PROGRAMĂ CURS OPŢIONAL

“HOLOCAUSTUL –
O TRAGEDIE CE NU TREBUIE
SĂ SE MAI REPETE “
- clasa a X-a: 1 oră/săptămână
- tipul: la nivelul disciplinei
- durata: 1 an

Prof. CORNELIA CUCU

Liceul cu Program Sportiv Bacău
 ARGUMENT

Evreii-ei în primul rând şi înaintea tuturor , într-o sinistră prioritate care i-a
făcut ţinta persecuţiilor de tot felul, începute în 1933 şi continuate de-a lungul a mai
bine de un deceniu, dând cel mai teribil tribut de vieţi omeneşti din întreaga Europă
ocupată de nazişti şi de aliaţii lor-, dar şi ţiganii, unele minorităţi religioase şi sexuale,
opozanţi politici, populaţii civile de origine slavă din Estul şi Sud-Estul Europei au
cunoscut din plin ororile Holocaustului.
Tragedia atâtor crime împotriva evreilor, a altor minoritari etnici,religioşi şi de
altă natură, funcţionarea oribilei “industrii a morţii” din anii celui de-al Doilea
Război Mondial, dar şi eroismul celor care au rezistat răului şi urii, precum cei din
ghetoul varşovian sau cei recunoscuţi astăzi ca “drepţi ai popoarelor” sunt părţi de
istorie politică şi morală care se cer ştiute şi asumate.
Deşi studiul Holocaustului este privit nuanţat de diferite personalităţi,se
evidenţiază o concluzie comună:necesitatea prezentării istoriei într-o formă sinceră,
atât în ceea ce priveşte ororile nazismului cât şi ale comunismului.
Studierea Holocaustului se poate face atât prin curriculum aprofundat cât şi
printr-un curs opţional care să cuprindă istoria Holocaustului în contextul istoriei
naţionale sau europene .
Valorile morale cultivate prin studiul Holocaustului, aptitudinile ce le pot căpăta
elevii sunt foarte bune mijloace pentru formarea intelectual-civică a acestora în
spiritul multiculturalităţii.
Studierea acestui fenomen aparţinând istoriei recente, trebuie să contribuie la
formarea unor cetăţeni pentru care dialogul, argumentele, acceptarea diferenţelor
reprezintă valori care nu trebuie să permită repetarea ororilor din trecut.
Nu se poate construi o Românie democratică, integrată în Europa fără
cunoaşterea şi acceptarea valorilor eterne: munca,
adevărul,libertatea,umanismul,familia,sacrificiul , onoarea,responsabilitatea,eroismul,
sinceritatea, prietenia,iubirea,altruismul,virtutea dar şi al valorilor contemporane care
se alătură celor eterne: toleranţa,interculturalitatea,
alteritatea,democraţia,civismul,drepturile omului, protecţia persoanei,concilerea
religiilor.
Holocaustul,reprezintă un capitol trist de istorie pe care tinerii de astăzi, viitori
cetăţeni ai unei Europe democratice, lipsită de prejudecăţile xenofobe şi rasiale trebuie
să-l înveţe încă de pe băncile şcolii. Numai cunoscând şi vestejind un asemenea
capitol, faptele de atunci nu se mai pot repeta.
 COMPETENŢE GENERALE

1. Utilizarea vocabularului şi a informaţiei în comunicarea orală sau

scrisă
2. Dezvoltarea comportamentului civic prin exersarea deprinderilor
sociale
3. Formarea imaginii pozitive despre sine şi despre ceilalţi
4. Sensibilizarea faţă de valorile estetice ale culturii
5. Utilizarea surselor istorice ,a metodelor şi tehnicilor adecvate
istoriei pentru rezolvarea de probleme

