Professional Documents
Culture Documents
INTRODUCERE
Pagina 1 din 48
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
CAPITOLUL 1
Pagina 2 din 48
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
deşeuri,poluare,exploatare
neraţională
ECOSISTEM DEPĂŞIRE
Figura nr.1 :relaţia mediului înconjurător cu activităţile umane
Un număr tot mai mare dintre cei implicaţi, sub o formă sau alta, în activităţile de
turism sunt conştienţi de efectele provocate de dezvotarea turistică, de impactul acestor
activităţi asupra populaţiei şi ambiantului. În ultimii ani, deceniile nouă şi zece ale secolului
XX, s-a urmărit ca expansiunea turismului să se realizeze echilibrat, în conformitate cu
standardele care garantează păstrarea echilibrului ecologic şi evită suprasolicitarea resurselor,
poluarea şi orice alte impacte negative asupra mediului.
Noţiunea de impact presupune analiza relaţiei turist - resursa turistică - produs turistic,
care se desfăşoară de la simpla vizitare a unui obiectiv turistic, pana la asigurarea pachetului
de servicii şi acţiuni turistice, menite să pună în valoare obiectivul respectiv.
Impactul asupra unei zonei turistice este dat de:
cadrul natural şi varietatea potenţialului turistic;
existenţa unei infrastructuri generale, care asigura circulaţia, accesul şi informarea;
prezenţa unor structuri turistice de cazare, alimentaţie publică, agrement.
Aceste elemente definitorii ale turismului determină mai multe tipuri de impact, care
pot îmbrăca forme pozitive sau negative de manifestare.
1.1.1.Impactul politic
Pagina 3 din 48
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 4 din 48
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 5 din 48
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 6 din 48
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
dezvoltării de durată. Aici nu este vorba doar de responsabilitatea guvernului sau a noilor
turişti, de parcuri naţionale sau de parcuri de animale. Este vorba şi despre populaţia locală şi
legăturile dintre aceasta şi sectorul privat. turistului reverberând, răspândind cercuri
concentrice tot mai largi, dar şi din ce în ce mai puţin sesizabile, în economia unui areal
turistic.
Privind din acest unghi, se pune problema dezvoltării unui sector turistic durabil.
Conceptul de turism durabil este de dată mai recentă, fiind determinat de procesul de
creştere a populaţiei, de dorinţa de ridicare a nivelului trai ca şi de cunoaşterea capacităţii de
suport a mediului.
Dezvoltarea durabilă se bazează pe următoarele principii esenţiale:
stabilirea limitelor ecologice, a standardelor şi normelor de consum, cu reducerea
consumurilor nejustificate;
redistribuirea activităţii economice şi realocarea resurselor, satisfacerea nevoilor
esenţiale ale vieţii, şi în acelaşi timp creştere economică;
menţinerea unui optim de populaţie, creşterea demografica fiind în concordanţă cu
potenţialul ecosistemelor exploatabile;
conservarea resurselor de bază şi păstrarea arealelor naturale care susţin patrimoniul
genetic al florei şi faunei;
acces legal la resurse, creşterea efortului tehnologic şi folosirea raţională a acestora;
stabilirea unei rate minime de exploatare şi de consumare a resurselor aşa zise
“inepuizabile”;
controlul comunitar, rolul comunităţii locale asupra luării deciziilor de - dezvoltare
locală;
asigurarea unui management al tuturor resurselor care să pună accent pe calitate.
Pornind de la punctele cheie ale dezvoltării durabile, impactul activităţilor turistice
presupune
următoarele:
creşterea viabilităţii unor localităţi cu resurse naturale reduse;
utilizarea terenurilor slab productive agricol, prin realizarea unor dotări turistice
corespunzătoare;
creşterea veniturilor băneşti ale locuitorilor în condiţiile reducerii păşunatului şi a
exploatărilor silvice;
creşterea puterii economice a localităţilor, prin obţinere de noi venituri din noi taxe şi
impozite locale;
Pagina 7 din 48
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 8 din 48
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Este dominat de relaţia dintre turişti şi populaţia locală, care nu este întotdeauna
benefică în plan local.
Aspectele pozitive sunt date de:
dezvoltarea şi revigorarea tradiţiilor culturale şi religioase;
diversificarea formelor de artizanat;
favorizarea creşterii interesului populaţiei locale pentru păstrarea şi conservarea
obiectivelor de interes turistic, naturale şi culturale, care astfel pot fi valorificate;
iniţierea unor noi acţiuni culturale în plan religios, de pelerinaj la mănăstiri, cu scopul
satisfacerii sentimentului de sacralitate creştină, de respect faţă de valorile morale.
