UNIVERSITATEA NICOLAE TITULESCU

FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE

SPECIALIZAREA CONTABILITATE ŞI INFORMATICĂ
DE GESTIUNE

LUCRARE DE LICENŢĂ

TEMA:

STUDIU PRIVID AUDITUL PUBLIC INTERN

Coordonator
Conf. Univ. Dr. SANDU Gheorghe

Absolvent: Ganea Florentina

2009

1
 CUPRINS

CAPITOLUL 1
AUDIT INTERN
1.1 Audit intern Cadrul de referinţă al auditului intern
1.2 Interdependenţa dintre auditul intern şi controlul intern

CAPITOLUL 2
ORGANIZAREA AUDITULUI INTERN ÎN CADRUL MINISTERULUI APĂRĂRII
NAŢIONALE
2.1 Organizarea şi funcţionarea direcţiei de audit public intern din cadrul Ministerului
Apărării Naţionale
2.2 Normele, principiile si metodologia de lucru a compartimentului de audit public
intern din cadrul Ministerului Apărării Naţionale

CAPITOLUL 3
AUDIT DE REGULARITATE ŞI SISTEM ÎN CADRUL UNITĂŢII MILITARE XXXX
3.1 Audit de regularitate şi sistem, la U.M. XXXX, entitate publică subordonată
Ministerului Apărării Naţionale

CAPITOLUL 5

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

2
 CAPITOLUL 1
AUDIT INTERN
1.1 Auditul intern Cadrul de referinţă al auditului intern

Statul, indiferent de forma sa de organizare, şi-a creat întotdeauna un sistem de control

ale cărui principale obiective au vizat, în cele mai multe cazuri, activitatea de urmărire şi de
realizare a obligaţiilor financiare ale cetăţenilor faţă de instituţiile sale1.
Despre audit se vorbeşte de pe vremea asirienilor, egiptenilor, din timpul domniei lui
Carol cel Mare sau al lui Eduard I al Angliei. Termenul de audit „to audit” tradus prin a
examina, a verifica, a revizui înregistrări contabile şi conturi, provine din limba latină de la
cuvântul audio, audire „a asculta”, a apărut pentru prima dată în limba franceză şi înseamnă
(tradus ex-abrupto) "ascultarea conturilor",2 fiind cunoscut de la începuturile secolului al
XVIII-lea, fără a fi precizată data exactă sau localizarea geografică într-un stat.
Istoria economică delimitează mai multe etape ale auditului, diferenţiate în funcţie de
categoria socială care ordona auditul, numiţi ordonatori de audit, în funcţie de auditori şi de
obiectivele auditului.
Până la începutul secolului al XVIII-lea, auditul era ordonat de regi, împăraţi, biserică
şi stat cu un singur obiectiv: cel de pedepsire a hoţilor pentru fraudă şi prevenirea unor astfel
de fapte cu scopul de a proteja patrimoniul propriu al acelei entităţi şi era executat de preoţi,
ale căror calităţi morale primau.
Frământata istorie a sec. al XVIII-lea până la jumătatea sec. al XIX-lea a produs
schimbări şi în rândul ordonatorilor de audit. Statele, tribunalele jurisdicţionale şi acţionarii au
luat locul vechilor clase sociale, iar auditorii erau preferaţi din categoria celor mai buni
contabili. Auditul îşi extinde obiectivele asupra reprimării fraudelor, a pedepsirii celor care le
produceau şi a căutării soluţiilor, pentru păstrarea integrităţii patrimoniului.
Sfârşitul secolului al XIX-lea conturează relaţia între auditaţi şi auditori aleşi din rândul
profesioniştilor contabili sau jurişti. Obiectivul lor: atestarea realităţii situaţiilor financiare, cu
scopul de a evita erorile şi frauda.
În primele patru decenii ale secolului XX, auditul este realizat de profesionişti
specializaţi în audit alături de contabili, lucrările fiind comandate de stat şi de acţionari.
Perioada anilor 1940-1970, când comerţul internaţional se dezvoltă, este dominată de
schimburi între state cu bunuri şi servicii, ordonatorii de audit îşi lărgesc sfera în rândul
băncilor, patronatului şi al instituţiilor financiare datorită pieţelor de capital. Executarea
auditului era realizat de profesionişti de audit şi contabilitate, iar obiectivele cunosc o formă
elevată de atestare a sincerităţii şi regularităţii situaţiilor financiare. În această perioadă,
datorită dezvoltării profesiei contabile şi a influenţelor asupra cadrului contabil conceptual,
anglosaxonii dezvoltă activitatea de audit pe continentul european.
Două decenii mai târziu (1970-1990), obiectivele auditului sunt orientate spre atestarea
controlului intern, respectarea cadrului conceptual contabil (postulate, principii şi reguli de
evaluare) şi a normelor de audit.
Cei care ordonau auditul sunt statele, terţii, acţionarii, băncile, întreprinderile s.a., iar
auditorii sunt tot profesionişti de contabilitate şi consiliere, organizate ca profesii liberale,
independente, societăţi de expertiză şi audit.
Astăzi, fenomenele social economice sunt complexe şi nu mai pot fi analizate
multilateral pentru a clarifica anumite aspecte decât cu concursul specialiştilor de înaltă
1
V. Munteanu (et al.), Control şi audit financiar-contabil, Ed. Sylvi, Bucureşti, 2000, pag. 23-24.
2
C.M. Drăgan, "Auditul financiar şi contabilitatea" - manual pentru Şcoala doctorală- S.N.S.P.A).
.

3
 probitate morală şi profesională. Faptele analizate, operaţiunile şi documentele aveau ca scop
formularea unor opinii care atestau imaginea fidelă a conturilor, calitatea controlului intern,
respectarea normelor şi protecţia contra fraudelor naţionale şi internaţionale.
Auditorii, ca specialişti cu o pregătire teoretică superioară, cu o autoritate şi
competenţă, sunt denumiţi experţi. Îşi face apariţia activitatea de expertiză, care reuneşte
profesionişti cu cunoştinţe teoretice şi practice care, în urma contractelor primite de la terţi,
cercetează situaţiile financiare.
În ţara noastră, profesia contabilă a fost umbrită la limita simplului funcţionar de
aplicare a celor mai simple operaţii matematice, în lunga istorie a deceniilor comuniste.
După aproape 55 de ani (1994), această profesie onorabilă şi responsabilă este repusă în
drepturile sale.
Expertul contabil, conform reglementărilor legale în vigoare, are dreptul să audieze
bilanţul contabil.
Mulţi autori din ţara noastră şi din străinătate au definit activitatea de audit ca fiind
examinarea profesională a unei informaţii cu scopul de a exprima o opinie responsabilă
şi independentă în raport cu un criteriu de calitate.
Conform normelor naţionale de audit, „o misiune de auditare a situaţiilor financiare are
ca obiectiv exprimarea de către auditor a unei opinii potrivit căreia situaţiile financiare au fost
stabilite, în toate aspectele lor semnificative, conform unei referinţe contabile (norme contabile
internaţionale şi naţionale şi alte referinţe contabile bine precizate şi recunoscute) identificate“.
Referinţe contabile care pot fi: normele contabile internaţionale, normele contabile
naţionale şi alte referinţe contabile bine precizate şi recunoscute.
Auditul intern a fost adoptat ca un termen la modă în domeniul controlului financiar,
însă cu timpul s-a reuşit decantarea conceptelor de control intern şi audit intern.
Auditul intern este o profesie care s-a redefinit mereu de-a lungul anilor, axat, la
început, pe probleme contabile, obiectivele auditului intern s-au deplasat spre depistarea
principalelor riscuri ale entităţilor şi evaluarea controlului intern al acestora.
Organizarea internatională a activităţii de audit intern a fost iniţiată prin fondarea
Institutului Auditorilor Interni - I.I.A., în anul 1941, în S.U.A., cu sediul în Orlando, Florida.
Începuturile au fost marcate puternic de originile sale anglo-saxone, dar internaţionalizarea s-a
realizat progresiv pe măsura afilierii şi a altor institute naţionale şi chiar membri individuali.
Cadrul de referinţă al auditului intern cuprinde :
• conceptul de audit intern, care precizează câteva elemente indispensabile:
- Auditul intern efectuează misiuni de asigurare şi consiliere;
- Domeniile sale de responsabilitate sunt riscul, controlul intern şi
administrarea entităţii;
- Finalitatea auditului intern este aceea de a adaugă valoare organizaţiilor;
• codul deontologic, care furnizează auditorilor interni principiile şi valorile ce le
permit să-şi orienteze practica profesională în funcţie de contextul specific;
• normele (standardele) profesionale pentru practica auditului intern, care îşi ghidează
auditorii în vederea îndeplinirii misiunilor şi în gestionarea activităţilor;
• modalitatile practice de aplicare, care comentează şi explică normele (standardele) şi
recomandă cele mai bune practici;
• sprijinul pentru dezvoltarea profesională, constituit în principal din lucrări şi articole
de doctrină, din documente ale colocviilor, conferinţelor seminariilor.
Cunoaşterea şi aplicarea acestui cadru de referinţă oferă o asigurare privind nivelul de
profesionalism al auditorilor interni. Nerespectarea lor nu înseamnă numai să te situezi în afara
profesiei, dar mai ales să te privezi de un mijloc de a fi mai eficace şi mai credibil.