COMPETENŢE SPECIFICE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

Exprimarea de opinii în limbajul
adecvat istoriei
Examinarea consecinţelor directe şi
indirecte ale acţiunii umane în
declanşarea Holocaustului
Analiza factorilor politici, sociali,
economici,culturali care au
contribuit la declanşarea
Holocaustului
-utilizarea dicţionarelor şi a altor instrumente
de lucru;
-alcătuirea unor glosare de termeni specifici
Holocaustului;
-elaborarea unor texte folosind termeni şi
concepte istorice;
-comentarea exprimărilor greşite.
- explicarea premiselor care au determinat
schimbările istorice;
-comentarea şi interpretarea critică a unor
lucrări care tratează problematica
Holocaustului;
- realizarea unor schimburi de opinii despre
Holocaust;
-alcătuirea planului unui dezbateri istorice pe
tema consecinţelor directe şi indirecte ale
acţiunii umane;
-analiza critică a acţiunii personalităţilor şi
grupurilor umane în cadrul unei dezbateri.
-stabilirea contextului şi cauzelor care au
generat Holocaustul analizând documente
istorice;
- elaborarea unui eseu pe o temă dată;

Identificarea aspectelor
Holocaustului care pot contribui la
înţelegerea prezentului
Recunoaşterea şi acceptarea
interculturalităţii
Aprecierea valorilor trecutului prin
raportarea la actualitate
- interpretarea unei situaţii istorice
controversate într-o anumită epocă dată;
- realizarea unor scenarii în vederea utilizării
deprinderii elevilor de a analiza şi interpreta
diverse evenimente şi procese istorice;
- dezvoltarea capacităţii elevilor de a formula
întrebări şi de a găsi răspunsuri corecte, pe
baza unei surse documentare.
-întocmirea unor referate privind
caracteristicile Holocaustului;
- testarea abilităţii elevilor de a descoperi şi a
deosebi faptul relevant de evenimentul
obişnuit;
-exprimarea opiniei personale într-un eseu cu
tema “Holocaustul-o tragedie ce nu trebuie să
se mai repete”;
-vizionarea unor filme didactice şi comentarea
acestora ,recunoscând asemănările şi
diferenţele dintre sine şi celalalt, dintre
persoane ,dintre grupuri.
-dezvoltarea spiritului critic în evaluarea
Holocaustului;
-amplificarea spiritului de toleranţă inter-
etnică;
- exerciţii care să solicite elevilor exprimarea
opiniilor;
- alcătuirea unor scurte referate;
- realizarea unui proiect pe tema convieţuirii
inter-etnice şi inter-confesionale, prin care să
se promoveze spiritul toleranţei,al conlucrării
în cadrul societăţii multiculturale.
- formularea de argumente în susţinerea
anumitor poziţii în raport cu valorile analizate;
- stabilirea de puncte comune şi divergente în
raport cu valorile din zilele noastre;
- recunoaşterea modelelor şi a valorilor
morale,civice şi culturale ale trecutului;
- prezentarea acestei perioade istorice din
perspectiva valorilor reprezentative;
-realizarea unor postere , desene care să
reflecte termenii:toleranţă,insensibilitate,
extremism,prejudecăţi,discriminare,
credinţe,injustiţie;
-realizarea de proiecte care să promoveze
 anumite valori .

Construirea de afirmaţii pe baza -exerciţii de alcătuire a unui repertoriu de surse

surselor şi formularea de concluzii
relative la sursele istorice
istorice pentru tema dată ;
-compararea şi comentarea informaţiilor
provenite din surse istorice diferite(texte,
imagini);
-extragerea informaţiei esenţiale dintr-un
mesaj;
-înţelegerea mesajului surselor istorice scrise,
vizuale şi de istorie orală;
-simularea sau jocul de rol pentru înţelegerea
aprofundată a unui context istoric din trecutul
apropiat şi din prezent ;
-alcătuirea planului unei investigaţii , a unui
proiect personal sau de grup utilizând resurse
diverse.

Localizarea spaţio-temporală a -alcătuirea unei frize cronologice care să

Holocaustului evidenţieze apariţia şi evoluţia acestui
fenomen;
-exerciţii de localizare a evenimentelor
desfăşurate în acelaşi timp reflectate într-un
document istoric;
-plasarea evenimentelor legate de Holocaust
într-un context istoric mai larg.