Aspectele negative sunt mai numeroase, iar apariţia lor se face simţită după un interval
relativ
mai lung de timp:
apariţia de schimbări a mentalităţilor, a valorilor morale sub influenţa turiştilor,
păstrarea unor obiceiuri, datini doar pentru că sunt pe gustul turiştilor, apariţia kisch-ului;
adaptarea şi copierea de către rezidenţi a unor atitudini şi comportamente noi, atribuite
turiştilor;
apariţia unor potenţiale conflicte şi antagonisme, atunci când turismul devine fenomen
de masă, suprasaturat, şi conduce la dispariţia sentimentului de mândrie faţă de propria
cultură;
creşterea costului vieţii, dezvoltare ultrarapidă a modelului societăţii de consum,
distrugerea treptată a spontaneităţii sociale, pe plan local.
Comentariu:Acesta presupune interacţiunea culturală dintre turişti şi localnici care nu
întotdeauna se dovedeşte a fi benefică atât pentru unii cât şi pentru ceilalţi.
1.1.5.Impactul turistic
Turismul este o industrie care permite încasări în moneda naţională precum şi în
valută, şi care contribuie la dezvoltarea comunităţilor locale creând noi locuri de munca. El
diferă de alte industrii prin aceea că clientul se deplasează în ţara sau zona turistică dorită,
pentru un anume produs turistic.
Derularea activităţilor turistice necontrolat, aleator, fără luarea în calcul a standardelor
de amenajare şi exploatare poate conduce la degradarea mediului şi a resurselor turistice.
Aceste aspecte sunt influenţate de două mari grupe de factori:
factori care sunt o urmare directă a dezvoltării economice(industria, agricultura,
transporturile şi alte domenii de activitate);
factori care sunt rezultatul utilizării mediului pentru turism şi agrement.
Pagina 9 din 48
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 10 din 48
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 11 din 48
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 12 din 48
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
9
preluat din www.gdrc.org/ucm/eco-tour/whatis-sustour.html
Pagina 13 din 48
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 14 din 48
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
saline terapeutice.
Dimensiunile şi profilul capacităţilor de tratament şi agrement balnear sunt strâns
corelate cu volumul şi calitatea resurselor amintite.
Turismul de litoral
Existenţa turismului de litoral este influenţată de mărimea şi calitatea zonei costiere
marine. Pe litoralul Mării Negre au fost diferenţiate trei tipuri de ţărmuri:
ţărm cu plajă largă, nisipoasă;
ţărm cu plajă delimitată de faleză, locuri sau zone mlăştinoase;
ţărm fără plaje, dar unde fundul mării puţin adânc, cu pantă lină, permite
realizarea unor plaje artificiale.
Turismul montan şi de sporturi de iarnă10
Pe glob, şi în ţara noastră, turismul montan are o arie largă de dezvoltare, ca urmare a
prezenţei extinse a zonelor montane.
Valorificarea şi amenajarea pentru turism a spaţiului montan este în funcţie de
altitudinile medii şi maxime, relief, densitatea fragmentării lui, nivelul pantelor.
pentru drumeţii, excursii sau simple plimbări, este nevoie de un spaţiu bine amenajat,
cu poteci marcate, locuri de odihnă, fumat, cu o bună accesibilitate. Se admite o încărcare de
100 persoane la ha, iar pentru terenurile mai accidentate, sau fragile din punct de vedere
ecologic, un număr de 30-80 persoane la ha.
pentru practicarea sporturilor de iarnă există un număr mare de indicatori, deoarece
serviciile turistice sunt mai complexe. Această formă de turism este în funcţie de o
multitudine de factori naturali (altitudine, orientare faţă de punctele cardinale, mărimea
pantei, acoperirea cu vegetaţie, condiţiile de climă). în anexele 111 şi IV sunt înfăţişate
principalele norme care răspund de dezvoltarea sporturilor de iarnă.
Agrementul turistic
Acesta ocupă un loc tot mai important în existenţa oricărei staţiuni, localităţi turistice,
indiferent de specificul acesteia (montan, balnear, de litoral). Dotările necesare trebuie să fie
în concordanţă cu capacitatea de cazare, de transport, a acestora.
Funcţional, în cadrul unei staţiuni sau centru turistic, dotările de agrement se
diferenţiază în:
dotări pentru agrement de interior, incluse în spaţiile de cazare, alimentaţie;
dotări situate în perimetrul staţiunilor;
dotări în afara staţiunilor (plaje, păduri, agrement nautic ş.a.).
10
Gabriela Tigu – “Turismul Montan”,Ed.”Uranus”,2002,pag.127
Pagina 15 din 48
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
CAPITOLUL 2
Pagina 16 din 48
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 17 din 48
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 18 din 48
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 19 din 48
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 20 din 48
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
activităţilor turistice;
3.Riscuri crescute pentru incendii naturale.
