SIVoIGSW YoTa LNs vanuda | | tno efera op yys un nyuod Injhsoys [njusWeseuLy\y VIVINGWVINOd09 ATIINSO9 VidVaaLOHISd DAspjoH BULIT “tp “aun -yougDescrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romfniei HOLDEVICI, IRINA Psihoterapia Cognitiv Comportamentatii / Irina Holdevict Bucuresti: Editura Stiinfelor Medicale 2005 ISBN 973-86571-1-3 821.111-31°135.1 Coordonator: dr. NADINA LICULESCU Redactare: JEN VESTNOTU ‘Corecturii: EMILIA LEANCA, ‘Tehnoredactare: CRISTINA DUMITRESCU, Bun detipar: IRINA HOLDEVICI Coperta: VERONICA DINU PSIHOTERAPIA COGNITIV COMPORTAMENTALA- Toate dropturile asupra acestei ediii in limba romana apartin SC SUPEREXIM-Editura STUNTELOR MEDICALE ee 1. 4, bl. 117, et. 3, ap. 7, sector 4, cod 040128-Bucuresti, 35.07.80, 0744,530.940, 0723.334.291; Fax: 337.48.22, ler@e-xtreme.Fo; site: www-trustul-Tiders0 ‘Tipar executat Ia S.C. TIPARG S.A. Pitesti, B-dul N. Balcescu, nr.93 Tel.: 0248-221 275; Fax: 0248-221 348 E-mail: tiparg@geostar.ro INTRODUCERE ‘Termenul de psihoterapie cognitiv-comportamentala isi are originile atat in domeniul psihologici cognitive, care pune accent pe solul ideilor asupra comportamentului, ct si in cel al psihologiei comportamentale, cu orientarea sa riguros centrata pe obtinerea unor performante. Psihoterapia cognitiv-comportamentala, in cadrul creia se acordi o importanf& deosebit& tehnicilor de restructurare atitudi- nala, confine numeroase elemente comune cu psihoterapia rational- emotiva, multe din metodele utilizate de aceasta fiind foarte asemnitoare, ‘La ora actuala existi o multitudine de demersuri cognitiv- comportamentaliste care au in comun mai ales dou aspecte: a) convingerea conform c&reia procescle cognitive influen- teazi at&t motivatia, ct si comportamentl; ») utilizarea tehnicilor de modificare a comportamentului intro manierfi pragmatic’. Yn cursul sedintelor de psihoterapie, terapeutul si pacientul recurg la principiile invaficii in vederea modific&ii structurilor cog- nitive ale pacientului, evaluand permanent efectele pe care le au aceste modificéri in comportamentul si in stilul de gandire. Spre exemplificare, prezentim céteva date in legdturé cu psihoterapia cognitiv-comportamentala in depresii (Beck, 1978). ‘Acest demers psihoterapeutic pomeste de la premisa c& starea, depresiva rezulti din modul lipsit de logica in care pacientii gandesc despre ei ingisi, despre lumea exterioara i despre viitor. Aceste idei lipsite de logic au tendinta de a se menfine chiar si in contradictie currealitatea, deoarece indivizii adopté comportamente autoblocante si autodestructive prin intermediul urmatoarelor mecanisme: 5L PIPOLFTPOUT 91S9 ‘aTOAIT Bf “1S sede NNUOd oTesEN opfuTORs Ud nes oFvoUtA sooiuIpes smo ut EIEoTIEA aso EzaIody “onnad -2i0) ued Thun Twoge[o 1S mymuoIed rowargord esdnse areuraT ~yead ozoiodr aun raymunioy ayorpep runs alurpas afautig jeusoyUE yUNs speraataEyodu09-antFoo tarderaioursd aTPANDaIgO “(686 1) HELD 18 EY ‘SPISAONTRS “MPI dng] ezvaqardrayay 9] museTqns ozeo UE [njog op 18 a¥erpoM oHHEMIS op oeUTUT -19}9p 1uNs UOduiog as jNPLAIPUE axe Uy ajLMpout yo Rzea|MIsod ajenmaumerodutos-anrafos reidezay pe ezeq op nidiomag “mondenys-fouro[qoud varourjaout ey sq ~uyuce auea Hojo; no EIMIEBo] UL oeTTIOp tHfeuLOsUT ZouN ezeq ad ‘— jriuarsed no gunadury ~ ropaanooigo v stood vareqnunoy piesaoeu inosqe a1S9 oseasnos ys BIdeION ‘muy eI aansarqo are 18 dun uy pena aiso eiderjoytsg “worsed od yzeafressp 1 aze9 sojawraiqord v ezeajozar ap NHoqess 10UN vomoyruEyd uy [Mynadesay no puyrogejos wiseoe ‘In{nyUSIORd HONdKS pout uy amnuazaud quns erdersjoyrsd ajaioadse aol, “MyMuoUEEN v giueyodtr EME o aminsuos aura{goud ap vareajozay er) mmnsrewep efoto epyea e nnuad 16 o8sngar 9s vosopy “dtus op woo uy 1$ Wyo “eTeNprArpUT vrdes) WL wie ezxn ayeod 98 greaureHoduios-anusos eidesox “NjmUSUTEIEH LojsreNZed & youu eA ad 18 yeuorerado aur) Uy 10[>ds0N09 karENUTIO ad yqesoap jussoe un ound epeueureoduros-antudoo video, go ououed ap rms (6861) HELD 18 ITY ‘SEYsAoyTeS “Woy emisaoe eaeIpHRA TustBULIAd aoyLIOA gs rode 16 oneapE jan oo ezezuo}uour 1S-¥s HhinASUT jens Fe “eAHONNSTpoMe soEApMNE, -roptioaigns v axiizodsip vung 18 oFfaeyses op jnpes3 poswaiods ys pun astraduiogax soun vorensturupe 1 199 ‘oarizod so[ajuatuTUDAS BaIEIOU I HOB BAPION “TaIMUDIOVM o[e oUDIPHOS af ~anoe gzvozyeue 18 ezeou rynodesny 1S [ryUeIoNd “easapy ST!OgIp feu vioun warepuoge ap atireEM SI'S ung BL osnp oy Bs oIOSN four s[furomws your joy vse Uy ‘s1eyNOWIp 9p [npeYd ap oxiouny Uy SyeziqpEIOF Ms aTTUIOIeE “saoons ap arcu Ted lapse jus ‘syeoo]qome 1$ oreuor9 spruico auuTyuT ys Syuoee ‘amoUE ~pedxa aissoVy “BuEIpHoS eivIA UE JO] & axvOKTLIZA ap a}a1oUOD apteNTT ~epour rode asaqiqnas ag ‘swoYLIDA organ 29 azaq0dt oun eID} gus ROUN UIp emysooe ope auisauB apsiaoedxe 1S ajsiuupar ‘oljseuzd goyruopt ‘njusiord no gunardtur ‘{nynodez5], uy 19 ardsep auSex3 soy eyrideouoo ouput ys ayuour Wfeeaxosuy ‘soaup aluouadxe 1oun emu ty eMeosrad vudoid audsop meuuosuL Seo|n9 Bs 19 (SL6I ‘EL6I ‘8S6L) SHI op oTIOqRIa aanowio-leuortex youn [B soroRme: nEMUDUIOD ‘ypyEd ap) ,ortuTE nes TMOT nda ap wistnyosqe aarpue3 ap uinpou oun vasejoazap (P s(ojour lots qraéayys guureasty eyseooe — ntorares Up Emme TEP ISO} wwe) oanedou amuaurTuans 10UN rorjeoqmnUDs vamvoYr due (9 ‘(ore ep ung yuns nu go ETUASER — yrEy o surdsax e-U! ~wnoe 16 lata 1ojareoioes zon) Radinse EyP[OdeHXD 9959 BE) juodxo 0 amo und Sisezyfesousgexdns jnustuesout (q ‘Iurentioo aytiermis purer -oudt ‘omorglurusuie puny eo muny e yanosjas varadaozad (&Desi obiectivele terapiei sunt stabilite de Ia inceput, cle se pot schimba pe parcursul demersului psihoterapeutic. Unii terapeuti fac grejeala de a considera ca este suficienti identificarea problemei (de exemplu, fobie de locuri inalte), pentru a aplica o anumitd linic de tratament (de pild’, tehnica expunerii progresive). Dar clinicienii experimentati devin tot mai constienti de fap- tul cf stabilirea cu precizie a diagnosticului ofera indicat asupra a ceea ce trebuie si reprezinte tratamentul, aceasta fiind util’ doar in etapele proliminare; ulterior se impun informatii mai detaliate cu privire la: ~ ce face persoana in mod deschis sau in mod implicit si ar dori s& nu mai facd; — care sunt factorii precipitatori (situationali, mentali, emoti- onali) pentru comportamentul problematic; ~ in ce conditii se manifesta problema; ~ care sunt consecintele comportamentului problematic; ~ care sunt variabilele care conduc la menfinerea si pertur- barea comportamentului-problema; ~ ce modificari ar putea aduce acestor conditii pentru a obtine schimbarea comportamentului-problema. Pacientul trebuie informat c& psihoterapia cognitiv-compor- tamental fi va permite ,,s& se ajute singur“, iar terapeutul il va sprijini in dobndirea unor abilititi prin care si rezolve nu numai problema prezenti, ci si eventuale probleme similare ce pot si apara in viitor. Terapeutul trebuie sii accentucze rolul temelor pentru acasi, subliniind faptul ci partea cea mai important a terapiei se desfi- soar’ fn viata invajat in cursul sedin Pacientul este s terapiei prin furnizarea de informatii pentru terapeut, prin transmiterea 8 Pacientul este informat gi cu privire la structura tratamen- tului: numir de sedinje, durata sedinfel de desfisurare a acestora etc. De asemenea, pacientul este interogat cu privire la factorii de naturd situa ‘comportamentul manifest. Interviul preliminar are 9 mare insemnatate in cadrul demersului psihoterapeutic pentru cit adesea pac pacientul incepe si creadi ci schim- barea este posibili. De pilda, dacd un pacient se adreseaz& tera- peutului pentru o serie de probleme, cum ar fi dispozi stare de pl ipsa sperantei ica faptul c& este vorba de o ‘A problema — depresia ~, pentru care sunt modalititi de terapie clar definite. Poate aparea si situatia invers’, cfnd pacientul crede in mod gresit of are o singuré problema, ca, de pilda, lipsa autocontrolul cand, de fapt, este vorba de mai compulsiv, abuz de alcool, dispozifie proasta, datorii si relatii Proaste — toate acestea necesitand o strategic separat’ mb faptul ca po merge singur in ora, Rird probleme, reprezintd un obiectiv rezonab in cursul terapiei, psihoterapeutul va tebui si manifeste 0 atitudineIL aiden wt ~seace runftids ynynd e-s o1eo ed opyjos snares) azeq 1oun vaswoge[> ¥] NnquIIOS me souosKe “HY My oftzBIONY “dum 1Seqa0e uy ‘ISvOrKU 40]IKiovar ¥ oxonpor ap vormnadeza eoruyor yound e puyund ‘sjuizio19 supxe e-1§ lode amo 1S ayeunrue ej 2onOsASU SULO\duNTS JOU Rosson soImsOqe] UI IeIprUs v ao ‘odjom “f 2p asnpe ysoy ne aideimy ap rs OH 1S wosiesA ‘AopAeg In] o]lopr yes ipe ef oonouAdU TuEINgiR vasEIeN are oduros-AruBoo tides; e gormeytag wULIO., apmuautodxs lupiosa9 cyrus ndy ‘arduiaioyssd ap BuLioy mudioys ea e20 JOT HOME vayEyTTOfett ap BIBIOp|suoo PUY wsRoON “NOLOUTY Te STUN, 1S UL 1S 3H 489A op edomsy WE BIE PIEWUaZaxdar sUTQ apzE0y 9159 (DOD FRMsuepodwos-apiuFos widesy “yonyoe 10 wy ‘08, Hue Uy aneUnxorde SnduIs Imm-nuy aonnodezojoyssd sutoisis gnop Jojo easdoico wan v-9p B00 I “WA's UI Q9, aanfuBoo roxdexo) erinsede enop ‘o]ejuOUreyOduuo: JuoUWOSUOD JenOAd v 1S UNTMUTIS ImEde & EPRUSWELOdWIOD -apfuoo wiSojoyisd yo EzerTGns (6661) MeMIDeY, AofENIg FIVINGWVLAOdWOD-ALLINDOD IGIdVUYALOHISd VILA TOAR T piondeg or sonemosoyssd nes sorgtsciomau omordturs x01 vamoopurs nes vexeroyfouu od ayentoo Soqaapias oymynizos no “iojoma;qoud vareajozar od ay “awanp -gumos sp aidesoy o bisa eyeiuaureroduro>-anrudoo widemoutsg “piumrdds engy wins 9s nes oyeItqedino op oyuourUas we “tinuofugis runs avo sopjustoed mrzeo ut soye teu yuepoduu 9189 OR ysooe i$ ezifesou nes voopnf [-e ergy “juaroed ap vleyele Unite ale Americii un grup de psihologi au incercat, Ja rndul lor, si aplice ideile comportamentalistului Skinner in administrarea unor recompense i sancfiuni, Cercetitorii americani au continuat ined mult timp s& acorde atentie pacientilor cu afectiuni psi marea majoritate a speci: interesul terapeutilor bi e, consideragi de Astfel, Aylion si Azrin (1968) au pus bazele sistemului denumit economia jetoanclor (coken econom} metoda de programare a comportamentl adecvate in d seolile pentru deficienti mintali sau in cei detineventi. psihologi), desi nu se bazau pe o teorie psihologici anume, find chiar criticate cercetétile lui Skinner, preferau mai curdind contri- butiile lui Paviov, Eysenck, Wolpe si Hull (1943). Marea majoritate a acestor terapeuti se aflan concent Spitalul Maudsley din Londra, spital care nu era speciall cronice, ci in tulburiri anxioase gi depresive, multora dintre pacienti aciministindu-ti-se tratament ambulator, 12 Desi acesti terapeuti acceptau: patologice puteau fi si rezultatul unei inviipiri defectuoase, ei nu neglijau rolul factorilor genetici in producerea acestor afectiuini. Astfel, tulburarile nevrotice erau injelese ca find rezultatu unor factori psihotraumatizanti (experiente fnvatate, con negative etc.), pe fondul unor particularitati psihofiziologice denatur’ ereditar’. Mai ales tulburatile anxioasc erau puse pe seama unor terapeutii comportamentalisti au considerat-o prototipul tulburdrii nevrotice, mai ales pentru c& anxiogeni erau ugor de de transport in comun, spatii find, de asemenea, bazate in mare masur& pe cercetiitile realizate pe animale si, drept urmare, avand un caracter limitat. Studiile realizate pe subiecti umani lipseau aproape cu destivarsire, singurele elemente mai concrete constituind: celebru al fui Watson si Rayner (1920), in care a fost demonstrat geneza fricii condifionate de animale la copilul Albert, precum gi cercetiirile lui Mary Cover Jones (1924) asupra dezvitirii fricilor la copii. Lucririle acestei autoare au pus bazele psihoterapiei comportamentale a tulburdrilor anxioase, ‘Aga cum am mai subliniat, Wolpe, tot in urma unor corcettiri de laborator, a ajuns, ta randul s a speriat in mod gradat in situatia anxiogen’, administran- mod gradat brand drept intirire pentru a inhiba teama. In cadrul acestor experimente realizate pe animale, administrarca hranei era un stimul incompatibil cu reactia de frict 13st ‘ozoyrsd nes apenxos nivtasp sursqpoooye ‘oxayuouTTe reympuos ayEeingim ‘usoxdop Wy aAneoYTEWIOS asaiford ayenstfary ysuy ysoy ne AN ey wiota nignqeo vomsoyoure ut i$ umoaid ‘tides ef yusuEodex0 2p JO]ERENgTM [e “svorcae IOLEMaM [rIMSMIEFEN Uy osoxSoud eur qeziqeare yrequsureioduros videsouysd ‘tae quorum Uf Tequrer sops}uS!oyop a[@ 9190 nes Tommoso omyisd 1ojHuotoed sfowiofgosd urind peur 1S Himpe vj sonoxasu apegym sope feu o-puppaszasdas so] vonsmZeD ‘sseomoajap eieaur foun nyEyNZaL a) Hinodsoy 18 woyE}ooI09 He 1S uooud “rouUEYS ‘odio Sfouasée] erlnjos ~ wysooe op vamigazop rer “eurojgoxd puyzardox opouaou jmyuoureyodutog, weleazp 1$ g ayeod jo Yeizaut yo} ¥ wo Use 4 ‘mmsuos oAOIASU mUDUIELOdWIOD ‘stoOxK 1 nu Anedepezop [muoureodu ryoa nu ‘asunose ayUINSUOD (0961 “jouoskg ‘warwoapura JOjMot{yuos wareznuaAsuOD woo THSTTBEDMISg) “ZaLAdH ap 18 wiogyyo BA 2s MuDoIQns ‘omOWduNES ap ozaI9qI9 98 BS aISoSMoE poep “Go JEUNE v Jo JMU rEyY “ETGeIOTOM THOAEp ze ‘Jopye “areo pate BATOdUH aArsuayap afanistuesac neyuazasdor ojouso}deaHs Jer ‘gjenxes PIE 9p sqUOHSuOSUT goryUOD JON ejuarsIXa ap ‘ysnpoud ero wzoxAdu erargo uLIOstOD BLIOD; suidsax v SoLOSKg -eerqeueyisd ¥] Banonnsuos panemraye oad vo greuatmepoduaco wider} gundest ‘ys isos @ 18 sonuremp rordemmogisd mfmeyuazardar no andsip yeuand B some ysooy “sopMadeojoYSd JOfoUIOISIs {APES UE IMeUTUOP [or un ojeaureuodwios jardeimoyssd wayu09 w youDsky SuEE e109) TesOpIstOD aisaoe 1$ ienoads ne nSipeuaUTEWOduIOD Hinsdemoyisd “omen JOA BoWe}OILUY INpOU aE aNEILAD 9p ojsiuDUEEHOdWIOD s180s “ese TH} UE 4S anos uouUA ad urind yao aIsYs aaponop as azEIAa ap jyuourepoduios emo uLOsUOD ‘.oNOxAoU xXopered jure -v8e B] EIQJAr 9s (0961) IMO ‘ANSY “wsIsiad & ap efupuar ne sanexdepezop ajarwaureyodaion 1$ vayeorsue area naued anour i$ sonjdxo ps TeoBoUy Ne FFUOTONALORY, “(1661 ‘WeuRyeY) ErEUOHIPTOD arecyyvas uy qewogt ap mmndn njor yeruNgNs ne LOM Yh ‘aseonare sopiioear Jomyny wzaueS omdxa ys ySnar 8 nu gapoadsar erroal ‘eouatase oq “aseoncEe JO[EMAM poze uy a¢nuriqo eopnader soja1oajo exdnse aansneyxe mbeoqdxo mayo mnd ena 89 ‘qoaroo o}7ed arew Uy MIPaAop v-S atTOD) EISeOOR HOC] ‘sonnaderaoytsd iuoxioIUT FOUN varogele Wy Seye Tour Zep ‘oseorcue zopLMaIM pede aye auisruesaur run eareordxs Uy Eth EPaAop v-8 adfon\, IH] wHOD] Joe iSujeow vane vomd se MUIAS op TOTaWw aye 1S (gO SUH pUPUAAR ‘HOUT [e JoreqryRT ap oreHTeo Uy warEXEfar No rome arenstunupe imoopuy # adjoyy Tes soppiuaroed mGouMVEN Uy "warexejal — wyseaoe no pignreduroour sundses jun fnipouzroqat und gureay ap torfovar e apeyodar 200xdt001 Teg _UOIep eonpoud as aseorxuE JO[UBIMAIN) v YoRNodeia. amIOTSUIY wIAMyO UUIOsUICD ‘ooudioay LoHLQIUL wHOM FeINULIOJ w adjoga ‘pes 10yETRIa0109 ezeq ag “HLTENT POOL grep YIsesoe op pugonf ) annsodvar wqryur vamezquoueuad e waonpuds Eure ‘ap sopriowas ¥ areqnyur op soyaiuaacas vamejaday “eqryut o ares od.de la stiinga Ia tehnologie (Wolpert, 1992). Introducerea conceptelor cog te in cadrul teoriilor comportamentului a contribuit intr-un fel la refacerea puntilor dintre teorie si practic’, rispunzin factiei cercetiitorilor fafi de orientarea empiric necritica Absonfa progresului teoretiziri terapiei compor- tamentale in pericada 1970-1990, precum $i insuecesele inregistrate in tratarea altor tulburiri emorionale, cum ar fi'depresia, au deschis calea dezvoltarii terapiei cognitive. Etapa a doua: psihoterapia cognitivi Printre cei mai influengi pionieri ai terapiei cognitive se punctul de vedere conform uurarilor psihice au la bazi modele cognitive jerea acestora puténdu-se realiza prin corectarea lor. stori, form sihanalisti ca $i Wolpe, au propus tehnici de corectare a cognifiilor eronate, si-au concentrat eforturile asupra problemelor prezente ale pacientilor si nu asupra unor psihotraume aparjinand trecutului $i au recomandat utilizarea unor sareini de natura cognitiva. Acesti autori au recunoscut valoarea, dar gi Limitele terapitlor comportamentale, ei considerind tehnicile specifice acestora ca pe niste suplimente la propriile lor sistenae psihoterapeutice. Astfel, Beck (1993) afirma c& a incorporat multe dintre principiile terapiei compor- tamentale. Spre deosebire de comportamental ficirile obfinute in urma exere’ sfera comportamentali Teprezinti insisi escnja metodelor, Beck si Bllis le considerau metode auxiliare, menite si aduc& noi informafii cu caracter corectiv despre pacient. care apreciau cd modi- 16 | Terapia cognitiva 2 lui Beck pomeste de la premisa ed afec- tivitatea si comportamentul unui individ depind fn mare misura de modul in care aces rioara in schema 79), tehnicile terapeutice fiind menite s& teze gandurile distorsionate si convingerile male care stau la baza acestora. In viziunea acestor autori rute de pacient in tratarea depresici nu pot fine; is (1958, 1962) a claborat o forma mai direct a te cognitive, pe care a denumit-o initial terapic rationala si apoi terapie rational-emo! * postula faptul c& tulburarile emotionale reprezinta dea gandi al persoanei gi ci accasta arc italea si se elibereze de mult& nefericire gi tulburari psihice dact isi maximizeazi modul rational de a gandi gi fl reduce pe cel irational. La fel ca si Beck, autorul recunoaste influenta comporta- ra modului de gandire si asupra afectivitatii, fapt ce ’4 sarcini comportamentale in cadrul programelor sale de psihoterapic. Desi la cu mult fermitate interactiunea dintre cognitie si emo! in plan sueceselor deosebite (Rachman, 1997). terapia cognitiva a depresiei elaborati de Beck pomeste ic la supozitia cd persoanele depresive se angajeaz intr-un demers ronat de procesare a informatiilor gi de rationament gi se ineadreazlt in grupul celor care se conduc dupa scheme cognitive, prin inter- mediul car sutosaboteaza. 7 aor “€eTeIO0s vIqoy aIsnjouT ‘opuqoy 18 goRUp -uooodiy varemginy ‘gatsinduioa-alsosqo vareungin) “WIeZT|RIONSs aiwjarxue “gorued ap jnseye) aseorxue soptagingin) erdezoy 1W BIuaIOgO ap ugasoap UpaAop e-s wISHADE 1S OANFUROO IS opeHTOUETES “lodwos rordexs} 1ojopoyour vaxeUTqUIOD Ef BIAJaU 9s vONROGTAA vasnorfiun :o1243 » odor “soWzouUue J0pLIEOOAS oyEMINUHoD ar wodasied a1 ut pour 18 erfaow yzeouo: gzeajuonyut ansvou 9} Uy pear rot pury vo omndoozod jums ouodoncue jsitry nes ojarsa1q0 SANSy ‘vreuorown yMEU 9p LOI op oyeiUONAgUT UNS voMpUES 1S ‘euoUtour ‘exuoye yo pmydey EMUUpE Es INgan w Ao[LOINE eaEEOLeU Kn nnadexayoysd eonoead no os: “wueosiod BuOIs! uy areur FeUr yluonoayy no sop{uoUISdKo ope ayWoyPOD Heunopar e| yrojou as amo ‘ouvznpensge 1S ore TEISUNR 9p yeu pers no pmuazaidar ourjuoo feuoreardun arfeoyTEUos ap MjoAiN juotiodyo vomssoord uy jumoda 1S opIONN ren afrfeorprUTes e] erajar \duzz jnpoo 20 dur ug ‘aoytoods corso] opttieorsrttos | Biyor 98 pouor}rzodoxd jnpoo :ofleoyjrunuos ap LMJoate BHop eL pundsazoo area ajeitous Empoo ajaun yISIXe BoUoWOSe 9¢j “oIfRIoI9 ap yeredas ouomous ut wo03s 18 Wesod0ud ayso orleeuLosut ap dos amoaty ‘yo!ojoyssd wluouiadxe ap uo yrumue em pupuszaudox amesoy, “Hieutioyut op undy gnou & viuaisrxa wemsod ne oe Nésoy yo9q, Ty © gounade:sioussd vonoeud 1S aAnMBoo folFojoutsd eos onuy aroidorde 0 azozyqva es woroour ne (C661) peume 8 apepseay st ‘HS|ANTUBOO sopORReDIa9 wae WIP IHD djoum jeIOUDS ne BanMUdoo eMBojoytsd no sojEMESO] esdyy 1 ynSuooUT EMIEH ap JOJsvo0ad varefi;Sau ‘aqeFDosE a1ds0U00 JOUN. 16 umoaad ‘orfmadoo ap mmnusune e AnoMsor FOZ], repr nes MM BULIOY qns Io}uE}sUOD aftqysoooe jus eT sojeseoord voreuiofeur yo arazed ap ims ares ‘nStanradoo dB Ran ap aySaqasoap os 10 wzeq ef HIS Ted eridaou0D ‘wsvooe und 1S youd ESN ap a[rNBeuN 1 ofLmpuys e] Jeop Bigyau os sanprudoo apdeoy yo wzeramqns (C661) ATePSERL, “er ~o7our 18 eIBojountsD} “ex09) orSatd 99 wos UE LN biSIKo 1Sop ‘eWojoyrsd ut tistanrudoo eareproge no uM ‘sundnsosd ua ysooe ap apojour utd ‘yrmuounnodutos order) @p EUOUNpNT BULIOS 0 IONp LadoITe erUTZaxdar ner ao TUDES “SeOR nuquod rurams 16 aySauutad jmmuazoed ‘satyeiou 1optrimuBoo voroequu0o $ oqpuorionysrp E -aAOp op vorsSuens rode ez¥auN] “SomBu EzvaZuOUMOU as 229 MER] Soaye 8 arlruies anuIp sojmyBo] voroSvounses no EzeoIngep epein aSoumuap 39g 99 wade asain rarsoudop mtfootangin cadrul acestui proces de fuziune, conceptele cognitiviste au fost absorbite de ctre terapcutii behavioristi, in timp ce aceia de orientare cognitivisti au inéeput s& acorde atenfie tot mai mare experimentclor riguroase si exercitiilor in plan comportamental, fapt ce a condus Ia aparitia terapiei cognitiv-comportamentale (T.C.C.) 20 Capitotul 2 METODE SI TEHNICI DE EVALUARE IN TERAPIA COGNITIV-COMPORTAMENTALA Sheldon (1995) subliniaza cA in domeniut psihoterapiei fn general si al celei cognitiv-comportamentale in special evaluarile de tip calitativ sunt considerate ca find mai eficiente, Prima etapi a evaluarii in cadru! terapiei cognitiv-comportamentale nu se deosebeste esenfial de orice interviu clinic. Sheldon subliniaz# faptul c& pentru terapeut este important sa investigheze urmatoarele aspecte: 1. Descrierea generala a problemei principale, vizuté din cat mai multe puncte de vedere. 2. Terapeutul trebuie si investigheze pe cine afecteazi cel ‘mai mult problema, in ce fel si si obfina elemente concrete (exemple). 3. Culegerea de informatii cu privire la originile problemei gi pe parcurs si ce factori au afectat evolufia acesteia). 4, Identificarea pirtilor componente ale unei probleme mai complexe, precum si a modului in care acestea interactioneazd. 5. Evaluarea motivatiei pentru schimbare, Terapeutul trebuie si afle daci pacientul sau familia acestuia au depus vreun efort pentru a rezolva problema lor, daca mu, ce anume i-a impiedicat si 0 facd. 6. Identificarea modelelor de gandire (ganduri, imagini, dialoguri interioare), precum $i a reactiilor emotionale care insofesc problema-simptom. 