4
 Auditorul intern trebuie să fie independent în exercitarea funcţiei sale, dar respectând
standardele de audit intern. Aceasta este o limitare deontologică, dar neînsoţită de sancţiune, şi
de aceea auditorul intern trebuie să-şi impună în mod conştient respectarea standardelor
profesionale.
Auditorul intern, trebuie să se conformeze strategiei şi politicii direcţiei generale.
Definirea elementelor de ancorare în viata entităţii a funcţiei de audit permite trecerea
la prezentarea conceptului de audit intern. Au existat mai multe definiţii de-a lungul timpului
dar, în anul 1999, Institutul Auditorilor Interni din S.U.A. a emis o noua definiţie, astfel:
Auditul intern este o activitate independentă şi obiectivă care dă unei organizaţii o
asigurare în ceea ce priveşte gradul de control deţinut asupra operaţiunilor, o îndrumă pentru a-
i îmbunătăţi operaţiunile, şi contribuie la adăugarea unui plus de valoare .
Auditul intern ajută această organizaţie să îşi atingă obiectivele, evaluând, printr-o
abordare sistematică şi metodică, procesele sale de management al riscurilor, de control şi de
conducere a întreprinderii, şi făcând propuneri pentru a le consolida eficacitatea.
Conturarea auditului intern a impus definirea şi a auditului extern.
Auditul extern, în România, a fost organizat şi restructurat în mai multe rânduri, în
prezent fiind realizat de următoarele structuri :
- Expertize contabile, asigurate de Corpul Experţilor Contabili şi a Contabililor
Autorizaţi din România –CECCAR;
- Auditul financiar, oferit de Camera Auditorilor Financiari din România –CAFR;
- Auditul performanţei, realizat de Curtea de Conturi a României, concomitent cu
controalele efectuate în sectorul public;
- Auditul financiar-fiscal, efectuat de firmele de consultanţă româneşti şi
internaţionale recunoscute în domeniu.
1.2 Interdependenţa dintre auditul intern şi controlul intern
Conceptele de control intern şi audit intern, deşi diferite, au o serie de elemente care le
apropie şi altele care le diferenţiază, ceea ce ceează suficiente confuzii chiar printre
specialişti.2
În continuare, într-un tabel sinoptic, prezentăm o paralelă care să contribuie la
clarificarea acestor concepte.3
Nr.
Controlul intern (este) Auditul intern (este)
crt.
1. Integrat organizaţiei Structura independentă
2. Proces continuu Misiune planificată
3. În structura fiecărei funcţii de condu- Funcţie a conducerii entităţii
cere, o componentă a fiecărei activităţi
4. Organizat la fiecare nivel al Organizat la cel mai înalt nivel
managementului
5. Un ansamblu de instrumente, tehnici Dă asigurări asupra funcţionalităţii controlului
şi proceduri puse în practică intern pe baza unor standarde profesionale
6. Obiectivul de baza al auditului intern Componenta cea mai înaltă a controlului
intern
7. Obligat să elaboreze politici şi Obligat să semnaleze eventualele disfun-
proceduri puse în practică cţionalităţi în evaluarea controlului intern
8. Urmăreste aplicarea procedurilor în Ajută entitatea auditată să-şi atingă
practică obiectivele

2
Marcel Ghiţă, Mihai Sprânceană, Auditul intern al instituţiilor publice, Ed. Tribuna Economică, Bucureşti, 2004, pag.48
3
Idem 15, pag. 49
5
 Nr.
Controlul intern (este) Auditul intern (este)
crt.
9. Face constatări, stabileşte răspunderi Face constatări şi emite recomandări şi
şi urmăreşte valorificarea constatărilor concluzii
10. Asemănător cu inspecţia Total diferit de inspecţie
11. Evaluează mediul extern pentru că lu- Evaluează mediul intern al entităţii şi adaugă
mea se schimbă continuu valoare muncii sale
12. Constatările controlului sunt Recomandările auditorului, bazate pe
acceptate, prin lege, de cei controlaţi expertiza în domeniu, pot fi considerate
cadouri pentru controlul intern, deşi nu sunt
percepute astfel întotdeauna
13. Constatările controlului sunt Recomandările auditorului sunt opţionale
obligatorii
14. Raportează şefului ierarhic, nu Are linie proprie de raportare, respec-
nivelului cel mai înalt al conducerii tiv nivelului cel mai înalt al conducerii
15. O activitate permanentă prin O activitate periodică, planificată şi apro-bată
necesitatea de evaluare a riscurilor anticipat
16. În sistemul de control intern În sistemul de control intern, dar şi în afara
lui, fiind separat de blocul operational de
control intern
17. Priveşte la întreaga organizatie Întreaga organizaţie priveşte la auditul intern

Controlul intern nu se organizează ca un compartiment distinct în cadrul entităţii, el

regăsindu-se în structura fiecărei funcţii a managementului, a fiecărei activităţi şi este în
responsabilitatea fiecărui angajat, se regăsesc pe fluxul de operatii între fazele unui lanţ
procedural, exercitat de fiecare post de lucru, la fiecare nivel de responsabilitate sau prin
delegare de competentă, ataşate intrinsec activităţilor curente.
Fiecare răspunde de controlul său intern. Managementul de linie, în afara propriului
control intern, îi mai revin şi alte atribuţii de control pe care poate să le diminueze sau să le
dezvolte în funcţie de evoluţia riscurilor în entitatea pe care o conduce. Auditul intern, spre
deosebire de controlul intern, se organizează ca structură distinctă în subordinea managerului
general al entităţii.
- Sistemul de control intern din entităţi cuprinde mai multe controale, controale ex-
ante: autocontrolul, controlul mutual, controlul ierarhic, controlul financiar preventiv şi
controale ex-post: autocontrolul, controlul mutual, controlul ierarhic, inventarierea
patrimoniului, controlul casieriei, control contabil, control financiar, controale de calitate,
inspecţia ş.a.
Datorită acestei organizări, atunci când auditorul intern stabileste inexistenta
procedurilor, inadaptabilitatea sau neactualizarea sistematică a acestora, în funcţie de evoluţia
riscurilor, neimplementarea recomandărilor s.a., acestea reprezintă probleme majore pentru
management şi pentru auditorii interni.
Acest sistem este specific României, care a implementat auditul intern în sectorul
public începând cu 1 ianuarie 2003.
Având în vedere atât particularităţile sistemului anglo-saxon, cât şi specificul
sistemului de control intern românesc, considerăm necesară instruirea unei structuri de control
intern în cadrul entităţilor publice în subordinea managerului general, care să aiba ca principale
atribuţii următoarele:
- implicarea în crearea procedurilor acolo unde nu există;

6
 - supravegherea actualizării sistematice a procedurilor în funcţie de schimbările
legislative şi de evolutia riscurilor;
- coordonarea sistemului de control intern al entităţii şi realizarea evaluării riscurilor;
- sprijinirea managementului pentru implementarea recomandărilor auditorilor interni;
- asigurarea consultanţei solicitate de management.
Structura de control intern, trebuie dimensionată de analiza evaluării riscurilor asociate
activităţilor ceea ce va eficientiza activitatea de audit intern, prin asigurarea implementării
recomndărilor auditorilor, responsabilizarea managerilor şi executanţilor şi realizarea mai
rapidă în practică a unei diferenţieri clare între activităţile de audit intern şi control intern şi
atingerea, astfel, a obiectivelor propuse.
Standardele profesionale ale I.I.A. 2100-1 prevăd, ca o activitate majoră în
responsabilitatea auditului intern – managementul riscului, în sensul că acestuia îi revine
evaluarea calităţii procesului de gestionare a riscurilor. În lipsa unui asemenea proces,
auditorul intern poate ajuta la identificarea, evaluarea şi crearea unui sistem de management al
riscurilor şi de control, care să permită gestionarea acestora, fără a se implica în decizia de
implementare a sistemului.