E Impact vizual
1.Facilităţi turistice (construcţii agrement, servicii auxiliare);
2.Gunoaie şi deşeuri rezultate din structurile şi circulaţia turistică.
Cadrul construit
A Mediul urban
l.Scoaterea terenurilor în afara producţiei primare;
2.Schimbarea regimului hidrologic, climatologic;
B Impact vizual
1.Creşterea necesităţii constnicţiilor, a anilor ocupate de construcţii;
2.Stiluri arhitecturale noi, nearmonizate cu cele existente;
3.Aglomerări de populaţie şi bunuri;
C Infrastructura
1.Supraîncărcarea cu elemente de infrastructură (drumuri, căi ferate, parcare, grilaje
electrice, sisteme de comunicaţii, alimentare cu apă etc);
2.Pregătiri pentru noi dotări de infrastructură generală şi specifică;
3.Management de mediu pentru adaptarea arealclor în scopuri turistice (plimbări pe mare,
sporturi de iarnă, nautice, cicloturism şa).
D Forme urbane
1.Schimbări în structuri urbane (zone industriale, rezidenţiale) şi alte utilităţi (agrement,
structuri turistice);
2.Schimbări în dotări şi mobilier urban (străzi, îmbrâcăminţi asfaltice, pavări, iluminai ş.a);
3.Pericolul apariţiei unor contraste între zona urbană amenajată turistic şi celelalte zone
rezidenţiale.
E Restaurarea
1.Refolosirea şi restaurarea siturilor urbane vechi, a clădirilor istorice;
2.Restaurarea şi refacerea clădirilor vechi ca a doua rezidenţă.
F Competiţia
1.Posibilităţi de declin al atracţiilor turistice sau a unei regiuni din cauza apariţiei altor
atracţii sau schimbării de motivaţii sau a unor obiceiuri turistice.
Pagina 21 din 48
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 22 din 48
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
1. Mediul local include elemente de bază ale cadrului natural, ale dezvoltării socio-
economice, ale nivelului cultural, resursele fiind limitate şi epuizabile.
Criterii:
- aspecte fizice
impact vizual cu un nivel acceptabil;
pragul unde survin daunele ecologice;
necesitatea de a conserva viaţa sălbatică şi marină.
- aspecte economice
stabilirea volumului turistic ce produce maximum de beneficii turistice;
nivelul de locuri de muncă adaptat la comunităţile locale.
- aspecte socio-culturale
-determinarea volumului de turism acceptabil, fără a fi nefast pentru viaţa socio
culturală a comunităţilor,
-stabilirea nivelului de turism care să permită întreţinerea, conservarea monumentelor,
tradiţiilor culturale, fără efecte negative;
- aspecte de infrastructură generală si specifică
servicii publice (alimentare cu apă, gaze, canalizare, epurare etc.)
infrastructură de transport;
- alte facilităţi esenţiale, cum ar ti dotări medicale sau personal turistic foarte bine
calificat.
11
Istrate I.,Bran Florina,Rosu Anca Gabriela – „Economia trismului si mdiului
inconjurator”,Ed.Economica,Bucuresti,2000,pag.87
Pagina 23 din 48
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
- aspecte economice
-costul sejurului (politica de preţuri şi tarife);
- aspecte socio-culturale
interesul de care se bucură o comunitate locală şi cultura sa;
calitatea artizanatului local, curiozităţi gastronomice.
- aspecte de infrastructură generală şi specifice
-nivelul dotărilor de transport, servicii publice şi turistice.
În general aceste criterii sunt măsurabile în multe cazuri (poluare ecologică, locuri de
muncă, calitatea serviciilor turistice), dar, în alte cazuri, nu pot fi determinate decât în mod
apreciativ (impact asupra tradiţiilor culturale locale ).
Evaluarea pragurilor de primire şi încărcare a unui teritoriu este necesară din două
motive:
permite organismelor guvernamentale să-şi elaboreze o politică şi strategie de
dezvoltare a turismului fără repercusiuni negative asupra mediului înconjurător;
rezolvă probleme legate de existenţa unui fenomen de saturaţie turistică sau pe
cale de a se produce.
Fenomenul de saturaţie turistică are şi un caracter sezonier, deoarece dezechilibrul
dintre cerere şi infrastructură nu se produce decât în perioadele de aglomerare maximă.
Această concentrare în timp şi spaţiu conduce la creşterea numărului de
construcţii,lipsa de spaţii verzi, parcuri - edilitare şi a celei turistice.
Determinarea capacităţii de primire trebuie să ţină seama de gradul de dezvoltare a
zonelor turistice. Există astfel două categorii majore:
- zone turistice în curs de dezvoltare
In aceste teritorii, cu potenţial turistic valoros, dezvoltarea turistică presupune o
edificare pe termen scurt şi mediu. Aici, se pot stabili, concret, pragurile de primire turistică,
în vederea utilizării resurselor cât mai eficient, evitând efectele negative .
