Franta sub Carol al X-lea (1824-1830)

Noul rege era fratele lui Ludovic14 si 18 si in timpul predcesorului sau se

afirmase ca sef al ultra- regalistilor care erau nemultumiti de libertatile politice si civile
castigate in urma rev franceze si a imp napoleonian.
Atitudinea sa in ac privinta a fost confirmata in 1825 at knd a potat sa fie
incoronat la Rennes intr-o ceremonie care amintea de cele organizate in timpul Evului
Mediu: simbolul despre dreptul divin al regilor Frantei si despre legatura traditionala intre
tronsi biserica.
Carol a incredintat invatatura bisericii si a promovat legea sacrilegiului prin care
aplica pedeapsa cu moartea celor care se faceau vinovati de acest lucru. Pangarirea sau
necinstrirea simbolurilor religioase sau a unor lucruri sfinte= sacrilegiu .
In realitate, aceasta lege nu a fost aplicata ia regale nu a reusit nici sa acopere
printr-o lege a despagubirilor, valoarea pamanturilor si a averilor pierdute de aristrocatie
in timpul revolutiei. Dupa o perioada de calm, situatia s-a amplificat at knd regale a
considerat ca se pregateste un complot liberal imp sa.
In 1829 a adus la putere un cabinet reactionar insa nu a obtinut votul
Parlamentului. Regele a dizolvat Parlamentul, dar in urma alegerilor ultra regalistii pierd
locuri in Parlam in timp ce liberalii castiga alte voturi.
In iulie 1830 regele si ministrii isi adopta o serie de ordonante- asa numitele
ordonantele din iulie prin care se dizolva Adunarea Reputatilor, inaint ca aceasta sa se fi
reunit si se instaura cenzura.
Rev din 1830 in Franta a isbucnit la Paris unde princ rol l-au avut tipografii si
jurnalistii in conditiile in care ziarelor le era interzisa aparizia. In urma confruntarilor s-au
inregistrat mii de morti si raniti, iar regele Carol a fost nevoit sa abdice, puterea revenind
nepotului sau.

Monarhia din iulie (1830-1848)

Tronul Fr nu va reveni neptului lui Carol ci lui Ludovic Filip de Oleans, un rol
imp jucandu-l maresalul La Toyete, erou al rev americane si un exponent al liberalilor.
Lud Filip a ajuns rege al Fr in urma rev si cei 18 ani de domniei au reflectat acest
paradox.. impotriva sa s-au manif atat legitimistii, adeprii fostului rege Carol, ce consid
ca L nu are dreptul sa fie rege si ca titlul trebuia acordat nepotului lui Carol .
Bonapartistii, sustinatori ai nepotului fostului imparat si care il sprijineau pe nepotul
acestuia, Ludovic Napoleon Bonaparte, care ulterior va deveni imparat al Fr, republicanii.
Noul rege a aj pe tron spre satisfactia celor care nu doreau o dinastie a vechiului
regim, dar nici o republia sangeroasa ca cea din 1793.
L F a incercat si a reusit in mare masura sa ii reconcilieze pe francezi in jurul unor
principii de moderatie. El a luat titlul de rege al francezilor si nu de rege al Frantei; a
actionat pt ca religie catlica sa nu fie religie de stat; a scazut censul electoral a.i. nr.
Alegatorilor a crescut si a desfiintat eticheta rigida, solemna de la Curtea regala. Astfel el
a devenit f popular si va fi cunoscut sub numele de regele burghez in special dat faptului
ca se plimba pe strazile Parisului ca un om normal, cu o tinuta burgheza.
 In plan politic el s-a sprijinit pe paridul miscarii, adept al reformelor si ideilor
liberale, dar dupa un an se va orienta spre partidl rezistentei, adversari ai reformelor care
considera ca noul regim este cea ce ar trebui Fr si nu are de ce sa fie perfectionat.
In 1835 dupa un atentat comis asupra sa, regele promulga legea delictului de presa
prin care se interzicea oricui sa se pronunte public in favoarea republicii. In per domniei
sale Franta a cunoscut o per de liniste si prosperitate dar situatia se va schimba incepand
cu 1848 cand s-a declansat o mare criza economica provocata de seceta si inundatii.
Agitatia republicanan castiga teren si in 1848 izbucneste la Paris revolutia, iar
regele e nevoit sa abdice. Franta se proclama republica.