cu risc de infec]ie) [i se confirm\ prin datele furnizate de laborator.
Diagnostic de laborator:
· La b\rbat:
- cea mai simpl\ investiga]ie este examenul microscopic direct (frotiul), al secre]iei uretrale,
care eviden]iaz\ microbi în peste 95% din cazuri;
- culturile reprezint\ metoda de referin]\ [i testul definitiv pentru precizarea diagnosticului în
peste 95% din cazuri;
- detectarea în urin\ a gonococului este o metod\ mai laborioas\, dar scute[te de aspectul
dezagreabil al prelev\rii uretrale pentru examenul microscopic.
· La femeie:
- examenul microscopic direct (frotiul) are o sensibilitate fa]\ de culturile bacteriologice de
doar 40-60%;
- culturile din secre]ia vaginal\ constituie metoda de referin]\. Se pot încerca [i culturile din urin\.
· Pentru gonoreea ano-rectal\ [i faringian\ se prefer\ culturile.
· Teste moderne, dar mai scumpe:
- teste imunoenzimatice
- imunofluorescen]\
- reac]ii de hibridizare a acizilor nucleici, reac]ia în lan] a ligazei.
Aten]ie! Toate persoanele cu infec]ie gonococic\ trebuie s\ se testeze [i pentru sifilis.
7. Tratamentul
Gonococul este în general sensibil la ceftriaxon\, ciprofloxacin\, doxiciclin\, azitromicin\.
Deoarece au ap\rut rezisten]e fa]\ de unele antibiotice cum sunt: penicilin\ aminopeniciline,
rifampicin\, tetraciclin\, eritromicin\ se recomand\ ca tratamentul s\ fie stabilit [i condus strict de
medicul specialist venerolog.
Aten]ie!
Infec]ia gonococic\ vindecat\ nu confer\ imunitate. Orice persoan\ se poate infecta [i reinfecta.
Sunt total contraindicate rela]iile sexuale pe perioada bolii.
În rela]iile sexuale întâmpl\toare utilizarea prezervativului este salvatoare.
Infec]ia gonococic\ este adesea înso]it\ [i de alte infec]ii precum sifilisul, infec]ia cu Chlamydia
trachomatis etc.
8. Prevenire
M\surile de prevenire a infec]iei gonococice constau din:
- informare,
- educa]ie,
- utilizarea corecta a prezervativului,
- testarea înainte de începerea unei rela]ii sexuale [i fidelitatea în cuplu,
- reducerea contactelor sexuale întâmpl\toare,
- identificarea [i tratarea persoanelor infectate,
- ab]inerea de la rela]ii sexuale pân\ la vindecare.
- Abstinen]a (în cazul imposibilit\]ii procur\rii unui prezervativ)
Nu exist\ vaccin anti-gonococ.
Infec]iile genitale cu Chlamydia trachomatis

1. Defini]ie: cele mai frecvente infec]ii bacteriene transmise pe cale sexual\, care duc la complica]ii
multiple: boal\ inflamatorie pelvin\, avorturi, sarcin\ extrauterin\, sterilitate, pneumonia [i
conjunctivita nou-n\scutului etc. Exclusivitate la om.
2. Agentul etiologic: Chlamydia trachomatis. Se cunosc 15 tipuri de Chlamydia.
3. Calea de transmitere: sexual\.
4. Incuba]ia. Perioada de incuba]ie este în medie de 10-14 zile, cu limite între 3 [i 30 de zile.

I. La b\rbat – uretrita – este cea mai frecvent\ uretrit\ negonococic\ (30-50%) [i post-gonococic\
(peste 50%). Apare dup\ o incuba]ie de 7-14 zile. Se manifest\ printr-o secre]ie seroas\, pu]in
abundent\. Complica]ii: epididimita, artrita, prostatita, rectita (în cazul practic\rii sexului anal).
II. La femeie - cervicita [i vaginita - doar aproximativ 30-50% din cervicite nu se manifest\ clinic.
Manifest\ri clinice: scurgeri vaginale purulente sau sângerânde, sânger\ri dup\ actul sexual.
Netratate, acestea se complic\ cu boala inflamatorie pelvin\ (endometrita, anexita, abcese ale
trompelor [i ovarelor, peritonita). Este mai frecvent\ la tinere, femei cu dispozitive intrauterine.
Complica]iile în timp sunt: durerea pelvin\ cronic\, sterilitatea.
III. Nou-n\scu]ii din gravide cu infec]ii chlamydiene pot avea greutate mic\ la na[tere, risc crescut de
conjunctivit\ purulent\ sau pneumonie. Ace[tia se infecteaz\ de obicei în timpul na[terii, prin contactul direct
cu secre]iile vaginale. Conjunctivita apare la 5-12 zile, iar pneumonia la 4-12 s\pt\mâni de la na[tere.
6. Diagnostic
Diagnosticul de infec]ie cu Chlamydia trachomatis este sugerat de manifest\rile clinice, dar se
stabilesc prin examenele de laborator.
Diagnostic de laborator:
· Cultura celular\ – este metoda de referin]\.
Se prelev\ secre]ia uretral\ (la b\rbat) [i secre]ia vaginal\ (la femeie), care se cultiv\ pe medii speciale.
· Examenul microscopic direct. Secre]iile prelevate se fixeaz\ cu colora]ia Gram.
· Detectarea antigenelor de Chlamydia trachomatis se efectueaz\ prin imuno-florescen]a direct\,
teste ELISA.
7. Tratament
Tratamentul are scopul de a vindeca, de a preveni apari]ia complica]iilor [i de a preveni
transmiterea infec]iei partenerilor sexuali.
Chlamydia trachomatis este sensibil\ la tetraciclin\, eritromicin\, claritromicin\, azitromicin\, rifampicin\.
Durata tratamentului este de 2-3 s\pt\mâni.
Partenerii sexuali din ultimele 2 luni cu bolnavii infecta]i cu Chlamydia trachomatis trebuie s\ se
prezinte la medicul specialist dermato-venerolog pentru examinare [i tratament adecvat.
Infec]ia cu Chlamydia trachomatis nu confer\ imunitate fa]\ de infec]ie.
8. Prevenirea infec]iei se poate realiza prin educa]ie, utilizarea prezervativului, reducerea partenerilor
sexuali, evitarea rela]iilor sexuale întâmpl\toare, identificarea [i tratarea persoanelor infectate
chiar dac\ acesta nu prezint\ simptome, ab]inerea de la rela]ii sexuale pân\ la vindecare.
Se fac cercet\ri pentru producerea unui vaccin.
2. INFEC}II PROTOZOARICE
Trichomoniaza
1. Defini]ie, agent etiologic
Infec]iile genitale cu protozoarul Trichomonas vaginalis provoac\ vaginita, uretrita, uneori cistita [i
chiar prostatita.
2. Calea de transmitere
Transmiterea parazitului se face preponderent sexual. Este posibil\ transmiterea [i pe alte c\i:
obiectele de toalet\ intim\, prosoape, lenjerie, parazitul tr\ind câteva ore în mediu umed.
La nou-n\scu]i, respectiv la feti]e, se poate transmite în timpul na[terii de la gravida infectat\, în
propor]ie de 5-15%.
3. Incuba]ia. Perioada de incuba]ie este cuprins\ între 5 [i 28 zile.
I. La femeie - vaginita – se caracterizeaz\ prin secre]ie abundent\, galben-verzuie, spumoas\, urât
mirositoare, înso]it\ de inflama]ia colului uterin [i a vulvei. Pot ap\rea [i dureri locale, mânc\rime, usturime
în timpul mic]iunii, dureri în timpul contactului sexual. Simptomele se accentueaz\ în timpul menstrua]iei.
II. La b\rbat – de obicei simptomele sunt absente. Uneori pot ap\rea manifest\ri de uretrit\ cu
scurgeri minime, matinale, cu mic]iuni frecvente [i dureroase.
5. Diagnostic
Diagnosticul clinic este sugerat de simptomele descrise de persoanele infectate [i este confirmat
prin examenul de laborator, care const\ din examinarea microscopic\ a secre]iilor.
La nevoie se mai pot efectua [i alte teste de precizare a etiologiei: culturi, imuno-florescen]\, ELISA.
6. Tratamentul etiologic al infec]iilor cu Trichomonas vaginalis se efectueaz\ cu Metronidazol sau
medicamente din aceea[i familie cu metronidazolul (tinidazol, nimorazol, ornidazol).
7. Profilaxie
Utilizarea corect\ a prezervativului previne infec]ia cu Trichomonas vaginalis.
Testarea pentru Trichomonas [i fidelitatea în cuplu sunt strategii de eliminare a riscurilor de infectare.
Se recomand\ evitarea contactului sexual pân\ la vindecarea persoanei infectate [i a partenerilor,
respectiv pân\ la terminarea curei de tratament medicamentos [i dispari]ia simptomelor.
3. INFEC}II VIRALE
Herpesul labial
1. Defini]ie. Herpesul labial este o boal\ infec]ioas\ febril\ (uneori) manifestat\ prin apari]ia unor
vezicule în jurul gurii.
2. Agentul etiologic este virusul herpes simplex 1 (HSV1)
3. R\spândirea infec]iei în lume
Infec]ia cu HSV1 este extrem de r\spândit\ în lume. Se apreciaz\ c\ are o prevalen]\ de peste
80% în ]\rile slab dezvoltate (Africa, Asia, America de Sud) [i de aproximativ 60% în ]\rile dezvoltate.
În România, 90% din copiii în vârst\ de pân\ la 10 ani au deja anticorpi anti-HSV1.
Se constat\ o cre[tere a frecven]ei herpesului genital datorat HSV1. Astfel, în Marea Britanie [i în
Japonia, HSV1 este responsabil de 50 % din totalul cazurilor noi de herpes genital. În Statele Unite
ale Americii procentul este de 10–30%. Una dintre explica]iile acestui fenomen ar fi cre[terea
num\rului raporturilor sexuale orale.
HSV1 se transmite prin s\rut numai ca urmare a contactului cu saliva [i leziunile de pe buze.
Este posibil\, dar mai rar\, transmiterea prin intermediul unor obiecte contaminate (periu]e de
din]i, tacâmuri, pahare, batiste, prosoape).
5. Incuba]ia este în general de 1-14 zile.
a) Simptomele la primul contact cu virusul.
La primul contact cu HSV1, numit primoinfec]ie, 90% din cazuri nu au nici un simptom, infec]ia
trecând total neobservat\. Restul de 10% din cazuri au simptome caracteristice: febra (38-39 grade
C), usturimi la nivelul mucoasei cavit\]ii bucale, dureri la înghi]it, grupuri de vezicule cu lichid clar pe
buze, care se pot extinde în jurul gurii [i c\tre mucoasa cavit\]ii bucale, limba, gingii [i faringe.
Veziculele de pe piele se sparg [i se transform\ în cruste (coji), care apoi cad f\r\ a l\sa cicatrice.
Mucoasa bucal\ este ro[ie [i acoperit\ de vezicule care se sparg, transformându-se în ulcera]ii (afte),
foarte dureroase.
Evolu]ia este favorabil\, cu vindecarea în 1-2 s\pt\mâni.
Uneori prin intermediul degetelor nesp\late virusul ajunge de la gura la ochi, unde apare o
conjunctivit\ herpetic\, care se poate extinde la cornee.
Rareori, mai ales la copiii sub vârsta de 1 an, virusul disemineaz\ în creier, producând encefalita
herpetic\, care în absen]a tratamentului cu acyclovir este mortal\ în peste 80% din cazuri.
b) Simptomele recuren]elor (recidivelor) herpetice
Recuren]a herpetic\ apare prin reactivarea virusului existent în stare latent\ în organism [i nu
printr-un nou contact cu virus provenit din afara organismului.
Recuren]ele sunt declan[ate de factorii favorizan]i. De multe ori pacientul ajunge s\-[i cunoasc\
factorul declan[ator, pe care îl poate evita.
În majoritatea cazurilor bolnavul presimte recuren]a cu 12–24 h înainte, prin apari]ia de durere,
usturimi, arsuri sau mânc\rime pe locul viitoarelor leziuni.

Apoi apar „buchetele“ de vezicule la nivelul buzei, care se sparg [i se transform\ în cruste. Rareori
leziunile se extind în jurul gurii [i la mucoasa bucal\.
Dimensiunea [i durata leziunilor precum [i disconfortul local sunt mult mai reduse fa]\ de leziunile
primoinfec]iei.
De multe ori bolnavii sunt deranja]i mai mult de aspectul inestetic al leziunilor, fapt care în cazul
femeilor poate duce în timp la un sindrom depresiv.
Când recuren]ele apar la nivelul ochiului [i nu sunt tratate corect, se poate ajunge la orbire.
Bolnavii cu imunodeficien]e fac recuren]e frecvente, cu leziuni profunde [i hemoragice, care se
vindec\ greu [i care se pot extinde la restul pielii, pl\mân, ficat sau creier. Deseori recuren]ele sunt
total asimptomatice, ele manifestându-se numai prin eliminare de virus prin saliv\, fapt ce permite
ca bolnavul s\ fie contagios [i în absen]a simptomelor.
7. Diagnosticul este în general u[or de stabilit în urma examin\rii medicale. Testele de laborator,
de exemplu ELISA pot stabili care dintre tipurile 1 sau 2 este incriminat în infec]ia respectiv\.
8. Tratamentul
S-au încercat în timp numeroase medicamente, care s-au dovedit a fi ineficiente, fie toxice pentru
organism. Acyclovirul este considerat la ora actual\ cel mai eficient antiherpetic. El exist\ în farmacii
sub forma de unguent, tablete [i solu]ie injectabil\.
El opre[te multiplicarea virusului, nu are efecte toxice [i nici contraindica]ii.
Administrat imediat dup\ apari]ia primului simptom, acyclovirul are urm\toarele efecte benefice:
opre[te apari]ia de noi leziuni, gr\be[te vindecarea leziunilor deja ap\rute, scade disconfortul local,
scade contagiozitatea bolnavului [i r\re[te recuren]ele herpetice.
În formele severe [i extinse de herpes al buzelor este obligatoriu ca pacientul s\ se prezinte la
medic, fiind necesar un tratament cu acyclovir tablete sau chiar injectabil, care se ob]ine numai cu
prescrip]ie medical\.
Sugarii [i copiii mici, gravidele, precum [i pacien]ii cu boli care determin\ o sc\dere a imunit\]ii
(SIDA, leucemii, limfoame, diabetul zaharat, ciroza hepatic\, cancere) trebuie s\ se prezinte
obligatoriu la medic atunci când apar leziuni de herpes la nivelul buzelor, pentru c\ ei pot face forme
severe de boal\, cu afectarea pl\mânului, ficatului sau creierului.
9. Profilaxie
Pân\ în prezent nu a fost pus la punct un vaccin anti-herpetic eficace.
Alte mijloace de prevenire sunt de luat în considerare:
- sp\larea mâinilor [i evitarea astfel a reinfect\rii ochilor, organelor genitale etc;
- evitarea contactului apropiat cu alte persoane, în special cu copiii sub 1 an [i bolnavii
imunodeprima]i, care risc\ s\ fac\ forme severe de boal\;
- evitarea raporturilor sexuale oro-genitale pân\ la vindecarea leziunilor.
Herpesul genital
1. Defini]ie. Herpesul genital este o boal\ infecto-contagioas\, care are aspect asem\n\tor cu
herpesul labial.
2. Agentul etiologic este virusul herpes simplex 2 (HSV2). Adesea, în producerea leziunilor
herpetice genitale, este implicat [i HSV1.
3. C\i de transmitere. Boala se transmite de la o persoan\ bolnav\ la una s\n\toas\ prin contact
sexual. Contagiozitatea este maxim\ în perioada în care persoana prezint\ leziuni genitale.
Gravida cu herpes genital poate transmite infec]ia nou-n\scutului, în timpul na[terii.
Bolnavul cu herpes genital î[i poate infecta [i alte zone ale corpului prin intermediul mâinilor
nesp\late.
Prevalen]a infec]iei este în cre[tere în ]\rile dezvoltate.
4. Incuba]ia este de 1-14 zile.
Dintre pacien]ii infecta]i cu HSV2, aproximativ 20% nu prezint\ nici un simptom, iar 20% prezint\
semne tipice de boal\. Ceilal]i 60% prezint\ semne u[oare sau atipice de boal\.
Primele semne care apar la nivelul organelor genitale sunt: usturime, mânc\rime, irita]ie, durere,
secre]ie vaginal\ abundent\ [i iritant\. Dup\ 12-24 ore apar leziuni la suprafa]a organelor genitale.
Acestea constau în grupuri de mici vezicule cu lichid clar. Ele se sparg, l\sând în loc ulcera]ii, care se
acoper\ apoi cu cruste. Leziunile pot ocupa o suprafa]\ mai mic\ sau mai mare în func]ie de
imunitatea organismului. La fiecare episod de herpes genital leziunile sunt localizate în acela[i loc.
Gravidele [i bolnavii cu imunitate sc\zut\ fac forme severe de boal\, uneori mortale, din cauza
afect\rii ficatului, pl\mânului sau sistemului nervos.
Pe lâng\ riscul infect\rii partenerului sexual sau copilului, herpesul genital implic\ [i alte riscuri:
- leziunile herpetice reprezint\ „por]i de intrare“ pentru HIV.
- la femeie, herpesul genital favorizeaz\ apari]ia cancerului de col uterin.
- la pacien]ii cu episoade frecven]e de herpes genital este afectat\ via]a sexual\ [i pot ap\rea
tulbur\ri psihice (depresive).
De aceea este foarte important ca bolnavul cu herpes genital s\ se adreseze medicului (de boli
infec]ioase, ginecologie sau dermatovenerologie) pentru a primi tratament adecvat [i pentru a fi
sf\tuit cum s\ evite infectarea partenerilor sexuali.
6. Diagnosticul este în general u[or de pus prin examenul clinic. Confirmarea se efectueaz\ prin
teste de laborator de tipul ELISA, care pun în eviden]\ prezen]a anticorpilor specifici.
7. Tratament. Actualmente exist\ 2 medicamente active asupra virusului care produce herpesul
genital: acyclovir [i valacyclovir. Ele exist\ în România, se elibereaz\ numai cu prescrip]ie medical\
[i pot fi compensate.
Dozele [i modul de administrare trebuie stabilite de medic. Pentru a avea o eficien]\ maxim\,
tratamentul trebuie s\ înceap\ cât mai devreme, la apari]ia primelor semne de boal\, chiar înaintea
apari]iei leziunilor. În acest mod se va reduce mult gravitatea [i durata leziunilor.
Din p\cate, aceste 2 medicamente nu pot distruge virusurile aflate în stare latent\ în celulele
nervoase. Prin urmare ele nu pot vindeca complet [i definitiv boala, dar u[ureaz\ suferin]a bolnavului.
8. Profilaxie
Pacien]ii care sufer\ de aceast\ boal\ trebuie s\ respecte urm\toarele recomand\ri pentru a
preveni r\spândirea infec]iei:
- evitarea contactelor sexuale întâmpl\toare;
- informarea partenerului sexual;
- evitarea contactelor sexuale, chiar [i protejate, în timpul bolii acute;
- sp\larea leziunilor cu ap\ [i s\pun;
- sp\larea frecventa a mâinilor;
- evitarea utiliz\rii în comun a prosoapelor, lenjeriei de corp, a obiectelor de toalet\.
Nu exist\ înc\ un vaccin eficace.
Vegeta]iile veneriene
1. Defini]ie. Vegeta]iile veneriene se caracterizeaz\ prin prezen]a unor leziuni papilomatoase ale
tegumentelor [i mucoaselor genitale.
2. Agentul etiologic al vegeta]iilor veneriene îl constituie Papiloma-virusurile umane (HPV).
3. Calea de transmitere. Infec]ia se transmite prin contact sexual sau de la mam\ la f\t, în cursul
na[terii.
4. Incuba]ia. Perioada de incuba]ie variaz\ între 1 [i 6 luni pentru leziunile cutanate [i de câ]iva
ani pentru leziunile canceroase (HPV sunt incriminate în provocarea cancerului de col uterin).
Infec]iile cu HPV sunt în propor]ie de 75% asimptomatice.
Vegeta]iile veneriene vizibile au aspectul unor mici forma]iuni polipoase de culoare roz sau cenu[ie,
care, în timp, se m\resc [i devin pediculate. Uneori acestea se grupeaz\, c\p\tând un aspect
conopidiform. Aceste leziuni se întâlnesc atât pe tegumentele genitale cât [i pe mucoasele genitale.
În plus, se pot întâlni la nivelul mucoasei bucale [i anale.
6. Diagnosticul este simplu de pus, aspectul leziunilor fiind caracteristic. Biopsia este necesar\ doar
când aspectul clinic nu este concludent, leziunile nu r\spund la tratament, devin dure, pigmentate
sau ulcerate. La persoanele infectate cu HIV evolu]ia poate fi mai sever\ [i chiar cu degenerare
spre cancer.

7. Tratamentul
Scopul tratamentului este de a îndep\rta leziunile vizibile [i de a întrerupe transmiterea.
Mijloacele terapeutice utilizate în prezent sunt:
- pomezi cu substan]e care distrug papiloamele, dar care produc [i irita]ia zonelor din jur;
- frigul – crioterapia, care se bazeaz\ pe distrugerea leziunilor prin congelarea brusc\ a
leziunilor cu azot lichid;
- c\ldur\ – electrocauterizarea, care uneori necesit\ [i anestezie local\;
- laserul produce practic evaporarea leziunilor. Este foarte eficace în tratamentul leziunilor
interne (col uterin, anus, uretra etc).
Dup\ aplicarea tratamentului este necesar\ o perioad\ de repaus sexual pentru a l\sa timp leziunilor s\
se vindece. Astfel se evit\ suprainfectarea leziunilor [i transmiterea sexual\ a infec]iei cu papiloma-virusuri.
8. Profilaxie
Este util\ folosirea prezervativului. Partenerii persoanei infectate trebuie s\ fie examina]i medical
[i trata]i la nevoie. Astfel se evit\ reinfectarea. Infec]iile cu papiloma–virusuri nu confer\ imunitate.
Au fost experimentate vaccinuri, dar pân\ în prezent nu exist\ un vaccin eficace.
Infec]ia cu HIV [i SIDA

1. Defini]ie [i agent etiologic. SIDA, respectiv Sindromul de Imunodeficien]\ Dobândit\, este o
consecin]\ a infec]iei cu HIV – Virusul Imunodeficien]ei Umane, care în timp, produce diminuarea
[i pr\bu[irea imunit\]ii persoanelor infectate.
În mod obi[nuit virusul se poate transmite pe 3 c\i:
- calea sexual\,
- calea sanguin\,
- calea materno-fetal\
Fluidele biologice care con]in o cantitate mare de virus sunt:
- sângele,
- sperma,
- secre]iile vaginale.
Transmiterea HIV pe cale sexual\ este cea mai frecvent\; se poate produce în cursul unui raport
sexual vaginal sau anal.
Riscul de transmitere a infec]iei cu HIV este apreciat statistic la 0,2-1%. Totu[i în practic\ [i un
singur raport sexual cu risc este suficient pentru transmiterea infec]iei. Nu este lipsit de risc nici
contactul sexual oro-genital.
Factorii care cresc riscul de infec]ie:
- raport sexual cu penetrare
- raport sexual traumatizant
- leziuni genitale preexistente
Transmiterea HIV pe cale sanguin\ intereseaz\ în momentul de fa]\ utilizatorii de droguri cu
administrare intravenoas\, deoarece mul]i dintre ace[tia folosesc în comun acele [i seringile. Tot pe
aceast\ cale, ace[tia se expun [i la riscul de infec]ie cu virusurile hepatitei C [i B, respectiv HCV [i HBV.
Riscul de transmitere a infec]iei cu HIV prin transfuzii de sânge sau derivate de sânge este în
prezent extrem de redus (1/1.000.000) deoarece sângele utilizat în acest scop este controlat.
Riscul de transmitere profesional\/accidental\ este estimat între 0,3 [i 0,9%. Reducerea riscului
se poate ob]ine prin m\surile de protec]ie, cunoscute sub denumirea de „Precau]ii universale“.
Transmiterea HIV de la mam\ la f\t. Riscul de transmitere a infec]iei cu HIV de la femeia gravid\
la copil este estimat pentru România de aproximativ 40%.
Infec]ia se poate transmite intrauterin (în timpul sarcinii), vaginal (în timpul na[terii) [i dup\
na[tere – prin al\ptare.
Riscul de transmitere se poate reduce extrem de drastic prin mijloace profilactice:
- întreruperea sarcinii în primul trimestru
- administrarea de medicamente anti-HIV gravidei în timpul sarcinii [i în timpul na[terii;
- administrarea de medicamente anti-HIV nou-n\scutului
- opera]ia cezarian\
- excluderea alimenta]iei la sân [i înlocuirea cu alimenta]ia artificial\ a nou-n\scutului [i sugarului.
Prin aceste m\suri profilactice, aplicate corect [i combinat, riscul de transmitere a infec]iei se poate
reduce pân\ la 1-2%, a[a încât nu trebuie neglijate. De aceea este bine ca fiecare femeie gravid\ s\
se testeze pentru HIV.
Grupuri de popula]ie expuse riscului de infec]ie cu HIV:
Se consider\ grupuri cu risc de infec]ie cu HIV categoriile popula]ionale [i profesionale care prin
specificul cultural, tradi]ional, al modului de via]\ [i profesional risc\ s\ se expun\ infec]iei cu HIV.
Dintre ace[tia sunt de re]inut:
- utilizatorii de droguri, în special de droguri administrate intravenos;
- politransfuza]ii,
- persoanele care au rela]ii sexuale întâmpl\toare, neprotejate cu prezervativ
- prostituatele,
- homosexualii
- persoanele care se întorc în ]ar\ dup\ [ederi prelungite în str\in\tate [i emigran]ii,
- persoanele care prezint\ alte infec]ii transmise sexual
- persoanele bolnave de tuberculoz\,
- de]inu]ii,
- persoanele care nu beneficiaz\ de [colarizare [i informare în general, unele grupuri etnice
(ex. romii)
- persoanele care au rela]ii sexuale cu persoanele enumerate.
Un num\r mare de infec]ii HIV poate fi întâlnit [i în rândul bolnavilor de tuberculoz\, a[a cum [i
riscul de a face tuberculoz\ este mai mare în rândul persoanelor cu infec]ie HIV/SIDA.
Circumstan]ele ce favorizeaz\ transmiterea infec]iei cu HIV
Folosirea în comun a:
- aceleia[i lame de ras
- aceluia[i brici
- aceleia[i periu]e de din]i
- aceluia[i instrumentar de manichiur\, pedichiur\
- alte obiecte de uz intim.
Practici cu risc:
- tatuajele
- “fr\]iile de cruce“
- perforarea lobilor urechilor în condi]ii necorespunz\toare.
Cum nu se transmite HIV?
În prezent este unanim acceptat c\ HIV nu se transmite prin:
- urin\;
- fecale;
- secre]ii nazale;
- saliv\;
- lacrimi;
- transpira]ie;
dac\ acestea nu con]in sânge vizibil infectat cu HIV;
- tuse;
- str\nut.
Nu sunt riscuri de infec]ie cu HIV prin:
- strângere de mân\;
- folosirea de juc\rii în comun;
- folosirea de locuri de joac\ în comun;
- folosirea de rechizite în comun;
- folosirea de tacâmuri [i vesel\ în comun;
- folosirea WC-urilor în comun;
- îmbr\]i[are;
- pup\turi (“s\rut uscat“);
- prin vizitarea la spital a unui bolnav;
- în cursul consulta]iei medicale;
- în cursul rela]iilor de serviciu;
- în cursul jocurilor sportive;
- în bazinele de înot;
- prin convie]uirea în familie, (dac\ se respect\ normele elementare de igien\ [i de protec]ie
sexual\);
- în colectivit\]i de copii (dac\ se asigur\ normele elementare de igien\ [i supraveghere).

Insectele [i SIDA
Se [tie c\ unele insecte sunt transmi]\toare de agen]i patogeni bacterieni, virali [i parazitari.
Insectele cele mai des implicate sunt ]ân]arii, p\duchii, c\pu[ele, puricii.
Acestea pot transmite infec]iile nu numai prin în]ep\turi sau mu[c\turi. Strivirea acestora pe pielea
unei persoane care prezint\ leziuni sau care ulterior î[i produce leziuni cutanate, de exemplu prin
sc\rpinare, constituie risc de infec]ie. Excrementele insectelor pot fi sursa de infectare prin
sc\rpinarea sau zgârierea pielii. }ân]arii transmit malaria vomitând, în locul unde în]eap\, o parte din
ce au supt înainte, de la o persoan\ bolnav\. Unii gândaci [i c\pu[e pot transmite virusul hepatitei B.
Un cercet\tor a hr\nit ]ân]ari [i c\pu[e cu sânge infectat cu HIV. Virusul s-a men]inut viu în c\pu[e
aproximativ o or\. În ]ân]ar HIV nu a supravie]uit. Acest experiment nu este conving\tor, dar oricum
riscul de transmitere a HIV este nesemnificativ [i datorit\ dimensiunilor minuscule ale în]ep\turilor.
S\rutul [i SIDA
S\rutul în general nu constituie o cale de transmitere a HIV, dar exist\ riscul, în anumite condi]ii.
Prezen]a sângelui în saliv\ face ca aceasta s\ devin\ contagioas\. Sânger\ri în cavitatea bucal\ se
pot produce în cazul în care exist\ leziuni ale mucoasei (afte, gingivite, gingivoragii etc.). S\rutul
umed, „fran]uzesc“, pasional, poate provoca leziuni prin mu[c\turi ale buzelor [i limbii. În aceste
situa]ii HIV poate fi transmis prin s\rut, de[i mult mai greu decât pe celelalte c\i.
S\rutul „uscat“, pe obraz, nu constituie nici un pericol de transmitere a infec]iei cu HIV.
Receptivitatea [i imunitatea
Receptivitatea fa]\ de infec]ia HIV este general\. Aceasta înseamn\ c\ orice persoan\ se poate
infecta cu HIV dac\ se expune voluntar sau involuntar [i nu se protejeaz\.
Cercet\torii americani au descris apari]ia unor muta]ii genetice la unele persoane, care le-au f\cut
pe acestea rezistente la infec]ia cu HIV prin contacte sexuale repetate cu persoane bolnave de SIDA.
Se presupune c\ molecula denumit\ CCR5 care este situat\ la nivelul receptorilor CD4 ar fi
incriminat\; aceasta este un coreceptor HIV.
Prezen]a acesteia la poarta de intrare în limfocit, respectiv la nivelul receptorilor CD4, faciliteaz\
intrarea virusului în celul\ [i astfel infectarea acestuia.
Lipsa sau dele]ia acestei molecule CCR5 de la nivelul receptorilor CD4 face aproape imposibil\
intrarea HIV în celul\.
Interac]iunea HIV cu limfocitele CD4
A[adar, persoanele care ar prezenta deficitul de molecul\ CCR5 ar fi protejate într-o oarecare
m\sur\ fa]\ de infec]ia cu HIV; mai r\mâne de v\zut!
Persoanele care prezint\ o anumit\ muta]ie la nivelul genei codificatoare care se leag\ de CXCR4
sunt de asemenea mai rezistente.
Un test HIV negativ înseamn\ c\ persoana respectiv\ nu este infectat\, dar nu înseamn\ [i c\ este
imun\ la aceast\ infec]ie.
Categoria cea mai expus\ infec]iei cu HIV este popula]ia activ\ sexual [i în special tinerii, care se
expun neprotejat. Semnele de boal\ pot ap\rea mai târziu, iar persoanele infectate asimptomatice
pot s\ transmit\ involuntar infec]ia pe c\ile deja discutate (sexual, sânge, na[tere).
Contagiozitatea
Sursa de infec]ie este reprezentat\ de om, respectiv de persoanele infectate cu HIV, indiferent de
vechimea infec]iei, stadiul evolutiv sau tratamentul efectuat, pân\ la sfâr[itul vie]ii.
Contagiozitatea este mai mare în diverse momente: primoinfec]ia [i fazele avansate ale bolii, când
[i concentra]ia de HIV din sânge [i umori este mai mare.
Estim\ri OMS prezentate la a IX-a Conferin]\ Interna]ional\ SIDA de la Berlin, 1993, privind contagiozitatea:
Tabelul nr. 14
HIV/ SIDA HEPATITA B /HBV

Volumul minim de sânge necesar pentru transmiterea infec]iei 0,1 ml 0,00004 ml
Riscul de infec]ie dup\ în]eparea cu ac folosit la pacient pozitiv 0,5 % 7 – 30 %
Prevenirea prin vaccin NU (înc\) DA (din 1982)
Rezisten]a HIV în mediu
Studiile efectuate au ar\tat c\ HIV este relativ sensibil la dezinfec]iile obi[nuite, care pot inactiva
relativ repede acest virus.
Solu]ia de hipoclorit de sodiu preparat\ zilnic este un dezinfectant foarte bun [i ieftin. Concentra]ia
folosit\ variaz\ între 1 [i 10%, în func]ie de înc\rcarea cu produse biologice a suprafe]elor respective,
dar concentra]iile mari sunt corosive.
Solu]iile de îmb\ls\mare inactiveaz\ HIV.
Au fost efectuate studii vaste pe concentra]ii de HIV de sute de ori mai mari decât cele posibile în
sânge [i ser. HIV a putut fi detectat prin metoda culturilor virale pe ]esuturi la 1-3 zile dup\ uscarea
produselor biologice, dar rata inactivit\]ii sale a fost extrem de mare. Centrul pentru Controlul Bolilor
(CDC) din Atlanta, SUA a demonstrat c\ prin uscarea produselor biologice, HIV î[i reduce concentra]ia
în câteva ore cu 90-99%. Cu toate acestea, utilizând culturile pe ]esuturi, HIV a putut fi detectat totu[i
[i peste 15 zile la temperatura camerei, iar la temperatura de 37 grade C [i dup\ 11 zile.
Ca efect practic direct rezult\ c\ m\surile conven]ionale de dezinfec]ie [i de sterilizare sunt absolut
suficiente în asigurarea unor condi]ii de lucru în afara riscului transmiterii accidentale a HIV.
Dac\ se cunosc [i se respect\ normele elementare de dezinfec]ie [i sterilizare nu pot ap\rea probleme
în practicarea activit\]ilor medicale în sensul prevenirii riscului de transmitere a infec]iei cu HIV.
3. Incuba]ia
Primele manifest\ri clinice ale infec]iei cu HIV (primoinfec]ia sau infec]ia acut\) apar dup\ un
interval de 2-8 s\pt\mâni de la contactul infectant.
În cursul fazei acute a infec]iei (primo-infec]ia) manifest\rile sunt nespecifice. Pot ap\rea: febra,
dureri articulare, musculare, tumefac]ia ganglionilor limfatici, faringita, erup]ii cutanate, ulcera]ii la
nivel bucal [i/sau genital, afect\ri neurologice, manifest\ri ce dispar spontan dup\ câteva s\pt\mâni.
În aceast\ perioad\ persoan\ infectat\ poate avea testul HIV (ELISA) negativ, dar este contagioas\.
În cursul fazei asimptomatice, respectiv faza de infec]ie cronic\, virusul se multiplic\ în special la
nivelul organelor limfatice, manifestându-se prin tumefac]ia persistent\ a ganglionilor limfatici situa]i
laterocervical, occipital, submandibular [i axilar.
Infec]ia cronic\. În cazul infec]iei cronice se trece în timp din faza asimptomatic\ în faza de
simptome minore, ca expresie a afect\rii imunit\]ii:
- infec]ii fungice, în special cu Candida albicans – la nivel cutanat [i la nivelul mucoaselor;
- infec]ii virale, cu Molluscum contagiosum, virusul papilomei umane, virusul herpesului
simplex [i zoster [i alte virusuri;
- anemie, sc\derea num\rului globulelor albe, purpura cutanat\ prin sc\derea num\rului
trombocitelor;
- sc\derea în greutate;
- febra prelungit\ sau intermitent\, înso]it\ sau nu de transpira]ii.
Apari]ia uneia sau mai multor manifest\ri din cele enumerate anun]\ apropierea de faza tardiv\ -
grav\ a infec]iei HIV, respectiv SIDA, când imunitatea se pr\bu[e[te.
SIDA este a[adar, faza tardiv\ a infec]iei, cu atât mai grav\ cu cât imunitatea este mai afectat\.
O sc\dere a num\rului de limfocite CD4 sub valoarea de 200/ml de sânge define[te intrarea în stadiul
SIDA a infec]iei cu HIV.
În aceast\ faz\ apar infec]ii cu agen]i patogeni oportuni[ti, respectiv cu agen]i bacterieni, virali,
parazitari sau fungici care produc îmboln\viri, în general doar când imunitatea organismului este
sever alterat\. Tot în aceast\ faz\ pot ap\rea anumite afec]iuni canceroase specifice.
Cu cât num\rul de limfocite CD4 este mai mic, cu atât riscul de a face infec]ii oportuniste grave
este mai mare, ap\rând astfel riscul decesului prin aceste boli.
5. Ce este sistemul imunitar?