Priorităţile trebuie stabilite prin strategia organismelor guvernamentale sau printr-un
management de calitate din partea unor agenţi publici sau privaţi.
Un rol esenţial îl joacă şi experienţa anterioară din dezvoltarea altor zone turistice. în
acest context, ţara noastră mai dispune de importante resurse, unele încă insuficient
valorificate;
-dezvoltarea unor activităţi şi structuri turistice în masivele montane
Capăţânei, Cândrel, Cozia, Munţii Apuseni;
amenajarea turistică a litoralului între Complexul lagunar Razim şi Năvodari.
valorificarea în turism a Parcurilor Naţionale etc.
Pagina 24 din 48
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 25 din 48
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
La baza determinărilor de impact, care este variabil în timp şi spaţiu, stă un evantai
întreg de norme menite să directioneze dezvoltarea turistică a oricărei zone.
CAPITOLUL 3
Pagina 26 din 48
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 27 din 48
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 28 din 48
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Reprezintă intensitatea utilizării pe care un anume mediu o poate suporta de-a lungul
unei perioade determinate de timp fără a-i periclita potenţialul durabil pentru acel tip de
utilizare, fi ind practic o metodă de stabilire a valorilor critice sau maxime acceptabile de
utilizare care odată depăşite afectează negativ şi periclitează evoluţia normală.
Tipurile de capacitate de suport12:
Capacitatea de suport ecologic – nivelul/limita de utilizare de la care apare riscul
ecologic şi impactul ecologic negativ.
Capacitatea de suport economic – nivelul/limita de utilizare de la care economia locală
se bazează în mare măsură pe turism sau devine dependentă de acesta.
Capacitatea de suport social – nivelul/limita de utilizare de la care turiştii devin iritanţi
pentru localnici sau afectează cultura locală.
Capacitatea de suport psihologic
– nivelul/limita de utilizare de la care turiştii resimt disconfort şi lipsă de satisfacţie
datorită aglomeraţiei turistice.
În aceeaşi ordine de idei se stabilesc adesea şi mai ales pentru arii deosebite şi delicate
din punct de vedere al echilibrului ecologic, limitele de risc la schimbare, care definesc în
principiu cantitatea de impact posibil ce poate fi tolerată la nivelul unui areal din partea
turiştilor.
Evaluarea Impactului Ecologic, cunoscutul Environmental Impact Assessment (EIA),
reprezintă o tehnică de evaluare a consecinţelor dezvoltării activităţii turistice. Alături de
capacitatea de suport sunt obiective de bază în orice strategie de dezvoltare ecoturistică. Ele
au de regulă ca rezultat identifi carea şi dimensionarea impacturilor, tipizarea lor şi
implementarea unor măsuri de management al impactului.
Participarea comunităţii locale.
Cod de etică atât pentru turişti, cât şi pentru operatorii din turism.
Acte normative privind activitatea turistică. În general, activitatea/industria turistică,
mai ales sectorul privat, are tendinţa de a milita pentru libertate de acţiune preferând
reglementările legale generale şi superficiale. Tocmai acest gen de reglementări sunt cele care
discreditează turismul durabil. Astfel, apare situaţia paradoxală unde, pe de o parte autorităţile
publice centrale, trebuie să se implice mai puţin lăsând loc organismelor şi comunităţilor
locale, precum şi sectorului privat să acţioneze, iar pe de altă parte, trebuie să intervină ferm
în tendinţele de dezvoltare turistică în vederea asigurării durabilităţii. Atitudinea, poziţia
fermă, dar mai ales pachetul de acte normative emise, precum şi aplicarea acestora constituie
12
Nicolae Neacsu – „Turismul si dezvoltarea durabila”,Ed.Expert,Bucuresti,2000,pag.132
Pagina 29 din 48
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 30 din 48
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Definiţii13
A defini ecoturismul este în prezent un proces ştiinţifi c în sine, poate unul dintre cele
mai active şi prolifi ce. Ca atare, în prezent nu există o defi niţie unanim abordată\ (Orams,
1995), dar există defi niţii agreate şi predominant acceptate, adoptate şi utilizate. Procesul defi
nirii ecoturismului pare mai atractiv teoreticienilor decât ecoturismul în sine (Jackson, 1997;
Fennell, 1998). Un lucru este cert, în defi nirea ecoturismului s-au implicat un număr mare şi
variat de specialişti precum şi o mare varietate de organisme profesionale, economice, atât la
nivel naţional cât şi internaţional.