7
 CAPITOLUL 2
ORGANIZAREA AUDITULUI INTERN ÎN CADRUL MINISTERULUI APĂRĂRII
NAŢIONALE

2.1. Organizarea şi funcţionarea direcţiei de audit public intern din cadrul

Ministerului Apărării Naţionale
Ministerul Apărării Naţionale este organul de specialitate al administraţiei publice
centrale, în subordinea Guvernului, prin care este condusă activitatea în domeniul apărării
naţionale, potrivit prevederilor legii si strategiei de securitate natională, pentru garantarea
suveranităţii, independenţei şi unităţii statului, integrităţii teritoriale a ţării şi democraţiei
constituţionale.
Structura Ministerului Apărării Naţionale, este următoarea:
• Departamentul pentru Politica de Apărare şi Planificare
• Departamentul pentru relaţia cu Parlamentul şi informare publică
• Departamentul pentru armamente
• Statul Major General
o Statul Major al Forţelor Terestre
o Statul Major al Forţelor Aeriene
o Statul Major al Forţelor Navale
8
 • Secretariatul general al Ministerului Apărării Naţionale
• Direcţia generală de informaţii a apărării
• Direcţia management resurse umane
• Direcţia financiar-contabilă
• Corpul de control şi inspecţie
• Direcţia audit intern
• Direcţia medicală
Auditul public intern în cadrul Ministerului Apărării Naţionale se organizează în mod
independent la nivelul Ministerului Apărării şi se efectuează obiectiv în toate structurile
subordonate acestuia, în conformitate cu prevederile Legii nr. 672/2002 privind auditul public
intern, a Normelor generale privind exercitarea activităţii de audit public intern şi Normelor
privind exercitarea activităţii de audit public intern în Ministerul Apărării Naţionale, precum şi
a altor acte normative specifice în vigoare.
În Ministerul Apărării auditul public intern este organizat şi funcţionează ţinand cont de
particularităţile misiunilor ce revin ministerului în domeniul apărării, precum şi de caracterul
operaţiunilor, activităţilor şi acţiunilor organizate şi desfăşurate de structurile militare.
Obiectivele fundamentale ale auditului public intern în armată sunt:
• asigurarea obiectivă şi consilierea conducerii ministerului şi structurilor militare
auditate pentru îmbunătăţirea calităţii sistemelor şi activităţilor desfăşurate;
• sprijinirea îndeplinirii obiectivelor ministerului şi structurilor subordonate printr-o
abordare sistematică şi metodică, prin care se evaluează şi se îmbunătăţeşte eficacitatea
sistemului de conducere bazat pe gestiunea riscului, a controlului şi a proceselor administrării.
Sfera auditului public intern cuprinde, în principal, fără a se limita la acestea,
următoarele:
• activităţile financiare sau cu implicaţii financiare desfăşurate de structurile auditate,
din momentul constituirii angajamentelor până la utilizarea fondurilor de către beneficiarii
finali, inclusiv a fondurilor provenite din asistenţă externă;
• constituirea veniturilor publice, respectiv autorizarea şi stabilirea titlurilor de
creanţă precum şi a facilităţilor acordate la încasarea acestora;
• administrarea patrimoniului public, precum şi vânzarea, gajarea, concesionarea sau
închirierea de bunuri din domeniul privat/public al statului ori al unităţilor administrativ-
teritoriale;
• sistemele de management financiar şi control, inclusiv contabilitatea şi sistemele
informatice aferente.
Organizarea auditului public intern în cadrul Ministerului Apărării Naţionale se exercită
de către Direcţia audit intern, structura centrală specializată, unică şi secţiile audit intern
subordinate, înfiinţată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 14/2001 privind organizarea
şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale, aprobată cu modificări prin Legea nr.
389/2001. Se subordonează nemijlocit ministrului apărării şi îşi exercită atribuţiile în
conformitate cu prevederile Legii nr. 672/2002 privind auditul public intern, Normelor
generale privind exercitarea activităţii de audit public intern, Normelor privind exercitarea
activităţii de audit public intern în Ministerul Apărării, precum şi actelor normative specifice în
vigoare.
Direcţia Audit Intern are următoarele atribuţii:
• elaborează norme metodologice specifice Ministerului Apărării, cu avizul Unităţii
Centrale de Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI) constituită în cadrul
Ministerului Finanţelor Publice;
• elaborează proiectul planului anual de audit public intern în Ministerul Apărării, pe
care îl supune aprobării ministrului;
9
 • efectuează activităţi de audit public intern, pe baza planului anual aprobat, pentru a
evalua dacă sistemele de management financiar şi control ale ministerului şi structurilor
militare subordonate sunt transparente şi sunt conforme cu normele de legalitate, regularitate,
economicitate, eficienţă şi eficacitate;
• execută misiuni de audit public intern, necuprinse în plan, la ordinul ministrului
apărării sau în urma receptării, din diferite surse, a unor criterii semnal;
• raportează periodic ministrului apărării asupra constatărilor, concluziilor şi
recomandărilor rezultate din activităţile sale de audit;
• elaborează raportul anual al activităţii de audit public intern;
• în cazul identificării unor iregularităţi sau posibile prejudicii, raportează imediat
conducătorului entităţii publice şi structurii de control intern abilitate.
Activitatea de audit public intern în armată se exercită pe baza următoarelor acte
normative:
• Legea nr. 672/2002 privind auditul public intern;
• Hotărarea Guvernului nr. 235/2003 pentru aprobarea Normelor privind modul de
nominalizare a membrilor Comitetului pentru Audit Public Intern;
• Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 38/2003 pentru aprobarea Normelor
generale privind exercitarea activităţii de audit public intern;
• Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 252/2004 pentru aprobarea Codului
privind conduita etică a auditorului intern;
• Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M-87/2003 pentru aprobarea "A.P.I.-1,
Norme privind exercitarea activităţii de audit public intern în Ministerul Apărării Naţionale",
modificat cu Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M 93/2004;
• Ordonanţa Guvernului nr. 37/2004, pentru modificarea şi completarea
reglementărilor privind auditul public intern;
• Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 423/2004 pentru modificarea şi
completarea Normelor generale privind exercitarea activităţii de audit public intern, aprobate
prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 38/2003.
• Hotărârea nr. 88/19 aprilie 2007, Normele de audit intern, care conţin Standardele
de audit intern, ediţia 2007, elaborate şi publicate de Institutul Auditorilor Interni, şi Proceduri
privind cadrul general de desfăşurare a misiunilor de audit intern.
Personalul Direcţiei audit intern şi al structurilor subordonate, care conduce sau execută
auditul public intern, este format din cadre militare, funcţionari publici şi personal contractual
cu studii în domeniile: economic, juridic, tehnic, informatic, medico-farmaceutic etc.
Selectarea candidaţilor, în vederea numirii în funcţii, se face conform prevederilor
normelor de audit şi reglementărilor specifice Ministerului Apărării pentru cadrele militare şi,
prin concurs, organizat de Direcţia audit intern, potrivit prevederilor legale în materie, pentru
funcţionarii publici şi personalul contractual.
Personalul care exercită activitatea de audit public intern nu trebuie implicat în nici un
fel în îndeplinirea activităţilor pe care în mod potenţial le poate audita şi nici în elaborarea şi
implementarea sistemelor de control intern ale Ministerului Apărării.
2.2. Normele, principiile şi metodologia de lucru a direcţiei de audit public intern
din cadrul Ministerului Apărării Naţionale
Organizarea şi competenţele structurii de audit public intern
Auditul public intern se exercită de către Direcţia Audit Intern şi secţiile de audit intern
teritoriale subordonate, asupra tuturor activităţilor care se execută atât în structurile militare, ai
căror comandanţi au calitatea de ordonatori de credite, cât şi în cadrul regiilor autonome,
companiilor naţionale, societăţilor comerciale, formaţiilor cultural-artistice, cluburilor şi
asociaţiilor sportive şi a altor persoane juridice din subordinea Ministerului Apărării Naţionale
10
cu privire la formarea şi utilizarea fondurilor publice, precum şi la administrarea patrimoniului
public, prin următoarele tipuri de audit:
a) auditul de sistem - reprezintă o evaluare de profunzime a sistemelor de conducere şi
control intern, cu scopul de a stabili dacă acestea funcţionează economic, eficace şi eficient,
pentru identificarea deficienţelor şi formularea de recomandări pentru corectarea acestora;
b) auditul performanţei – examinează dacă criteriile stabilite pentru implementarea
obiectivelor şi sarcinilor structurii auditate sunt corecte pentru evaluarea rezultatelor şi
apreciază dacă rezultatele sunt conforme cu obiectivele. Auditul performanţei evaluează
rezultatele, analizează economicitatea, eficacitatea, eficienţa şi pertinenţa indicatorilor
(optimizarea mijloacelor în raport cu obiectivele, pertinenţa structurilor, a metodelor, calitatea
actului managerial şi rezultatele obţinute);
c) auditul de regularitate – reprezintă examinarea acţiunilor asupra efectelor financiare
pe seama fondurilor publice sau a patrimoniului public, sub aspectul respectării ansamblului
principiilor, regulilor procedurale şi metodologice, care le sunt aplicabile.
Structurile de audit public intern auditează cel puţin o dată la 3 ani, fără a se limita la acestea,
următoarele:
a) angajamentele bugetare şi legale din care derivă direct sau indirect obligaţii de plată,
inclusiv din fondurile comunitare, precum şi procedurile de achiziţii publice;
b) plăţile asumate prin angajamente bugetare şi legale, inclusiv din fondurile comunitare;
c) vânzarea, gajarea, concesionarea sau închirierea de bunuri din domeniul privat al
statului;
d) concesionarea sau închirierea de bunuri din domeniul public al statului;
e) constituirea veniturilor publice, respectiv modul de autorizare şi stabilire a titlurilor de
creanţă, precum şi a facilităţilor acordate la încasarea acestora;
f) alocarea creditelor bugetare;
g) sistemul contabil şi fiabilitatea acestuia;
h) sistemul de luare a deciziilor;
i) sistemele de conducere şi control, precum şi riscurile asociate unor astfel de sisteme;
j) sistemele informatice.
Rolul auditului intern
Carta auditului intern defineşte obiectivele, drepturile şi obligaţiile auditului intern.
Se elaborează de către şeful compartimentului de audit public intern şi se aprobă de
către conducătorul entităţii publice, în cazul Ministerului Apărării Naţionale, de către ministru.
Carta auditului intern informează despre obiectivele şi metodele de audit, clarifică
misiunea de audit, fixează regulile de lucru între auditor şi auditat şi promovează regulile de
conduită .
Carta auditului intern fixează drepturile şi obligaţiile auditorilor interni şi urmăreşte:
- să informeze despre obiectivele şi metodele de audit;
- să clarifice misiunea de audit;
- să fixeze regulile de lucru între auditor şi auditat;
- să promoveze regulile de conduită.
Misiunea compartimentului de audit public intern la nivelul Ministerului Apărării
Naţionale este de a audita sistemele de control din cadrul entităţii publice (proprii şi
subordonate) în scopul de a evalua eficacitatea şi performanţa structurilor funcţionale în
implementarea politicilor programelor şi acţiunilor în vederea îmbunătăţirii continue a
acestora.
Obiectivele auditului intern
Obiectivele compartimentului de audit public intern, sunt:

11
 - de a ajuta entitatea publică – Ministerului Apărării Naţionale – atât în ansamblu cât
şi structurile sale (compartimentele stabilite prin organigramă cât şi instituţiile publice şi
serviciile publice din subordine stabilite prin ROF) prin intermediul opiniilor şi
recomandărilor;
- să gestioneze mai bine riscurile;
- să asigure o mai bună administrare a patrimoniului public şi privat şi păstrarea
corespunzătoare a acestuia;
- să asigure o mai bună monitorizare a conformităţii cu regulile şi procedurile
existente;
- să asigure o evidenţă contabilă şi un management informatic fiabile şi corecte;
- să îmbunătăţească, în urma misiunilor de audit intern, calitatea managementului, a
controlului şi auditului intern;
- să îmbunătăţească eficienţa şi eficacitatea operaţiilor.
Principiile aplicabile direcţiei de audit public intern si auditorilor interni
Auditorii interni, sunt funcţionari publici şi au drepturile, obligaţiile şi incom-
patibilităţile prevăzute de statutul funcţionarilor publici, cu modificările ulterioare.
Numirea sau revocarea auditorilor interni se face de către conducătorul entităţii publice,
respectiv ministru – cu avizul conducătorului direcţiei de audit public intern, respectiv şef
direcţie.
Auditorii interni trebuie să îşi îndeplinească atribuţiile în mod obiectiv şi independent,
cu profesionalism şi integritate, conform prevederilor legale in vigoare, privind auditul public
intern şi cu respectarea prevederilor Codului privind conduita etică a auditorului intern.
Principiile fundamentale pe care trebuie să le respecte auditorii interni în desfăşurarea
activităţii lor, sunt:
• integritatea (corect, onest şi incoruptibil);
• independenţa (independenţă faţă de unitatea auditată şi oricare alte grupuri de interese);
• obiectivitatea (să-şi îndeplinească atribuţiile în mod obiectiv şi independent, cu
profesionalism şi integritate, potrivit normelor şi procedurilor specifice activităţii de
audit public intern);
• confidenţialitatea (să păstreze confidenţialitatea în legătură cu faptele, informaţiile sau
documentele despre care iau cunoştinţă în exercitarea atribuţiilor lor fiindu-le interzis să
utilizeze în interes personal sau în beneficiul unui terţ informaţiile dobândite în
exercitarea atribuţiilor de serviciu);
• competenţa profesională (să posede cunoştinţe, îndemânare şi alte competenţe, în vederea
aplicării normelor, procedurilor şi tehnicilor de audit);
• neutralitatea politică (neutri din punct de vedere politic, să se abţină de la exprimarea
sau manifestarea convingerilor lor politice).
Programul de asigurare şi îmbunătăţire a calităţii
Şeful compartimentului de audit public intern trebuie să elaboreze un program de
asigurare şi îmbunătăţire a calităţii sub toate aspectele activităţii de audit public intern.
Programul reprezintă asigurarea că auditorii interni respectă normele, instrucţiunile şi codul
etic.
Auditul public intern necesită adaptarea unui proces permanent de supraveghere şi
evaluare a eficacităţii globale a programului de calitate, proces care să permită evaluări interne
şi evaluări externe.
Evaluarea internă va permite depistarea insuficienţelor şi va întreprinde îmbunătăţirile
necesare derulării corespunzătoare a misiunilor de audit şi va determina planificarea activităţii
de perfecţionare profesională.
Evaluarea externă se exercită de către UCAAPI şi constă în :
12
 - verificarea respectării normelor, instrucţiunilor, precum şi a Codului privind
conduita etică a auditorului intern. Pe seama constatărilor, UCAAPI iniţiază măsuri corective
în colaborare cu conducătorul entităţii publice respective.
- avizarea de către UCAAPI a numirii sau destituirii şefului compartimentului de
audit public intern din cadrul entităţii publice respective.
Metodologia de lucru a compartimentului de audit public intern
Activitatea de audit public intern din cadrul Ministerului Apărării Naţionale se va
organiza şi desfăşura pe baza Planului anual de audit public intern întocmit de şeful Direcţiei
de audit public intern astfel încât să asigure resursele necesare îndeplinirii misiunilor propuse.
Planul anual de audit public intern
Proiectul planului de audit public intern se elaborează de către Direcţia de audit public
intern, selectarea misiunilor de audit public intern făcându-se în funcţie de următoarele
elemente de fundamentare:
a) evaluarea riscului asociat structurilor, activităţilor, programelor/proiectelor sau
operaţiunilor din cadrul Ministerului Apărării Naţionale;
b) criterii semnal/sugestiile ministrului sau ale conducătorilor entităţilor publice,
respectiv: deficienţe consemnate anterior în rapoartele Curţii de Conturi şi recomandările
făcute de aceasta; alte informaţii sau indicii referitoare la disfuncţionalităţi sau abateri de la
normele legale, etc.
c) tematicile indicate de UCAAPI să fie introduse în planul anual de audit public intern
şi luarea tuturor măsurilor de realizare a misiunilor de audit şi raportarea în termenele fixate în
normele proprii;
d) numărul entităţilor publice subordonate;
e) respectarea periodicităţii în auditare, cel puţin odată la 3 ani;
f) tipurile de audit pentru fiecare entitate subordonată;
g) recomandările Curţii de Conturi.
Proiectul planului de audit public intern este întocmit până la data de 30 noiembrie a
anului curent pentru anul următor, iar aprobarea se face până la data de 20 decembrie a anului
precedent, de către Ministrul Apărării Naţionale.
Planul anual de audit public intern este un document oficial şi se păstrează în arhiva
instituţiei împreună cu referatul de justificare, potrivit prevederilor Legii Arhivelor Naţionale.
Auditorul intern desfăşoară audituri ad-hoc, respectiv misiuni de audit public intern cu
caracter excepţional, necuprinse în planul anual de audit public intern, în baza ordinului de
serviciu, emis de şeful Direcţiei de audit public intern, care prevede în mod explicit scopul,
obiectivele, tipul şi durata auditului public intern, precum şi nominalizarea echipei de auditare.
Referatul de justificare a planului anual de audit intern trebuie să cuprindă pentru
fiecare misiune de audit public intern rezultatele riscului asociat, criteriile semnal şi alte
elemente fundamentale care au stat la baza selectării misiunii.
Planului anual de audit public intern cuprinde :
- scopul acţiunii de auditare;
- obiectivele acţiunii de auditare;
- descrierea activităţii/operaţiunii supuse auditorului public intern;
- descrierea entităţii publice sau a structurilor organizatorice la care se va desfăşura
acţiunea de auditare;
- durata acţiunii de auditare;
- perioada supusă auditării;
- numărul de auditori proprii antrenaţi în acţiunea de auditare;

13
 - precizarea elementelor ce presupun utilizarea unor cunoştinţe de specialitate precum
şi a numărului de specialişti cu care urmează să se încheie contracte externe de servicii de
expertiză/consultanţă (dacă este cazul).
În cursul anului se poate proceda la actualizarea planului anual de audit public intern în
cazul în care au loc modificări legislative sau organizatorice, care schimbă gradul de
semnificaţie a auditării anumitor operaţiuni, activităţi sau acţiuni ale sistemului, prin
întocmirea unui referat de modificare, aprobat de ministru.
Condiţiile necesare pentru realizarea misiunilor de audit public intern
Potrivit legislatiei în vigoare, auditorilor interni li se conferă dreptul de a avea acces la
toate datele şi informaţiile utile şi probante (inclusiv cele în format electronic), pe care le
consideră relevante pentru scopul şi obiectivele misiunii de audit public intern precizate în
ordinul de serviciu, utilizând principiul circuitului auditului (pista de audit).
Totodată, auditorii interni pot solicita date, informaţii, precum şi copii ale
documentelor, certificate pentru conformitate, de la persoanele fizice şi juridice aflate în
legătură cu structura auditată, iar acestea au obligaţia de a le pune la dispoziţie la data
solicitată. De asemenea, auditorii interni pot efectua la aceste persoane fizice şi juridice orice
fel de verificări financiare şi contabile legate de activitatea de control intern la care acestea au
fost supuse, care vor fi utilizate pentru constatarea legalităţii şi a regularităţii respective.
Şeful Direcţiei de audit public intern este responsabil pentru organizarea şi desfăşurarea
activităţilor de audit public intern şi trebuie să asigure resursele necesare îndeplinirii planului
de audit public intern.
Metodele şi instrumentele utilizate în derularea unei misiuni de audit public intern
Pe baza Planului anual de audit public intern, se întocmeşte ordinul de serviciu, aprobat
de ministru, document care reprezintă mandatul de investiţii dat de către compartimentul de
audit public intern, şi repartizează sarcinile de serviciu auditorilor interni, astfel încât aceştia să
poată demara misiunea de audit .
Pentru realizarea misiunii de audit public intern, fiecare auditor intern din echipa de
audit nominalizată în ordinul de serviciu va întocmi declaraţia de independenţă. Această
declaraţie de independenţă este verificată şi semnată de şeful Direcţiei de audit public intern
din cadrul Ministerului Apărării Naţionale.
Înainte cu 15 zile de a se declanşa misiunea de audit public intern, Direcţia de audit
public intern notifică entitatea/structura auditată despre scopul, principalele obiective, durata
acesteia, şi faptul că pe parcursul misiunii vor avea loc intervenţii la faţa locului al căror
program va fi stabilit ulterior de comun acord.
Pentru îndeplinirea misiunii de audit public intern se realizează programul de audit
public intern ca document intern de lucru al compartimentului de audit public intern, întocmit
în baza tematicii detaliate şi cuprinde pe fiecare obiectiv din tematica detaliată acţiunile
concrete de efectuat necesare atingerii obiectivului, precum şi repartizarea acestora pe fiecare
auditor intern.
Scopul acestui program de audit public intern este:
- de a asigura şeful Direcţiei de audit public intern că au fost luate în considerare toate
aspectele referitoare la obiectivele misiunii de audit public intern;
- de a asigura repartizarea sarcinilor şi planificarea activităţilor.
Auditorii interni vor întocmi programul preliminar al intervenţiilor la faţa locului şi
prezintă în mod detaliat lucrările pe care îşi propun să le efectueze, respectiv studiile,
cuantificările, testele, validarea acestora cu materiale probante şi perioadele în care se
realizează aceste verificări la faţa locului. Pentru elaborarea programului de audit public intern
se va proceda astfel:
Auditorii interni:
14
Pregătesc programul de audit, incluzând următoarele elemente:
- obiectivele auditului;
- testările care se vor efectua;
- alte proceduri de audit şi teste, după caz;
Pregătesc o notă cu următoarele anexe:
- colectarea şi prelucrarea datelor;
- tabelul „puncte tari şi puncte slabe”;
Analiza riscului reprezintă o etapă majoră în procesul de audit public intern, care are
drept scopuri:
a) să identifice pericolele din entitatea/structura auditată;
b) să evalueze dinamica mediului de control intern al entităţii/structurii audiate şi să
identifice dacă controalele interne sau procedurile entităţii/structurii auditate pot preveni,
elimina sau minimiza pericolele;
c) să asigure, printr-o abordare ştiinţifică, identificarea, prioritizarea şi selectarea
obiectelor/ activităţilor/ operaţiunilor de auditat.
Fazele analizei riscurilor sunt următoarele:
a) analiza obiectivelor entităţii/structurii auditate;
b) analiza şi evaluarea riscurilor inerente, respectiv a riscurilor de eroare semnificativă
a activităţilor entităţii/structurii auditate, cu incidenţa asupra operaţiilor financiare.
Auditorii interni trebuie să integreze în procesul de identificare şi evaluare a riscurilor
şi pe cele depistate în cursul altor misiuni.
c) verificarea existenţei controalelor interne, a procedurilor de control intern, precum şi
evaluarea acestora;
d) evaluarea punctelor slabe, cuantificarea şi împărţirea lor pe clase de risc.
Măsurarea riscurilor depinde de probabilitatea de apariţie a riscului şi de gravitatea
consecinţelor evenimentului. Pentru realizarea măsurării riscurilor se utilizează drept
instrumente de măsurare, criteriile de apreciere.
Criteriile utilizate pentru măsurarea probabilităţii de apariţie a riscului sunt:
a) Aprecierea vulnerabilităţii entităţii;
Pentru a efectua aprecierea vulnerabilităţii, auditorul va examina toţi factorii cu
incidenţă asupra vulnerabilităţii domeniului auditabil, cum ar fi:
- resursele umane;
- complexitatea operaţiilor;
- mijloacele tehnice existente.
Vulnerabilitatea se exprimă pe trei nivele:
- vulnerabilitate redusă (nivel 1) = acest punctaj va fi acordat în cazul în care resursele
umane ar fi suficiente, complexitatea operaţiunilor ar fi redusă, iar mijloacele tehnice existente
necesare desfăşurării activităţii sunt suficiente;
- vulnerabilitate medie (nivel 2) = acest punctaj va fi acordat în cazul în care resursele
umane nu ar fi suficiente, ori complexitatea operaţiunilor ar fi ridicată, ori mijloacele tehnice
existente necesare desfăşurării activităţii sunt insuficiente;
- vulnerabilitate mare (nivel 3) = acest punctaj va fi acordat în cazul în care resursele
umane nu ar fi suficiente, complexitatea operaţiunilor ar fi ridicată şi mijloacele tehnice
existente necesare desfăşurării activităţii sunt insuficiente.
b) Aprecierea controlului intern
Aprecierea controlului intern se face pe baza unei analize a calităţii controlului intern al
entităţii, pe trei nivele:
- control intern corespunzător;
- control intern insuficient;
15
 - control intern cu lipsuri grave.
Ghidul de evaluare al controlului intern
Controlul
Dacă
intern este
Cu lipsuri grave - conducerea şi/sau personalul demonstrează o atitudine
(3) necooperantă şi nepăsătoare cu privire la conformitate, păstrarea
dosarelor, sau reviziile externe;
- auditurile anterioare sau studiile preliminare au descoperit probleme
deosebite, iar conducerea nu a luat măsuri de remediere şi nu a răspuns
satisfăcător la recomandările auditului;
- analiza dezvăluie că nu sunt în funcţiune tehnici de control adecvate şi
suficiente;
- procedurile de control intern lipsesc sau nu sunt utilizate.
Insuficient (2) - conducerea şi personalul demonstrează o atitudine cooperantă cu privire
la conformitate, păstrarea dosarelor şi reviziilor externe;
- auditurile anterioare sau studiile preliminare au descoperit anumite
probleme, dar conducerea a luat măsuri de remediere şi a răspuns
satisfăcător la recomandările auditului;
- analiza arată că sunt în funcţiune tehnici de control insuficiente.
Corespunzător - conducerea şi personalul demonstrează o atitudine constructivă, existând
(1) preocuparea de a anticipa şi înlătura problemele;
- auditurile anterioare şi studiile preliminare nu au descoperit probleme
semnificative;
- analiza arată că sunt în funcţiune tehnici de control intern eficiente;
- procedurile sunt bine susţinute de documente.