Organismul uman este înconjurat [i invadat permanent de diverse microorganisme. Aceste
microorganisme sunt: bacterii, virusuri, ciuperci, protozoare (parazi]i microscopici). Acestea sunt
capabile s\ atace organismul uman [i astfel s\-l îmboln\veasc\, uneori extrem de grav, mortal.
Organismul uman se ap\r\ împotriva acestor agresori prin sistemul sau imunitar, care are rolul de a
inactiva [i distruge aceste microorganisme. De asemenea, sistemul imunitar are rolul de a impiedica
apari]ia cancerelor, prin distrugerea celulelor maligne ce se pot na[te în diverse organe ale corpului uman.
Sistemul imunitar este distribuit în tot organismul uman. Acesta este reprezentat de celulele
(globulele) albe din sânge [i anticorpi.

O anumit\ categorie de globule albe, respectiv limfocitele, circul\ permanent prin organism,
pornind din locul lor de origine, organele limfatice.
Organele limfoide mai importante sunt ganglionii limfatici, timusul, splina, sistemul limfatic
intestinal. Toate acestea produc permanent limfocite, care sunt de dou\ tipuri: limfocitele T [i
limfocitele B, care ac]ioneaz\ diferit.
Limfocitele T, respectiv limfocitele T4 (CD4) ac]ioneaz\ ca un comandant al întregului sistem imunitar.
Iat\ cum ac]ioneaz\ sistemul imunitar:
S\ presupunem c\ un microorganism patogen invadeaz\ organismul uman.
Acest microorganism este recunoscut de limfocitele T4 (CD4) care alerteaz\ celelalte limfocite T [i
B pentru a porni la lupt\ împotriva microorganismului invadator.
Astfel, limfocitele T atac\ direct microorganismul respectiv. Limfocitele B produc anticorpi, care
sunt ni[te substan]e ce atac\ [i inactiveaz\ microorganismul invadator. Anticorpii produ[i sunt
specifici fiec\rui microorganism care atac\ organismul uman.
Anticorpii nu sunt totdeauna capabili s\ inactiveze microoganismele care agreseaz\ organismul
uman, dar prezen]a lor în sânge confirma uneori prezen]a infec]iei. Acesta este [i cazul anticorpilor
anti-HIV, care nu reu[esc s\ distrug\ virusul, dar prezen]a lor în sânge aten]ioneaz\ asupra existen]ei
infec]iei cu HIV a persoanei testate, dac\ aceasta are teste pozitive.
HIV este un virus care, în loc s\ fie distrus de limfocitele CD4 (T4) care îl atac\, reu[e[te s\
distrug\ el însu[i aceste limfocite. Prin distrugerea acestor limfocite de c\tre HIV, sistemul imunitar
al persoanei infectate devine din ce în ce mai ineficient, pân\ se pr\bu[e[te.
SIDA la copil
În general, un copil se infecteaz\ cu HIV de la mam\ (pe cale vertical\). Înainte de anul 1990, un
num\r mare de copii s-au infectat pe cale orizontal\ (instrumentar nesteril, transfuzii de sânge
necontrolat, produse biologice necontrolate pentru HIV, de exemplu gamaglobuline).
La na[tere, to]i copiii proveni]i din femei gravide seropozitive sunt seropozitivi pentru HIV. Deci
testul ELISA este pozitiv la to]i în primele luni de via]\ prin prezen]a în sânge a anticorpilor anti-HIV
prezen]i de la mam\. Ulterior, cei infecta]i r\mân seropozitivi toata via]a, iar cei neinfecta]i devin
seronegativi dup\ maxim 18 luni.
În prezent se poate stabili mai repede dac\ un copil este infectat, deoarece exist\ posibilitatea de
a efectua teste directe, virusologice.
Semnele de infec]ie HIV/SIDA la copil sunt cauzate de acelea[i infec]ii oportuniste care se
manifest\ la adult [i care amenin]\ via]a începând din primele luni de la na[tere. Exist\ îns\ mijloace
de supraveghere medical\ [i tratament anti-HIV.
6. Diagnosticul de infec]ie cu HIV se pune pe baza testului ELISA pentru HIV. Astfel, dou\ teste
repetate pozitive, efectuate din dou\ probe de sânge recoltate în momente diferite la aceea[i
persoan\, confirmate printr-un test western blot pozitiv, stabilesc infec]ia HIV.
Un singur test ELISA pozitiv nu poate pune diagnosticul serologic de infec]ie HIV. Acestea sunt
teste indirecte, deoarece pun în eviden]\ prezen]a în sânge a anticorpilor anti-HIV.
Diagnosticul de SIDA se pune la persoanele care au diagnosticul serologic de infec]ie cu HIV pe
baza manifest\rilor clinice definitorii de SIDA (anterior enumerate) [i pe baza valorilor sc\zute ale
limfocitelor CD4, sub 200/ml de sânge.
Enumer\m în continuare, pe m\sura ce limfocitele CD4 scad, bolile oportuniste ce pot ap\rea:
- Candidoza oral\
- Tuberculoza
- Sarcomul Kaposi
- Limfoame
- Pneumocistoza
- Herpesul extensiv recidivant
- Criptospoidiaza
- Criptococoza
- Candidoza esofagiana
- Toxoplasmoza cerebrala
- Infec]ii cu Mycrobacterii atipice
- Infec]ii cu citomegal-virus
- Demen]a
- {i altele.
Toate aceste boli sunt definitorii pentru stadiul de SIDA.
7. Tratamentul în infec]ia HIV vizeaz\ nu doar administrarea medicamentelor anti-HIV, ci
presupune un complex de m\suri terapeutice [i profilactice din partea medicului infec]ionist,
acestea reprezentând doar o parte din managementul pacientului HIV-pozitiv, la realizarea c\ruia
particip\ [i al]i speciali[ti, medici [i ne-medici, inclusiv reprezentan]i ai institu]iilor statului [i
bineîn]eles familia.
A[adar, medicul se ocup\ de aspectele medicale, diagnostic, evaluare clinic\ [i de laborator
(monitorizare), tratamentul specific bolilor asociate infec]iei cu HIV, tratamentul altor afec]iuni,
profilaxia unor boli, vaccinuri, recomand\ri privind regimul de via]\, dieta, igiena, m\surile de
prevenire a transmiterii infec]iei HIV altor persoane, interven]ii chirurgicale, stomatologice,
fizioterapie, psihoterapie etc.
Fenomenul HIV–SIDA a determinat la nivel mondial [i na]ional atragerea a numeroase alte
categorii profesionale în procesul de prevenire a r\spândirii infec]iei, dar [i de prevenire a efectelor
psihologice, sociale, economice [i politice pe care le-a provocat infec]ia HIV.
În acest sistem complex, factorii psihologic [i social sunt domeniul de activitate al speciali[tilor
psihologi [i de asisten]\ social\. Importan]a activit\]ii acestora este din ce în ce mai limpede
perceput\ de structurile de stat [i neguvernamentale, care conlucreaz\ din ce în ce mai bine în
identificarea [i rezolvarea problemelor de o extrem de mare diversitate [i gravitate.
Tratamentul medical în infec]ia cu HIV
Foarte succint, acesta cuprinde:
- medica]ie specific\ antiretroviral\ (anti-HIV);
- medica]ie anti-viral\ (pentru tratarea infec]iilor virale asociate infec]iei cu HIV);
- medica]ie anti-fungic\ (pentru tratamentul infec]iilor oportuniste cu diverse ciuperci);
- medica]ie anti-protozoaric\ (pentru tratamentul infec]iilor oportuniste cu diver[i parazi]i);
- medica]ie antibacterian\ (antibioticele nefiind deloc de neglijat în patologia pacien]ilor cu HIV);
- medica]ie anti-canceroas\ (pentru tratamentul neoplaziilor asociate infec]iei cu HIV);
- medica]ie de refacere [i sus]inere imunologic\;
- îngrijiri paliative [i suport psiho-social.
Tratamentul specific anti-HIV
Principalele categorii de medicamente, în func]ie de mecanismul acestora de ac]iune, sunt:
- inhibitori nucleozidici de reverstranscriptaz\ (INRT);
- inhibitori ne-nucleozidici de reverstranscriptaz\ (INNRT);
- inhibitori de proteaz\;
- inhibitori de integraz\;
- inhibitori de fuziune;
- inhibitori de glicozidiaz\;
- inhibitori Tat;
- oligonucleotide anti-sens;
- inhibitori ai proteinelor accesorii;
- terapie genetic\.
În uz curent se folosesc doar inhibitorii nucleozidici [i non-nucleozidici de reverstranscriptaz\,
inhibitori de proteaz\ [i inhibitorii de fuziune.
Exist\, a[adar, diverse medicamente antivirale, dar pân\ în prezent nici unul nu a reu[it singur sau
în combina]ie s\ distrug\ virusul [i s\ fac\ s\ dispar\ infec]ia.
Toate aceste medicamente, prin mecanisme diferite de ac]iune, întârzie un timp multiplicarea
virusului, permi]ând astfel organismului infectat s\-[i refac\ într-o oarecare m\sur\ imunitatea.
8. Profilaxie
M\surile de prevenire trebuie s\ aib\ în vedere lan]ul epidemiologic al transmiterii oric\rei infec]ii,
respectiv: sursa de infec]ie, c\ile de transmitere [i popula]ia receptiv\.
Ø Identificarea sursei de infec]ie se face prin consilierea [i testarea persoanelor care fac parte din
categoriile cu risc de infec]ie, inclusiv a gravidelor. Odat\ identificate persoanele infectate,
acestea sunt tratate, supravegheate medical, asistate social, dar [i educate în sensul de a nu
transmite infec]ia altor persoane.
Ø Odat\ identificate c\ile de transmitere, se pot lua m\suri de întrerupere a acestora astfel:
¨ pentru calea de transmitere sexual\:
- evitarea contactelor sexuale multiple [i întâmpl\toare;
- abstinen]a în situa]ii de risc;
- utilizarea permanent\ [i corect\ a prezervativului;
- promovarea fidelit\]ii cuplului.

¨ pentru calea de transmitere sanguin\:
- prevenirea [i reducerea utiliz\rii drogurilor administrate intravenos;
- reducerea efectelor nedorite ca urmare a utiliz\rii drogurilor intravenoase prin consilierea
utilizatorilor privind schimbul de seringi [i utilizarea corect\ a acelor, seringilor [i a celorlalte
accesorii;
- educa]ie [i supravegherea utiliz\rii corecte a instrumentarului medical;
- controlul permanent al donatorilor [i al sângelui de transfuzat;
- controlul exigent al donatorilor de organe [i sperm\.
¨ pentru calea de transmitere materno–fetal\:
- consilierea [i testarea HIV a femeilor gravide;
- consilierea femeii gravide infectate cu HIV în sensul deciziei de a întrerupe sarcina;
- monitorizarea medical\ [i tratamentul specific anti-HIV al gravidei în cursul sarcinii;
- administrarea de medicamente anti-HIV gravidei în timpul na[terii;
- oferirea opera]iei cezariene;
- administrarea de medicamente anti-HIV nou-n\scutului [i sugarului n\scut din mam\
infectat\ HIV;
- excluderea alimenta]iei la sân [i alimenta]ia strict artificial\ a nou-n\scutului [i sugarului.
Ø Popula]ia receptiv\ o constituie toat\ specia uman\.
– nu exist\ înc\ un vaccin eficient, care s\ protejeze popula]ia neinfectat\;
– singura posibilitate de prevenire a infec]iei cu HIV a popula]iei este informarea [i educarea
în sensul cunoa[terii [i aplic\rii tuturor m\surilor de reducere a riscului de infec]ie cunoscând
m\surile asupra sursei [i a c\ilor de transmitere.
Hepatita cu virus B
1. Defini]ie: boal\ infecto-contagioasa acut\ produs\ de virusul hepatitic B (HBV), care se
manifest\ prin afectarea principal\ a ficatului în contextul unei îmboln\viri a întregului organism.
HBV poate determina o gam\ foarte larg\ de manifest\ri ale infec]iei, începând cu forma
inaparent\ de boal\ [i continuând cu hepatita acut\ icteric\ sau anicteric\, cu evolu]ie de obicei
autolimitant\ [i vindecare spontan\ cu imunitate specific\ durabil\, dar [i cu posibilitatea de
evolu]ie persistent\ [i/sau progresiv\ c\tre forme cronice, ciroz\ sau cancer hepatic.
2. Agentul etiologic: virusul hepatitic B, ce face parte din familia Hepadnaviridae
3. C\i de transmitere: sursa de infec]ie este reprezentat\ de:
- bolnavii cu hepatit\ acut\ B care devin contagio[i la 2–3 s\pt\mâni de la momentul infect\rii
pân\ la 2–3 luni de la debutul clinic, în cazul evolu]iei autolimitante a bolii;
- bolnavii cu hepatit\ cronic\ sau ciroz\ hepatic\ postinfec]ie cu virus hepatitic B;
- infecta]ii inaparent;
- purt\torii cronici de virus, bolnavii afla]i în convalescen]\ [i cei aparent s\n\to[i.
Rata portajului de virus este mai mare la anumite categorii din popula]ie: consumatorii de droguri,
hemofilicii, politransfuza]ii, hemodializa]ii, homosexualii, prostituatele, bolnavii seropozitivi HIV, cei cu
leucemii cronice, personalul medical, partenerii sexuali ai celor infecta]i acut sau cronic cu virus hepatitic B.
Virusul este foarte rezistent în mediul extern, la tratarea cu alcool [i dezinfectante uzuale, fiind
distrus doar la fierbere peste 60 minute, sau sub presiune (autoclavare), prin tratare cu formol,
clorhexidin\ sau glutar-aldehid\. Rezist\ timp de ore la 60o C, luni la 30o C [i chiar ani la 20o C.
Principalele modalit\]i de transmitere a bolii sunt:
- inocularea virusului prin manevre sângerânde - medicale, [i mai ales nemedicale: folosirea
instrumentarului sterilizat insuficient, transfuzii de sânge infectat (pu]in probabil, se face
testarea donatorilor pentru depistarea portajului de virus), utilizarea în comun a seringilor
pentru injectarea drogurilor, tatuaje, folosirea în comun a lamelor [i bricelor, a truselor de
manichiur\, g\urirea lobilor urechilor pentru portul cerceilor (piercing);
- transmiterea pe cale sexual\, în cazul contactelor neprotejate cu o persoan\ infectat\, virusul
g\sindu-se atât în sperm\ cât [i în secre]iile vaginale; contaminarea cu sânge a acestor secre]ii
în cazul coexisten]ei unor leziuni genitale (în sifilis, gonoree) cre[te riscul transmiterii.
- transmiterea materno-fetal\ se poate produce atât intrauterin (în 5% din cazuri) cât [i perinatal
(în 90% din cazuri) prin contactul cu secre]iile [i sângele mamei, dar [i postpartum, prin contact
intim mam\-copil; cantit\]i mici de virus s-au detectat in probele de lapte matern, astfel ca
al\ptarea este interzis\ în absen]a unei profilaxii complete a nou-n\scutului; ea poate fi permis\
dup\ prima doz\ vaccinal\, dar nu [i mamelor cu patologie mamar\ asociat\ (fisuri, sânger\ri)
deoarece în aceste cazuri nou-n\scutul este expus la doze infectante de HBV.
- inocul\rile oculte se pot produce prin intermediul obiectelor de toalet\, juc\riilor, în familie sau
colectivit\]i închise; riscul este crescut de vârsta mic\, de existen]a unor deficite imune primare
sau secundare, de sexul masculin al copilului sau de prezen]a unor coinfec]ii (cu virus hepatitic C,
virusul imunodeficien]ei umane etc.). Virusul nu se transmite prin urin\, scaun, saliv\ sau
secre]ie conjunctival\.
Printre factorii epidemiologici favorizan]i infec]iei se afl\: igiena deficitar\, promiscuitatea sexual\,
deficien]ele educa]ionale [i din sistemul sanitar, riscul profesional.
- Hepatita acut\ viral\ cu HBV evolueaz\ autolimitant în circa 70-75% din cazuri.
- Perioada de incuba]ie a bolii (perioada cuprins\ între momentul infectant [i apari]ia primelor
semne de boal\) este de 45–165 de zile, cu o medie de 40–90 de zile, fiind propor]ional\ cu
cantitatea de virioni inoculat\. Se caracterizeaz\ prin infec]iozitatea sângelui, primul marker
serologic care atest\ infec]ia, respectiv antigenul HBs, fiind depistat în sânge la 2–3 s\pt\mâni
de la momentul infectant.
- Tabloul clinic al bolii se poate împ\r]i în câteva etape:
o Perioada de invazie (preicteric\) are o durat\ de 14–16 zile pân\ la 3 s\pt\mâni [i este
caracterizat\ de apari]ia tulbur\rilor digestive specifice: grea]\, v\rs\turi. dureri în epigastru
sau în zona ficatului care se accentueaz\ la efort, stare de oboseal\ accentuat\ la care se
poate asocia febra. Totu[i tipurile de debut caracteristice pentru infec]ia cu HBV sunt cel
reumatoid, neurastenic [i eruptiv. Debutul reumatoid se manifest\ cu dureri articulare
nocturne [i în repaus, f\r\ elemente inflamatorii la nivelul articula]iilor afectate. Debutul
neurastenic se manifest\ prin astenie marcat\, la care se poate asocia insomnie nocturn\ cu
somnolen]\ diurn\, dificultate în concentrarea aten]iei. Debutul eruptiv este frecvent la copii
[i tineri [i const\ în apari]ia de elemente maculopapuloase ro[iatice dispuse mai ales la
nivelul extremit\]ilor (bra]e, antebra]e, coapse, gambe).
o Perioada de stare (icteric\) începe o dat\ cu instalarea icterului sclero-tegumentar, adic\
colorarea în galben a tegumentelor [i mucoaselor, apari]ia urinilor închise la culoare [i a
scaunelor decolorate, având o durat\ de 4-6 s\pt\mâni, cu posibilitatea de a se prelungi
uneori pân\ la 2–3 luni. Simptomatologia subiectiv\ (astenia, inapeten]a, cefaleea,
disconfortul digestiv) se remite de obicei o dat\ cu instalarea icterului.
o Perioada de declin este marcat\ de sc\derea intensit\]ii icterului, recolorarea scaunelor [i a
urinii, precum [i de regresia sindromului de citoliz\ hepatic\ (sc\derea valorilor
transaminazelor serice), care se produc mai lent decât în hepatita viral\ cu virus hepatitic A,
de[i starea general\ a bolnavului este bun\.
o Perioada de convalescen]\ este mai lung\, vindecarea anatomic\ a ficatului survine dup\ mai
mult de 3 luni, cu risc de persisten]\ a infec]iei, rec\deri sau cronicizare.
O form\ de boal\ frecvent întâlnit\ în infec]ia acut\ cu virus hepatitic B este cea anicteric\, în care
nu apare colorarea galben\ a tegumentelor [i mucoaselor, iar simptomatologia general\ poate fi
atenuat\ sau poate lipsi, afec]iunea trecând neobservat\ de pacient.
Riscul transmiterii infec]iei partenerului este crescut în aceast\ situa]ie, când persoana infectat\
nu cunoa[te prezen]a infec]iei.
Forma fulminant\ de boal\ este cea mai sever\ form\ de evolu]ie a infec]iei acute cu HBV, fiind de
obicei letal\. Semnele de gravitate sunt reprezentate de accentuarea sindromului dispeptic-dureros
(v\rs\turi, dureri epigastrice, astenie) [i dup\ instalarea icterului, apari]ia febrei, accentuarea
fenomenelor nervoase cu tremor al extremit\]ilor [i necoordonarea mi[c\rilor, apari]ia sânger\rilor cu
diverse localiz\ri [i evolu]ie c\tre com\ în 1-3 zile de la primele manifest\ri clinice. Recuperarea
bolnavului este posibil\ numai în 20-60% din cazuri, în func]ie de precocitatea instituirii terapiei.
5. Diagnosticul afec]iunii se sprijin\ pe date epidemiologice, respectiv depistarea în antecedentele
recente ale pacientului a unei inocul\ri parenterale probabile (tratamente injectabile cu seringi
refolosite, tratamente stomatologice cu instrumentar sterilizat incorect, tatuaje, folosirea
obiectelor de toalet\ în comun), contact sexual neprotejat cu o persoan\ infectat\, iar în cazul
copiilor depistarea prezen]ei HBV la mam\. Datele clinice au fost deja prezentate, cele mai
sugestive fiind simptomele digestive [i icterul tegumentar. Datele de laborator biochimice
înregistreaz\ valori crescute ale enzimelor de citoliz\ hepatic\, cre[teri ale biliubinei serice etc.
Diagnosticul etiologic se stabile[te pe baza testelor serologice care eviden]iaz\ prezen]a în sânge
a anticorpilor anti-HBc de tip IgM, antigenului HBs [i antigenului HBe.
6. Evolu]ie [i prognostic
Într-un procent mare de cazuri, prognosticul afec]iunii este bun, evolu]ia bolii fiind autolimitant\.
În primele 6 luni organismul are posibilitatea de a se elibera de virus, persoana încetând de a mai fi
contagioas\ [i prin anticorpii anti-HBV pe care îi genereaz\ poate dobândi imunitate. Celulele hepatice
afectate se regenereaz\, iar func]ia hepatic\ revine la normal.
Forma fulminant\ de boal\ are un prognostic rezervat, cu letalitate de peste 38–40%.

Evolu]ia c\tre cronicizare se înregistreaz\ în 20–25% din cazurile de hepatit\ acut\ viral\ cu HBV,
când nivelurile transaminazelor serice se men]in crescute dup\ 6 luni [i testele serologice arat\
prezen]a markerilor de replicare activ\ viral\ (care indic\ prezen]a [i multiplicarea virusului în
organism); în aceast\ situa]ie persoana infectat\ r\mâne contagioas\. La nou-n\scut infec]ia
cronicizeaz\ în 90% din cazuri, sub vârsta de 1 an în 70-90% din cazuri, la copiii cu vârste cuprinse
între 2 [i 3 ani în 40-70%, între 4 [i 6 ani în 10-40%, iar la copiii peste 7 ani în 6-10% din cazuri.
Se estimeaz\ c\ 42% din cazurile de hepatit\ cronic\ B la adult au originea în copil\rie.
7. Tratamentul hepatitei acute virale cu HBV presupune internarea pacientului în spital cu
asigurarea condi]iilor de izolare, repaus [i diet\ corespunz\toare fazei evolutive, diminuând astfel
riscul unor evolu]ii nefavorabile. Poate fi necesar tratament simptomatic, iar în cazul formelor
prelungite, colestatice sau a celor severe cu evolu]ie c\tre com\, tratament specific condus de
medicul infec]ionist. Supravegherea bolnavului se face prin control clinico-biologic periodic pe o
perioad\ de un an. Hepatita cronic\ cu HBV poate beneficia de tratament etiologic cu Lamivudin\.
8. Profilaxie
Prevenirea infec]iei se face prin m\suri fa]\ de sursa de infec]ie, c\ile de transmitere a bolii [i fa]\
de persoanele receptive.
- M\surile fa]\ de sursa de infec]ie constau în depistarea precoce a cazurilor de boal\, izolarea
acestora în spitalul de boli infec]ioase, investigarea partenerilor sexuali cu depistarea
eventualului portaj de virus. În cazul partenerilor neinfecta]i se recomand\ vaccinarea acestora.
Fo[tii bolnavi sunt dispensariza]i timp de un an pentru urm\rirea unei posibile evolu]ii c\tre
cronicizare, deci posibilitatea de a r\mâne contagios pe termen nelimitat. Se impune de
asemenea screeningul gravidelor pentru infec]ia cu HBV în primul [i ultimul trimestru de sarcin\.
- M\surile fa]\ de c\ile de transmitere a bolii sunt reprezentate de dezinfectarea continu\ a
obiectelor bolnavului, respectarea tehnicilor de asepsie pentru orice manevr\ sângerând\,
educa]ia sanitar\ privind riscurile transmiterii infec]iei.
- M\surile fa]\ de persoanele receptive sunt: vaccinarea [i folosirea prezervativului în cazul
contactelor sexuale cu risc.
Imunizarea activ\ cu vaccin antivirus hepatitic B se face la nou-n\scut cu 3 doze de 0,5 ml
administrate intramuscular la 0, 2 si 6 luni de via]\. La personalul medico-sanitar, studen]ii la
medicin\, hemodializa]i, hemofilici, partenerii sexuali ai celor infecta]i cu virus hepatitic B se
recomand\ 3 doze de 1 ml administrate intramuscular la 0, 1 si 6 luni. În cazul expunerii accidentale
la virus (de exemplu în]epare cu ac infectat) [i la nou-n\scu]ii din mame cu antigen HBs pozitiv se
recomand\ vaccinare de urgen]\ cu 3 doze la interval de 1 lun\, cu rapel la 1 an, în asociere cu
imunoglobuline specifice anti-HBV. Durata protec]iei asigurat\ de vaccin este de 5–10 ani,
revaccinarea fiind indicat\ dup\ 5 ani. În caz de accidente prin în]epare sau stropire cu sânge se
recomand\: favorizarea sânger\rii, sp\larea abundent\ cu ap\, aplicarea de dezinfectant timp de 5
minute cu clorhexidin\ 0,05%, alcool etilic 70%, ap\ oxigenat\ 3%, glutaraldehid\ 2%.
În România, vaccinarea universal\ a nou-n\scutului împotriva virusului hepatitic B se practic\ din
octombrie 1995. De asemenea, exist\ un program de vaccinare a adolescen]ilor la vârsta de 14-15 ani.
Aceast\ m\sur\ important\ de preven]ie se reflect\ în sc\derea inciden]ei [i morbidit\]ii prin hepatita
B în anul 2002 comparativ cu 1995 de la 26,26% la 9,97%, respectiv de la 692,625%000 la 289%000.
Infec]ia cu virusul hepatitic B este o problem\ de s\n\tate public\ în întreaga lume. OMS a declarat
prevenirea infec]iei cu virus hepatitic B o prioritate mondial\ [i nu local\ deoarece, datorit\ dinamicii
demografice, nu mai sunt actuale frontierele epidemiologice cunoscute. Se estimeaz\ c\ în întreaga
lume aproximativ 400 milioane de oameni sunt purt\tori cronici de virus hepatitic B. Riscul infec]iei
acute virale hepatitice B de a progresa spre hepatit\ cronic\ este de 10 ori mai mare decât cel pentru
cancer pulmonar la fum\torii cronici.
Hepatita cu virus C
1. Defini]ie. Afec]iune acut\ hepatic\ de cauz\ infec]ioas\ produs\ de virusul hepatitic C (HCV), cu
r\spândire universal\ [i evolu]ie manifest\ clinic rar\, cele mai multe infec]ii fiind inaparente
(90%), cu tendin]\ crescut\ de evolu]ie spre cronicizare sau cancer hepatic.
2. Agentul etiologic. Virusul hepatitic C, ce face parte din familia Flaviviridae
3. C\i de transmitere
Aproximativ 170.000.000 de persoane din lume, din care 4.000.000 în SUA, sunt infectate cu
virusul hepatitic C. Sursa de infec]ie este reprezentat\ de bolnavi cu form\ clinic\ manifest\ de
hepatit\ acut\ sau infecta]ii inaparent, contagio[i începând cu 1-2 s\pt\mâni de la infec]ie pân\ la
aproximativ 12 s\pt\mâni sau nelimitat la infecta]ii cronic, dar [i de purt\torii asimptomatici de virus.
Categoriile cu risc de infec]ie sunt: consumatorii de droguri intravenoase, politransfuza]ii, hemofilicii,
hemodializa]ii, infecta]ii cu HIV.
Virusul se transmite primar prin sânge sau produse de sânge. Majoritatea persoanelor infectate
cronic au primit transfuzii de sânge înainte de 1990 (când s-a instituit screeningul pentru
determinarea virusului hepatitic C la donatorii de sânge) sau au utilizat în comun seringi pentru
injectarea drogurilor intravenoase. Manevre nemedicale posibil implicate în transmiterea virusului
sunt: tatuajele, body piercing, folosirea în comun a lamelor de ras, truselor de manichiur\, a periu]ei
de din]i. Transmiterea pe cale sexual\ în cadrul cuplurilor monogame este rar\, dar infec]ia cu virus
hepatitic C este comun\ la indivizii cu via]\ sexual\ promiscu\. Transmiterea vertical\ de la mam\ la
f\t este de asemenea sc\zut\, dar posibil\ (sub 10%). Transmiterea postnatal\, prin lapte matern
se face numai prin intermediul sângelui ce poate contamina laptele în timpul suptului, de obicei când
exist\ o patologie mamar\ asociat\ (fisuri, sânger\ri). O alt\ modalitate de transmitere a virusului
este cea produs\ prin coabitare, intrafamilial sau în colectivit\]i închise, prin inocul\ri oculte.
Virusul hepatitic C poate supravie]ui în afara organismului pe suprafe]ele contaminate cu sânge
infectat, la temperatura camerei, cel pu]in 16 ore, dar nu mai mult de 4 zile.
Perioada de incuba]ie a bolii (perioada cuprins\ între momentul infectant [i apari]ia primelor semne
de boal\) este de circa 6-12 s\pt\mâni, uneori [i mai lung\, pân\ la 6-9 luni.
Hepatita acut\ cu HCV este cel mai des asimptomatic\ sau clinic atenuat\, putând sc\pa
diagnosticului în absen]a probelor de laborator (în 90% din cazuri).
Bolnavii cu simptomatologie minor\ pot prezenta numai astenie marcat\, f\r\ acuze digestive
asociate. Formele icterice, cu colorarea în galben a tegumentelor [i mucoaselor, sunt rare. Pot ap\rea
[i forme severe, fulminante, cu insuficien]\ hepatic\ major\ [i moarte (1:1000 cazuri).
Caracteristic hepatitei acute cu HCV este tendin]a evolutiv\ c\tre persistenta infec]iei [i cronicizare
în peste 50% din cazuri.
Evolu]ia infec]iei cronice cu HCV poate fi relativ benign\ sau poate merge c\tre ciroz\ sau cancer
hepatic. Consumul de alcool este un factor de prognostic nefavorabil al bolii.
Studii efectuate au ar\tat c\ din 100 de persoane infectate HCV, 75-80 pot dezvolta infec]ii pe
termen lung, 70 de persoane dezvolt\ afec]iune cronic\ hepatic\, 10-20 evolueaz\ c\tre ciroz\ într-
o perioad\ de 20-30 de ani, [i 1-5 persoane mor datorit\ consecin]elor pe termen lung ale infec]iei
(cancer hepatic sau ciroz\).
5. Diagnostic
Diagnosticul afec]iunii se stabile[te pe baza datelor epidemiologice, respectiv depistarea în istoricul
pacientului a unei posibile manevre de inoculare parenteral\ (transfuzii de sânge, administrarea de
droguri intravenoase), a datelor clinice [i de laborator.
În cazul hepatitei acute cu HCV datele clinice pot fi extrem de s\race, de multe ori pacientul
acuzând o simpl\ astenie, [i pot trece neobservate.
Datele de laborator înregistreaz\ valori crescute ale enzimelor de citoliz\ hepatic\ (TGP), eventual
cre[teri ale bilirubinei serice.
Diagnosticul etiologic se stabile[te pe baza testelor care depisteaz\ prezen]a virusului în circula]ie
(ARN-HCV), posibil de identificat înc\ din perioada de incuba]ie a bolii, la 1-2 s\pt\mâni dup\
momentul infectant.
Diagnosticul serologic, care permite identificarea anticorpilor anti-HCV, este posibil de multe ori cu
o întârziere de 3 luni de la boala acut\ (deoarece organismul nu dezvolt\ anticorpi la un nivel suficient
de ridicat pentru a pozitiva testele), dar nu poate diferen]ia infec]ia acut\ de cea cronic\.
Vindecarea bolii este înso]it\ de sc\derea pân\ la dispari]ia anticorpilor dup\ câ]iva ani.
Persisten]a anticorpilor antivirus hepatitic C timp îndelungat, împreun\ cu decelarea ARN viral în
sânge, arat\ evolu]ia cronic\ a afec]iunii hepatice, cu posibil\ evolu]ie c\tre ciroz\ sau cancer hepatic.
6. Tratament
Tratamentul hepatitei acute virale HCV presupune internarea pacientului în spital cu asigurarea
condi]iilor de izolare, repaus [i diet\ corespunz\toare, tratament simptomatic, iar în cazurile severe
tratament specific condus de medicul infec]ionist. De asemenea, este necesar\ evaluarea periodic\
ulterioar\ pentru surprinderea unei posibile evolu]ii c\tre cronicizare.
Se încearc\ tratament etiologic cu interferon [i Ribavirin\.
7. Profilaxie
Prevenirea infec]iei se face prin depistarea cazurilor de boal\ cu izolarea lor obligatorie în spital,
respectarea tehnicilor aseptice la orice manevr\ sângerând\, screeningul donatorilor de sânge,
utilizarea ra]ionala a transfuziilor, folosirea prezervativului în situa]iile de contact sexual cu risc.
În prezent nu exist\ un vaccin eficient pentru aceast\ infec]ie.
Capitolul al VI-lea. Infec]ii cu transmitere sexual\ (II) 65

Capitolul al VI-lea
INFEC}II CU TRANSMITERE SEXUAL| (II)
Monica DAN
4. INFEC}II GENITALE CAUZATE DE FUNGI

Candidoza
Agentul infec]ios
Ciuperc\/fung ce poate tr\i în tubul digestiv, pe piele [i mucoase, inclusiv cele ale aparatului reproduc\tor.
Cel mai frecvent întâlnit\ varietate este Candida albicans.
C\ile de transmitere
Prin contact cu fluide corporale infectate, în condi]iile existen]ei unei por]i de intrare – ran\, inflama]ie.
Foarte rar, se transmite prin contact sexual f\r\ prezervativ.
Înmul]irea fungilor [i producerea bolii este favorizat\ la nou-n\scu]i (în gur\), la persoanele care
au sistemul imunitar deprimat (persoane în vârst\, gravide), persoane care au diabet.
Semne [i simptome
Depozite albicioase pe mucoase (bucal\, anal\), ce pot fi îndep\rtate [i arat\ o baz\ sângerând\.
Pielea colonizat\ de Candida albicans are un aspect de macerat. Pe mucoasele aparatului
reproduc\tor este posibil ca infec]ia s\ se manifeste prin prezen]a unor leziuni care pot fi deosebite
cu dificultate de leziunile cauzate de herpes sau de condiloamele acuminate.
La femei, candidoza genital\ se poate manifesta prin scurgeri [i depozite de culoare alb\,
mânc\rimi, sensibilitate.
Complica]ii
Diseminarea sanguin\ a Candida albicans (dar mai cu seam\ a celorlalte tipuri de Candida) poate
cauza meningit\ [i alte complica]ii foarte periculoase.
Testare [i diagnostic
Examinare direct\ la microscop a secre]iilor genitale/uretrale, ori recoltate de pe alte mucoase
infectate (rect, mucoasa bucal\).
Cultura este o metoda mai sensibil\, dar mai dificil de efectuat.
Tratament
Tratamentul se prescrie doar persoanelor care au semne/simptome de candidoz\, întrucât cel mai
adesea Candida albicans nu se transmite pe cale sexual\.
Num\rul persoanelor infectate
75% dintre femei au/au avut cel pu]in un episod de candidoz\ genitala în decursul vie]ii.
5. PARAZITOZE CU LOCALIZARE GENITAL|