Termenul de ecoturism nici măcar nu exista în dicţionare acum 20 de ani (Weaver,
1998). Defi nirea lui distinctivă a devenit cu atât mai necesară cu cât el a fost adesea şi încă
mai este utilizat în sinonimie cu cel de turism alternativ sau turism durabil. După un proces de
anvergură în care s-au implicat nume academice sonore la nivel internaţional (Hawkins, 1994;
Carter and Lowman, 1994; Goodwin, 1996; Liddle, 1997; Dowling, 1997, 1998; Fennell,
1998, 1999; Wearing and Neil, 1999; Honey, 1999) precum şi Organizaţia Mondială a
Turismului (1999), ecoturismul a benefi ciat de apariţia unui criteriu sau mai bine spus de un
mod de defi nire unanim acceptat (Quebec Declaration, UNEP/WTO, 2002). În concordanţă
cu acest criteriu ecoturismul este văzut ca o formă de turism alternativ şi trebuie să includă
spre defi nire următoarele elemente:
produsul are la bază natura şi elementele sale
managementul ecologic în slujba unui impact minim
contribuţie la conservare
contribuţie la bunăstarea comunităţilor locale
educaţie ecologică
Astfel ecoturismul poate fi definit:
„... forma de turism cu cel mai scăzut impact asupra naturii, ce contribuie la protejarea
speciilor şi habitatelor lor fi e direct prin conservare fie indirect prin generarea de resurse fi
nanciare pentru comunităţile locale sufi ciente pentru a le determina pe acestea să le aprecieze
valoarea şi în consecinţă să le protejeze ca surse de venit.“ (Goodwin, 1996)
„... forma de turism durabil la baza căruia stau resursele naturale, care se concentrează
în special asupra aprecierii şi cunoaşterii naturii şi care se bucură de un management etic de
impact redus, opus consumului orientat în a susţine comunitatea locală (la nivel de control,
benefi cii şi dimensiune). Are loc de obicei în spaţii naturale şi contribuie în mod obligatoriu
la conservarea şi protecţia acestora.“ (Fennell, 2003)
13
Florina Bran,Tamara Simion,Puiu Nistoreanu – „Ecoturism”,Ed.Economica,Bucuresti,2000,pag.78
Pagina 31 din 48
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
3.4.Dezvoltare Durabilă
Dezvoltarea durabilă = dezvoltare ce satisface nevoile generaţiilor actuale fără a
prejudicia interesele generaţiilor viitoare
Mediu = ansamblu de condiţii şi elemente naturale ale Terrei : apa, aerul, solul şi
subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice şi anorganice, precum şi fiinţele
vii, sistemele materiale în acţiune cuprinzând elementele enumerate anterior, inclusiv valorile
materiale şi spirituale.
De la Adam Smith şi până în zilele noastre, teoria economică analizează direct sau
indirect “dezvoltarea”. Visul oricărui capitalist a fost şi este dezvoltarea afacerilor sale,
cucerirea unor noi pieţe, globalizarea. O dată cu creşterea complexităţii conexiunilor din
economia mondială s-a simţit şi nevoia redefinirii de către specialişti a acestui concept.
Paradoxul ştiinţei economice este că teoriile sale sunt create după analiza fenomenelor, spre
deosebire de alte ştiinţe în care teoria precede practica (de exemplu Edison a inventat becul
după multe experimente şi calcule în laborator, în timp ce piaţa a fost analizată mult după
apariţia ei). Aşa s-a întâmplat şi cu conceptele dezvoltării durabile sau viabile. După douăzeci
de ani de expansiune economică fără precedent, abia în anii ’70 apar primele preocupări de
redefinire a conceptului de dezvoltare.
Pagina 32 din 48
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
CAPITOLUL 4
Cu o suprafaţă de 2.590 km2, Delta Dunării include atât suprafeţe de uscat (circa 15%
din suprafaţă la un nivel normal al celor trei braţe ale Dunării, ce au transformat- o şi o
străbat) şi terenuri mlăştinoase cu lacuri şi gârle.
Braţele principale ale Dunării - Chilia, Sulina şi Sf. Gheorghe - rezultate din separarea
apelor Dunării la Ceatalul Izmail (Chilia în braţul Chilia, braţul Tulcea, acesta din urma
bifurcându-se la Ceatalul Sf. Gheorghe în Sulina şi braţul Sf. Gheorghe).
Pagina 33 din 48
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Braţul nordic, Chilia, are cea mai mare adâncime (36 m) şi cel mai bogat debit (62,6%
din debitul total al Dunării).
După satul Chilia Veche se dezvoltă o deltă proprie, cu numeroase braţe divergente
(tip Mississippi).
Braţul de mijloc, Sulina, lung de 62,9 km şi adânc de 18 m, transportă 17,7% din
debitul total al Dunării şi prezintă la vărsare o deltă de tip Tibru, un singur canal de curgere.