21a gyi ek i a a aaa ta et “dna ap ardexoy ap uresord un-nuy jeritar ysnponut ay. ys vo vo sioap v-s 18 arenprum naued ardernoyisd ey eye os ‘Quoutsde ~ewn) exnonred oyeinoey oF] BItOpeys ‘tue ap Oz “eaoupUY “sof feta ap jrydluuoxo {uy 20 ‘towrojqoad v oyred o yosemagoye ys sed area sojamuourepioduies soIIN] B nITEEP uy waMo BRUIZaIdsL o sUDNOdWIOD 19 oped BL yowaiqorde axeonparap mynsaooud jrupeo wi pdea varvorpuLy -wrordunns-eurojgoud gyurzardas jp areo od mynuaoysis © sxeuorfoury ap mpour ejumind no sep9 near ays aynzax gs ELM Mp 9129 se ‘osoatnod os nu oyuOTUDAS 20 1S ajo ANU PUIqUIOD 9 9 ezISOs vaInd JOA eNSooe ‘fo fozTTeUE Bze ad “1S Huoroud ango op seiojduuoo op njdtars aneas aisq “wiorsooe oye umrardioral 1S squotaepoduos “nheiodxa ‘unpuys ef areoyLiasas ayep aputsdno wSry waseaoy “sluouoduioo apes ajanauraya jus area 16 ettO|qoxd yast0D 09 ur modesojoyisd od oung reur yoseainuuey |-es o1m9 ayep sou waxEIOT nunuad eSy ap mezpeuuaysis jopour un gratzaid (5661) adarp umaia op azaauid 0 es ezeouortuorut ne wou Sop “Yjepiso ad: wuta nosour yp amo “eatsaufe puvosred 0 “gpd ap “y ze amo Susunpodwoo jnudoid eroarde 1$- uy nyduns i$ and ne (luoy9) nfuoroed oreo uy emzeo 18 1s vo Jeloods yrvas amoay UL axSopyor9 eur >") Hrepojso opEfuoTUE 2 ‘reo yngyor oUndnsosd oyuumue ad os-npuyzeq nes 19 ap ghey uvOsied eyelL0[29 injmusurenoduios wanoadsiod utp ‘ANOaIGNS AUOPOA 9p JO} round up ea; qoad wo oyna feur 9[90 ap ntiosap 18 1fuatoeg GLNANOdGWOD Ia ailayd v1 Wa idoeud varaonaga ww “pseoumy srieuts ‘wae-u feztid By ayquin wet 8 2p [sop amigq ure. nauyid osorpSaud us seonde we-:0¢ST wed o sen wet “qhydoo ays9 uno sasaue Ure-fy “o]In es | wens yo nauad wELOds indoous & Jo 1$ whuoy no | | | | | ‘gems jus use. snd my anuput gnoauiod B-8 2 v eae op FolovaNs euLaYos axenuUOS WL MA~UEZaI iaBojoiurou sem ousydop y v nNuod ‘rauaroed no yunardauy oein singaar amgan word: imuyo] uy modezoy ones ap asuudsap areurunjaxd oyznjouo}) “Hnodesy tye no sound injnopesp euum ur yexty 8-9] 1$ avo ad sonauoo) ojpour a1utUE uy are BO nujUod nes ofiqe\doooeuT nes ayMBAR|AIT BIOPISUOD af YO anuod ay wun v-9] vo nud ay ‘worduus-foursjqord aymfeop 91001 gigjo nu jryuotoed pugs rounye arede ozs ap dy wapiop ye up “apear sojpieauoyur vamsaye e] mauTUOD s1eod 90 vo90 “efop ywULIO} 2] 18 e1so0e amo od mmnjopour tnutfiads ur yUIA ws are ayep roaIqNS | 9p jeud 2op10 no yuriqo ys puyosoouy jnmnadesoy “yutomes od garsaoxo voreguuoo wiurzaida o ayoSaqe9 BUILT 0 :yuRNPeAd e pferirar edeyo UE [Ramodesay oovy o1eod ay auto ad wore ap tofoIe9 enop WSK IMwuoIoed no BNBaxaU UE aIS9 90 e990 NO BIBS] W ANOoIgns sores aun © 18 yurigo gs omgon [unadersy, *1Schema Descrierea general a problemei Reducerea problemei la partile ei componente si sclectarea princi- palilor indicatori comportamentalis modificate ori care vor constitui criteriul amelioriirii terapeutice. ‘Se manifest aceste comportamente la un nivel semnificativ? Da (Cintarea unor factori inhibitori in mediul ambiant; Aplicarea unor metode terapeutice de control al stinzulilor, Ex: tehnica intiririlor pozitive; tehnica intiririlor negative etc. Tehnicile se utilizeazd uneori combinat. Nu ‘Invajarea unor noi tipuri de comportament; Aplicarca unor meiode terapeutice de control al rispunsurilor (ceactiilor) subiectilor. Ex.; modelarea, tehnici de expunere (rapida, treptaté), desensibilizarea si tehnicile cognitive propriu-zise. 24 Acestea reprezinté modalitati de a-1 invita pe pacient noi modalitafi de a reactiona la mediul inconjuriitor. In urma interviului clinic, au rezultat umnitoarele © Andreea nu-si priveste partenerul de dialog in ochi; © pronunfii propozifii scurte, adesea incomplete; © vocea este sciizuti, aproape soptitii; © respiratia este accelerat, [asi impresia cfi nu are aer atunei cAnd vorbeste; © rispunsurile la intrebatrile dircete sunt scurte; de multe ori mi rispunde nimic; © cand intra cineva in cabinet se sperie; @ nu iese din casi aproape deloc, doar atunci cand nu are \cotro;, respinge orice altemativA de a cunoaste oameni gi daca te fortatd si meargi undeva tacc tot timpul; Ja facultate merge impreund cu mama ¢i, care vine apoi si © ia acas’, Sti in ultima banca gi tace tot timpul. Unele probleme sunt mai ugor de redus 1a pé nente comparativ cu altele, Cu edit acestea sunt persoanclor depre nu yor acorda atentie moduiui in care arati, \delungat in pat sau pe 'e, stile afective si comporta- para vescl, indatoritor ctc.), fapt ce va putea crea unele confizii tera~ 25Le MmUOWNED Jo|aa RarEZLOWTHON — anmyuarsed © vorgrsd aseuorioury ap tnoan 1 qozard mpnyaaa eomonsouserp — Sopuodus eassupuact ut awoydun ‘2antuBoo ayasaoaxd ey ameoqioyor meunoyur zoun vaxour}go ‘oyeurajqoud earoynuapr — guns vapmiBoo vides uy HuenpeAd o[P ofesoued oy desa} Jopendoas aug roux arSoasos ‘ais wisooy “onsouTeIp tm RoswoTquis ys aundoad if nu 18 yeaMIONNS ~runos ansa siz-nuidoad oven IME “eySoOR ap astqasoop aids ‘auio{gord ap axjemquios o nad nes puia|goud o nawad mynonsouserp wosyIquys ais9 ntAsOyUT smoynduoxe adg stnemyisd up aeztinn sopuvoyiselo weg od jammonns 16 somir 9183 oNsoUTep op yziprepuEys juArorEy “axenyeaa ap on fonsoueip op qwezrprepurys | :NAIOIU ap ENpoUL EOP Bf BIaJOI 9 sOINE eID ‘otaT]O [AKATaIMT oIS9 NETTBIOAds ane op wIEZA jusAoay TRUE ¥99 LpoLoPY “opeUOHoUD JOpEIRIS TUNTRAdoME voTUTDS 18 roHfearosgo epoyaun ‘areuonsoyp “4 -Bo9 torderoy youroods varenyead yo BzerurQns (6661 nimsioed no awpoogau 18 OF) -nosip amgan areproge U1 oythei0Ld 18 rourayqoad vorrmyep ‘unouo ‘up ‘EINjosqe 1S EPIFEr EfNar o ap eauoA oyso nu ‘MBisoqq ‘onNadeIa Ths1owop a1apan es euraigord ays oreo “zo oynur reur ajao op ‘aueo “irra jeraptsuos uy en uy rnsuoo connadeso} HLEMTeAS e eramOduN aEOy BNO 9 »ardoooe [-ys enssoe ozo ur pour um-zuy rdoo no ayroduios os es "y inuwop ad afonut [2s ansaigo idaup mae ne ares afumpas ‘Hos top 139 no aidexjoursd ap aimpas ap otras o weorrrueyd & mninadezay “tidoo 1S SOMA TBI aNUT FoPorOHUOD viuoAoay 18 voyMIsUOIU YonpoI ys ujuow grerfrur yonnadesa) wmseur o euazasdou vaind we muon] 199 jeHe9 ap viny ean sopIdos 18 sopF} pe oItHHEISedxo 1S apTieTIGO aiseauid 99 wo09 UY EMprOSe 1S SMLIOT JUN ROITIGeS Bf Sonpu0S voind se eye no gumaschuy aurafqoad rersooe varemosiqy ‘git TMyERAape ad moopu [-e ap i$ europe ¥ arsduidsar ap jum ad eo myusureodu0s inex eyy “red op my jos puyydsooeau 9p aresiaouy 0 neuordaoar are991} 8] ayUA[OIA apBOY LTHONGZ wIsapTURU “y [NUWOP ‘ouNTdiosIP vomoadsar 9p away s0pHeorxue 8 umnooad ‘o]1dos earepioqu uw eluouodxe ap apes resdy wuorect™ :jopise wauznanns oso injrezeo vomjnaiog ‘ios wnop v-op roj90 mdoo 1S BaHLA jyIe) amu ayodar umus9 10m wznea inp madersjousd w] yuozaId v-s erRIE (0661 ‘woprus ednp) oxpumey op ordesoioyssd ap zeo un-xu Suto] qord oun wagpnunog IBUANZoL SseMALTOD Uy WH_IUOZDAIg smmored ad uinzyaar oumue 18 EI_S9IOU JOA BaISaoR “imBisop 8zvpo rou 1S ononuas rou ygo aywjuozaud oy_ ys amngon aynmigo, aUOJUE EO 1S opMader mynsiouiop waresumpoop uy sed wud un giutzoidou yperirur earenyeas vo rudy ezvoziooud juny ‘WospUnS-euro|qoud eINEAIOS Bap }UTEUI IfNUAKdz9]:980 BS HOSUR UE 1 emusp rod [avo ‘Sqep fou IS fou no mymnadesay warwoogns Ju ‘sioaut mmnjooued viuasrxo 1 wzerm{gns (S661) UOPIS4S ‘nnuguOD SioWIap tn syurzardar BS amMgan vaxeNyeAd po mynudey eadnse puyjsisur ‘oyetoyzadns emgnyess zou mpyoousd vidnse vyuaye Rene sidejoqisd ap. sojaeien Bare, sonnade.ay ours[qod varynuso gyAsa cum am mai subliniat, obiectivul initial al evalulrii este identificarea si concretizarea problemei pentru care pacientul se adreseazA terapeutului. Accst lucru se poate realiza prin’ definirea termeni msurabili, rezultati in urma aplic&rii unor ches- tionare sau scale de a juare, ‘Urmeazi apoi stabilirea scopurilor sau obiectivelor propriu- zise ale terapiei, scopuri care trebuie si fie realiste si posibil de atins. Aceste obiective se vor referi la aspectele specifice stabilite iva ctc., precum si obiective mai profunde referitoare la procesele cognitive care ment problema pacientului (modificarea convingerilor si gandurilor: tive automate, diminuarea distorsionirilor cognitive gi intérirea gandurilor alternative mai rationale) Evaluitile trebuic si urmircasc progresele realizate in cursul tratamentului si si ofere terapeutului informafii referitoare la modul ‘in care acesta va fi dirijat si eventual corectat pentru a spori sansele de a obine modificari in plan cognitiv si comportamental. Chestionarele de autoevaluare utilizate mai freeventin cursul terapiei tulburirilor anxioase Marea majoritate a autorilor utilizeazi o serie de instramente deja cunoscute, dintre care mentiondm cateva: = Inventarul de anxietate Beck (BAI) elaborat de Beck, Epstein, Brown si Steer (1988); ~Inventarul de depresie Beck (BDI) elaborat de Beck, Ward, Mendelson, Mock si Erbaugh; ~ Scala lipsei de speranta (HS) elaborati de Beck, Weismann, Lester si Trocker (1974); 28 — Inventarul de anxietate stare-trisfituré (STAD, elaborat de Spielberg, Gorsuch, Lushene, Vage si Jacobs (1983). Subliniem faptul cA mai existd si alte asemenea scale realizate Ge specialisti consacrati in terapia cognitiv-comportamentald. Prezentim in continuare cdteva astfel de instrumente realizate de citre Wells si colaboratorii sii, precum si de Fensterheim si Jean Baer. Scala de evaluare a atacurilor de panic (PRS — Panic Rating Scale, Wells, 1977, ed. 1999) 1. Cate atacuri de panic’ ati avut in cursul ultimei siptimani? , in cursul ultimei siptim: aferi un atac de panied? AEE HEE Cees eee HES: jodaté ‘in jumatate din situatii ‘Tot timpul de teama de a 3. Oamenii fac fafa situafiilor in mod diferit. Va rog s& notati pe scala de mai jos cat de frecvent apelafi Ia procedecle urmitoare atunci cAnd va simtigi speriagi EEE ha es era See eae Niciodata in jumatate din situatii ‘Tot timpul VA asezati V& controlati respiratia. Incercati si va relax: Ciiutali si v8 controlati gandurile. Luafi medicamente. Catutati o iesire. 29“yoouy OST BA, ‘ouppe 1dsuy unind os0qt0,, “yndury 303, dum mp orguiny copa 6 8 £ 9 $ b € Z 1 0 -opounp wens ‘oy soncie Hirhuns ga pugo roumae asudsap otmpour uy Hepacord sap ap ayo eaioaid & nuqued sof reur grewazead exlenns aoa Heneag, “umpour a1L:9pIp Wl [eI00s 40] H}wOIKUE BIN Oey HUOUED “p mepoaia, wits ane ygoop yur py ENsuos auwOY yeropoyy Erorted 8 L 9 s + £ c L 0 ggmoon eapeaRdgs ysoy He seroos aptfenais uy ayptuysar aptiemnayp ap wansa09 ap wD “E dw 1p, iienyis up oyeumf uy BIEPOLIN: SEE erg rere erg Beech noon HaeUnEdes pasmo ut oyfunser nigopare eznvo Up opBI00s optrienAS yeHEAD We INE IP ID "Z Byeporore wo NEL TEU ySoy YW NUN STO; WIDOW, Re HOPS Hie ede ee eee HHO “SAP vawmarxue [mus 9 AD “TL oped a ynoau} v ameo rrugangidgs jasmo uy yefEISp es (6661 “D? ‘L661 “SION 27228 Sunwy vIGoyg wes — SUS) aTeOS FoIGOY ¥ axeNpeAd ap vIELIS i | | o€ “wisi od oinoan yoy ne nu ares EmpURS oy wieporoqu {Sigs reus ea as nu gored ap nour nowy -adi} 10, vaiered 10, OA njonuos aprord Toa FU] ‘WapHO TOA, spurge] TOA, "BOO]NS 1OA BN, “tamu 10, -pioo ap amye un 290 LOA, ‘plwau ezeq 0 are pugs ysa08 vo uration tay jung, yemaape a189 po pao ny, OO 06 O08 O£ 09 OF OF OF OZ OL DO “pups magooy [radoxp ut pyro o pugseyd ‘Henods Hilwis ga puyo jounye earseoe anutp aroory uy yopas yu ap 19 Hein Soasou 1S reeds yes puys rounye HuptuKO puoAsayy yeu Ne 9] oo od umpupSsoun v est] o aENUBUOS UT UNRIMOZILY “y ‘amo wpunduioo iene -eaouto ap ns Base ap rirutfirds 2A “ypout rear ease BA,Caut si-mi distrag atentia. Manevrez diverse obiecte. ‘Caut si-mi controlez g”ndurile. incerc si ma relaxez. MB asez, imi acopar fafa. contactul vizual. Vorbese foarte repede. Ma concentrez asupra mainilor mele. 5. In cele ce urmeaza veti gsi o list’ a gandurilor pe care le frecvent oamenii atunci cAnd se simt anxiosi in situati sociale. Evaluati c&t de mult credeti in veridicitatea gandurilor de mai jos atunci cfind vA simtiti speriat in situafii sociale, utilizéind umitoarea seal 0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100 Nu cred deloc Sunt pe deplin convins in gandul sespectiv ci acest gand este adevarat. 3 vorbesc. simi voi exprima caraghios. ‘Voi arta ca un om anormal. i nu mA vor respecta, i vor observa c& stunt speriat Voi scpa din mana si voi sparge obiecte. Voi i politicos. Voi pirea neadecvat. 32 Ceilalfi vor crede c8 sunt prost ‘nu m& vor agrea Voi pirea ridicol Alte ganduri care nu figureazi in lista de mai sus. Scala de autoevaluare a anxietiifii legate de starea de sinatate (HRS - Health Anxiety Rating Scale, Wells, 1977, ed. 1999) 1. C&t de supiraitoare au fost grijile dvs. legate de starea de sindtate siptiména trecuta? OEE Eo a te a ee es ee eee eee Deloc Moderat —‘Foarte supiritoare A fost mai riuca niciodata jos, cat de freevent ati evitat umatoarele activitifi din cauza grijilor pe care vi le-afi fficut in legatur’ cu sandtatea dvs, OEE ea Eres Eee res Hei LE eEEa a eR} Niciodaté in jumatate din situafii__ In toate cazurile. S& faceti exercifii SA VA uitafi Ia televizor. Sa prestafi munci grele. Sa cititi articole pe probleme medicale. 3. De cfte ori v-afi examinat corpul in cursul sfiptimanii trecute? iciodata 1-5 G10 I-15 16-20 21-25 26-30 De peste 30 de ori 33 | ae he ilse (ereuoyuow) seus oy ‘uaprord/aquaptooe vy Sreo ayer EMpUED, "FIBOG BI axBOILagOI EMU ‘SUIPMYEUDOUT op HieMIg ‘ojei90s tents sotm sfoundxa wa vg “HnS Hn1o gs nes peymnose eg qndury 10], Sete Cette ett 2 Cert: Gf ony your Ba nov nsjued EmuoNy ayrumoe ainoon ugunadys insino uy reid He waAsay ep ED “p nawo wp orerguanf Uy 20190 oaape 4e-s [aur dy EBI0flsBuy areo wy przeo ty zauorfoe vs amo woyruEyd ure-tyy ‘eluoprid no ruotioe wry “waaop yenyo wry ‘ouiads pur ame Emuony ajooe v] osopugd yur nu ys TeorsouL wy “pug ur qI04 wer [e[f99 e[ op uBMBIse wInyo wy qeuortes tug ys und taps woxsou, uy ‘puy zajonuod 1eu-Rs jossON WY “eelueye quparoo fur-gs morsoNT ry aqienats avon uy wienus up emeunfuy — weporoIN BEER EOE ete ee te eee tee et oyunndys fot up igropare ping sony v nuquad astiosop He qwaaoay ap 1go ‘sof reur ap toyeos jmromnfe no Henyeag “¢ peur oyeo} EMYO¥Y —ayexapou! EMBIOFT HoyS un TON 8 £9 S$ b» € ZZ 1 0 {afwour) Bjomuee ka v nnuad ainaN ruyurgdys jnsimomed od sndap He Empoyo aynur ap 1D °Z ve feporom vo oyuefimiop soj9p TEE AL amog = erepoyy —efresop ne-wr ayy HELO eet ter He eet ee {ruwuradys roummn [nsmnared od “sap opperofuday ysoy ne oyuefuwsop op WD “1 (6661 “P? “LL61 “STAN 27728 sopsosig Garxuy parypseury —SQVD) yezH{e10Uds ayeyorcu nD AOTLZANgINy v arENTBAsoyNE ap BP_IS ad amoan 1s0y ne nu area unpuys ary “gani3 grejnosnur oumtfooye 0 op zens, “spoue9 9p segng ‘Vals ep zens “eunrur no asvories owgyqosd ory “gpeigaiso guoUM O op EINE "Bavsd oNRUIOS Breog O ep AEINS Yemmaape ayso pued ysooe xo Anoodsar suratioo urjdop ad jung Inpays uy oo[9p pou nN, OO 06 08 OL 09 OS OF OE OF O1 O ‘sof rout op Byeos puezynn ‘eAnoedsas eptmpued ut Hopexo yynur 9p 29 HeION, 30] warAEURS ap arerofuuT ojamTosiad ne of area ad tmpuvS sojsqediound w misty 0 1888 lon yzeouun 20 9199 Uy °S oiniens oor.uy bers up arena up ereporoin, bo 9 -S & € Z 10 8 He Puyo TounTe oyeyeutEs Op woes vy axboNLIaFor [08 Hie Ho oye0 op omoan eguREdes jnsano Wy >5. Incele ce urmeaza veti gi pe care Ie mutrese mai freevent subie scala de mai jos, cét de mult cred 0 10 20 30 40 50 60 70 80-90 100 Nu cred c& este Sunt ferm convins de adevarul adevarat gandului respectiv ist referitoare la gandurile anxiosi. Notafi, utilizand veridicitatea acestora Voi innebuni de teama si ingrijorare. Faptul fac griji imi face rit. ‘ingrijor produc stres. Dac nu-mi voi controla temerile, mA vor controla ele pe Ingrijoririle mele sunt necontrolabile. Dacl imi fae prea multe griji, imi voi pierde controlul Faptul o& hl H " Dac imi voi face griji voi fi pregitit s4 infrunt situafiile. Ingrijoriirile ma fac si ma simt in siguranti. Ingrijoririle mi determina si indeplinese diverse activititi. Dac nu imi voi face griji, se va fatampla ceva iu. Faptul ci ma ingrijorez ma ajuti si-mi rezoly problemele. Chestionarul de evaluare a metacognitiilor Cartwright si Wells (1999) in cele ce urmeazi veti gasi o listi de convingeri si credinte @ Moderat de acord (asa si aga) @ Total de acord. 36 1, Ingrijordvile ma ajuté s& evit problemele 4, MA pteocup3 mult gandurile mele. 5, Simt cA mi se face niu de atta ingrijorare. 6, Sunt constient de modul in care lucreazi mintea mea atunci cand mi gindese la o problema. controlez.ingrijoriirile si acestea se produc, este 8, Daci voi scipa de sub control gindurile legate de ingrijorari, acestea din urma mi vor controla pe mine. 9. Trebuie si imi fac griji pentru a rSmne o persoand organizati, 10. Am putin incredere in memoria mea atunci cfnd este vorba 15. Ar trebui s-mi controtez in permanent gandurile. 16. Memoria imi joac4 uneori feste. 17. As putea fi pedepsit dact nu am anumite ganduri. 18. ingrijortirile mele ma pot face s4 innebunesc. 19, Pack nu stopez gindurile legate de ingrijorare, acestea pot s& se transforme in fapte. 20, Rareori pun la indoiala gandurile mele. 21. ingrijorarile pun organismul meu fn situatie de stres putemic. 22, Faptul c& mi ingrijorez ma ajuth s& 23. Sunt permanent constient de modul in care gandesc. 24, Am o memorie slaba_ 37 © serie de dezastre. &6e jnaBoo soypadord vareznuaysucg = ¢ (otinsiodns 18 migpiqestodsa: jrauauiness Aisnjout) [esoua soya no aaneBau woBUIAUOD =F ropiadoorau eiuotsyg = ¢ -jonuooomne ef amROYRYOR EMPUED = Z “royperofisSun yo Anyzod jnjox op ayeoj yoSuRAKOD 16 acUD[goxd ap areajozsy= 7 ZEnpnsmuopsoys nsojon.y ‘fu oovy $e-u nu voep [iqEsuasuE Un IS ysoad UM Hy Sy nfs ‘aurind rear sony Se-1ur yoep porusynd reur yuvosiod oy By quoIoye Tour [MIONTA oyLUEyd tuys Bnfe yur opLBOMLSay * Be Aap TOA “fis oeF RU-yS ZayouI EET ‘apmpuyd eluomeutiod ur zouurexs yay * 1fo8 ovy nu-nu gs euLON ye AN * ‘Tiqpsuodsos yuns yur ‘oyureurp Yf8 nog wequr no na 1 MEE MUON] UN gy Tuony foun eidnse dan yess zomusou0e eu ys sumgloe ap exeay vow euowout wy sxepaxouy yutind wy “auig wrony © nguad sfixd oy ru-gs amngaxy, “zouorioe ps vomnd $e nu ‘o[EMpuyS zozrumfio wo-ps vaynd Se nu BoeCT ‘fui8 sony $e-qur nut goep gisioBo yuRosiad o y SY euomne pow uy sede gofirdur ap aeBox ayzmpuyD 6S 8S Ls 9S ss PS 5 -zorofuSar gu pago founye oxe]o rear UT yUNs sjour o[LMpUEE) “7S “vou! eroUtoUr Wy aFOpaIOW We NY © “eqmured 104 yur 9[9 ‘O[LNpURS vONUED 109A, el 1s 0s se “unpuys oytunue Asan gs ner ASI “Gh ‘TIqPoNMOS yuMs nu LEIOfLBUE ef areOULayar fou OJLMPUED “gp ‘EMOo| Bj arPoWTaFOr wou euOUIATE UT aLOp: i oTBIUEIS no pea Bs vorpordun yur zaxofuBuy yur vo (mdeg vaantonpoad yuns nu oyour apueofuday “yy ‘sonsip Jo&n 1 104 “Ey “o[UH Q[LMpUwA no EMIPso] UT HLS Oey NUT “Ty ‘yoqi aqnouto es ajtimpuys sey 1u-ys Yo9I09 MSE “Tp “zonuoouoo Bun YS vorparday pre BIUBIREY UU aTeo SMpUED “Op “impugé ojoun yjomuoo 104 ru-nu voup yisdapad y 10, “6E “ansony oye asSagys ung v] sonp and v ngued If oy TUIRRS oInqaly “ge -pfuouvuxed wi aywionuos amgan unpuys amumuy “LE vido yod ret yur nu ‘zoxofusuy yur ys doouy pugo rou “9¢ ‘ud 205 ton wuu-nu wo HIDIA UY INpsaLd op BOAB IO “SE TuNqOUU Joa “o[LMpUBS BONUOD 104 TU NU ROE “pe o[ott rolmos eamodcu vour vannus ur purged opuLOfusuy “Ee “sop ouegy pzvosoliuy os oyentfes yung ap wuvosiod G "Ze “o[Lpuys azajoyuOS nu-gs [oytp omed os TAI “TE “yypSeuB oyun yet 2035 1OA ribs a085 10s tua NU YoRCT “OE -aumioiggys 9p uunas un aise afEmpues zajoxu0D 1uH-Es yod nu yo jmadeg “67. TERASPe No nowy We-o] vo [maduy nyuad sjou rauiowreU ps1 puose nu rode 16 Yor] som sg wr nu yo zouFow “97 “aoutp rats sown veg ay gs emfe us zaxofusBuy RU yO mde “LZ “ourizunyoud ap tisdy yuns 1fuuB oey 18 nu oawo HuOUTEG “97 "wou voy EzvaxON| azv9 UL MmMpoL axjuaye yAINU PIOSW “ST7 7 : Niciodati Uneori_— desea Aproape totdeauna Faciori: 1 2 a) @) @) ) Numarul 1 2 3 7 4 ae 7 intrebairii 9 5 10 15 1-6 1. Imi fac griji in legituri cu modul in care art. nd pray gett eset 2. Cred c& suntun rata, ; 22 | | 24 | a9 | aoe 3. Atunci céind mii gandese la viitor, imi vin in minte mai degraba peste iste eoate toate leas lucrurile negative care mi s-ar putea intimpla decat cele a7 | 1s | 43 | 34 | 25 pozitive. 7 oe 30 | 21 | 47-137 | a 4, Dacii am cel mai neinsemnat simptom corporal ma gindese 32 | 32 | 51 | 39 la cele mai rele lucruri care mi s-ar putea intampla. 3s {33 |os7 | age 5, Ma gaindese c& sunt foarte serios bolnav. 4 38 | ae | se | a9 6. Mi-e greu si-mi cliberez mintea de gandurile care se tot 44» | 40 50 ee See ae tele 35 7. Mii ingrijorez la gAndul c& ag putea face un atac de cord sau apts 59 ‘as putea avea cancer. : satis 8. Imi fae griji pentru cd ag putea spune sau face Ineruri gresite ‘ 36 33 atunci cfind mi aflu printre strdini. ¢ eottltes 9. imi fac griji pentru faptul cx abilitagile mele nu se vor ridica q BY la nivelul asteptirilor celorl : es 10, imi fac griji in legiitura cu starea mea de slindtate, ' 65 11. imi fac griji pentru c& nu-mi pot controla gandurile atat de ‘ mult cat as dori, 12. Imi fac griji pentru ci oamenii s-ar putea si nu ma agreeze. 13. Iau esecurile $i dezamagirile atat de tare in serios ineat acestea Inventarul gindurilor legate de anxietate Au-mi mai pot n minte, (Wells, 1999) 14, Adesea nu mi simt la largul meu, 15. Atunci cénd sufar de o boala usoara (de pilda, un guturai) cred cA este ceva mult mai serios deciit este cu adevirat. La itemii prevzuti cu stelufd scorul se inverseazi. Cititi fiecare afirmatic prezentati mai jos si incercuiji cifra care indica frecventa cu care triiti giindurile sau cdt de des va faceti griji, Nu ziboviti prea mult asupra unel afirmatii, Nu existd raspunsuri bune sau rele, primul rispuns care va vine in minte este cel mai potrivit. 40 aLep nyy] no sB10W v op @ feuvodeo ur psuud ye op @ ‘exfear EMOO] 9p aIQOT w 2P LT 2P FISTBA uy aquated foun aye ofuLond oureog 1OL “pnd op ‘mey “oreropout ‘sormaind ‘aoquioind oneoy tony wed ur yo ezneo utp inpsotd v 99 v] Exayar as 1S orgns nunuad UE au0 9] ames ad 1OpLMYSOD vamZT[eUR UY YSUOD LOWULM Ase {qgionys oytamue yao ys puLEDIOD PY cary ys ofour ajo) gorporduy yu aun 2 “p EqaHUI we O By 1S yPundser ys omqon MBH B RieoLIOYIN Bea ONT guar 19a “fesqauso se{noseA uOpTODe UH Nes pIdd ap oer lun 99g 19a ‘ioe 9p fasdyy wenvo Ip eM] JOA ‘opshuru 2x00} 1 NSO 1§ guvod ey eNy 19a 0 “goruRd UL BUT OA, cejdurguy aywod as Hh go Izo19 oro nyI TeUT [99 [RON] 919 ONE “¢ “319 gemnosounsou nes aqnosouns juns susdgout urp spouwosiod yo jraduy op wo opuidoqy {uedgour aprunisusunp ep apurdeq garodgout up ouvosied op juyumu ap apaidact ymdieg ap vy wowry apundogt aupeos es hes oxeut your oy BS wy MUNBD) vO Ovj Ameo OfLRION| FUN ame Z uy von ;jeutSo] 1OA Bo 2019 uy Sys op ai-npugogy ‘HUIIeA LZne 0A 91 WOK we Id} ws adaa PA 18 wortred Us exNUL 19A YO 'BOAIDU TUOAAp HOA HO “BIOKLED UH {SOF vamnd 1a nu yo “puwodeo un [9A Bo “Bo0HNS 14 9} BD dey op wouy 9-14 99 9“ raigoyonsnepp no yerqns un nauad ERganu op eyise op njduwoxs un nep Heuoruour woymy “RqaRaL Joy retin epundserys omgan jo “oanjsodsar aprens no wodea wy “yiqeyrodns ‘ouontzosBuy guresy o onposd 15 oreo mifenuis ojsoe wBeoTe vs ayes opouy 18 ADL BS 9199 98 | NMIUD!eT jonUOSOMe ap mnuTEBord eorexeuIap nquad o1g0} dy ap so[HIoeos {moray pe LoeSuEpoop JoyLINUMS BarLIadossap :ANDaqO (L261 eeg Uwap S unoGsa;sU9,) 204q05 10pT}oRaI e varen{eAd ap NARsUAAUy rd 81 we LL 1 61 vt or si zl €I o1 6 1 L g 9 s z £ 6 1 aging wiudoomeyy | armzups [e205 2POSqRS, “(ozeay soun vamyadar nes merumu.