Râia-Scabia
Agentul etiologic
Un parazit macroscopic: Sarcoptes scabiae.
Femelele parazitului (0,3–0,4 mm) sap\ [an]uri în piele [i depun 2-3 ou\ pe zi, cauzând o reac]ie
de hipersensibilitate.
Nu rezist\ mai mult de o zi f\r\ gazd\ uman\, sursa de hran\.
Contact sexual f\r\ prezervativ. Contact intim între persoane.
Pu]in probabil, prin utilizarea în comun a lenjeriei.
Lipsa de igien\ favorizeaz\ înmul]irea [i transmiterea de la o persoan\ la alta.
Semne [i simptome
· Incuba]ia: 4-6 s\pt\mâni.
· Semne: [an]urile acariane, r\ni produse de sc\rpinare
· Simptomul caracteristic - mânc\rimea foarte intens\ – apare dup\ aceasta perioad\, dup\ o
reinfestare cauzat\ de nimfele parazitului, care se dezvolt\ într-un [an] numit [an] acarian,
s\pat de femel\. Nimfele îl p\r\sesc, devenind acarieni adul]i. Ele produc un efect de
hipersensibilizare, cauzat de prezen]a ou\lor [i a fecalelor în piele.
· Mânc\rimea se intensific\ noaptea [i dup\ b\i/du[uri fierbin]i.
Complica]ii
Suprainfectarea r\nilor.
Infestarea cu mii/milioane de indivizi, în anumite situa]ii (deficit imunitar, afec]iuni psihiatrice [i
neurologice care împiedic\ sc\rpinatul, ce are, natural, efectul de a distruge acarienii).
Examinarea la microscop a probelor recoltate din/de pe zonele pielii pe care se afl\ [an]uri
acariene, r\ni produse de sc\rpinare etc.
Tratament
Obiectivul tratamentului este distrugerea parazi]ilor de pe pielea persoanelor infestate [i a
contac]ilor poten]iali.
Se utilizeaz\ unguente/solu]ii antiparazitare, la recomandarea medicului dermato-venerolog. Se
aplic\ de la gât în jos, la copii [i pe cap.
Lenjeria se dezinfecteaz\ în solu]ie de clor [i se fierbe.
Articolele care nu se pot sp\la se aerisesc timp de 5 zile.
Num\rul persoanelor infestate
300 de milioane de persoane anual se infesteaz\ cu parazitul care cauzeaz\ râia.
Prevenirea infest\rii
Rela]iile sexuale monogame (fidelitatea autentic\) de lung\ durat\.
Evitarea împrumut\rii articolelor de îmbr\c\minte.
Aten]ie! Utilizarea prezervativelor nu protejeaz\ împotriva infest\rii cu parazitul scabiei (râiei).
P\duchii La]i
Cauza infest\rii: parazitul Ptirius pubis, p\duchele lat pubian, care se localizeaz\ în p\rul pubian.
Rareori, este posibil ca acesta s\ se localizeze [i în sprâncene.
P\duchii exist\ în trei forme:
Ou\, nimfe [i adul]i.
Ou\le sunt alb-galbene [i sunt foarte mici, se v\d cu mare dificultate, fiind lipite de firele de p\r.
Adul]ii au o dimensiune de câ]iva milimetri [i sunt de culoare alb-gri. Au [ase perechi de picioare,
iar prima pereche este mult mai dezvoltat\ decât restul, sem\nând cu un crab.
C\i de transmitere
Prin contact sexual.
Foarte rar, se transmite prin utilizarea unor obiecte de lenjerie, de lenjerie intim\.
O persoan\ nu se poate infesta de la capacul toaletei.
Prezen]a p\duchilor pubieni la copii este semn de activitate sexual\ ori abuz sexual.
Animalele nu pot transmite p\duchi pubieni.
Semne [i simptome
Mânc\rime în zona infestat\.
Prezen]a ou\lor [i/sau a nimfelor [i adul]ilor de p\duche. Eventual, infectarea r\nilor cauzate de sc\rpinat.
Capitolul al VI-lea. Infec]ii cu transmitere sexual\ (II) 67

Diagnostic
Se examineaz\ zona infestat\. Adul]ii [i nimfele pot fi dificil de g\sit, întrucât se deplaseaz\ foarte
rapid [i nu sunt, în general, în num\r mare, de aceea, cel mai adesea, se pot g\si ou\le.
Tratament
Se utilizeaz\ [ampon împotriva p\duchilor sau, dac\ acesta nu este eficient, medicul de boli
dermato-venerice poate recomanda un produs care poate distruge p\duchii.
{amponul sau solu]ia/unguentul antiparazitar se aplic\ pe p\rul infestat, dup\ ce zona a fost mai
întâi sp\lat\ cu s\pun [i uscat\ cu un prosop uscat. Produsul se las\ s\-[i fac\ efectul timp de 5-10
minute [i apoi se spal\ din nou, cl\tindu-se cu mult\ ap\. Se usuc\ cu un prosop uscat. Se îmbrac\
apoi un obiect de lenjerie intim\ curat (odat\ descoperit\ infestarea, ar fi bine ca toat\ lenjeria intim\
s\ fie sp\lat\ la ma[in\, cu ap\ fierbinte [i utilizându-se un program de cel pu]in 20 de minute.
Metode de prevenire
Rela]iile sexuale monogame (fidelitatea autentic\) de lung\ durat\, cu un partener care nu este infestat.
Este important ca fiecare persoan\ infestat\ cu p\duchi s\ anun]e partenerul/partenerii pentru ca
acesta sa se trateze.
Evitarea împrumut\rii articolelor de îmbr\c\minte.
Aten]ie! Utilizarea prezervativelor nu protejeaz\ împotriva infest\rii cu p\duchi.
Capitolul al VII-lea
ASPECTE PSIHOSOCIALE ALE INFEC}IEI CU HIV
Liana Velica
Reac]ia societ\]ii fa]\ de infec]ia cu HIV poate

fi privit\ ca o oscilare între suport fa]\ de {ocul
persoanele infectate cu HIV [i respingere a Impactul afl\rii diagnosticului poate fi foarte puternic,
acestora. Institu]iile publice, organiza]iile uneori subminând toate capacit\]ile de ap\rare ale
nonguvernamentale si comunit\]ile încearc\ s\ persoanei, care se simte dep\[it\ de implicatiile
dezvolte mecanisme eficiente pentru educarea anun]ului. Au fost evocate sentimente de stupoare,
popula]iei (pentru prevenirea HIV [i pentru de pierdere a senza]iilor legate de mediul exterior,
acceptarea persoanelor infectate), dar unele senza]ii de «negru `n fa]a ochilor», de mole[eal\.
dintre ele înc\ mai au reac]ii de respingere [i Negarea
O al]\ reactie posibil\ este aceea de negare.
discriminare fa]\ de cei infecta]i. Sistemul de
«Cineva a f\cut o gre[eal\»; «nu cred»; «nu este
protec]ie social\, înc\ în dezvoltare în România, posibil, nu se pote ca eu s\ m\ fi infectat». Este
asigur\ tratament medical, aloca]ii, pensii, posibil ca aceast\ reac]ie s\ conduc\ la o atitudine
suplimente nutri]ionale. Exist\ îns\ situa]ii în perpetu\. Negarea este o modalitate de ap\rare
care nu reu[esc s\ p\streze confiden]ialitatea fa]\ de o realitate care este prea dificil de acceptat.
sau s\ trateze cu respect beneficiarii. ONG Furia
asigur\ servicii sociale – educa]ie, îndrumare, Reac]ie de ap\rare mai elaborat\, furia este o
consiliere, interven]ii de criz\. Unele comunit\]i dovad\ a începutului procesului de integrare. Ea se
pot asigura suport [i îngrijire. S-au dezvoltat poate traduce prin reac]ii verbale care exprim\
institu]ii [i programe care ap\r\ drepturile sentimente negative îndreptate împotriva
cet\]enilor, inclusiv ale persoanelor infectate cu apropia]ilor, partenerului/fo[tilor parteneri («dac\ iî
HIV – Consiliul pentru Combaterea Discrimin\rii, g\sesc pe cel care mi-a facut asta!»), împotriva
Avocatul Poporului. medicilor [i consilierilor, împotriva societ\]ii «care nu
face destule eforturi de prevenire» [i chiar împotriva
Pentru persoanele infectate cu HIV [i pentru
persoanei în cauz\ («e vina mea, asta merit».
cei apropia]i lor (familii, ap\r]in\tori, persoane
care îi îngrijesc) poate fi foarte dificil s\ lupte [i Interiorizarea/izolarea
Este o etap\ care poate trece neobservat\ de
cu boala [i cu reac]ia societ\]ii.
anturaj; persoana are tendin]a de a se concentra
Lupta cu boala poate fi la rândul ei privit\ ca asupra ei îns\[i, de a evita ie[irea în societate,
o încercare de a accepta [i a face fa]\ întâlnirile cu prietenii; persoana poate s\ nu mai
simptomelor fizice, dar [i ca încercare de a face r\spund\ apelurilor telefonice, s\ nu mai
fa]\ psihic pierderii s\n\t\]ii [i uneori a m\nânce… I[i poate pierde dorin]a de a tr\i, se
statusului social. poate sim]i inutil\, lipsit\ de dorin]e [i de viitor.
Printre aspectele psihosociale la nivel individual Anturajul este important în aceast\ etap\, reac]iile
se num\r\ cele fa]\ de boala cronic\ (limitarea [i atitudinile apropia]ilor putând s\ arate celui in
posibilit\]ilor fizice, limitarea atribu]iilor profe- cauz\ c\ via]a lui conteaz\, c\ este iubit.
sionale [i familiale, supraprotec]ie sau respingere Transformarea/tranzac]ia
Persoana începe s\ fac\ planuri pentru viitor, s\ ia
din partea familiei, dorin]a de a cunoa[te cât mai
decizii, s\ încerce s\ î[i asume schimb\ri comporta-
multe despre boal\) [i unele aspecte caracteristice mentale: «voi duce o via]\ mai s\n\toasa», «am s\
infec]iei cu HIV (pierderea prietenilor, respingere m\ las de fumat», «am s fac sport», «am s\ fiu mai
din partea serviciilor sociale [i medicale, afectarea activ, o s\ m\ implic mai mult»; este momentul în
întregii familii, agravarea problemelor deja care pot interveni o atitudine [i un comportament
existente – consum de droguri etc). militantist, de implicare in activit\]i pentru
Sunt frecvente situa]iile când persoanele prevenirea bolii, de suport [i consiliere pentru alte
infectate cu HIV pot intra în criz\: la aflarea persoane aflate în aceea[i situa]ie.
diagnosticului, prima internare în spital, Integrarea/acceptarea
începerea tratamentului antiretroviral, declan- Persoana accept\ noua situa]ie, noile condi]ii de
[area SIDA, pierderea unui prieten infectat cu existenta reinveste[te în sine, î[i reformuleaz\ istoria
HIV. Reac]iile la aceste pierderi pot fi (nu întot- [i viitorul. Adesea, aceast\ acceptare este înso]it\ de
o «urgen]\ de a tr\i», de dorin]a de a profita de orice
deauna în aceast\ ordine): [oc, negare, furie,
oportunitate de a ad\uga vie]ii o experien]\, o reali-
interiorizare, transformare, acceptare. În toate zare dorit\, de da un sens nou vie]ii; unii doresc s\
aceste situa]ii persoanele infectate cu HIV au c\l\toreasc\, al]ii s\ construiasc\ o cas\, s\ scrie o
nevoie de sprijin, de oameni cu care s\ carte, s\ m\rturiseasc\ despre experien]a proprie …
vorbeasc\ [i care s\ îi în]eleag\ [i s\ îi accepte.
Capitolul al VII-lea. Aspecte psihosociale ale infec]iei cu HIV 69

Rolul educatorilor, asisten]ilor sociali, medicilor, precum [i cel al
prietenilor [i rudelor este de a fi al\turi de persoanele infectate [i Confiden]ialitatea
de a încerca s\ le sprijine pentru a face fa]\ stresului determinat Persoanele infectate cu HIV au
de aceste evenimente. Un alt rol esential este acela de a asigura dreptul s\ aleag\ cui spun sau nu
trimiteri c\tre servicii specializate – atât medicale, cât [i sociale. spun diagnosticul (cu excep]ia
partenerilor sexuali [i a
Indiferent care este originea rela]iilor privilegiate, de apropiere
medicilor). P\strarea secretului
fa]\ de o persoan\ infectat\ cu HIV, apropia]ii (prieteni, familie) are avantaje (p\strarea statusului
constituie o re]ea social\, de suport afectiv, emo]ional. Uneori social [i a prietenilor), dar [i
chiar anun]ul seropozitivit\]ii poate crea leg\turi privilegiate. dezavantaje (sentimentul c\
Printre responsabilit\]ile apropia]ilor se num\r\: ascund ceva important pentru ei,
· Asigurarea unei îngrijiri familiale [i sociale respectând autono- izolare). {i în acest domeniu, ca
mia persoanei infectate, dar ramânând întotdeauna de veghe în multe altele, persoanele
la nevoile acesteia, f\r\ gesturi de complezen]\ [i f\r\ ca infectate cu HIV trebuie s\ poat\
sentimentul de compasiune s\ se transforme vizibil în mil\. lua decizii informate, în
cuno[tin]\ de cauz\.
· Informarea [i formarea continue, pentru a [ti cum pot
ajuta mai bine.
· P\strarea confiden]ialitatii (foarte important\!). Apropia]ii trebuie s\ se ab]in\ s\ împ\rt\[easc\
altora faptul c\ ajut\/îngrijesc o persoan\ infectat\ cu HIV, chiar dac\ uneori simt nevoia s\
discute despre sentimentele pe care le au, despre îngrijorare [i durere.
Tabelul 15 . Presta]ii sociale asigurate de institu]iile publice
Presta]ii Unde Unele informa]ii suplimentare

sociale
copil Aloca]ie Prim\rie- E necesar un certificat de handicap, certificat de na[tere.

dubl\ DGASPC
Facilit\]i Prim\rie- E necesar un certificat de handicap.

DGASPC Constau în gratuitate pentru transport în comun [i CFR (limitat),
scutiri abonament telefon fix.
Implic\ ancheta social\.
Salariu sau Prim\rie- Se ob]ine pe baza unui certificat de handicap grav.

indemniza]i DGASPC Valoare: salariul minim pe economie.
e pentru Se poate opta pentru angajarea unui înso]itor (cu carte de
înso]itor munc\) sau primirea banilor de c\tre familie.
Implica anchet\ social\.
Indemniza]ie Prim\rie- Se ob]ine pe baza unui certificat de handicap, alte acte.

pentru DGASPC
supliment
nutri]ional
Aloca]ie Direc]ia de E necesar certificatul medical cu timbru.

hran\ Munc\ Valoare – aprox. 9 lei (90.000 lei vechi) /zi (aloca]ia de hran\ din spital)
Nu implic\ o anchet\ social\.
adult Pensie Oficiul de Se ob]ine dac\ persoana are vechime în munc\ – în func]ie de
pensii vechime [i salariu.
În cazul gradului 1 se includ în pensie [i bani pentru un înso]itor.
Ajutor Prim\rie- Se ob]ine pe baza certificatului de handicap, dac\ nu are alte venituri.
special DGASPC Valoare – ½ din salariul minim;
Implic\ o anchet\ social\.
Asistent Prim\rie- Se ob]ine pe baza unui certificat de handicap grav (SIDA,

personal DGASPC existen]a altor boli).
(salaru sau Se poate opta pentru angajarea unui înso]itor sau pentru primirea
indemniza]ie) banilor pentru înso]itor de c\tre persoana cu handicap.
Implic\ o anchet\ social\.
Presta]ii Unde Unele informa]ii suplimentare
sociale
adult Facilit\]i Prim\rie- E necesar un certificat de handicap .

DGASPC Constau în gratuitate pentru transport în comun [i CFR (limitat),
scutiri abonament telefon fix
Implic\ ancheta social\
Aloca]ie Direc]ia de Este necesar certificat medical cu timbru fiscal, CI .

hran\ Munc\ Valoare de aproximativ 9 lei (90.000 lei/zi) (aloca]ia de hran\ din
spital)
Exist\ o propunere legislativ\ care înlocuie[te facilit\]ile cu sume de bani asigurate pentru
persoanele cu handicap.
Tabelul 16. Servicii sociale – asigurate de ONG
Tip serviciu Descriere
Consiliere Sprijin în analizarea problemelor [i alegerea celor mai bune solu]ii pentru rezolvarea lor.
psihosocial\ Include informare [i educare.
Grup de suport Intâlniri periodice ale persoanelor infectate în scopul sus]inerii reciproce
Disponibil doar pentru adul]i.
Centru de zi Centru în care se poate petrece timpul liber

Disponibil doar pentru copii.
Activit\]i Excursii, serb\ri, vizite.

recreative Disponibil doar pentru copii.
Sprijin Pachete cu alimente sau produse igienice (disponibile doar în unele ora[e).
material
Informare prin SIDA Helpline - Informare în func]ie de nevoile apelantului.

telefon Serviciul este anonim [i gratuit (în re]eaua de telefonie fix\).
Trimiteri c\tre Informare [i îndrumare c\tre servicii în func]ie de nevoile beneficiarului.

alte servicii
Locuin]\ Ad\posturi temporare sau de lung\ durat\.

Sunt disponibile doar pentru copii.
Toate serviciile [i presta]iile descrise se asigur\ la cererea

persoanei în cauz\ sau a apar]in\torului, dac\ se întrunesc Advocacy
criteriile prev\zute de legi [i de regulamentele de func]ionare. ~nt\rire
Umor
Interven]ie de criz\
Informare
Abilit\]i [i
metode necesare: Ascultare
Consiliere
Acceptare
Respect
R\bdare
Empatie
Trimiteri
~nso]ire

Tabelul 17. Servicii medicale
Tip serviciu Descriere
Diagnostic Centre de testare, Direc]iile de S\n\tate Public\, alte laboratoare.

Testul este gratuit doar pentru femeile îns\rcinate, pentru persoanele din grupuri
vulnerabile, sau pentru cei care au o trimitere medical\. Pre]urile variaz\ între 12 – 50 lei.
În Bucure[ti se poate efectua test anonim [i gratuit (f\r\ acte [i f\r\ a se elibera buletin
de analiz\).
Evaluare Spitalele de boli infec]ioase

medical\
Tratament Spitalele de boli infec]ioase

antiretroviral Tratamentul este gratuit.
Evaluare [i Medicul de familie

îngrijiri de Asigura inclusiv re]ete compensate sau gratuite pentru alte afec]iuni decât HIV sau
sus]inere trimiteri c\tre spitale
Tratament Orice spital de specialitate – în func]ie de afec]iune

pentru alte boli
STUDIU DE CAZ
Aflase de curând c\ este bolnav\ [i înc\ nu în]elegea de ce, ce înseamn\, ce poate face. Asta
pentru c\ era o tân\r\ de 25 de ani, cu un serviciu bun, cu un grup de prieteni care nu aveau
comportamente anormale. Nu cunoscuse niciodat\ un consumator de droguri sau un homosexual. Nu
f\cuse opera]ii, nu avusese decât câteva rela]ii intime. Rela]iile sexuale nu constituiau o preocupare
[i chiar îi era ru[ine s\ discute despre ele. Probabil pentru c\ avea o educa]ie conservatoare.
Pentru ea, serviciul era cel mai important. Muncea peste 10 ore pe zi [i îi pl\cea ceea ce f\cea. Era
apreciat\ [i voia s\ reu[easc\ profesional. La o vizit\ obi[nuit\ la medic s-a plâns de oboseal\ [i
probleme dermatologice. Medicul, care o cuno[tea din copil\rie, a întrebat-o [i despre via]a ei sexual\.
A fost surprins\ [i stingherit\ de întrebare, dar i-a r\spuns sincer, f\r\ temeri [i f\r\ s\ se întrebe care
este motivul. Avusese doar 5 rela]ii, toate cu b\rba]i din mediul ei, oameni serio[i. A acceptat s\ fac\
un test HIV f\r\ s\ se gândeasc\ c\ ar putea fi infectat\. A considerat c\ este o analiz\ de rutin\.
Rezultatul pozitiv al testului a [ocat-o. Nu putea s\ în]eleag\ de ce ea. Tot ce [tia despre SIDA era
c\ este o boal\ mortal\. A plecat acas\, unde era [i sora ei din provincie, venit\ în vizit\. Pentru c\
la masa de sear\ era ab\tut\ [i palid\, sora ei a întrebat-o insistent ce are. A spus c\ este anemic\,
nu are poft\ de mâncare. Ciudat, pentru c\ ei, de obicei, îi pl\cea s\ m\nânce [i în acea seara aveau
pizza. Dar chiar nu putea mânca [i nici nu putea participa la discu]ie. A doua zi s-a dus la serviciu,
îns\ a plecat devreme, pentru c\ nu se putea concentra [i pentru c\ i se p\rea lipsit de importan]a
ceea ce f\cea acolo.
Î[i amintea mereu discu]ia cu medicul. Dup\ ce i-a spus c\ este bolnav\, i-a cerut s\ se gândeasc\
la parteneri [i s\ îi anun]e [i pe ei. Asta a înfuriat-o. Mai întâi pentru c\ era foarte greu pentru ea s\
îi anun]e. Apoi pentru c\ i se p\rea c\ nu trebuia discutat despre asta atunci, când ea tocmai aflase.
A lini[tit-o gândul c\ a[a poate opri transmiterea la alte femei.
Nici m\car nu a întrebat cât mai are de tr\it. Îi era team\ de r\spuns. Î[i aminte[te vag c\ medicul
i-a spus c\ trebuie s\ mai fac\ analize [i s\ înceap\ un tratament, dar nu a ascultat atent\, pentru
c\ atunci se gândea de unde putuse s\ se infecteze [i când.
Timp de 3 luni dup\ aflarea diagnosticului nu a f\cut nimic – [i-a luat concedii, a stat închis\ în
cas\ [i a suferit. Nu a discutat cu nimeni despre boal\. Nici m\car cu ea îns\[i. De fapt nu suport\
s\ aud\ cuvântul SIDA. A sl\bit enorm, ceea ce i-a convins pe fra]i [i p\rin]i c\ este într-adev\r
anemic\. Nu s-a mai întâlnit nici cu prietenii, nu mai r\spundea la telefon. Într-o sear\ a sunat-o o
prieten\ veche care i-a spus c\ urmeaz\ s\ se c\s\toreasc\. Involuntar, a întrebat-o dac\ ea [i viitorul
so] au f\cut un test pentru HIV. Dup\ discu]ia cu prietena a început s\ se gândeasc\ la fo[tii
parteneri. Dac\ ei se vor c\s\tori [i vor transmite virusul so]iei [i chiar unui copil? În ziua urm\toare
a mers la medic [i împreun\ au f\cut scrisori pentru fo[tii parteneri. Le spuneau c\ este posibil s\ fi
fost expu[i riscului de infectare cu HIV.
Aceasta a fost ie[irea din starea de [oc [i neputin]\. Tân\ra a început s\ caute sprijin pentru a putea
tr\i cu virusul. S-a dus la spital [i a început tratamentul, a început s\ caute informa]ii despre boal\.
Mai întâi a aflat c\ în ]ar\ sunt 12 000 de oameni care au virusul. {i c\ sunt doar cei care au f\cut
testul. Mai întâi s-a gândit c\ ea este unul din ei, un num\r, apoi s-a întrebat cum rezist\ ace[ti
oameni, cum merg mai departe, mai ales copiii [i adolescen]ii, care sunt cei mai mul]i. {i-a dat seama
c\ oamenii care cred c\ sunt s\n\to[i îi eticheteaz\ [i îi resping pe cei despre care [tiu c\ sunt
bolnavi. Inclusiv fratele ei spune, ca urmare a unei emisiuni la televizor, c\ nu [i-ar duce copilul la o
[coal\ unde este un copil cu SIDA. Se consider\ norocoas\ pentru c\ nu le-a spus colegilor de
serviciu. Dar erau [i dezavantaje – c\ nu avea cu cine s\ vorbeasc\ deschis despre boal\ [i despre
ce sim]ea ea. A hot\rât s\ le spun\ celor din familie, pentru a nu mai sim]i c\ ascunde un lucru care
o define[te – într-o mare m\sur\. La masa de Cr\ciun, le spune celor din familie [i le urm\re[te atent
reac]iile – ca [i cum f\cea un studiu, ca [i cum s-ar fi aflat în exterior [i nu ar fi fost vorba despre
ea. A fost un moment lung de t\cere. Mama ei a început s\ plâng\, tat\l [i-a aprins o ]igar\. Nu au
întrebat-o cum s-a îmboln\vit. Au întrebat-o doar ce va face în continuare. Le-a spus c\ vrea s\
tr\iasc\, cât mai normal posibil. Au p\rut uimi]i. {i ei credeau c\ dac\ ai SIDA urmeaz\ s\ mori.
Le-a explicat c\ are doar infec]ie cu HIV, c\ nu se [tie când se va declan[a SIDA [i c\ a început
tratamentul. Fratele ei a întrebat-o agresiv dac\ este posibil s\ fi luat [i ei, familia. Au urmat explica]ii
despre cum se transmite. Fratele ei a fost direct: nu mai e[ti binevenit\ la noi în cas\. De fapt nu îl
interesa cum se transmite. Apoi a plecat, împreun\ cu so]ia [i copiii. P\rin]ii [i sora au luat-o în bra]e
[i i-au spus c\ sunt al\turi de ea.
Acesta a fost un alt pas decisiv pentru ea. Încercînd s\ î[i conving\ familia c\ va fi bine, de fapt
s-a convins pe ea îns\[i. Acum avea putearea de a merge mai departe. A început s\ î[i fac\ planuri.
S-a hot\rât s\ se întoarc\ la serviciu [i s\ caute oameni care sunt bolnavi. În seara aceea se gândea
c\ povestea ei ar putea fi a oric\rui alt om – a vecinei de vizavi, a vedetei TV, a copilului str\zii. C\
SIDA nu alege, c\ to]i s-ar putea infecta, dac\ nu se gândesc la protec]ie. {i e clar c\ oamenii nu î[i
pun astfel de probleme. Par pu]in importante, a[a cum p\reau [i pentru ea pân\ de curând.
Peste câteva zile s-a dus la spital [i a întrebat dac\ exist\ un loc unde poate întâlni oameni în
aceea[i situa]ie. Au trimis-o la o asocia]ie care avea servicii sociale dar [i un grup de suport pentru
adul]i. A durat aproape 2 luni pân\ a reu[it s\ ajung\ acolo. Amâna momentul. Înainte de a merge
la prima întâlnire începuse s\ regrete decizia. Se gândea c\ acolo vor fi oameni tri[ti, foarte bolnavi,
care au s-o demotiveze. C\ singurul lucru pe care îl au în comun este boala. Poate [i c\utarea unui
partener care s\ fie în aceea[i situa]ie. De[i… este greu s\ g\se[ti partenerul potrivit [i f\r\ s\ fii
bolnav, dar a[a ! Ca s\ nu discut\m despre diferitele stadii ale bolii, despre faptul c\ unul ar putea fi
mai bolnav sau s\ nu fi acceptat boala.
Grupul era format din 8 oameni, 5 femei [i 2 b\rba]i. Mai era [i moderatorul grupului, o tân\ra
politicoasa [i atent\. În mod ciudat, oamenii din grup nu erau nici prostituate, nici consumatori de
droguri. Erau oameni obi[nui]i. Îns\ p\reau puternic afecta]i de boal\. Erau speria]i. Unul dintre ei
vorbea foarte mult, povestea experien]a lui cu boala. Aflase de boal\ de 10 ani, era c\s\torit [i so]ia
lui era s\n\toas\. Felul în care vorbea î]i transmitea o stare de agita]ie. Cel\lalt b\rbat era foarte
lini[tit. Vorbea doar dac\ îi era adresat\ direct o întrebare. P\rea s\ asculte discu]iile foarte atent.
Femeile p\reau s\ aib\ toate probleme – cu so]ii, cu pensia, cu boala. Se gândea c\ acei oameni sunt
foarte diferi]i, au în comun doar boala [i încercarea de a-i face fa]\.
La prima întâlnire [i-au spus to]i povestea – de când [tiu de boal\, cum au aflat, ce au sim]it
atunci. Tân\ra nu a putut spune prea multe despre ea. De[i o regul\ de baz\ în grup era p\strarea
secretului asupra discu]iilor, îi era greu s\ î[i deschid\ sufletul fa]\ de necunoscu]i. Mai ales c\ p\reau
s\ aib\ probleme mai mari decât ea. La întâlnirea urm\toare au discutat despre ce îi doare cel mai
tare – pentru to]i era foarte dureroas\ respingerea de la cei din jur. Povestirile erau înfior\toare:
medicul ginecolog care a dat afar\ din cabinet o pacient\, copilul care a fost dat afar\ din [coal\,
fratele care nu te mai prime[te în cas\, so]ul care te p\r\se[te, concedierea cauzat\ de boal\, mai
exact de frica [efului de boal\. Multe... Fiecare om din grup p\]ise c\te ceva. {i se temea de viitor.
Se temeau s\ vorbeasc\ sincer despre ei.
La a treia întâlnire au discutat despre tratament. Discu]ia a fost aprins\. Majoritatea celor din grup
spuneau c\ nu sunt multumi]i de tratament, c\ nu este cel mai bun, c\ a[teapt\ mult în spital. Ea nu
avea astfel de probleme. I se p\rea c\ tratamentul este important, c\ trebuie s\ încerci s\ ai o rela]ie
cât mai bun\ cu medicul, s\ ai grij\ s\ iei medicamentele la timp. A încercat s\ îi conving\ [i pe ceilal]i
c\ merit\ s\ fac\ eforturi pentru a se asigura c\ tratamentul pe care îl iau are efecte cât mai bune.
Dup\ întâlnire a discutat mai mult cu una dintre celelalte femei. Avea probleme cu so]ul, i se p\rea
c\ nu mai are pentru ce s\ lupte. Spunea c\ nu îi mai pas\ de nimic. Tân\ra a invitat-o în ora[ la o
cafea pentru a continua discu]ia. I-a spus c\ [i ea a trecut printr-o etap\ asem\n\toare, dar a g\sit
resurse pentru a trece mai departe. C\ fiecare poate s\ accepte boala [i s\ lupte pentru a tr\i mai
departe. Dupa discu]ia cu colega de grup s-a sim]it foarte bine, [i-a dat seama c\ poate fi util\. C\
experien]a ei [i situa]ia ei pot fi de folos altora. C\ pentru asta merit\ s\ tr\ie[ti.

A r\mas prieten\ cu oamenii din grupul de suport mul]i ani. Se întâlnesc, se ajut\ unii pe al]ii. Unii
au reu[it s\ fac\ fa]\ bolii, al]ii au cedat. Unii au murit. Crede c\ acei oameni au ajutat-o mult. {i c\ i-a
ajutat [i ea pe ei. În unele momente se gândea la ei ca la o familie. A înv\]at din experien]ele lor [i
putea s\ îi înve]e [i pe al]ii. Ea le-a transmis dorin]a de a încerca s\ fac\ ceva pentru al]ii [i de a lupta.
Aproape imediat dup\ ce a intrat în grupul de suport [i-a dat seama c\ vrea s\ fac\ mai mult
pentru ceilal]i - s\ fac\ ceva pentru prevenirea HIV. Putea vorbi cu tinerii, putea s\ vorbeasc\ despre
ea [i despre ce înseamn\ s\ tr\ie[ti cu SIDA. A participat la cursuri, a dat teste. A fost tratat\ la fel
cu to]i ceilal]i voluntari s\n\to[i. Asta i-a pl\cut. {i-a f\cut noi prieteni. Nu îi pl\cea întotdeauna ce
are de f\cut, îns\ era con[tient\ c\ merit\ efortul. Î[i amintea de un film, despre o tân\r\ care reu[ise
s\ accepte boala [i le vorbea studen]ilor despre SIDA. La sfâr[itul pove[tii, spunea „[ti]i, eu sunt
bolnav\, a[a arat\ o persoan\ cu SIDA“. Tân\ra din film sem\na cu ea. {i ea sem\na cu orice alt\
tân\r\. Doar c\ avea în sânge un virus de care oamenii se tem. Pe bun\ dreptate c\ se tem. Dar nu
se tem când trebuie. Ar trebui s\ se team\ atunci când încep o rela]ie sexual\ f\r\ s\ fac\ testul sau
f\r\ s\ foloseasc\ prezervativ, sau de consumul de droguri injectabile. Dar nu trebuie s\ se team\ de
oamenii bolnavi. Nu au nici un motiv real. Probabil nu î[i dau seama cât doare. Doare mai mult decât
boala. {i durerea ]ine mult pentru c\ e între]inut\ de alte situa]ii, al]i oameni. Acum î]i dai seama c\
SIDA poate fi prevenit\, poate fi tratat\, dar indiferen]a [i respingerea pot ucide încet [i dureros.
Privind-o pe una dintre vecinele ei se gândea c\ ar putea ajunge [i ea în situa]ia ei. Dac\ vedea
pe strad\ doi tineri ]inându-se de mâini sau s\rutandu-se, imediat se gândea dac\ oare vor [ti s\ se
protejeze de boli [i c\ ea trebuie s\ fac\ ceva ca vecina [i tinerii de pe strad\ s\ nu se îmboln\veasc\.
DISCRIMINARE, STIGMATIZARE {I HIV/SIDA