Probabilitatea de apariţie a riscului variază de la imposibilitate la certitudine şi este

exprimată pe o scară de valori pe trei nivele:
- probabilitate mică;
- probabilitate medie;
- probabilitate mare.
Nivelul impactului reprezintă efectele riscului în cazul producerii sale şi se poate
exprima pe o scară valorică pe trei nivele:
- impact scăzut; - impact moderat; - impact ridicat

16
 Probabilitate

mare

medie

mică
Impact

0 ridica
scăzut moderat
t
Analiza riscurilor se efectueaza prin parcurgerea următorilor paşi, pornind de la
obiectivele structurii auditate:
a) identificarea (listarea) operaţiilor/activităţilor auditabile, respectiv a obiectelor
auditabile. În această fază se analizează şi se identifică activităţile/operaţiile precum şi
interdependenţele existente între acestea, fixându-se perimetrul de analiză;
b) identificarea ameninţărilor, riscurilor inerente, asociate acestor operaţiuni/activităţi şi
determinarea eventualului impact financiar al acestora;
c) stabilirea criteriilor de apreciere a riscului (aprecierea controlului intern, aprecierea
cantitativă şi aprecierea calitativă);
d) stabilirea nivelului riscului pentru fiecare criteriu, prin utilizarea unei scări de valori
pe trei nivele, astfel:
d1) pentru aprecierea controlului intern: control intern CORESPUNZĂTOR -
nivel 1; control intern INSUFICIENT - nivel 2; control intern CU LIPSURI GRAVE- nivel 3;
d2) pentru aprecierea cantitativă: impact financiar slab - nivel 1; impact financiar
potrivit - nivel 2; impact financiar puternic - nivel 3;
d3) pentru aprecierea calitativă: vulnerabilitate redusă - nivel 1; vulnerabilitate
medie - nivel 2; vulnerabilitate mare - nivel 3.
e) stabilirea punctajului total al criteriului utilizat (T). Se atribuie un factor de greutate
şi un nivel de risc fiecărui criteriu. Produsul acestor doi factori dă punctajul pentru criteriul
respectiv iar suma punctajelor pentru o anumită operaţie/activitate auditabilă conduce la
determinarea punctajului total al riscului operaţiei/activităţii respective. Punctajul total al
riscului se obţine utilizând formulele:
n
T = ∑ Pi × N i
i =1

Unde: Pi = ponderea riscului pentru fiecare criteriu;

N i = nivelul riscurilor pentru fiecare criteriu utilizat;
f) clasarea riscurilor, pe baza punctajelor totale obţinute anterior, în: risc mare, risc
mediu, risc mic;
g) ierarhizarea operaţiunilor/activităţilor ce urmează a fi auditate, respectiv elaborarea
tabelului „puncte tari şi puncte slabe” (tehnica cunoscută în managementul de proiect sub
denumirea de analiza SWOT).