‘epfid 9p “y Je wns) sapnedar empups wry “ZZ fis oyu vasd uy tear vo nayuad wleta wy ynun proid go pax “IZ “spr op o09j vomnd Se-w go pups yzvazoliuBUl BA “OZ© de faptul cd va lesina; © de interventii chirurgicale; @ de poduri; © de sciri rulante; © de a patticipa la slujba religioas3 de la biserict; © de foc; © de intunerio; © de accidente; @ de oameni Lao analiza mai atent, pacienta a realizat o nou clasificare sale: I. Fobia de inilltime ce includea: @ fobia de a zbura cu avionul; ® de poduri; © de sciri rula Il. Fobia de a fi prins& intr-o capeani: © de ascensor, © de locuri aglomerate; © de a participa la slujba religioasa de la bisericd. Hil. Fobia de deformiiri fizice: © de foc; © de sarcins; IV. Febii rationale: de intuneric, 44 Antrenamentul de autocontrol trebuie inceput cu situatia cea ‘mai pufin anxiogen’, in care subjectal are cele mai multe ganse de seama si de importanta reactiei fobice in viafa acestuia. De pilda, in cazul tinerei la care ne-am referit, fobia de a fi prinsi in capcani nu este cea mai putemicd, in schimb 0 impiedici si-gi caute un serviciu. tat si mai verifice o dati lista initials are ar putea fi incluse in categoria je a fi prinsd in capeana. Dupi aceea, pacienta trebuie si veze situafiile apartindind categoriei mentionate mai sus, de la cea mai anxiogend pani la cea mai pufin anxiogend, aceasta din urmi reprezentind punctul de pornire al psihoterapiei. Adesea, fobiile produc dou tipuri de modele de compor- tament care influenteaza stilul de viata al subiectului: hipervigilenta sicomportamentul repetitiv de tip contrafobic, Aceste tipuri de reactii sunt foarte subtile, uncori fiind greu de identificat teama care st in spatele lor. in cazul hipervigilentei, ‘caut& cel mai mic in Pacienta este apoi sol sis& observe dacé mai seama re jectul este att de speriat incat iu legat de faptul & simatia de care se teme se va produce. De multe ori, acesta reactioneazi chiar la semnale eronate, considerdnd cd stimulii anxiogeni sunt prezenti, desi acestia lipsese. Astfel, Mariana, care are 0 putemnica fobie de serpi, este cu ochii in patra ori de céte ori iese undeva in mijlocul naturii, find tentatd s& ia orice betisor drept un garpe veninos. Doru este atat de speriat de faptul c& cineva se va supira pe el, fncAt vede semne de ostiitate la ceilalfi si atunci cand acestea nu exist, Davi totusi se fnt&mpli si fie agresat de ci in mod automat si rcactia se este disproporfionat’ tn raport cu care a declansat-o. 45 emul isei sovfenyis misvoow uy “Torfepoa eazodns w] sonpuos area ofasaynd news puoummuasar ti Hs}UOTs 3 worden peux oyun geo nd ‘wreidorde yreuosrodroyun oxjepor o-nuE wleBue Hhe-a “¢ “ezwasons eA a1eo fruouiodns no sjoeIueS op jruBumU Huods xs HemMED “9 sresg0au iy Feu nu Bs pyss no ¥ Je IIOO TYDUE Joy BSE “gounus ap 90] nou un “Throwzes Hopaord wa ys jooued wy Hoiuns your Jiqeodnsur op rere SuLAap yuRURdes aoa! US [ryOs no Hypo Hep ys omgan Yo jNpUE soLEdns oryre0F mmyos poder asaoe jeuosiad tejuazaud ys aingan asaseoap ‘jepuoou o17Eoy Hiriuats BA BS aouy a muon] ysaoy “Heonpuoo ff area od mmyuoursrmedap vores ~twnoe audsop Heuiodea vs eupurgadys ad wep 0 eo 0199 98 tA sep “ees -opouu aqenyjiqusuodsax no 16 yngmnaTouig MMprAros un tony °Z “Woe wa ws Hhadaour 16 ‘aengradumo 9] “sap no sroure nurwyse ezneo up yo Hesodort > 2uIg 9p ago eanwapromty arSaysanod Serfesisauos yedeo yerpaunt round 1S ysord rirduns EA a Toran no emaZaAL ‘oy eiep ajoun sourior 1S yes e-s oumue oo Heganuy -e ASE ear “Sap ‘ysvase opted Yen] BOF 2 BTIqepraxt0y varooamod audsop axsoysaaod yA “sap B108Og “T -ReHORSOUD Teuoyaun jeztfoar ne (ZZ6T) JOBE MBOL 1S aoyro\suta, ‘ous;goxd 2p wad pusase earsidap nauag “2e!oos Jo[GOF {ze uy Sope TeUE eydurgar as wiseaoy “ales o[q0 MB;suOD 90 UE IE lng Op AULD} 98 29 9p Rzeazquonsuos nu yruvoIgns are uy WeMyS 1S BsU BIST TOES 2p LAgUjOqeU ayn wmw-ou BO AWS [nOMeUH No WOHIOUU BS UIDUID} att 189 FopO abwoy a1sa au “FaRISY “aIUOpIAS TUS GO} IS LOL ANAL agwosemn sopiqos waseysidod oF “arsaiie Heqizg S-npupgore ‘ued ysooe ap uy nasous soyduin as gs wo “JonuOsOME s[ey srN wiznjt 1S-npugoro ‘ea oovy vaind y amo ad nuony jrumBurg -vonuo. rusaaud v nguad mag ap aysa nu Zo O-PIBAUY ne NES pee no otmidoo rp oyes ojaiuonedxs “yeqseq un e] op BITMEA "ORUD 20H B| EOIgay PID BO [mde op wUTeAS LopEp IE-nU “RSUE “ey yuaurenoduoo ep japouL Sejsoe WSreTSoU | Madar guoLOEd @ Sto jaBzey uy 2 vared eoTTap TEENA UR No ROUTYIEH as PUES @ \so08 Op Tieqzeg JOUN orem Uy wid Yored vo @ ‘49 pei asosndns o ama 2] muourEyeN no sAUEPT ED IegIEG NEVER o 2109 UI INpoUT @ cpyoadse waaigo Hp ECL Uy “orjejar vorodni ey esonp 99 voad ‘TeIEg | seIGO IS ayUaTOIA LMYDO e] pupsunie IS9OXD Y B BOPOAOP 9s VISE wqTEG, tun no grerdoade erlejar o voligeas 110 ayo ap HQ “wlequEg no vox. 9] amo ad opoutaqoad nnued jourqes e| yeyuazard e-s Tue ap 17 ap ‘“greoqpour eiuaysise ‘eipueg ‘Japisy “yLOdur0o os azo UL INpoUt ap quapsuoo ayso Nu TeORUE ONT IMYOaIqNs HO oyTTUE FEU 9[90 aq] “o1Goy yorfowas jnjapour aiSoRAUY as apse 1S Bley savy 9] v Op vareazON Ur pzvense ‘ouoSorue ienys ur nosou yzvaseld 9s [9 “ws exdnse Jonuoo voae v op MyMDoIqNs w ayyLARISaU TO}UEIOD BOW (@Bmidsox ‘o1oBuidsox nes YoRUO op volts, os Zoep) poe yoexo widurpra 98 yo |Nsuos UI ‘oonpoud os [ny jIpuoo a1S908 UY “WUoUT -euodwios mynudord ezdnse jemis vidnse ror peo} joRUED un vane aqeod nu jrquaroed ser ‘pooun ums voisooe KSnIOr “ems: ayTteoe eHADe nuftiad Lieu TELE JO} FINO} ooNy [NOIR og arms os, yezquansuos & eyuroed ‘mnedeso) no 10TH eS LOBED JOA I apnedos dn ap a1qoyn.n 409 fMoMrEsLodu10>a. Va blamafi pentru incapacitatea de a mentine o relatie $i vi intrebafi ce este fn neregula cu dvs. ca persoana. b. Va striduifi din risputeri s& spuneti cea ce trebuie in prezenta persoanei respective, : ¢. Desi incepeti cu banalitai, pana la urmii incercati s& exte- riorizati ceea ce simfiti cu adevarat. 4. Va aflati la o petrecere unde sunt numeroase persoane interesante de sex opus. Ce facet? a. Intrati in vorba cu persoanele care vi se par atrigatoare, incercand sa parefi cit mai simpatic posibil b. Vorbiti cu persoanele interesante, dar va dati seama de faptul cB avefi pugine Iucruri de spus. c. Byitati persoanele care va plac gi va invartiti printre cele pe care le gisifi mai putin interesante si atriigitoare. 5. in familie s-au creat disensiuni pentru c& partenerului de n locuti noi, in timp de dvs. preferagi © excursie in strdindtate. Ce facefi? iti, preferdind si mergeti la tard, la parinti, b. fi spuneti: anul acesta voi merge fa piringi penta cd mama pu se simte bine. O si merg an JAsiti o mic de motive si nu realizati acest lucru. La ul lui director se discutd o problema important Ja care dvs. afi gasit solutia cea mai buna. in aceasti situatie: a respectiva si va folositi ine ce aveti de spus si vi concentrafi pentru a prezenta solufia cat mai clar si mai argumentat. 48 c. Va exprimati opinia, dar fntr-o manierd atat de nesigurd i convingeti pe ceilalti. 7. Aveti uncle probleme sexuale fn cadrul cuplului. Ati ajuns licarea dvs. intr-o relate face avansuri sexuale, desi sunteti tea or conduce la un nou egec. ‘impreund si befi ceva. sschis cu partenerul si decideti constient de faptul c& b. Va chemati prieteni casa la punet. in acez a. Vi retrageti si va apucati de treaba. Hun pricten si va ajute si fax apucafi si facefi curat, dar nu a incepeti si telefonafi prictenior si va incheiati week-end-ul fScdind o viziti cuiva. 9. Va este frict de inatyime, dar aveti o pricten’ pe care o iubiti mult si care locuieste la etajul 10. Afi refuzat de mai multe ori S&o vizitafi gi astfel s-a creat 0 respectiva vi invitd la mast. Procedati astfel: pretext de a refuza b. Aceeptati invitatia, dar o dati ajuns acol pllngeti de dureri de cap si plecati devreme. c. fi spunefi deschis prietenei cA suferiti de fobie de inaltime. 10, Sunteti femeie, foarte bunk profesional si vi s-a oferit o finctie mai importanti Ia o alta firma, Cum procedat a. Acceptai oferta, vi bucurafi de provocarea destinului gi huctafi cat puteti de bine. incepeti si va 49is (Cafes e areas op 200 a4so esunose exfovon Wop “8ous] ay80 20 imdey naquod eureiqoine areod 98 jrisoiqng) “aumyas sp quaurmodw09 mun ¥ ypanp visaidxo wurzeadar (9) nsundsey ‘tatqoy eosuydaas ns your pge os Jo up ‘ourg Huns os v nnued eas EpuLdanuy [nze9 Uy joRTODoMNe ap nes ujUOD s1vod 99 POR “MNBUIS 380 pugo roume anizod muon] un gpuudanul ys eMED ;mooIqns go nuquod yoa109 199 0159 (v) jnsundsyy ‘omEMButs op vumway,-g ‘S010 rarjoval 8 omEyUE 1S orejodor ap oyeyTepouT © swop ammapsuos () eplower sey ‘ouaTopxue sarfens & oreHAa ‘ap glumpasi o muizeidas (q) du op erioeay ‘oioupur) ap areysayrueur ‘9p a#vois0u] ZOO UT jENxOS TRIUAUTEHOdWOS BI Op TezIRIIUOT Bs nose ap mune, go imydey ap eureas ep 18 moaIqns go nMUAd “{9) a189 qoasoo jnsundsyy ‘penxas uejd ut waoapeou y v op waIs “2 ‘OIULAD Op [yUOURELOdUIOD ozoztTeUOTfEE BS JEOOP sow nT Jo (#) [NZD Uy er “eyseade op USEdap ayso ep “erfenIIS yoseouvdyis ys youwaou qs (9) mynsundses jnzeo Uy "eremas ouig [eur vjoNUOS BA FMserqns ‘TUTORS esdnse os-npugHUddHOD soaueoap “(q) a180 1os109 insundsyy “joorpur ap vUNRaL, “9 eivia wre0 MAB B-{ aro ad o1goy jUsUTEYOdWOD ep dn TéejZoR onUTUOD BS WOOP ooup nu [> (0) ze UE I 4 arey1Aa ap vtjowo WUT Joy eS UT YoU ES INLD MMDeIgGNg (q) ‘oapoodsor oqumoo no wmyeia] ur 9s-apUEL -iguMo0p ‘jmmosounseu sonpoud f-1 amo ad BETES) op jNUOUIAUDS aMURUL gs ENED sep ‘uads | aze9 rarlemys yuNdxa os pS aSeIBIOY JRysoIgNs vo nyuad ‘(w) 389 390200 P ‘oY2UI ap IIe BUINENoYSd o vurzaidas nu yeroads pou us wzvasasoqunr 91 nu ase suvossd 2p surdsox yy v yynur Tepy “‘sTuesoIOTUT 9/29 9p 1oOp owEsOIOTHION os oueostod ap suidsou aig ys ysnpas rout BSUS O RISIKD Bo 1S-mp -ugunds ‘suydsax y e ap mosis yzvozqTeurrut jrusatqag (0) -surdsaz y fsa ayy gS Mur ap ree EAdearse as jmisarqns. idanjone arlayoud © esayyax nsundsey (q) “yavasaxoyur 1) oreo eueosiad no pyerdorde areormutos 0 vaae e ap ejuuOp mp suidsos ay gs arSu xs sndsip arso moarqns go nnuad ‘(8) ayse 190209, Jnsundsyy ‘sndo xas op zauoyred un ap surdsar y v ap wureay,*p ‘omg Teur y BA po amdnouy 1S yeHE no ‘oyertMasS aqeurayqoid yynur reat eytAe ponsorgns 49 no oreo ur “orfovar op 91g0} [Ryaport gnULLOD 1S-RoUP oop Tes O[LOUT Op edyos wA mtr yO 1S {Bazap puryoud aisa yo apazo [moarqns zo ymidey yowpur (e) jnsundsiry Tryueumues strosap garde 18 pmooIgns vo nquad “(9) ayS9 190100 jnsundsey ‘gerdorde guvosiod o emdns nu v op euvsy “¢ "BS BIQO! ap edeos nu sep “ortems eles KOBE ES TeOU [ay vege uy opsmuony ezvafuere tmoaiqns go fmdey gorruates (q) mnsundsgs 29 dum uy ‘Rng ap arioear o guruidya (e) mnsundsey “oarsosford weundxo und es ¥igos ap advos es eare9ou ‘aise (9) nstndszy “oyeyomne no amsoauy eA TEND We eo [suas uy “pH moatqns ~ 19109 [29 iy op vue,“ “@ispe nw apun ‘ofoo8 voNED apeA Tmoerqns) RateAdepezep arlovar o paniuaplas ‘weacope urind teu j99 9489 (9) s0Y ‘ammytaa op otfovar 0 vavazuiaoemeo. (@ msundsgy “ann mewogur gurigo ys Imyoorgns — yoa709 90 e159 (B) qHsuMdsyY “PONE ‘axeoory pays ad wen] BS {AeUONSayD S808 ezeayTNsaAUT 3 yynusigo pour uy rgsap isoxd ‘qqosou8 ap nay 10) Hoos ys tledoour zop ‘qatar 1S etorusyo ur outg Rows ojEmsony yo EA-npumnds ‘eznyoy “q9. Teama ca nu cumva oamenii si-1 considere pe subiect ea fiiod bolnay psihic (aceasti team are uni caracter mai subtil, aparent fiind teama de indlfime). Raspunsul corect este (c) pentru c& Subjectul se confrunta direct cu fobia sa secundara. Astfel, ceilalfi pot s& nu infeleaga de ce o persoana se teme de indltime, dar vor intelege c& respectiva persoana le este prietena. fn cazul rispunsului (b) subiectul pune in actiune atit comportamentul de evitare, cit si pe cel de fag din situafic. Raspunsul (a) exprima un comportament de evitare, care se referd la ambele tipuri de fobi 10. Teama de succes. Rasp subiectul are sansa s& ol Raspunsul (b) este ero: daca se bazeaza pe 0 decizie constient’i, care are in vedere viata de familic. in cazul raspunsului (0), cu cdt subiectul se simte mai aproape de succes, cu atat creste anxietatea acestuia, fapt ce contribuie la reducerea lucic comiterea unui numér tot mai mare de greseli este (a) pentru ca Automonitorizarea Se referd Ja notarea firecvenjei, duratei gi intensititii starilor afective negative pe o scala gradati de Ia 0 (lipsa anxietatii sau disconfortului) pana la 100 (anxietate si disconfort extrem). Prezentim in cele ce urmeazd un exemplu de jumal p notarea ritualurilor obsesiv-compulsive (Wells, 1999): Data Perioada Situatia | Deserierea Gradul de | ritualului disconfort HI 7 0-100 Dimnineaja Dupi-amiazs es ‘Numarul total de ritualuri zilnice 52 Notafi pe formularul de mai sus ori de céte ori se manifest ituafia fh care se manifest. de mai multe ori pe isconfortul (anxictatea) lizeazA pentru a conduce sedintele de terapeutice fiind reglate in functie de Interviul clinic Interviul specific interventiei terapeutice cognitiv-comporta- mentele este inte esenfiale: a problemei. a cognitiv-comportamentald. Analiza longitudinali. Ta operatio- , o pacienti agorafobic’ a relatat faptul c& prezint& atacuri de panicd recurente si comportamente de evitare atunci cAnd pariseste locuinfa. La inceput, aceasta a fost itatd s& descrie simptomele atacurilor de panic recente, acestea fiind definite ta mod clar ca reprezentand o crestere accentuat a in cel pugin patru simptome. O dat definit rit freevenfa acestor atacuri fn eursul ultimet 1e pomindu-se de ori pe siptimang, dar c& nu depagea o anumiti zond de sigurant’, de se aflau locuintele unor rude sau prieteni in indicatori frecventa si distanfele pe care se deplasa pacienta. 53ss (onqeazosqo 18 y 10d ajaun amo anup) axemsise 9p 1ojsmMstMOduIOD e suNtjoe WY KaLeUNd 1 umMoaad “(warTerKEY) jooigns sp ahwissr woyuoosIp op INpess ‘oanoe JoyLIoBurAuo 16 AojLmpupd jrmnurjaoo pnjour ansarqns zarereo no aytyeuazozUy “oy9 apes foIqoy myDoigo 9p waLOSIod oidoade os ammo vy gugd vimensip “2oiqoy sitlemnts e Hroundxo eyeanp “roytmouts9a viueasay ‘eprtd ap “y. 10d opiqeazosqo ojaqusua| st eanoorgns aren 2p ayeSoy rep ojoun vy 18 ygo “EpMUaUTEHOdusod e1aJs LHP HIOVeOIpUE L 1ere BIAjor yyuL aissoy ~sOjHHooIgns warengeas nnued jn nfeutrour zoun vosourigo weuiod sjeyuourepodusos apoIs2L, pleuoureytoduros waoys Uy [9559], qqurar 9s apowaordans poup YIOa109 1paaop BA as.99 FeAIOd! ‘aARTUOS JOjsUOYDS [nsNUIOS By] smonsggar gzsIod! © emunsoy wa [MIMedeias “Enzo ep Tense cue pfuazoud no yuoAoayy feIE aTePOsE euOHENALS MUTT a JO]Mpuys upeuuorE ud wapuL po UL SAE ajeod eanedou pmuyomgouy no SANTO sojouIDyos pAMUHfWOD “sreNT -uosied 9p LRungimy no eIejpose eamEsenane nated “oRuoMITIOAS xOUN erleoysutuas 9] anand no aarp uRgane und aeruepise y 10d mjmoaigns ‘BID]S UL AIgasoap oUtta|qoud BiRy dsvorKAE JOjLEMATT [ewe UY aseorsay TuRMgT worE[eISUT By MgUIMod ne amo opeuorfounysip oaneBou JopsUIATOD 16 10]LMP. -uy torluapias I$ ateoryzumdsazoo ariuare 0 upuooe eA 2S oan urp stmesans 1ophenDIs nogy 8 yRsaIqns eioayo jrypeuLarUT und eppfepepoUr i$ vandal idoo wy yeuorlor ne amo Lory Hye ‘opeuostodioyu x0ysHfeI>1 ‘qinoan ojpinsons ezyeue ea jynedeiay, “mnynruyo eueyqord ‘vozourjuour i$ wijcrede oy ymgutos ne area sjeznes ¥] BIaFas ag ‘yyeurpnyisuoy ezyeuy | | | +s THRE WMISUIGOS WaT “pelioy oendsoy “gunds gs aisazop 90 vaso # ppeuour ammioday, ‘ariems tap pprdes ansoy orients raureysod0>) «Ionuce wus areproouy epretd toa nusy* sp atiezuas, crsoad 120 DITqIOR |tIM WMS Bo OpaLa HOA Tg epumpea) —ciandsoa pun yox* sour] Bae ae aiorapcuy | _ Jor gun goep yea a9" ee 2 a if (6661 ‘s[taaa edap reidepe) gyets0s aiqoy no yuoroed mun v eye uoUREyOduI09 -Anfuoo gziqeun ap [pour un ezvouN 90 ofeo UH WRIA “afeiodioo iivzuos nes URIS JOUN aye oUEZYONSsEED ofMordio}T ¥] nes seme oaneBou apLmpuvs vy BisJor es aTEENTEAG 7 °() [ewoureodui0s 1§ peuoHours wejd wy ofaro9su0D Yo] [Npays yy ‘ne 18 wro\soo" ayeps09" o[ttfeoyTUUtes Anoadses ‘OTOL ~eSuepoop wadase mnjmooiqns sojEmpeAs jnsnposd gyarzexdax gy “ONES -ans Tiers ey voroundxo ‘gpd ap “y ze camo ‘maxa nes (@arzntur unpuyd nes ojeuorowa rtforar ‘opeiodios ezuos) raxoH | BeFor 98 (Y) HimorUE towSanfoap nes somtopooouny, “gannoodsas viens ur apejuoMMEOduI09 18 afeuorowo optioeor Hf guoZopxue erjonms ur gzeoanoe 9s os¥9 opumpued d ‘teen uoresuepep yurzaudar y amo wi ‘5 “g “y da op e90 aiso yfetioureyodmoo-aniuios wayeae op eduns veut £29 ¥uHI0.1 youra[qoad vossuyjuur ef aingUNUOD ar 1O[LO}OBE v ape;ISUTEUO ~Ulod-anrudoo rideisy opftirzod ad ap sagornuapr jrypouutormt ud Aojeuuo;duns voswoyHUENS 18 nETeIOP UL BaIEEOSAp B] BIQJDI Og reywonmesrodmos-anqusoa ezeuy‘Testele comportamentale aplicate ta inceputul si la sfirgitul psihoterapici sunt utile mai ales atunci cand informat autoevaluare sunt dificil de obtinut. Astfel,un sul cu 0 istoric Iunga de evitare a situafiilér in care trebuie si minince sau si bea fn public, avea dificultati in a relata ceva despre géndutile sau convingerile negative. in acest caz, terapeutul ii poate cere s& miindnee o prajitura si si bea 0 cafea in cabinet, fapt ce ii va activa anxietatea legatl de anticiparea unor evaluari negative, precum si comportamentele de evitare. Structura interviului terapeutic (dup Wells, 1999) 1. Aplicarea unor chestionare si analizarea datclor obtinute prin intermediul acestora. Autorul recomanda aplicarea inventarelor de depresie gi anxietate ale Iui Beck si colaboratorii: BDI si BAI, precum si sealelor de autoevaluare specifice elaborate de el (Wells gi colaboratorii). in ctapa preliminara a interviului terapeutul trebuie si acorde oatentie deosebitt mai ales potentialului suicidar si lipsei de speranta, simptome care necesito abordare mai atentd, eventual si de natura psihiatrica. 2. Explicarea structurii si obiectivelor evaluitii Pacientulut i se poate administra un instructaj de tipul urmator: »Obicctivul intélnirii noastre de astazi este determinarea naturii problemei dvs. Va voi adresa un numir de intrebari in legaturd on modul in care v-afi simfit in decursul ultimei luni. Apoi va voi intreba cate ceva despre antecedentele problemei actuale, Ciutati sa va exprimafi ct mai clar si mai deschis. Muli oameni se sint Jenafi si vorbeasct despre fricile si anxietitile lor, desi anxietatea reprezinta o problema foarte rispanditd. Accasta sedinf’i va dura o 56 ori sau chiar o or% gi jumdtate si sper ca la sfaxsitul ci si ne fie foarte clar care este natura problemei dvs. gi ce anume trebuie si facem pentru a o rezolva.* 3. Se care apoi clientului sa-si deserie problema actualé, aga cum s-a manifestat aceasta in decursul ultimei luni 4, Solicitarea unor date referitoare ta simptomele apirute th sferele afectiva, cognitiva, fiziologicé si comportamental’. viefii subiect ‘le care moduleaza aparitia si menfinerea simptomului, precum si factorii care au contribuit subiectului (de pilda, psihotraumele din copilarie). Tnaceasta etapa trebuie identificate convingerile gi supoz disfunctionale sau cel putin formulati o ipoteza in legatura cu acestea. 6. Verificarea unor aspecte care au ramas neexplorate gi solicitarea de feedback-uri din partea pacientului in problema dati. 7. Pregiitirea pentru prima sedin{& de psihoterapie implica: © descrierea naturii si metodelor terapiei cognitiv-compor- tamentale; ® precizari legate de rolul activ al clientului in cadrul demer- sului psihoterapeutic (teme pentru acasi, jumale zilnice ete); © explicarca modului de completare a documentelor de autoeva- luare (notarea gindurilor negative, evaluarea int sttiri emotionale ete. ® spulberarea in metodei cognitiv-comportamentale este prezentat ca un ex- periment, din care oricine are ceva de castigat ST |6s ‘gieta ap sojaiuatiedxe optmezdioqa: ezvammonus “x vomssooid y2eo} ‘Snepieg) annus aLIOUY JUL OMIDYDS aIs998 ‘owANoR BEP O (ZE6T | B-ap eiMoANs ne-s amo 1$ SMOUIOUE Ut vodns 18 ayoBurauoo op overused uns youdas avo “areUOrsioIsIP visoudap 18 varerarxue ‘anipup op nsooord & ofualoyop foun oreowep jms afeuoroure ayLIEMarm EO Imdyy ezeamasod (944 YISIANTEBOo exoay “opeuoHoUIS WEMAT e] ashdsxpoid yuMs sns Feu asyosep s0j90 Indn op Hosutsuoo asannu auvo ofouvosiod ‘umydowse ap apse vasape RUUsU ‘are321908 aumeoy 18 apugdser aumoy juns “pseoxoyea yj v nad wou ByEO} OP 1S greqoade oy us ‘saoons runeapioy eqre es 1 aremfaxduuy 20110 ys ‘greojeduzoauadns ‘yogpied ay ys omgon yuoeosiod o yo optsoSuraK gmaqna v] undsypaid areo alurpers ap yayise 11 PHIM woynuopr & (zo61) STII ‘sjeuoriowis soptremaimy B ysms “opeuorest josqu simiea 1S 109 ezeq | puEIS gULN UIP EaIssoE ‘I OS YawauoUN® ares ofetparo ap auias 0 vy] piajar as apeuoriea 8 jeuoows weld uf sojtmengim esms puyruszoiden vo a[euoriest ajaiumpaio prspisuos ‘AntuBoo 10\n2 mosouND UM “(Z9GL) SH syeuorioms sojERMaIM vavouriuS 8s “mpay8 ap earrumusp qns ainesouns Enynutfuos “eaiseae JOfosnpord MNUTJUCO e] ¥$ uMDALC PUB JO[osoo0ud wzEq VI NeYS azo auIsTIOOU ap YBeaNUL aLOS pmorcue spojopourys gay yorued ap Jopimoee Pluoaoay 1$ snpax v-s foo] 9p jneunstio9 w assonpox op tuREAEdES ‘gnop xdng “yorued ap mynoere eadnse joooye 9p: \su0o payor ¥s9) 98 8 nquod geTUSUIEYOduOD ways uy qaWTUEdXe oEZIAN 389 ny ELLOUd repsoge ay BS wordurS IS998 Bo [9 Mo JeIOOHOU eS ford nuony S208 qwordxs v rmmedexay, “opsiodioo sjouronduns fue yo naUad ‘yorued op sopunoee eadnse aaqeou BULIO} qs eNsTETLUpE f-18 pmIUDION ued ap ajunoee m dou Joooye ap aiznge umsuos iS pgdnooasd “3 Tediourd jnanoaigo tog. vorojowd oyzojo8 ‘eoeupuosodiy ides yorued op moe nnuod oideiooutsd UL ejuazerd v-s “Tey ‘tue Op cp ap requeG uN :mydusOxo UN HPL SATOnastpome 9199 18 wndaud “areproms sJoyusuMOdeAOD 18 opLOp! “glussods op vsdiy omjosqe demiond aezopisuoo ang “uosuoosip & Wt area ajocusyqord pups jnustzd uy yaropsoqe 98 “yas acy “Tmnadwo no. yumausy 1Wst[9 ane op plod" uMUIOD ap aIi[!quIs rns. a[HeLOUg gonnodvie, vriuearoqut aySoatud 20 vas9 WL sopieioud © 1S wnoard ‘eaisaoe anaIp sopivjouaruy v.“sojamayqoxd som warariuapras anooiqo idosp arm eaxeneaa “ano 18000 tf ‘autio}qoud ap suypranynus 6 no atdesapoytsd By wHaAsay Riutzasd 2s HUSTONafcotnd fn cele din unm comportamentul subiectalui. Astfel, desi modul de géndire al subiectului anxios pare fi decurge tonusi logic din convingerile gi supozi tia pacientului. in cazul tulburtirilor anxioase, perturbarea procesclor de prelucrare a informatiei, perturbare care genereazi vulnerabilitatea la tairile anxioase, precum si mentinerea dcestora, are ca obiect fixarea asupra ideii de pericol gi asupra incapac: i ari face fati (Beck, Emery si Greenberg, 1985). ‘Tema dominant& a pericolului este evident atat in cadrul schemelot cognitive (supozi gindurilor negre automat negative legate de posibile prim: timp ce la depresivi gandurile negative se referd la autodevalorizare, lips de sperant, inutilitate si culpabilitate. Schemele cognitive ale subiectului anxios se caracterizeazi mai ales prin supraestimarea pericolelor si prin subestimarea capacitajii subiectului de a te face fat’. Beck (1985) subliniaza c& nucleul tufburirii anxioase nu se afla la nivel afectiy, ci la nivelul schemelor cognitive caracterizate prin hipervigilens’, subiectul apreciind realitatea ca find periculoasi, iar pe sine insugi ca vulnerabil. De indata ce mecanismele de evaluare a pericolelor sunt ac- tivate, formeazi un numiir de reacfij circulare care menjin anxietatea, ‘Mai mult, anumite simptome ale anxictifii devin, ele insele, 0 sursi dé amenintare, deoarece afecteaz performantele ori sunt interpretate ¢a fiind semnele unei boli psihice sau somatice grave. Aceste efecte accentueazi sentimental vulnerabilitdtii personale, ceea ce sporeste aprehensiunea pericolului, situafie care va conduce la r evaluari cu caracter dezadaptativ. 