VALORI ŞI ATITUDINI

Competenţele generale şi specifice care trebuie formate prin procesul de predare-

învăţare a opţionalului au la bază şi promovează următoarele valori şi atitudini:

1. Înţelegerea,acceptarea şi respectarea diversităţii etnice,religioase şi culturale;

2. Consecvenţă comportamentală în raport cu un set de valori asumate;
3. Aprecierea demnităţii umane ;
4. Respingerea stereotipiilor;
5. Conştientizarea impactului oricărei forme de discriminare instituţională şi
non-instituţională;
6. Înţelegerea rolului istoriei recente;
7. Stimularea interesului pentru lectură şi cercetarea surselor istorice;
8. Conştientizarea îndatoririlor civice ale generaţiei actuale faţă de moştenirea
trecutului, manifestând toleranţă, condamnând atitudinile antisemite şi rasiste,
denunţându-i pe cei care promovează ura, vrajba, dezbinarea, războiul.
 COMPETENŢE DE EVALUARE

1. Utilizarea vocabularului şi a informaţiei în comunicarea orală sau scrisă

1.1. Construirea unor explicaţii şi argumente intra- şi multidisciplinare cu privire la
evenimente şi procese istorice
1.2. Formularea de argumente referitoare la un subiect istoric
1.3. Folosirea limbajului adecvat în cadrul unei prezentări scrise
1.4. Evidenţierea relaţiei cauză-efect într-o succesiune de evenimente sau procese
istorice
2. Dezvoltarea comportamentului civic prin exersarea deprinderilor sociale
2.1. Extragerea informaţiei esenţiale dintr-un mesaj
2.2. Recunoaşterea continuităţii,schimbării şi a cauzalităţii în evoluţia socială
3. Formarea imaginii pozitive despre sine şi despre ceilalţi
3.1. Analiza deversităţii sociale, culturale şi de civilizaţie în istorie pornind de la
sursele istorice
3.2. Compararea opiniilor ,valorilor,motivelor care i-au mobilizat pe indivizi în istorie
cu propriile lor opinii,valori,motive
3.3. Identificarea conflictelor valorice din societate şi a modalităţilor de soluţionare
constructivă a acestora, prin recunoaşterea şi acceptarea diferenţelor dintre oameni
4. Sensibilizarea faţă de valorile estetice ale culturii
4.1. Descoperirea în sursele de informare a perspectivelor multiple asupra
evenimentelor şi proceselor istorice
4.2. Aprecierea diferitelor perspective de gândire şi de acţiune
5 Utilizarea surselor istorice, a metodelor şi a tehnicilor adecvate istoriei pentru
rezolvarea de probleme
5.1.Utilizarea adecvată a coordonatelor temporale şi spaţiale relative la un subiect
istoric
5.2. Selectarea şi comentarea surselor istorice pentru a susţine/combate un punct de
vedere
5.3. Realizarea de conexiuni între informaţiile oferite de sursele istorice şi contextul
vieţii cotidiene
5.4. Construirea de sinteze tematice
 CONŢINUTURI

INTRODUCERE – Argument

1. DE LA DEMOCRAŢIE LA TOTALITARISM ÎN PERIOADA INTERBELICĂ

Termeni istorici cheie,concepte, probleme de atins:
-totalitarism, fascism, nazism, comunism, nomenclatură, poliţie politică, spaţiu
concentraţionar, spaţiu vital, cultul personalităţii
Conţinuturi:
-Originile totalitarismului.
-Apariţia totalitarismului; caracteristici.
-Fascism , nazism, comunism.
-Represiune politică în regimurile totalitare.

2. AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL ŞI NOUA ORDINE NAZISTĂ ÎN EUROPA.

DE LA DEMOCRAŢIE LA TOTALITARISM ÎN PERIOADA INTERBELICĂ
Termeni istorici cheie, concepte, probleme de atins:
-Blitzkrieg, genocid, rasă, rasism, etnie, evreu, arian, şovinism, antisemitism,
xenofobie.
Conţinuturi:
-Izbucnirea războiului.
-Războiul în Europa de Vest.
-Noua ordine nazistă în Europa.
-Intrarea U.R.S.S. şi S.U.A. în război.
-Mari schimbări în evoluţia fronturilor în 1942-1943.
-Victoria unilaterală a aliaţilor (1944-1945).

