,
soldati ~i oficialit:lti. Ora~ele pot exista dac;l
Prlmele a~eziirl urbane mai
marl au apiirut in antichitate
in Orientul Mijlociu, in
Mesopotamia ~i Valea lndului.
Aceste ora~e erau o dovadii a
progresului uman, diind
na~tere prlmelor marl
civilizatii ale lumii.
o ra~ele s-au putut dezvolta doar cand
oamenii au lnvatat sa-~i construiasca
a~ezari ~i sa le transforme In locuinte
O Sculptura din
Valea Indului,
reprezentand
probabil un rege-
preot sau un zeu.
Acesta poarta o
mantie decorata cu
simboluri religioase.
pennanente. Acest lucru se Intampla cu 1Q~
12.000 ani In unna, pe o larga fa()ie de pamant
de-a lungul Orientului Mijlociu, de unde se
afla azi Turcia pana In Iran. Ba()tina()ii acestor
locuri traisera la Inceput din vanat ()i cules, dar
treptat au Inceput sa traiasca In mici comu-
nitati, sa cultive plante ()i sa creasca animale.
Dar aceste a()ezari nu erau Inca ora()e.
Ora()ul nu este doar mai mare decat un sat, ci
majoritatea populatiei sale nu se ocupa cu
agricultura .-meseria()i, comercianti, preoti,
efort organizat ~i probabil a necesitat partici-
fermierii produc un surplus de alimente pen- parea Intregii populatii; eforturi similare erau
tru a hr:lni pe ce.i ce au alte activit;lti, indis- necesare ~i pentru a mentine In functiune sis-
pensabile dezvolt;lrii civilizatiei. temul. Fiind deosebit de productiv ~i prosper,
Existenta unor a~ez;lridestul de mari a fost Sumerul a fost In curand divizat In ora~e-state
datat;l destul de timpuriu. Ora~ul cunoscut in independente -ora~e aparate de ziduri -ca
Biblie sub numele de Jericho a fost locuit in
mod permanent inc;l dinainte de 8000 i.Hr.,
iar Catal HOytik, o a~ezareveche descoperit;l
in Turcia, a inflorit intre 6500-5000i.Hr. Din
p;lcate, informatiile despre aceste ora~e sunt
limitate, deoarece nu exist;l dovezi scrise
despre ele. Scrisul a ap;lru( ulterior, inainte de
3000 i.Hr., in Summer (acum sudul Irakului).
Sumerul
Spre deosebire de zonele situate mai in nord,
Sumerul nu a fost niciodat;l un bun teren agri-
col. Solul s;lu bogat a putut da recolte bogate,
dar doar dup;l ce m1a~tinileau fost secate ~i
terenurile irigate. Acest lucru presupunea un
O Reconstituirea
unei case din cara-
mizi de Jut, cu doua
etaje, din Ur. Came-
rele erau amplasate
in jurul unei cu~i
\ ZIGURATUL
I DIN UR
O Ziguratul din Ur, Ur, Uruk, Kish, Lagash ~i Nippur, fiecare cu
construit in 2100 rolul de capital;1 a teritoriilor dimprejur.
i.Hr. in cinstea zei,ei Cu exceptia hranei de care nu ducea lipsa,
lunii, Nanna. Sanctu- Sumerul nu dispunea de resurse. Lipsa che-
arul se afla la aproxi- restelei ~i a pietrelor, prea grele pentru a fi
mativ 21 m dea- importate In cantitati mari, a avut consecinta
supra pam3ntului. realizarea cladirilor din caramizi de lut, uscate
1
 PRIMELE ORA$E