60 Schemele disfunctionale Asa cum am subliniat, schemele sunt structuti cognitive'al cliror confinut genereazA tulburari emotionale. Beck (1967, 1976) distinge doua tipuri de ‘continuturi informa- fionale specifice schemelor cognitive: eredinjele (convingerit) si sunt structuri condifionale cu caracter instramen- tal care pot fi privite ca reprezenténd niste legaturi ce se stabilese intre evenimente $i aprecierile referitoare la propria persoanii(,Dacd voi da semne de anxietate, ceilalti ma vor considera 0 persoand, Ja propria persoand exprimate prin propozif mia vor respinge). Schemele cog ice persoanelor cere suferd de tulburari anxioase sunt mult mai rigide si mai inflexibile decdit cele id normal (Beck, 1967). Conginutul fiecdrei scheme p de tulburare, se refer’ Ia diverse aspecte ei, degi toate au ca element comun supozifile Jumea este pericul incapacitatea subjectului de a face fafd existenfei, precum gi de tréirea 61£9 ‘(661 ‘StaMA) HeI0fuBay nes Tsasqo ap Ezeruaraytp os sreweme oxnedou Lmpuyd arsooy “TuuSuESep [nyUSWTOUL UF [IqrpaI0 sowereo un ne 1$ eanpurdew nes yeqien gutioy qns enuozaid yod 9g “eya}so08 oytqisoo5e BsUL Pury 919 “TD}uNsuod Te TesyUD ImyndeuED enge ut ‘pider gzeojruop 9s oreo aAneSou unpuys wutzodas ayeu ome tgituoo aysoow vo yuLIyR (S361) HIOVEIOgeIO pene uyjaat 1$ "ZKoTNpOUT a. 9 tmdey pzealmsod yoog ap ysndosd sanmuBoo ropwoYos by00) eeu Hieiepue & wioomp ezned ewuezordar se awemome oAneBou Empups aisooe yo arared ap tums ames Maronaros} tun ws yzwotoe 2s pueo oumme (9 1eop vrmtzoudou oyeuLO TE ub OEMpUET Syoaq My e aanTITOD roOS! |rupeO vvareioftrduy gumidya ares rmpays ap Tusauzo) ze Ne (E61) 944d BCLS AYsULMAY “HOSMTADY “arcxpoE, Jey ‘AneBou nuyjvos no Weauyeo iqearosqo oanp guns oyejuoureodtuo ajoateiodurr1$ afeuorienmis aptrenqeas ‘ayeuor} geXUIO ued gs gineo ‘nur void 110A nu :ypuEMODOMe o BNSTENAPE eA 18 tas008 ‘orznjouos mseoow ad as-npuyzng “vara apunose far-e nnued jorge yady 2p 79 P¥NIoUOd o oe ood ,,soVI0s UF ENY TOA UI NU HHpeLSS “vorEOEAE eysayfueu TOA Tuy Yop" :|nuAs ap YaTaTAUOS orSanna amo eyeIOS argy no joaigns un ‘japsy. "Bieta op menus ajasia4p no muMuRLIOS equun ug uztatpat Sen 9] 2x69 od wzoing 008 jn-o89 ky axtand no aanedou |uoSuTAUD pugyoazap 1a ‘feI908 uvjd uy vareuOHioE v] areoNIaJa1 a[Ruosied soja}oe1go earaTiuMe W EZBaNSo Puyo JUOLIOUL LUNE IM PY upd feutiou yHoduoo os tustoed ‘spe1o0s s0NqO} jnzeo Uy ‘THIAASS NOS 1SOJ ‘he BjomuoooIne 9s v op eIMNseo" aTLIEZaoUr om UE dusn ap ypeotted wrumue o ednp gyoazop os mynusioed opZofudur ey amowajor sanedou opueBmauo. “ous uy areiofieBuy op voopl ap sep aeSoq zodns dnp wzvapiys os eats srmiopare no ifssiqng 2] Is yod omust9[9 ap Janse “uisa] ap ams o eooAod ta gored op ne YO BOpIsMoD nes oyeIBUYS ap BS LoS wT ostALI no onBiqurE mleuosur autlap eueosied aivo ut yrzvo uy “emsaoe viny noe B 18 indoouod v mooigns 21¥o ut Jnpout vj op puruod myoazep 1S eULIOT od 28 rep ‘gored ap oer yojnuatid waiede gpeaoaid net ws 10d apeu -oplounystp o[nizzodns porued op mjnoee jnzeo ur ‘Japisy “~wuReEpIOTL vidwigur os nu Byseooe ‘oledos utp soppjustodxo je yynzar vo YzvOULIOS 9s a[euOHoUNysIp apulizodns 1$ ajLIoFULANOD oq, (S961 ‘Hire 18 399g) orua;nd AyEToU InUH}UOD no aUOCUTTOAS sonpord 30a a8 [8s JOTIONY [IVaIGO No BWMTUJUOD RA 28 PUD yourye yo yeuow pow ut oundnsaid 18 wiefruns orfenus oO no nes aIGo lun no putea) wzpoose mooIqns soytsods s0pHIGOY [nzv Wy (9861 92819) aoWojorzy Niezuos oye e 1S wanooud “tmorxue 10}oUr -oydums v pseojnoried emaeu jooigo ko ne a[uaBULAUOD 1S aftelrzodas gonted ap e uy 90 dum ut (S66T ‘S|TAA\) OteTe vo Mimoingrijorarea este caracterizata de Borkovee gi colaboratorii sii (1983) ca find un sir de ganduri incircate afectiv negativ cu rol de solutionare a unor probleme, Acesti autori consideré c& ingrijorarile sunt exprimate predominant verbal, in timp ce gndurile negative automate pot fi exprimate atat in cuvinte, cat si in imagini, Obsesiile au o durati mai seurta decét ingrijorarile, dar sunt mult mai deranjante pentru subiect deoarece au un caracter egodistonic (continutul lor este in discordanta cu: continutul ideativ obisnuit al subiectului), persoana evaluandu-le ca find strdine conceptului de'sine si avind un caracter absurd. Astfel, o andra mami poate fi obsedata de ideea c& ii va face ru copilului nou- niscut, desi nu are asemenea intenti Gandurile negative automate si ingrijorarile reprezintd procese de evaluare a evenimentetor, in timp ce obsesiile au un caracter involuntar si intruziv, Obsesiile se pot manifesta atat sub forma de ginduri, eat si sub forma de impulsuri si au un caracter patologic evident. in momentul in care subiectul anticipeaza aparitia unui pericol sistemul cognitiv al acestuia va declansa o serie de eval logic pot apirea nelinistea, starea de slabiciune si chiar de lesi in unele situafii, cum ar fi, de pilda, cele care presupun performanfe sociale, aceste mecanisme nu fac decat sii amplifice pericolul, la evitarea ciruia ar trebui si contribuie, interferfind cu Succesele scontate si reducdnd eficienfa subiectului, Spre deosebire de reactiile anxioase cu caracter automat, raspunsurile comportamentale au caracter yoluntar si joac% un rol important in menfinerea disfunctiei afective, Wells si Matthews (1994) sunt de piirere ci multe dintre raspunsurile cognitive si comportamentale la ameninfare reprezinta strategii puse in aciune si modificate pe parcurs si care au menirea de a-l proteja pe individ 64 r 1995). in subiect cu fobie social care se teme c& se va balbai cand va vorbi in public sau cd se va exprima incoerent isi va indrepta atentia spre interior si isi va supraveghea cu atentic modul de exprimare. Acesta va cinta s8 controleze mental ceea ce doregte si spund. Asemenea reactii subtile si ascunse au fost denumite de Salkovskis (1991) ,,comportamente de asigurare, menite si-1 fereasca pe subiect de situatii ameninjatoare. in realitate ins& acestea nu fac decéit s& intreting starea de anxietate. Astfel, un individ care sufera de atacuri de panicd si se teme c& va legina va incerca si ‘impiedice acest tucra agezandu-se sau striiduin: Pacientii care procedeaz astfel nu mai au p verifice daci evenimentul negativ nu se va produce in realitate gi astfel gindurile si supozifiile negative nu mai pot fi infirmate, pericolul aparand si mai evident. in unele cazuri, comportamentele de asigurare nu numai ci exacerbarea simptomelor, ca in cazul subjectului cu fobie si care isi reduce performantele verbale tocmai datoriti apt! inceare’ s4 controleze modul in care se exprima. Mai mult, observatiile clinice au evidentiat faptul ci incercirile de a inlat unele tipuri de ganduri negative nu fac decat si mareascd frecventa acestora (Wegner, Schneider, Carter gi White, 1987). Aceste fenomene au imp! maj ales asupra dinamici ‘g4ndurilor intruzive specifice obsesiilor, precum gi asupracelor legate de ingrijorare din cadrul tulburdrilor anxioase generalizate. Wells (1997) este de piirere c& asemenea comportamente de asigurare mentin anxietatea prin intermediul mai multor mecanisme. 1. Acestea exacerbeazi simptomele corporale, fapt ce va fi interpretat de subiect ca o dovada a producerii ,catastrofei“ de care 65 olUm BIOpISUOD gUI [9 IYOUE soot woigoy “varodeouy aivosesed Sep quswour un ey “39 un gs uroundusaid gs ‘sane SANMUOD sTLRUOISIOISIP 1D $ BIqO} to IoIqns oo 1$ ojzmpuys urjuout mpour erurgns B nnuog ‘SUBS 38908 UY ZOAOp wisIxo v BIR Soins ap ely aneTou Bev ferue ulp oysueosied yo oxfrzodns :10jzapuys va: eqre gs msooe wo ops Te Temy ngs year myo ex ONSEIED @ ‘nso 18998 souy nauad yoro] yzug o wisIxo v BM] “‘gueosiod eudosd ¥ stuo}x9 JojqMOUTUaAS vareuode: sundnsaid ~wasucteUOSIAg @ ‘FzwaqUOD nu OANIZod sfayHSUITUDAD YO YULIFE [mo~xqns Pupo ‘inmnanizod easesopisuoosep no guyurease 9s vareZt] ~eRLIT “o}uaUEIUEAA FOUN faftreyodun varsonpaL ‘yaLnodunp ‘nes ommrefexe uy yisuoo :eoreZTULUNUeoROydUY @ “oquoturiase ap areur secant un By aremonzed tfenais 1a erenussoy ouod [OUR RALOPUNXS UE YISUOD :womeyeIOUDTEdng @ ‘aqueAS|a Four jens ope aoadse 1ajas wOIDFEHSGY @ is UL Yzoaop ayuatoums wave orange spjuanyayy @ eantudos mpuors 2OISI OHUTBIUL JUOADDY AU 990 aNUIp vaso arena UL we suozatg 20H] IEpay (njoaru Ef WOO" nes sanmiBoo pUOTSIOISIP 9p suas 0 jerduapiaa ne (6g6I) Sing 18 (0261 *Z961) 199g “irlata aop>ymocuTuaAo voreyexduomut ay oss 18 amvorgiutuoMe weaoym aids meuono exuaye y we amo ouDMONRS ¥zEq vy ne LOH ~wungguy e areronqoid op mynsasoud fmupeo up a[LmeUOTSIONSICy eyuenodtum rear wioye voreious! no goun widnse varez: cere 99 “ourltaUE JOA as aan -eou oftugnyeas 18 optmpuys eynzar soup 4S oyeuorfourystp aaty v omroidioyn ap pour yzeoIoaFe uRUOISIOISIP aysooy ‘oLTeRE ~aoyur e areronjaid op mynsaooud jrupes wt BeCoIsIoysIp onponut PA [eHuoiod mynjootiod # yatHUoo wmMoYss “BeARoD IOP O saneiou sprguorsio3siqy TOOIPH Rlopisuod pF HyepI90 vo mnpmdey v piquIsoIUOSUT BpEAop OLD Ei “uisost09 pyseeoe eyaudronn es SIOAMOO WIP EPN|OXS [-¥s TDL yu ung Un vA nu Oop vary s auclsap arSoqi04, ‘nut azea gjeigos e1qoy no yootqns un “jansy ‘oAneBou opENfwAs pgm. ~tra908 18 remowsoyur puyjooge ‘operoosoyisd 404 aremBise op ajajuaLUELIOdMIOS “yp (oq joun jnjoouied op weBey BaNeBou vatodurAuoD Hag BA 90 dey ‘EARIS yTeOq O BioUsT Horpaut yo EPeAoP o vo ssoy ‘angiqure so}ourv9 no HHieutiOFUL ap ou98 © pupurigo ‘wieBysoaur oseosouma. 20K BA 1S 9 BA aTeIZUYS Op ames op sea] uswiay oysennu a1vo qe!oed un ‘jansy “eateou opeBULAUO yzvonuscoe 20 id “yoyejuruoUre mntrfuoo no HfeUAOST B] mmyZeIgns voroundxe youndure ‘yoyeluruaure ints op vey ymosoro wlUDyLsia 3 3 uno ‘oremdise ap adytoads suoureyoduios ooup) “¢ “oqeyt]eaz Uy MHOAMS JOA nu vaIseae YO m 1a 16 aremBist op rojorueUrenoduoo iiysueoop Mame a [mIDDIgNs otto} 9s e1eO'p JO[S}UDUMTTDAD BaLonpordoN “7 * —(tnpnjostu09 vaioonpar 18 unsaid “eayso0e op aredoy rugdnooald earenqtoooe 10aJo vo vaae vA o[LMpUYS BJONLOD ap wacoe el “wlowsoow aoyroeds opouiro\dunns vy i$ atfoppaariodiy ey sonpuos aod etiemdsar wjomuos & op earejusy “eplid act) “atta 9sprost; este evident c& nu ma place, Acestea nu sunt decét exemple de concluzii sau inferente arbitrare gi de citire a gandurilor. La intalnirea viitoare cu colegul respectiv, subiectul cu fobie sox nutri ganduri negative legate de fapt un om prost $i plic selectiv doar semnalele negative venite de la celilalt, sa ignore incercirile aces comporta amabil si si se preacupe excesiv vor face decit si te. Pe baza datelor de mai sus, prezentiim schema teoreticd a tulburdtilor anxioase (Wells, 1999), Experienfe invafate Schema de sesizare a pericolului (Formate) Incidental critic Activarea schemei Ganduri negative automate Simptome de anxictate R&spunsuri comportamentale Distorsioniri cognitive Se poate spune cA anxietatea este asociat’i cu aprehesiunea pericoluhui si c& exista unii indivizi mai inclinati si evaluez de Viafii ca find periculoase deoarece poseda scheme co; contin informatii referitoare la natura periculoasi a acest si la capacitatea lor limitati de a le face fati. O data activate schemele cognitive legate de per evaluaile situatiilor vor fi ine&rcate de génduri automate negative referitoare la posibile pericole. Aceste ganduti se vorreferi la posi catastrofe cu repercusiuni asupra sénAtiii fizice si psihice a persoanet sau la dezastre care ar putea afecta ego-ul in plan psihologic sau social. 68 gindurilor si supozitiilor negative ‘unor interpretiri congruente cu acestea. Subiectii incearc’ s& reduc pericolul prin intermediul rispun- surilor comportamentale de evitare si de as comportamente vor contribui, fa randul lor, la intensificarea anxictitii datorita faptului ci nu permit infirmarea convingerilor negative legate de peticol le prin intermediul 69“Bojuruoure sous pury 10] erorasES ‘ynus eur 10} earous os ULC UEIES B “forsid neISIKo opun asvo Ut 9 ynjos yndoo de BS vAUMO nu 8 Epens ad Ue IA RN ‘pmsqe justaModuiod 3998 ep wiogije oyeod as nu va ‘doo rop v gureur 18 eromBur ‘ie op O¢ et sumoy ‘ouerides tp gout eury ad o-yeztIOID @ rolstd op ezeo1y Zep op aamUETZag “panizod porzy avs 0 no axroose © RzpaztTeor 98 UaSorxar [njMUMs no vareUTUZWOD Ut ‘sed away. 2g nia gs eaid0aN BoM FopIse — vUETED} ooMposd Yom ng sed Sedan aumguoo as es oingan aseonue yslovar no Bu sussap op ourexdoud soun vorezqwar UL yISUOD 2Iuy ~woureyreduioo yorcera) eluosg “o1morMue op avoyeioue® aanedau apt -npuy3 18 p8nepe rece yure}sodwi09-anruBoo trinadesay go Wy Bivstor ‘gamodunp ‘nes ozvoped ‘hemdsaw vifers 9] erfoeor yo yuUIE nSiTEHIOUIEpOdIOD NBopoUISe, (G.PuISeT JOA go ants wo yRUT row “Youre IONS BUI) MfeZUES AVS (,,00} wNT A [noneui go més pins") tmpuLA anseou sptucosd ap remy $ over auwosiad ap “gunumy 2p ‘noeWi ap ‘losusose ap :sou0 adeoxde op OL vuopeds au gs waind tou ‘jepsy *,91oyo™ ems frumum ep gresuejoop 9189 ysvorxue vilovoy “Eantzod voryisd azzis 0 no puodorKun eulents szars0se ps ajoauy ys omqay jnyoarqns ‘aneidepezop 18 e010 Jour odios ep njopourorTpPoUL e rug “TEETOIPLOD MynsooNAd Tupounow: wud ‘oueSorme jms nu sous voRLOfeW nuad area lenis ul Sorxue wrap Husuteo GeruMygns wre timo wy waronpal Bf MgiNuos 40a aro runsloe eux apoiqns od winfe jf eretiourepodeuos eidzie], ‘anedepe smoeres no sjuowrepodusos ud opqesrzoput r0jayuoureyoduros varmoozur rode gzeouLIA, “arequiyos gan se aro yuoUMHOduOD op sJaTapour YOUTUAPI 1S amet eo wata|goud exdeooe ‘yreeureyodutos oreo umroqroysuoy my puuniede areztsqrsuasap ap japourum muazaid Won [RzPaciin 99 9[20 Uy “osezqqstosop ‘axmjopour “oatresuL ap Tone) apoyaur ap aties 0 od ezvazeq os yrertanmeyoduios wideisoKEsd wigopcue © eapyution #1093, ILLY.LAIXNV Vid VUaLOHISA NI WIVINGWVLYOdWO0-ALLINDO9 TOALVALS £€ pyjondvg‘Terapia comportamentaii s-a desfiiguratin dou’ etape: 1. In cabinetul de psihoterapie Ana a invifat o tehnicd de relaxare (antrenamentul autogen a lui Schultz), Dupa ce si-a insusit » S-a trecut la metoda antrenamentului mental sau a lirijate in stare de relaxare, c’ind pacienta a fost solicitatai si-si imagineze scene in care © atingeau, ii sireau in brate sau chiar 0 zgériau usor. La iticeput scenele ji produceau o puternica anxictate, dar pe msuri ce pacienta se relaxa se inregistra o reducere 2. Intr-o etapa ulterioarii, ter ital a adus o pisicd bland’ in cabinet pe care a plasat-o intr-un colt indepartat al camerei. Treptat, 0 dati cu fiecare sedinf%, terapcutul a adus pisica tot mai aproape de pacienti, Dupa céteva sedinte, pacienta s-a apropiat de cogul in care stitea pi bia maj térziu a reusil s-o ia in brafe. P: ie de sarcini pentru acasti © si meargi la magazinul din colt unde dormea o pisicd in vitring si sd se uite Ja ea un timp tot mai indelungat; © i meargi in vizitd la prietenii posesori de pisici; @ si se joace cu pisoi mici care nu puteau s-o zgarie. Dupa terminarea terapi i era Intrebati de ce a Micut acest lucru, ea spunea ci o face pentru copii, care incepuserii s manifeste acceasi teami de pi ‘Comportamentele de evitare a situatiilor anxiogene prin redu- cerca anxietitii nu fac decdt si intdreasca relatiile de tip fobic, Mai mult, subiectul incepe sX se teama chiar de faptul of fi va fi team’ intr-o anumité situatie, cat si de simptomele psihofiziologice care 0 insotesc. Aceast anxietate secundaria focalizeaza atenfia subiectului asupra posi de a-i i teama: subiectul in cauzi nu face altceva decat sA se antreneze in asa fel incét s8-i fie tot mai team, Reactiile de evitare, evadare, precum gi teama secundari (tea- ma ce fi va fi teami) contribuie la aparitia unui sentiment de neajutorare. 72 ‘Tehnicile comportamentale de autoreglare a anxietitii si reac~ fille fobice il ajuta pe subiect si cdstige un anumit control asupra proprici persoane, si poata bloca aparitia anxietiii anticipatorii, si Rimdnd in situatia anxiogeni i si constate dacd acel iucru ingrozitor de care se teme se produce cu adevarat. Prezentare de caz Marian, un tanarce 23 de ani, cdstorit, se afla intr-un autobuz aglomerat ciind a avut primul siu atac de panied, El avea senzatia de lips de aer, i se muiaseri picioarele si era convins c& va lesina, (Cu mare dificultate a coborat din autobuz, a ajuns acasi gi a chemat medicul, Consultafia nu a pus in evident nimic patologic. Din ace moment, téndrul a inceput si fie cuprins de o teamii tea ca atacul s& se repete. Cum era de asteptat, urmitoarele atacuri de panici s-au produs peste dou zile in autobuz si apoi in lift. La scurt timp dupa aceea, pacientul ma mai avut curajul sii utilizeze nici un mijloe de transport, si nici ascensorul, el deplasnciu-se pe jos la serviciu $i evitiind sii mai meargit viziti, la restaurant sau la teatru, Sotia, plictisita de compor- ntul situ, [-a parasit Pacientul s-a prezentat la psihoterapie dup’ 10 ani, timp in care a trait cu fobiile sale. S-a hotdrat s& se adreseze psihologului datosité faptului ci, in timpul unei gedinte importante, a fost cuprins de panica gia icsit din sald, fapt ce iva periclitat situatia profesional Terapeutul a realizat o jerathie.a situatiilor enxiogene, pomind anxiogene pana la cele putemic anxiogene, siderat c& a folo: reprezint& o situatie mai putin anxiogena, Astfel, prima sarcind pentru acasii a constat in utilizarea ascensonului din blocul! in care locuia, timp de 30 de minute pe zi, Terapeutul i-a explicat dowa lucruri, si anume cd dac& atacul dc panica se va produce, nui se va intimpla nimic ingrozitor (mu va 73st “yorusvo paruonap 1s whunue 98 oreo “grenisioAqLN BoE 18 papa op o7nsoo wsea wa 1S wanNUTON OA p] Beniods esvoe moiond ayatn pUwaH Uy one o gu] Us woMID] os rBURLUAS op s0]o10 nda UT ‘aizynony vy Joreredaid ap ysod un jnurqo pony woreureiey edngy -ynUE feu yo. reMMUSIE ue (NyMeI|SeAr Indeay wy WS UE |HUA|N Uy gua EINE TU UND 18 ELIE ap o180 1 ¥ nu vpaRpY “yseoareu ap -oforu o-nzga v ma Yo yuoMMLAN e Bajo un Jer “ea0A 1S oTURBUL FeMUTN, jagarto ndumn wi yreuorows soy v eo ‘(ridou enop astuLi0p m0) uourexa jinn Ednp wsogo eHeOy Ba WonnUT “T] TAME tp 19) P| 1OT!R9[09 wiyy Ur sINoseP UN Par} Us RVG Soy & ve ‘uojrluapms efiry up aed voogy yo mMUDg "| [NUP UW) 20gog-ssIPA, SeD[e 1SoJ B16 UB LIP BuOpMYS Bang ML vO Lio Booey zeo ap areyuaza1g “Coa Ja8 ystijod “tosayoxd Je sumuozoidox so110 ap ow) wa as elequored 2p euuay as aueo jny[e UN Nes “TeoSNM By ame Joo op FeuME ‘nu ‘surge soho op yume} os ys adaour BA aug op qeasnut zudnise 1S apurxo 9s v ap 10198 und (q op wouts} 05 aro guwosiod ype 0) w9}xo Japour un ynae B nes (‘oI9 nONSU # 8) RoMposd 98 ps vaysooe eo 901g seures 8 “epydop) ean 2gurway os ws if" Bao ut jMpoUL szazqANSUOD ys BGAN [NILA “T “wyseooe ap weheazop 18 xp ayeod jo ‘areuiSeunt ueluTusURe e| oOJOrZy uvjd ur ozouoriovas ps afoau ys ayeod yuo uo wSy yeUTOME sereiva un ne Tovar oysaoe go 1S eUear op sarptoeds eorToy ayeod aneysO4 SOA ~oura tWjoway zoun tse I ape aU Odut0d faldesay ape apSyD-9p}uN, “gorued 9p s0yLnowye voI.OMpoU BL sNPUOD B 99 B99 ‘RIAD ISO} ¥ SOIDIA HAID9 uoIOW aoe No puydsoNy ” innedwroy azouoyo[o) [-Ys wun Jp “esen eUTOMS ‘nO BS aznos K-ApUEINED ‘armas 9p tisway pues vy rugunndys ra1y, “jaga ap ayazo puewas ‘z ad wo op ayeazumt © op dum Jonaut no atiowgyes o yoRy ys ytuD9 Bs | tod “arExefar wiyeo ap ares 0 no adnsadsax opfumeun pursose “nonsur n3 ‘suonyygs o ozoutSeun 1-vs yndaour v weIeTNs v-s F!fnoeU NO LOWES Bap raigoy exdnse yeaony e-s'tardese) & EeoLayN RdeIa O-NUT -voredstp va gored 9p proere ‘dump quoroyns wysizas A powp ‘yo pups wOTLOp |B UY aE “(UMM BA nu “ezyerEM vA AU “eMISoyFensterheim si Baer (1977) subliniazA cA nn toate rea de teami au un caracter dobandit prin invafare, uncle din aceste ind ereditare. Astfel,teama de zgomote putemice, de obiecte de intineric, de straini ete. este si desoreste citie varsta de 4 ani exceptia situatiei ‘a menfine teama. De pild, o experienta neplacuta avuti in intuneric poate menfine activa teama de intuneric chiar si la adult. a firma ca unele atacuri de panied pot apairea brusc, fir un motiv evident, iar mai tarziu pacientul va invata si asocieze dectansarea atacului de panic& cu situatia in care aceasta s-a manifestat pentru prima oard. 3. Subiectul trebuie sd constientizeze si moduli care actiunile sale fi menfin treazi reactia de panicd gi fi influenteazi stilul de viatd. Cei doi autori propun cititorului si identifice dacd nu cumva urmitoarele moduri de a reactiona fac parte din stilul de via al mulor persoane anxioase sau/si fobice. ia care 0 sperie, Astfel, un s ma de a merge cu liftul si-a apartamental de la etajul 9 cu un apartament m: parter. 'b) Subiectul intr in situatia anxiogen’, dar iese din ca cat poate de repede, fii a mai astepta ca teama SA descreasch (de exemplu, o persoani care se teme de aglomeratie intra {ntr-un supermagazin, dar iese c&t poate de repede de acolo). ©} Ori de cate ori se gindeste ta situatia care fi provoac’ anxictate, subicctul isi imagincaza tot ce este mai rau (avionul se va prabusi in mod sigur") 4) Persoana se bazeazi in permanent pe ceilalti pentra a preveni producerea situatiei anxiogene sau pentru a o depasi (exemplu: merge la facultate doar ta de mam, tat sau prietend). 76 ¢) in situafia anxiogen’ subiectul pierde controlul asupra propriilor sale ganduri. {n astfel de cazuri, el poate distorsiona evenimentele prin rafionalizare (,,desigur, cdinii sunt purtétori de microbi") sau, in loc si prevada dezastrele posibile, se concentreazi asupra unor detalii referitoare la consecinfele situafiei pentru sine gi pentru ceilalfi. Subiectul intra in situafia anxiogen’, dar se concentreazi att de putemnic asupra stiri de teama incat nu mai poate ¢ fafa in mod adecvat situatiei, (De pild’, o persoani cu fobia de a vorbi in public poate fi atSt de speriat’ asteptand sé-i vind randul la cuvnt fncat nu mai stie ce s& spund sau Fiméne impietritd, fii sii scoat’ un cuvant.) 2) Persoana disimuleaz teama. Astfel, in loc si afirme deschis cA ii este frict de inalfime, giseste mereu pretexte pentru a nu-gi vizita prictenii care locuiesc la etajul 10, ceasta categorie de subiecti dezvolti frecvent gi teama 4, Pacientul trebuie sd identifice gi legatura dintre intensitatea ‘triirii anxioase si gradul Jor de autocontrol. Astfel, Ia persoanele care nu manifesta un nivel prea ridicat de anxietate, dar au un antocontrol scdzut, teama va persista mai mult timp decat la persoanele cu anxietate putemic’, dar cu autocontrol mai bun, Cele mai mari probleme le ridic’ subiectii cu nivel ridicat de anxietate si nivel redus al autocontrolului. Terapia comportamentala de control al anxietfii are deci ca obiectiv reducerea anxietafii si cresterea gradului de autocontrol al petsoanei. Tehnicile psihanalitice bazate pe ,,insight* (iluminare brusc referitoare la cauzele inconstiente care au generat anxietatea) nu se utilizeazi fn cazul acestui gen de terapie de coloratura comporta- mentalii decat in misura in care pot contribui la atingerea obiectivelor mai sus-mentionate. 