3. PRECEDENTELE HOLOCAUSTULUI
Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins:
-Holocaust, şoah, genocid, etnocid, convertire,expulzare,anihilare
Conţinuturi:
-semnificaţia termenului
-politica antievreiască în Imperiul Roman în secolul al IV-lea d.Hr. (convertirea)
-politica antievreiască în Evul Mediu (expulzarea)
-politica antievreiască în al Doilea Război Mondial (anihilarea).

4. DEFINIREA EVREULUI
Termeni istorici –cheie, concepte, probleme de atins:
-expropiere, evreu,evreiesc, arian,steaua galbenă, religie iudaică, protecţia sângelui,
Mischlinge
Conţinuturi:
-exproprierea, concedierile, arianizările
-impozitele pe avere, blocarea fondurilor
-munca obligatorie şi reglementarea salariilor
 -impozitele specifice pe venituri
-foametea organizată

5. CONCENTRAREA
Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins:
-deportare, ghetou,raţionalizare, vânzare de bunăvoie, definire, recenzare, însemnare,
excludere
Conţinuturi:
-deportările
-formarea ghetourilor
-subzistentă în ghetou
-confiscările
-exploatarea muncii
-raţionalizarea
-boală şi moarte în ghetou

6. RAIDURILE MORŢII
Termeni istorici-cheie,concepte, probleme de atins:
-raidurile morţii, munca forţată, primul val, al doilea val, stadiul intermediar,
Einsatzgruppen, operaţiuni mobile de mascare
Conţinuturi:
-raidurile morţii
-primul val (exterminarea evreilor imediat după invadarea URSS)
-executarea prizonierilor de război
-stadiul intermediar:definiţie, confiscări de bunuri, concentrarea în ghetouri
-al doilea val (uciderea ultimilor evrei care mai supravieţuiesc în URSS)

7. “SOLUŢIA FINALĂ”
Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins:
-“Soluţia finală”, cetăţenia Reich-ului, “arieni puri”, Sara , Israel, “Noaptea de cristal”,
“proiectul Madagascar”, Conferinţa de la Wannsee.
Conţinuturi:
-deportările;
-dezrădăcinările;
-probleme speciale:
1. copiii speciali (Mischlinge) şi evreii din căsătoriile mixte;
2. evreii din Theresienstadt;
3. evreii “amânaţi”
4. evreii internaţi
-arestările şi transporturile
-confiscările

8.LAGĂRELE- CENTRE DE EXTERMINARE

Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins:
-Gestapo, SS, camere de gazare, crematoriu, “Arbeit macht frei”,trenurile morţii,
apel,Sonderkommando,lagăre obişnuite, lagăre speciale, lagăre de tranzit, lagăre
rezervate.

Conţinuturi:
-originile centrelor de exterminare;
-organizarea, personal şi gestiune;
-utilizarea mâinii de lucru;
-experimente medicale;
-confiscările;
-operaţiunile de exterminare;
-lichidarea centrelor de exterminare;
-sfârşitul procesului de exterminare.

9. HOLOCAUSTUL ÎN ROMÂNIA
Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins:
-rebeliunea legionară, pogrom,deportare, românizare, administraţia românească în
Transnistria;
Conţinuturi:
-statutul juridic al evreilor din România Mare;
-legislaţia antievreiască;
-mişcarea antisemită în perioada interbelică;
-regimul Antonescu şi evreii;
-situaţia evreilor din Basarabia, Bucovina şi Transnistria;
-situaţia evreilor din Transilvania aflată la Ungaria Horthystă.

10. “CRIME CONTRA UMANITĂŢII “

Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins:
-crime de război, crime contra umanităţii, criminal de război, Tribunalul de la Nurnberg,
“drepţi între popoare”
Conţinuturi:
-procesele;
-despăgubirile.