17
 Tabelul punctelor tari şi punctelor slabe prezintă sintetic rezultatul evaluării fiecărei
activităţi/operaţiuni/teme analizate şi permite ierarhizarea riscurilor în scopul orientării
activităţii de audit public intern, respectiv stabilirea tematicii în detaliu.
Programul preliminar al intervenţiilor la faţa locului
Conducătorul Direcţiei de audit: organizează şedinţa de analiză, verifică Nota şi
anexele acesteia, analizează şi modifică după caz documentele prezentate şi aprobă Nota şi
anexele.
Auditorii interni: îndosariază programul de audit şi utilizează programul de audit în
efectuarea misiunii .
Următoarea procedură este şedinţa de deschidere a intervenţiei la faţa locului
care se derulează la unitatea auditată, cu participarea auditorilor interni şi a personalului
entităţii structurii auditate.
Şedinţa de deschidere serveşte ca întâlnire de început a misiunii de audit, iar
ordinea de zi va cuprinde :
 prezentarea auditorilor interni ;
 prezentarea obiectivelor misiunii de audit public intern ;
 stabilirea termenelor de raportare a studiului verificărilor ;
 prezentarea tematicii în detaliu ;
 acceptarea calendarului întâlnirilor ;
 asigurarea condiţiilor materiale necesare derulării misiunii de audit public intern .
Pentru realizarea şedinţei de deschidere se va proceda astfel :
Auditorii
1. Contactează telefonic entitatea/structura auditată pentru a stabili data întâlnirii.
Conducătorul compartimentului de audit public intern, auditorii şi reprezentanţii
entităţii/structurii auditate :
2. Paticipă la desfăşurarea şedinţei de deschidere .
Auditorii
3. Întocmesc „Minuta şedinţei de deschidere„cu următoarea structură :
a) menţiuni generale:
- tema misiunii de audit public intern ;
- perioada auditată ;
- numele celor care întocmesc Minuta, şedinţei de deschidere;
- numele persoanei însărcinate cu verificarea întocmirii Minutei şedinţei de
deschidere (de regulă şeful sectiei de audit public intern);
- lista participanţilor la şedinţa de deschidere cu menţionarea numelui, funcţiei,
direcţiei şi a numărului de telefon ;
b) stenograma şedinţei de deschidere :
- cuprinde redactarea în detaliu a dezbaterilor şedinţei de deschidere .
4. Îndosariază Minuta şedinţei de deschidere în dosarul permanent.
Intervenţia la faţa locului constă în colectarea documentelor (informaţiilor),
analiza şi evaluarea acestora .
Etapele intervenţiei la faţa locului sunt :
 cunoaşterea activităţii/sistemului/procesului supus verificării şi studierea
procedurilor aferente;
 intervievarea personalului auditat;
 verificarea înregistrărilor contabile;
 analiza datelor şi informaţiilor;
18
  evaluarea eficienţei şi eficacităţii controalelor interne;
 realizarea de testări;
 verificarea modului de realizare a corectării acţiunilor menţionate în auditările
precedente (verificarea realizării corectării).
Principalele tehnici de audit intern sunt:
1.Verificarea – asigură validarea, confirmarea, acurateţea înregistrărilor,
documentelor, declaraţiilor, concordanţa cu legile şi regulamentele, precum şi eficacitatea
controalelor interne.
Tehnicile de verificare sunt :
a) comparaţia: confirmă identitatea unei informaţii după obţinerea acesteia din două sau
mai multe surse diferite;
b) examinarea: presupune urmărirea în special a detectării erorilor sau a iregularităţilor;
c) recalcularea: verificarea calculelor matematice;
d) confirmarea: solicitarea informaţiei din două sau mai multe surse
independente în scopul validării acesteia;
e) punerea de acord: procesul de potrivire a două categorii diferite de înregistrări;
f) garantarea: verificarea realităţii tranzacţiilor înregistrate prin examinarea
documentelor, de la articolul înregistrat spre documentele justificative;
g) urmărirea: reprezintă verificarea procedurilor de la documentele justificative spre
articolul înregistrat, cu scopul de a verifica dacă toate tranzacţiile reale au fost înregistrate.
2. Observarea fizică: reprezintă modul prin care auditorii interni îşi formează o
părere proprie.
3. Interviul: se realizează de către auditorii interni prin intervievarea persoanelor
auditate/implicate/interesate. Informaţiile trebuie confirmate cu documente.
4. Analiza: constă descompunerea unei entităţi în elemente, care pot fi izolate,
identificate, cuantificate şi măsurate distinct.
Instrumentele de audit intern sunt următoarele:
1. Chestionarul, care cuprinde întrebările pe care le formulează auditorii interni.
Chestionarul poate fi:
a) Chestionar de luare la cunoştinţă (CLC) şi cuprinde întrebări referitoare la contextul
socio-economic, organizarea internă, funcţionarea entităţii/structurii auditate (ROF, ROI,
statut, organigrame, fişa postului, statul de funcţii etc.);
b) Chestionarul de control intern (CCI) – ghidează auditorii interni în activitatea de
identificare obiectivă a disfuncţiilor şi cauzelor reale ale acestor disfuncţii;
c) Chestionarul – lista de verificare (CLV) – este utilizat pentru stabilirea condiţiilor pe
care trebuie să le îndeplinească fiecare domeniu auditabil. Acest chestionar cuprinde întrebări
privind obiectivele definite, responsabilităţile şi metodele şi mijloacele financiare, tehnice şi de
informare, resursele umane existente.
2. Tabloul de prezentare a circuitului auditului (pista de audit) care permite:
- stabilirea fluxurilor informaţiilor, atribuţiilor şi responsabilităţilor referitoare la
acestea;
- stabilirea documentaţiei justificative complete;
- reconstituirea operaţiunilor de la suma totală până la detalii individuale şi invers.
1. Formularele constatărilor de audit public intern – se utilizează pentru prezentarea
fundamentată a constatărilor auditului public intern. Acestea sunt:
a) Fişa de identificare şi analiza problemelor (FIAP) care se întocmeşte pentru fiecare
disfuncţionalitate constatată, prezintă rezumatul acesteia, cauzele şi consecinţele, precum şi
recomandările pentru rezolvare. Acest formular trebuie aprobat de către coordonatorul

19
misiunii, confirmată de reprezentanţii entităţii/structurii auditate şi supervizate de şeful
structurii de audit public intern (sau de înlocuitorul acestuia).
b) Formularul de constatare şi raportare a iregularităţilor (FCRI - se întocmeşte în
cazul în care auditorii interni constată existenţa sau posibilitatea producerii unor iregularităţi.
Se transmite imediat şefului structurii de audit public intern, care va informa în termen de 3
zile conducătorul entităţii publice şi structura de control abilitată pentru continuarea
verificărilor.
Revizuirea – se efectuează de către auditori, înainte de întocmirea proiectului de audit
public intern, pentru a se asigura că documentele de lucru sunt pregătite în mod
corespunzător.
Păstrarea şi arhivarea dosarelor de audit public intern – sunt confidenţiale şi sunt
păstrate până la îndeplinirea recomandărilor din raportul de audit public intern, apoi se
arhivează conform reglementărilor legale privind arhivarea.
Şedinţa de închidere a intervenţiei la faţa locului – are drept scop prezentarea opiniei
auditorilor interni, a recomandărilor finale din proiectul Raportului de audit public intern şi a
calendarului de implementare a recomandărilor.
Pentru realizarea şedinţei de inchidere se va proceda astfel:
Auditorii:
1. Vor planifica şedinţa de închidere;
Şeful structurii de audit public intern, împreună cu auditorii şi conducătorii
entităţii/structurii auditate:
2. Participă la desfăşurarea şedinţei de închidere.
Conducătorii entităţii/structurii auditate îşi declară părerile lor în privinţa constatărilor
auditorilor, ale concluziilor şi recomandărilor, precum şi a corecţiilor de efectuat.
Auditorii :
3. Fac rezumatul discuţiei într-o minută a şedinţei de închidere .
Şeful structurii de audit public intern, împreună cu auditorii :
4. Se vor pune de acord asupra modificărilor raportului de audit, dacă este cazul.
Auditorii :
5. Pregătesc acte suplimentare necesare justificării modificării raportului de audit;
6. Îndosariază toate modificările aprobate la raportul de audit, Minuta şedinţei
închidere, revăd Proiectul de raport de audit.
Relaţiile cu entitatea auditată, obiectul auditului
Înaintea declanşării misiunii de audit, conducătorul entităţii/structurii auditate
(directorul, şeful compartimentului etc.) este informat cu privire la data de intervenţie la faţa
locului a auditului şi a conţinutului său, definite în ordinul de serviciu. Această informare se
realizează prin notificarea prezentată mai sus.
Auditul se va realiza printr-un climat de încredere care este dat de şedinţa de deschidere
şi de carta de audit public intern.
Transmiterea rezultatelor
Constatările şi recomandările sunt aduse la cunoştinţa entităţii auditate pe măsura
obţinerii acestora, dacă ele prezintă importanţă.
Răspunsurile responsabililor entităţii auditate reprezintă un element de validare şi de
corectare pentru auditor, fără a aştepta finalizarea raportului. Acestea pot să determine
corectarea aprecierii auditului şi reorientarea cercetărilor sale.
Fiecare misiune se finalizează prin şedinţa de închidere (prezentată mai sus) care constă
în informarea responsabililor entităţii auditate asupra observaţiilor principale relevante,
validarea acestor observaţii şi aplicarea primelor măsuri corective de către cei interesaţi.

20
 Auditorii interni (echipa de auditare) vor întocmi proiectul de Raport de audit public
intern care se transmite la entitatea/structura auditată, care în termen de maximum 15 zile de la
primirea acestuia transmite punctele sale de vedere, care vor fi analizate de către auditorii
interni. În termen de 10 zile de la primirea punctelor de vedere, structura de audit public intern
organizează reuniunea de conciliere cu structura auditată, în cadrul căreia se analizează
constatările şi concluziile în vederea acceptării recomandărilor formulate şi se întocmeşte o
„minuta a reuniunii de conciliere”.
Pentru realizarea reuniunii de conciliere se va proceda astfel:
Auditorii
1. Pregătesc în termen de 10 zile de la primirea punctului de vedere de la
entitatea/structura auditată, Reuniunea de conciliere;
2. Informează entitatea/structura auditată asupra locului şi datei reuniunii de conciliere;
3. Întocmesc o Minută a reuniunii de conciliere.
Auditorii împreună cu entitatea /structura auditată
4. Analizează constatările şi concluziile din Proiectul raportului de audit în vederea
acceptării recomandărilor formulate.
Proiectul Raportului de audit public intern se va elabora, respectându-se cerinţele:
a) constatările trebuie să aparţină domeniului obiectivelor misiunii de audit public
intern şi să fie susţinute prin documente justificative corespunzătoare;
b) recomandările trebuie să fie în concordanţă cu constatările şi să determine reducerea
riscurilor potenţiale;
c) raportul trebuie să exprime opinia auditorului intern, bazată pe constatările făcute;
d) se întocmeşte pe baza FIAP-urilor.
Pricipiile ce trebuie respectate în redactarea proiectului raportului de audit public
intern sunt următoarele:
a) constatările se vor prezenta într-o manieră pertinentă şi incontestabilă;
b) se vor evita expresiile imprecise , ambigui ( „se pare”, „în general”, ”uneori”,
„evident”) a stilului eliptic de exprimare şi a limbajului abstract;
c) se va promova un limbaj cât mai uzual şi un stil de exprimare concret;
d) evitarea tonului polemic, jignitor, tendenţios;
e) ierarhizarea constatărilor (numai cele importante vor fi prezentate în sinteză sau la
concluzii);
f) evidenţierea aspectelor pozitive şi a îmbunătăţirilor constatate de la ultima misiune
de audit public intern.
Proiectul Raportului de audit public intern trebuie să se structureze după următoarele
elemente:
a) scopul şi obiectivele misiunii de audit public intern;
b) date de identificare a misiunii de audit public intern (baza legală, ordinul de serviciu,
echipa de auditare/structura organizatorică auditată, durata acţiunii de auditare, perioada
auditată);
c) modul de desfăşurare a acţiunii de audit intern (sondaj/exhaustiv, documentare;
proceduri, metode şi tehnici utilizate; documente/materiale examinate; materiale întocmite în
cursul acţiunii de audit public intern).
d) constatări efectuate;
f) documentaţia–anexă (notele explicative; note de relaţii, situaţii, acte, documente şi
orice alt material probant sau justificativ).
După reuniunea de conciliere, auditorii interni vor proceda la elaborarea Raportului de
audit public intern care trebuie să includă modificările discutate şi convenite din cadrul
reuniunii.
21
 Raportul de audit public intern va conţine: denumirea misiunii de audit public intern;
cuprinsul lucrărilor şi documentelor.
Raportul este semnat de fiecare membru al echipei de auditori, pe fiecare pagină a
acestuia, iar pe ultima pagină semnează şi şeful structurii de audit public intern.
Introducerea raportului de audit public intern conţine:
- descrierea tipului de audit şi baza legală a misiunii de audit (planul de audit, solicitări
speciale);
- datele de identificare a misiunii de audit public intern (ordinul de serviciu, echipa de
auditori, entitatea/structura auditată, durata acţiunii de auditare, perioada auditată;
- identifică activitatea ce este auditată şi prezintă informaţii sintetice cu privire la
misiunea de audit public intern;
- prezentarea modului de desfăşurare a misiunii de audit public intern (caracterul
misiunii de audit public intern: sondaj/exhaustiv, documentare; proceduri, metode, tehnici
utilizate; documente, materiale examinate în cursul misiunii de audit public intern; materiale
întocmite în cursul misiunii);
- recomandările misiunilor de audit public intern anterioare, care până la momentul
prezentei misiuni, nu au fost implementate.
Obiectivele de audit prezentate în Raport coincid cu cele din programul de audit.
Stabilirea metodologiei se face prin explicarea tehnicilor şi instrumentelor de audit public
intern folosite pentru îndeplinirea obiectivelor misiunii de audit public intern.
Constatările şi recomandările auditului reprezintă partea finală a raportului. Aceasta va
cuprinde:
- eventualele modificări stabilite în reuniunea de conciliere precum şi cele propuse de
şeful structurii de audit public intern;
- auditorul trebuie să se pronunţe asupra obiectivelor de audit în ordinea în care au fost
stabilite în Programul de audit;
- constatările se vor prezenta sintetic, cu trimitere explicită la anexele la raport. Se vor
prezenta distinct constatările cu caracter pozitiv de cele cu caracter negativ, în scopul
generalizării aspectelor pozitive pe de o parte, şi al identificării căilor de eliminare a
deficienţelor stabilite, pe de altă parte;
- concluziile echipei de auditare au la bază constatările făcute, au caracter fundamentat,
sunt pertinente, proporţionate în funcţie de constatările pe care se bazează.
Recomandările din Raportul de audit trebuie să fie:
- fezabile şi economice;
- cu un grad de semnificaţie important în ceea ce priveşte efectul previzibil asupra
structurii/entităţii auditate;
- cu caracter de anticipare şi de prevenire a eventualelor disfuncţionalităţi sau tendinţe
negative la nivelul entităţii/structurii auditate;
- să contribuie la crearea unor sisteme de dezvoltare a activităţii structurii/entităţii
auditate şi la creşterea performanţei de management.
Recomandările vor fi clare, concise, în funcţie de fiecare deficienţă constatate şi vor fi
prezentate în funcţie de nivelul de prioritate stabilit în Fişa de identificare şi Analiză a
Problemelor (FIAP): majore, medii şi minore.
Structura recomandărilor este: 1. faptele; 2. criteriile, cauzele, efectele; 3.
recomandările.
Şeful structurii de audit public intern trimite raportul de audit public intern, finalizat,
împreună cu rezultatele concilierii, ministrului, pentru analiză şi avizare. Pentru instituţia
publică mică, raportul de audit public intern se transmite spre avizare conducătorului acesteia.