776L SOAZOU InqnNUa}sts POAT E| HexeUAs ap aiexry puny ‘TeNsaoue ray un ne azo Toty apsim EIS UsyonauDLodwod prmadn.ay {amEpoW yuNs o|FIQOH “OpLouLg spruaroDg *Z curluour o ames myo}Ry wns azeo 1S pure ap erfowar yuLIOS ony reyodurt reut Jp: nuony ysase 1imo} IS offroma) UIA apn ap AHS rou riya 9 osooou vexpdvon 3189 NN siporuaueowiodwos jrunode.2y, gs nal e op anuy HfmUE Eo BzeREMTQNS (2.61) THETPTAISTH WOqQIOA, ‘OxvOTEORISHIES HPAAOP ws amo atlejar ‘arautay 0 no atfejar now o uptqRIs B [2 18 Jos snpare-s e fosoy wun Uy ajp anup ‘gun 4iqny ne-{ Mos aparsoy yo 18 Jo Bf NEOUE auvs Tusa eatES wane Zo [mdey ezpTANsTIO9 B aF1AH “inostp syssoe eur TY ‘peporone “rou ds a9 Baa0 ap joyfd rrexe os yuaroud o xorp “eprid aq ‘areuore tranjou09 wf sanp “Hod Jf |pugs e op somagap nes [npoUT zMspUT 99 UY wNSMOMIAD v-S fers op fens arma rear pryaoyoed no opemosip 1soy Ny og » odo wzoudny op nes arexejar ap ares uy aVZITEAL SOY Ne {HrOIDKO aIsaoW “ymoe aneroncue aid nu 18 ‘rLOSLOS Ov suNdsys eI NUIBA EM. uo roume ‘yppd aq] “wares goswarziUT 1S-Ys 1poep eAdoyTE puvsEIoU “Geuoisioysip ¥-o1) ySo18 yerordsonur e-2] om od ~fuoAo ofoun yoseoyurewaL 1S-ys 1nN90 v-s [ RiELA wunsgur 99 uy ei pdbio Duell rodyjo ton suusdno e erdernoqisg ‘weuridap reou ¥$ sear teu ‘Sorxue fet 30} RUTAap Bs WaToed 2d yoK ‘np-] Sjorusyo uy opLmaasg “Ip Bj aut) nu my wouayed vo utes un PUL bo Enso nes oR aaLI0 wraudzaqUt 981090 go nud Loatp vf smnle +s EZuO ojoqure Wy sep “HO nop ap aLNOIEsEO B-s |mIooIGNg ‘ound un ey pugd qeydanyiar 18 v-5 20 vase Signi a1 ‘pS nes yostoqnr es emg wieta ULd 20a wa Bo ‘[>-op esed Fr nee Bo “THOUITU IH BA |-nu yo BURA) ymuNde B+ IH}IpuOD aIS908 UP ep uael papslioeree duigd vj op Wosuos vourtad nu zeogur toru po nudes axsoyjdeu no jure 165 RUALORY “SeIO Ie Uy aveyNOKY ef 14 nooy By st rode 18 urey op arefedue sproway op ypnur teu onpe asasry a3:c vonenyeu ‘qeis wo un ad vo penta ser ‘‘mupsoout piaysoune 0 suo Uy OZ90ID YS LOINGZI aIRO “WsION ory o ad vo BUTE ~Liosep Jo “wi]eUL BjRID0s atitzod no TH[itERy YoU [ry 9389 981005 “ouIs ut azapaour ap ysdyy ruusd ep yentozard es ‘oitioay rue ap Oy op VqIEq UP) Zed op aaUUIZaIcentral, cum ar fi frica de tntuneric sau frica de serpi, dar gi temeri sunt influentate de experienfele de viagd, Mi fticilor si fo 3. Pacientul: Care sunt persoanele cele mai predispuse si dezvolte un comportament fobic? Terapeutul comportamentalist: Aproape orice om poate dezvolta o fobie. Fobii se intalnese gi la psihotici, gi Ia nevrot la persoane considerate normale. Trebuie insi precizat cA, cu cat un subiect este mai normal, cu atat fi vine mai ugor sa lupte impotriva fobiei. © alt modalitate de luptd impotriva anxietitii si fobiilor o Teprezinti relaxarea, care fi ajuti pe oameni si-si demonstreze ci tin sub control simptomele lor. Peveler gi Johnston (1986) au demonstrat si faptul ca relaxarea miireste gradul de accesibilitate a informafiilor pozitive in memoria pacientuiui gi faciliteazA gisirea unor alternative la gandurile anxiogene. Relaxarea se instaleazi © desfisurarea unor activitifi planificate care fi fac placere iectuluis © pauze planificate in cadrul unor programe incdrcate; practicarea unor tehnici standardizate de relaxare. Indiferent ce tehnicd de relaxare se alege, aceasta trebuie practicatti pana cind devine deprindere aplicati nu doar acasi, in fotoliu, ci si in situatiile de vial. Majoritatea pacienfilor cu anxietate réspund favorabi relaxare, Existi fnsi un numa limitat de paciengi care devin anxiosi in timpul practicirii rclaxarii (Heide si Borkovec, 1984). Printre acestia se numira pacientii care se tem de pierderea autocontrohului Mai mult, la unii pacienfi concentrazea asupra corpuhti poate declanga producerea unor senzafii pe care acestia Je interpreteaz’ 80 ceronat ca fiind semne de boali. Aceste reactii negative pot fi reduse explici pacientilor ci ei pot trai in timpal relaxtrii senzatij . De multe ori, asemenca situafil pot fi explorate in detaliv ihoterapici, terapeutul explicdnd c relaxarea nu prezinta nici un fel de peric: No este ins suficient ca jectul si aiba abilitatea de a se ¢ relaxeze in mod deliberat, ‘act sii st€paneascd tehnica de relaxare gi s-0 utilizeze gi in le specifice care ti sperie. Fensterheim si Jean Baer (1977) le propun subiectilor interesafi de invajarea programului de relaxare s4 rAspunda la unele intrebari menite s& clarifice anumite aspecte referitoare la accasti tehnic& terapeutic’: 1. Aveti cumva o predispozifie inniiscuti de a fi incordat? Probabil c& sistemul dvs. nervos este mai iritabil decat al altor persoane, Din cauza unor caracteristici mostenite, reactionai la stres mai rapid decat afi oameni (i imagina o scald gradatd, la un capat s-ar plasa ie emojional, care nu pot fi usor iritate, pentru c& i. Daca Va numirafi printre acestia din urma, vi se Si invaifati si vi controlafi emotile, dar acest lucra nu este adevirat. Probabil ci v-ati fixat un obiectiv gresit. Obiectivul nu este Si sclipati de aceste reactii, ci s& exercitati un control asupra lor. 2. Aveti cumva Poate considerati in mod eronat ci un supraincordare va ®Nu cumva ul apirare? Unil oameni sunt convingi c& dacti se vor deveni mai vulnerabili si vor & mai usor Io. © Nu cumva utilizai supraincordarea ca pe o ,,pol asigurare“? Exist persoane care recurg la un fel de gaindire BLeiSojorzyoutsd ap ateSoy syoadse ayoun aoyjdxo os rps omgauy njNyLiO ~ped ‘sta-nudoad mmuresBord varejeau ef aan e ap aureUy ‘ureanfoaduay aiLapip Uy varexeyar yeIOqyjop pout ~uudep ezvozia anefoud op joyise mum pe pesousd 1 Hagxeyoa oye ezeq ap Jopepuyadep vaseara0y hyuad myuoUEUEUYy [9x89 d[sayour ap ans WASP younye your ‘surysuat ap vars no timusigo ap wR “ExBpal 98 ¥ op EROYTSNIoU FUT} O ne ares axexepar ap argos" arSouma as 99 wooo eAUMO Hay “g ‘anviou sojose9 no ren sopudosd & pane {qopenistion vey ur Hexomfeou trios BA 7 ‘Anonnstio9 rear yoadse um. ‘ansou jnzo uy ‘are ampuyS op pour 1s20e BO IMApLAd aise “YsS1 OP zwojontod 181 vo dunds syod gps yynur peur spEmusny ayoatrd joaIgns ‘japsy “anvyguwe jodse es aupugs ap mpoyy, aueosiod Stu yums vo pmdyy op iSutatOo 1S Hefemosop UIASp 19 ‘RIS lonucoome ap ysdy o guazaidar seen! B axv %| op |myudd0xd 29 wWopIsuos ‘oanoaye s[LIKEN %66 ap otliodosd wt yzvO| 1S! poep reryo “Hoolgns wousosy “nu oy ‘opiowe yzvajonUED 1S ¥] eupUYs op pout ysa0R puwoNy “wIst ‘nu nes “ZIS}xo Nes UDA] UM ‘forOISETY My Torldeou00 wHEFUED {xmaqyes [Po WOOP uoypjorsue dy ap ampued ap jmpour pugmo reur Hein “9 ‘somyysd 1 991zyj soprunisuay wudnse yooup yoxuos un ayfa19%9 ¥s qedeo ULAap ys aINgay mIOOIGNs SUT }HNS 2ep ‘euaFDYa y 1d apoyo ‘Gants nay gs osarop") voreiaa @nuiquoy oreq o Hogg) suRxe|a1 satdoad w}xpuoo sou varemes jEANoR ossoatp Ul Heorfdunt ony ap Heows wa) eMtores ards 11d) vorsSensip umn yea} He-a omexejar ap s0yprepursdap jnooy uy gtiexeyon wa gs 1Snox v nawod ‘sresooou opisepuisdop 18 ajeiumsound oar nu yo aeog “¢ “pour isaon uy auodutoo os ys ymUEIGo $ aynur upd noon thy Ggipleauy oxopundap 0 “sap vosmprooupesdns oro ays9 AN “p vaymiapue aisarods yor7y ig]NS “Ze 809k UY ‘9o!TOND LOMp op-EMdy aye Op res EyEIGaTIOA. FUROTOO ap Lamp ap Eiagns go Njuad exejas yod os nu Hooigns HynuT yuNS BALMS NU OIG “¢ eoanad BA 98 NU 9Fe) IW j90 CHD} YUE a4eD ap [RuONy SedionuR Ams 18 zaiofuSuy yur yoep :puy8 ur naiour é-npugunds ‘poreutde ascmenea si musculatura voluntari (cea care poate fi controlatd), care se contracta. Aceasti incordare musculara care se produce este semnul starii de anxietate. . ist posibilitatea de a va elibera de aceastd anxietate prin climinarea supraincordarii musculare. Aceasta se poate realiza prin metoda antrenamentul modeme, care, de regulf, detivl din acestea. Metoda relaxiirii progresive diferd de alte metode de relaxare ‘mai global prin aceea cf subiectul invafai si se relaxeze mod deliberat, de ta un nivel ridicat de incordare ca punct de plecare pentru utilizarea deliberata a relaxarii in situatiile de viata. Pe misurd ce subiectul isi insugeste acest tip de relaxare muscular, el devine capabil si-si calmeze sistemul neurovepetativ Gin consecinya, tensiunea arterial va scidea, batdile inimii se vor domoli etc.) intocuind starea subiectiva de anxietate cu cea de liniste interioara, Prezentiim mai jos un model de exercitiu de relaxare adaptat dupa Fensterheim gi Jean Baer (1977), Facem preci recomanda pentru prima partea a relaxdiii ca exere musculard si dureze 7 secunde, cu pauze intre exercitii de 5 secunde. {in partea a doua a tehnicii de relaxare se acorda cAte 15 secunde pentru destinderea fiec&rei zone a corpului, iar in ult faz se rezerva cfite 5 secunde pentru relaxarea fiecdrei parti a corpului. Intregul exercitiu trebuie si dureze, in medic, intre 20 si 25 de minute, 84 1 ps tr ‘Terapeurul va recurge la urmatorul text: slntindeti-va comod pe saltea sau pe pat. Asezati-va cat mai confortabil, cu brafele pe lang’ corp, degetcle desfiicute. Inchi- defi ochii, Daca va vin in minte ganduri care va agit’, spunefi-va, in gind, cu calm, STOP! Alungafi gandurile negative si concentra- ti-va asupra a ceea ce aveti de facut, Prima parte a exercitiului este dedicat incordiirii unor muschi. ‘Trebuie si va concentrafi asupra tensiunii musculare, s& sin incordarea si apoi s& va rela mbele, coapst incordate, menfineti i-va asupra musculaturii relaxafi-vi. din corp dispare. Acum relaxati degetele , gambele, coapsele, fesele. Totul se relaxeaz&. Pe misura ce musculatura se relaxeazd, se i leazio senzatie plicuti, de greutate, care cuprinde fntreaga musculaturi a picioarclor. incordafi acum musculatura abdominala. Mentinefi incor- darea, Concentrafi-vi asupra tensiunii. Relaxafi apoi musculatura abdominal, rel: tot mai mult, Lasafi tensiunea si incordarea sf iasi din corp. Relaxati tot mai mult musculatura abdominal in profinzime. incordafi acum musculatura spatelui, care parca se arcuieste ugor. Menfineti incordarea, concentrafi-vi asupra ci si apoi relaxafi muschii spatelui, Relaxafi-i cAt mai mult, pand aveti impresia c€ spatele dumneavoastra se contopeste cu canapeaua sau cu salteaua pe care stati intins. ‘Va concentrafi acum asupra muschilor toracelui. Inspiragi profund gi tinefi-va respiratia. fn timp ce mentinefi acrul in pliméni, vai concentrati energia asupra musculaturli toracelui. Expirati apoi lent si prelungit si rclaxati toracele. Atunci cdnd expiratia se incheie, va simfifi calm, destins gi linistit, ca atunci ofnd vi pregititi sé adormifi. Relaxafi tot mai mult mugchii toracelui. 85L8 “oppoeros ‘ojsieds ‘ypeururopge emmemosntt Hexejan 3S wapeD myRaYAND wadnse nes amoyjd nuySeur exdnse aised ea-Henuss00) ‘Tojasay ‘Tojesdeoo ‘sojaquies sofouzojS ryoSnur ‘sojaTeOLId areqey 18 sojereBep wyosnur 3M je Temow juueroa ad touriueur 20 dum uy “ureo jnygano ef nes gmoerd wuo0s vj fodeuy Hoanpe o ‘ozopuogesea ys open RauTUr ROC tapoo yampano “to aye Teor ap “pues we Bate umount va Bs HeyNoyIp Hae Eoeg -odox “sansony 2990 puny “EHGoSoOp sropfeaqo “alas vuoz uy aunIstia) COTA IASTXO Fou -HegANUE BA ‘pusod uy os-npuypunyno ‘aai3 epeo ys [deo paysy] O-Femuypur ‘ep yoed mays 16 1ay90 voz Uy arMprOoU] OaIA gIStxS TEU :HeqanU yA, no epuryuicg 1-s pared op ‘ojou8 rout 303 ‘ojouS ous 90 UL 90 UIP Buyaop es ojpterq pupsy] o-reameyty Uy ‘oJacr ajoiaBap uy auMUsuO? CALA "ISTXa Teo vooe rlepgdapuy ‘wp you ginymdord nes myoyeds ‘mpnuouropge euoz Uy SUTISU) OOIA aeO WISINS THU :arenuTUOD ut HegarIe BA youn peur 403 “yr ToUE IS O-FexepoN ‘eExEpar 9182 panoodsos emyenosnter ROEP TEN "Lon os Bs Baus) Hese] “eIOZ Hexejar 18 o-teoynuapr ‘gisrxe Roe (2say nes asdeoo ‘quid ul gojareoroid ajoqey Wt aunIStES} aA aMTO TySTXO Fett -ga-tiogaNa] loony 99 vooo e eidnse thenuaouoo BA ys rene $8 idOLS Hounds of “unpues oye oiurU ui UA BA ERC 109 98 “ypu yer YS Yexejor of gs Home> \daoo ojphaed uns syexejar ap jiouoxo @ enop v vowed uy ‘umoW “ansray “esunsop ‘grexeyou oso rola} e eeTNOsHUL eBwanUY “opeKMjOs YoUE Jor “aIBXEIOA ‘ouvoy Tums EQUI 1S PIqMEG “IexeIor TEU jo) JUS dfoxEPXEYY “Fos peverredap os marcy eiqzeq ‘equa COO INU Four Wyo o[-tiexepan ode 8 wiquag “oguery fexqo onusoynd feu qo Hepro: Hesedy -oyepiosut oreppeen soysLeq0 put tode Heproouy zea 1S RAL eajIE I$ ywxepou adn Hourjuayy “Hrezope nu your ep “elusjouuios ap mould attezuos o apupdns A “‘uatos op ingsaud ga pupo tounge vo ‘opoud acu 303 ‘afau ‘oyexepen tina 9] goep ery eo Heoguios ws Hangs “ip ‘oyousouguds ‘vor Hexejay “tojay & oreouodns timed eimejnosnu Hexvjauiode i$ 19 eadnse pa-enuaouos ‘earproom Houriuspy “mmseu wunyemmosnun depsoouy “ojodvoajd HoSugas (vs-tiemnzou) whuny Hypsnun Heproouy ‘Yolgg zo[IyoSsnu eidnse rrenusouos eA UMOy es ‘wurad uy xpunyno 9s gored Indes your yexejou op r_VE 9182 HIED “wyEoO ES jnIET Hexepar rode 1 vomepsoouy routtuoyy mprsed euoz up vampioouy 1S vountsUD} Hislung [rg 10Sn pumore jeg “zouM “ojoieug ‘joeqaiue “ajajaBop siexejey “dios up asar voumusuay weno dios “oussap as a[aiaaap ‘punsep 98 ~pxpjes rode 18 jjnux yeur 190 o-Hourjuaur ‘esreprooUL y ‘arvoruylpo ‘sansrar “yenjeo so vHEAdsoy wxejor aise jmdad ways no dood “TexEJAr aS s[oyeds “exajor oso MUDLIOPGESpatele este atat de relaxat inet se confumda cu saltcaua. Respiratia , brafele, umerii, mai calm si mai linistit: Capul se cufunda plicut in pena. Continuati s& vizwa ut sau si vai concentrati asupra cuvantului calm; in timpul acesta relaxati fruntea, sprancenele, pleoapele. Pleoapele devin grele, tot mai grele, ochii se odihnesc tot mai mult. Relaxati nasul, obrajii, maxilarele, musculatura guri limba, barbie. Musculatura fefei este complet relaxatit si linistita. (Continuiind sa va concentrafi asupra scenei plicute sau asupra cuvantului calm, mai treceti o dati in revist® intreaga musculatura a corpului gi dacd mai identificati o urma de tensitme, indepartati-o treptat, relaxdnd si mai mult intregul comp. Lasati-va purtat de senzatia plicuti de calm si relaxare. intregul corp este calm gi relaxat, calm gi relaxat, calm gi relaxat, Acum voi numéra de la 3 la 1 si cand voi ajunge cu numiritoarea la 1, veti deschide ochii si va veti ridica odihnit, viot 1, Reveniti la starea normal! Va simfiti odihnit, Indicatii pentru aplicarea tehnicii de relaxare Subiectului i se cere si invefe exercitiul de relaxare gi s8-1 practice ilnic, in pozifia culcat pe spate, pani cind ajunge si stipfneasc tchnica. Este solicitat si aprecieze nivelul tensiunii musculare pe o scala de tipul urmiitor: 0 25 50 8 100 perfect foarte asa foarte incordare relaxat relaxat siaga incordat totala 88 Cand subiectal #51 insuseste bine tehnica, scorurile sale vor tinde s& se plaseze intre 25 si 0 punete. Un clement important al acestui tip de antrenament il repre- zint& posibilitatea de a transfera deprinderile de relaxare in viata de zi cu zi, Pentru a realiza mai eficient acest Iucru, cei doi autori recomandii urmatorul exercitiu de relaxare (Fenstetheim si Jean Bact, 1977): ,nspirati profiund gi tineti-va respirafia timp de aproximativ 7 secunde. (Se poate poi eventual de la 2-3 secunde.) Expirati poi lent si prelungit. Pe misurd ce expirati, va reamintiti de scena plicuti si relaxati progresiv intregul corp. Practicafi acest exercitiu din ori in or’ (cl dureazi aproximativ 10 secunde). O dati oxercitiul invafat, utilizafi-l atunci cind detectati cel mai mic semn de tensiune sau clnd vi cuprinde o stare de team. Prezentare de caz, Mariana, ra unui patron de firma, se simtea ingrozitor ori de cate ori sefuul se uita peste umdrul ei atunci cand lucra 1a calculator. Ea Ia rugat de mai multe ori st nu mai procedeze asa, dar el i-a rispuns ci este patron gi face ce vrea. Cénd se petrecea acest Iucru, fetei i se incordau ceafa, gatul, umerii si stomacul Dupa doud siptimani de exerci cabinetul de psihoterapie si acasi relaxeze musculatura si dispairut. jana a fost capabild 8-5 imp ce lucra, iar teama ei de patron a Depasirea anxietitii antici Ori de céite ori merge cu fiftul, Joana inchide ochii gi asteapt% SA se pribuseascd de la etajul 9, iar Andreea isi imagineazi cA atunci cAnd priveste de la balconul apartamentului sau de Ia etajul 4 e in pericol si cadi gi si-si piard& viata, 8916 “jonuosojne op yuo o wfop wmtzaidas msBaDYy “"MyUOD ‘epuuid ys puyS [nansodsar eo rooeg ‘[> UEP [rem eT TROP BA-H1IdO) ‘sanedionue GnpuyS orerpumuou ne sopruaureo B ayeLofeun var -e “Hejonuoo 2] ys ruop azo od apLmpuys wp jrun oyurar uy Heong “myD0 Hopmyour 14 nxjoroy uN-NMT [IGEHOTUOD BA-teZasy ‘pureai ap arvowonpoud aaned punpupl esouo8 v op Hoputidep warwsnjonnsac] 6999190 sop:mpuys aatido 9p witoroxo eaares mel ‘9[es 1oLMpUyB juxag Yosuaade ¥S [Iq ~edvo oy gs aga MIDOLGNS ‘SOILS a190 ysoo asim WRAL ‘pjdauwyuy sywod 9s reno uony ysa0e “,rryurogz Indu uy oUT9ISt ap BZEIO O 20" JOA TNUOIAE nno wingz fos poup :nasoutr auinds 18 ryooiqns ame Uy [AZvO ‘gHuyjdusgoine aplajord gresgaape 0 oz0219 BS spiqedeo pary [9 ‘xxufou suas uy ‘mBisop “euqasoap apeuAneaia O- ~uid ezpaztioyowses 98 18 825 18 op vared ayeswop ‘syuaysisiod 2p igesosp runs woredionue nigiorxue sogtoeds apmpaeD sonanpuys vomedg 7 “seoons ap greunumow grentaur vareroday — TI “soppmpuy3 varentoD ~ TT ‘soqmpuys vardo —] ALL61 ‘seeg ue 1S uNSYFDISuD,) aporouE fon MEd wzrvar aiod as nuony asooy “ayeds 1p axvo sojilemis aug your eley gous ‘aigazosep Ba anoredionue my ear. -opxure ‘ayrurenn 18 sjumpugs vjontios ayeod: argns woe uodsues ap soyfitr ysooe no aySauorgyg> Hoarer your psttarut ap rere ayso ouOTEdrOM seaysao8 91201 ND ‘TEULIOU aUHTS 2s va “jHonaUT nd ¥BIoUT ys eHeMAS HH ounfe you ‘Thoneui no aBzaur pugs rouge gored ap owye un was 06 BA Bo oUID} as einer] ‘fopISY “ouoToncTE roxfemis waRNIAd Bl FAJOOIGNS gonpuoo 1§ aurusur as on yoedsip jnzeo uy 1S go mday yeymzar ydaxp ose uousouay S90 “pureay op vilowar op seNyp os-npugimdas yosed “yuopuodopur 9p [>y tun siadvo ys puy soyedionue sojoeseo no axnedou ayLipUED ‘yeuoque vs aro ngued niony [oor pupogy Sjwovoyjour vorpe ‘ariemSeur uy yesioxa e-[ameo.ad fapour uLy9e ~x9 apodutoo as es aisasnaa Jo Guoureoduioo 9p eaneBou eltroasas pus uy modor tmsarqns go Aug “jNANO IM BIOS BS KMar BA ngan nu ao aumds Ba go ‘InjnAranMT jadeeaty dns ¥y BA yo oqMTEUY a[tz wAsIWS no azomTeu 1$-¥s adaouy euvosiad ‘gounuttap 90] nun varednioo nnuiod yauAsoyM 9p 9w9} ilowor azoxy ys 18 yeruour siodoa ue ormorue no Hpetqng ‘vureay yew No qMMNDUTUAS yHUF yeu ardoade as 329 n° eonpoxd voind se-s amo sjonsezop op swBoy oortzvars 9U905 op [2f >| siuFUr ut pugpasap mdarqns ‘EreLRdopuy 310 yuud © wuvosied pugo ap gout ‘ysiz-audoud euiowEs ap azure fan] BaayED no wSuRIOP sqeod 9s JnUOLA NO eMaz P ap wad], “PS -nudosd exons ur eye ose op ayureut yma) ap aptioeas asatnunsti0} 8t 19 BO [mday UY gIsBOD HooIgns soJSo08 v YOHSUSTIIEMS BE O 2p YO |npuyS ey at1a|qosd oumo te amo ad mpeiep puyunior ‘(GrSagesd ne-s oxo opaueoE vy areoyuoyor opreunogur aywor areez wy ¥zeD}SOIOp “epTtd op) 101 Joy 2uta1 prasarqo op re] tunuBUre suo EY WATE uN “amUATALadsy ursop erroyedronue aejopmre op glass 210d a]ouvosIEg suswiouay pupniszardas ofo ‘uorne Ur ites wooed ad YH] UH Eye as NE pugo rounre i$ rlooigns run od gsut ortmuyg W ouseIUEY JIS.0Ydeliberat musculatura intregutui corp ceva plicut Comanda mental trebuie si fie autoadministrati pe un ton form, Ea devine eficient atunci cdnd se produce cu adevarat oprirea gindului vege i reprezenta mental cuvéntul STOP seris cu 4 care ridic& bastonul. fitere rosii sau un poli Fiapa a 3-a Etapa a 4-a Subiectul trebuie si utilizeze metoda in situafiile de viagS ori de cite ori apare anxietatea anticipatorie. Pentru ca metoda si dea rezultate, este necesard respectarea doua reguli: indati ce apare un gind negativ care tinde anxietatea anticipatorie, subiectul trebuie s& pund in aplicare 92 seeventa: Stop ~Calm ~ Relaxare ~ Ganduri agreabile. Dacd se oferd gfndului negativ sansa si cAstige teren, acesta va fi mult mai dificil de controtat. De fiecare dati, Riri exceptic, cdnd se iveste un giind negativ, avesta trebuie oprit. 1. Comutarea ganduritor Atunci cfind gandim ne imagindim, vistim cu ochii deschigi, ne autoadministr’im adesea instructiuni care ne determini si reacti- onim intt-o manierd fobicd si acest mod de a reactiona se transform’ in deprindere. Pentru a scipa de o deprindere, trebuie si formam 0 ,sontradeprindere mai puternicd. in cazul comutarii, ,, Prezentim mai jos un exercitiu conceput de psihologul american Lloyd E, Homme (1973). Obiectiv: Inlocuirea autocomenzilor care pr ile autoadministrati (atat pe cele , Cat si pe cele mari, care v8 coplegese). Tati, de pild’, autocomenzile pe care subiect care se teme si meargi cu ascensorul. © De indatd ce intra intr-un bloc voi incepe si mi gfindese Ia lucrurile ingrozitoare care mi se pot intampla in Lift ® Cand intra in claire, ma uit daca sunt alfi oameni care s& urce impreund cu mine. © Voi incepe si mi gindese ce se va intimpla daca liftul se va opti intre etaje si mu voi putea iesi. 93 le administreazi un56 wo UL [NOVIgNs lody “yyexepar aeOJ SULADP auv9 [opour vane ugind A wus :pugd uy ounds 1$¢ 18 Te nun Fe ¢ Tafa Bj ap ENsvasey auds wIdeospuL os THIOPO| ap jense ep nydwoxa un wey qemeur mymauemanTe yUTeUL sous 22010U YS [MIUIO!oed vO Yeo!PUE YEU IST, 1S UY BEB es fOpOM-IoaIGNs uN BIOIED TRuUpeo Uy oUeas F]-Z] ozaOge[s YS 19 e8 | MIMIUCIUG “] as gs pina -nfeou op mynuaumues ede ‘suogoncm jorfemis aug no Bie Tssaiqns go pdey uy est109 maUaMIEUSH UR IPSS aoe go fewuour ued ur yzeoursem no ofizuawooome dian ytunue un ezyNA He ao edad “9 +6 “eopgos vA apoyedronue wawioncte pus 4 ‘emutfed o Huoupur gs ormteuy ‘Epyd 9p) aogjd va area waco aouy v op sqaTecy runrjonnsur apiou tiejunuosd :janye 18 epasoid aweod og “gannoadsos gouniioe tezieas rode 1 pugs ur of-tHeyodos ‘olrunrorunsur tintoos ayenzn rumtjoe aysooe asutp erameoy wowed “919 rurgus od praeyeds ‘aseu ~eyddotd “30z1A9191 ey we VOREGUTTOS “Ta]aFeO UIMVG :1z arwooy, uy Hoong of axeo ad ‘omeyprumy rumejoe ap ou0s 0 HoBory “y “oro vandou p eacinse ried ad ‘uoyopor via yiqezia 90] un-nuy Heseyd 0 ay ¢ © go oy are ad Bjoues 0 ad aresoqeyo Izuawioo afrou. SUN paw aie Uy [AZeO Ul @ pupa oa vor 1S exyejnosnar yerequjp pou aun ojdurgqu a8 ps opvar nosy wspxo nut go ounds 10a TIO @ “nor nes yr] tH aaUTeo Hye 1S uns reur goep vimeodiar © form ame mmr po pueda uy sands toa rem “yz MI sur no som ‘98 YS oreo Toure Hye ednp gu-NpUgIM puUdms eu EEC] @ Tu BAao opCungiuy as eS IRL TROY on id o eystxa go oumds 10a Ta ‘vjdurguay yod os oreo amworrzorsuy opnuony e] osepue8 eur gs doour orp ‘apes mi anu! 99 EEpUE aC @ sjnyopour edap “orferms eles Hoey es omnfe BA ES axeo ruNtlonNSuT ap EAneUIare nnued “Z fhau uy 989 TU BADD Ho STUDS JUNS BISDOe 9 IpueS 1OA put 1S at}ergIA nes JoUMS.sou0 ET WAT Y LOA @ ‘pidug 10d as ames Sar AMIN aywo} ey SsopuET EEN es adaouy 10a 1$ yoSnter eproouy toa Joo MM-NUE EIS 104 A UY wimagineaz& persoana model mulfumiti de sine spundindu-gi: am foarte bine“ scene care se potrivesc cu fricile sale speci Una din regulile de bazi ale acestui tip de exe! ‘aceea ci primele 10 scene (din cele modelul etalon ficdnd fafa situatiei si nu stipanind-o perfect, deoarece acesta este un obiectiv mai usor de atins di scene pot sii se refere la un model care face fata complexe ‘ira sti-si manifeste anxietatea (de pild’, se apleaca peste balustrada balconului de la etajul 9 fr nici un fel de problems), O alta caracteristcd a antrenamentului mental consti in aceea structiuni en caracter obligatory, instrucfini care sunt ineunungte de succes, 2. intr-o etapa ulterioarg, subiectul, aflat in stare de relaxare, trebuie sisi imagineze scena respectiva exact asa cum a conce- puto in sors gs menfind fiecare imagine pe eeranul mental ap mativ 15 seounde, Imaginea respec mum de claritate de care este capabi trece la imaginea urmatoare. intregul exercifiu dureazi 5-10 minute. Fiecare scena trebuie epetaté mental o dati pe 2i, timp de o sipeimfng. Apoi scenele pot i modificate in functie de ceea ce crede subicctul c& i-ar folosi mai fiind repetate, de asemenea, o data pe zi, timp de alte dou’ saptamani. 