Ora~ele din Valea Indului aveau aspectul

unei retele, cu drumuri care se intersectau In
unghiuri drepte. Acest detaliu arata ca ora~ele
au fost proiectate ~i construite Inainte de a fi
locuite. Civilizatia organizata din Valea
Indului s-a prabu~it In jurul anului 1700 I.Hr.,
dar nu se ~tie cum ~i din ce motive.
~i Sumerul a avut aceea~i soarta. Ora~ele
sale au Inceput sa se razboiasca Intreele, prin
aceasta Incurajand atacurile din afara.
Sumerienii au reu~it de mai multe ori sa-~i
alunge du~manii, iar dinastia Ur, Intemeiata
de Ur-Nammu, a rnarcat unul dintre punctele
cele mai Inalte atinse In dezvoltarea acestei
civilizatii. Dar dupa ce au fost cuceriti de
amoriti, In jurul anului 1900 I.Hr., istoria
sumerienilor a fost integrata In cea a civiliza-
tiei babiloniene.

la soare ~i arse in cuptoare. Avand in vedere O Ora~ele Indului ~i

perisabilitatea acestui material, este surprin~- Mesopotamiei. in
tor c~ multe dintre aceste structuri sf~rilmi- ambele regiuni
cioase au supravietuit. Acestea sunt ziguratele, pamantul tertii, din vaile
piramide inalte, lateral cu trepte, care initial raurilor, a dus la dez-
duceau la templul sau sanctuarul unui sfant. voltarea agriculturii.
Fiecare ora~ i~i avea propriul sfant ~i era con-
struit in jurul unui templu impuna:tor. Preotii O Pictura sumeriana
detineau o putere deloc neglijabil~ in Sumer ~i reprezentand solda~i cu
aici au luat na~tere primele monarhii. Mai topoare de cupru.
mult, se pare c~ primul cod de legi a fost cel Sumerienii turnau cuprul
din Ur, in timpul domniei regelui Ur-Nammu. in matri~e de lut.
r Printre contributiile Sumerului la dezvol-
I tarea civilizatiei se nurru1ra primele vehicule O Sigiliu sumerian,
cu roti, roata de ol~rit ~i mai ales scrisul. reprezentand credincio~i
..jncepand cu simple pictograme ~i ideograme, inchinandu-se unui zeu,
! sumerienii au dezvoltat. in cele din urm:l iar dedesubt sigilii din
1 scrierea cuneiform~, care s~ realiza pe t~blite Valea Indului.
..de lut umed, ce erau apol uscate pentru a
\ p~stra rriesajul. Aceste tablite au p~strat
~! primele texte literare, bazate pe miturile ~i
\. legendele sumerienilor .
'1:.:-
Valea Indului
Civilizatia s-a n~scut ~i dezvoltat in Sumer cu
cateva sute de ani inainte s~ apara in Egiptul
antic. O singura civilizatie s-a mai dezvoltat
inainte de anul 2000 i.Hr. ~i anume o cultura
urban~ misterioas~ localizat~ in Valea Indului
(astazi Pakistan) in jurul anului 2500 i.Hr. jn
afara de a~ez~rile Mohenjo-Daro ~i Harappa,
foarte putine vestigii s-au mai p~strat din
aceast~ civilizatie timpurie; in plus, pentru c~
pictogramele p~strate nu au putut fi des-
cifrate, nu se ~tie cum erau oamenii din Valea
Indului ~i cum au reu~it s~ construiasc~ acele
ora~e cu adev~rat remarcabile.

O Harta din lut. re-

prezentand proprie-
ta1ile templului din
Canalul poverii
Nippur. ora~ sume-
rian langa raul Tigru;
'parau 11 se pot observa cam-
f piile traversate de
canale. Agricultura
Canalul
,I lateral sumeriana era
~ ,\ ), amenin1ata atat de
seceta cat ~i de inun-
/~\ da1ii; din acest motiv
atat iriga1iile cat ~i
1/~-';;;;'8t1Jo~.;
asanarile erau abso-
Iut necesare pentru
a asigura existen1a ~i
~ supravie1uirea
HARTA iN LUT A ORASULUI
, NIPPUR oraselor
, sumeriene.

2 A A
universa~ 2 ~ BABILONUL IN ANTICHITATE Istorie universal~ 3 -EGIPTUL IN TIMPUL FARAONILOR