11. COMUNITATEA EVREIASCĂ BĂCĂUANĂ ŞI PROBLEMA

HOLOCAUSTULUI
Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins:
-sinagogă, templu, legislaţie rasială, comunitate evreiască
Conţinuturi:
-comunitatea evreiască băcăuană de-a lungul timpului;
-evreimea băcăuană în anii urgiei războiului şi ai legilor rasiale;
-evreii din Bacău în perioada postbelică

13. NECESITATEA STUDIERII HOLOCAUSTULUI

Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins:
-negaţionism,negare sau trivializare, “exterminaţioniştii”
Conţinuturi:
-negarea Holocaustului;
-programe privind studierea Holocaustului
SUGESTII METODOLOGICE
Timpul alocat pentru studierea opţionalului este de 35 de ore anual.Notarea în catalog
se face în rubrică specială.Predarea este realizată de profesorul de istorie.
Prezentul curriculum a fost conceput în aşa fel încât să permită:
- manifestarea creativităţii didactice a profesorului şi adecvarea demersurilor
didactice la particularităţile elevilor cu care lucrează;
-formarea competenţelor specifice Istoriei;
-parcurgerea de către elev a unui traseu cognitiv adecvat logicii interne a Istoriei ca
ştiinţă şi logicii didactice a acestei discipline.
Centrarea pe elev, ca subiect şi obiect al acţiunii instructiv-educative, şi orientarea
acesteia înspre formarea competenţelor specifice presupun respectarea unor exigenţe ale
învăţării durabile , printre care:
- utilizarea unor metode active( învăţarea prin descoperire, învăţarea problematizată,
învăţarea prin cooperare, simularea, jocul de rol), care pot contribui la formarea
capacităţii de comunicare, de manifestare a spiritului critic, tolerant, la exprimarea liberă
şi argumentată a propriei opinii;
-realizarea unor studii de caz, elaborarea de proiecte şi portofolii, individual şi în
grupuri de lucru;
-evaluarea se realizează prin metode şi tehnici clasice şi alternative, complementare.

BIBLIOGRAFIE
1. Alij, Gotz, Soluţia finală , Editura Hasefer, Bucureşti, 2001.
2. Ancel ,Jean, Contribuţii la istoria României.Problema evreiască(1933-1944) ,
Editura Hasefer, Bucureşti, 2001.
3. Ancel,Jean, Transilvania ,Editura Atlas, Bucureşti, 1998.
4. Berben,Paul, Dachau 1933-1945 , Editura Politică, Bucureşti, 1973.
5. Delpard , Raphael, Copii evrei ascunşi , Editura Hasefer, Bucureşti, 2001.
6. Florian, Alexandru(coord), Benjamin, Lya, Ciuciu, Anca, Cum a fost posibil ?
Evreii
din România în perioada Holocaustului,Editura Institutul Naţional pentru Studierea
Holocaustului din România “Elie Wiesel”,Bucureşti, 2007
7. Fried,Hedi, Pendulul vieţii, Editura Vremea XXI, Bucureşti,2004
8. Glosberg, Ruth, Timpul lacrimilor secate , Editura Hasefer, Bucureşti, 2003.
9. Heyman, Eva, Am trăit atât de puţin , Editura Alex, Bucureşti, 1991.
10. Iancu, Carol, Shoah în România. Evreii în timpul regimului Antonescu (1940-
1944) ,Editura Polirom, Iaşi ,2001.
11. Ioanid ,Radu, Evreii sub regimul Antonescu ,Editura Hasefer, Bucureşti,1998.
12. Jhonson, Paul, O istorie a evreilor ,Editura Hasefer, Bucureşti, 2001.
13. Kuller, Hary, Evreii în România anilor 1944-1949.Evenimente, documente,
comentarii , Editura Hasefer,Bucureşti,2002.
14. Lustig, Oliver, Dicţionar de lagăr , Editura Hasefer, Bucureşti,2002.
15. Mircu, M, Oameni de omenie în vremuri de neomenie Ed.Hasefer, Buc.,1996.
16. Palty,Sonia, Evrei, treceţi Nistru! , Editura Libra, Bucureşti,2002.
17. Poliakov,Leon, Istoria antisemitismului , Editura Hasefer, Bucureşti, 1999.
18. Wiesel, Elie, Noaptea, Editura Univers, Bucureşti, 2005
19 ***, Jurnalul Annei Frank în Holocaustul în literatura universală , Editura
Hasefer, Bucureşti, 2004.
DICŢIONAR ŞCOLAR :