3. Pacientului fobic i se cere sa se plaseze in situatia anxiogend (de pild’, si cilatoreasca cu metroul) gi si actioneze in mod deliberat 1g fel cum a procedat modelul séu imaginar. El trebuie si-si autoadministreze aceleasi instructiuni pe care gi Je-a administrat gi modelul fn timpul antrenamentulai mental, 4, Pacientul trebuie si continue practica atat in pl cat si in plan real. De regul, cu ct se tmbundtajeste autocontrolul, cu atat se reduce anxietatea anticipatorie. sbiectul si abia apoi se poate naginar, 96 Prezentare de caz Gabriel, un avocat de 35 de ani, a renunjat la munca de ju- rist-consult la 0 intreprindere gi s-a angajat Ja o firma unde trebuia sipledeze freevent in instant. Gabriel era nervos, iritat si se gandea tot timpul cd se va bilbai si va face o impresie proasti in instant. El se imagina permanent pe sine privind la judecator si la completal de Judecata si fiind atat de emotionat incat nu stia ce s& spun gi ce si inchipuia freovent gi scena in care interoga un anumit avocat drept model gia repetat mental scene de tipul urmiitor: ® Modelul se ridics gi se adreseaz’ judectitorului. El igi imagineaz ck modelut este incordat si isi spune cu voce tare: Ma simt foarte incordat, dar m& voi relaxa‘. in continuare, Gabriel igi imagineazi c subiectul-model devine foarte destins si se adreseazi Judecitorului exact in modul in care ar doti el s& 0 fact. © Gabriel vizualizeazA modelul adresdindu-se completului de judecati; acesta se balbaie gi pare blocat. Apoi el igi imagineazi od subiectul *. in continuare este vizualizat modelul care se relaxeaza si vorbeste fluent si nuanfat, stiind cu precizie ce are de spus. Printre ultimele scene irnaginate de pacient se numari gi aceea in care modelul siu nu mai arc nici o problem, vorbind total degajat, fii nici un fel de teama. 9766 “$161 ‘s894q UoUreRng “HOA MONIC Da"208) Aenoyy DuMDYOG Jo 201.9044 3H “YdDKOF “240M leta ap myfems wwammrrde os-npmyzayat rode 16 (iyr no eon) atferas eurgyn no Hodaout es Tworpur ye YT] UE Nes NONSUE Uy HeO0Iq ougumgs Hoa go Wowie: ga eoep ‘eprd oq] ‘guaforcue und reat oo wrfemiis no Hadaour 1S Hesoqy[> Ba ws FitNop Lows} 90 op stood reur “fexony es riLiop emnugo wadase nmuawiop tieBaly (e slayise ozopooord ps aingan soigoy mover op yrarns oreo wuvostad ‘yoneuuaysis vasvzrrqrsuasep eonoead w nNUDg oypjorxum aonp oud your t-nu ejsveoe Yo [nsuES Ur ~BreOLIDIER Bao ad aySouLdy|s O-8 Tmiooigns puyo yupd azcomutm rarjeny1s vorepioge yj 200n 2s AN. ‘ozoxjOL 98 ys jiqudro ay Bs a¢aaN oIgns soundxo axLooY gdnp SrourSoun uajd ur nes oneywor Uy D0] am KOUP WALIIPUL “¢ 3 Bay (oats 2p Hgesoap no puydoous ay) ayenqean us oy oundxa as pra 9199 No pupuTtus) 1 ouorUR ‘suaSorue yiennts ap oreper8 1 Bas BS aMgan Wosiqns “101 3[11qQo} 3p wsereqap “(gouodns foyo un v ap EnsTaray ad tanid v nes Nyy No {lowor ws yelwAuy me HEqoy Op BIOANs OMB HHooTNS Bo wsturosd vf ap aousod epmueureyoduos erdesmoyrsg 86 ouSeyjeap vospioqoo 2p SutAtIOS B-s M90! wou ad aqezsteas ‘opider go sqeod os zoypagu one ap Tqexqjaid “ySund o-nuy osnposny wind 18 nseu no ‘opides mundxo 18 wiemdsar zoun vareziyear us sastoo Erdunis rear wa9 epOIT, Jeoud ap ausdy je103 puny sjouroaduns ‘voreyapeue vorrdure wysvooe gO Lnurs adutatoo as e nayuod yrexoqyop etiepmuantodiy oonowad vs Norxue sopsioarqns undosd 9} nspeusureyoduios inode}, ‘ereymes aranun ward ey y&imaqe 1S plos ap ome UN oR JOA Yo asUIATIOD yuns dy asoov op ouroxduus wrutzard amo ouvosiad asvorouny ‘uooiqns y[nu re 18 oLods amo Lreayipout “oreorord uy FeMIOIgETS Aes HHEUTUT JO[EIEG vorexa|D098 “ormaloure ‘epyd op 4 re uma so1Soporzy ugoyrpoutrajoun Bj conpuoS 90 dag “waB1Xo op oven Teur 3}eNUVD O WISTeAIO Uy 9S-npuRfTUNIse “ezvorojoooe os 10 vyjestdsau ‘gseorxtre ouraop gueosiod o pue-y guontodiy eutzasdas 0 eseoncue erfoear vogydure w op prorem reur voo waReTEpoP “yeyiads peur 99 Ur 20 UIp ouTASp 1S Ruma ap vrlovor soyrdute BS }Woop wAdoHTe dow nu azeD MryMIOIgRs {mIUDUAEOdLUIOD (2) fame vo vrioear (1) :aroadse gnop yoesquit ytueas ap vplowad “guadopeue elhems Uy dpquanrEsIodutos joqyA upd yunieD} ap for}ouad wasoOMpAY 2008 eur azed as 1 a1u9 vao tio puydaot fan owor azazyyLN ys ypuUIODOA as 1 eases ynadexjoqIsd UN no emyp89] i s1S9 nu 1S (TertioUE jryustRUANEE NES Jo[LinpaYs vax ~nuioo SoLinpuyd vaxLido) nheierxue Je }OnuOOOME ap jMUusuTEUATE edeoour ps mga av nyfioxoxo auBo no ans nu mudtond you jepovurirea ierathiilor este bine sX cunoastem cat mai precis inten- tatea anxietifii pe care o produce o snumit’ situatie, Pentra nu produce nici un fel de anxietate, iar 100 inseamna anxietate maxima (aproape reactie de teroare). Lista trebuic s% cuprind’ intre 12 si 30 Acestea sunt situg in care subiectul s-a aflat, poate si se afle sau se teme c& s-ar putea afla. ‘Asa cum am mai subliniat, situatiile trebuie ierachizate: de la cea mai putin anxiogen’ pan’ la cea mai anxiogend. Nivelul anxietatii 5 10 2. 1S 3.8 20 4.8) tr-un balcon deschis la etajul 6 30 5. Sd privesti pe fereastra de la etajul 9 40 6. Sa privesti in jos aplecdindu-te peste balustrada unui balcon deschis la etaj 55 7. Sa privesti de pe manginea ferestrei care se afl’ Ja etajul 10 al unui bloc 70 Ierarhia stimulilor anxiogeni pentru un subiect cu fobie dea merge cu liftul Marina, student la Facultatea de Drept, are probleme cu ascensorul, proferdind si urce 10 etaje pe jos decdt st utilizeze. Ea se teme c& liftul se va opri intre etaje gi cd va intra in panic, negtiind ce si facd. Dac& se afld in compania unei persoane in care are incredere 100 (prictenul ei sau un individ investit cu autoritate cum ar i un politis), ii este mai pufin fried, Teama ei este mai accentuats atunci cand trebuie si utilizeze lifturi vechi, care scdridie si merg incet. 1, Mers cu un lift mu prea vechi, cu liftier 5 2. Mers cu un lift mu prea vechi impreunii cu un pol 10 3. Mers cu un lift vechi in care se afl intamplator un polifist Liftul se opreste intre etaje si politistul fi spune calm: stitd CA o S& ne scoatit de ai 20 4, Mers cu un lift vechi impreun cu prietenul ef, care pare ingrijorat 25 5, Singur& intr-un lift vechi, care scartaie si se miso foarte incet 30 6, impreuna cu un om care pare foaste speriat intr-un lift foarte vechi, care scartaie, si se misc’ incet 35 7. intr-un lift vechi a cdrui ugi se deschide foarte grou 45 8, Liftul se opreste intre etaje si pomeste din nou 55 9. Singurié in liftal oprit intre etaje. Soneria de alarmi sun’, ea aude cum lucratorii incearc si deblocheze liftul 65 nandu-se chiar in situatiile reale care il sperie, el va trai un senti- ment real de frie’, iar dacd va reusi si depageasc acest sentiment, increderea tui in sine va creste. ‘Tehnica utilizati este urmatoarea: subiectul stabileste icrarbia de situafii anxiogene si incepe cu imprejurarea ce: anxiogen’, CAnd se afla deja in situatia respectiva, el tebuie si practice un exercitiu de relaxare, Abia dup ce igi redobaindeste 101£01 seoyres ynadex -sroyrsd um no ywrony v oreo UE afuIpas ¢-z ednp Top yoaIqns anes ap 18 onde y oeod aro japour ‘anemeun weld w yoneusIs SyUZi[IQISuasep op JOPOU UN SreNUT|UOD UL MIEIUDZIIq TOMPIOE UpED up WAH TuOTELLN ET aan oyod os ‘oImeTCTE ‘9p vores gosUIEN jeu ES BBY ‘pURT e[ LO ENop ap azrads Ty amo cerjenis jeyour ejuszasdor syeod 84 fmioorgns pugs loume wig “aqjarxue ap areojzonpoad eusos wieder 98 “aurg a10y Jexe]ar Bs MOAIGRS YRC “oIEKepoL ap AS LHepUTyoude nAUEd yrustiog nep as 1S wjpo amano ad vareNaUOD “ayqeaLde su298 foun vaususzaxdou yzvaxo8ns 96 vanoe vency "gemwa) ap vaams inde e ROEp azaztiRU ardor punjuourys SZOZITRULLIOS BS 9190 98 | “Buv[O vosUOZoidar OzazE[ROI BS YSNAL w mscoe youd] “arienuts wannoodsos ozamnsou 16-98 a109 as 116 onwOgED JOUDTUE LoyEAO! Rupe UID (orfems eum) wow [NUE aSOUO OS F ‘SIDXO[AI Op ams UE WEE MIMOsIGNg “yoREUIDISIS LaxEZELIGISUDSOp Ef oan 9s ‘aIwxvjas ap vor aisasnsuT 18 ynyaaroed a9 enc] (eowsooe Up BALD YOUN? BY 29x10 NES YOSqOoeE my B parsouSoud vorexepos “Za[ngog In| [2 WoOme rqUSUEEIANUE) arEKEIOL 2p yorup o Bivaur jragoigns ‘edmo gamd o-nuy “oideojomsd op TRIAUIQNS UE BREosysap as THoIOXS aSsoY ‘Twa URI UF eamZTTTG ~isuosop werjeariod nu ayfeursemay ne nu ares ajauwosIng “seUIOS UIT UL 1S go ‘ongysd uejd uy ere meiercae vauren wt osnposd omoyypour posounoa: ys Tiqudvo oy ys 18 vaHSodsal Ranoge vamES yoseIEN, bs ‘o[9 ur eundsuen as ¥s ‘suaSoncuE HremIs oHNUe ozomBeH 1S-Bs fIqudeo og ps ‘amxnjar op vor suIq =1seOy oseaURdENS BS dingon fesuoioed ‘oreynzal wap "S OTIS) EIseDoe BO MAUD “yur reat eo as-npupxejar vaseasedop o-s arfoSnar yo 1S guoBomue enennis ui Eye os yO ozoulTeUN Es 2800 28 F mMyooIgng “TeHIOU uE[d UT BzeazTTear 3s pu ~rzod ayeynzas ep earezipiqisuosap Bo yeIere ne Sora aeuySeuny ued wy vosezqqysuasog zol ‘Tany fan Twp v eIdemoyisa “Enonow enop puyquinos ‘Tends vt gupd yBmwow ese vr 18 sup oyeIs © onoW no emBuls wEreOU e | fremgpe jnuodea paworgys omar your fo ays ton monoW no eBreoUT yS@ ‘eu yeu 19 Bony aries 0 monow no pamwour Es @ ‘omune oT ap dum ojooe gugumer BS 18 ozoxvjar os Bs ‘naNour op vrieis ut gud amoqoo Ese a]areO}EMIAN UL JeISUOD NE oMEZT|IGISTOSAD op o[HHIODNE “yutea} ouoy a1so 1 aze> 9p ‘oqaur no [OS nioLAIDS By aSuMfe aywod nu eA -,,e1FoxqQ 3G Taped» greorpour pimoisise wo yzeaxony 1S LeMypA! [USNS TY aigoinoo] ‘ndoo lop ® yureur ‘tue ap L¢ op oTouray o “eUDiy suoSopame tenys ep erqzezo1 ump ihrozoxe Joun woxeNqor gyeoIpur a1s9 “NET TeUN EILUIS 98 BS ow jf aueD LOLIAIXa LOIDR ude Ne BEP Nes }eSIOXO eur 8 nu proarqns amo wi yeSumyepur dup un mnsaN v axwO UE [ZO Ul “YorgTemy upes wp wow juoyULN upsoge ayod as oreo ednp “ganroadsay vountjoe exseuyjdopur puyo rounye areyorcue 2140 ap 7eI9q ‘atuHs os ImoIGns pus yup jodax os prjioIOxq] | ‘RU Bun IS BD 1Z 0 “TeNMMOAS ‘Hes | SR ezoton| as ws reorpur ais ‘ayz yon rsmoved od euoyeso rs (are dnp em yydas ayn yeu) qeseUIOD UsIOXe oJwod ag (Ol Infero ey gugd yr No Yo waaTeD | 8P 20am ys amgan moeIqns ‘nydwoxs ap) to arma ew op reredax ‘amgan niiozxg “arjems up wser ys oyod mooIgns “urpeo op wares~Luati 0 pozitie comoda, culeat pe spate sau in fotoliu, cu capul sprijinit si bratele sprijinite pe bratele fotoliului. Camera trebuie si fie Linistita, cu lumina nu prea putemnica si temperatura potrivita, ‘Trebuie sf avefi asupra dvs. lista pe care afi notat situafiile anxiogene, in ordine crescatoare. Tnchideti ochii si relaxati-vi cat mai bine. Imaginati-va prima situatie, cea care va sperie ce! mai putin, La cel mai mic semn de supraincordare, alungati scena din minte gi relaxati-va, Continuafi relaxarea pana cdnd va simtiti cat se poate de destins. Repetafi apoi scena in care este evocati situafia care vi speric, La un moment dat veti putea vizualiza situafia respectivé timp de 5-10 secunde, Riri ca acest lucru si va mai tulbure. Cénd afi ajuns Ja acest punct, intrerupeti concentrarea $i relaxali-va. Daca afi objinut aceasta stare (absenja rea anxiogene) cel putin de dou’ ori Ia rnd, inseamna ca stip: fi respectiva gi putefi trece la urmatoarea situatie din cadrul ierarhiei gradate pe care singur ati claborat-o. Jatd c&teva indicagii pentru ca psihoterapia sa fie incununat& de succes 2) O sedingi de desensibilizare sistematicd trebuie si dureze aproximativ o jumitate de ord, incluzdnd si relaxarea; dacd Riméne un timp mai indelungat in aceastd situatic, subiectul isc s& adoarma. b) Este indicat s8 se lucreze de 2-3 oti pe siiptiman’. ¢} Inainte de fiecare noua sedingai de terapie este recomandabil ca subiectul sd-si imagineze, pentru céteva secunde, situatia anterioard, pe care o stipaneste deja, 4) Situatia anxiogenii trebuie reprezentati exact asa cum a fost ca descrisa initial de subiect in momentul stabilis ierarhiilor; nu trebuie modificat nimic ia timpul exercitiulai de relaxare, indiferent cét de interesant& este ideca care ii Vine subiectului. Daci totusi ar trebui si modifice ceva, este 104 indicat s8 opreasca exercitiul de relaxare si si regdindeascd ierarhia de situatii anxiogene, Daca dupa un numir mai mare de repetiiri (10-20) anxietatea si tensiunea psihicd evocata de o anumiti situatie mu scad, subiectul trebuie st ia in considerare urmatoarele aspecte: © Oare este el suficient de relaxat intre secventele de imaginare dirijata? Dac nu, sunt necesare exercitii suplimentare de relaxare. © Oare a fost inati intreaga tensiune psibicA ce insofea ‘ anterioare? Daci nu, se recomanda subiec- rseze de cAteva ori scena amterioari, inainte fa care provoacd o team’ mai mare, © Oare nu exist o distant prea mare intre cele dowi situafii anxiogene din ierarhia facut&? {n acest caz, este necesari revizuirca icrathiei gradate si introducerea unor situatii anxio- gene intermediare. Daci rezolvarea problemelor de mai sus nu atrage dupa si scdderea anxietapii, probabil ci subiectul a formulat gresit situafia respectiva si fn acest caz.ar fi indicat o discutie cu un psihoterapeut calificat, Aspectele cognitive ale psihoterapiei tulburdrilor anxioase ‘Terapia cognitiva a tulburdilor anxioase este limit focalizaté pe problema si bazatf pe modelul cognitiy al anxictit ‘Tratamentul implicd © colaborare intre terapeut gi client, ambii find angajafi in procesul rezolvirii de probleme. Pe parcursul terapiei se realizeaz’ evaludri permanente, precum si 0 serie de experimente in plan compartamental pentru a se verifica in ce misurd simptomele s-au ameliorat sau au dispanut gi pentru a se adresa provocari géndurilor negative disfunctionale 105LOT ‘sjeuorlouis 1ojuRIS widnse oaneBou JOYLMpUBs B[>}9059 — smajriusuodwos widnse mmjoowed menjess euonygu — SonneBou sopumpups v amu op msaooid yorperduyy axvo area ap 10 wowrEodwe: vadnse armiaa op ojeqteurpoduroo a[aioar9 ~ saRUAD op sjawuowEUOduUOD 1 ajatuorduns \eBau apLMpuYs ap ayeoq otua|gord Jon voMMosiC] “EZ “sanradoo JoptunIsiO}sip ware LIWop! — Sgpemoureyiodwios ways uy aqtouLiedxo — sexoysaoe zatnoday oquetundmeenn09 op raroonpe i$ sanesou 1opMpULs stesarpe JoyPo0aord sooeTEO NO LrEGaHU OWN BaTeIAUAOS — sop slums e-s |moorqns pugs juecas posida inun voanumueal — :STENOIPHMA op 10] MMpexs vasw;soq 1$ opouowfounystp odns & i$ ayouroyne oAneSaW IOpLMpULS ware] ZZ fapuy By mungde ne aneo ouroqoud — oyuounodxanay ofeyezas — "yseoe nutuod s0jourm oxdeiaioytsd ap Eneorroyue vimmpas 9p eiey mused rorloeos warboyzioa 1S osenpeAcome 2p s0jpoiste nrpowuswU ud oIuTgD soJoTEP vaI9paADy “| 3(6661 ‘S{I9A\) ax22ds7 ayawmoypuun ad prmanionus ays9 atdnuajoyysd ap viuspos Q TUN] 9 OP PPAISVU B] HO Ez 9p Jox}TIO ve] onnzard os gs eyaur pum ised “opeupunades sojalurpos jrip -ouusqur uid exes a1eqouy ‘yeasope okneruisd woursyen 1 unooud ‘ofmpeS ap oxeur teu aytumu un zeso99u 9189 — piofeus aisaudlap no nes | | | | 901 syeujeuosied op sremayry no weuIqWod aEIoKUE —apdAyNEE oUNa|gor “BPILA op “y me ums ‘oxojdios rus engts 10UN [nZe9 UI “aresoyy oyna 9p 09 18 cp anu esuEdno eiwinp o ne 1S jeuyeNndys oreuresTord ums oreo ‘oitnpos ¢{-01 v jnsimazed ad ervosuysop os widaray, asporxue o[EMATY ezvarouSs are anpugd op jnys eumonuysay ea os nu LORD yeIODS [i dfeidaureoduros ajoporour yo eades ysuT yeraTTgns uy aquouIodxe Joe YOUN PUNO} PORIqUHT 2f9 IxoIHOD IS998 ApeBoU JO[LASUTATOO 1§ JO[LMpaLs v ayeHOIPUDA op mes voreisoy nnuod 1§ ezeozt{nn as fommyo} aisooe ‘vousuIese 9¢] “ono araSensip aporayay “ezoudry mxvjou os-npupsgumu esjsooe ound “ojsuioydus tusoRp|L PUL Soqe ut ayeidarpur yuns spTourerroda1oo aOTUTET, ‘oysyfeal Yet empuyd no exorsaoe easND0 pu Nn 9p Fora wr ou ropEmpuys lounysip 1O[UhrZodns 16 1oyAOBurAttoo v ‘SALT igHoIpuea v a1voytion By 1ode Ezeapoooxd ag “wroysooe ajareds uy neys oreo sqeuorfourysip areurome JopLnpues emyeu 1S erleoyruuTs wuTE ~soop a8 v nated ayefinp nitzadoosap epojaut 18 ezeazq{HIn ag Jun ferouroutes jmpausorur uid arewOME aaLreTou JOpLIOBUAMOD 1S JOTEMpuyS vorwoynUspt vy] BrDJo1 9s ARHIBOD 9jOD ‘s[eMOUNELIOdUIOT 18 ago “@anruBoo Ie JUNS aIRZTAN oHTaENS Nes BS>POIW Hl ynadeza} no mony ap ajaimrpos anuy fumes ome goseamdapu ys amo as F MjNUAKOR BIORD mapeo ur owray ‘yseoe nated ofouray 1S ne |f yoeOdum for ap),2.4, Trasarea unor noi sarcini pentru acasi: = notarea unor noi sarcini pentru acasi; ~ expunerea cu renuntarea la comportamentele de asigurare. 3. Solicitarea unor feedback-uti legate de médul de indeptinire a temelor pentru acasa. 4. Implementarea in practica a unor strategii specifice terapiei cognitiv-comportamentale.- 5, Trasarea efectiva a noilor teme pentru acasi. 6. Rezumatul sedinjei de psihoterapie si objinerea unor feed- back-uti de la pacient. Stabilirea listei de probleme si a obiectivelor psihoterapiei in cazul in care lista de probleme a rezultat in urma aplicarii tehnicilor de evaluare, ea trebuie reviizuti impreunii cu pacicntul. Dacd aceasta nua putut fi realizata, atunci elaborarea listei de proble- me se va face in cursul sedintei efective de psihoterapie. Lista este util mai ales atunci cand pacientul prezinté mai multe probleme. Asa cum am subliniat, dupa intocmirea listei de , avandu-se in vedere in legatur’ cu problema cea mai invalidanti, care il deranjeaz3 cel mai tare; ~ opinia terapeutului cu privire la prioritifi, opinic bazata pe ipoteza acestuia cu privire la interrelatiile dintre problemele- simptom, Dupa stabilirea prioritiilor, problemele trebuie transformate fn obiective terapeutice. ‘Wells (1999) arati ci problemele rispund la intrebarea ..ce anume nu este in regula", in timp ce obiectivele trebuie si aiba un caracter operational si s& se refere in mod concret la ce anume ar dori clientul s& se intample. 108 Obiectivele vagi, cum ar fi: Ag dori sil m& simt mai bine“; As dori si am relajii mai bune cu ceilalti* ete. trebuie operationali- ¢ adreseaz pacientulni intrebiiri de genul: |.Ce i prin a te simi bine?™, Urmeaz apoi concretizarea obi velor, ceea ce presupune transformarea lor in elemente observabile si masurabile, Intrebirile adresate subiectului pot imbriica forma urmiitoare: Ce vei putea face atunci cind vei avea relatii mai bune cu ceilalti si nu pofi face acum? Rezultatele mai slabe in urma terapiei cognitiv-comporta- mentale pot avea umiltoarele explicati — definirea insuficient de riguroasi a obiectivelor teray —dezacordul dintre terapeut si client referitoare la expect acestuia din urma fata de terapie; ~ insuficienta focalizare a demersului terapeutic; — beneficiile secundare si evitarea cognitiv si afectiva, Metodele terapiei cognitiv-comportamentale Mitoda disloguiui soeratic AceastA metoda se refera la utilizarea unor intrebiri atent dirijate de catre terapeut si au drept scop descoperirea semnificatiilor pe care le atribuie pacientul unor trairi sau simptome, precum i adresarea de provocari gandurilor negative si convingerilor dis- functionale pentru infirmarea veridicit&tii lor, fapt ce conduce Ja modificarea stilului de gandire si apoi a stirilor afective sia comportamentului. Pentru ca aceste infrebiri si-si ating’ scopul, ele trebuie s& fie cAt mai firesti, si se refere la lucruri precise, iar nu trebuie si aibai impresia cf se afl la un interogatoriu. ccbiri au un caracter mai general, altele sunt mai specifice, avand menirea de a furniza terapeutului detalii suplimentare. 109TIL dnd menu nye yur pugo younye gTATUNS aLMOS TUNS BW :PuaLT ¥1EIO08 argos ap ways amo vyuozed no qezyvox SopeIp op njduoxa un ungyuozoIg . pyduapiuy vomnd se-s ares nuony nes eur joo y Je ame noygunm jada ap Ueganuy mreayS esaspe wa jamaderay, igysod ajutoasuo? ,,2]21" IMU 1079 jmADUDIS @ a[duroxe easigo Brey ‘oyewOMe IOTEMpAYT Ad op Heiyepour 2002 murzard (6661) SHOAL s foud aotio no aingan ‘pid op “y vaynd se swpumoas pups op [apse up, “erlenys varezqennot 6 anyzaa vy ‘arlemys ap eBay ey aeougjar ‘Jooued op areSo| oom ‘ozewad :orewome Lmpued ap undy gnop gzeansifamy os aseopaue so[LEMaTM [rze9 UY ayeuioyne eapelou sopanpuys e axafuopiso ap apo] yoowveds uy rep yy Se-ur 8 raed op ovre un snowy y SW “F ideagyan ynd y 12-5 oreo non] NET year [99980 BAe AND “tuoN] Wade op BSMLANOD waud red ANT onmar yepdaargney yy re-s mee hey oct 27 gmmmorA eoroM y Te gow yeYdurENT y 1-8 9 27 © font yeorour ure nu sep ‘outzeSeur ud wEeAUL WEA 27 apse ung 3 ovat yergduaro une dey OC] 27 gunemduins By 380 Te pugs yaun e] eugd yedumpuy e-s a9 Ly ‘mgr Hants 10a vu rep ‘rounds ws rioza 99 Sojaius NN 27 gerse WI ner 9 90 1 Ly "erepran eu! ries 0A ey EQ BA 90 ‘BAYOSQO JOA HELESO BoE 1g 27 Olt “utr no BINBazsu us Wadd 9982 BO OPRUO JOA 1S BAIBSGO JOA HIRTID +z gemBurs aftiout ron oep vydtuyry wand e-s ares nyony ner teu [90 2e aE) 3 "BAgUID Bp osu UNS Horny) ef Brow ares soyTsUro vole. avise und Bapsint a9 yy ‘emus trout ps pinion uw OWS MN {ease UE gr 2189 95 Zese nu semaiqord ay ys ared gmButs row ys emgon yo rade iz “eunSuys Sour ys mgon vs vo meLeds i$ yswonsoU “gEpIOSUY “5p aatiuns 1-01 amp 2 “aryoor © mgdemo wags Seo uy Brow Bs yINGaN v PUBS Lat ‘eg MMos Gefeioos alfemis o-nuy syeIoPeTe dehems re pago ores vitooos rete vao noun Hy :pnmodasoy reymmoey foun e ginsajose, onnodesay inpn3oyerp "’qIOA 0380 90 audsop outq safefuy v yO emBise as v nUod 1 eM. “S908 vayvyNUTUOD cuLuOW B nAUAd “INIMOaIqns a[ECEAZe pup UT pugs trp azazegezed ys onan jrgnodesoy inmnSopey jonuoo apreid 1A vt pugo tounge y eA uMO* Zeonposd eA as jruysezop voep aun nauod wumESUI re 23" Jceidurgiuy mand y.re-s axeo maony mer rou [99 380] Hf e o1GO ‘(eramBisv op Mueumodaroa) wyseaoe Ine Y w nu BoE coYfidads ia}op109 no upgassuy nceidtupyay voynd 28-8 oueo mony ngs teu Joo ays a1e>* devare und ynoon ney pays 93) nctuede ne surordunts 3" Lipgaung 9p o[dutoxe wasqgo “yzeoutm 0 920" uy “UIE ISZAYTerapeutul: Ce ganduri iti vin in minte atunci cénd te simgi astfel? E: Nu stiu daci e vorbia de ganduri, este doar o stare. T: De ce esti constienti atunci cnd te simti stingheriti? Este vorba de o triire? E: Mi se goleste mintea si nu stiu ce si spun. T: Care este cel mai rau lucru care s-ar putea intimpla dact simfi ca mintea ti se goleste? Ceilalti vor crede e& este ceva in nereguli cu mine, T: Care este cel mai rau Iucru pe care lar putea gandi ei? E: Vor ctede 4 sunt proasti si plicticoasi (g4nd negativ automat primar), T: Atunei cand te afli in grup iti dai seama de faptul c& gandesti astiel? E: Aceasta este teama mea cea mai mare, © Relatarea unor episoade cand s-a manifestat anxietate ‘Terapeutul va discuta in detaliu cu pacientul despre episoadele recente cfind acesta s-a simtit speriat, ingrijorat sau a avut un atac de panic’. Este de dorit s& se aleagl un episod cat mai conoret, de dati recent si si nu se adreseze intrebari cu caracter prea general, Se constatii cd la inceput clientul se va referi la stirile sale afective si abia ulterior va ajunge la géndurile negative automate, Prezentim in continuare un dialog realizat cu Adrian, inginer, de 37 de ani, aflat in terapie pentru agorafobie, T: C&nd te-ai simyit ultima oar rau in timp ce te aflai fp afara casei? Am avut 9 zi proasti la sfarsitul stipeimanii, T: Povesteste-mi. Unde te aflai? A: Ma pregiiteam si ies la plimbare cu soria, Era duminic3, 12 T; Ceai simit atunei? (terapeutul il ajuta pe pacient s8 consti- entizeze stitile afective). 