Istoria ne aminte[te c\ fiecare secol a avut boli transmisibile
care au fost înso]ite de acuze morale. Oamenii afecta]i erau “Stigmatizarea, t\cerea,
uneori considera]i bariere în calea eradic\rii bolilor [i în calea discriminarea [i negarea, ca [i
supravie]uirii comunit\]ii. Societatea a încercat s\ îi izoleze pe lipsa confiden]ialit\]ii, limiteaz\
cei bolnavi ]i i-a discriminat. Acum acele masuri sunt considerate eforturile pentru prevenire,
eronate [i este evident c\ au adus suferin]e în plus [i umilin]\. îngrijire [i tratament [i m\resc
Condi]iile [i mecanismele de baz\ ale discrimin\rii sunt impactul epidemiei asupra
prezente în societate din cele mai vechi timpuri. Pentru a putea indivizilor, comunit\]ilor [i
na]iunilor“
forma un grup, oamenii au nevoie s\ fie asem\n\tori, dar în
acela[i timp diferi]i de al]ii. Identitatea [i sentimentul de a fi parte din Declara]ia de angajament
dintr-o comunitate const\ tocmai în diferen]ierea fa]\ de al]ii, cei pentru HIV/SIDA a Na]iunilor Unite
care nu fac parte din comunitate. Dac\ o persoan\ nu seaman\
cu majoritatea sau nu respect\ regulile morale ale comunit\]ii, de
cele mai multe ori se confrunt\ cu excluderea, precedat\ de un tratament injust [i urmat\ de
stigmatizare - proces de discreditare a unui individ fa]\ de ceilal]i, de devalorizare a individului.
Stigmatizarea, discriminarea [i excluderea social\ au înso]it infec]ia cu HIV înc\ de la începuturile
epidemiei. Originea atitudinilor [i comportamentelor discriminatorii sau de stigmatizare fa]\ de
persoanele infectate cu HIV o g\sim în momentele în care s-a descoperit virusul. Faptul c\ SIDA a
fost descoperit\ mai întâi la homosexuali [i apoi la consumatorii de droguri a intensificat reac]iile,
uneori ira]ionale, de respingere [i umilire din partea unor membri ai comunit\]ii. Prejudec\]ile, lipsa
de informare, articolele iresponsabile din mass-media [i teama de boal\ [i moarte au fost [i sunt înc\
motive adi]ionale pentru stigmatizare [i discriminare.
Pe parcursul celor peste 20 de ani de epidemie, discriminarea s-a redus, îns\ în unele comunit\]i se
întâlne[te în continuare. Faptul c\ exist\ [i ast\zi (când SIDA este considerat\ boal\ cronic\, când [tim
clar cum se poate preveni, când toate ]\rile lumii fac eforturi pentru integrarea social\ a persoanelor
infectate [i reducerea discrimin\rii), nu mai poate fi acceptat pentru mult timp. În prezent se organizeaz\
campanii interna]ionale (Tr\ie[te [i las\-i pe al]ii s\ tr\iasc\, Copiii
tr\iesc într-o lume cu SIDA) [i exist\ legi care sanc]ioneaz\ orice
fel de discriminare. Discriminarea este o diferen]iere
Discriminarea este influen]at\ de regulile din societate. incorect\, o atitudine sau un
Totu[i, societatea actual\ se bazeaz\ pe egalitate în drepturi [i comportament diferit, determinat
legile care o guverneaz\ urm\resc respectarea acestei egalit\]i. de anumite caracteristici ale unei
Iar na]iunile, comunit\]ile [i oamenii trebuie s\ cunoasc\ [i s\ perosane: sex, orientare sexual\,
vârst\, ras\, na]ionalitate, limb\,
respecte legile (inclusiv comunit\]ile tradi]ionale care interzic
stare de s\n\tate, situa]ie
femeilor dreptul la educa]ie sau cele care consider\ c\ binele social\, opinii etc.
comunit\]ii este mai important decât al individului).
Discriminarea se poate g\si la multe niveluri: legislativ (de politici), la nivelul societ\]ii, comunitar,
interpersonal sau chiar intrapersonal (autodiscriminarea). Bineîn]eles, toate aceste niveluri sunt
strâns legate între ele [i se influen]eaz\ reciproc. În plus, de multe ori, discriminarea este subtil\,
mascat\, greu de demonstrat [i chiar greu de recunoscut.
Situa]iile în care se întâlne[te discriminarea fa]\ de persoanele infectate cu HIV sunt multiple [i diverse:
- solicitarea de asisten]\ medical\ (mai ales ginecologie, stomatologie, toate manevrele invazive);
- frecventarea [colii (refuzul înscrierii, excluderea, tratamentul diferit);
- ob]inerea sau men]inerea unui loc de munc\ (refuzul angaj\rii, concediere, for]area pension\rii);
- ob]inerea serviciilor sociale (nerespectarea confiden]ialit\]ii, intimidarea)
- ob]inerea unei asigur\ri/împrumut bancar (refuz, excludere, condi]ionare de analize medicale);
- c\s\torie (condi]ionare prin testare, intimidare);
- închirierea unei locuin]e (refuz, evacuare);
- migra]ie (refuz, condi]ionare prin testul HIV);
Se întâlnesc [i discrimin\ri între oamenii infecta]i cu HIV: heterosexuali [i homosexuali, copii [i
adul]i, cei care s-au infectat printr-o interven]ie medical\ [i cei infecta]i din cauza unui comportament
propriu [i chiar discrimin\ri în func]ie de situa]ia social\, etnie, vârst\. {i aceste forme de
discriminare, ca toate celelate, sunt injuste. Uneori chiar persoanele care se confrunt\ cu discrimin\ri
din alte motive îi discrimineaz\ pe cei care sunt infecta]i cu HIV (parin]ii copiilor cu handicap senzorial
nu accepta în clase copii infecta]i cu HIV). În demersurile de schimbare a atitudinilor, se porne[te
uneori de la ideea c\ e mai u[or s\ elimin\m mai întâi discriminarea pentru unele categorii de oameni.
Astfel de ac]iuni, în afar\ de faptul c\ se bazeaz\ pe o discriminare, se pot dovedi periculoase –
inclusiv prin cre[terea discrimin\rii fa]\ de alte persoane.
Indivizii sunt puternic afecta]i de aceast\ discriminare sau de stigmatizare, unul din efecte fiind
sc\derea respectului de sine. Fiind un comportament injust, afecteaz\ puternic încrederea
persoanelor afectate în societate, le face s\ adopte mecanisme de ap\rare care de fapt le limiteaz\
accesul la resursele disponibile în societate.
Conform cercet\torilor în domeniu9 (Gofman, 1963), bolile asociate

Stigmatizarea fa]\ de HIV/SIDA
cu un grad mare de stigmatizare au urm\toarele caracteristici:
se refer\ la toate atitudinile,
· Persoana bolnav\ este considerat\ responsabil\ de credin]ele [i politicile nefavorabile
îmboln\virea proprie adresate oamenilor care sunt
· Boala este progresiv\ [i incurabil\ considera]i afecta]i de HIV, ca [i
· Boala nu este în]eleas\ de public apropia]ilor lor sau comunit\]ilor
· Simptomele nu pot fi ascunse din care ar putea face parte.
În cazul infec]iei cu HIV, stigmatizarea porne[te [i de la ideea
c\ HIV afecteaz\ persoanele cu comportamente sexuale
promiscue sau chiar perverse. Consumul de droguri este o activitate ilegal\ [i de asemenea este legat
de lipsa controlului, tulburarea lini[tii publice. Discriminarea oamenilor care au parteneri sexuali
multipli sau consum\ droguri le agraveaz\ situa]ia, inclusiv expunându-i riscului de infectare.
Discriminarea fa]\ de persoanele infectate duce la evitarea diagnostic\rii, marginalizare,
ascundere, chiar la comportamente agresive. În toate situa]iile sunt afecta]i de stigmatizare [i
discriminare atât cei infecta]i, cât [i membrii familiilor, copiii, membrii grupului din care fac parte.
Oamenii pot refuza sau evita testarea HIV dac\ se tem de discrimin\ri ulterioare, pot ajunge s\ se
teama s\ discute despre infec]ia cu HIV. Ei vor face foarte greu fa]\ unui diagnostic de infec]ie cu HIV.
9 Gofman, E. – Stigma: Notes on Management of Spoiled Identity, 1063

Pentru protec]ia intimit\]ii [i evitarea reac]iilor
discriminatorii este esen]ial\ confiden]ialitatea - Mesajele discriminatorii primite de persoanele
ca drept elementar [i ca o prim\ modalitate de infectate de la cei care le sunt apropiati sau de la
protec]ie împotriva discrimin\rii. cei care ar trebui s\ le asigure servicii sunt
cutremur\toare:
Pentru a r\spunde eficient discrimin\rii [i stigma-
· Nu mai e[ti binevenit la noi.
tiz\rii sunt importante asigurarea de servicii medicale · Nu mai e[ti fiul meu.
[i sociale de calitate pentru toate persoanele: · Asta meritai!
· implicarea persoanelor infectate cu HIV în · Nu pot s\ te tratez, cum ai îndr\znit s\ vii
realizarea politicilor sociale [i în activit\]i; aici?
· integrarea serviciilor de prevenire HIV [i · Nu am voie s\ m\ joc cu tine.
tratament în pachete de servicii - boli · Cu stilul t\u de via]\, era de a[teptat…
cronice, educa]ie pentru s\n\tate; · Ai adus ru[ine în satul nostru.
· implicarea activ\ a sectorului public [i · Dup\ ce mori îmi la[i mie casa?
· Nu vreau s\ te ajut.
privat;
· Nu po]i intra în clasa asta!
· asigurarea educa]iei pentru s\n\tate la · Tu vei sta singur în banc\.
[coala [i la locul de munc\; · Va trebui s\ pleci de aici, nu vreau s\ am
· pledarea pentru acceptare în comunitate; probleme cu restul angaja]ilor.
· organizarea de campanii de informare, · Te rog s\ nu atingi caietul meu!
educare, comunicare în scopul schimb\rii · Nu ai ce caut\ aici, caut\ un spital pentru cei
comportamentului bolnavi de SIDA.
· informarea/educarea în primul rând a func]io- · Cei cu SIDA nu pot ob]ine …
narilor publici, deoarece serviciile publice sunt · Vezi c\ are SIDA, pune-]i dou\ perechi de
m\nu[i.
desemnate s\ asigure toate drepturile legale
ale persoanelor infectate cu HIV.
Capitolul al VIII-lea
ASPECTE ALE INFEC}IEI CU HIV/SIDA ÎN LEGISLA}IE
Monica Dan
Liana Velica
Magdalena Dumitru
Confiden]ialitatea
Conform legisla]iei interna]ionale (drepturile omului, recomand\rile Organiza]iei

Mondiale a S\n\t\]ii), to]i cet\]enii, inclusiv cei cu HIV/SIDA, trebuie s\ beneficieze de
toate drepturile omului, f\r\ discriminare.
Persoanele infectate cu HIV sunt protejate de legi comune [i de legi specifice,
na]ionale [i interna]ionale.
Codul penal Conform DEX, confiden]ial

Articolul 196 înseamn\ secret.
1) divulgarea, f\r\ drept, a unor date, de c\tre acela c\ruia
Confiden]ialitatea asupra datelor
i-au fost încredin]ate, sau de care a luat [tiin]\ în virtutea
personale – diagnostic, situa]ie
profesiei ori func]iei, dac\ fapta este de natur\ a aduce prejudicii social\, practici sexuale –
unei persoane, se pedepse[te cu închisoare de la 3 luni la 2 ani înseamna c\ doctorii, asistentele
sau cu amend\. medicale, func]ionarii publici,
2) Ac]iunea penal\ se pune în mi[care la plângerea profesorii, to]i cei care,
prealabil\ a persoanei v\t\mate. practicând o meserie, intr\ în
3) Împ\carea p\r]ilor înl\tur\ r\spunderea penal\.“ posesia unor date personale ale
altor persoane trebuie s\
p\streze secrete informa]iile
Confiden]ialitatea în serviciile medicale despre beneficiari.
• Legea nr. 46 din 21.01.2003, privind drepturile pacientului
Capitolul IV Nici o informa]ie despre datele
beneficiarului nu poate fi
Art. 21 Toate informa]iile privind starea pacientului, rezultatele
împ\rt\[it\ unei alte persoane cu
investiga]iilor, diagnosticul, prognosticul, tratamentul, datele excep]ia urmatoarelor situa]ii:
personale sunt confiden]iale chiar [i dup\ decesul acestuia. - acceptul beneficiarului sau
Art. 22 Informa]iile cu caracter confiden]ial pot fi furnizate apar]in\torului (în cazul
numai în cazul în care pacientul î[i d\ acordul sau legea o cere copiilor sau persoanelor care
în mod expres. au interdic]ie)
Art. 23 În cazul în care informa]iile sunt necesare altor - solicitarea procuraturii
furnizori de servicii medicale acredita]i, implica]i în tratamentul - referirea c\tre alt medic
pacientului, ob]inerea consim]\mântului nu mai este necesar\.“ (în cazul medicilor)
• Legea 584/2002 privind m\surile de prevenire [i combatere a maladiei SIDA

[i de protec]ie a persoanelor infectate cu HIV
Confiden]ialitatea [i tratamentul adecvat
Art. 8
(1) P\strarea confiden]ialit\]ii datelor privind persoanele infectate cu HIV sau bolnave de SIDA este
obligatorie pentru:
a) Angaja]ii re]elei sanitare;
[…]
(2) În cazul medicilor, informa]iile cu privire la statusul HIV/SIDA al unui pacient trebuie s\ fie
comunicate între speciali[ti, pentru a se asigura acurate]ea diagnosticelor [i conduitelor chirurgicale
[i ne-chirurgicale.
(3) Pacientul este obligat s\ informeze medicul, inclusiv medicul curant, cu privire la statusul s\u
HIV, atunci când îl cunoa[te.»
Capitolul al VIII-lea. Aspecte ale infec]iei cu HIV/SIDA `n legisla]ie 77

• Ordinul 912 /11.09.1992
Prevede faptul c\:
«Activitatea de declarare a infec]iei HIV se face cu respectarea anonimit\]ii [i a secretului profesional.»
• Ordinul 889/5.11.1998 - normele de aplicare - pentru reactualizarea ordinului

nr. 912 /1992 privind instituirea sistemului de declarare a infec]iei cu HIV [i aprobarea
metodologiei de aplicare a acestuia prevede c\:
«Se interzice precizarea statusului HIV pe certificatul pre-nup]ial.»
• Ordinul 990/22.12.1998 privind sistemul de declarare a infec]iei cu virusul imuno-

deficien]ei umane [i aprobarea metodologiei de aplicare a acestuia.
«Activitatea de declarare a infec]iei HIV 1+2 se face cu respectarea anonimit\]ii [i a secretului
profesional conform ordinului 889/1998.
Art 2. Activitatea de declarare se va completa cu notificarea partenerilor sexuali – acolo unde este cazul.»
Observa]ii:
Secretul cu privire la statusul HIV al unei persoane este esen]ial pentru prevenirea discrimin\rii [i
rejec]iei sociale; nu exist\ nici un motiv, dictat de m\surile de s\n\tate public\, de legisla]ie, de a
obliga o persoan\ seropozitiv\ s\ anun]e, cu privire la statusul s\u HIV, angajatorul, [coala, institu]ia
de ocrotire, colegii de serviciu, vecinii.
Este esen]ial ca beneficiarii s\ fie informa]i de medici [i consilierii din serviciile de s\n\tate asupra
limitelor confiden]ialit\]ii atunci când solicit\ servicii medicale sau sociale.
Prevederile legilor 46/2002 - ale drepturilor pacientului - [i 584/2002 - privind prevenirea HIV [i
sprijinirea persoanelor infectate - privind obligativitatea persoanei seropozitive de a anun]a medicul
curant [i medicii speciali[ti care o îngrijesc [i posibilit\]ii acestora de a se informa între ei f\r\ a mai
ob]ine consim]\mântul persoanei în cauz\, în condi]iile în care publicul românesc a fost informat
frecvent despre cazuri de refuz de a acorda îngrijiri medicale unor persoane seropozitive, sunt mai
curând în m\sur\ s\ îndep\rteze persoana seropozitiv\ de îngrijirile medicale acordate de medicul de
familie [i medicii speciali[ti, f\cându-l s\ r\mân\ conectat numai la medicul infec]ionist care îl
trateaz\ în leg\tur\ cu infec]ia cu HIV.
Confiden]ialitatea în serviciile sociale

“Art. 8 – (1) P\strarea confiden]ialit\]ii datelor privind persoanele infectate cu HIV sau bolnave de
SIDA este obligatorie pentru:
b) Angajatorii acestor persoane;
c) Func]ionarii publici care au acces la aceste date.“
• Legea 667/2001 pentru protec]ia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu

caracter personal [i libera circula]ie a acestor date
«Art. 3 lit. a
Date cu caracter personal – orice informa]ii referitoare la o persoan\ fizic\ identificat\ sau
identificabil\; o persoan\ identificabil\ este acea persoan\ care poate fi identificat\, direct sau
indirect, în mod particular prin referire la un num\r de identificare ori la unul sau mai mul]i factori
specifici identit\]ii sale fizice, fiziologice, psihice, economice, culturale sau sociale.
Art 3, lit.b
Prelucrarea datelor cu caracter personal – orice opera]iune sau set de opera]iuni care se efectueaz\
asupra datelor cu caracter personal, prin mijloace automate sau neautomate, cum ar fi colectarea,
organizarea, stocarea, modificarea, extragerea, consultarea, utilizarea, dezv\luirea c\tre ter]i prin
transmitere, diseminare sau în orice alt mod, al\turarea sau combinarea, [tergerea sau distrugerea.
Art. 33: de securitate [i de p\strare a confiden]ialit\]ii prelucr\rilor prev\zute la articolul 19 sau
20. Constituie contraven]ie nerespectarea reglement\rilor privind prelucrarea datelor, dac\ nu este
s\vâr[it\ în astfel de condi]ii încât s\ constituie infrac]iune, [i se sanc]ioneaz\ cu amend\ de la
10.000.000 lei la 250.000.000 lei.“
Limitele confiden]ialit\]ii
Numele persoanelor infectate cu HIV se raporteaz\ catre Direc]iile de s\n\tate public\, pe fi[ele
de confirmare a cazului de infec]ie cu HIV (Normele de aplicare ale Ordinului 889/5.11.1998).
Persoanele infectate cu HIV au obliga]ia de a anun]a medicul care le îngrije[te care este statusul
lor HIV, iar medicii care îngrijesc persoane infectate se pot anun]a între ei [i f\r\ acordul pacientului.
Medicul de familie [i medicul de medicina muncii trebuie s\ se informeze reciproc cu privire la
modificarea st\rii de s\n\tate a pacientului/angajatului. (Normele de protec]ie a muncii).
Este important ca persoanele care solicit\ din propria voin]\ sau la recomandarea medicului s\ fac\
un test HIV s\ fie informate care sunt limitele de definire a confiden]ialit\]ii, în condi]iile legii române[ti.

[i de protec]ie a persoanelor infectate cu HIV.
„Capitolul IV
(2) În cazul medicilor informa]iile cu privire la statusul HIV/SIDA al unui pacient trebuie s\ fie
comunicate între speciali[ti, pentru a se asigura acurate]ea diagnosticelor [i conduitelor terapeutice
chirurgicale [i ne-chirurgicale în diferitele faze evolutive ale infec]iei HIV/SIDA.“
(3) Pacientul este obligat s\ informeze medicul curant, inclusiv medicul stomatolog, cu privire la
statusul s\u HIV, atunci când îl cunoa[te.
• Normele de protec]ie a muncii – aprobate prin Ordinul Ministerului Muncii [i Solidarit\]ii

Sociale, nr. 508/20.11.2002 si Ordinul Ministerului S\n\t\]ii [i Familiei nr. 933/25.11.2002
Titlul II, Capitoul IV, sec]iunea 7
„Art. 78. Medicul de medicina muncii [i medicul de familie al angajatului se vor informa reciproc [i
operativ referitor la apari]ia unor modific\ri în starea de s\n\tate a angajatului.“
• Legea nr. 46 din 21.01.2003, privind drepturile pacientului

„Capitolul IV
Art. 23 În cazul în care informa]iile sunt necesare altor furnizori de servicii medicale acredita]i,
implica]i în tratamentul pacientului, ob]inerea consim]\mântului nu mai este necesar\.“
• Ordinul nr. 10 din 12/01/2005 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 61 din
18/01/2005 pentru aprobarea derul\rii programelor [i subprogramelor de s\n\tate
finan]ate din bugetul de stat în anul 2005, prevede:
Monitorizarea evolu]iei infec]iei HIV/SIDA
[…]
Activit\]i:
Depistarea infec]iei cu transmitere vertical\ (mam\ - f\t)
Depistarea infec]iei HIV/SIDA în grupele de risc, conform legisla]iei în vigoare
iar:
Ordinul nr. 55 al ministrului S\n\t\]ii [i nr. 42 al pre[edintelui Casei Na]ionale de Asigur\ri de
S\n\tate, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 128 din 10 februarie 2005, pentru
aprobarea derul\rii programelor [i subprogramelor de s\n\tate finan]ate din bugetul Fondului na]ional
unic de asigur\ri sociale de s\n\tate în anul 2005, prevede c\:
b) Unit\]ile sanitare care deruleaz\ subprograme de s\n\tate au obliga]ia de a organiza eviden]a
nominal\ [i în baza codurilor numerice personale pentru bolnavii care beneficiaz\ de medicamente
sau materiale sanitare specifice, prescrise [i eliberate în cadrul subprogramelor. Aceast\ eviden]\ va
fi pus\ la dispozi]ie caselor de asigur\ri de s\n\tate, lunar, pân\ la data de 10 a lunii urm\toare
încheierii perioadei pentru care se face raportarea.
Discriminarea
• Legea 48 din 16 ianuarie 2002 pentru aprobarea Ordonan]ei Guvernului nr. 137 /2000
privind prevenirea [i sanc]ionarea tuturor formelor de discriminare:
«Art. 1 - (1) - În România, stat de drept, democratic [i social, demnitatea omului, drepturile [i
libert\]ile cet\]enilor, libera dezvoltare a personalit\]ii umane, reprezint\ valori supreme [i garantate
de lege.
- (2) Principiul egalit\]ii între cet\]eni, al excluderii privilegiilor [i discrimin\rii sunt garantate în
special în exercitarea urm\toarelor drepturi:
a) Dreptul la tratament egal în fa]a instan]elor judec\tore[ti [i a oric\rui organ jurisdic]ional;
b) Dreptul la securitatea persoanei [i la ob]inerea protec]iei statului împotriva violen]elor [i
maltrat\rilor din partea oric\rui individ, grup sau institu]ie;
c) Drepturile politice, [i anume drepturile electorale, dreptul de a participa la via]a public\ [i de
a avea acces la func]ii [i demnit\]i publice;

d) Drepturile civile, în special:
(i) dreptul la libera circula]ie [i la alegerea re[edin]ei;
(ii) dreptul de a p\r\si ]ara [i de a se întoarce în ]ar\;
(iii) dreptul de a ob]ine [i de a renun]a la cet\]enia român\;
(iv) dreptul de a se c\s\tori [i de a-[i alege partenerul;
(v) dreptul de proprietate;
(vi) dreptul la mo[tenire;
(vii) dreptul la libertatea de gândire, con[tiin]\ [i religie;
(viii) dreptul la libertatea de opinie [i exprimare;
(ix) dreptul la libertatea de întrunire [i asociere;
(x) dreptul la peti]ionare;
e) drepturile economice, sociale [i culturale, în special:
(i) dreptul la munc\, la libera alegere a ocupa]iei, la condi]ii de munc\ echitabile [i
satisf\c\toare, la protec]ia împotriva [omajului., la un salariu egal pentru munca egal\,
la o remunera]ie echitabil\ [i satisf\c\toare;
(ii) dreptul de a înfiin]a sindicate [i de a se afilia unor sindicate;
(iii) dreptul la locuin]\;
(iv) dreptul la s\n\tate, la îngrijire medical\, la securitate social\ [i la servicii sociale;
(v) dreptul la educa]ie [i la preg\tirea profesional\;
(vi) dreptul de a lua parte, în condi]ii de egalitate, la activit\]i culturale [i sportive;
(3) Exercitarea drepturilor enun]ate în cuprinsul prezentului articol prive[te persoanele aflate în
situa]ii comparabile.
(4) orice persoan\ fizic\ sau juridic\ are obliga]ia s\ respecte principiile enun]ate la alin. (2)»
[…]
Art. 2 – (1) În prezenta ordonan]\, prin discriminare se în]elege orice deosebire, excludere,
restric]ie sau preferin]\, pe baza de ras\, na]ionalitate, etnie, limba, religie, categorie social\,
convingeri, sex sau orientare sexual\, apartenen]a la o categorie defavorizat\ sau orice alt criteriu
care are ca scop sau efect restrângerea sau înl\turarea recunoa[terii, folosin]ei sau exercit\rii, în
condi]ii de egalitate, a drepturilor omului [i libert\]ilor fundamentale sau a drepturilor recunoscute de
lege, în domeniul politic, economic, social [i cultural, sau în orice alte domenii ale vie]ii publice.
(2) orice comportament activ sau pasiv care, prin efectele pe care le genereaz\, favorizeaz\ sau
defavorizeaz\ nejustificat ori supune unui tratament injust sau degradant o persoan\, un grup de
persoane sau o comunitate, fa]\ de alte persoane, grupuri de persoane sau comunit\]i, atrage
r\spunderea contraven]ional\ conform prezen]ei ordonan]e, dac\ nu intr\ sub inciden]a legii penale.
[...]
(5) În în]elesul prezen]ei ordonan]e eliminarea tuturor formelor de discriminare se realizeaz\ prin:
a) instituirea unor ac]iuni afirmative sau a unor m\suri speciale pentru persoanele [i grupurile
de persoane apar]inând minorit\]ilor na]ionale, pentru comunit\]ile minorit\]ilor na]ionale,
respectiv în vederea protec]iei grupurilor defavorizate, atunci când acestea nu se bucur\ de
egalitatea [anselor.
b) Sanc]ionarea comportamentului discriminatoriu prev\zut în dispozi]iile alin. (2)
[...]
(Art. 4 ) În în]elesul prezen]ei ordonan]e, categorie defavorizat\
este acea categorie de persoane care fie se afl\ pe o pozi]ie de · Sesiz\rile privind orice fel de
inegalitate în raport cu majoritatea cet\]enilor din cauza originii discriminare se adreseaz\
sociale ori a unui handicap, fie se confrunt\ cu un comportament Consiliului Na]ional pentru
Combaterea Discrimin\rii
de respingere [i marginalizare generat de cauze specifice, cum ar
(CNCD).
fi o boal\ cronic\ necontagioas\ ori infectarea HIV, statutul de · Sesiz\rile pot fi depuse de
refugiat sau azilant.» persoane fizice sau ONG.
(Art. 20) – (1) Contraven]iile prev\zute la art. 5-8, art. 10, art. · În unele situa]ii CNCD se
15 alin. (1) – (3) [i alin. (6) art. 16, art. 17 alin. (1), art. 18 [i poate autosesiza.
19 se sanc]ioneaz\ cu amend\ între 1.000.000 [i 10.000.000 lei,
dac\ discriminarea vizeaz\ o persoan\ fizic\, respectiv cu
amend\ între 2.000.000 [i 20.000.000 lei, dac\ discriminarea vizeaz\ un grup de persoane.»
• Legea 84/1995 - Legea înv\]\mântului

“Art. 5. - (1) Cet\]enii României au drepturi egale de acces la toate nivelurile [i formele de
înv\]\mânt, indiferent de condi]ia social\ [i material\, de sex, ras\, na]ionalitate, apartenen]\ politic\
sau religioas\.
(2) Statul promoveaz\ principiile înv\]\mântului democratic [i garanteaz\ dreptul la educa]ia
diferen]iat\, pe baza pluralismului educa]ional.
Art. 17. - (1) Ministerul Înv\]\mântului, inspectoratele [colare [i autorit\]ile administra]iei publice
locale asigura condi]iile necesare pentru ca elevii s\ frecventeze cursurile primare [i gimnaziale, de
regul\, în localit\]ile în care ace[tia domiciliaz\.
(2) În situa]ii justificate, elevilor din înv\]\mântul primar [i gimnazial, [colariza]i într-o alt\
localitate, li se asigur\, dup\ caz, servicii de transport, mas\ [i internat, cu sprijinul Ministerului
Înv\]\mântului, al autorit\]ilor administra]iei publice locale, al agen]ilor economici, al comunit\]ilor
locale, al societ\]ilor de binefacere, al altor persoane juridice sau fizice.
Art. 47. - (1) La nivelul înv\]\mântului pre[colar, primar [i gimnazial, pe lâng\ unele unit\]i de
înv\]\mânt reprezentative în zona respectiv\ se organizeaz\ centre logopedice inter[colare,
coordonate de inspectoratele [colare, ca structuri de înv\]\mânt special integrat.
[...]
(3) Pentru copiii cu boli cronice, Ministerul Înv\]\mântului organizeaz\, dup\ caz, grupe sau clase
în cadrul unit\]ilor sanitare respective.
• Legea 519/2002 privind protec]ia special\ a persoanelor cu handicap

Art. 18. - (1) În vederea asigur\rii integr\rii cu [anse egale în via]a social\, copiii cu handicap
beneficiaz\ de urm\toarele drepturi:
a) acces liber [i egal în orice institu]ie de înv\]\mânt obi[nuit, în raport cu restantul func]ional [i
poten]ialul recuperator, cu respectarea prevederilor legisla]iei în domeniul înv\]\mântului;
• Ordinul Ministerului Înv\]\mântului nr. 37100/30.08.1996

«Pentru copiii care urmeaz\ s\ fie înscri[i în înv\]\mântul general obligatoriu, se aplic\ acelea[i
prevederi stabilite de regulamentul elevilor, prevederile referitoare la integrarea lor în colectivit\]i
obi[nuite, precum [i cele care asigur\ educa]ia pentru s\n\tatea [i protec]ia elevilor.»

[i de protec]ie a persoanelor infectate cu HIV.
„M\suri de protec]ie social\ a persoanelor infectate cu HIV sau bolnave de SIDA.
Art. 7 – (1)
c) Respectarea dreptului la înv\]\mânt în cazul copiilor [i tinerilor infecta]i HIV [i integrarea
acestora în formele de înv\]\mânt.“
Dreptul la s\n\tate
• Legea 584/29 oct. 2002 privind m\surile de prevenire a r\spândirii maladiei SIDA în
România [i de protec]ie a persoanelor infectate cu HIV:
«Art. 9 - Unit\]ile sanitare [i medicii, indiferent de specialitate, sunt obliga]i s\ interneze [i s\
asigure îngrijirile medicale de profil în specialitatea pe care o reprezint\, în conformitate cu patologia
prezentat\ de pacient.»
• Ordinul 991/22.11.1998 privind supravegherea epidemiologic\, prevenirea infec]iei [i

asisten]a medical\ acordat\ persoanelor infectate cu virusul imunodeficien]ei umane
(HIV)
„Toate unit\]ile sanitare sunt obligate s\ acorde asisten]\ medical\ persoanelor infectate HIV 1+2
(asimptomatici [i simptomatici), indiferent de domiciliul acestor persoane.“
• Legea nr. 46 / 21 ianuarie 2003, a drepturilor pacientului

“Art. 2. - Pacien]ii au dreptul la îngrijiri medicale de cea mai înalt\ calitate de care societatea
dispune, în conformitate cu resursele umane, financiare [i materiale.
Art. 3. - Pacientul are dreptul de a fi respectat ca persoan\ uman\, f\r\ nici o discriminare.“
Dreptul la munc\
• Codul Muncii – legea 53/1993

“Art. 3
Libertatea muncii este garantatã prin Constitu]ie. Dreptul la muncã nu poate fi îngr\dit.
(2) Orice persoanã este liberã în alegerea locului de muncã [i a profesiei, meseriei sau activit\]ii
pe care urmeaz\ sã o presteze.
(3) Nimeni nu poate fi obligat sã munceascã sau sã nu munceascã într-un anumit loc de muncã ori
într-o anumitã profesie, oricare ar fi acestea.“

• Legea 584/2002 privind m\surile de prevenire [i combatere a maladiei SIDA [i de
protec]ie a persoanelor infectate cu HIV
„Art. 7 – (1)
a) Asigurarea neîngr\dit\ [i necondi]ionat\ a dreptului la munc\ al bolnavilor HIV/SIDA;
b) Promovarea profesional\ nediscriminatorie pentru persoanele infectate cu HIV sau bolnave
de SIDA.“
Limit\ri ale domeniilor de activitate pentru persoanele infectate cu HIV

Sunt prev\zute în Normele generale de protec]ie a muncii, aprobate prin ordinul Ministrului Muncii
[i Solid\rit\]ii Sociale nr. 508/20 noiembrie 2002 [i ordinul Ministrului S\n\t\]ii [i Familiei nr. 933/25
noiembrie 2002, care prev\d con]inutul examenului medical la angajare sau periodic [i
contraindica]iile pentru angajarea în anumite locuri de munc\:
Anexa 7 a ordinului detaliaz\ componentele examenului medical la angajare [i controlul medical periodic:
„Fi[a 132 pentru personalul din unit\]ile de coafur\, frizerie [i cosmetic\
Examen periodic la angajare – include test pentru depistarea AgHBs, pentru anticorpii HCV [i
depistarea infec]iei cu virusul HIV, iar examenul medical periodic include acelea[i teste, la indica]ie.
Fi[a 136: Personalul din colectivit\]i de copii mici, cre[e, leag\ne, gr\dini]e [i case de copii, sec]ii
(compartimente) de nou n\scu]i, spitale (sec]ii).
Fi[a 137: Personalul sanitar superior [i mediu.
Fisa 140: Personalul medical superior [i mediu din unit\]i TBC, respectiv personalul medico-sanitar
din unit\]i spitalice[ti sau ambulatoriu.
Contraindica]iile pentru toate categoriile profesionale men]ionate includ: boli infecto-contagioase
în evolu]ie pân\ la vindecare, inclusiv starea de purt\tor pân\ la sterilizare.
Protec]ia social\

Pentru o alimenta]ie corespunz\toare atât pentru bolnavii interna]i [i institu]ionaliza]i, cât [i pentru
cei din ambulatoriu, care s\ asigure eficien]a în tratamentul cu medicamente antiretrovirale, se
acord\ indemniza]ii lunare de hran\, în cuantum aprobat prin hot\râre a Guvernului.
• Hot\râre privind aprobarea cuantumului îndemniza]iei lunare de hran\ cuvenite

persoanelor infectate cu HIV sau bolnave de SIDA/ M. Of. 732/20.10.2003
«Art. 1 (1) Cuantumul indemniza]iei lunare de hran\ cuvenite adul]ilor infecta]i cu HIV sau bolnavi
de SIDA, interna]i, institu]ionaliza]i [i din ambulatoriu este de 77,000 lei/zi.
Cuantumul indemniza]iei lunare de hran\ cuvenite copiilor infecta]i cu HIV sau bolnavi de SIDA,
interna]i, institutionaliza]i [i din ambulatoriu este de 57,000 lei/zi.
Art. 2 – Sumele reprezentând cuantumul indemniza]iilor prev\zute la art. 1 se suport\ din bugetul
de stat, prin bugetul Ministerului Solidarit\]ii Sociale [i Familiei.
Art. 3 –(1) Plata indemniza]iilor lunare de hran\ prev\zute la art. 1 se efectueaz\ prin direc]iile
pentru dialog, familie [i solidaritate social\ jude]ene [i a municipiului Bucure[ti.»
• Legea 519 / privind protec]ia social\ a persoanelor cu handicap

“Art.1 Persoanele cu handicap, în în]elesul prezentei ordonan]e de urgen]\, sunt acele persoane
care au un dezavantaj datorat (!) unor deficien]e fizice, senzoriale, psihice sau mintale, care le
împiedic\ sau le limiteaz\ accesul normal [i în condi]ii de egalitate la via]a social\, potrivit vârstei,
sexului, factorilor sociali, materiali [i culturali, necesitând m\suri de protec]ie special\ în vederea
integr\rii lor sociale:
(2) Protec]ia special\ cuprinde m\surile ce urmeaz\ a fi luate în temeiul acestei ordonan]e de urgen]\,
pentru exercitarea dreptului persoanelor cu handicap la un regim special de prevenire, de tratament, de
readaptare, de înv\]\mânt, de instruire [i de integrare social\ a acestei categorii de persoane.
(3) M\surile de protec]ie special\ se aplic\ pe baza încadr\rii în categorii de persoane cu handicap,
în raport cu gradul de handicap stabilit în urma evalu\rii efectuate de c\tre comisiile de expertiz\
medical\ a persoanelor cu handicap, potrivit criteriilor prev\zute în normele metodologice de aplicare
a prezentei ordonan]e de urgen]\, aprobate prin hot\râre a Guvernului.
Art. 2. - (1) Încadrarea într-o categorie de persoane cu handicap care necesit\ protec]ie special\
în raport cu gradul de handicap se atest\, atât pentru adul]i, cât [i pentru copii, potrivit criteriilor, de
diagnostic clinic, diagnostic func]ional [i de evaluare a capacit\]ii de munc\, care stabilesc gradul de
handicap u[or, mediu, accentuat [i grav, prin certificat emis de comisiile de expertiz\ medical\ a
persoanelor cu handicap pentru adul]i [i, respectiv, pentru copii, prev\zute la cap. V.“
Drepturi [i facilit\]i ce pot fi acordate pentru persoanele infectate cu HIV care sunt
încadrate ca persoane cu handicap:
· Pensie de invaliditate (legea pensiilor),
· Ajutor special pentru handicap,
· Aloca]ie de stat dubl\, pentru copii,
· Burs\ pentru elevi,
· Gratuitate pentru transportul public urban
· Gratuitate pentru transportul interurban (limitat)
· Scutire abonament Romtelecom + 100 impulsuri
· Indemniza]ie pentru înso]itor
· Aloca]ie de hran\
· Supliment nutri]ional
Testul HIV [i consilierea pre/post test

În România, testul HIV nu este obligatoriu, pentru nici o categorie de persoane. Consilierea
pre/post test trebuie s\ fie oferit\ de c\tre toate centrele de testare pentru HIV.
• Hot\rârea nr. 1342/26 august 2004 privind aprobarea Strategiei na]ionale pentru
supravegherea, controlul [i prevenirea cazurilor de infec]ie cu HIV/SIDA în perioada 2004-
2007 prevede ca: „Testarea HIV este voluntar\ [i/sau anonim\, cu garantarea confiden]ialit\]ii [i
a consilierii pre [i post test, atât în sectorul de stat cât [i în cel privat.“
• Ordinul 889/5.11.1998 pentru reactualizarea ordinului nr. 912 /1992 privind instituirea
sistemului de declarare a infec]iei cu HIV [i aprobarea metodologiei de aplicare a acestuia
prevede c\:
«Anexa num\rul 1 a Ordinului MS 912/1992 se completeaz\ cu punctul 2.7, care are urm\torul
con]inut: pacien]ii cu boli cu transmitere sexual\, femeia gravid\, [oferii de curs\ lung\, marinarii,
persoanele de na]ionalitate român\ care lucreaz\ mai mult de 6 luni în str\in\tate sau se reîntorc în
]ar\ dup\ un sejur mai mare de 6 luni, precum [i în vederea eliber\rii certificatului prenup]ial, vor fi
testa]i HIV [i vor fi lua]i în eviden]\ ca atare în vederea instituirii metodelor de profilaxie a transmiterii
verticale – de la mam\ la f\t, în cazul femeii gravide – [i respectiv în vederea dispensariz\rii pentru
celelalte categorii mai sus men]ionate, cu aplicarea consilierii pre [i post testare.»
• Legea nr. 46 /21.01.2003 privind drepturile pacientului:

«Art. 1.- Pacientul are dreptul s\ refuze sau s\ opreasc\ o interven]ie medical\ asumându-[i, în
scris, r\spunderea pentru decizia sa; consecin]ele refuzului sau ale opririi actelor medicale trebuie
explicate pacientului.
Art. 14. - Când pacientul nu î[i poate exprima voin]a, dar este necesar\ o interven]ie medical\ de
urgen]\, personalul medical are dreptul s\ deduc\ acordul pacientului dintr-o exprimare anterioar\ a
voin]ei acestuia.
Art. 15. - În cazul în care pacientul necesit\ o interven]ie medical\ de urgen]\, consim]\mântul
reprezentantului legal nu mai este necesar.
Art. 16. - În cazul în care se cere consim]\mântul reprezentantului legal, pacientul trebuie s\ fie
implicat în procesul de luare a deciziei atât cât permite capacitatea lui de în]elegere.
Art. 17. - (1) În cazul în care furnizorii de servicii medicale consider\ c\ interven]ia este în interesul
pacientului, iar reprezentantul legal refuz\ s\ î[i dea consim]\mântul, decizia este declinat\ unei
comisii de arbitraj de specialitate.
(2) Comisia de arbitraj este constituit\ din 3 medici pentru pacien]ii interna]i în spitale [i din 2
medici pentru pacien]ii din ambulator.
Art. 18. - Consim]\mântul pacientului este obligatoriu pentru recoltarea, p\strarea, folosirea
tuturor produselor biologice prelevate din corpul s\u, în vederea stabilirii diagnosticului sau a
tratamentului cu care acesta este de acord.