“Afacerea Dreyfus”: proces celebru şi abuziv intentat în 1894 ofiţerului Alfred Dreyfus
acuzat de înaltă trădare doar din cauza originii sale evreieşti (degradat în 1895, graţiat în
1899 şi reabilitat în 1906). Procesul s-a transformat repede într-o problemă internaţională
şi a polarizat opinia publică franceză şi internaţională în legătură cu problema evreiască.
Alia: mişcare de întoarcere în Eretz Israel a evreilor din exil. Au existat mai multe valuri
alia, dar cel mai puternic a fost cel de după proclamarea statului Israel, între anii
1948-1956.
Antisemitism: curent extremist şi discriminatoriu de respingere şi ură faţă de evrei.
Termenul a apărut în anul 1879 şi poate fi definit ca suma dintre antiiudaismul antic şi
medieval şi rasismul modern [antisemitism=antiiudaism + rasism].
“Arbeit macht frei” :”Munca te face liber”, inscripţie figurând pe porţile majorităţii
lagărelor de concentrare.
Arieni: populaţie de origine indo-europeană care a migrat cel mai probabil de la est de
Marea Caspică spre India, Orientul Apropiat şi Europa în mileniile III-II î.Hr.În epoca
nazistă termenul a fost folosit discriminatoriu pentru a denumi populaţia “pură” din punct
de vedere rasial. De fapt, în ideologia nazistă, termenul arian era sinonim cu acela de
german.
Asimilare: proces prin care o minoritate adoptă în timp cultura şi civilizaţia populaţiei
majoritare şi astfel îşi pierde treptat propria sa identitate etnică şi religioasă.
Aşchenazi: tip de civilizaţie evreiască apărută în spaţiul german la începutul Evului
Mediu şi răspândită în centrul şi estul Europei în sec. XVII-XVIII. Este caracterizată de
folosirea limbii idiş.
Cetăţenie:dreptul unei persoane de a fi cetăţean al unui stat. Acest drept este garantat de
legi sau de Constituţie şi conferă drepturi ( de a ocupa funcţii publice, de a vota) dar şi
obligaţii şi responsabilităţi (de a plăti taxe şi de a efectua serviciul militar).
Comunitate evreiască: formă de organizare tradiţională a evreilor în exil. Comunitatea
este organizată ierarhic şi are instituţii specifice tradiţionale- sinagoga, baia rituală,
şcoala, măcelărie caşer.
Crime de război: încălcări ale legilor şi cutumelor războiului. Aceste încălcări cuprind ,
fără a se limita la acestea, uciderea, maltratarea, deportarea la muncă silnică sau în orice
alt scop ale populaţiei civile din teritoriile ocupate, uciderea sau maltratarea prizonierilor
de război sau a naufragiaţilor, executarea ostaticilor, jefuirea bunurilor publice sau
private, distrugerea fără motiv a oraşelor ori satelor sau devastarea fără justificare
militară.
Crime împotriva umanităţii: uciderea, exterminarea, aservirea, deportarea şi orice alt act
inuman comis împotriva populaţiei civile înaintea sau în timpul războiului, sau
persecutarea din motive politice, rasiale sau religioase, în situaţia în care aceste fapte sau
persecuţii, indiferent dacă încalcă sau nu legile ţării în care au fost comise, se săvârşesc
ca urmare a unei crime intrând în competenţa tribunalului sau în legătură cu o astfel de
crimă.
Deportare: acţiune de mutare forţată, de alungare a evreilor într-o regiune îndepărtată ca
măsură de pedepsire.
Discriminare: politică oficială, atitudine prin care un stat sau un grup de oameni nu
acordă unor persoane toate drepturile şi libertăţile pe motive de rasă, religie, sex.
Einsatzgruppen: grupe de intervenţie, care efectuau raidurile de masacrare.
Emancipare: proces istoric prin care evreii au căpătat drepturi civile în ţările în care
locuiau. Procesul a început în secolul al XVII –lea şi s-a încheiat după Primul Război
Mondial.
Emigrare: Plecare a uneia sau a mai multor persoane dintr-o ţară şi stabilirea lor
definitivă sau temporară într-o altă ţară.
Etnocid: distrugerea unui grup etnic în plan cultural.