Braţul a fost rectifi cat şi dragat de mai multe ori, ceea ce permite ca navele maritime să
meargă până în portul Galaţi.
Braţul sudic, Sf. Gheorghe, lung de 109 km, are cea mai accentuată meandrare. La
gurile sale prezintă o deltă secundară de tip Vistulă, cu o despletire conică de braţe secundare.
Prin 3 canale, Lipoveni, Dunăvăţ şi Dranov, face legătura cu complexul lacustru
Razelm - Sinoe.
În lungul braţelor principale şi secundare, în zona maritimă, s-au format grinduri fl
uviale sau grinduri fl uvial-maritime (Letea, Cormoran, Sărăturile), dominate de un relief de
dune cu altitudini maxime de 8-13 m. Tot în categoria formelor de uscat din Delta Dunării
intră şi insulele continentale Chilia, Stipoc.
Alături de canalele principale, în reţeaua hidrografi că a Deltei Dunării sunt incluse
braţele secundare, gârlele şi canalele antropice, cum sunt Marele M (Dunărea Veche), Rusca,
Litcov, Uzlina, Macovei, Împuţită, Dunăvăţ şi Dranov (cu adâncimi de 2-4 m), ca şi un număr
însemnat de lacuri deltaice (iezere: Fortuna 906 ha, Matiţa 618 ha, Babina 338 ha, Roşu 1.331
ha, Gorgova 1.281 ha, Isacov 1.046 ha, Puiu 825 ha, Uzlina 468 ha, Roşuleţ 331 ha, cu
adâncimi medii de 2-4 m).
Din cei 4.340 km2 ai Deltei Dunării 3.680 km2 sunt ocupaţi de mlaştinile de stuf şi
plaur.
Alături de delta propriu-zisă, trebuie menţionat şi complexul lagunar/ lacustru Razelm
(Razim), ce include lacurile Razelm, Zmeica, Goloviţa şi Sinoe.
Atât în delta fluvială, cât şi în cea fl uvio-maritimă se întâlneşte o vegetaţie deosebit
de bogată. Pe grinduri pot fi întâlnite păduri amestecate (plop negru, plop tremurător, stejar,
meri şi peri pădureţi, salcie alba, ulm).
În pădurile Letea şi Caraorman se desprinde prezenţa lianelor şi a viţei sălbatice.
Alături de zăvoaiele de salcie, poate fi întâlnită vegetaţia de dune şi de nisipuri ale
plajelor (plajele de la sud de braţul Sulina, ca şi cea de la nord de braţul Sf. Gheorghe, fi ind
deosebit de extinse).
Pagina 34 din 48
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Vegetaţia acvatică, dominată de nufărul alb – Castalia alba Wood - şi nufărul galben –
Nuphar luteum -, precum şi stuful, papura, pipirigul şi rogozul sunt specifi ce zonelor
mlăştinoase.
Des întâlnit este plaurul, o împletitură deasă de rizomi şi rădăcini de plante acvatice şi
mâl sau chiar sol în formare, ce alcătuieşte chiar unele insule plutitoare.
Delta Dunării este un adevărat paradis natural al păsărilor autohtone sau de pasaj
(peste 280 de specii). Aici pot fi întâlniţi pelicani, cormorani, călifari roşii, dumbrăvence,
vulturi codalbi, egrete albe mari, lopătari, acvile, lişiţe, raţe sălbatice, gâşte de vară, raţe
pestriţe, potârnichi, prepeliţe.14
Dintre mamifere: mistreţi, lupi, iepuri, pisici sălbatice etc. Dar şi multe alte animale
iubitoare de apă: nurci, vidre, hermeline.
În apele fluviului sau în lacuri sunt prezente numeroase specii de peşti: cegă, oblete (fl
uviale), morun, nisetru, păstrugă (maritime), crap, somn, şalău, ştiucă, mreană (de apă dulce).
Pentru toate acestea, Delta Dunării şi complexul Lacustru Razelm au fost declarate
Rezervaţie a Biosferei.
Cu aceste trei idei, în mod evident, nu se poate spune că a fost finalizat capitolul
privind potenţialul natural al României.
Ceea ce am încercat a fost o foarte scurtă trecere în revistă a principalelor zone în care
se găsesc parcuri naţionale/parcuri naturale sau rezervaţii ale biosferei.
Scopul lucrării nu este o prezentare a acestor monumente. Acest capitol a fost gândit
ca o provocare a celor care se ocupă de arii protejate pentru a se implica direct şi fără ezitare
în gândirea strategiei de ecoturism.
Probabil că în viitorul apropiat va trebui să gândim o strategie de ecoturism care nu se
va referi numai la parcuri naţionale şi parcuri naturale, respectiv rezervaţii ale biosferei, ci la
ansamblul ariilor protejate din România, respectiv la ansamblul teritoriului României.