• Ordinul MS 123/2004 privind aprobarea Planului Na]ional de ac]iune pentru
supravegherea [i controlul bolilor transmisibile
«Subprogramul 1.2. Supravegherea [i controlul infec]iei HIV/SIDA
Obiective:
Monitorizarea evolu]iei infec]iei HIV/SIDA
Reducerea transmiterii materno-fetale a infec]iei HIV
Prelungirea perioadei de via]\ prin depistarea precoce a infec]iei HIV/SIDA
Limitarea transmiterii prin depistare precoce, includerea în supravegherea activ\ [i consiliere
Activit\]i:
Depistarea infec]iei cu transmitere vertical\ (mam\–f\t)
Depistarea infec]iei HIV/SIDA în grupele de risc, conform legisla]iei în vigoare
Depistarea infec]iei HIV/SIDA prin testare voluntar\, cu consiliere pre [i post testare
Asigurarea testelor de diagnostic, eligibilitate la tratament [i monitorizarea acestuia
Activit\]i de consiliere pre [i post testare (asigurarea de materiale informative, prezervative etc)»
Consilierea pre/post test HIV trebuie asigurat\ de toate serviciile medicale ce efectueaz\ testul HIV.
• Metodologia de aplicare a Ordinului 889/5.11.1998 prevede c\:

„Prezentul ordin prevede obligativitatea consilierii tuturor gravidelor, cu expunerea importan]ei
cunoa[terii statusului HIV în prevenirea transmiterii materno-fetale.
[…]
Prezentul ordin prevede obligativitatea consilierii cuplurilor asupra riscurilor implicate, în vederea
încuraj\rii test\rii HIV a persoanelor active sexual.“
• Legea nr. 46 /21.01.2003 privind drepturile pacientului:

„Cap. II. Dreptul pacientului la informa]ia medical\
Art. 4. - Pacientul are dreptul de a fi informat cu privire la serviciile medicale disponibile, precum
[i la modul de a le utiliza.
Art. 5. - (1) Pacientul are dreptul de a fi informat asupra identit\]ii [i statutului profesional al
furnizorilor de servicii de s\n\tate.
(2) Pacientul internat are dreptul de a fi informat asupra regulilor [i obiceiurilor pe care trebuie
s\ le respecte pe durata spitaliz\rii.
Art. 6. - Pacientul are dreptul de a fi informat asupra st\rii sale de s\n\tate, a interven]iilor
medicale propuse, a riscurilor poten]iale ale fiec\rei proceduri, a alternativelor existente la procedurile
propuse, inclusiv asupra neefectu\rii tratamentului [i nerespect\rii recomand\rilor medicale, precum
[i cu privire la date despre diagnostic [i prognostic.
Art. 7. - Pacientul are dreptul de a decide dac\ mai dore[te s\ fie informat în cazul în care
informa]iile prezentate de c\tre medic i-ar cauza suferin]\.
Art. 8. - Informa]iile se aduc la cuno[tin]\ pacientului într-un limbaj respectuos, clar, cu
minimalizarea terminologiei de specialitate; în cazul în care pacientul nu cunoa[te limba român\,
informa]iile i se aduc la cuno[tin]\ în limba matern\ ori în limba pe care o cunoa[te sau, dup\ caz,
se va c\uta o alt\ form\ de comunicare.
Art. 9. - Pacientul are dreptul de a cere în mod expres s\ nu fie informat [i de a alege o alt\
persoan\ care s\ fie informat\ în locul s\u.
Art. 10. - Rudele [i prietenii pacientului pot fi informa]i despre evolu]ia investiga]iilor, diagnostic [i
tratament, cu acordul pacientului.
Art. 11. - Pacientul are dreptul de a cere [i de a ob]ine o alt\ opinie medical\.
Art. 12. - Pacientul are dreptul s\ solicite [i s\ primeasc\, la externare, un rezumat scris al
investiga]iilor, diagnosticului, tratamentului [i îngrijirilor acordate pe perioada spitaliz\rii.“
Responsabilit\]i ale persoanelor infectate
Infectarea voluntar\
• Codul penal:
«Art. 309 Contaminarea veneric\ [i transmiterea sindromului imunodeficitar dobândit
1) Transmiterea unei boli venerice prin raport sexual, prin rela]ii sexuale între persoane de acela[i
sex sau prin acte de perversiune sexual\, de c\tre o persoan\ care [tie c\ sufer\ de o astfel de boal\,
se pedepse[te cu închisoare de la 1 la 5 ani.
2) Transmiterea sindromului imunitar dobândit, de c\tre o persoan\ care [tie c\ sufer\ de
aceast\ boal\, se pedepse[te cu închisoare de la 5 la 15 ani.
3) Instan]a de judecat\ va dispune m\sura de siguran]\ a oblig\rii la tratament.»
Art 3091 Sustragerea de la tratament medical.

«Sustragerea de la executarea m\surii de siguran]\ a oblig\rii la tratament medical în cazul
infrac]iunii de contaminare veneric\ se pedepse[te cu închisoare de la 3 luni la 1 an.»
• Legea nr. 584/2002

«4) persoanele infectate cu HIV sau bolnave de SIDA care î[i cunosc statusul de HIV pozitiv
r\spund, conform legii, pentru transmiterea voluntar\ a infec]iei.»
Prevenirea transmiterii infec]iei cu HIV
Educa]ia pentru s\n\tate
• Ordinul MEC nr.4496/2004 privind aprobarea programei [colare pentru disciplina

op]ional\ educa]ie pentru s\n\tate
“Obiectivele urm\rite în cadrul Programului Na]ional „Educa]ia pentru s\n\tate în [coala
româneasc\“ vizeaz\:
1. promovarea s\n\t\]ii [i a st\rii de bine a elevului, respectiv:
• func]ionarea optim\ din punct de vedere somatic, fiziologic, mintal, emo]ional, social [i spiritual;
• formarea unui stil de via]\ s\n\tos.
2. dezvoltarea personal\ a elevului, respectiv:
• autocunoa[terea [i construirea unei imagini pozitive despre sine;
• comunicare [i rela]ionare interpersonal\;
• dezvoltarea carierei personale.
3. prevenire, respectiv:
• prevenirea accidentelor [i a comportamentelor cu risc pentru s\n\tate;
• prevenirea atitudinii negative fa]\ de sine [i via]\;
• prevenirea conflictelor interpersonale, a dezadapt\rii sociale [i a situa]iilor de criz\“.
• Legea 100/1998 privind asisten]a de s\n\tate public\

“Art.1
(1) Asisten]a de s\n\tate public\ cuprinde activit\]i care se adreseaz\ comunit\]ii sau individului
în vederea protec]iei comunitare, cu scopul p\str\rii [i promov\rii st\rii de s\n\tate a popula]iei.
(2) Asisten]a de s\n\tate public\ este garantat\ de stat [i finan]at\ din bugetul de stat, bugetele
locale, bugetele asigur\rilor sociale de s\n\tate sau din contribu]iile directe ale beneficiarilor, dup\
caz, potrivit legii.
(3) Asisten]a de s\n\tate public\ cuprinde activit\]ile care se desf\[oar\ în scopul prevenirii
îmboln\virilor, promov\rii [i asigur\rii s\n\t\]ii popula]iei, precum [i al controlului aplic\rii normelor
de igien\, antiepidemice [i de s\n\tate public\.
(4) Asisten]a de s\n\tate public\ este asigurat\ de Ministerul S\n\t\]ii prin unit\]i specializate
proprii sau private, conform legii.“

• Hot\rârea nr. 1342-26 august 2004 privind aprobarea Strategiei na]ionale pentru supravegherea,
controlul [i prevenirea cazurilor de infec]ie cu HIV/SIDA în perioada 2004-2007
Strategia 2004-2007 este conceput\ ca un document orientativ, flexibil, care s\ ghideze activit\]ile
tuturor partenerilor na]ionali [i interna]ionali. Strategia propune 3 arii majore de interven]ie:
1. Prevenirea transmiterii virusului HIV care are ca scop major: men]inerea inciden]ei HIV în anul
2007 la nivelul celei din 2002. În cadrul acestei arii sunt propuse 8 priorit\]i care ilustreaz\ orientarea
major\ a întregii strategii c\tre activit\]ile de prevenire, în special de prevenire a transmiterii în
rândurile tinerilor [i al persoanelor cu comportamente de risc legate de practicarea sexului comercial
sau de utilizarea de droguri injectabile.
2. Accesul la servicii de tratament, îngrijire, suport psihologic [i social pentru persoanele infectate
HIV sau bolnave de SIDA precum [i pentru grupurile vulnerabile. Aceast\ a doua arie major\ de
interven]ie are ca scop: asigurarea accesului universal la tratament, îngrijiri [i sprijin social pentru
persoanele infectate [i afectate HIV/SIDA, precum [i înt\rirea sistemelor de îngrijiri de s\n\tate
pentru infec]iile transmise sexual [i abuzul de substan]e. Aceast\ arie de interven]ie are 4 priorit\]i
care sunt concentrate pe promovarea [i respectarea drepturilor pe care le au persoanele infectate HIV
sau bolnave de SIDA precum [i pentru grupurile vulnerabile.
3. Supravegherea evolu]iei infec]iei HIV [i a factorilor de risc asocia]i. A treia arie prioritar\ a
strategiei are ca obiectiv major: dezvoltarea [i men]inerea unor sisteme eficiente de supraveghere a
infec]iei HIV/SIDA [i a factorilor de risc asocia]i, care s\ ofere informa]ii coerente privind evolu]ia
epidemiei [i s\ permit\ orientarea la timp a programelor [i interven]iilor, inclusiv a interven]iilor
sociale pentru persoanele infectate HIV sau bolnave de SIDA, precum [i a grupurilor vulnerabile.
1.1. Prevenirea transmiterii în rândul tinerilor

Elemente cheie privind prevenirea transmiterii HIV în rândul tinerilor
a. Modificarea comportamentului individual [i a normelor de grup
Obiectiv
Inducerea unor comportamente f\r\ risc la cel pu]in 80% din tinerii cu vârste între 15 [i 25 de ani.
Strategii
• Ini]ierea [i sus]inerea unor campanii de Informare, Educare, Comunicare multianuale care s\
adreseze determinan]ii comportamentelor la risc;
• Folosirea canalelor conven]ionale, mass-media, precum [i a canalelor neconven]ionale de
comunicare pentru a transmite informa]ia la cât mai mul]i tineri;
• Transmiterea în mod structurat a informa]iei c\tre tinerii încadra]i în serviciul militar sau
direct la locurile de munc\ ale acestora;
• Implicarea tinerilor în elaborarea [i implementarea programelor care le sunt destinate;
• Crearea [i dezvoltarea de parteneriate între parteneri guvernamentali, neguvernamentali [i priva]i;
• Realizarea unui centru de resurse [i distribu]ie a materialelor IEC pentru tineri;
• Utilizarea re]elei de medicin\ primar\ pentru transmiterea de mesaje [i inducerea de
comportamente s\n\toase.
b. Promovarea folosirii prezervativului
Obiectiv
Cre[terea folosirii prezervativului la primul contact sexual cu cel pu]in 50% în rândul tinerilor de
15-25 ani [i a folosirii prezervativului în rela]iile sexuale cu parteneri ocazionali pân\ la 65%.
Strategii
• Cre[terea accesibilit\]ii în termen de pre] [i loca]ie a prezervativelor, cu accent pe cre[terea
num\rului de puncte de vânzare [i distribu]ie în zona rural\;
• Transformarea utiliz\rii prezervativului în norm\ social\;
• Promovarea utiliz\rii prezervativului prin mijloace de informare, educare, comunicare;
• Promovarea utiliz\rii prezervativului de c\tre re]eaua de medicin\ primar\ [i de re]eaua de
clinici de planificare familial\.
c. Educa]ia în [coli
Obiectiv
Accesul universal al tinerilor care urmeaz\ o form\ de înv\]\mânt la cuno[tin]ele necesare despre
HIV/SIDA, metodele de prevenire [i riscurile asociate, precum [i no]iuni despre protec]ia social\
[i medical\ a persoanelor afectate, no]iuni legate de reducerea stigmatiz\rii [i discrimin\rii.
Strategii
• Introducerea în curriculum-ul obligatoriu, diferen]iat pe cicluri de educa]ie, a pachetului de
educa]ie pentru s\n\tate care s\ includ\, între altele, capitole distincte legate de educa]ia
sexual\ [i a reproducerii, igien\, prevenirea consumului [i abuzului de substan]e;
• Introducerea elementelor privind s\n\tatea [i dezvoltarea tinerilor în programa de preg\tire
[i de perfec]ionare a cadrelor didactice;
1.3. Prevenirea transmiterii în rândul utilizatorilor de droguri injectabile
Prevenirea izbucnirii unei epidemii HIV în rândul utilizatorilor de droguri injectabile [i reducerea
ratelor de infectare cu agen]ii etiologici ai hepatitelor virale [i ai infec]iilor cu transmitere sexual\.
Elemente cheie pentru prevenirea HIV, ITS [i hepatit\ în rândul consumatorilor de droguri injectabile
a. Reducerea cererii
Obiectiv
Reducerea num\rului de noi utilizatori de droguri.
Strategii
• Desf\[urarea de campanii sus]inute de informare, educare, comunicare adresate tinerilor din
zonele cele mai expuse la traficul [i consumul de droguri;
• Integrarea în curriculum-ul de educa]ie pentru s\n\tate a elementelor privind prevenirea
uzului [i abuzului de substan]e ilegale;
• Implicarea în campaniile de prevenire a tinerilor [i a persoanelor publice identificate ca
modele de c\tre tineri.
b. Reducerea riscurilor asociate consumului de droguri
Obiectiv
Dezvoltarea programelor [i a serviciilor de reducere a riscurilor asociate pentru ca acestea s\
poat\ asigura accesul a cel pu]in 60% din consumatorii de droguri injectabile.
Strategii
• Perfectarea cadrului legal [i institu]ional care s\ permit\ desf\[urarea optim\ a programelor;
• Includerea programelor de reducere a riscurilor asociate consumului de droguri în programele
de s\n\tate public\ desf\[urate la nivelul diverselor institu]ii publice;
• Crearea unor noi structuri [i dezvoltarea parteneriatelor între organiza]iile neguvernamentale
[i cele guvernamentale în vederea reducerii riscurilor asociate în acest domeniu;
• Extinderea num\rului [i a capacit\]ii programelor actuale de schimb de seringi pentru a putea
oferi servicii la cel pu]in 60% dintre consumatorii de droguri injectabile;
• Extinderea programelor substitu]ie a drogurilor;
• Extinderea/dezvoltarea de servicii medicale (centre de dezintoxicare) pentru utilizatorii de
droguri;
• Dezvoltarea serviciului de asisten]\ psiho-social\ privind integrarea comunitar\ a
utilizatorilor de droguri.
• Hot\rârea nr. 1359 din 20 decembrie 2000 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare
a dispozi]iilor Legii nr. 143/2000 privind combaterea traficului [i consumului ilicit de droguri
Art. 40
(1) Programele de prevenire a afec]iunilor transmise pe cale sanguin\ constituie m\suri de
reducere a consecin]elor consumului ilicit de droguri [i se realizeaz\ prin acordarea de consiliere
specific\ [i prin facilitarea accesului la instrumentar medical steril, precum seringi de unic\ folosin]\.
(2) Includerea persoanelor în acest program se face la cerere.
(3) Persoanelor men]ionate la alin. (2) li se asigur\ confiden]ialitatea.
(4) Persoana inclus\ în programe de prevenire a afec]iunilor transmise pe cale sanguin\ va primi
o legitima]ie care va cuprinde un cod de identificare [i numele organiza]iei care desf\[oar\ programul.
• Ordinul 994/2004 privind aprobarea Normelor de supraveghere si control

a infec]iilor nosocomiale în unit\]ile sanitare
APLICAREA PRECAU}IILOR UNIVERSALE SE REFER| LA:

1. UTILIZAREA ECHIPAMENTULUI DE PROTEC}IE ADECVAT, COMPLET, CORECT;
1.1. DEFINI}IE „ECHIPAMENT DE PROTEC}IE“: bariera între lucr\tor [i sursa de infec]ie, utilizat\
in timpul activit\]ilor care presupun risc de infec]ie.
1.2. CATEGORII DE BARIERE utilizate pentru aplicarea precau]iilor universale:
1.2.1. M|NU{I
a) TREBUIE UTILIZATE în urm\toarele situa]ii:
o anticiparea contactului mâinilor cu sânge, lichide biologice contaminate, alte lichide
biologice cu urme vizibile de sânge, ]esuturi umane;
o abord venos sau arterial;
o recoltare de LCR;
o contact cu pacien]i care sângereaz\, au pl\gi deschise, escare de decubit, alte leziuni cutanate;
o manipularea, dup\ utilizare a instrumentarului contaminat, în vederea cur\]irii, decontamin\rii.

b) FELUL M|NU{ILOR
- de uz unic sterile:
- chirurgie
- examinare intern\
- interven]ii care implic\ un contact cu regiuni ale corpului în mod normal sterile; uneori
sunt necesare m\nu[i duble;
- abord vascular prin punc]ie;
- tegument pacient cu solu]ii de continuitate;
- manipularea unor materiale poten]ial contaminate;
- nesterile curate:
- examin\ri curente, care implic\ un contact cu mucoasele, dac\ nu exist\ o recomandare
contrar\;
- manipularea de materiale contaminate;
- cur\]enie, îndep\rtare de produse biologice contaminate;
- de uz general, menaj, de cauciuc;
- activit\]i de între]inere, care implic\ un contact cu sânge [i alte produse biologice
considerate a fi contaminate:
- colectare materiale contaminate, cur\]ire [i decontaminare instrumentar, material
moale, suprafe]e contaminate.
- manipularea de materiale contaminate;
- cur\]enie, îndep\rtare de produse biologice
c) MOD DE FOLOSIRE:
- schimbare dup\ fiecare pacient;
- dup\ folosire se spal\ mai întâi mâinile cu m\nu[i, dup\ care acestea se îndep\rteaz\,
prinzând marginea primei prin exterior, aruncând-o în containerul pentru colectare si
apoi prinzând-o pe cealalt\, cu mâna liber\ prin interior, sco]ând-o cu grij\ [i aruncând-o
in acela[i container aflat la îndemân\;
- dup\ îndep\rtarea m\nu[ilor, mâinile se spal\ din nou, 10-15 secunde, chiar dac\
m\nu[ile nu prezint\ semne vizibile de deteriorare în timpul activit\]ii încheiate;
m\nu[ile de unic\ utilizare nu se reutilizeaz\, deci nu se cur\]\, dezinfecteaz\;
- m\nu[ile de uz general se pot decontamina [i reutiliza, dac\ nu prezint\ semne de
deteriorare (perforare, îmb\trânire cauciuc etc.)
1.2.2. HALATE OBI{NUITE
- în timpul tuturor activit\]ilor din unit\]ile medicale
1.2.3. {ORTURI, BLUZE IMPERMEABILE - completeaz\ portul halatelor atunci când se anticipeaz\
producerea de stropi, pic\turi, jeturi cu produse biologice poten]ial contaminate, protejând
tegumentele personalului medical din:
- sec]ii cu profil chirurgical;
- laboratoare;
- servicii de anatomie patologic\, medicin\ legal\;
- unele activit\]i administrative;
- servicii de urgen]\.
1.2.4. MASCA protejeaz\:
- tegumentele;
- mucoasele bucal\, nazal\ ale personalului medical.
1.2.5. PROTECTOARELE FACIALE protejeaz\:
- tegumentele [i mucoasele bucal\, nazal\, ocular\.
OCHELARI
ECRAN PROTECTOR etc.
1.2.6. ECHIPAMENTELE DE RESUSCITARE protejeaz\ mucoasa bucal\ în timpul instituirii
respira]iei artificiale.
1.2.7. BONETE - simple (textile) sau impermeabile
CIZME DE CAUCIUC
2. SP|LAREA MÂINILOR [i a altor p\r]i ale tegumentelor
- IMPORTAN}A
- cel mai important [i uneori singurul mod de prevenire a contamin\rii, a disemin\rii agen]ilor microbieni.
- CÂND?
- la intrarea `n serviciu [i la p\r\sirea locului de munc\;
- la intrarea [i la ie[irea din salonul de bolnavi;
- înainte [i dup\ examinarea fiec\rui bolnav; aten]ie la bolnavii cu mare receptivitate;
- înainte [i dup\ aplicarea unui tratament;
- înainte [i dup\ efectuarea de investiga]ii [i proceduri invazive;
- dup\ scoaterea m\nu[ilor de protec]ie;
- dup\ scoaterea m\[tii folosit\ la locul de munc\;
- înainte de prepararea [i distribuirea alimentelor [i a medicamentelor administrate per os;
- dup\ folosirea batistei;
- dup\ folosirea toaletei;
- dup\ trecerea mâinii prin p\r;
- dup\ activit\]i administrative, gospod\re[ti.
- CUM?
- îndep\rtarea bijuteriilor (inele, br\]\ri), ceasurilor;
- unghii îngrijite, t\iate scurt;
- utilizare de ap\ curent\ [i s\pun pentru sp\larea obi[nuit\;
- dou\ s\puniri consecutive;
- în cazuri de urgen]\ este permis\ utilizarea de antiseptice ca înlocuitor al sp\latului, dar nu
ca rutin\;
- în unele situa]ii sp\larea este completat\ de dezinfec]ia mâinilor:
- dup\ manipularea bolnavilor septici, a bolnavilor contagio[i [i a celor cu imunodepresie sever\;
- înainte [i dup\ efectuarea tratamentelor parenterale (în abordurile vasculare [i efectuarea de
punc]ii lombare este obligatoriu portul m\nu[ilor), schimbarea pansamentelor (aten]ie -
m\nu[i), termometrizare intrarectal\, clisme, toaleta l\uzei (aten]ie - m\nu[i);
- dup\ efectuarea toaletei bolnavului la internare;
- dup\ manipularea [i transportul cadavrelor;
- înainte [i dup\ efectuarea examenelor [i tratamentelor oftalmologice, ORL, stomatologice [i
în general înainte [i dup\ orice fel de manevr\ care implic\ abordarea sau producerea unor
solu]ii de continuitate (aten]ie-m\nu[i).
- sp\larea, dezinfec]ia mâinilor [i portul m\nu[ilor:
- {TERGEREA/USCAREA este OBLIGATORIE
- cu hârtie prosop;
- prosop de unic\ întrebuin]are.
3. PREVENIREA ACCIDENTELOR {I A ALTOR TIPURI DE EXPUNERE PROFESIONAL|

3.1. EXPUNEREA PROFESIONAL|
• prin inocul\ri percutante: în]epare, t\iere;
• contaminarea tegumentelor care prezint\ solu]ii de continuitate;
• contaminarea mucoaselor.
în timpul:
- efectu\rii de manopere medicale invazive cu ace [i instrumente ascu]ite;
- manipul\rii de produse biologice poten]ial contaminate;
- manipul\rii instrumentarului [i a altor materiale sanitare, dup\ utilizarea `n activit\]i care
au dus la contaminarea cu produse biologice poten]ial infectate.
prin intermediul:
- instrumentelor ascu]ite;
- materialului moale;
- suprafe]elor, altor materiale utilizate în activitatea din unit\]ile sanitare;
- reziduurilor din activitatea medical\;
3.2. METODE DE PREVENIRE
- obiecte ascu]ite:
- reducerea manevrelor parenterale la minimum necesar;
- colectarea imediat dup\ utilizare în containere rezistente la în]epare [i t\iere, amplasate la
îndemân\ [i marcate corespunz\tor conf. Ord. MS 219 /2002, pentru:
• preg\tire în vederea utiliz\rii;
• distrugere;
- evitarea recapi[on\rii, îndoirii, ruperii acelor utilizate.
- de evitat scoaterea din seringile de uz unic.
- lenjerie:
- manipularea cât mai pu]in posibil a lenjeriei contaminate cu sânge [i alte produse biologice
poten]ial contaminate;
- sortare [i prelucrare cu echipament de protec]ie potrivit, în spa]ii
special destinate;
- colectare în saci impermeabili, la nevoie dubli, marca]i în mod corespunz\tor conform
Ord. MS 219 /2002;
- evitarea p\str\rii lor îndelungate, înainte de prelucrare;

- asigurarea unui ciclu corect [i complet de prelucrare-decontaminare.
- cur\]enie [i decontaminare:
- folosirea m\nu[ilor la îndep\rtarea urmelor de sânge, alte lichide biologice sau ]esuturi;
- decontaminarea ini]ial\ cu substan]e clorigene, îndep\rtarea cu hârtie absorbant\ care se
colecteaz\ in containere sau saci de plastic marcate;
- dezinfec]ie cu solu]ie germicid\;
- uscarea suprafe]ei prelucrate;
- folosirea de tehnici standard in vederea efectu\rii cur\]eniei, steriliz\rii, decontamin\rii
echipamentului medical, a pavimentelor, pere]ilor, mobilierului, veselei, sticl\riei, tacâmurilor,
conform Ord. MS. nr. 185 /2003.
- reziduuri infectante (Ord. MS 219 / 2002)
- neutralizare prin ardere sau autoclavare
- colectare - recipiente impermeabile, marcate pentru diferen]ierea clar\ prin culoare si etichetare.
- igiena personal\:
- sp\larea mâinilor (pct. 2);
- sp\larea altor par]i ale corpului care au venit in contact cu produse biologice poten]ial
contaminate sau cu materiale poten]ial contaminate;
- evitarea activit\]ilor cu risc de expunere:
- existen]a de leziuni cutanate;
- prezen]a unui deficit imunitar;
- graviditate;
- asisten]a de urgen]\, principii:
- via]a pacientului este pre]ioas\;
- e obligatorie aplicarea precau]iilor universale;
- chiar si in situa]ii imprevizibile se vor asigura cele necesare respect\rii principiilor
precau]iilor universale.
3.3. SERVICIILE DE STOMATOLOGIE, echipament de protec]ie:
- masc\;
- ochelari, ecran;
- m\nu[i;
- [or] impermeabil când se anticipeaz\ producerea de:
- epan[amente
- sânge;
- saliv\ cu urme vizibile de sânge.
Alte recomand\ri:
- sistem de aspira]ie rapid\;
- pozi]ia adecvat\ a scaunului;
- instrumentar:
- corect utilizat;
- corect colectat, sp\lat, decontaminat [i/sau dezinfectat
3.4. SERVICIILE DE ANATOMIE PATOLOGIC|:
- masc\, ochelari, ecran protector, m\nu[i, halat, [orturi impermeabile, cizme, bonete;
- decontaminare dup\ efectuare a necropsiilor:
- pentru instrumentar;
- pentru suprafe]e, mobilier.
3.5. LABORATOARE CLINICE {I DE CERCETARE: regulile generale de aplicare a precau]iilor universale
trebuie completate cu:
- colectarea flacoanelor care con]in produse biologice în containere marcate, care s\ împiedice
r\sturnarea, v\rsarea, spargerea;
- evitarea contamin\rii pere]ilor exteriori ai flacoanelor colectoare;
- utilizarea echipamentului potrivit cu presta]iile laboratorului:
- m\nu[i;
- masc\, ochelari de protec]ie, ecran protector;
- halat, [or] impermeabil, bonet\.
- sp\larea atent\ a mâinilor (pct. 2);
- utilizarea de echipamente de pipetare automate, semiautomate, pentru
înl\turarea tehnicilor de pipetare cu gura;
- aten]ie la utilizarea de material ascu]it în activitatea de laborator;
- cur\]enia, dezinfec]ia, sterilizarea în mod corect, standardizat;
- instrumentarul contaminat, colectare, decontaminare: chimic\, fizic\ (ardere);
- autoclav\;
- aparatura defect\ - decontaminare înainte de reparare;
- la terminarea activit\]ii, echipamentul utilizat r\mâne în laborator pân\ la colectarea [i
îndep\rtarea în vederea prelucr\rii;
- amplasarea de afi[e avertizoare asupra riscului de contaminare.
3.6. ATITUDINEA ÎN CAZUL EXPUNERILOR PROFESIONALE CU PRODUSE BIOLOGICE CARE FAC
OBIECTUL PRECAU}IUNILOR UNIVERSALE
3.6.1. INOCULARE PERCUTANAT|, în]ep\tur\, t\ietur\:
- sp\larea la jet de ap\ curent\ timp de 5 minute;
- aplicarea de antiseptice, dezinfectante, sp\larea cu ap\ [i s\pun sau detergent.
3.6.2. EXPUNEREA MUCOASELOR:
- cl\tirea gurii cu ap\ curent\;
- cl\tirea mucoaselor oculare cu ap\ curent\ sau ser fiziologic.
3.6.3. RAPORTAREA EVENIMENTULUI:
- medicului personalului;
- imediat dup\ expunere;
- înregistrarea datelor de identificare a pacientului-surs\ (dac\ este posibil\ identificarea);
- înregistrarea unor date legate de personalul care s-a expus:
- momentul [i felul expunerii;
- primul ajutor.
3.7. MEDICUL PERSONALULUI decide:
- asupra personalului;
- asupra pacientului;
- consiliere [i consim]\mânt pretestare;
- testare privind statutul imunitar [i infec]ios (HBV, HIV, HCV) în dinamic\;
- urm\rire clinic\, profilaxie, tratament complica]ii ale expunerii.
Persoanele expuse în timpul activit\]ii în unit\]i private se vor adresa Direc]iei de S\n\tate Public\,
dac\ nu au acces la medicul, personalul sanitar din unit\]ile de stat.
N.B.
ÎNTREAGA ASISTEN}| ACORDAT| PERSOANELOR IMPLICATE ÎN EXPUNEREA PROFESIONAL|
(„SURS|“, PERSONAL AFECTAT) SE VA DESF|{URA NUMAI PE BAZ| DE CONSIM}|MÂNT {I
CONFIDEN}IALITATE, CU ASIGURAREA DOCUMENTELOR LOR MEDICALE.
4. PERSONAL INFECTAT CU HIV:

– respectarea drepturilor omului;
– schimbarea locului de munca, având acordul celui infectat, sau la cererea acestuia, când:
- se dovede[te c\ nu-[i protejeaz\ pacien]ii;
- este necesar\ protec]ia sa medical\.
– conducerea unit\]ii va asigura un alt loc de munc\.
5. EVALUAREA RISCULUI PE CATEGORII DE LOCURI DE MUNC| {I ACTIVIT|}I PRESTATE DE PERSONALUL

MEDICO-SANITAR ÎN FUNC}IE DE CONTACTUL CU SÂNGE {I ALTE LICHIDE BIOLOGICE.
I - contact permanent, inevitabil, consistent;
II - contact imprevizibil, inconstant;
III - contact inexistent;
PENTRU CATEGORIILE APAR}INÂND GRUPELOR I {I II SE VOR APLICA PERMANENT PRECAU}IILE

UNIVERSALE.
Pentru cele din categoria a III-a sunt suficiente precau]iile obi[nuite

Capitolul al IX-lea
DROGURILE
Monica DAN,
C\t\lina ILIU}|,
Simona ZAMFIR
Mic dic]ionar de termeni

Drog = substan]\ care, consumat\, modific\ func]ionarea organismului, con[tiin]a (imaginea
propriei persoane [i a realit\tii din jur, autocontrolul), comportamentul.
Uz de droguri = consumul, utilizarea drogurilor (ocazional; sporadic), f\r\ a se ajunge la dependen]\.
Abuz = consum de drog care d\uneaz\ grav s\n\t\]ii (biologic, psiho-social); utilizarea excesiv\,
continu\ sau sporadic\, incompatibil\ sau în rela]ie cu practica medical\, a unui drog. (OMS)
OMS define[te supradoza ca fiind consumul unei cantit\]i de
drog care produce efecte fizice [i psihice adverse. Supradozele Supradoza = doza de drog
deliberate sunt o metod\ des întâlnit\ pentru sinucidere [i/sau care, introdus\ în organism,
tentativele suicidare. produce efecte adverse ime-
Supradoza poate produce efecte tranzitorii sau de durat\ [i diate [i vizibile, adesea mai
chiar moartea; dozele letale ale anumitor droguri variaz\ în mari decît poate suporta acesta
[i care poate produce moartea.
func]ie de indivizi [i circumstan]e. Supradozele fatale cauzate de
consumul de heroin\ au crescut semnificativ în multe ]\ri în anii
’90. Moartea apare de obicei ca [i consecin]\ a suprim\rii func]iei respiratorii a sistemului nervos
central. Acest lucru este frecvent asociat cu folosirea unor combina]ii de substan]e psihoactive.
Toxicomania = intoxica]ia cronic\ voluntar\, cu dependen]\ (individul nu se mai poate ab]ine de la
folosirea drogurilor). Apeten]a sau aviditate în consumul de substan]e, care prilejuiesc dependen]a.10
Sevrajul/sindromul de abstinen]\ = r\spunsul organismului la absen]a brusc\ a drogului cu care
este obi[nuit. Simptomele care apar în sevraj sunt: tremur\turi, dureri articulare, în mu[chi, sau
dureri abdominale înso]ite de simptome specifice st\rii de grip\.
Dependen]a = nevoia nestavilit\ a utilizatorului de droguri de a-[i administra/consuma droguri.
Organiza]ia Mondial\ a S\n\t\]ii a definit în 1969 dependen]a ca pe „o stare psihic\ [i câteodat\
somatic\, rezultat al interac]iunii între un organism viu [i un drog, care se caracterizeaz\ prin
modific\ri comportamentale [i alte reac]ii, conducând la pulsiunea c\tre consumul produsului de
manier\ continu\ sau periodic\ în scopul redobândirii efectelor sale psihice [i câteodat\ pentru a evita
suferin]a depriv\rii. Aceast\ stare se poate înso]i sau nu de toleran]\, iar acela[i individ poate fi
dependent de mai multe substan]e“.
Dependen]a fizic\ = apari]ia st\rilor de r\u la încetarea efectelor drogului consumat, înso]ite de
necesitatea organic\ de a folosi droguri, pentru a evita aceste tulbur\ri care apar la încetarea
utiliz\rii; stare adaptativ\ având drept consecin]\ apari]ia unor tulbur\ri fizice intense când este
suspendat\ administrarea drogului sau dup\ neutralizarea ac]iunii sale de c\tre un antagonist
specific. Aceste tulbur\ri constituie un sindrom de dezobi[nuire (în englez\: physical dependence).
Dependen]a psihic\ = starea mental\ particular\ înso]it\ de necesitatea de a consuma drog
resim]it\ numai la nivel psihologic, pentru a diminua disconfortul psihic [i/sau pentru a procura o stare
reprezentat\ la nivel mintal ca una mai bun\, de confort; stare caracterizata prin dorin]a nest\pânit\
de a reînnoi luarea unui drog f\r\ s\ urmeze în mod necesar o tendin]\ de cre[tere a dozelor sau f\r\
s\ apar\ un sindrom de dezobi[nuire în caz de încetare a consumului (în englez\, psychic dependence).
Toleran]a = necesitatea de a consuma o cantitate mai mare (tot mai mare) de drog pentru a se
ob]ine acela[i efect; proprietatea pe care o posed\ organismul de a suporta, f\r\ s\ manifeste vreo
reac]ie, administrarea unor doze de obicei active dintr-o substan]\ determinat\. În cazul abuzului de
droguri aceast\ toleran]\ poate duce la o cre[tere a dozelor ini]iale în scopul de a ob]ine efectul c\utat.
10 Porot, A., Porot M. , Toxicomaniile, Editura {tiin]ific\, 1995
Pierderea libert\]ii
Majoritatea drogurilor creeaz\ o stare trec\toare de bine, mai mult sau mai pu]in subiectiv\; pre]ul
pentru acest bine este dat de toleran]\, starea de trebuin]\ [i accidentele de privare (starea de sevraj).
Toleran]a este un fenomen general în biologie, r\spunsul oric\rui organism viu la factori agresivi de
mediu, care tind s\-i modifice echilibrul. Este legat\ de fenomenul de adaptare [i de cel de supravie]uire.
Fenomenul de obi[nuin]\, legat de cel de dependen]\, este modificarea st\rilor [i proceselor
organice, în prezen]a unei substan]e, produs, factor de mediu. Odat\ obi[nuit, organismul func]ioneaz\
într-un fel care va determina o «foame» tiranic\ de substan]a cu care s-a obi[nuit s\ func]ioneze.
Accidentele de privare – criza asociat\ cu starea de trebuin]\ [i privarea de substan]a sunt descrise
de Dupre [i Logre: «într-un fel de angrenaj psihofiziologic, substan]a toxic\, dupa ce a atras prin
pl\cere, persist\ prin durere».
Drogurile [i activitatea cerebral\

Creierul este centrul de comand\ al corpului. Cânt\re[te ceva mai mult de un kilogram [i are
diferi]i centri sau sisteme care proceseaz\ diferite tipuri de informa]ii.
Trunchiul cerebral este cea mai primitiv\ structur\ la baza creierului. El controleaz\ frecven]a
cardiac\, respira]ia [i somnul.
Diferite p\r]i sau lobi din creier proceseaz\ informa]iile de la organele de sim]: lobul occipital
prime[te informa]ii de la ochi, de exemplu. Iar cortexul cerebral, la suprafa]a întregului creier, este
partea „gânditoare“. Acesta este locul în care se stocheaz\ [i se proceseaz\ limbajul, calculele
matematice [i strategiile. Este centrul gândirii. Adânc îngropat în cortexul cerebral se afl\ sistemul
limbic, care este responsabil de procesele de memorare/aminitire [i creeaz\ motiva]iile pentru
satisfacerea unor nevoi, cum ar fi mâncarea bun\ sau compania altor fiin]e umane.
Cum func]ioneaza creierul?