4: M-am simfit ingrozitor. Am sinit o slibiciune in picioare si o senzatic de pierdere a echilibralui. T: Ce ginduri fi-au venit in minte cénd te-ai simfit astfel? 4: M-am gandit c& n-ag vrea si merg la plimbare (génduri automate secundare). 1 Ti-a fost team’ o& se va intémpla ceva rau dact vei iesi din casa in starea asta? A: Adesea mf simt asa. Nu ag mai dori niciodat si ma simt astfel, 1: Trebuie si fie foarte neplacut. Ai iesit pana la urma in ras? 4; Am condus masina pan la Universitate, in centra, si atunci am ficut criza, T: Ce i s-a intamplat de fapt? A: Am simtit 0 senzatie de slabiciune, am transpirat si au inceput si-mi tremure picioarele. T Cand te-ai ce ganduri ji-au treeut prin minte? 4: C& yreau si ma ure in masina gi si ma intore acasa (giind automat secundar), 7: Atunei cand au aprut simptomele te-ai géndit od s-ar putea intémpla ceva rau? 4; Mi-am spus c& nu ma voi putea fine pe picioare si voi lesina (gand negativ primar), T: Cat de mult ai crezut in acest gand atunci? © Comutare emotional ‘Terapeutul va observa cu atenfie comportamentul nonverbal al clientului pentru a detecta orice modificare a stilsil -viaisooe varoioyous gdnp 18 quoundxe jndum w axneSou unpued arsooe ur apaio nut ap 199 gyepess pleas o ad ozonqeas ys wysooe 0199 vA Tf JRMOdeLay, “mmuotoed ope oyeutomne oareBou oMpuVs ey saooe raydvo ymnodesa oxoundxa op soputores upouuzonuy wg “ynodeso. an}g9 9p a1epopoUt nes a Rar opt “fond o[uowio) eanoe v op jojorne eaysaoe auaSonun nfonis of axoundxa ap 21112005 @ ‘sagooze [Les 15 varsaoe anuIp emyziay azazisas vs yuojoed ad wanfe JONSSOR |MINUT{OD E] aRONUAFaT MEMO; zeozuMY a[g “oANeAOU SAROaFE 9]LMIS no SyeIOsv JywUIO}NL SANVSoU o[LMpuLs mou nAUEd mrauourejen nyndoour Bf yzvaztiy as axenpend op 264 a1s99y gaigosd wajozas ernusd epuudenut| — (901-0) vondrew| — rewome (oo1-0) de umiong} —jnpues uy worious| anes Sye 20 *¢ | Hepazo yma (OOI~0)} 9p ago Hemp woveyisuann| —sanoaye veossooe | Henyeast-z| tes onpord soqiiows | -zaaay-z] us slapaso| ‘Core souny. para eamis| — gmstxe| yn apg] “sora -uoyur ie} vammdyeur| imo ‘Zz ‘ysi) snyessoy'z| werdemyis| -ayewosne | yreuosiouss ‘sfowa| mado) — aanedou ‘amas| oyuinpup 2p ind | wappou| ajzmpues| 9p ind} nas viterass BOON Tt] wear] Seon 1] Weion 1] eon ‘roa pou] aayousoypo| 24x00 soynzox | tunpupy| _umpupp| __ploug|_artonng|_ roa 3(6661 ‘STI9M) soygaEN indy ap ezjnunioy soun ezeq ad pzraztear as niony ysooy ayouorfounfsip topanpupS veanion @ PUL GieAope No RMgsuUT fea yo FoI YNUL ap wD “yeyase nSopuys ys oyeaytredsuy nuony un aRAOpU-sU OSH LZ “rgounl TOA yO TUNIS jFoHZoMUT ASE °7 guunoe aruyur und 900 tis Linpuys 95 yz “gospaudlo os ps Tmo} eo vata Sy jyorued ur nunMT jouLLOK] ‘0:7 “quowiour yseoe Uy eID BIELOGS slums 9 vo ared as HY LZ (00 iodooe 164 eyuoioeg) “ese aadsop osoqioa pugo ‘umoe JER ydurput as yA JoRAUpUNEdsuy 2189 fepwor, cum O-nUY Ue Se-u UND 18 Bo aISO ‘eC] V7 g98e nu “9/9 op mesmap Huns 9) goreq {90H ap ezvauredap os oppmuony yo HUIS 2Z ‘uN op wzeopedap 9 16 gossur os ojtmzony gored ‘pean oUTADp MIO]. 7 GequaTUs 2s opunsony go yuu Puy rdey ap Inds Es TOMA 9D 3 “nowt youl uy voytpour 3e-s ayumsony wn 18 Bo arse tapitiezuds muosop BA ws rod AN ?7 ‘yorued ap umome nx no jnadeioy ap yeund Soyeip un-yurp wowSey un wxRUIZaLg ‘nnedaioy aqeqanuy vy reo apundser & ap ayenoedeout ep jay Un no EreMquIOD elu ‘HPeIOp ayNU oUwO} ND ‘erjems eyuozaud v op innyuoioed ajunpuar no dum ejooe wt ‘einBox op PAA) RaNDaye-ANMUHoD areas ayeueroods jumUap a}S9 UstiOURY ISsdy “oUdsoRKUE a19ads2 ‘nu gs pour J9} ese UY eElesroAHOD ozafiamp ps furpUD) ne Hluoroed umnuu ‘aeoed wig ‘areurome aaneion apmpaps ozariaapras BS our ELoINEU! eouDLIASe ap erinosIp sonpuoD vA jrunodesoy ‘anogye ued U1 LkoyIpoUr Jo}soow eaxatiMOpIAS te] Op puRLIog sojuro\duns & greieqqop aresonoud op nes aroundxe 9p sojejueutiiedxe jndum ut 18 yo ‘ums 1 omoduns ey omaudin cele ce urmeazii prezentiim un model de dialog terapeutic © pacienta agorafobica in timpul unei sarcini de expunere pentru a identifica gindurile negative automate. Maria, 0 student in varsta de 20 de ani, sixferind de agora- fobic, nu reuseste sa identifice in cabinetul de terapie pandurile care {i vin in minte atunci ind se simte speriati. in aceasta situatie, terapeutul se decide s& 0 expuni in plan real la o situatie anxiogend ‘Terapeutul: Te-as raga sa te plimbi singuri prin acest magazin timp de cinci minute si apoi sa te intorci fa mine si si-mi spui ce ai simfit, Maria: M& simt deja foarte inspaimantata. Nu cred c& voi fi fn stare si fac ceea ce-mi cereti. T: Cum se manifest teama ‘M: Simt c& nu mai am aer si T: Ce gandur ii tree prin m imi tremurd picioarele, -€ fricd gi ata bi putin singura? foarte nervoasi si incordata: MA simt tare ru. T: Crezi cli se va intimpla ceva rau dacd simptomele se vor agrava? M: Mi se pare cA sunt caraghioasi pentru o& ma simt astfel. ‘4M; Ceilalti igi vor da seama ci este ceva in nereguliicu mine, T: Care at fi cel mai rau lucru pe care Lar putea observa? 1M: Ei ar putea remarea faptul c& merg intr-un mod curios. T: Ce inseam’ pentru tine faptul c& mergi int-un M: Ei bine, ccilalfi ar putea remarca faptul c& ar crede c& sunt beat sau drogati. 116 T: Cualte cuvinte, unul dintre gandurite care te sperie ar fi c& vei merge intr-un fel ciudat si oamenii vor crede eA esti beat sau drogata, Cat de mult crezi c& acest fuer s-ar putea intimpla chiar acum? ‘4M: Dupi modul fn care ma simt, cred c& ar fi posibil 88 se intample. T: Apreciaza pe 0 scald de ta 0 Ia 100 cat de mutt crezi ca ucrul de care te temi se va intimpla chiar acum. 1M: Cred in proportie de 80%. 7 Bine. Plimba-te acum singur’ si si vedem ce se va intémpla. rba despre ginduri legate de evaluirile arcinile de expunere sunt utile si pentru a data puse in fanctiune, impiedici procesul de infirmare a géndurilor negative automate. Jocurile de rot Jocurile de rol reprezinté exercitii de expunere utilizate in ict&itii sociale si au avantajul ca variabilele pot fi controlate eut mai usor decAt in situafiile reale. in timpul jocurilor de rol, pacientul va fi invitat s8 semnaleze nivelul anxietiti; in cazul in care aceasta creste, se opreste exercifiul si se poarti discutii referitoare la gindurile automate negative, Asa cum am mai subliniat, terapeutul va manipula scenariul jocului de rol pentru a declanga stirile emofionale ale pacientului Astfel, el poate si abordeze pacientul pe un ald, mai ree, ‘mai critic sau fi poate adresa o serie de tntrebi Administrarea de feedback-uri audiovizuale termediul fnregistratilor ficute in timpul Vizionate de Smpreund cu pacientul. Dack acesta prezint’ semnele unei 117ll aYOI op [aJISe BAD" Murad UCN ‘oness0s In{nTorerp wporous od yzaxe os 18 nyworowd no 2qeyind wlnosip ad preazag os 9TeqQuOA aIMguNRaK ap ALOU, Temtouroduros uyjd uy opeztfear a]20 18 syeqien iP 99% (6661) SHOM BAnIUBOS aremyonnsor op JOrUys) SYM eur anUT wieMIGUIOS RIUEZasdar TEs yeSou jnurjuoo: aainqpneos ap aanquios pBaye.0g vaanedou penyeaa op otras © 18 umnaad ‘greuorlowre ornuroo ap Hwa ozoseejoep BS our noderoy ONES ap Jay eke UE aEdrUENT y Od aoNseIED iqisod soun apurSeun ‘eauottose oq eanedou zojLmpuEs rmmurluos joysaoe wzeq ad ‘pugonpap ‘nse ap eENOy gns aanedauapyN ommzard 1$-ys mnpmuaised wyforos va Tmnadexa) ‘ze9 18908 UI “aTEqIOA ‘ummunnido son wurtoy gns mmmuotond ape ayeutOMe aarteBoU puNpUYT azascoow gs Syyjnoytp are ymnedexoy pugs whens 18 ese, osvorKuR 1O[LBMAy, [siNs Uy rede avo 10{20 amvorUBLIOSe soiBojory auorduus 20yhuo;oed wewasuefoop os ware quoaradry epojou #6 ywoADI pour UE Bz JopEMAIM fe 1S gored ap 4 ud ofes jorrumy nyxoory eaind se muatoed yo jou afLMpuyS SuaprAs pour uy Stuede ne ude ‘wooe Uf ‘2199 98 {29 Baad aoRy A [> ROUP epdeEVEY vojnd re-s 20 ION cL imnadesoy “Tuony 809k azozzTwaX BS 16 ropLmpuys widnse wsoqyap pour wt ezarussUeD 98 Bs NTS HH Tranadars) pugo younye ojuopIAS feu OAS ne my opSUIOY, It “o[es ajtisasqo op awa] aveuome apefou ofLmpuys royderqoqisd jndum uy oundxs 1$-ys vaynd tur ‘paISesqo yzounou ap puLiayns ‘Ihe “sou Tuatoed anump up ‘onetuos nes aoiutsd aurorduns ayes ajstidosd | ysndxa also euzosiad :aratmdxe op yiuenea o eyuzodoy sojeutojdunys qassnpar eouyaE, yeast 1S Onto v arapiold op eurea} op oyeF9q us ANoadsor mynmuatond 9[v aeuome saneSou opMpuYS go snpop e mmodesoy, “TRjoWeD apzoid ea 183 ‘opEMpUET vronuCS feu ea 1S-nu goup po Teisodu e [mmuaIgRg “EISATUPUA Ds BaISSOR Puyo fourae ojLnpuys azajoquoo IS-n ys U9 B-s 1 AISasgo IKaIged mun ‘ansy ‘voyTdure 304 as apiqIsod ojo[0oued op ayo] OaneTou oyuinpups 18 vaywioncae ‘oueSonce wiemus e azoundxo op so]surores Indurp uy ssemise op oquourepoduios aysooe wUTUTS 104 98 EOEP vO ‘or0] pour ut ‘wymnzay “wiat as axe9 ap ajootiad sojostz-vée warONpord vunduryimosd v naued axemndise ap ojsusureuoduios yzeosuesap loaiqns yo Rlopisuos ganrudoo crdeisjoyrsd uy méxperoodg aavindise op x0 [> yuoureps0dut09 vasemndruLyAl vaid juns yuoioed op aren aansage o[ums puyo tounge soye rear eM arSapeaop as 8 yuaTorkue erlemnis op mmpiaiput ¢ aresejop RNUMUR © artuniad ws yo eooae WE gIStOD oporoUT forsooR ynfmuRAY i ‘qensiBann y 10x ‘10} pags Py ‘ovo ‘sqmiomne oAneZou JofLMpUEs jminufuoD opuudins v eunuod atioadsas euro} ad tinosip gueod as 1S aySardo 8 wosuo ‘oanogye UESDefinirea si operafionalizarea termenilor. Primul pas ce trebuie realizat inainte de a adresa intrebiri cu caracter provocativ gindurilor negative automate fl constituie definirea exact’ a conceptelor cu care opereaz pacientul, Astfel, daca un subiect afirma cf isi va pierde controlul, terapeutul va trebui $8 afle ce anume inseamna acest Iucru pentru ¢l (este vorba de controlul asupra organismului, de controlul emotional, de ambele, de consecintele acestora etc). Intrebarile utile pentru realizarea acestor preciziri ar 4 {ti vei pierde controlul, c& mu utea suporta etc.). ‘vei putea face fata, ci nu @Dac& nu vei putea face fat, care va fi cel mai ru Iuera care s-ar putea intémpla? inseam pentru tine c& au vei putea face fat’? acd acest Iucru ar fi adevarat, ce ar insemna pentru tine? acd acest Jucru ar fi adevirat, de ce ar fi atat de ri? ®Daci ai putea face fat, in ce mAsurd sitnatia ar fi diferits de cea de acum? etc. Verificarea dovezilor. Const in adresarea de intrebari ta Jegatur’ cu veridicitatea géndurilor negative, Pacientul va fi ghidat in dircctia reinterpretirii dovezilor in favoarea gindurilor negative, si astfel va ajunge si se conving’ de faptul c& nu are suficiente argumente pentru a crede in ele, ‘Terapeutul va adresa intrebiiri de tipul ummator: ‘Care este dovada ci dezastrul la care te agtepti se va petrece? anume te face s& crezi aceasta? De unde stii c& acel luctu se va intimpla? etc. Se constati faptul c& in absenta dovezilor ganduile si convin- gerile negative au tendinta de a-si reduce forta de actiune. Trecerea in revistd a contraargumentelor. {ntrebarile specifice adresate de catre terapeut sunt: 120 ®Ce alt mod de a privi problema mai intrevezi? ©S-a produs deja catastrofa? De ce nu s-a produs? ®Care ar fi dovezile ci dezastrul nu va avea loc? ©Ce argumente pateti aduce in favoarea celuilalt mod de a privi problema? Wells (1999) propune utilizarea unui set de intrebati menite si-l determine pe pacient si-si echilibreze modul catastrofic de gindire. Acestuia i se va cere maj inti si descrie cel mai rau lucra care s-ar putea petrece, apoi cea mai bund altemativd, in i é dialogului pundndu-se accent pe ceea ce este mai probabil si se petrea Prezentm, in cele ce umeazi, um dialog purtat de terapeut cu un subject cu fobie social’ (dup Wells, 1999). T: Atunci cfnd afirmi ca te vei purta ,.nebuneste', ce intelegi prin aceasta? P: C& oamenii igi vor inchipui cf sunt ,nebun T: Ce ii determini pe ceilalfi s& gAndeasca asa? P: Noi face ceva deplasat si voi atrage atentia asupra mea, T: Ce anume vei face? P: Nu-mi voi gisi cuvintele si nu voi stice s8 spun. 7: Asadar, gandurile tale negative se refer la faptul c& nu-fi vei giisi cuvintele si ceilalti vor crede c& esti nebun? P:Nuas dori ca ei si creada acest lucru, T: Ce dovezi ai c& se va petrece aga ceva? Amplat acest lucru atunci cAnd m-am simtit speriat. Mintea mi s-a golit gi mu am mai stiut ce s& spun. 7. Este adevarat cB poti avea uneori senzatia ca ti se goleste mintea, dar ce te face sf orezi cd ceilalti te vor considera nebun? cutine dact ar crede cd esti nebun? supun e% nu mi-ar vorbi i c& gi-ar bate joc de mine. T: Ai vreo dovada c& ceilalfi fac acest tucru? 121ett ‘ajafenreaezap enop e-op ‘v0 Ut Jor ‘oaneBou TnpuYS HoULfUOUL opofeTMEAR 90n as EUBOIOD wurud uy ‘aueojoo gnop Wy arroyo ayEduy 2s ‘arenuMUOD Uy amtpuys ap a\ Imuar[o no gumaudeay pNade.ay, “sMpURS op ANeBOU INNS teoMjUOUL pjofeieaezop 18 aofenmeae a20poa uy axe yZTEUR yIseAOy so] YySUEN 16 2oTLAMSOD BERT ‘aanefou JojLpuys tortuede zeq 9] noIs 20 optuoriounysip roJo}urpaso 1$ Jo]WSTUTALOD |MFOATH gonpoud as gs omgan aro ‘gpuryord teu LasayjIpoUr B Insoooe e901 Y BA ‘OO| are LEMFOLY S95" YORK] “wWo) BS amED ap jones vaxonpoud udo yod aaneuaye opeuori @3 NO 10} vormoopuy ud pz29[ox}U09 9] OEP Bo SeUOIe Pout SaTZRURUL oarsasqo opLnpUEs ap WIA} as aN op airoureyoduos oot-0 syouone eageuaye| sopmuorsioysip eanefou jworLMpuD) — raseOyRUp] umpuED erirar yewome aneou Tapuys wy viseoe aparo rer yfhu ap reo 1S ezeIoaude 9s feuy Uy yeuores four anou ~aaype fe0 uy 1S umoard SeuroIne aneBou MmMpuLs jruvaape uE pos RUE 2p HO OOT LI O BL 9P BILOs o od eNPEAa w. wet ‘euotivs Tear peed un ayo anedou pups muyooy omnsqns ys van v uy ser ‘(ow amzyonsewo ‘orezqeuosiad ‘,iBou-qqe nuaB ap apays) ‘ganmnBoo ormuotsz01sip ap judy guvojoo enop v ul ‘oATeBou opLMpuRS puRojoo eurLd Uy azalou ys HepoHos yuns thuaroed eramgo JRIpeo uy “euvojoo fon 20]99 Homuys} earezin sundosd (6g6T) suIME ANIpUYS op yeUOISIO}SIP TnApoL ezeq 2] NeAs 90 LoKD ‘goIBo] 9p soqLIO19 vamedoasap | BIAJOI 9g aapfuos sop AEUORSIO}S|p KaMeOyHTEPT Gunga Braprsto9 100 80 woopr UE fZaxD Four YIMU ap Wo ‘awnoSIp ajeo ednq iL umpuy od neys vo nes ynoy yuns yo opauo wayne se 1g Uspued vaind re 29 ‘mony qsa0e earesgo me KoRp sey Lp “onan unds ne go tmdyy yerwas op pSeq nur form vo TIqEGarY if {paso etme 29 Tounye ‘ungou -¥o0C] “ngou giopisuOS a1 nu TruAUTRO yo ared os ep jute Inds ¥S-a9 TS nu Host Bo amed ag «J ‘pamnodunp ‘ant iq ange poprsuoo 9} xo myrdyy w Epeaop o wsesoe MuTZaidoy 27 “oxesony ‘oarmoow ap ne pags Foune MES 499 THT Ye AAUP HNL set nIDIAISS ap WB9jo9 no ung Mfojar ud 139} sue So po paso nut ‘soneue 80 IAa8 ap nB>joo no oung nieparume 18 terdoude tusjoud pnw tear ony iy nqow BiapIsuod 91 Me HOUT YO OfFZaAOP IMS are LZ ‘yanoodsind wisvooe urp opumuony unaud gow eq ig : gungau ‘wropisuo 01 na HUaMILO Yo IZaAOp o[sUM SINS yo amed ag 37 vse EuOduios 95 nu opeuofeus waretn rep “THOLIO HUM 210d “AN sof‘Terapeutul va lucra apoi impreund cu pacientul asupra avantajelor pe care le identified acesta pentru mentinerea gindurilor negative care stau la baza comportamentului disfunctional. Cogni de acest tip vor fi combatute, fapt ce fatfide tratament. Astfel, o pacienti cu tulburare anxioasi generalizata nu s-a dovedit cooperanti in realizarea unor experiment terapeutice in cadrul carora sé inceteze si se mai ingrijoreze, deoarece ingrijoririle aveau conotatie pozitiva. Pentru ca, avantajele acestor ingrijorari constau in aceea ci ea credea cf, dacd igi va face gri legiturd cu sindtatea copiilor ei, acestia nu se vor imbolnivi si, acelasi timp, faptul cd se ingrijora insemna pentru ea c& este o mam intr-o etapa ulterioari, terapeutul gi pacientul se vor concentra asupra dezavantajelor mentinerii gandului disfunctional, cei doi strduindu-se si genereze un numir cét mai mare de dezavantaje, Sc va evalua apoi numeric fiecare avantaj si dezavantaj gi se va compara ciffa totali care reflect avantajele cu cea care ilustreazd dezavantajele. Atunci cénd cifra care reprezinta rezultatul evaluairii dezavantajelor 0 depigeste pe cea a avantajelor, pacientul devine mai motivat si se modifice. Terapeutul va explora impreund cu pacientul gi ti, mai putin disfunctionale, de a objine avantajele dorite. Descoperirea unor cauze alternative pentru diverse evenimente lentificarea situayiei problematice si evaluarea pe legituré cu cauzele ac apoi pe pacient si giscasca si lafia respectiva. Astfel, un se considera ca durerea sa de cap reprezinti simptomul unei tumori cerebrale. in urma discutiilor cu terapeutul, paciental va ajunge la concluzia ci o durere de cap poate avea si alte cauze, cum ar fi 0 124 gripa, o stare de anxietate, un proces de deshidratare, o migrend, 0 supraincordare muscular’, o afectiune oftalmologica si in ultimul rand o tumoare cerebral. Se realizeaz& apoio diagrama circulara in cadrul céreia se aloca sectoare de cere ce vor exprima probabilitatea ca una dintre cauze s& stea la baza situafiei aflate in discutie. ‘Terapeutul va incepe cu explicafiile cele mai benigne si va isa pe ultimul loc explicafia catastrofizantii a pacientului. Prezentiim in continuare diagrama realizati pentru un pacient ou fobie sociala, care nutreste géndul negativ: ,.seful meu ma consider ci sunt un prostt™ (Wells, 1999) Terapeutul: Ce anume te determina si crezi acesta? Pacientul: Sefula pirat agasat atunci cénd i-am cerut 0 adresi. T: Se comporti el de obicei in felul acesta? P: Nu, de regula luotaim bine impreund. T; Cat de mult crezi in faptul ci modul Iui de a se purta cu tine reflect ideea ci te consider un prost? P: Ac fi trebuit s8 stu unde sii gisesc adresa respectiva, TAs dori s& trecem in revistd gi alte motive pentru care sefial tu ar putea fi supirat. P; Pentru ci mu ma agreeazs. T- Crezi cd acest lucru este adevirat? P: Nu prea ored. T: Poti si mai gisesti si oate cA seful a avut o zi ’: Acest lucru pare plauzibil. Mai exista si alte explicatii? P: Este posibil ca el si nu se simta bine. T: Da, posibil. Te-ai gindit la altceva? P: Probabil of este stresat ete. Crede c& subalternul este prost. In cele din urma va rezulta diagrama cauzelor posibile pentra care seful s-a purtat mai distant cu subalternul siu. 125Lit gumoe Huns 99 “yma ree 8 snduwoosop #-5 mp tndan go 1 ‘tu seryD owod ‘rumy eaoTes mndan eur ne yo o}-npetpuya ‘arenayaoo uy eauTseuN wean +f “gunduroosap os 9s adaouy nour indiun ‘onuIN 27 Gumoe gdurgiur 98 ff 93 “Tuny wastys fode ‘Squgumdes eaaiyo inoan ne go umoe wzouteur tps top sy +f “pueodes o-nuy esutid WHS RAL “ONIN gammunuos Uy wdarpyat as 9) LZ efap yyedouSur 1soy tue yo nauod nests ur Ing 27 Game sso 91 9pun) 2 ‘nour run{ uy opougUE arse 18 YUE UY “ECL UAL -panoodsas eoUISeUH fosap ures Jor 2], yprumady.ay eauotionar wuaroed -ydarp roveere yrsBop yorper ‘Tuan ng} jnuesoe ad auads = arco oUt BS Bor ay, runadnsay yedeo vy euyd vourSeurt yonp gs vata) as rep ‘doo jnidoad uy iarozpad y wa BO 18 TepadAp 1 gO RAlsesqo outa ap yroureg um vyezeid wToRd cpm Ba 1S rAeUTOquaT ea as ‘iqoroTEE eny eA yo maddy ap vot as go nuNUAd Izod -suBorxie ward quns eays20" soaRo9p “IE Tround afiune e ap a1mrem yoorqns ango op syeduoyso “uo oyna witr 9[99 op ‘jus amo rues ‘apiqisod ansezap op quoasayy gyoazap tfoorgns ‘oseorxue sopLBINGIM [NZeD UY 9zI seugSeur wed ur 18 qWo ‘Tequon und uy igre oseansdxo od qewojne aaneBou o[uNpUED sopmBeu qayjndyueur vapayay, Jeptsos ng) res wuvosied By atezyeas rieuuye ezyyn 40a opp ap usvarwed uqury ‘owuomne oaneBou JOTLMpUyYs PoxsFequID nnUOd auratunSueejuco 2onpe BA axe [eo y vA ranadzioy 1S BSIDACE JOA a8 a]EINJOs “eD0|g BA 2s JagUOIEA azeo Uy YrezvO UY “BIONSSOE waLodu ‘swoumie ponpe Ys TeHOHOS If BA BULIN UIP wiSooe Ter ‘IH|MUDIORA ale 2anedou sojmpuys vamyuozard no adoomy va jnynodexay, “wzoysoon eAUnoda asnpe afo}uoumsreenuos 1§ syeuIoMe aan -eou optinpued puys od euazoxd soa jruotoed 18 punodezay, [01 ap InjNd0f napeD Up savjuatUNSIee.QUED ium6 ayep ezruins yod as ‘ypyid aq “eoneuios surorduuis soun v greuoua areraidiayu op wreSo] oyeorKU op BINS Trusted payo lounge sore year ofpin uns rHfeuuoyUr ays90y “saneSou eanmaBoo sjourayos 1§ 9[Lta8uratioo “ajmpues azay00100 4S ONUOUE wivaLOsH oxuMUE sIeZTEMY UMS Ty M|MUDIONG HAgULIOSUL EpOFTTAT sens teoid 060 Taiseyeans &2 spa,E: Mii simt cliberati pentra c& nu mai sunt prinsit in capeana propriului meu trup, care nici nu mai existi, T: Mentine imaginea care te face si te simgi liber. Cum este acum? i E: Mai simt mult mai bine. Nu mi voi lisa niciodatd prins§ in capeane false. Psihoterapeutul poate solicita pacientului si menginé imaginea anxiogena sau s-o modifice sub aspectul formei si continu in unele cazuri, dupa confruntarea cu imaginea aceasta poate fi inlocuits cu una mai realist’. Antrenamentul mentat ‘Terapeutul fl va inarma pe pacient cu o serie de strategii de a face fati diverselor situat Strategii ale ciror planuri de ‘borate in detaliu. Strategiile vor B elaborate la inceput in plan mental, in stare de relaxare sau hipnoz’, si abia ulterior vor fi puse in practicd in plan real. Strategii de reatribuire in plan comportamental Strategiile comportamentale ofera cel mai propice cadra pentru realizarea modificarilor in plan cognitiv, in majoritatea variantelor eclectice de terapie cognitiv- comportamentald, tehnicile comportamentale sunt preluate ca atare, ‘fri modificari, Wells (1999) nu este de acord cu o astfel de abordare, el fiind de parere cA tehnicile comportamentale sunt utile doar in miisura in care contribuic la modificarea variabilelor care mentin tulburicile anxioase. Astfel, dack se utilizeazi relaxarea doar pentru a linisti subiectul si pentru a rezolva temerile legate de anumite ganduri negative specifice, fri a se aborda convingerile si schemele cogni- tive functionale de bazii, obiectivul terapiei nu va fi atins pontra c& restructurarea mental nm va putea avea loc. Mai mult, subiectul va 128 considera c& anxietatea este controlabili, dar convingerea primara c& anxietatea este periculoasa nu va putea fi modificata. in felul acesta relaxarea sau distragerea se pot transforma din tehnici de terapie a anxietifii in comportamente de asigurare. Aceasta nu inseamna ins& ci nu se pot utiliza tehnicile de relaxare in tratamentul tulburirilor anxioase, evident cu condifia ca demersul terapeutic si ‘nu se opreascéi aici, ci si ating’ esenja modului negativ de gindire al pacientula ‘Tehnica expunerii Psihoterapia cognitiv’ a anxietitii utilizeaz’i doa tipuri de expunere: expuncrea la stimuli anxiogeni de naturé externa gi expunetea la stimuli de natura intema, Expunerea poate fi utilizata nu numai in scop terapeutic, ci gi in vederes evaluarii pentru a evidentia gandurile negative automate, ginduri mai greu de exprimat de c&tre unii subiec}i (Wells, 1999). Marea majoritate a autorilor utilizeazi tehnica expunerii impreund cu alte tehnici de combatere a gandurilor negative si acest iucru se realizeaza sub forma experimentelor in sfera comporta- meniala, al ciror scop final este modificarea schemelor cognitive de baz’. Experimentele in sfera comportamentala tsi propun sil famili- arizeze pe pacient cu conceptele terapiei cognitive prin demonstrarea modului in care functioneazi schemele cognitive disfunctionale. ‘Terapeutul poate modifica unele comportamente de asigurare, pacientul