22
 După avizare, se transmit recomandările cuprinse în raportul de audit, finalizat,
structurii auditate.
Asigurarea că obiectivele misiunii de audit public intern au fost atinse în condiţii de
calitate se dă de către şeful structurii de audit public intern, care este responsabil cu
supervizarea. Acesta, după ce auditorii îi prezintă documentele din dosarul permanent al
misiunii de audit public intern, va proceda:
- oferă instrucţiunile necesare (adecvate ) misiunii de audit public intern;
- verifică executarea corectă a programului de audit public intern;
- verifică existenţa elementelor probante;
- supervizează FIAP-urile;
- verifică dacă redactarea Raportului de audit public intern este exactă, clară, concisă;
- verifică dacă Raportul de audit public intern este elaborat la termenul fixat.
Urmărirea misiunilor de audit
Această etapă asigură că recomandările menţionate în Raportul de audit public intern
sunt aplicate întocmai, în termenele stabilite şi eficace.
Conducerea entităţii/structurii publice auditate după evaluarea riscului de neaplicare a
recomandărilor, propune planul de acţiune însoţit de un calendar de implementare. Informează
periodic, auditorii, în privinţa modului de implementare şi realizare a recomandărilor precum
şi evaluarea rezultatelor obţinute.
Direcţia de audit public intern verifică şi raportează la UCAAPI asupra progreselor
înregistrate în implementarea recomandărilor. De asemenea, va comunica ministrului stadiul
implementării recomandărilor.
Graficul prezentat mai jos oferă o viziune globală asupra procesului de audit public
intern. În partea stângă a graficului sunt prezentate etapele procesului de audit public intern, cu
referire la procedurile de urmat, iar în partea dreaptă rezultatele obţinute cu referire la
documentele corespunzătoare:

Graficul procedurilor:
DERULAREA MISIUNII DE AUDIT PUBLIC INTERN
Etape Proceduri Documente
Iniţierea auditului Ordinul de serviciu A-01
P01, P02, P03 Declaraţia de independenţă A-02
23 Notificarea privind declansarea
misiunii de audit public intern B-01
Pregatirea misiunii Colectarea şi prelucrarea
informatiilor P04
de audit
Tabelul «puncte tari si puncte
Analiza riscurilor slabe» C-01
P05
Programul de audit A03
Elaborare programului Programul preliminar al
de audit public intern interventiilor la fata locului A03-
1
P06
Minuta sedintei de deschidere B-02
Deschiderea sedintei
P07
Teste A-04
Colectarea dovezilor Formularele constatarilor de
P08 audit A-05
Intervenţia la Formular de constatare şi raportare a
Constatarea şi
faţa locului iregularităţilor A-06
raportarea
iregularitatilor Nota centralizatoare a documentelor
Revizuirea documentelor de lucru C-02
de lucru P10

Inchiderea Minuta şedinţei de închidere B-

Elaborarea proiectului de
raport de audit P12 Proiect de Rraport
A07-1

Transmiterea proiectului
de Raport P13

Raportul de
Reuniunea de Minuta Reuniunii de
audit public conciliere P14 conciliere B-04
intern

Raportul final Raportul final

Supervizarea

Difuzarea Raportului de
audit public intern P17

Fişa de urmărire a recomandărilor

Urmărirea Urmărirea recomandărilor A08
P18
recomandărilor

CAPITOLUL 3

24
AUDIT DE REGULARITATE ŞI SISTEM ÎN CADRUL UNITĂŢII MILITARE XXXX
3.1 Audit de regularitate şi sistem, la U.M. XXXX, entitate publică subordonată
Ministerului Apărării Naţionale

U.M. XXXX Bucureşti a fost înfiinţată în data de 01.02.1998, în subordinea

Departamentului pentru P.A.baza Ordinului Ministrului Apărării Naţionale nr. 616 din 1965.
Din organica sa făcând parte şi Redacţia RIM.
Finanţarea U.M. XXXX Bucureşti se realizează de la bugetul de stat şi din granturi de
cercetare.
Comandantul unităţii are calitatea de ordonator terţiar de credite, utilizănd creditele
bugetare care i-au fost repartizate numai pentru realizarea sarcinilor instituţiei pe care o
conduce, potrivit prevederilor din bugetele aprobate şi în condiţiile stabilite prin dispoziţiile
legale.
Unitatea a fost auditată în perioada 01.01.2005 – 31.10.2007.
Regulamentul de organizare şi funcţionare al unităţii, înregistrat la nr. I 1766 din
22.12.2005, a fost elaborat în conformitate cu prevederile Regulamentului de organizare şi
funcţionare a unităţilor din cadrul M.Ap.N., aprobat prin Ordinul Ministrului Apărării
naţionale nr. 4747 din 16.10.2001 şi cuprinde prevederile organizării şi funcţionarii U.M.
XXXX Bucureşti.
Fiecare instituţie de stat are obligaţia să îşi întocmească bugetul propriu.
Bugetul U.M. XXXX se fundamentează pe baza:
a) finanţării proporţionale cu numărul de posturi din ştatul de organizare, pentru
cheltuieli de personal;
b) finanţării complementare, pentru cheltuieli materiale şi servicii, unitatea neavând
competenţe în efectuarea de cheltuieli de capital.
Bugetul se întocmeşte în faza de elaborare a proiectului bugetului de stat şi se
definitivează şi aprobă după intrarea în vigoare a legii bugetului de stat. Pe parcursul execuţiei
bugetare, în situaţia în care au loc rectificări bugetare, se urmează aceleaşi etape.
În urma efectuării misiunii de audit de de sistem, regularitate şi performanţă, prin
informatiile conţinute în dosarele de audit public intern, se asigură legătura între sarcina de
audit, intervenţia la fata locului şi raportul de audit public intern.
Dosarul care stă la baza formulării concluziilor auditorilor interni este Dosarul
permanent şi cuprinde următoarele secţiuni:
Secţiunea A - Raportul de audit public intern şi anexele acestuia:
- ordinul de serviciu;
- declaraţia de independenţă;
- raport de audit public intern (intermediar, final, sinteza raportului de audit public intern);
- teste – situaţii anexe la raportul de audit public intern
- fişele de identificare şi analiza problemelor (FIAP);
- formularele de constatare a iregularităţilor – nu a fost cazul;
- programul intervenţiei la faţa locului;
Secţiunea B - Administrativă:
- notificarea privind declanşarea misiunii de audit public intern; minuta şedinţei de deschidere;
minuta şedinţei de închidere; minuta reuniunii de conciliere- nu a fost cazul; corespondenţă cu
entitatea/structura auditată.
Secţiunea C - Documentaţia misiunii de audit public intern:
- strategii interne; reguli, regulamente şi legi aplicabile; proceduri de lucru;

25
- materiale despre entitatea/structura auditată (îndatoriri, responsabilităţi, număr de angajaţi,
fişele posturilor, graficul organizaţiei, natura şi locaţia înregistrărilor contabile, informaţii
financiare);
- rapoarte de audit public intern anterioare şi rapoarte de audit externe;
- informaţii privind posturile cheie/fluxuri de operaţii; documentaţia analizei riscului;
- documentaţia privind sistemul de control intern (aprobări, autorizări, separarea sarcinilor,
supervizarea, reconcilierea, rapoarte, etc.)
Secţiunea D - Supervizarea şi revizuirea desfăşurării misiunii de audit public intern şi a
rezultatelor acesteia:
- revizuirea raportului de audit public intern (Lista de supervizare a documentelor);
- răspunsurile auditorilor interni la revizuirea raportului de audit public intern.