14
Gabriela Stanciulescu,Puiu Nistoreanu,Radu Emilian,Gabriela Tigu – „Managementul turismului durabil in
tarile riverane Marii Negre”,Ed.All Beck,2000,pag.34
Pagina 35 din 48
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 36 din 48
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 37 din 48
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 38 din 48
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 39 din 48
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
În urma Conferintei Natiunilor Unite despre Mediu si Dezvoltare (UNCED) din 1992,
dezvoltarea durabilã a devenit un principiu de bazã pentru echilibrarea cerintelor de
conservare si dezvoltare a societãtii umane si trebuie consideratã un proces în care necesitatea
stopãrii utilizãrii pe scarã largã a unor resurse naturale trebuie balansatã de inevitabilitatea
utilizãrii unora dintre acestea necesare pentru dezvoltarea curentã a societãtii.
Dezvoltarea durabilã reprezintã dezvoltarea care corespunde necesitãtilor prezentului,
fãrã a compromite posibilitatea generatiilor viitoare de a le satisface pe ale lor.
Utilizarea durabilã reprezintã folosirea resurselor regenerabile într-un mod si o ratã
care sã nu conducã la declinul pe termen lung al acestora, mentinând potentialul lor în acord
cu necesitãtile si aspiratiile generatiilor prezente si viitoare.
Rolul zonelor protejate în promovarea dezvoltãrii durabile se concentreazã în
abilitatea acestor zone de a genera beneficii sociale si economice la nivel local, national si
international fãrã a-si compromite principalul obiectiv legat de conservarea naturii si a
resurselor naturale pentru generatiile prezente si viitoare.
Principii şi elemente strategice care stau la baza asigurãrii unei dezvoltãri durabile:
principiul precautiei în luarea deciziei
principiul prevenirii riscurilor ecologice si a producerii daunelor
principiul conservãrii biodiversitãtii si a ecosistemelor specifice cadrului biogeografic
natural
principiul “poluatorul plãteste”
înlãturarea cu prioritate a poluantilor care pericliteazã nemijlocit si grav sãnãtatea
oamenilor
crearea sistemului national de monitorizare integratã a mediului
utilizarea durabilã a resurselor naturale
mentinerea, ameliorarea calitãtii si reconstructia zonelor deteriorate
crearea unui cadru de participare a organizatiilor neguvernamentale si a populatiei
locale la elaborarea si aplicarea deciziilor
dezvoltarea colaborãrii internationale pentru asigurarea calitãtii mediului.
CONDUCEREA Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunãrii
Pagina 40 din 48
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 41 din 48
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Propunerea de strategie de mai jos reprezintă cadrul teoretic al unui NETS (National
EcoTourism Strategy) întocmit în conformitate cu:
Procedeul Ceballos-Lascurain (1996) de planing ecoturistic
Metoda REDPA (Regional Ecotourism Development Planning Approach fost
Environmentally based tourism development planning model, Dowling, 1993).
REDPA reprezintă o abordare strategică a planing-ului ecoturistic
în 5 stadii şi împreună cu procedeul Ceballos-Lascurain formează standarde
internaţionale de planing strategic ecoturistic adoptate de organismele internaţionale de resort
precum TES (The Ecotourism Society), EAA (Ecotourism Association of Australia),
WTTERC (World Travel and Tourism Environment Research Centre),
ICER (Institute Centre for Ecotourism Research), OMT (Organizaţia Mondială a
Turismului).