fiind instruit sii observe modul fa care variazd si senzariile fiziologice. Astfel, in cazul subiectilor cv atacuri de panicé terapeutul Ie poate cere si-si concentreze atenfia asupra unei anumite zone a corpului pentru a demonstra efectele gandurilor asupra perceptiei amumitor simptome. Unalttip de experiment in sfera comportamentali este lectura in fata subiectului a unor liste de perechi de cuvinte care se ref diverse simptome foarte amxiogene (durere de piept — atac de cord; 129et exo}s008 IHHeHHICEpAID B BEoUsEAD vosoonpar 9, pupd ‘pyetoermoduioo Bays ‘reson] v-s vinugo widnse aneBou pnpugs uy apoxo anu ap 189 OOT PLO EL 9p Brees 0 ad azonyeaa ps mynuratoed o190 eA W yranede3ay, ‘pseoe HuezePar [nsino UL 16 1eo ‘oidesoytsd 9p soppjumpas ~nourtiedxo sojayeynzes @ ymuozoed no punardun wareinosigy“¢ “yrpoigns aus) 9s ae ap tivzuas Yojooe & IEIAquap vamOOAOd eMUTDSUT eA varoUNdxs “grexodioo offezuos o ayso uoForwue jnqnums ame UE [ZED UT ‘BONSeIeD o sonpoud BA a8 Bo $ vowoSutauoo nes npupd eur as ys yale apse BIsIS908 Lose! juoSorxue jMUINS nes opens E] MmMIUDIOed vosOUNdE “> Ceararxue oIpOU vow Berea samme um: ~sso00u 16 umnoasd 4 HOA w nuyad wIOISION ragogdxe jrmpocusyar od djeuipryne mrgquuryos otdord anmuBo 10s mun vomsoqeyy“¢ ‘@moypaA ap ayusureoduros nes oviemis wip wiry ‘ommiAs op aywatumyroduios) aanefan ruoSutauoo eoreuunur yorparduy o1vo s0[0] mreyodaios ¥ 1 ummoaud “oyejarxae goroaosd axes roptiens vo. juouradxa usm uy stiqeien 20 eye iwod ys ynunadesey eo nau eH oft ¥S RUFALIOVEP [J avo JoJanlour e MUDIONd no MONE vOIe;NOSTD 8 ,oroyo" umpuyS soun exdnse rorjuaye vorenusouo3 “] 36661 ‘som) adma oxnus peur youdam ‘oanesou so[sGuLAuOD 1 sop 1g vorwunnyur doos jdosp ne azeo ‘ostz-nudosd ajayuaumsods, ‘qeuortounysIp apes HieBupAUOD varsoNpar eT snpuoD v ,,axtIod ~oosap* yiseaoy ‘SeEputo YUE! oe HEOUTPOUT JUDAS Ne YO TESA 2 eyEIsuOD B-g "BULaId of aro ux B| axtALid no ainosouns auOstod 9997 979A ~SIAIDIUI BS YNAASUIT YSOy B OABIE [oq Youn DfouULES Mutzadas oeIpEO mynunH opHfeltos0 xo wiopisuog aze9 deupUEsodiy judToed UN “[apISY ‘IAIOIUT 9p ¥zEq od nes "ooMp oxfearasqo ap Ezeq ad oyep JOU sage @ ayede aoBo1e0 “oaneBau 1ojueButAWOS | EonpUod Bs a1TuaU 2apoooid asIOAIP no SapUBou s0poSULAWOD 16 Aojnpuys v oxvermguy op sjayuauTyiodxy ‘erhizodsip Bioroure ayeod varamge vo puvwosar oreod as 1 tarsoudop sopfiuaroed “njduioxe ac] “vancare BIQJS UE ENRON sod Jou vareNsuOWSp UL yIsUOD ETEIUOTA ~eyodwioo wiagys uy sjoyWaUTLISdxe yowo! [1 oreo od Jor ye Uy, IFUL ¥] PONPUOD Bs arfuoUr IZoAOp ap vasoSupns jHOTuLAUOD 1S JO[LIHpuRs eoTEAIDIPUEA LOYLIDA as va de modificare a schemelor cognitive Continutul schemelor cognitive poate fi evidentiat prin jintermediul unor chestionare, cum ar fi: Chestionarul pentru scheme cognitive (Young, 1990), Scaia de atitudini disfunctionale (Weissman \durilor negative automate, urmand ca mai tirziu si fie si Beck, 1978), Chestionarul de metacognitii (Cartwright-Hatton gi Ie care stau la baza Wells, 1997). O alti metoda de evidentiere a continute Demersurile terapeutice inifiale se centreaz mai ales asupra abordarii ga Tilbararea | Sipociia diicpional | Gomioga Fobia soci} Dachau giscarceva de | Sony iti vorcrede ca | neintegrat, negativis ea Sunt difesit de ceitalyi Dac’ voi temura, camenii_| Numa pot adapta. vor observa si vor crede ce Tagijoniniemt quid si convingerile se vorreferi la semnnificatia unor simptome psihice sau somatice © modalitate foarte eficienti de evidentiere a conti este metoda i | a tui Bums (1980), care consti in adresarea unui | pand cdind se ajunge la convingerile bazale. intrel | sunt de tipul urmitor: ,Daci acel fucru se va intémpla, ce va insemna sta pentru tine? sau ,,Dacd acest lucra ar fi adevarat, de ce ar fi atat de rau? Prezentdm un model de utilizare a acestei tehnici in cazul lui Gandul automat Panick ‘Dack fac un ata de panic’, respirajia mea se va 3 suftr de atacuri de panicd, inseamnd ci am un psibic slab. Dac nu facmereu verificiri, nu md voi putea relaxa acd cted c&: | este urmitonul: ,,Ce se va int&mpla dac& m4 voi balbai sav voi vorbi H8nit pe cineva, probabil ci | Negative sunt | cindat?* am ranit persoana | adevarate. Géind negativ automat: hipocondriact sau mA exprim ciudat si vor crede e& sunt un prost, acesta Inseamni cd sunt un prost. 133sel 1 F20q 9p «@anrudoo aurayoo> ap ‘youu pyeod paSurauos aysooe “eunada wngzrear o oreo ad tordexs) Tour yzwoun0y as ope 90 dug uy “tundusy syounsedxo soun pos tnuyzaudas Usurauoo afauy] “TRyTaTTEOduOd 1$ BANDE “sap vaIEIS riyzodng** (6661 ‘sqleq4) soremam qady op Joo y oqwod yensrarupe ynfe}onsuy “mioyssoe @ sreuoriouny 9p jnpour no EmypSoy Uy sAfeor{dxe injMuDtoed axayo BS ingan va jrnadesor “ezeuorioumysip sAnioo Jojouroyos [opoAre Raere wap aqUTCU ver werd pire op now pour asasgo 10 1a fru yo runuod pean cee coin asyyear yee apps ase vy boind 3e a + ae wes {ctuon 38998 « 9p insdihod w-s op © jou eprooe —— soa rarmeienao" fg s@nenls aeognan we wang oo sede (eanudoo ecamnusiqosut uguorsioisip) our un-z0y woIBoT ap W019 95 | wanda roa gut ulRA99 8 reqieq 10a yur ng viv doanad ea sprerirat wzypeury ‘98-90 re gpeaop a ; uN uy aqveyesauad asvorxun tap. 10 autuS0o myrapou nupzypnideouoo raiopon ‘yolued op ove mun wares uuopioid aye outoid HE tO SOPAUE Iyooigns ap averapisti99 ty 10d rapt ap wBry ‘loriuare e asenuDou0D ap WIP “arexepar ap vayenoedeout yy se tans auorduns aqeuorioura ajatioyduns ‘trigioreue e arepepeoss 0 sonpoud as 1] [n ropErO/ Sur wareanoe no REP O ‘esuMe Isoy Ne JOPBOfUBun [aan -s01go Boep woNsooe BosSONpar op Nes HUpOOUTUdns 1S rfeapaTE rauniso19 ap) 2 ayeuorjowe rover no ayeroose uns 1] 18 7 dA 9p ojuoury, 1B anny wand paIqns Zo |mdey nntiad vorerofBay) IL indy ap azemdise op ayourodwos pugiuezasdar vaisooe jor “o] japues ey “ne {fu ooey vamjonuos nes arounidor ap aanvyuo, -upfuruoue oqisod 1oun v azepioge op HSorens asi9Ap Tewowr aeyd ur puyiedas mijuajoed ‘aonseyeo opiqisod soun rurranaid cer vorspoa ur Hosiqns op ajezithn yuns 919 yo nauad oemiise op squaureodeuoo ‘10 np aap 10d | adn op opprBsofuBuy ‘aremaise 2p sjusureuoduios yosp eAasye top wrutzardos nu oyeztTeIUOs asvoncre fuEMAIm Tupes Wp saneBou sopnpuYs v auvjonuos ap apgSoreng ‘oausadsaz sopempuys ye aneSou mmnynuriuos vosunym popoidun yBowns oysaoe yo fmdey ur wisuoo roruaye v a1eBensip 9p Foray} z0MR [rupoctLa}U ULC wifAD 9] B Op HES asvoreue opNpULS o0|q B Op JO[LIYOIOOUT [NZeO UE ROI 9s aM BUIO|GOLE um-Aqqoy nes apex P| o1vo Leys DANvHou sopTeaTurAuos wamIPIUL Uy ‘ngs [pues e| ‘sonpuoo vA 90 yey “aypopau LOPLI efuDAdayy 1S qns einur| y arvod y dn ap sojpauio varesuejoop oo dum uy “usSorcue ynmtidoo no saneZou soyLMpugs 10] s[pluraastion mrs © op 18 oanedan sopunpues ae aleiteae ayasiz-e6e vypojdxa e op ejuipuar ne Hoorqns nSsoy “agedou jon 18 go ‘aniZod Jos un yee ME ~ 19 BrapisuOD ~ RIOfLABUy ap aTeFay atpmpuya ‘oanedau aempuys ejonuos 18-v op sefnonzed pow un gisoy “fu RloztTBIOUSS yseORCAE aTEMgHTa 9p BIAIMS axeo uiuoTRY, s0HNpuys MMoauODOMYIntrebarile adresate pacientului sunt de tipul urmator: De ce te supa atfit de mult faptul ci te ingrijorezi?* 18 ingrijoraile gi temerile ffi creeaz disconfort, de ce incetezi sa-ti faci griji?* poate intampla ceva rau dac’ te lasi in voia ingrijortirilor? .CAt de mult poti si-fi controlezi tendinta de a-fi face eriji?* reprezenta pentru tine faptul cA nu fi-ai mai face atitea «Crezi c& este normal sa te ingrijorezi atat de mult?* Care ar fi lucrul cel mai rau care s-ar putea intimpla dacé mu ai mai incerca si-fi {ii ingrijoririle sub control?" in cadrul discufiilor purtate cu pacientul, terapeutul trebuie si fic atent la afirmafii de acest gen: Problema mea este cA imi fac prea multe. eniji*: Am perioade céind mi ingrijorez din ori Nu cred cd voi fi vreodati capabil si nu- vlmi fac griji tot timpul'*, Aceste afirmatii ou caracter general oftré. psihoterapeutului acces la ingrijorarile de tipul Il, care se referd la insusi procesul ingrijorarii. In continuare, terapeutul va trebui s& analizeze le tendinjei de ingrijorare, si afle care este cel mai rau lucru despre care pacientul crede c8 j se poate intémpla, precum si care este motivul care-1 impiedic& pe acesta 4 inceteze s8-si mai fac’ atdtea geiji Prezentiim in continuare un fragment de dialog realizat intre psiboterapeut gi Georgeta, 0 profesoark de 34 de ani diagnosticatA cu tulburare anxioas’ generalizat G:Nu potsé-mi reprim ingrijorarea (0 prima informatie despre metaingrijorii gi care se referd la caracterul incontrolabil al acestora), T:Cese va intimpla dack nu-ti vei reprima aceasté ingrijorare permanenta? G: Viaja mea va deveni un cosmar. Ma voi simfi tau in permanent, mai fac griji"s 144 7: Ce inseamna faptul c& viata ta va deveni un cosmar? G: As dori si fiu o persoand normala. 7: Crezi c& nu esti o persoana normals? G: Nu este normal si te temi gi si-fi faci griji tot timpul. T: Daca injeleg bine, esti Ingrijoratd de faptul cA ai putea fi anormala. G: Am o matus4 bolnava de schizofrenie i mA tem ca acesta ar putea fi un debut al acestei boli si la mine. Analiza avantajelor si dezavantajelor menfinerti metaingrijorarilor (ingrijoréri de tipul 1) Prezentimn o list a avantajelor si dezavantajelor mentinerii metaingrijorarilor pentru Cristian, economist, in varsti de 46 de ani, care suferi de 9 ani de anxietiti legate de starea de sinitate, de faptul c& nu va fi suficient de competent fn plan profesional sau c& vor avea loc accidente in care va fi implicat el insusi sau apropiatii ui. Dezavamtajele menfinerii acestora gi dezaventajelor mentinerii smetaingrijoririlor*) 1. Voi fi tot timpul anxios si fncordat. 2. Capacitatea mea de concentrare se vareduice. 3. Voi fi mai atent atunci efind predau lucririle. . 4. Voi fi pregitt si fac fat unor| activitate. dificultasi 5. Giindurile ma vor’ 5. Voi face mai frecvent intreprind ceca ce dorese. investigatii medicale, 6. Este periculos s8-fi faci atitea guj, 7. Gandurile si fricile mele sunt incontrolabile, 145Let apuudms e nquad perraureuodu ajaiannadya aonde es ingen va pynadesm ‘zeo ysaoe UE ‘sonySd Hog foun sjotwordants wns yo jrudey eeaguod wa rnoderojoyisd vo wo, yo aidsap avep ap [aFISe JOUN varINABAZAP UE 19ed “vasopy ‘sfungou e] Sonp -too ojvod 1$ eriqujonuosau ayso amvsofisuy ards ejampusy vo pudey by EEYOI Os META my spIgIOluBuyEsyy “ou 98 uv ap roHjeNyTS qsonpoad ape ajqisod ayEmosts pugnyeas ‘Gem ise epsooe HUIS HB oop 1S-ner gs pays uy madax 1 pmOoIQNS Yo dey uNdnsasd joOS ap oyetuaueyroduros ‘zeo sade Uy “|nfoRUOD apsaid 4-18 eISOE RIEP eydurgiay eomd 2e-s oumue 20 op a1e8o] vimysaoe opuour azorjus| Bs yHNgZt v yyModeray ‘rauaIoRd no eUNd InNBopeAp PUA Uy «409 ap atixodoud Uy parg “URINBise Hoyo Se-1HN nu You ner Ter YN GIy = eau 9 a189 vorapiard ey soup void se-2) emo amiofiusuy ap tnseooid edoys e nunad passjoam Uy fous ao ¥a00 BO IAI NUT ap 1D iL 9408 op atlsodoud uy ‘orucu pursdanuy nu arco wy faze Uy 5S glungauEy 194 yo OVS INFONUOD opioid 194 HE 9 jmadeg ‘OOF | O EL ap BIRos o ad “zaraxde ane op wD “anpuyd oace ened ws doour puyo roune sonzoasin ase CC'S vaonpord rad ae-s area jrnsezop pido v nayuad nes ote e[duumuT ea os nu yo mds Hie-gs ‘o[euorjes oyuouMBw ronpe Bs fors9! Yo RUUENOSUY +7 ‘osoudo 9] gs ams UF g TOA nu go aNdad turer uEp Hor TOA TH 3s vamdstp s0a nu unpupd sjaoe xo dey und Bajaiur ap +z FoMgowut Yon 1§ enyZ voUNS JOA fly ‘greporsiu eamgdsIp 104 nu apo “zeo IS9de UTS OeT genuine TOBE BS EIB aza{MOp 98 US eT) apLiOUIDT ap ayeBol ajLuMpuYS nyduus 99 ac] ‘o[RI oTEMBrOfusEY quod omouMsre ySsuS ys Torou! Hoaye “fia oR eau YS forsouy ost Bo aund ag 2 ‘nex four 1S a1se gored zep “Smuts zafemouy yur ys suo0u ‘o]EMost ZoNpwAd BS aUdOUY EC] |S uxzeafexap. 21 are ajuinpuy3 deo utp oywoos H-2 nnuod vaso uudanuy 27 “nau Indea mp yser ps Joa nu gored oqLMpUED vado yod reur eur nu “if of wu-es daout 90 wepuy oct 3s gzise und wSapofu 99 “do Hod oy nu go mds pay yz “yf oes taps taco god pur nu 1Sm0} zp Janse Ezeapeoord nu tuauro tipy “oMessoIC oes ‘eago aye purdanuy ys au200] ‘5 ‘WoLofBUL 9} RS IOP wAsoye toy nu yo amd og vy vanfe 0 ¥ nunuad nes muaaaud [-e niguod mura oovg voynd $e nu no 18 yuoproow un voxB wand sw ACEEIEl EI 2189 amo veut euarud yo EUrApUIpURT 18 Uy aro sonad UN's Lzopoooad umn “pus-29m uy sfLuBFoFLBEY puzdno 9} pugs toumy if THE ap IZ 9p wrsIGA uy ‘aOZOTS Py juapms “werjaig no wezq{eox onnadeIa opesp op Japise um wznoULM 99 999 wy umEIUazarg “(ET HuRIOfLSU) ojuofuBayeaur SoyTWOpr ys woUE ]RZOPLIP JASE aonpuos va jmnadeiay, ‘ajuiofisBay 1$ apoutay apeou pzwanpeAs 18 vIs90" vO Teauwos un inurzoidas optmpayd azajonuos 16-ys yomoou moaiqns eiommo jmpounraruy utd sywoMEpodu1os soMN BiNDISTK 2panpups vjoauos v ap ratuypuar waa: fimuapyanxioase generalizate (adapiat dup Wells, 1999) Imaginea partenerei - care a suferit un accident wTrebuic si-mi fac griji pentru a face fata situatici ‘Temeti legate de posibile consecine catastrofal »Daci nu-mi controlez gindurile, acestea ma vor controle pe mine“ Ami voi pierde autocontrohil; voi innebuni.“ Bmotii: Anxietate iemptome: pozitiv. Supraincondare. ‘Fentativedea opri | Nelinigte, Biindurilenegative. | Dificultgi de ‘concentrare a atentiei, Senzatic de Un element central al modelului si care mu este att de usor de surprins de c&tre pacient consti in faptul ci mu atét temerile in fata evenimentelor externe sau cele inteme (de pil Jegaturd cu starea de sinitate) reprezinti problema principala, ci 148 mai ales ingrijoririle fata de ingrijorari (metaingrijorarile sau ingrijorarile de tipul 1). Pentruca pacientul si poatit infelege conceptul de metaingrijo- de tulburare anxioasi generalizat& afirma c& vor gisi imediat o alt& grijorare. in continuare, terapeutul ar putea adresa urmitoarca intrebare: ,,Atunci consideri c& este mai bine si ne ‘ocupiim de temerile tale concrete sau de factorii care mentin tendinta ta de a te ingrijora? O data ajuns in acest punct, terapeutul va aborda problemele Jegate de opiniile subiectului cu privire Ia tendina sa general de a se ingsijora, Fist de notare a temerilor si ingrijordrilor (Wells, 1999) Aceasta reprezintl o fig de autoevaluare in care pacientul este solicitat si-si noteze temerile jorarile si este util’ maj ales pentru constientizarea de metaingrijorarile sau ingrijorixile de ‘tipul I. Data Sita] Factor | Deserierea] Ingrijorarea| Emap Reet Jdeclan- |temerii [fn raport eu sstor | ingsijo- | tngrijorarea ari) | metain~ srijorarea ingrjorara| de tipal 1) | grijoriri_ | cmojionale multi pacienfi intampin& dificultiti in identificarea metaingrijorérilor, asa c& vor nota doar temerile gi ingrijorarile cu caracter primar, Terapeutul va trebui sd 149IST “aja rear 99 uy 20 Wp LIMoNy wf osopULT BI ccf it gowp gidurgyur as 9°5 “joe umuido ou gs rey “OuIg ¥ gutdoo op vdnoo voynd fwur 19a 9} nM BOE y PAID LL 19 ap edNaO Od TLL RUE ES O-NG gait apraid waa Hr goup Wy BA 9D 2 yomsd aiopys 0 rayns {oA “wisen ouwoy Wp me wat Piet i geinfe 97-8 nuquod estes uy vod y 10a wiupd 16 wpaoop BA ne IMhos BoeP ERA 2D LE our sopfiuued jrsoinfe a1oo Yop “yr esd BA HU ( 18 loo no wNUES OMELET TOA iy qunlotawidins va eo MSEs y LA MU ERP BdUUKIE BA OS 95 3 “trengiad ap [Oyj 101 no ved UE PuLsEZ PEA Fes O JON BA “BomOsap 10A pUU LENO ANS AN sof SF BA you widuseML eA a8 20 1S LE -yonds ey yesodsumy ingon vA [el {SOUS BADD YF RA ORD E[GUREAT eA 9S 9D Ly “eysaoe YJ Wa SOLIDS ap yeo ap apurdagy ig ggmSeus ap ywoprsoe un voaw Ba ne} INJos yoep y RA 9- “UHadD ys TET “Todlenys wie soey e op asenpepour o noses Es 8 nSopuEs ay ys EoIDoU 1A my 20 dum uy *,cB0 op a1198 0 wsaupe 10a HH 1S ape oyLsMIO FE soyidoa ids 3 qaemuaprose um wOAL BA MED INOS BOP g vA 9D" wiodaow ys ery warwiofaBur axsoures ae oreo aptleniqrsod oreo vy usepays oy pur 20 oBttAtIoD 21 @ nuntad juaurTradxa UM UIROTOUE BS HOP Sy 3 2(6661 ‘STI2AK) Mduroxa frrowUEM sof re weNTaZaIg sod oaneBou peut afao ozareBns YS amo areqanut psaype ea jranadeza) ame g Sook ap azeganuy amsay, ost P| epundser es mgon va jMGaLEY *,Zeoep dunner ze-s 90" adn @P Bqanu! Jon juupauitiotut upd jaqwaroRd vooACd BA Trmnoders, o1v9 uy [ox ap oof mun euro qns ezreax va os [mused syauis{qoud aogrdure ys woop oowy tr Barsooxo ommofuBur ad yezeq anpuy op myns vo myniusroed azansuoutap Ips easmout am ,.ggoep 1 1 20% nda ap nyuounTradsg sopLMsans Eley ooey B ap voreqoedeo uzzumnido 1$-e ap 16 ajoura{qoxd rajozar1$-v op JO] BARE ITO UW yur suo yzvaiolLsUE os YO YEN orxuE Yustoed HUE, ».gbonp if 40 39" yndly ap pnyuounandicy “ojes soyLmpups widnse jonuos un ‘ypiaxs v op eysede roluIpual efua!oysUT Ey{NZaI pun ap “Desa uN NO DIOS BA 98 (O[RBIOLLSUT) ouaBORUE aTLMpUET voO|Q e ap amwox99NE OHO yo enSUOWIEp BA UE InINadeID} “|apSY “szapOSgo |-¥s adeour vA PUPS jooe yoy vA nyEMNZar ‘oynUTUT eadigo op diuy oumuE BAsd Pf Foseapuy as ntrps 219 as remysooe oxo uy [NZeD Uy ‘oyLIOpou eaneHou S|EMpURS azojontiOD 1-¥s Nes EOskOpUES as NU BS RoEBEOUT EISANe REP yjdumper os ao inpmuared ensuowrop Fe quod ynadezot ames ap JezITHN Y WA UaUTOUAY IS99y “EzTID UW IoMROsIOd v YOM Pugqinuod ‘aznaym rw 18 ouraap anoodsaa Texopezed prmaaya sonpoad nox nuvop yoigns 2sqo pups waco] “(666T “STIONY) ,20Up Yaw arE2019 Indy ap ajorusurttedxa 18 oppmpues w justuLadxo jus prEWuoULEyFodtto9 ways uy oyOUETLIOANS juoaooy Twn 9j9) “oreo fsa ards viumpuss ud yezLD10ReD nuatmEpOdios Je peau NjooJo ‘feruwEpyoduI0D uojd ut srezteas sojaqusuLiodye 1S myNBorerp nrpau\M upd “euRLEXs eA Imnddeio) Sioperofsuqejout nor 1S emyea aweoyHUAPr wIUP O sreogeys eroods imgqanuy soun jripauuoyu wud JojLwofuduyout emyeu yonpap ys 18 umsundsgr aysaoe azazyfeuRT: Este adevarat, generezi altemative tot mai ingrozitoare. Cat de util este acest Incru in reducerea anxietitii gi cAt de mult te ajutii si te descurci in viati? : P: Nu mi ajutd deloc, nu ma face decét sii ma stresez tot mai mult. intr-o etapa mai avansati a psihoterapiei este necesar ca pacientul si constientizeze faptu! c& utilizarea ingrijorarilor in scopul rezolvarii unor probleme este sustinutai de convingerile pacientilor in Jeg’itura cu aceste ingrijorari, in acest moment se pune problema modificirii convingerilor cu continut disfuncfional. Tehnicile psihoterapeutice propriuezise Psihoterapeutului trebuie si-i fie clar faptul cd, indiferent de tehnica utilizati aceasta trebuie s4 aib& drept obiectiv infirmarea metatngrijorarilor, precum si a convingerilor disfunctionale legate de acestea. ‘Tratamentul propriu-zis const in adresarea unor provocari in vederea infirmirii convingerilor legate de incontrolal gindurilor, a metaingrijorarilor, precum si a convingerilor legate de acestea. Metode verbale de reatribuire Verificarea veridicititii metaingrijoririlor (sau ingrijorarile de tipul IT), Terapeutul va adresa pacientului o serie de intrebiiri prin intermediul crora acesta se va convinge de faptul c8 nu are suficiente afgumente pentru a sustine, de pildd, 8 ingrijorarile i-ar putea face ru. Elvira, traducitoare, in vast de 36 de ani, suferi de tulburare anxioas% generalizati. Prezentim un fragment de dialog intre aceasta si psihoterapeut. T: Cat de mult crezi cd fricile gi ingrijoritrife tale te vor face s& innebunesti? 152 E: Sunt sigur de acest tucru, Cred in proportic de 80%. T. Ce te face si crezi ci tomerile gi ingrijoririle te vor face s8-{i pierzi mintile? Ez Nu stiu, dar ma simt foarte ru. 7: Este neplicut si-ti faci griji, dar reprezint& aceasta o dovada a faptuluj cd vei innebuni? E: Presupun o& ar putca fi, rm stiu. Afi putea si-mi spuneti cum este atunci cand innebunesti? 7: Depinde ce intelegi prin termenul de nebunie. E; S8-{j pierzi shai tot felul de ganduri rele pe care nu je pofi controla, asa cum i s-a intmplat mamei mele. T: Ce anume i s-a intimplat mamei tale? E: Ea s-a simfit tot mai rau gi in cele din urma a avut 0 cidere psihicd si a ajuns Ia 0 clinica de psihiatrie. T: Crezi c& acest hueru ti se va intampla $i tie? E: Ba gi-a ficut totdeauna o multime de griji si in cele din urmi acestea au doborat-o. T: Din acest motiv crezi cA grijile te-ar putea face si innebunes! E: Da, cred oii acest lucru ar putea si mi se intample si mie. T- De unde $tii cd ingrijortirile aur adus-o pe mama ta in starea aceasta? E: Presupun cd aga au stat lucrurile. T- Au mai existat si alte motive care i-au putut provoca boala psiica? E: Da, ea se simfea foarte deprimata. T-Bine, Atunci ai vreo dovada clara a faptului cd ingrijorarile te pot face si innebunesti? E: Nu, mu am aceasti dovada, dar sunt sigurd c& fricile gi ingrijoririle nu fac bine niminui. + Von examina acum presupunetea ta cl temerile sunt nocive. Ce anume te face s crezi acest lncra? 153Sst ap Inpnmaysis vanggls ¥] iquuoS ayeod ‘Yo jpUyL vy ‘ares SANTO ToluELOsIp HoMYA eausOMpUL enIBoR sod arofuaus op elupeR no gmmpBoy ur oantzad i$ oaneBsu uaSutAdoo Jon efuarsExy aaxyguB09 tofunuosip vomUy2, tasupoq yuns yo RuLTEESU! MUON] Is90e “IuBLUdyS Hop ap dey tfhz ey 181 tusuMe0 946) ep atLiodoxd ut xoeCT) “1O] oTUATHE, ye ANeBOU Im99yo no emyETO] Wy HEOHcaY osoNMM of a1eo od oa qusouD|HOSUIAUD ayequioa & nayuad aep op japse ezyjAN vA mModemoyise “(b661 BOSLLIOY| 15 sjoq) SYUBA00F ‘psofurur yeysaqreut ne go TENET: juaeidgs enop ap dtup yeusnf un azaiajdumoo ys muse e-s Fy exoTO Moargns anup %6L aneunxorde go verluepias ne ofpms Jansy soHUSUIES IHeWOfeEr opFoeds ‘yeeuiou tomoudy un psa wiofErRia 2 w wo mIdey 2orjdxa oy vs oman Tninadexajoytsg “sojnouiad iS aqeSou wearouay mm yrutzazdar 1fixd aoe Te go ginprsuoo grezrTessUad yseoreae aremgTy no Zauiqeronuog juns nu ape oprampuys yo yaxo feu MOH p HED &L ‘otinpuy ejonuoo rod ray go yuuTTasty wISseAoy 77 gor ap Ben armpouos a9 vy ‘afis8 ogy veut many nu gymesazorer S1eHAHOR © 9p EqIOSAE MS Nes asa pugs ouME eC °F anuydsip ‘ne UeofLSuy op seo] 2]e) apUNpUyS 1S eAdo nDaNad e-s azeo UT NES ‘vaso TaOy ome UW} oyMAUIOW ap NSaTURUE TeUr HE TAI 3L “yluoueunad wy aimazaid y ze aanedou opempuyd “AN: gntony as098 ‘yjdurgiuy 0-5 go F208 “[iqufonuosae y 2 Sood ysaoe youd “amedsip a8 oovy He op wa eiuipuor ienyis ofoun uF BO Loop BIE] 27 “TEL ap Tyre Isoy eure nu ond vaade Rdng] “DJaUL ajeule|qoud op Jen wie ayuoutOME vaso tuntiad 16 yn B| PUIDDA OYeUNS y “7 gZar0fiusuy a1 vs muNTON Bs SNyOI Ido w-2} 9D LE ST qn vad yemnfe ear ne ‘uony 1s998 JUp “AUG y BA [RIO] Bo Pus UL snds te-tUT eg | Ggmdns 9) 00 v9e9 e] ngopues Tews 3) nu Ys woIOU 4liqejonuos ioe un jnav v axBsofLiSU ~seOOY 17 "poswaow ws vonnd se yo IMUIDY LHE-U 1S 9} ory go munud a1 a1e0y “wrofiafigy 9} v ap viurpuay vjomuod Hod y-au 9 !a1o YU Op 38D OOL EI O EL AP BRAS oad IRmadezsjoqsd no wsease ano op und § ‘@TEMpues vjoutiod areod 1$-nu yo YSUIAOD 3S aremgqny op puragns ‘rue op 1¢ ap RiszeA Ur “ps Tmooigns ozo ur ynzvo ur oidnuaiur x 10d eaisaoe ‘axa}dui0o ayeuor} ~uoye ossoord wymzaidar ojpromey 18 optrgroft aeOoCT, veBoixun jmuifuor 19 aarSou sopunpups varpnpquanuonu 2p 2182] dopuaSuruos posoyfipopy ‘yemodi wisvooe outnyut os Ys agouy Joy vse UL oyelemp IF inosip ‘somyisd tapes sunmuMep ES d{LIBEIN B9 DOR OID Joo ‘asa [sans Bo BIOpIsUOD EySoIe HON TONSY “Eorytsd yyeog 0 wooAosd iaBuy 18 oTourey yo apeio Imyuarond wzoM FoIpouLorut reOgUE OZSPAOGE YS IOUS BioTTeU RSUOTHDSE ap vxINDsIp