Sarcina creierului este s\ proceseze informa]ia. Celulele creierului, numite neuroni, primesc [i
trimit mesaje de la [i spre al]i neuroni. În creierul uman exist\ miliarde de neuroni, fiecare dintre ei
avînd cam o mie de ramuri filiforme care ajung la alte celule de acela[i fel.
Într-un neuron, un mesaj este reprezentat printr-un impuls electric. Mesajul electric merge prin
ramura de trimitere, sau axon, a neuronului. Atunci cînd mesajul ajunge la cap\tul axonului, provoac\
eliberarea unor substan]e chimice numite neurotransmi]\tori. Substan]a chimic\ circul\ apoi printr-o
mic\ fant\, sau sinaps\, c\tre al]i neuroni.
Molecule specializate, numite receptori, aflate pe neuronul de primire, culeg substan]a chimic\.
Ramurile de la cap\tul de primire al neuronului se numesc dendrite. Receptorii de acolo au forme
speciale, care nu pot primi decît un singur fel de neurotransmi]\tori.
În dendrite, neurotransmi]\torul ini]iaz\ un impuls electric. Neuronii din creier elibereaz\ mul]i
neurotransmi]\tori diferi]i pe m\sur\ ce gândi]i, sim]i]i, reac]iona]i, respira]i [i digera]i în timpul zilei.
Cînd înv\]a]i o informa]ie nou\ sau o nou\ abilitate, între axonii [i dendrite mai multor neuroni se
realizeaz\ leg\turi. neuronii pot comunica [i î[i pot transmite mesaje mai eficient.
Ce efect au drogurile la nivelul creierului?

Unele droguri lucreaz\ în creier deoarece ele au caracteristici similare cu neurotransmi]\torii
naturali. În creier, în cantitatea sau doza corespunz\toare, aceste droguri blocheaz\ receptorii [i
ini]iaz\ reac]ii în lan] nenaturale, cu schimb\ri electrice, provocând eliberarea din neuroni a unor
cantit\]i mari din neurotransmi]\torii proprii.
Unele droguri blocheaz\ neuronul [i ac]ioneaz\ ca o pomp\, astfel c\ neuronul elibereaz\ o
cantitate mai mare de neurotransmi]\tor. Alte droguri blocheaz\ reabsorb]ia [i preluarea [i provoac\
fluxuri nenaturale de neurotransmi]\tor.
Toate drogurile de abuz, precum nicotina, cocaina [i marijuana, afecteaz\ în primul rînd sistemul
limbic din creier. Oamenii de [tiin]\ îl numesc sistemul de „recompens\“. În mod normal, sistemul
limbic r\spunde la experien]ele pl\cute prin eliberarea neurotransmi]\torului dopamin\, care creeaz\
senza]ia de pl\cere.
Capitolul al IX-lea. Drogurile 93

Ce se întîmpl\ dac\ cineva continu\ s\ foloseasc\ droguri?
Gîndi]i-v\ cum v\ sim]i]i cînd se întîmpl\ ceva bun – poate echipa preferat\ cî[tig\ un meci, sînte]i
l\udat pentru ceva ce a]i f\cut bine, sau be]i o limonad\ rece într-o zi c\lduroad\ – v\ sim]i]i bine:
acesta este sistemul limbic la lucru. Pentru c\ pl\cerile naturale din via]a noastr\ sînt necesare pentru
supravie]uire, sistemul limbic creeaz\ un apetit care ne face s\ c\ut\m acele lucruri.
Prima dat\ când cineva a folosit un drog de abuz, el poate experimenta senza]ii de pl\cere intens\.
Sistemul limbic este inundat cu dopamin\. Îns\ drogurile pot avea [i alte efecte, nepl\cute; de
exemplu, prima dat\ fum\torul poate s\ tu[easc\ [i s\ aib\ gre]uri de la chimicalele toxice dintr-o
]igaret\ cu tutun sau marijuana.
Creierul începe s\ se modifice imediat ca rezultat al fluxului artificial de neurotransmi]\tori. Astfel, ca
reac]ie la cantitatea excesiv\ de dopamin\, de exemplu, neuronii încep s\ reduc\ num\rul de receptori
pentru acest neurotransmi]\tor. De asemenea, neuronii produc mai pu]in\ dopamin\. Rezultatul va fi
mai pu]in\ dopamin\ în creier. Acest proces se nume[te reglare negativ\. Unele droguri sânt toxice, [i
un alt efect posibil al consumului de droguri este acela c\ unii neuroni pot chiar s\ moar\.
De cîte ori trebuie cineva s\ ia un drog ca s\ devin\ dependent?

Nimeni nu [tie de câte ori o persoan\ poate folosi un drog f\r\ înainte ca modific\rile în structura
[i chimia creierului s\ fie ireversibile [i s\ devin\ dependent.
Mo[tenirea genetic\ a unei persoane joac\ probabil un rol. Dar dup\ suficiente doze, sistemul
limbic al unui adolescent cere cu st\ruin]\ drogul a[a cum cere st\ruitor mâncare, ap\ sau prieteni.
F\r\ o doz\ de drog, nivelurile de dopamin\ din creierul celui care abuzeaz\ de droguri sînt
sc\zute. Cel care abuzeaz\ de droguri se simte posomorât, lipsit de via]\, deprimat. F\r\ droguri,
via]a celui care le folose[te pare lipsit\ de bucurie. Acum el are nevoie de droguri numai pentru a
aduce nivelul de dopamin\ la valoarea normal\. Cantit\]i mai mari de drog sunt necesare pentru a
produce un flux crescut de dopamin\, efect cunoscut cu numele de toleran]\.
Abuzând de droguri, adolescentul dependent a schimbat modul în care creierul s\u func]ioneaz\.
Abuzul de droguri [i dependen]a au condus la schimb\ri pe termen lung în creier. Aceste schimb\ri îi
fac pe utilizatorii de droguri care sînt dependen]i s\ î[i piard\ abilitatea de a controla folosirea
drogurilor. Dependen]a de droguri este o boal\.
Dac\ dependen]a de droguri este o boal\, exist\ un tratament?

Dependen]a de droguri este o boal\ tratabil\; dependen]ii de droguri se pot recupera, îns\ cu
mult\ dificultate. Terapia dependen]ei de droguri este un program de schimbare sau modificare a
comportamentului care antreneaz\ din nou creierul, încetul cu încetul. Ca [i persoanele cu diabet sau
maladii cardiace, persoanele aflate în tratament pentru dependen]a de droguri înva]\ schimb\ri
comportamentale [i adesea iau medicamente ca o parte a regimului lor terapeutic.
O clasificare a drogurilor, dup\ efectele pe care le produc:

Droguri care deprim\ activitatea sistemului nervos
· Alcoolul
· Tranchilizante/Benzodiazepine (diazepam, nitrazepam, rudotel)
· Barbiturice [i alte substan]e utilizate ca somnifere (secobarbital, nembutal).
· Opiacee (narcotice): codeina, morfina, heroina.
· Metadona
Stimulante
· Amfetamine: benzedrina, dexedrina, metedrina
· Cocaina
· Nicotina
· Cofeina
Halucinogene/disociative/perturbatoare ale sistemului nervos
· LSD
· mescalina
· psilocibina
· fenciclidina (PCP)
· Canabisul: ha[i[ul [i marijuana
A. Depresivele – substan]e care deprim\ sistemul nervos central
Alcoolul
Produs de fermenta]ie din cereale, fructe, struguri.
Prezentare: lichid
Mod de consum: se bea.
Efecte pe termen scurt:
· Sl\birea coordon\rii motorii, dificult\]i de vorbire, accelerarea ritmului cardiac.
· Sc\derea inhibi]iei, buna dispozi]ie, reducerea autocontrolului, gândirea confuz\, tulbur\ri de
vedere.
· Uneori duce la agresivitate, poate determina accidente de circula]ie.
· În doze mari: grea]a, voma, coma, moarte.
Efecte pe termen lung [i complica]ii:
· Boli de inim\ [i de ficat, pierderea memoriei.
· Pierderea interesului pentru [coal\, meserie, a abilit\]ii de a exercita o meserie [i de a-[i
câ[tiga existen]a.
· Neglijarea familiei, a prietenilor.
Creeaz\ DEPEDEN}| FIZIC|. ~ntreruperea brusc\ a consumului duce la sevraj alcoolic, tremor
generalizat, convulsii, tremur\turi, groaz\ etc.
Se trateaz\ cu succes; în clinicile de psihiatrie/dezalcoolizare; consiliere psihologic\, grupuri de suport.
Opiaceele: opiul, morfina, heroina

Sunt droguri care diminueaz\ sensibilitatea fizic\ [i capacitatea de a r\spunde la stimuli, prin
inhibarea sistemului nervos central. Produse analgezice (care atenueaza durerile).
Opiul este sucul solidificat al macului opiaceu (Papaver somniferum), con]ine morfin\ [i codeina.
Prezentare: opiul brut este asem\n\tor unei plastiline, de culoare maron.
Mod de consum: se fumeaza în pipe.
Morfina:
Prezentare: Pudr\ solubil\, cu gust amar.
Mod de consum: în scop terapeutic (limitarea durerilor), se ingereaz\, se injecteaz\ intravenos sau
intramuscular.
Heroina: analgezic de 10 ori mai puternic decit morfina.
Prezentare: Pudr\ solubil\, de culoare galben\, maron; în stare pur\ este alb\, [i are miros de o]et.
Consum: se prizeaz\ (inspir\ pe nas), se fumeaz\, se administreaz\ pe cale injectabil\, intravenos
[i intramuscular, se inhaleaz\/aspir\ vaporii obtinu]i prin înc\lzire pe o folie de aluminiu.
În multe cazuri, consumul de heroin\ începe prin fumat [i prizare, apoi se trece la injectare. Efectul
la injectare este mai rapid.
Efecte pe termen scurt: (câteva ore, 6-8)
B (biologic): Grea]\, v\rs\turi, relaxare, reducerea pulsului, a ritmului cardiac [i respirator,
mic[orarea pupilelor.
P (psihologic): Eliberare de stres (+), euforie, îndep\rtare de realitate, uitarea necazurilor,
senza]ie de pl\cere intens\, asem\n\toare unui orgasm.
S (social): interactivitate, mobilizare [i motiva]ie, sc\zute; rareori consumatorii devin agresivi sub
efectul heroinei.
Efecte pe termen lung [i complica]ii:
B: Tulbur\ri de respira]ie, ale secre]iilor hormonale, constipa]ie cronic\, ciclu neregulat la femei.
F\tul/nou-n\scutul unei mame consumatoare de heroin\ este dependent de heroin\.
Este posibila infectarea cu agen]i care se transmit pe cale sanguin\, în cazul celor care î[i
administreaz\ heroina pe cale injectabil\. Afectarea venelor, abcese, inflama]ii care se pot
suprainfecta.
P: în cazul consumului regulat [i în cantitate mare, apare anxietatea.
S: sl\birea leg\turii cu familia; leg\turi cu grupul de utilizatori de droguri, cu dealerii. Incapacitatea
de a exercita o meserie, de a frecventa [coala.
Creeaz\ DEPENDEN}| FIZIC|, care este foarte intens\ [i de foarte lung\ durat\. Exist\ relat\ri
despre senza]ia de poft\ (craving) ap\rut\ la consumatori care au întrerupt consumul, chiar [i dup\
câ]iva ani de la întrerupere.

Întreruperea brusc\ a consumului, în cazul persoanelor dependente de heroin\, duce la sevraj;
dureri musculare [i osoase.
Receptorii opioizi: opiaceele actioneaz\ asupra unui neuroreceptor specific din creier. Chimic,
opiaceele sunt asem\n\toare neurotransmi]\torilor numi]i endorfine, care au rolul de a produce
senza]ia de pl\cere, de reducere a disconfortului. Opiaceele fac acelasi lucru, astfel explicându-se
senza]ia de pl\cere, relaxare [i limitarea sensibilitatii la durere. La consumatorul de opiacee,
produc]ia de endorfine scade, astfel incât prin întreruperea consumului, toxicomanul experimenteaz\
sindromul de sevraj.
Tratament: medica]ie agonist\ sau antagonist\.
Medicamentele de tip agonist se cupleaz\ cu receptorii opiacei, producând starea de pl\cere [i
reducând astfel dorin]a de nest\vilit de a consuma heroin\; sunt substan]e care afecteaz\ negativ în
mai mic\ m\sura consumatorul. Metadona este cea mai cunoscut\ substan]\ de tip agonist cu care
se trateaz\ persoanele dependente de heroin\. Creeaz\ dependen]\ fizic\, dar afecteaz\ mai pu]in
organismul [i în special sistemul nervos.
Medicamentele de tip antagonist se cupleaz\ cu receptorii opiacei f\r\ îns\ a-i activa, fac imposibil\
cuplarea heroinei la ace[tia dar nu produc satisfac]ia caracteristic\ opiaceelor ori agoni[tilor.
Naltrexona este o substan]\ de tip antagonist care blocheaza ac]iunea heroinei deoarece are o
afinitate mai mare pentru receptorii opioizi decit heroina. Se folose[te adesea în situa]iile de urgen]\
medical\, pentru tratamentul supradozelor. Ca tratament pentru dependen]a fizic\, nu s-a dovedit a
fi general eficient. Interesant este faptul c\ reduce [i dorin]a de a consuma alcool.
Servicii pentru pacien]ii consumatori cronici de heroin\:
· Dezintoxicare: managementul sindromului de întrerupere a consumului (efecte biologice), pân\
la recuperarea fizic\ a consumatorului, se face sub supraveghere medical\ pentru o perioad\ de
14-21 de zile.
· Tratament de substitu]ie, men]inere ori reducere pân\ la ab]inere (se utilizeaz\ metadon\,
subutex –buprenorfina- [i LAAM).
· Post cura (psihoterapie, asisten]\ pentru integrare social\ [i autonomie), comunit\]i terapeutice.
Benzodiazepinele: diazepam, nitrazepam
Medicamente utilizate în tratarea anxiet\]ii, depresiei, insomniei; ar trebui prescrise [i folosite
numai perioade scurte de timp, întrucât dau dependen]\ fizic\ extrem de rapid.
Prezentare: capsule, lichid pentru administrare prin injectare.
Mod de consum: se înghit, se injecteaz\.
P: Limitarea abilit\]ilor de coordonare, a reflexelor, somnolen]\, relaxare, lini[tire, calmare,
limitarea anxiet\]ii.
Metadona
Metadona hidroclorid\ este un drog licit sintetic. Metadona este similar\ heroinei - ambele sunt
depresive - dar exist\ [i unele diferen]e. Spre deosebire de heroin\, de exemplu, metadona nu
genereaz\ acea senza]ie de pl\cere, de deta[are de realitate. Efectul ei apare mai încet [i este mai
pu]in intens.
O parte dintre consumatorii de heroin\ care au participat la unele programe de administrare a
metadonei în cadrul tratamentului de substitu]ie, consider\ c\ adaptarea la noua situa]ie necesit\
timp, în timp ce al]ii sunt de p\rere c\ acest lucru nu reprezint\ o problem\.
Metadona se vinde pe pia]a drogurilor sub form\ de tablete sau de solu]ie lichid\, siropoas\.
Ca efecte, metadona poate genera o stare de visare, mai pu]in intens\, dar de durat\ mai lung\
decât heroina. Metadona scade sensibilitatea, reac]ia la durere, anxietatea [i produce o senza]ie de
bine. Administrat\ în doze mari determin\ somnolen]\ sau pierderea cuno[tiin]ei. Toleran]a [i
dependen]a se dezvolt\ dup\ un consum regulat [i se instaleaz\ relativ rapid. Folosirea combinat\ a
metadonei cu alte substan]e depresive ale sistemului nervos central are efect de supradoz\, putând
fi mortal. În cazul unui individ alergic la una dintre aceste substan]e, intoleran]a apare [i la doze mici.
Utilizarea pe termen lung poate determina:
• absen]a sau r\rirea ciclului menstrual;
• diminuarea reflexului de tuse;
• diminuarea libidoului;
• sc\derea tensiunii arteriale;
• dificult\]i de concentrare;
• constipa]ie.
În România, metadona face parte, conform legisla]iei privind abuzul de droguri, din clasa de substan]e
medicamentoase disponibile numai în anumite spitale [i este prescriptibil\ numai cu re]et\ special\.
Metadona este folosit\ ca o modalitate de tratare a dependen]ei de heroin\, fiind prescris\ în doze
care se reduc treptat, în timp. Întrebuin]area metadonei în programele de tratare a persoanelor
dependente de heroin\ reduce riscul contact\rii virusului HIV, a virusurilor hepatitei B [i C, în cazul
utilizatorilor de droguri injectabile. Metadona se administreaza oral, sub form\ de tablete.
B. Stimulantele – substan]e care sporesc vigilen]a

Amfetaminele: stimulante puternice (speed, uppers).
Prezentare: Consum: ingerare, injectare
B (iologic): cresc ritmurile cardiac [i respirator, rezisten]a fizic\, energia; în doze mari: palpita]ii
[i hipertensiune arterial\.
P (sihologic): altereaz\ dispozi]ia psihic\, cresc încrederea în propriile for]e, capacitatea de a
ramâne treaz; în cantita]i mari: agita]ie, confuzie. Decompensarea dup\ consum, chiar [i
limitat, se poate traduce prin oboseal\, iritabilitate, deprimare.
Efecte pe termen lung
Toleran]a - se instaleaza rapid !
B: deteriorarea drastic\ a s\n\t\]ii fizice [i mentale. Efecte asociate cu injectarea [i utilizarea în
comun a echipamentului de injectare.
P: Simptome de schizofrenie acut\, paranoia, halucina]ii vizuale [i auditive.
S: agresivitate neprovocat\, criminalitate crescut\.
Crack [i cocaina
Cocaina este un puternic drog de abuz care d\ dependen]\. O dat\ ce a încercat cocaina, un individ
nu poate s\ prevad\ sau s\ controleze m\sura în care va continua s\ foloseasc\ drogul.
Principalele c\i de administrare a cocainei sunt aspirarea sau prizarea, injectarea [i fumatul
(incluzând cocaina tip „baz\ simpl\“ [i „crack“). Prizarea este procesul de inhalare a pulberii de
cocain\ prin nas, de unde este absorbit\ în fluxul sanguin prin intermediul mucoasei nazale. Fumatul
implic\ inhalarea vaporilor sau a fumului de cocain\ în pl\mâni, unde absorb]ia în fluxul sanguin este
la fel de rapid\ ca [i prin injectare.
“Crack“ este numele de strad\ dat cocainei care a fost produs\ din cocain\ hidroclorid ca s\ fie o
baz\ simpl\ pentru fumat. Spre deosebire de metoda volatil\ de procesare a cocainei folosind eter,
cocaina tip crack este procesat\ cu amoniac sau bicarbonat de sodiu [i ap\, apoi este înc\lzit\ pentru
a îndep\rta hidrocloridul, producând astfel o form\ de cocain\ care poate fi fumat\. Termenul „crack“
se refer\ la sunetul ca un trosnet care se aude atunci când amestecul este fumat (înc\lzit), probabil
din cauza bicarbonatului de sodiu.
Exist\ un risc major, indiferent dac\ se inger\ cocaina prin inhalare (prizare), injectare sau fumat.
Se pare c\ folosirea necontrolat\ a cocainei poate s\ survin\ chiar [i mai repede dac\ substan]a este
fumat\ în loc s\ fie prizat\. Fumatul permite unor doze extrem de crescute de cocain\ s\ ajung\ la
creier foarte repede [i provoac\ un punct culminant intens [i imediat. Utilizatorul de droguri
injectabile este expus riscului de a transmite sau de a se infecta cu HIV/SIDA dac\ acele sau alte
instrumente pentru injectare sau prizat sunt folosite în comun.
Riscul pentru s\n\tate
Cocaina este un stimulant puternic al sistemului nervos central, care interfereaz\ cu procesul de
reabsorb]ie al dopaminei, un mesager chimic asociat cu pl\cerea [i mi[carea. Dopamina este eliberat\
ca parte din sistemul de recompens\ al creierului [i este implicat\ în punctul culminant care
caracterizeaz\ consumul de cocain\.
Efectele fizice ale folosirii de cocain\ includ vasoconstric]ia vaselor de sânge periferice, dilatarea
pupilelor cre[teri ale temperaturii corporale, ale frecven]ei cardiace [i tensiunii arteriale. Durata
efectelor euforice imediate ale cocainei, care includ hiperstimulare, reducerea oboselii [i claritate
mintal\, depinde de calea de administrare. Cu cît mai rapid\ este absorb]ia, cu atât mai intens este
punctul culminant. Pe de alt\ parte, cu cît mai rapid\ este absorb]ia, cu atât mai scurt\ e durata de
ac]iune. Punctul culminant pentru prizare poate dura între 15 [i 30 de minute, cât\ vreme cel de la
fumat poate dura între 5 [i 10 minute. Folosirea crescând\ poate reduce perioada de stimulare.
Unii utilizatori de cocain\ raporteaz\ senza]ii de nelini[te, iritabilitate [i anxietate. Poate s\ se
dezvolte o toleran]\ apreciabil\ fa]\ de punctul culminant [i mul]i dependen]i raporteaz\ c\ au
încercat f\r\ succes s\ ajung\ s\ simt\ la fel de mult\ pl\cere ca cea de la prima expunere. Dovezile
[tiin]ifice sugereaz\ c\ puternica proprietate de intensificare neuropsihic\ a cocainei este responsabil\
de utilizarea continu\ practicat\ de un individ, în ciuda consecin]elor fizice [i sociale d\un\toare. În
rare ocazii, la prima utilizare de cocain\ sau în mod nea[teptat dup\ consum poate surveni moartea
subit\. Cu toate acestea, nu exist\ nici o cale de a determina cine este predispus la moarte subit\.

Doze crescute de cocain\ [i/sau utilizarea îndelungat\ pot declan[a paranoia. Fumarea de cocain\
tip crack poate produce comportamente paranoide deosebit de agresive la utilizatori. Când indivizii
dependen]i înceteaz\ folosirea cocainei, ei devin adesea deprima]i. Aceasta poate, de asemenea, s\
conduc\ la utilizarea ulterioar\ a cocainei pentru a u[ura depresia. Prizarea prelungit\ a cocainei
poate duce la ulcera]ii ale membranei mucoase a nasului [i poate afecta septul nazal atât de mult
încât s\ duc\ la distrugerea lui. Mor]ile cauzate de consumul de cocain\ sînt adesea rezultatul stopului
cardiac sau al convulsiilor urmate de stop respirator.
Pericol suplimentar: Cocaetilenul
Atunci când oamenii amestec\ cocaina cu alcoolul, ei combin\ riscul presupus de fiecare drog [i
f\r\ s\ [tie realizeaz\ un experiment chimic complex în corpul lor. Cercet\torii finan]a]i de NIDA au
descoperit c\ ficatul uman combin\ cocaina [i alcoolul [i fabric\ o a treia substan]\, cocaetilenul, care
intensific\ efectele euforice ale cocainei, în vreme ce este posibil s\ creasc\ riscul de moarte subit\.
Tratament
Consumul larg r\spândit de cocain\ a stimulat dezvoltarea de programe de tratament pentru acest
tip de drog.
Prioritatea de vârf a cercet\rilor NIDA (National Institute for Drug Addiction, SUA) este s\ g\seasc\
o medica]ie care s\ blocheze sau s\ reduc\ în mare m\sur\ efectele cocainei, dar studiaz\ [i
descoperirea de medicamente care s\ ajute la diminuarea dorin]ei nest\pânite pe care persoanele
aflate în tratament pentru dependen]a de cocain\ o experimenteaz\ adesea. Câteva medicamente
sînt cercetate în prezent pentru a li se testa eficien]a [i siguran]a în tratarea dependen]ei de cocain\.
În plus fa]\ de tratamentul medicamentos, interven]iile comportamentale, în special terapia
cognitiv-comportamental\, pot fi eficiente pentru sc\derea folosirii de droguri de c\tre pacien]ii afla]i
în tratament pentru abuzul de cocain\. Oferirea unei combina]ii optime a serviciilor de tratament
pentru fiecare individ este decisiv\ pentru un rezultat favorabil al tratamentului.
Ecstasy
Ecstasy este un drog ilegal care are efecte similare cu cele ale halucinogenelor [i
psihostimulantelor. Numele [tiin]ific al Ecstasy e „MDMA“ sau
metilen-dioximetamfetamina. Este folosit cel mai adesea în cluburile dance deschise toat\ noaptea.
Din acest motiv Ecstasy este numit „drog de club“.
MDMA este un produs chimic fabricat în laboratoare secrete ascunse peste tot în lume. Alte produse
sau substan]e chimice sunt deseori ad\ugate la MDMA sau chiar înlocuiesc MDMA în tabletele de
Ecstasy, cum ar fi cafeina, dextrometorphan (sirop de tuse), amfetamina [i chiar cocaina. Produc\torii
de Ecstasy pot ad\uga orice vor la drog. Astfel, puritatea Ecstasy este întotdeauna îndoielnic\.
Care sînt denumirile obi[nuite pe strad\?
Cuvintele în jargon pentru Ecstasy sunt: E, XTC, X, Adam, îmbr\]i[are, claritate, viteza iubitului [i
drogul dragostei.
Cum este folosit?
Ecstasy se ia de obicei pe gur\, sub form\ de pilul\, tablet\ sau capsul\. Aceste pilule pot fi de
culori diferite [i uneori au pe ele imagini ca din desene animate. Numi]i „puternicii“, unii utilizatori de
MDMA iau mai mult de o pilul\ o dat\.
MDMA d\ dependen]\?
Ca [i alte droguri stimulante, se pare c\ MDMA are capacitatea de a da dependen]\. Aceasta
înseamn\ c\ persoanele continu\ s\ consume drogul de[i au parte de efecte secundare nepl\cute, ca
[i alte consecin]e sociale, comportamentale [i de s\n\tate.
Nimeni nu [tie de câte ori o persoan\ trebuie s\ foloseasc\ drogul înainte de a deveni dependent
de el sau cine este mai vulnerabil la dependen]\. Bagajul genetic al unei persoane, mediul în care
tr\ie[te [i al]i factori joac\ probabil un rol în susceptibilitatea lor fa]\ de dependen]\.
Cafeina
Cafeina este o substan]\ cu efect stimulat asupra sistemului nervos central. Cafeina se g\se[te în
cafea, ceai, cacao, mate, cola [i face parte din grupul xantinelor, un grup de substan]e care deriv\
din purin\; aceasta intr\ în structura acidului nucleic din celulele vii.
Cafeina, [i în general toate xantinele se consum\ în special pe cale oral\ [i induc rapid toleran]\.
Efectele pe care le produce cafeina asupra organismului depind de dozele b\ute [i de frecven]a acestora.
B\utul cafelei are, la consumatorii recrea]ionali sau la cei ocazionali, efecte fizico-psihice care se
manifest\ prin: îmbun\t\]irea randamentului fizic, stimularea func]iilor psihice, u[urin]\ în efortul
intelectual [i în asocierea ideilor. La unii consumatori, îns\, produce efecte negative, cum ar fi:
nervozitate, excitabilitate, tremurat, agita]ie, convulsii [i hiperestezie11.
Aceste efecte sunt pasagere [i se datoreaz\ faptului c\ ea produce o sc\dere a senza]iei de
oboseal\ dar nu [i reducerea real\ a acesteia.
În doze mari sau la consumatorii care beau cafea sau frecvent cafea, se observ\ urm\toarele efecte:
§ anxietate;
§ insomnie;
§ excitabilitate [i tulbur\ri nervoase;
§ hipertensiune;
§ diurez\;
§ `nce]o[are mental\;
§ tulbur\ri gastrice: hiperaciditate [i senza]ia de arsuri.
La ace[ti consumatori de cafea, se poate produce o intoxica]ie a organismului, sindrom care uneori
[i din cauza efectelor pe care le produce (anxietate, oboseal\) este posibil s\ fie confundat cu
simptomele altor boli.
Cafeina are un grad de toxicitate sc\zut [i sunt necesare cantit\]i mari sau concentra]ii mari de
drog pentru a provoca o intoxica]ie acut\ care se manifest\ prin: agita]ie, nervozitate [i excitabilitate
generalizat\, insomnie, idei [i conversa]ii incoerente, cre[terea diurezei, contrac]ii musculare
Tutunul
Fumul de tutun con]ine gudron, nicotin\, monoxid de carbon [i alte gaze. Nicotina este drogul din
tutun care determin\ dependen]\ [i afecteaz\ inima, principalele vase sanguine, tractul digestiv,
pl\mânii [i sistemul nervos central. La o prim\ utilizare, fum\torii au senza]ia de grea]\ [i ame]eal\.
Persoanele care încep s\ fumeze cresc treptat num\rul de ]ig\ri [i apoi ajung s\ fumeze în mod
regulat. Mul]i fum\tori afirm\ c\ fumatul îi relaxeaz\, dar în acela[i timp îi [i stimuleaz\ [i tr\iesc
o mare satisfac]ie când inhaleaz\ fumul.
Pentru tineri, riscul principal este apari]ia dependen]ei de nicotin\ [i transformarea într-un fum\tor
înveterat. Exist\ un risc crescut de dependen]\ dubl\ fizic\ [i psihic\. Multe persoane fum\toare
sufer\ de boli cardiace, ale vaselor de sânge, de infarct miocardic, infec]ii pulmonare, congestie
cerebral\, impoten]\ [i sterilitate, bron[ite, tulbur\ri circulatorii, cancer pulmonar, cancer la nivelul
gurii [i gâtului, ulcer gastric. Femeile care fumeaz\ în timpul sarcinii nasc de obicei copii cu dimensiuni
mai mici [i riscul unei na[teri premature este mai crescut.
Când o persoan\ renun]\ la fumat este agitat\, anxioas\, sufer\ de depresii [i insomnie. Mul]i
oameni cred c\ dac\ schimb\ ]ig\rile tari cu cele slabe pot reduce riscul de îmboln\vire. De fapt, acest
lucru nu este adev\rat [i promovarea ]ig\rilor slabe a creat consumatorilor un sentiment de fals\
siguran]\ în privin]a s\n\t\]ii lor. În realitate, cei care renun]\ la ]ig\rile tari în favoarea celor slabe
modific\ [i num\rul de ]ig\ri fumate pentru a compensa aportul redus de nicotin\ În astfel de situa]ii,
fum\torii trag fumul în pl\mâni mai frecvent, mai rapid [i mai adânc.
Num\rul deceselor determinate de fumat tinde s\ scad\ în ]\rile dezvoltate, dar cre[te rapid în
]\rile în curs de dezvoltare [i în cele ale lumii a treia.
C. Halucinogene – perturbatoare ale sistemului nervos central

L.S.D. – ACID-LISERGIC-DIETILAMID
L.S.D. se ob]ine prin prelucrarea chimic\ a Ergotului, o ciuperc\ parazit\ a orezului [i a altor
cereale, sau prin sintez\ chimic\. Apare ca o pudr\ alb\ amestecat\ cu alte substan]e, prelucrat\ în
tablete sau capsule de dimensiuni foarte mici, cu administrare oral\. Poate fi g\sit\ [i ca o solu]ie
incolor\, absorbit\ pe suport de hârtie sau sub alte „ambalaje“ mai atractive.
Nu s-a demonstrat c\ LSD-ul d\ dependen]\ fizic\, dar dependen]a psihic\ apare destul de repede.
Toleran]a se instaleaz\ rapid, în a[a fel încât este nevoie s\ se creasc\ aproape zilnic dozele pentru
a ob]ine efectul c\utat. Dup\ câteva zeci de doze, efectul halucinogen nu mai apare. Este nevoie de
o pauz\ de câteva zile înainte ca el s\ poat\ ap\rea din nou.
LSD-ul este folosit în special pentru capacitatea lui de a genera halucina]ii. Halucina]iile pot fi
diverse, de la intensificarea culorii la perceperea distorsionat\ a zgomotelor [i obiectelor din jur. A
fost frecvent raportat\ senza]ia de desprindere, de ie[ire în afara propriului corp. Halucina]iile pot fi
foarte tulbur\toare [i înfrico[\toare, consumatorul devenind paranoic [i anxios. Indiferent dac\
senza]iile tr\ite de consumatorul de LSD sunt percepute ca fiind pl\cute sau nepl\cute, el nu poate
ie[i din aceast\ stare pân\ când drogul nu este metabolizat în organism, ceea ce poate dura pân\ la
12 ore. Nu exist\ nici un fel de tratament medical care s\ scurteze consumatorilor suferin]a psihic\,
dac\ au ghinionul s\ experimenteze o c\l\torie nepl\cut\.
11 Hiperestezie – sensibilitate excesiv\ [i dureroas\.