Pagina 42 din 48
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 43 din 48
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 44 din 48
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 45 din 48
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
pentru Turism, prin Direcţia Generală Autorizare a derulat până în prezent următoarele
activităţi:
Organizarea primelor discuţii cu reprezentanţii Ministerului Mediului şi Gospodăririi
Apelor şi ai Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva, pentru afl area punctelor de vedere;
Stabilirea unui parteneriat cu Universitatea Bucureşti - Facultatea de Geografie pentru
elaborarea strategiei de ecoturism a României – cadru teoretic de dezvoltare ;
Elaborarea strategiei de ecoturism a României – cadru teoretic;
Dezbaterea strategiei cu reprezentanţii Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva,
Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor, Academiei Române şi Autoritatea Naţională
pentru Turism, în data de 13 septembrie 2004;
Organizarea unui seminar la Tulcea, pentru dezbaterea strategiei de ecoturism, în
prezenţa reprezentanţilor autorităţilor locale, directorilor agenţiilor de turism, unităţilor
hoteliere şi de alimentaţie publică din judeţul Tulcea, în 17 septembrie 2004;
Organizarea unei întâlniri la sediul Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi
Turismului în data de 07 octombrie 2004. Scopul acţiunii l-a constituit corectarea aspectelor
privind strategia de dezvoltare ecoturistică a României. La întâlnire au participat pe lângă
reprezentanţii menţionaţi anterior şi reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale
naţionale şi internaţionale din domeniul ecoturismului şi ai Institutului Naţional de Cercetare-
Dezvoltare în Turism;
Organizarea a două seminare cu tema „Strategia de dezvoltare ecoturistică a
României”, în perioada 25-28 octombrie 2004 în Parcul Naţional Retezat la Cabana Cheile
Buţii şi în Parcul Naţional Apuseni la Albac - Pensiunea Perla Arieşului şi au reunit
reprezentanţi ai Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor , Regiei Naţionale a Pădurilor -
Romsilva, Academiei Române, Institutului Naţional de Cercetare, Dezvoltare în Turism,
asociaţiilor neguvernamentale de ecoturism, specialişti din cadrul Facultăţii de Geografie-
Universitatea Bucureşti, ai Academiei de Studii Economice Bucureşti, reprezentanţi ai
Administraţiei Parcului Natural Apuseni şi Parcului Naţional Retezat, ai autorităţilor locale,
precum şi operatori din domeniul turismului;
Editarea unei broşuri „Strategia de ecoturism a României – cadru teoretic de
dezvoltare“.
Scopul acţiunilor desfăşurate este prezentarea şi dezbaterea cadrului teoretic pentru
crearea unei strategii de dezvoltare ecoturistică a României.
Acţiuni viitoare
a) Traducerea în limba engleză a broşurii „Strategia de ecoturism a României – cadru
teoretic de dezvoltare“ aşa cum este gândit din punctul de vedere al autorităţii de turism;
Pagina 46 din 48
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Concluzii,propuneri,recomandări
Preocuparile pentru protectia mediului natural s-au facut resimtite inca de la sfârsitul
secolului al XIX-lea, când s-a facut tranzitia de la atitudinea de admirare pasiva a frumusetilor
naturii la cea activa de actionare pentru protectia ei si de prevenire a exploatarii abuzive a
bogatiilor naturale. Prima lege pentru protectia mediului (Legea pentru Protectia
Monumentelor Naturii) a fost adoptata in 1930 si, un an mai târziu, a luat fiinta Comisia penru
Protectia Monumentelor Naturii care functioneaza si astazi sub patronajul Academiei
României.
Aceasta lege a fost urmata de multe alte reglementari, dar Legea de protectie a
mediului a fost efectiv adoptata abia in 1973. In prezent sunt in jur de 630 de zone protejate in
România, acoperind o suprafata totala de 1.200.000 ha. In afara de acestea exista trei
rezervatii ale biosferei, 14 parcuri nationale si 362 rezervatii naturale. Parcul National Retezat
(care a luat fiinta in 1935), Parcul National Rodna (care a luat fiinta in 1990) si Delta Dunarii
(rezervatie infiintata in 1938) au fost incluse de UNESCO in cadrul rezervatiilor biosferei, pe
lista proprie de monumente ale naturii protejate.
Turismul, ca activitate economica poate cauza pagube mari ariilor protejate, in special
daca nu sunt administrate adecvat, dar poate aduce si mari beneficii. Presiunile din partea
turismului cresc rapid. Presiunile asupra locurilor turistice mai cunoscute cresc, astfel incat
ariile naturale frumoase devin din ce in ce mai mult locuri pentru turismul de lunga durata,
vizite de o zi si chiar sport.
In cateva arii protejate exista pur si simplu atat de multi vizitatori in anumite parti, sau
la anumite momente incat natura – si calitatea experientei vizitatorilor – sufera. in altele,
vizitatorii pot patrunde in cele mai indepartate zone. Facilitatile turistice intra deseori in
conflict cu telurile de conservare si strica peisajele naturale; presiunile pentru dezvoltarea
unor asemenea facilitati sunt deosebit de puternice in fostul bloc al tarilor est-europene, iar in
cateva arii protejate, turismul pur si simplu nu are loc.
Dar, daca este planificat si administrat pentru a fi durabil, turismul poate fi o forta
foarte pozitiva, aducand beneficii atat ariilor protejate cat si comunitatilor locale. Turismul va
fi binevenit in sau langa ariile protejate daca respecta caracterul special al ariei – cum ar fi:
turismul bazat pe aprecierea naturii, turismul cultural si educational, sau activitatea grupurilor
Pagina 47 din 48
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
mici, linistite – si daca pagubele si poluarea sunt minime. Turismul poate ajuta la justificarea
infiintarii ariilor protejate in regiunile marginale, si poate duce la o inviorare a comunitatilor
locale din punct de vedere economic si a culturilor traditionale.
Pagina 48 din 48