Evreu: persoană care respectă tradiţiile iudaice: crede într-un singur Dumnezeu (al lui
Abraham şi al lui Moise), este circumcis în cazul bărbaţilor, ţine sabatul, respectă legile
iudaice şi respectă legile alimentare caşer.
Exil: orice loc, în afara Israelului unde locuiesc comunităţi evreieşti.
Expulzare: acţiune abuzivă şi de forţă prin care evreii au fost obligaţi să părăsească
anumite regiuni sau ţări. Cele mai cunoscute sunt expulzările din Anglia-1290,
Franţa- 1394, Spania-1492 şi Portugalia -1497.
Genocid: Exterminarea sistematică a unei colectivităţi umane. Termenul a fost creat în
1944 de Richard Lemkin. În 1948, Lemkin a determinat adoptarea de către ONU a unei
convenţii care califică genocidul drept crimă la nivelul dreptului internaţional. Trebuie să
se insiste asupra caracterului sistematic al acestei exterminări şi să se evite folosirea
nepotrivită a termenului, în special cu privire la grupurile neumane.
Ghetou: zona rezidenţială evreiască din cadrul unor oraşe medievale sau moderne,
impusă sau autoimpusă, supraaglomerată , care a fost folosită în epoca nazistă pentru
separarea evreilor de restul populaţiei.
Holocaust: cuvânt ebraic de origine greacă însemnând “sacrificiu”, folosit în special în
mediul anglo-saxon ca echivalent al Soah; perioadă între 1933-1945 când regimul nazist
din Germania şi regimurile din ţările aliate acesteia au planificat şi aplicat un plan general
de lichidare a tuturor evreilor din Europa. Acest plan a dus la omorârea a 6.000.000 de
evrei europeni. Pentru autorităţile germane aceasta trebuia să fie “soluţia finală” a
problemei evreieşti în Europa.
Idiş: principala limbă de comunicare şi de cultură în lumea evreiască aşchenază, apărută
în spaţiul german occidental dar larg râspândită în spaţiul central şi răsăritean european şi
formată pe baza limbii germane medievale la care s-au adăugat împrumuturi din limbile
slave şi baltice.
Iudaism:una dintre cele trei religii monoteiste alături de creştinism şi islam. Dar
iudaismul este mai mult decât o religie, este viaţa socială evreiască, este viaţa culturală
evreiască şi odată cu emanciparea şi cu întemeierea statului Israel, este viaţa politică
evreiască.
Jidani: termen discriminatoriu şi jignitor de origine germană-juden- cu care erau numiţi
evreii în Principate şi apoi în România. Termenul a fost amplu folosit de propaganda
antisemită.
Kristallnacht: “Noaptea de cristal”- denumire nazistă a pogromurilor executate de SA în
noaptea de 9-10 noiembrie 1938, ca represalii la asasinarea de către un tânăr evreu a unui
diplomat german la Paris.
Kapo: în lagăre, deportat însărcinat cu conducerea unei echipe de muncă.
Kommando: echipă de deportaţi.
Legi discriminatorii:legi decretate de regimul nazist prin care populaţia evreiască a fost
exclusă din viaţa publică a Germaniei.
Majoritate: grupul de oameni cel mai numeros din punct de vedere procentual dintr-o
comunitate.
Minoritate: grupul de oameni cel mai puţin numeros din punct de vedere procentual
dintr-o comunitate diferit prin anumite criterii(etnice, religioase, politice) de majoritate.
Într-un stat de drept există dreptul minorităţilor.
Mischling: corcitură-metis, pe jumătate evreu.
Naţionalism: ideologie şi atitudine care promovează ataşamentul şi dragostea faţă de
valorile naţionale. Adesea acest lucru se face în mod exclusivist, prin denigrarea şi ura
faţa de minorităţi sau faţă de alte naţionalităţi (popoare).
Nazism: regim politic în Germania în perioada 1933-1945 caracterizat prin venirea la
putere a Partidului Muncitoresc Naţionalist Socialist German condus de Adolf Hitler.
Regimul a aplicat evreilor legi rasiale, legi discriminatorii şi i-a supus unui proces de
exterminare.
Numerus proportionalis (numerus clauses, numerus valahicus, numerus romanus):
concept care pretindea că în viaţa socială , culturală şi economică a ţării , evreii să nu