Exist\ pentru consumator riscul crescut de accidente pe perioada cât realitatea apare distorsionat\.
Folosirea frecvent\ poate duce uneori la rememor\ri târzii sau la apari]ia spontan\ a unor astfel de
senza]ii de voiajare. Acestea, împreun\ cu problemele de s\n\tate psihic\ sunt considerate reac]iile
adverse particulare ale efectului halucinogen al LSD. Semnele fizice ale consumului de LSD sunt
apari]ia tahicardiei, a hipertermiei, a tremur\turilor [i a gre]urilor. Riscul de deces prin supradozare
este destul de mic.
La doze mari pot îns\ ap\rea: anxietate, st\ri de confuzie, alterarea no]iunilor de spa]iu-timp,
episoade psihotice de scurt\ durat\, incluzând halucina]ii [i paranoia.
Ciupercile halucinogene
Exist\ dou\ tipuri de ciuperci halucinogene care cresc în mod natural în zonele împ\durite din
regiunile cu clim\ temperat\.
Liberty cap este mic\ [i maro, cu o proeminen]\ mai închis\ la culoare în vârf. Are un picior lung,
cu un mic gulera[ la nivelul p\l\riei. Fly agaric este o ciuperc\ frumoas\ , cu p\l\ria ro[ie cu pete
albe (ca acelea pe care le întâlnim în c\r]ile ilustrate cu pove[ti pentru copii). Lyberty cap pot fi
mâncate crude sau uscate (20-30 fiind doza întreag\), infuzate ori g\tite. Fly agaric este de obicei
g\tit\ sau consumat\ uscat\ (1-3 p\l\rii pentru o doza).
Efectele ciupercilor halucinogene sunt similare LSD-ului, dar „c\l\toriile“ pot fi mai intense.
Consumate în cantit\]i mici pot genera o stare de bine, m\rirea pupilelor [i a ritmului cardiac. Dozele
mari produc halucina]ii. Dac\ consumatorul nu este experimentat sau este anxios ori nemul]umit,
c\l\toriile mentale pot fi extrem de nepl\cute, caracterizate prin fric\ intens\ [i pot evolua c\tre un
episod psihotic.
Ambele tipuri de ciuperci pot produce ame]eal\, dureri de stomac [i senza]ie de vom\. Exist\ multe
tipuri de ciuperci, mai ales cu p\l\ria de culoare ro[ie, ca [i Fly agaric, care sunt asem\n\toare cu
ciupercile halucinogene, dar care sunt otr\vitoare. Diferen]ierea între ciupercile halucinogene [i cele
otr\vitoare este dificil de realizat. Dac\ nu culegi ciuperca potrivit\, po]i s\ te otr\ve[ti, iar consecin]ele
finale pot fi fatale. Consumat\ în cantitate mare, Fly agaric poate fi la rândul ei otr\vitoare.
Ciupercile halucinogene, ca [i LSD, dac\ sunt folosite prea des nu mai au efect halucinogen.
Specfic\ pentru acest tip de substan]e chimice este instalarea rapid\ a toleran]ei, astfel c\ nici m\car
la doze foarte mari nu mai apare efectul dorit. Trebuie s\ treac\ un interval de timp, în care persoana
s\ nu mai consume deloc aceste droguri [i de abia dup\ aceea pot experimenta din nou efectele lor
halucinogene.
Canabisul
Datorit\ faptului c\ sunt considerate droguri u[oare [i se ignor\ riscurile asociate consumului,
produsele din canabis sunt cele mai c\utate „droguri recrea]ionale“ sau „sociale“. Îndeob[te se
cunoa[te consumul canabisului sub forma marijuanei, a „ierbii“, amestecat cu tutun [i fumat. Din
canabis îns\ se prepar\ [i ha[i[ul, acesta având o concentra]ie de drog activ (THC –
tetrahidrocanabinol) mai mare decât marijuana.
Efectele consumului drogurilor pe baz\ de canabis apar dup\ câteva minute [i constau în relaxare,
râs, logoree sau, dimpotriv\, închidere în sine, dar [i intensificarea percep]iilor vizuale [i auditive,
creativitate, foame.
În func]ie de modul de administrare [i de doza luat\, efectele pot dura de la 30 de minute pân\
la câteva ore.
Cel mai grav afectate psihic sunt persoanele predispuse la depresie [i anxietate. Consumatorii de
canabis au de obicei ochii ro[ii, injecta]i. Ei se pot sim]i foarte dezorienta]i sau pot fi paranoici.
Folosirea canabisului poate duce [i la diminuarea concentr\rii, incapacitatea de a exercita deprinderi
mecanice (de exemplu, [ofatul poate fi periculos), perceperea distorsionat\ a realit\]ii [i alterarea
capacit\]ii de a memora lucruri noi.
Cei care fumeaz\ canabis, mai ales dac\ au consumat [i alcool pot avea ame]eli [i senza]ii de
vom\. În urma unui consum regulat de canabis, persoana respectiv\ î[i pierde motiva]ia pentru orice
fel de activitate, dezvoltând a[a-numitul sindrom „o voi face mâine“. Se manifest\ [i o sc\dere a
capacit\]ii de a memora, mai ales lucruri noi. Acest fenomen se nume[te „pierderea memoriei pe
termen scurt“ [i a fost semnalat de mai mul]i tineri care au descoperit c\ nu mai au capacitatea s\
înve]e pentru examene dup\ ce au fumat un timp marijuana. Aceste efecte secundare tind s\ dispar\
dup\ încetarea consumului.
Fum\torii învetera]i de canabis amestecat cu tutun sunt îns\ mai expu[i bolilor aparatului respirator.
Exist\ în prezent dovezi clare, bazate pe studii clinice, c\ tetrahidrocanabinolul se poate utiliza
pentru a ameliora unele simptome ale diferitelor boli. S-a demonstrat astfel c\ acest compus combate
eficient senza]ia de grea]\ [i v\rs\turile induse de tratamentul cu citostatice la bolnavii cancero[i,
scade tensiunea intraocular\ la cei care sufer\ de glaucom [i poate ameliora simptomele anumitor
boli ale sistemului neuro-muscular (e.g. miastenia gravis).
Capitolul al X-lea
VULNERABILITATEA COPIILOR DIN CENTRELE DE PLASAMENT
Emilian M. DOBRESCU
1. Caracteristici socio-demografice, mobilitate

De 14 ani, societatea româneasc\ se confrunt\ cu probleme sociale complexe [i extrem de grave,
cauzate de involu]iile continue din economie, înso]ite de o politic\ pasiv\ pe termen lung. Declinul
economic, cre[terea infla]iei [i sc\derea nivelului general de trai au condus la cronicizarea [omajului,
la inegalitate social\ [i la agravarea s\r\ciei sub toate aspectele.
Cre[terea îngrijor\toare a ratei s\r\ciei se reflect\ mai ales în agravarea situa]iei familiilor cu mul]i
copii în între]inere, foarte s\race [i f\r\ un venit minim care s\ le asigure subzisten]a. Dintre
disfunc]ionalit\]ile ap\rute la nivelul familiei, abandonul familial al copiilor este una din cele mai grave.
Num\rul excesiv de copii abandona]i în institu]ii de capacitate mare a fost mo[tenit de la regimul
comunist pro-natalist (1966-1989). La începutul perioadei de tranzi]ie erau aproximativ 11.000 de
copii reziden]i în leag\ne12. K. Fern Greenwell subliniaz\ c\ în cele 10 jude]e unde a colectat date
empirice din leag\ne/centre de plasament, a avut la dispozi]ie „informa]i confiden]iale (f\r\
identificarea personal\), asupra a peste 21.000 de copii din leag\ne între anii 1987-2000 (care – n.n.)
au fost transcrise din registrele aflate în arhive“.
Vulnerabilitatea ridicat\ a copiilor din centrele de plasament este cauzat\ de un complex de factori, ca
de pild\: nivelul sc\zut de educa]ie [i calificare profesional\, pozi]ia marginal\ pe pia]a muncii. Explozia
de fenomene sociale negative declan[ate dup\ 1989 [i cauzate în cea mai mare parte de s\r\cie
subliniaz\ c\ disfunc]iile sociale conduc la disfunc]ii la nivelul familiei (alcoolism, violen]\ casnic\, abuz
asupra copiilor, vagabondaj, prostitu]ie, abandon [colar [i familial). Familia înceteaz\ a mai exista ca un
sistem coerent de valori [i func]ii menite s\ asigure bun\starea [i dezvoltarea personal\ a membrilor ei.
La începutul anului 1990, România s-a confruntat cu o realitate dureroas\13: un mare num\r de
copii abandona]i tr\iau în institu]ii izolate ce func]ionau în condi]ii materiale dificile [i foloseau un
personal necalificat. Sistemul de protec]ie a copilului era centralizat, iar politica statului în acest sector
era fragmentat\, fiind coordonat\ de mai multe ministere.
Colaborând apropiat cu comunitatea interna]ional\, în primul rând cu Uniunea European\,
Guvernul României a reformat legisla]ia din domeniul protec]iei copilului, în scopul de a reduce
num\rul de copii din institu]ii. Dou\ strategii au fost urm\rite: descre[terea num\rului copiilor
abandona]i, prin oferirea familiilor în cauz\ a unor alternative la abandon, [i sc\derea num\rului
copiilor ce tr\iesc deja în institu]ii de protec]ie prin plasarea lor în familii. Au fost promova]i p\rin]ii
„foster“, care cresc sau îngrijesc un copil în mod profesionist. Totu[i, nivelurile abandonului copilului
în România sunt înc\ tulbur\tor de înalte14. Pe m\sur\ ce condi]iile sociale se vor îmbun\t\]i în
România, trebuie ca adop]iile na]ionale s\ înceap\ a înlocui adop]iile interna]ionale.
2. Condi]ii de locuit, starea de s\n\tate

România a înregistrat progrese importante în domeniul reformei protec]iei copilului, de[i se mai
p\streaz\ înc\ diferen]e mari între regiuni cu privire la implementarea noilor m\suri15. Num\rul de
copii institu]ionaliza]i a fost redus de la aproximativ 50.000 în anul 2001 la 43.000 în 2002. Un num\r
de al]i 40.000 de copii se g\sesc în sistemul de protec]ie de tip familial (plasament familial la
asistentul maternal profesionist sau familie substitutiv\).
12 cf. K. Fern Greenwell – reforma bun\st\rii copilului în România: abandon [i dezinstitu]ionalizare, 1987-2000,
p.17, Raport preg\tit pentru Agen]ia SUA pentru Dezvoltare Interna]ional\ (USAID) în România, sub acordul
interagen]ii ENI-P-00-98-00009, între USAID [i Departamentul SUA pentru S\n\tate [i Sevicii Umaniatare (DHHS)
13 dup\ Protec]ia copilului, fi[\ de sector, Delga]ia Comisiei Europene în România, iulie 2003, p. 1
14 K. Fern Greenwell, lucr. citat\, p. 17
15 apud Reforma protec]iei copilului, apreciat\ în Raportul cu privire la progresele înregistrate de România în
procesul de integrare european\ în anul 2002, dat publicit\]ii de c\tre Comisia European\ pe 9 octombrie 2002
Capitolul al X-lea. Vulnerabilitatea copiilor din centrele de plasament 101

S-a îmbun\t\]it finan]area activit\]ilor de protec]ie a copilului. Bugetul alocat acestui domeniu a
fost majorat în continuare. Cea mai mare parte a acestor fonduri este transferat\ în prezent de la
bugetul de stat la cel al consiliilor jude]ene. Prin intermediul Autorit\]ii Na]ionale pentru Protec]ia
Copilului [i Adop]ie (ANPCA), finan]area se mai canalizeaz\ [i în direc]ia sprijinirii programelor de
interes na]ional în scopul: închiderii institu]iilor de stil vechi, al integr\rii sociale a copiilor str\zii,
integr\rii sociale [i profesionale a tinerilor care p\r\sesc institu]iile reziden]iale, precum [i al form\rii
personalului în problematica protec]iei copilului. Totu[i, faptul c\ sumele alocate de la buget sunt
calculate în func]ie de num\rul de copii institu]ionaliza]i tinde s\ se constituie într-un argument
favorabil institu]ionaliz\rii, în defavoarea prevenirii abandonului.
Închiderea institu]iilor reziden]iale vechi, de mari dimensiuni, este un proces în plin\ desf\[urare.
Transferul copiilor din institu]iile mari a fost f\cut\ în paralel cu cre[terea substan]ial\ a num\rului
asisten]ilor maternali profesioni[ti [i a serviciilor alternative de protec]ie. Condi]iile de via]\ din
majoritatea centrelor de plasament (institu]ii descentralizate de protec]ie) sunt adecvate, de[i
standardele de îngrijire existente în institu]iile mari nu respect\ înc\ nevoile individuale ale fiec\rui
copil. Un alt progres înregistrat a fost adoptarea unei strategii na]ionale cu privire la maternit\]i, ale
c\rei rezultate se a[teapt\ s\ conduc\ la reducerea nivelului abandonului copiilor în acest tip de spitale.
Legea pentru combaterea excluderii sociale cuprinde m\suri privitoare la tinerii care p\r\sesc
institu]ia de protec]ie reziden]ial\; aceast\ lege urmeaz\ s\ aib\ un efect pozitiv asupra integr\rii
sociale a acestei categorii de persoane. Datorit\ faptului c\ principalul motiv al abandonului copilului
este s\r\cia, legisla]ia social\ aprobat\ în ultimii ani [i, mai ales, prvederile referitoare la stabilirea
venitului minim trebuie s\ vin\ în sprijinul reducerii num\rului de copii institu]ionaliza]i.
Cre[terea num\rului copiilor reziden]i îngrijoreaz\ f\r\ îndoial\, nu numai speciali[tii care se ocup\
de ameliorarea modului de via]\ al acestora, ci [i comunit\]ile române[ti, societatea în ansamblu. Una
din priorit\]ile muncii asistentului social o reprezint\ identificarea celor mai potrivite strategii,
reducerea intensit\]ii fenomenului institu]ionaliz\rii [i, îndeosebi, plasarea copiilor în medii care s\ le
ofere [ansa dezvolt\rii personalit\]ii lor.
O solu]ie general\ propus\ de Uniunea European\ [i acceptat\ de responsabilii români a fost
încredin]area copiilor din centru fie asisten]ilor maternali (familia „foster“), fie familiei naturale. Au
fost astfel desfiin]ate mai multe centre de plasament, ceea ce a condus [i la o redistribuire a
personalului centrelor respective.
Luând în plasament un copil seropozitiv po]i fi angajat, cu un salariu între 6-8 milioane lei/lun\, ca
asistent personal sau asistent maternal profesionist (“foster“).
3. Situa]ia socio-politic\, juridic\ [i economic\ general\, reflectat\

în situa]ia particular\ a grupului ]int\
Pân\ în 1998, cadrul normativ [i administrativ de protec]ie a copilului în dificultate a fost centrat
pe institu]ie16. Apoi, Legea nr. 10817 din 2 iunie 1998 pentru aprobarea Ordonan]ei de urgen]\ a
Guvernului nr. 26/1997 privind protec]ia copilului aflat în dificultate a prev\zut c\ orice copil care,
temporar sau definitiv, este lipsit de mediul s\u familial sau care, în propriul s\u interes superior, nu
poate fi l\sat în acest mediu, are dreptul la protec]ie [i la un ajutor special din partea colectivit\]ii
locale. Statul garanteaz\ protejarea copilului împotriva oric\ror forme de violen]\, inclusiv sexual\,
v\t\mare ori abuz fizic sau mintal, de abandon sau neglijen]\, de rele tratamente sau de exploatare,
în timpul cât se afl\ în îngrijirea p\rin]ilor ori a unuia dintre ei, a reprezentantului s\u legal sau a
oric\rei alte persoane. Statul sprijin\ colectivitatea local\ din care face parte copilul, în îndeplinirea
obliga]iilor ce îi revin pentru protec]ia copilului aflat în dificultate.
Problematica ocrotirii copiilor afla]i în situa]ii limit\ sau a copiilor cu nevoi speciale în regim
reziden]ial (institu]ionalizat) a reprezentat mult timp o constant\ a sistemului de protec]ie oferit
copilului în ]ara noastr\18. O particularitate a sistemului de protec]ie a copiilor din centrele de
plasament a constat în încercarea de reorganizare a întregului sistem pe baza unor programe
sprijinite de UNICEF, PHARE, care au pus accentul pe plasamente familiale, pe identificarea [i
preg\tirea p\rin]ilor-substitut [i mai pu]in pe institu]ionalizarea copilului.
16 cf.Niculina Tolstobrach – Sistemul reziden]ial de protec]ie a copilului în dificultate în România, în Teodor Mirec
Alexiu [i Clive Selick (coordonatori) – Asisten]a social\ în Marea Britanie [i România – studiu comparativ,
Fondul Na]iunilor Unite pentru Copii, Bucure[ti, 2000, p. 94
17 aceast\ lege a fost adoptat\ de Camera Deputa]ilor în [edin]a din 11 mai 1998 [i de Senat în [edin]a din 11
mai 1998, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constitu]ia României
18 apud Vartolomei Marinela - Sistemul de ocrotire a copiilor în regim reziden]ial românesc – o problem\?, Centrul
de plasament nr.1bis Ia[i, 29.01.2001
~n acela[i timp, fondurile destinate programelor pentru plasamente familiale sunt înc\ limitate [i
insuficiente, iar institu]iile existente sunt în continuare, în principal, finan]ate de la bugetul de stat.
Un num\r foarte mare de copii sunt abandona]i înc\ de la na[tere în maternit\]i sau, ulterior, sunt
încredin]a]i autorit\]ilor locale [i interna]i în centre de plasament sau în familii adoptive sau „foster“.
Pentru un num\r ridicat de copii se caut\ familii, care s\ preia rolul de p\rin]i profesioni[ti alternativ\
(“foster“) sau p\rin]i adoptivi. Trebuie studiate mai adânc [i limitate cauzele care conduc la cele dou\
motive principale ale abandonului: lipsa resurselor materiale [i statutul de mam\ singur\.
Institu]ionalizarea [i protec]ia reziden]ial\ a copiilor reprezint\ o dimensiune a sistemului de
protec]ie a copilului în România, sistem determinat social, economic, educa]ional [i, nu în ultim\
instan]\, legislativ. Apreciem c\ o modificare de amploare a acestui sistem va mai întârzia, deoarece,
în afara transform\rilor economice [i sociale pozitive, presupune [i schimb\ri la nivelul mentalit\]ii
individului (atitudinea fa]\ de sarcinile de serviciu, con[tiin]a lucrului bine f\cut, asumarea
responsabilit\]ii). O solu]ie ar fi folosirea cât mai eficient\ a resurselor existente, fie ele umane,
materiale sau financiare. Pot fi utile întâlnirile de lucru, conferin]ele, schimburile de experien]\,
programele finan]ate de organiza]ii non-guvernamentale din str\in\tate, prin intermediul c\rora
actualul personal din institu]iile de îngrijire pentru copii poate s\ primeasc\ informa]ii, s\-[i dezvolte
abilit\]ile în lucrul direct cu copiii, orientându-[i aten]ia asupra st\rii de s\n\tate fizic\ [i mintal\ a
copiilor [i asupra abilit\]ilor lor sociale, de comunicare [i rela]ionare.
Reforma recent\ în domeniul protec]iei drepturilor copilului con]ine patru proiecte de lege care
stabilesc regimul juridic al adop]iei, finan]area [i organizarea ANPCA, înfiin]area Oficiului Român
pentru Adop]ie, protec]ia [i promovarea drepturilor copilului. Autorit\]ile propun, astfel, crearea unui
cadru flexibil de colaborare între institu]iile implicate în domeniu [i schimbarea mentalit\]ii familiei [i
comunit\]ii privind sprijinul acordat în „interesul superior“ al copilului. Noua legisla]ie româneasc\
privind drepturile copilului, coroborat\ cu cea european\, prevede o responsabilitate crescut\ a
colectivit\]ilor locale în privin]a sprijinului social ce trebuie acordat copiilor afla]i departe de p\rin]i,
respectarea drepturilor copilului în echilibru cu cel al p\rin]ilor, asisten]a din partea statului pentru
reintegrarea copiilor în familiile naturale, printr-un plan de servicii, precum [i mai multe reglement\ri
în privin]a m\surilor de supraveghere specializat\ [i plasament pentru minorii ce comit fapte penale.
Cele patru legi sunt corelate cu legisla]ia european\ în domeniu [i protejeaz\ interesul superior al
copilului, care implic\ o nou\ abordare a percep]iei p\rin]ilor. Ace[tia trebuie s\ devin\ parteneri reali
ai statului în asigurarea protec]iei copilului. Legisla]ia prevede înfiin]area unor servicii de zi familiale
[i reziden]iale pentru copiii afla]i în situa]ie de risc, astfel încât statul s\ sprijine material [i financiar
familiile cu probleme. Prin aceste legi se pun bazele unui sistem modern de protec]ie armonizat cu
conven]iile ONU [i UE. Prin noua legisla]ie se modific\, totodat\, [i procedurile de autorizare a
organiza]iilor neguvernamentale ce au ca obiect de activitate protec]ia copilului [i se introduce
procedura de licen]iere în domeniul protec]iei copilului, care va fi verificat\ anual pentru respectarea
standardelor minime de calitate.
Noua legisla]ie în domeniul protec]iei drepturilor copilului [i al regimului juridic al adop]iei urmeaz\
s\ intre în vigoare la 1 ianuarie 2005. Conform acesteia, adop]ia interna]ional\, în m\sura în care se
evalueaz\ c\ r\spunde nevoilor unui copil lipsit de ocrotirea familiei sale, este permis\ numai dac\
adoptatorul este bunicul copilului. Legea privind regimul juridic al adop]iei urm\re[te respectarea
tuturor drepturilor copilului, iar în rela]ia cu p\rin]ii urm\re[te îndeplinirea primordial\ a obliga]iilor
acestora fa]\ de proprii copii.
În momentul de fa]\, este în vigoare ordonan]a 1/2004, conform c\reia toate procedurile privind
adop]iile interna]ionale sunt suspendate19. Dintr-o analiz\ comparativ\ a legisla]iei europene, Grecia [i
Finlanda au, de asemenea, o legisla]ie care restric]ioneaz\ adop]ia interna]ional\; mai mult decât o
compara]ie cu legisla]ia altor ]\ri europene, important pentru noi este c\ adop]ia nu va mai fi
considerat\ (conform noii legi), ca o m\sur\ de protec]ie a unui copil aflat în dificultate, iar abordarea
adop]iei în general trebuie privit\ în ansamblul m\surilor care se vor lua pentru sus]inerea familiilor
naturale, astfel încât acestea s\ fie capabile s\ î[i creasc\ [i îngrijeasc\ singure proprii copii. În prezent,
exist\ fonduri alocate de la bugetul central [i de la bugetele jude]ene pentru finan]area unor servicii de
prevenire a abandonului, precum sunt serviciile oferite de centrele de zi. În plus, în momentul de fa]\,
beneficiaz\ de aloca]iile complementare [i de sus]inere un num\r de 900.000 familii.
Adop]iile interna]ionale aflate pe rolul instan]elor, în urma aprob\rii transmiterii cererilor de adop]ie
de c\tre guvernul României, î[i urmeaz\ cursul conform legisla]iei anterioare. Daca instan]a decide,
definitiv [i irevocabil, adop]ia interna]ional\ a unui copil român, dar numai pentru cazurile men]ionate
mai sus, atunci copilul devine copilul natural al familiei care l-a adoptat. Copiii care sunt în asisten]\
19 dup\ www. EurActiv.ro - Sinteza prelucrat\ a chatului cu Gabriela Coman, secretar de stat, pre[edintele
Autorit\]ii Na]ionale pentru Protec]ia Copilului [i Adop]ie, organizat de delega]ia Comisiei Europene la
Bucure[ti, 14 iulie 2004

maternal\ r\mân beneficiari ai acestei m\suri de protec]ie, cu continuarea demersurilor de a fi
reintegra]i în familia natural\.
Lipsa unei familii pentru un copil nu are ca solu]ie automat\ adop]ia. În multe cazuri, lucrul valabil
în toate ]\rile europene, institu]ia îns\[i sau alte tipuri de servicii reprezint\ solu]ia adecvat\ nevoilor
unui copil. În plus, în planul individual de protec]ie al fiec\rui copil in parte, important\ este
continuitatea în educarea copilului, originea sa cultural\ [i lingvistic\, principii men]ionate de altfel [i
în articole din Conven]ia ONU privind drepturile copilului.
Exist\ obliga]ia reciproc\ a statului din care provine copilul [i a statului primitor de a monitoriza
evolu]ia copilului în familia adoptiv\ timp de 2 ani.
4. Limba, mass-media [i comunicarea relevant\/accesibil\ grupului ]int\

Imaginea României dup\ 1989 a fost puternic influen]at\ de prezentarea în mass-media a
condi]iilor îngrijirii reziden]iale a copiilor. Slaba preg\tire profesional\ a personalului din cadrul acestor
institu]ii de îngrijire a copiilor, managementul defectuos al acestor institu]ii, absen]a stimul\rii
concrete, efective pentru personalul de îngrijire au fost particularit\]ile negative ale institu]iilor de
protec]ie a copiilor de-a lungul întregii perioade de tranzi]ie parcurs\ de ]ara noastr\ pân\ în prezent.
Datorit\ faptului c\ înc\ este foarte complicat s\ fie asigurat 1 educator la 2-4 copii, de multe ori
apare lipsa unei comunic\ri autentice dintre personal [i copii, înso]it\ de lipsa afectivit\]ii [i rela]ion\rii
reciproce (specific\ unui tip special de comunicare, cea empatic\). Comunicarea trebuie s\ fie centrat\
pe copil, pe aspectele emo]ional–afective, medicale [i materiale. Este nevoie ca persoanele care intr\
în rela]ie cu copilul institu]ionalizat s\ priveasc\ cu mai mult\ seriozitate, con[tiinciozitate [i
responsabilitate activitatea ce o desf\[oar\ în cadrul centrului de plasament respectiv.
Tinerii care împlinesc vârsta de 18 ani p\r\sesc, conform legii, institu]ia [i, în mod normal, ar
trebui s\ ob]in\ acele cuno[tin]e [i abilit\]i care s\ le permit\ s\ aib\ o via]\ independent\, s\
desf\[oare o activitate în conformitate cu preferin]ele [i talentele lor. Aceast\ performan]\ este, îns\,
pentru foarte mul]i dintre ei, irealizabil\.
5. Situa]ia respect\rii drepturilor omului în cazul membrilor grupului

În 1990, România a ratificat Conven]ia ONU asupra Drepturilor Copilului. Pentru a aplica aceast\
Conven]ie, România a trebuit s\ ini]ieze o reform\ global\ [i coerent\ a sistemului de protec]ie a
copilului. Începând cu 1995, când România [i-a depus candidatura pentru a adera la Uniunea
European\, sistemul de protec]ie a copilului a devenit un subiect important în contextul ader\rii
României, datorit\ faptului c\ respectarea drepturilor copilului este unul din criteriile politice pentru
integrarea european\20. În acela[i timp, Conven]ia ONU asupra Drepturilor Copilului face parte din
acquis-ul comunitar, în cadrul capitolului de negociere referitor la Justi]ie [i Afaceri Interne.
Tranzi]ia economico-social\ pe care o parcurge ]ara noastr\ a impus transferul patrimoniului si al
personalului institu]iilor de protec]ie - leag\ne, case de copii - [i a centrelor de primire a minorilor,
care au func]ionat potrivit Legii nr. 3/1970 privind regimul ocrotirii unor categorii de minori21, precum
[i reorganizarea acestora în centre de plasament [i centre de primire a copilului în cadrul serviciilor
publice specializate22 din cadrul direc]iilor jude]ene pentru protec]ia copilului. Ordonan]a de Urgen]\
nr. 26/1997 promoveaz\ o concep]ie european\ privind protec]ia copilului aflat în dificultate subliniind
c\: responsabilitatea de a asigura copilului aflat în dificultate protec]ie [i asisten]\ în realizarea [i în
exercitarea drepturilor sale revine, în primul rând, colectivit\]ii locale din care acesta face parte. Orice
copil care, temporar sau definitiv, este lipsit de mediul s\u familial sau care, în propriul s\u interes
superior, nu poate fi l\sat în acest mediu, are dreptul la protec]ie [i la un ajutor special din partea
colectivit\]ii locale. Statul garanteaz\ protejarea copilului împotriva oric\ror forme de violen]\,
inclusiv sexual\, v\t\mare ori abuz fizic sau mintal, de abandon sau neglijen]\, de rele tratamente
sau de exploatare, în timpul cât se afl\ în îngrijirea p\rin]ilor ori a unuia dintre ei, a reprezentantului
s\u legal sau a oric\rei alte persoane. Statul sprijin\ colectivitatea local\ din care face parte copilul,
20 dup\ Protec]ia copilului, fi[\ de sector, Delga]ia Comisiei Europene în România, iulie 2003, p. 1
21 Legea nr. 3 din 26 martie 1970 privind regimul ocrotirii unor categorii de minori, publicat\ în Buletinul Oficial,
Partea I, nr. 28 din 28 martie 1970
22 cf. art. 46 al Ordonan]ei de Urgen]\ nr. 26 din 1997 privind protec]ia copilului aflat în dificultate, republicat\ în
Monitorul Oficial nr. 276/24 iulie 1998
în îndeplinirea obliga]iilor ce îi revin pentru protec]ia copilului aflat în dificultate23. Pentru aceasta, în
subordinea consiliului jude]ean, respectiv al consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucure[ti, se
organizeaz\ [i func]ioneaz\ Comisia pentru protec]ia copilului, precum [i serviciul public specializat
pentru protec]ia copilului24. În vederea respect\rii interesului superior al copilului aflat în dificultate,
comisia poate stabili urm\toarele m\suri:
a) încredin]area copilului unei familii, unei persoane sau unui organism privat autorizat;
b) încredin]area copilului în vederea adop]iei;
c) încredin]area provizorie a copilului c\tre serviciul public specializat;
d) plasamentul copilului la o familie sau la o persoan\;
e) plasamentul copilului la serviciul public specializat sau la un organism privat autorizat;
f) plasamentul copilului în regim de urgen]\;
g) plasamentul copilului într-o familie asistat\.
În alegerea uneia dintre aceste m\suri trebuie s\ se ]in\ seama, în mod corespunz\tor, de
necesitatea unei continuit\]i ra]ionale în educarea copilului, precum [i de originea sa etnic\,
religioas\, cultural\ sau lingvistic\. Trebuie s\ se asigure copilului capabil de discern\mânt dreptul de
a exprima liber opinia sa asupra m\surilor de protec]ie prev\zute mai sus25. Concomitent, s-a produs
[i o înnoire a legilor a c\ror ac]iune urma s\ sprijine reforma în domeniul drepturilor copilului26.
Leag\nul a fost o institu]ie reziden]ial\ de îngrijire a copilului, administrat\ de stat prin intermediul
Ministerului S\n\t\]ii [i organizat\ pentru protec]ia orfanilor [i a copiilor abandona]i în vârst\ de 0-3
ani. Din 1977, leag\nele [i alte institu]ii pentru copii au fost restructurate în centre de plasament, a
c\ror principal\ func]ie este s\ ofere protec]ie [i îngrijire copiilor într-un mediu similar organiz\rii unei
familii naturale.
Reforma demarat\ în 1997 a condus [i la descentralizarea sistemului administrativ de protec]ie a
copilului. Scopul acestei reforme a fost acela de a preveni abandonul [i de a crea servicii alternative,
precum: centre de ocrotire de tip familial, centre de îngrijire de zi, centre de consiliere, re]ele de
asisten]i maternali etc.
Centrele de plasament ofer\ copiilor institu]ionaliza]i o posibilitate în plus în ceea ce prive[te
integrarea lor în societate; prin intermediul centrelor de plasament, copiii au posibilitatea s\ participe
activ la via]a comunit\]ii respective, pe raza c\reia se afl\ centrul de plasament (sat, comun\, ora[).
De exemplu, copiii de la centrul de plasament din com. Petri[, jud. Arad, mergeau în localitate spre
a-i ajuta pe ]\rani la treburile casnice, câ[tigându-[i astfel, în mod cinstit, bani de buzunar; din
motive financiare, centrul a fost îns\ desfiin]at.
JURNALUL DE IDENTITATE
Cuvintele, scrise din când în când, în caiete de 48 de file, reprezint\ singurul bagaj cu care copiii
institu]ionaliza]i pleac\ în via]\. R\sfoind caietul, pagin\ cu pagin\, î[i vor retr\i copil\ria, a[a cum a
fost ea. Vor afla care a fost primul cuvânt pe care l-au rostit, prima prostioar\ pe care au f\cut-o,
prima dat\ când [i-au v\zut mama, prima iubire [i primul e[ec. Caietul mic [i colorat, plin de poze [i
însemn\ri, va fi singurul lor trecut. Nimeni altcineva nu le va putea povesti, ca unor copii care au
familii, cum [i-au tr\it copil\ria.
P\r\si]i în maternitate, adu[i de p\rin]i la Centrul de Plasament [i uita]i în grija statului sau, pur
[i simplu, g\si]i pe strad\, mii de copii ajung s\ î[i tr\iasc\ copil\ria [i o parte din adolescen]\ în
casele de copii. Pe m\sur\ ce cresc, ei sunt muta]i în alte centre. Amintirea copil\riei lor se pierde.
R\mâne doar în memoria educatorilor care i-au supravegheat. Singura identitate pe o au atunci când
împlinesc 18 ani [i sunt nevoi]i s\ plece din centre [i s\ tr\iasc\ pe propriile picioare este jurnalul.
Un jurnal un pic diferit de cel obi[nuit, pentru c\ el este completat de educatorii din centre. „Caietul
acesta este singurul lucru numai al lor. Altceva nu au. Unii nu [tiu nici m\car cine sunt, de unde au
venit, cine i-a adus pe lume. Jurnalul pe care noi îl complet\m este singura lor identitate. Dac\ nu au
alte date despre familia lor, m\car [tiu, citind aceste pagini, cum le-a fost copil\ria“, explic\ Mihaela
Ciocan, educator în Leag\nul de Copii „Micul Prin]“.
23 vezi art. 3 al Ordonan]ei de Urgen]\ nr. 26 din 1997 privind protec]ia copilului aflat în dificultate
24 vezi art. 4 al Legii nr. 108/1988 privind protec]ia copilului aflat în dificultate
25 cf. art. 7 al celor dou\ acte normative citate: Ordonan]a de Urgen]\ nr. 26 din 1997, republicat\ [i Legea nr. 108/1988
26 Legea nr. 49/1991 privind moratoriul asupra adop]iilor interna]ionale; Legea nr. 47/1993 privind declararea
judec\toreasc\ a abandonului; Legea nr. 84/1994 de adoptare a articolelor Conven]iei de la Haga privind
protec]ia copilului [i cooperarea în sfera adp]ilor

Pe prima pagin\ a jurnalului unui copil abandonat este o fotografie. Poza lui în ziua în care a fost
institu]ionalizat. Urmeaz\ câteva însemn\ri legate de comportamentul copilului. Câteva pagini mai
încolo, un desen. Ni[te linii curbe, de culoare ro[ie înf\]i[eaz\ un vârtej. Înc\ o poz\. Au mai trecut
[ase luni din ziua în care a fost scris\ prima pagin\. {i ultima însemnare. Caietul este completat doar
pân\ la jum\tate. Restul paginilor sunt goale [i nu se [tie cine le va completa pe viitor. „Din [ase în
[ase luni, copiilor li se face câte o poz\. În acest fel î[i vor vedea evolu]ia fizic\. Dac\ pleac\ de aici în
alt centru, al]i educatori vor completa paginile goale ale caie]elului. Dac\ pleac\ în familie, vor lua cu
ei acest jurnal, iar p\rin]ii adoptivi vor [ti ce s\ le povesteasc\ despre primii ani ai vie]ii sau le vor da
jurnalul s\ îl citeasc\ singuri“, spune Lauren]iu Gavriloaia, educator în Leag\nul de Copii „Micul Prin]“.
„Trebuie s\ fii responsabil de ceea ce scrii“. Fiecare rând scris în jurnalul copilului are importan]a
sa. Fiecare educator care completeaz\ caietele copiilor tr\ie[te fiecare fraz\ în parte. „Nu e vorba de
o datorie. Nu po]i completa astfel de caiete pentru c\ aceasta e o obliga]ie de serviciu. Dac\ nu
cuno[ti cu adev\rat caracterul copilului [i nu observi cele mai mici progrese ale sale, nu po]i completa
un jurnal. Trebuie s\ fii responsabil de ceea ce scrii. În plus, sunt în caiete observa]ii de natur\ psiho-
pedagogic\, care au o valoare foarte mare. În fiecare astfel de caiet ne punem într-un fel amprenta,
de aceea trebuie s\ fim foarte aten]i la observa]iile f\cute“, spune Lauren]iu Gavriloaia.
{ase educatori din Leag\nul de Copii trebuie s\ completeze aceste jurnale. De însemn\rile lor
depinde viitorul copilului. Citind aceste rânduri, copilul va avea ce s\ povesteasc\ prietenilor despre
copil\ria sa. Îns\ fiecare va [ti cum a fost copil\ria lui în func]ie de felul în care au scris educatorii.
„La noi fiecare educator este cu talentul s\u în materie de scris. Unii sunt mai romantici [i lucrul
acesta se observ\ r\sfoind paginile jurnalelor. Al]ii au capacitatea de a spune foarte mult în doar
câteva cuvinte. Dar în nici un caiet nu exist\ acela[i stil [i asta pentru c\ sunt cel pu]in doi autori ai
unui astfel de caiet“, spune Adriana Mâ]an, [eful Leag\nului de Copii „Micul Prin]“.
Obiceiul de a completa caiete pentru fiecare copil institu]ionalizat s-a n\scut în urm\ cu trei ani.
Realizarea unui jurnal cu cele mai importante momente ale copil\riei era singura posibilitate de a
creiona copiilor un trecut. Altfel, trecând dintr-un centru în altul, progresele [i n\zbâtiile lor ar fi fost
uitate. S-ar fi ajuns în situa]ia ca nici unul dintre micu]ii care au fost abandona]i de mici s\ nu [tie
nimic despre copil\ria sa.
Caiete ner\sfoite
ü Ioana Mincule] a murit la numai trei ani, în Centrul de Plasament „Dumbrava Minunat\“. Feti]a
a trecut în nefiin]\ în noaptea dintre 20 [i 21 ianuarie 2002, în urma unei hemoragii interne. Pe
ultimul drum, Ioana a fost condus\ de personalul Direc]iei Pentru Protec]ia Copilului. Mama ei
nu a venit s\ î[i ia r\mas bun. Jurnalul copilei a r\mas în centru. Nici o rud\ nu a venit s\-l
cear\. Va r\mâne acolo, necitit, în arhivele centrului.
ü Vladimir Gopsa [i-a pierdut via]a ucis de un leag\n, în timp ce se juca al\turi de colegii lui din
Centrul de Plasament „Barza Mic\“. Suferea de deficien]e neuropsihice, superdebilitate [i mutism
selectiv. Avea nevoie de tratament. Familia nu-l putea între]ine. A fost institu]ionalizat la cererea
mamei. Nimeni n-a venit vreodat\ s\-l viziteze. {i-a tr\it singur drama. N-avea [anse de
vindecare total\. Mai avea patru fra]i. N-a apucat s\-i mai vad\. Caietul lui, singurul trecut, nu a
fost citit de nici un membru al familiei. Nimeni nu a fost curios s\ vad\ cum a evoluat acest copil.
Acum, caietul lui, acoperit de praf, st\ undeva în arhivele centrului în care [i-a pierdut via]a.
dup\ Lidia Mailat -Via]a în 48 de file, 20 ianuarie 2003
A[a cum confirm\ documente europene27, Guvernul României [i-a îndeplinit obliga]ia de a oferi
fondurile necesare sectorului protec]iei copilului din România, iar responsabilit\]ile legate de institu]ii
au fost transferate autorit\]ilor locale. În mai 2000, a fost adoptat\ o Strategie Na]ional\ pentru
Reforma Sistemului de Protec]ie a Copilului, care stabile[te liniile directoare pentru reformarea
sistemului existent; principalul scop al strategiei este acela de a diminua substan]ial num\rul copiilor
institu]ionaliza]i [i de a preveni abandonul.
27 Protec]ia copilului, fi[\ de sector, Delega]ia Comisiei Europene în România, iulie 2003, p. 1
ANEXE
Anexa 1. Chestionar pentru educatori
Evaluare ini]ial\ / final\
Vârsta:____
Sex:______
Prodesia: _________ - locul de munc\: ____________
Data/locul complet\rii chestionarului: ______________
I. Chestionarul de fa]\ permite colectarea datelor privind cuno[tintele [i atitudinile legate de infec]ia cu HIV
ale profesioni[tilor care lucreaz\ cu copii [i adolescen]i, pentru a fi integrate [i luate în considerare la elaborarea
programului de preg\tire a acestora pentru a organiza sesiuni de educa]ie pentru prevenirea HIV/SIDA [i alte
infec]ii cu transmitere sexual\.
II. V\ rug\m, marca]i cu un semn în c\su]ele din tabelele de mai jos, care corespund r\spunsurilor dvs. la
întrebari. La întreb\rile la care nu se ofer\ nici o op]iune de r\spuns, v\ rug\m s\ r\spunde]i liber, cât mai dezvoltat.
Pentru primul tabel, v\ rug\m s\ citi]i cu aten]ie explica]iile privind semnifica]iile celor 4 categorii
· F\r\ risc: din câte se [tie, nu exist\ nici un raport care s\ documenteze transmiterea HIV pentru
practicile/comportamentele din aceast\ categorie [i nici nu sunt îndeplinite condi]iile de baz\ pentru ca
transmiterea s\ aib\ loc.
· Risc nesemnificativ (f\r\ risc real): din câte se [tie, nu exist\ nici un raport care s\ documenteze transmiterea
HIV prin practicile/comportamentele din aceast\ categorie, dar, poten]ial, sunt îndeplinite condi]iile de baz\
pentru ca transmiterea HIV s\ aib\ loc; transmiterea este foarte pu]in probabil\ (sau improbabil\).
· Risc redus: exist\ rapoarte, de[i nu numeroase, care s\ documenteze transmiterea HIV prin
practicile/comportamentele din aceast\ categorie. Sunt îndeplinite, poten]ial, condi]iile pentru ca
· Risc mare: exist\ un num\r semnificativ de rapoarte care s\ documenteze transmiterea HIV pentru practici-
le/comportamentele din aceast\ categorie. Sunt îndeplinite condi]iile pentru ca transmiterea HIV s\ aib\ loc.
F\r\ Risc Risc Risc

risc nesemnificativ redus mare
Contact sexual vaginal cu prezervativ X
Tatuaj folosind echipament nesteril sau incorect sterilizat X
Folosirea în comun a echipamentului de injectare de c\tre X
CDI, f\r\ sp\lare înainte de fiecare schimbare a utilizatorului
Folosirea echipamentului de injectare nou, o singura dat\ X
Masturbare X
Contact sexual vaginal f\r\ a folosi prezervativul X
cu o partener\/un partener care arat\ s\n\tos
Folosind aceea[i can\ de cafea cu o persoan\
infectat\ cu HIV X
Masturbare reciproc\ X
Lucrând în acela[i birou cu o persoan\ infectat\ cu HIV X
S\rut umed, pasional cu o persoan\ infectat\ cu HIV X
Îngrijind un copil infectat cu HIV, la centrul de plasament X
Contact sexual vaginal f\r\ prezervativ X
F\când baie în aceea[i piscina cu o persoan\
infectat\ cu HIV X
Acordând primul ajutor unei persoane care sângereaz\,
utilizând m\nu[i chirurgicale X
Contact sexual oral f\r\ prezervativ X
F\cându-se frate de cruce cu o persoan\ infectat\ cu HIV X
S\rutând pe obraz o persoan\ infectat\ cu HIV X
Îmbr\]i[ând o persoan\ infectat\ cu HIV X
{tergând /îndep\rtând pete de sânge proasp\t
de pe suprafe]e X
Anexe 107
Care este valoarea de adevar a urm\toarelor afirma]ii?
O persoan\ infectat\ cu HIV:
Adev\rat Fals Nu [tiu

Nu se mai poate vindeca niciodat\. X
Va deceda în scurt timp. X
Este foarte slab\. X
Arat\ ca un om normal. X
Are afec]iuni ale pielii. X
Este vulnerabil\ fa]\ de diverse infec]ii. X
Poate munci. X
Ar trebui izolat\. X
Poate merge la [coal\. X
Prezint\ riscuri de transmitere a infec]iei colegilor de [coal\. X
Ce strategii de prevenire a transmiterii HIV cunoa[te]i, în legatur\ cu urm\toarele comportamente [i situa]ii?
Transmiterea prin contact sexual:

1. ____________________________________________________________________________________
2. ____________________________________________________________________________________
3. ____________________________________________________________________________________
4. ____________________________________________________________________________________
5. ____________________________________________________________________________________
Altele: ________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________
Transmiterea prin sânge/obiecte care taie [i în]eap\, p\tate cu sânge:

1. ____________________________________________________________________________________
2. ____________________________________________________________________________________
3. ____________________________________________________________________________________
4. ____________________________________________________________________________________
5. ____________________________________________________________________________________
Transmiterea de la mama infectat\ la f\t/nou-n\scut:

1. ____________________________________________________________________________________
2. ____________________________________________________________________________________
3. ____________________________________________________________________________________
4. ____________________________________________________________________________________
5. ____________________________________________________________________________________
Cum se folose[te corect prezervativul (care sunt etapele folosirii corecte a prezervativului)?
1. ____________________________________________________________________________________
2. ____________________________________________________________________________________
3. ____________________________________________________________________________________
4. ____________________________________________________________________________________
5. ____________________________________________________________________________________
6. ____________________________________________________________________________________
7. ____________________________________________________________________________________
8. ____________________________________________________________________________________
9. ____________________________________________________________________________________
10. ___________________________________________________________________________________
Nota]i, cu un semn, în c\su]a adecvat\ din tabel, afirma]ia cu care sunte]i de acord:

Consider c\ sunt suficient de informat/\ [i preg\tit/\ pentru a face o
prezentare despre infec]ia cu HIV copiilor [i adolescen]ilor din centrul
de plasament
prezentare despre infec]iile cu transmitere sexual\ copiilor [i
adolescen]ilor din centrul de plasament
prezentare despre droguri copiilor [i adolescen]ilor din centrul de
plasament
Consider c\ sunt suficient de preg\tit/\ [i pentru a modera un grup
de discu]ie pe temele infec]iei cu HIV/SIDA/alte ITS [i despre droguri
cu copiii [i adolescen]ii din centrul de plasament
Consider c\ sunt suficient de preg\tit/\ ca s\ desf\[or activit\]i
pedagogice de educa]ie pentru prevenirea infec]iei cu HIV/SIDA.
Cât de mare este riscul dvs. personal de infectare cu HIV?

______________________________________________________________________________________
Care sunt motivele pentru care evalua]i în acest fel riscul dvs. personal de infectare cu HIV?
______________________________________________________________________________________
Enumera]i, v\ rug\m:
5 infec]ii cu transmitere sexual\:

______________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________
3 consecin]e ale infec]iei cu HIV:

______________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________
3 consecin]e ale infec]iilor cu transmitere sexual\, altele decât infec]ia cu HIV:

______________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________
Anexe 109
Anexa 2. Ghid de interviu pentru copii [i adolescen]i
Evaluare ini]ial\/ termen mediu/ final\:
Vârsta:____
Sex:______
Data: ________
Loca]ia: _________
I. Interviul realizat pe baza ghidului de fa]\ permite colectarea datelor privind cuno[tintele [i atitudinile legate
de infec]ia cu HIV ale copiilor [i adolescen]lor care vor participa sau au participat la programul de educa]ie pentru
prevenirea HIV/SIDA [i altor infec]ii cu transmitere sexual\, pentru adaptarea acestuia la nevoile copiilor
(repetarea, aprofundarea unor cuno[tin]e, procesarea repetat\ a unor teme).
II. V\ rug\m, marca]i cu un semn în c\su]ele din tabelele de mai jos, care corespund r\spunsurilor
copiilor/adolescen]ilor la întreb\ri. La întreb\rile la care nu se ofer\ nici o op]iune de r\spuns, v\ rug\m s\
invita]i responden]ii s\ r\spund\ cât mai dezvoltat [i nota]i cât se poate mai fidel r\spunsurile lor.
Explica]i-le c\ nu înregistra]i numele lor [i c\ ceea ce discut\ cu dvs. este confiden]ial.
Pentru primul tabel, v\ rug\m s\ citi]i cu aten]ie explica]iile privind semnifica]iile celor 4 categorii asociate
roscului de infectare cu HIV:
· F\r\ risc: din câte se [tie, nu exist\ nici un raport care s\ documenteze transmiterea HIV pentru
practicile/comportamentele din aceast\ categorie [i nici nu sunt îndeplinite condi]iile de baz\ pentru ca
transmiterea s\ aib\ loc.
· Risc nesemnificativ (f\r\ risc real): din câte se [tie, nu exist\ nici un raport care s\ documenteze
transmiterea HIV prin practicile /comportamentele din aceast\ categorie, dar, poten]ial sunt îndeplinite
condi]iile de baz\ pentru ca transmiterea HIV s\ aib\ loc; transmiterea este foarte pu]in probabil\ (altfel
spus, este improbabil\).
· Risc redus: exist\ rapoarte, de[i nu numeroase, care s\ documenteze transmiterea HIV prin
practicile/comportamentele din aceast\ categorie. Sunt îndeplinite, poten]ial, condi]iile pentru ca
· Risc mare: exist\ un num\r semnificativ de rapoarte care documenteaz\ transmiterea HIV pentru practicile
/comportamentele din aceasta categorie. Sunt îndeplinite condi]iile pentru ca transmiterea HIV s\ aib\ loc.
Cât de mare este riscul de infectare cu HIV prin urm\toarele comportamente [i situa]ii?
F\r\ Risc Risc Risc

Contact sexual vaginal cu prezervativ
Tatuaj folosind echipament nesteril sau incorect sterilizat
Folosirea în comun a echipamentului de injectare de c\tre
CDI28, f\r\ sp\lare înainte de fiecare schimbare a utilizatorului.
Folosirea echipamentului de injectare nou, o singura dat\.
Masturbare
Contact sexual vaginal f\r\ a folosi prezervativul
cu o partener\/un partener care arat\ s\n\tos.
Folosind aceea[i can\ de cafea cu o persoan\
infectat\ cu HIV.
Masturbare reciproc\.
Lucrând în acela[i birou cu o persoan\ infectat\ cu HIV
S\rut umed, pasional cu o persoan\ infectat\ cu HIV.
Îngrijind un copil infectat cu HIV, la centrul de plasament
Contact sexual vaginal f\r\ prezervativ.
F\când baie în aceea[i piscina cu o persoan\
infectat\ cu HIV
Acordând primul ajutor unei persoane care sângereaz\,
utilizând m\nu[i chirurgicale.
28 CDI: Consumator de droguri injectabile
F\r\ Risc Risc Risc
Contact sexual oral f\r\ prezervativ.
F\cându-se frate de cruce cu o persoan\ infectat\ cu HIV
S\rutând pe obraz o persoan\ infectat\ cu HIV.
Îmbr\]i[ând o persoan\ infectat\ cu HIV
{tergând /îndep\rtând pete de sânge proasp\t
de pe suprafe]e.
Folosind periu]a de din]i a unui coleg, atunci când
ai pierdut-o pe a ta.
La câte sesiuni de educa]ie cu urm\toarele teme a]i participat?

q S\n\tate [i boala ______
q Prietenia
q Dragoste
q Dezvoltarea; pubertatea
q Infec]ia cu HIV si SIDA
q Situa]ia persoanelor infectate cu HIV
q Drogurile [i consumul de droguri
q Sifilisul
q Gonoreea
q Vegeta]iile veneriene
q Hepatitele de tip B, C
q Herpesul genital
q Altele: ________________
Care este valoarea de adevar a urm\toarelor afirma]ii?
O persoan\ infectat\ cu HIV:

Nu se mai poate vindeca niciodat\.
Are dreptul de a se c\s\tori.
Este foarte slab\
Arat\ ca un om normal
Are afec]iuni ale pielii
Este vulnerabil\ fa]\ de variate infec]ii.
Poate munci.
Poate avea copii.
Ar trebui izolat\.
Poate merge la [coala.
Prezinta riscuri de transmitere a infec]iei colegilor de scoala.
Ce strategii de prevenire a transmiterii HIV cunoa[te]i, în leg\tur\ cu urm\toarele comportamente [i situa]ii?
Transmitere prin contact sexual:

1. ____________________________________________________________________________________
2. ____________________________________________________________________________________
3. ____________________________________________________________________________________
Anexe 111
4. ____________________________________________________________________________________
5. ____________________________________________________________________________________
Altele: ________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________
Transmitere prin sânge/obiecte care taie [i în]eap\, p\tate cu sânge:

1. ____________________________________________________________________________________
2. ____________________________________________________________________________________
3. ____________________________________________________________________________________
4. ____________________________________________________________________________________
5. ____________________________________________________________________________________
Transmitere de la mama infectat\ la f\t/nou-n\scut:

1. ____________________________________________________________________________________
2. ____________________________________________________________________________________
3. ____________________________________________________________________________________
4. ____________________________________________________________________________________
5. ____________________________________________________________________________________
Cum se folose[te corect prezervativul (care sunt etapele folosirii corecte a prezervativului)?
1. ____________________________________________________________________________________
2. ____________________________________________________________________________________
3. ____________________________________________________________________________________
4. ____________________________________________________________________________________
5. ____________________________________________________________________________________
6. ____________________________________________________________________________________
7. ____________________________________________________________________________________
8. ____________________________________________________________________________________
9. ____________________________________________________________________________________
10. ___________________________________________________________________________________
Cât de mare este riscul dvs. personal de infectare cu HIV?

______________________________________________________________________________________
Care sunt motivele pentru care evalua]i în acest fel riscul dvs. personal de infectare cu HIV?
______________________________________________________________________________________
Enumera]i, v\ rug\m:
5 infec]ii cu transmitere sexual\:

______________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________
3 consecin]e ale infec]iei cu HIV:

______________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________
3 consecin]e ale infec]iilor cu transmitere sexual\, altele decât infec]ia cu HIV:
______________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________
Ce consecin]e pe termen scurt (pe durata efectului unei doze) cunoa[te]i `n cazul consumului de:
q Alcool: _________________________________________________________________________
q Heroin\: _________________________________________________________________________
q Cocain\: _________________________________________________________________________
q Ecstasy: _________________________________________________________________________
Anexe 113
Anexa 3. Model de fi[\ de lucru Stadiile dezvolt\rii; diferen]e de gen
Tabelul nr. 18
Feti]a/b\iatul , 7-10 ani
Cum este dezvoltarea fizic\ a unei feti]e/unui b\iat

de aceast\ vârst\?
Diferen]e fizice evidente, în compara]ie cu

b\iatul/fata de aceea[i vârst\
Cum cunoa[te, ce [tie, cum înva]\, cum judec\ o

feti]\/un b\iat la aceast\ vârst\?
Diferen]e, în compara]ie cu b\iatul/fata de aceea[i

vârst\
Cum ia hot\râri, care sunt modelele de

comportament pentru o feti]\/un b\iat la aceast\
vârst\?
Ce pot [i ce au voie sa fac\ feti]ele/b\ie]ii de
aceast\ vârst\?
Ce nu au voie s\ fac\?

vârst\
Cu cine are rela]ii apropiate [i cum sunt aceste

rela]ii?
În ce fel este influen]at/\ de aceste rela]ii?
Care sunt persoanele de care ascult\ mai mult?

vârst\
Ce ac]iuni sau comportamente cu consecin]e

periculoase are?
Cât de frevent î[i asuma riscuri?
Care sunt motivele care o/îl fac s\ î[i asume riscuri?

vârst\
Ce o/îl intereseaz\, ce activit\]i prefer\, ce dore[te

s\ devin\?

vârst\
Ce a[tept\ri au p\rin]ii [i educatorii de la o feti]\/un

b\iat de aceast\ vârst\?

vârst\
Tabelul nr. 19
Fat\/B\iat (10 – 14 ani)
Cum este dezvoltarea fizic\ a unei fete/unui b\iat

de aceast\ vârst\?
Diferen]e fizice evidente, în compara]ie cu

b\iatul/fata de aceea[i vârst\
Modific\ri fa]\ de perioada anterioar\
Cum cunoa[te, ce [tie, cum înva]\, cum judec\ o

fat\/un b\iat la aceast\ vârst\?

vârst\
Cum ia hot\râri, care sunt modelele de

comportament pentru o fat\/un b\iat la aceast\
vârst\?
Ce pot [i ce au voie sa fac\ feti]ele-b\ie]ii de
aceast\ vârst\?

vârst\
Cu cine are rela]ii apropiate [i cum sunt aceste

rela]ii?
În ce fel este influen]at/\ de aceste rela]ii?
Care sunt persoanele de care ascult\ mai mult?

vârst\
Ce ac]iuni sau comportamente cu consecin]e

periculoase are?
Cât de frevent î[i asuma riscuri?
Care sunt motivele care o/îl fac s\ î[i asume riscuri?

vârst\
Ce o /îl intereseaz\, ce activit\]i prefer\, ce dore[te

s\ devin\?

vârst\
Ce a[tept\ri au p\rin]ii [i educatorii de la o feti]\/un

b\iat de aceast\ vârst\?

vârst\
Anexe 115
Anexa 4. Model de fi[\ pentru descrierea infec]iilor
cu transmitere sexual\
Sifilisul
Tabelul nr. 19
Ce [tiam Ce am aflat nou
Agentul etiologic: microbul
Comportamente cu risc de
infectare
Situa]ii cu risc de infectare
Semne [i simptome
Complica]ii
Num\rul persoanelor infectate

în România [i în lume
Strategii de reducere a
riscurilor
Anexa V. Fi[\ pentru discutarea avantajelor [i dezavantajelor
strategiilor de prevenire
Tabelul nr. 20
Strategia de prevenire: utilizarea prezervativului
Beneficiii – avantaje Dezavantaje – personale Obstacole personale [i Strategii de depasire si

personale [i de rela]ie [i de rela]ie rela]ionale in adoptarea evitare a obstacolelor
strategiei
Anexe 117
Bibliografie
Abraham, C.; Sheeran, P. – „Cognite Representations and Preventive Health Behaviour: A Review“, în Petrie,
K.J.; Weinman, J. (ed.), Perceptions of Health and Illness, Hawoord Academic Publishers, 1997.
Abraham, C.; Sheeran, P.; Orbell, S. – „Can Social Cognitive Models Contribute to the Effectiveness of HIV-
Preventive Behavioural Intervention? A Brief Review of the Literature and a Replay to Joffe (1996; 1997)
and Fife-Schaw (1997)“, în British Journal of Medical Psychology, 71, 297-310, 1998
Ajzen – „Nature and Operation of Attitudes“, în Annual Review of Psychology, 2, 576-596, 2001
ARAS, HIV/SIDA & SEX - Ghidul educatorului de s\n\tate, publicat cu spijinul UNICEF [i al Ministerului
S\n\t\]ii în 2000
ARAS Piatra Neam], Ghid de asisten]\ psiho-social\ a persoanelor infectate cu HIV, Piatra Neam], 2000,
Editura Maart’s Co
AVERT, Aggleton P., Warwick I., Horsley C., Wilton T., „AIDS, working with young people“, 1990
AVERT, HIV/AIDS prevention, disponibil la
B\ban A., coordonator, „Consiliere Educa]ional\ – Ghid metodologic pentru orele de dirigen]ie [i consiliere“,
Editura Ardealul, Cluj Napoca, 2001
Benea E.O., Streinu-Cercel A.– Managementul bolnavului cu infec]ie HIV, I.B.I. Matei Bal[, Bucure[ti, 2001
Bennett, P.; Murphy, S. – Psychology and Health Promotion, Sage Publications, 1997
Bryan, A.D.; Aiken, L.S.; West, S.G. – „Increasing Condom Use: Evaluation of a Theory-Based Intervention to
Prevent Sexually Transmited Diseases in Young Women“, în Health Psychology, 15, 317-382, 1996.
Canadian Public Health Association – HIV TRANSMISION: Guidelines for assessing the risk, disponibil la .
Centers of Disease Control : „Fact sheet - Infestation with Pubic Lice“, disponibil la
Centers of Disease Control: „Fact sheet – Scabies“, disponibil la
http://www.cdc.gov/ncidod/dpd/parasites/scabies/factsht_scabies.htm
Chiotan M. – Boli Infec]ioase, Ed. Na]ional, Bucure[ti, 2002
Comisia European\, „Rapoartele cu privire la progresele înregistrate de România în procesul de integrare
european\ în anii 2002, respectiv 2003: Reforma protec]iei copilului“, octombrie 2002, respectiv 2003
CRIPS, Le Guide du SIDA, Fran]a, 1996
Cuco[ C., Pedagogie, Polirom, Ia[i 1999
Delega]ia Comisiei Europene în România, Protec]ia copilului, fi[\ de sector, , iulie 2003, p. 1
Diaconu J.D.C, Coman O.A., Benea V. - Tratat de terapeutic\ dermato-venerologic\, Ed. Via]a Medical\
Româneasc\, 2002
K. Fern Greenwell – Reforma bun\st\rii copilului în România: abandon [i dezinstitu]ionalizare, 1987-2000, p.17,
Raport preg\tit pentru Agen]ia SUA pentru Dezvoltare Interna]ional\ (USAID) în România, sub acordul interagen]ii
ENI-P-00-98-00009, între USAID [i Departamentul SUA pentru S\n\tate [i Servicii Umanitare (DHHS)
Funda]ia Chance for Life - Despre noi.htm
*** – Ghid de diagnostic [i tratament al infec]iilor transmise sexual, MS., 2001
Haliona B., Fabian F.L. – Bolile cu transmitere sexual\, Ed. Corint, 2002
*** Harrison’s Priciples of Internal Medicine, 15 th Edition, CD Rom,
The League of Red Cross and Red Crescent Societies, World Health Organization, Action for Youth, 1990
*** Ministerul S\n\t\]ii [i Familiei, Comisia Na]ional\ de Lupt\ Anti-SIDA, Institutul de Boli Infec]ioase „Prof.
Dr. Matei Bal[“, Manual pentru îngrijirea femeii gravide HIV pozitive, Editura Ro Media, 2002
NIDA - National Institute for Drug Addiction SUA, Medical consequences of drug abuse, accesibil la
NIDA - National Institute for Drug Addiction SUA, Cocaine, accesibil la
NIDA - National Institute for Drug Addiction SUA, Ecstasy/MDMA, accesibil la
http://www.nida.nih.gov/DrugPages/MDMA.html
Petrea S. – SIDA! Trecerea oprit\, Ed. All, Bucure[ti, 1997
Petrea S. – Ghid de prevenire a transmiterii HIV în practica medical\, Ed. All, Bucure[ti, 2002
Porot, A., Porot M. , Toxicomaniile, Editura {tiin]ific\, 1995
Re]eaua Român\ de Harm Reduction – RHRN/ARAS, Reducerea riscurilor asociate consumului de droguri
injectabile - Manual pentru ofertan]ii de servicii, 2003
Romanian Angel Appeal, Manual pentru îngrijirea copilului infectat cu HIV, edi]ie rev\zut\ [i ad\ugit\, 2004,
Schwarzer, R.– „Self Regulatory Processes in the Adoption and Maintenance of Health Behaviors: The Role of
Optimism, Goals and Threats“, în Journal of Health Psychology, 4, 115-129, 1999.
Niculina Tolstobrach – „Sistemul reziden]ial de protec]ie a copilului în dificultate în România“, în Teodor Mirec
Alexiu [i Clive Selick (coordonatori) – Asisten]a social\ în Marea Britanie [i România – studiu comparativ,
Fondul Na]iunilor Unite pentru Copii, Bucure[ti, 2000, p. 94
Vartolomei Marinela – Sistemul de ocrotire a copiilor în regim reziden]ial românesc – o problem\?, Centrul de
plasament nr.1bis Ia[i, 29.01.2001
de Visser, R.O.; Smith, M.A. – „Predictors of Heterosexual Condom Use: Characteristics of the Situation Are
More important Than Characteristics of the Individual“, în Psychology, Health & Medicine, 4, 265-279, 1999.
Yzer, M.C.; Siero, F.W.; Buunk, B.P. – „Bringing Up Condom Use and Using Condoms With New Sexual
Partners: Intentional or Habitual?“, în Psychology and Health, 16, 409-421, 2001.
Codul penal, în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 303/12 aprilie 2005
Hot\rârea Guvernului României nr. 1 342/26 august 2004 privind aprobarea Strategiei na]ionale pentru
supravegherea, controlul [i prevenirea cazurilor de infec]ie cu HIV/SIDA în perioada 2004-2007, în
Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 865/22 septembrie 2004
Hot\rârea Guvernului României nr. 1 359/20 decembrie 2000 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a
dispozi]iilor Legii nr. 143/26 iulie 2000 privind combaterea traficului [i consumului ilicit de droguri, în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 46/29 ianuarie 2001
Legea 584/29 octombrie 2002 privind m\surile de prevenire [i combatere a maladiei SIDA [i de protec]ie a
persoanelor infectate cu HIV, în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 814/08 noiembrie 2002
Legea 677/21 noiembrie 2001 pentru protec]ia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal
[i libera circula]ie a acestor date, în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 772/04 decembrie 2001
Legea nr. 46/21 ianuarie 2003 privind drepturile pacientului, în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
51/20 ianuarie 2003
Legea nr. 48/16 ianuarie 2002, publicat\ în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69/31 ianuarie 2002,
pentru aprobarea Ordonan]ei Guvernului României nr. 137/31 august 2000, privind prevenirea [i
sanc]ionarea tuturor formelor de discriminare, în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 431/02
septembrie 2000
Legea nr. 143/26 iulie 2000 privind combaterea traficului [i consumului ilicit de droguri, publicat\ în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 362/03 august 2000
Ordinul comun nr. 508/20 noiembrie 2002 al ministrului Muncii [i Solidarit\]ii Sociale [i nr. 933/25 noiembrie
2002 al ministrului S\n\t\]ii [i Familiei privind aprobarea normelor generale de protec]ie a muncii, în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 880/06 decembrie 2002
Ordinul comun nr. 55 al ministrului S\n\t\]ii [i 42/03 februarie 2005 al pre[edintelui Casei Na]ionale de
Asigur\ri de S\n\tate pentru aprobarea derul\rii programelor [i subprogramelor de s\n\tate finan]ate din
bugetul Fondului na]ional unic de asigur\ri sociale de s\n\tate în anul 2005, publicat în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 128/10 februarie 2005
Ordinul ministrului S\n\t\]ii nr. 889/05 noiembrie 1998 [norme de aplicare] pentru reactualizarea Ordinului MS
nr. 912/11 septembrie 1992 privind instituirea sistemului de declarare a infec]iei cu HIV [i aprobarea
metodologiei de aplicare a acestuia
Ordinul nr. 1 070/25 august 2004 al ministrului S\n\t\]ii pentru aprobarea programului de supraveghere [i
control al infec]iilor cu transmitere sexual\ (Anexa 1: Ghidul de diagnostic [i tratament al infec]iilor
transmise sexual)
Ordinul nr. 10/12 ianuarie 2005 al ministrului S\n\t\]ii pentru aprobarea derul\rii programelor [i subprogramelor
de s\n\tate finan]ate din bugetul de stat în anul 2005, în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 61/18 ianuarie 2005
Anexe 119
Manualul
educatorului
Material tip\rit `n 2000 de exemplare cu sprijinul
MINISTERULUI S|N|T|}II
PROIECTULUI FONDULUI GLOBAL
Program finan]at de Fondul Global de Bucure[ti, Intrarea {tefan Furtun\, nr. 3
Combatere a HIV/SIDA, TBC [i Malariei Sector 1, cod 010899
Tel. 021 316 61 76; Fax: 021 312 44 86 MINISTERUL MUNCII MINISTERUL S|N|T|}II
e-mail: rosc@salvaticopiii.ro; www.salvaticopiii.ro {I SOLIDARITÃ}II SOCIALE
Autoritatea Na]ionalã PROIECTULUI FONDULUI GLOBAL
pentru Protec]ia Program finan]at de Fondul Global de
Drepturilor Copilului Combatere a HIV/SIDA, TBC [i Malariei
Se distribuie gratuit.

Bros Educatori HIV SIDA

Uploaded by

Document Information

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Bros Educatori HIV SIDA

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

Prevenirea infec]iei cu HIV/SIDA,

a altor infec]ii cu transmitere sexual\

Material tip\rit `n 2000 de exemplare cu sprijinul

Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a României

I. Asocia]ia Român\ Anti-SIDA (Bucure[ti)

ANPCA – Agen]ia Na]ional\ pentru Protec]ia Copilului [i Adop]ie

Colegilor mei, care nu obosesc niciodat\

Manualul de fa]\ este realizat în cadrul proiectului „E timpul s\ ne implic\m!“,

Rezultatele preconizate ale proiectului

Salva]i Copiii România în cadrul proiectului „Prevenirea HIV/SIDA, a infec]iilor cu transmitere

Sesiunea 1: Sesiunea introductiv\

Durata: 180 de minute

S1.2. Prezentarea participan]ilor

S1.3. Prezentarea programului de educa]ie

Sesiunea 3: Boal\ [i s\n\tate

Exemplu de ghid de discu]ie

§ Formatorul va face o prezentare a:

S4.1. „Infec]ia cu HIV/SIDA“:

S4.2. Evaluarea riscului de infectare cu HIV (activitate de fixare)

S4.3. Prevenirea infec]iei cu HIV. Strategii de reducere a riscului

S4.4. Avantajele [i dezavantajele schimb\rii comportamentului

S4.5. Consecin]ele infec]iei cu HIV [i SIDA

Sesiunea 6: „Despre prietenie, dragoste [i sex“

Sesiunea 7. Drogurile [i consumul de droguri

Durata: maximum 120 de minute

FI{| MODEL DESPRE CUM S| SPUI NU ~N SITUA}IILE DIFICILE

2. VERIFIC| ~N GÂND RAPID CONSECIN}ELE BUNE {I PE CELE RELE DAC| ACCCEP}I

3. R|MÂI CALM, PRIVE{TE-}I INTERLOCUTORUL ~N OCHI, SPUNE-I PE NUME {I R|SPUNDE-I CU „NU”.

4. ASUM|-}I R|SPUNDEREA {I OFER| PRIETENULUI T|U O ALTERNATIV| AMUZANT|, LEGAL|

Not\: Preferabil ca aceste activit\]i s\ se fac\ la sec]iunea „Abilit\]i personale [i sociale“.

§ Explora]i `mpreun\ cu participan]ii câteva din consecin]ele excesului/abuzului.

Sesiunea 8: Abilit\]i personale [i sociale

S8.1.1. Comunicarea asertiv\

S8.2. Abilitatea de a lua decizii

Capitolul al II-lea. Aspecte psihologice `n abordarea infec]iei cu HIV/SIDA 23

Educa]ia pentru s\n\tate înseamn\ [i dezvoltarea unor comportamente de protejare a s\n\t\]ii.

{colarul mic (6-10 ani):

Puberul (10-13 ani):

Adolescentul (14-18 ani):

Capitolul al II-lea. Aspecte psihologice `n abordarea infec]iei cu HIV/SIDA 25

1. Defini]ii. No]iuni introductive

3. Forme ale comunic\rii

Capitolul al III-lea. Comunicarea `n educa]ia pentru s\n\tate 27

Zone ale expresiei fe]ei

4. Abilit\]i de comunicare interpersonal\

2. Parafrazarea (reflectarea înapoi)…

Capitolul al III-lea. Comunicarea `n educa]ia pentru s\n\tate 29

Moduri defectuoase de expresie a empatiei

Interpretarea spuselor celuilalt: „Cred c\ se ascunde altceva aici...“

Neaten]ia: „Scuz\-m\, n-am fost atent(\), po]i s\ repe]i?

R\spuns prea repede sau prea târziu

Repetarea acelora[i cuvinte (ca un papagal)

Incongruen]\ verbal\: se r\spunde într-un limbaj neadecvat interlocutorului

3. Deschiderea spre ceilal]i [i afirmarea

Caracteristici ale stilurilor de comunicare3

Stilul pasiv Stilul asertiv Stilul agresiv

Exemple de modalit\]i ineficiente de comunicare

Comunicare ineficient\ Descrierea modalit\]ii Exemple

Amenin]\ri Încercarea de a convinge o persoan\ „O vei face, sau, dac\ nu...“

Capitolul al III-lea. Comunicarea `n educa]ia pentru s\n\tate 31

Discu]ia/conversa]ia; grupul de discu]ie; lucrul în cerc

Rolul animatorului/ facilitatorului/ moderatorului grupului de discu]ii

Capitolul al III-lea. Comunicarea `n educa]ia pentru s\n\tate 33

Alegerea tehnicilor potrivite de formare