reprezinte mai mult de 4%, atât cât erau procentual-demografic în România.
Numerus nullus: concept care pretindea că evreii trebuie eliminaţi-excluşi complet din
viaţa socială, culturală şi economică a ţării.
Pogrom: izbucnire spontană de ură împotriva evreilor, manifestată prin violenţă fizică şi
distrugeri de bunuri materiale evreieşti din partea populaţiei majoritare, sprijinită de
autorităţi.
“Problema evreiască”: falsă problemă născută din faptul că existau evrei într-o ţară la un
moment dat. “Problema evreiască” cerea o “soluţie la problema evreiască”. Regimul
nazist a aplicat “soluţia finală” la “problema evreiască”. Aceasta însemna lichidarea
fizică a tuturor evreilor din Europa.
Rasă: termen biologic care defineşte o grupare de indivizi aparţinând aceleaşi specii.
Termen care clasifică oamenii în funcţie de aspectul fizic şi de caracterele secundare.
Rasism: formă de discriminare-încălcare a unor drepturi- pe criterii de rasă care susţine
inferioritatea fizică şi intelectuală a unor rase umane faţă de altele.
Românizare: proces prin care autorităţile române din perioada 1940-1944 urmăreau
excluderea evreilor din societatea românească. Evreilor din România li s-au impus măsuri
cu caracter discriminatoriu –confiscări de proprietăţi, muncă forţată, evacuări abuzive din
locuinţe, concedieri ilegale, rechiziţionări forţate, interdicţii de toate tipurile.
Sefarzi: tip de civilizaţie evreiască apărută în Spania medievală. Din 1492 se răspândeşte
şi în Africa de Nord, Orientul Apropiat şi Peninsula Balcanică.
Sinagogă: loc public de desfăşurare a rugăciunilor şi a activităţii religioase şi ale
comunităţii evreieşti-a servit de exemplu creştinilor (biserică)şi musulmanilor(moschee).
Sion: nume biblic sub care este cunoscut Ierusalimul . La început numele se referea la
Muntele Templului, apoi numele s-a extins asupra întregului Ierusalim.
Sionism: mişcare politică naţională evreiască condusă de Theodor Hertzl, apărută la
sfârşitul secolului al XIX-lea şi prin care se afirma dreptul poporului evreu de a avea un
stat în Eretz Israel.
“Soluţie finală”: pentru autorităţile naziste şi pentru aliaţii acestora mod de a rezolva
“problema evreiască”. “Soluţia finală” a avut mai multe etape – identificarea, izolarea ,
deportarea şi exterminarea evreilor- ultima fază fiind pusă în practică după 1941 şi a
constat în exterminarea fizică a evreilor din Europa.
Steaua lui David: stea în şase colţuri- simbolul poporului evreu- formată prin
suprapunerea a două triunghiuri echilaterale. De obicei este de culoare albastră pe fond
alb. În timpul Holocaustului autorităţile naziste şi aliaţii acestora au obligat populaţia
evreiască să poarte, cusută pe haine, o stea a lui David dar de culoare galbenă.
Sabat: ziua a şaptea a săptămânii, zi care marchează încununarea creaţiei- zi sfântă şi de
odihnă în tradiţia iudaică. Sabatul începe vineri seara la apusul soarelui şi se petrece în
familie. Se aprind lumânări, are loc o rugăciune şi urmează masa de sabat.
Şoah: termenul ebraic pentru Holocaust. Înseamnă catastrofă- cataclism şi defineşte cel
mai bine proporţiile Holocaustului.
Talmud: carte- colecţie de învăţături ale celor mai înţelepţi rabini care reglementează
toate aspectele importante ale vieţii evreieşti.
Teroare: stare de tensiune şi de nesiguranţă pe care o crează terorismul şi prin care unii
oameni-terorişti- sau unele organizaţii teroriste încearcă să-şi atingă scopurile.
Tora: suluri de legi- învăţături sfinte iudaice. Cuprinde Halaha, Hagada, Pentateuhul şi
învăţăturile rabinice.
Transnistria:zonă geografică între râul Nistru şi râul Bug care în perioada 1941-1944 a
fost administrată de România. Aici au avut loc operaţiuni de concentrare , deportare,
exterminare a evreilor români din Basarabia şi Bucovina de către regimul Antonescu.