26
 SECTIUNEA - A
Raportul de audit public intern si anexele acestuia

Ordinul de serviciu

MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE SE APROBĂ,

SECŢIA DE AUDIT INTERN nr. 1 MINISTRU,
Nr.______din________2007

Ordin de serviciu
În conformitate cu prevederile art. 14 şi art.15 din Legea nr. 672/2002 privind auditul
public intern, modificată şi completată prin OG nr.37/2004 şi a Normelor Generale de
exercitare a auditului public intern, aprobate prin OMFP nr. 38/2003, modificat şi completat
prin OMFP nr.473/2004 şi cu Planul anual de audit public intern, se va efectua o misiune de
audit public intern la U.M. XXXX, cu sediul în Bucureşti. Misiunea de audit se va desfăşura în
perioada 05.11.2007 – 28.12.2007.
Perioada supusă auditării: 01.05.2005 – 31.10.2007.
Scopul misiunii de audit: Verificarea organizării şi conducerii contabilităţii
patrimoniului aflat în administrarea U.M.XXXX Bucureşti.
Obiectivele misiunii de audit sunt:
1. Organizarea structurii financiar-contabile.
2. Circuitul documentelor justificative
3. Întocmirea şi prelucrarea documentelor justificative
4. Programele informatice utilizate pentru prelucrarea datelor
5. Registrele de contabilitate
6. Organizarea funcţională a contabilităţii patrimoniului

Menţionăm ca se va efectua un audit de regularitate asupra efectelor financiare pe

seama fondurilor publice, sub aspectul respectării ansamblului principiilor, regulilor
procedurale şi metodologice, conform normelor legale.
Menţionăm că se va efectua un audit de regularitate şi sistem.
Echipa care va efectua misiunea de audit public intern este formată din şeful echipei dl.
economist Pasică Eugen şi d-na economist Ionescu Elena, auditori interni, în cadrul Sectiei de
audit intern 1, structură subordonată Direcţiei audit public intern din Ministerul Apărării
Naţionale.

ŞEF SECŢIA DE AUDIT INTERN nr. 1

27
 ROMÂNIA NESECRET
MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE Exemplarul nr.___
SECŢIA DE AUDIT INTERN nr. 1 Model A-02
Nr._________ din __________ Anexa nr.6 (art.26)

Entitatea publică: MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE

Auditor: Şef echipă audit ec. Pasică Eugen
Data: 02.11.2007
Misiunea de audit public: Audit de regularitate şi sistem la U.M. XXXX, entitate
publică subordonată Ministerului Apărării Naţionale

DECLARATIE DE INDEPENDENTA
Incompatibilităţi
În legătură cu entitatea/structura auditată: U.M. XXXX Bucureşti Da Nu
Aţi avut/aveţi vreo relaţie oficială, financiară sau personală cu cineva care ar putea X
să vă limiteze măsura în care puteţi să vă interesaţi, să descoperiţi sau să constataţi
slăbiciuni de audit în orice fel ?
Aveţi idei preconcepute faţă de persoane, grupuri, organizaţii sau obiective care ar X
putea să vă influenţeze în misiunea de audit?
Aţi avut/aveţi funcţii sau aţi fost/sunteţi implicată în ultimii 3 ani într-un alt mod în X
activitatea entităţii/structurii ce va fi auditată ?
Aveţi responsabilităţi în derularea programelor şi proiectelor finanţate integral sau X
parţial de Uniunea Europeană?
Aţi fost implicat în elaborarea şi implementarea sistemelor de control ale X
entităţii/structurii ce urmează a fi auditată ?
Sunteţi soţ/soţie, rudă sau afin până la al patrulea grad inclusiv cu conducătorul X
entităţii/structurii ce va fi auditată sau cu membrii organului de conducere
colectivă?
Aveţi vreo legătura politică, socială care ar rezulta dintr-o fostă angajare sau X
primirea de redevenţe de la vreun grup anume, sau organizaţie sau nivel
guvernamental ?
Aţi aprobat înainte facturi, ordine de plata şi alte instrumente de plată pentru X
entitatea/structura ce va fi auditată?
Aţi ţinut anterior contabilitatea la entitatea/structura care va fi auditată? X
Aveţi vreun interes direct sau unul de fond financiar indirect la entitatea/structura X
ce va fi auditata ?
Dacă în timpul misiunii de audit, apare orice incompatibilitate personală, externă X
sau organizaţională care ar putea să vă afecteze abilitatea dvs. de a lucra şi a face
ca rapoartele să fie imparţiale, notificaţi seful ierarhic ?
Se completează de către şeful direcţiei audit intern
1. Incompatibilităţi personale (se trec din pagina anterioară)
Nu există incompatibilităţi.
2. Pot fi negociate/diminuate incompatibilităţile? Dacă da, se explică cum anume.
Nu există incompatibilităţi.
Data: AUDITOR ŞEF SECŢIE

28
 ROMÂNIA NESECRET
MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE Exemplarul nr.___
SECŢIA DE AUDIT INTERN nr. 1 Model A-02
Nr._________ din __________ Anexa nr.6 (art.26)

Entitatea publică: MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE

Auditor: Auditor ec. Ionescu Elena
Data: 02.11.2007
Misiunea de audit public: Audit de regularitate şi sistem la U.M. XXXX, entitate
publică subordonată Ministerului Apărării Naţionale

DECLARATIE DE INDEPENDENTA
Incompatibilităţi
În legătură cu entitatea/structura auditată: U.M. XXXX Bucureşti Da Nu
Aţi avut/aveţi vreo relaţie oficială, financiară sau personală cu cineva care ar putea X
să vă limiteze măsura în care puteţi să vă interesaţi, să descoperiţi sau să constataţi
slăbiciuni de audit în orice fel ?
Aveţi idei preconcepute faţă de persoane, grupuri, organizaţii sau obiective care ar X
putea să vă influenţeze în misiunea de audit?
Aţi avut/aveţi funcţii sau aţi fost/sunteţi implicată în ultimii 3 ani într-un alt mod în X
activitatea entităţii/structurii ce va fi auditată ?
Aveţi responsabilităţi în derularea programelor şi proiectelor finanţate integral sau X
parţial de Uniunea Europeană?
Aţi fost implicat în elaborarea şi implementarea sistemelor de control ale X
entităţii/structurii ce urmează a fi auditată ?
Sunteţi soţ/soţie, rudă sau afin până la al patrulea grad inclusiv cu conducătorul X
entităţii/structurii ce va fi auditată sau cu membrii organului de conducere
colectivă?
Aveţi vreo legătura politică, socială care ar rezulta dintr-o fostă angajare sau X
primirea de redevenţe de la vreun grup anume, sau organizaţie sau nivel
guvernamental ?
Aţi aprobat înainte facturi, ordine de plata şi alte instrumente de plată pentru X
entitatea/structura ce va fi auditată?
Aţi ţinut anterior contabilitatea la entitatea/structura care va fi auditată? X
Aveţi vreun interes direct sau unul de fond financiar indirect la entitatea/structura X
ce va fi auditata ?
Dacă în timpul misiunii de audit, apare orice incompatibilitate personală, externă X
sau organizaţională care ar putea să vă afecteze abilitatea dvs. de a lucra şi a face
ca rapoartele să fie imparţiale, notificaţi seful ierarhic ?
Se completează de către şeful direcţiei audit intern
2. Incompatibilităţi personale (se trec din pagina anterioară)
Nu există incompatibilităţi.
2. Pot fi negociate/diminuate incompatibilităţile? Dacă da, se explică cum anume.
Nu există incompatibilităţi.
Data: AUDITOR ŞEF SECŢIE

29
 SECŢIUNEA -B
Administrativă

MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE

SECŢIA DE AUDIT INTERN nr. 1
Nr______________/______________

NOTIFICAREA PRIVIND DECLANŞAREA

MISIUNII DE AUDIT PUBLIC INTERN

Comandantului U.M. XXXX,

Referitor la misiunea de audit public intern în conformitate cu prevederile art.16 din

Legea nr. 672/2002 privind auditul public intern, cu modificările ulterioare şi cu Planul de
audit public intern aprobat pentru anul 2005, sub nr. 41724/28.11.2007, urmează ca în
perioada 05.11.2007– 28.12.2007, să efectuăm o misiune de audit public intern cu tema:
„verificarea organizării şi conducerii contabilităţii patrimoniului aflat în administrarea
U.M.XXXX Bucureşti”.
Perioada auditată: 01.05.2005 – 31.10.2007.
Vă vom contacta ulterior pentru a stabili de comun acord o şedinţă de deschidere în
vederea discutării diverselor aspecte ale misiunii de audit, cuprinzând:
- prezentarea auditorilor;
- prezentarea principalelor obiective ale misiunii de audit public intern;
- programul intervenţiei la faţa locului;
- scopul misiunii de audit public intern;
- alte aspecte.
Pentru o mai bună înţelegere a activităţii dumneavoastră, va rugăm să ne puneţi la
dispoziţie următoarea documentaţie necesară:
- Regulamentul de organizare şi funcţionare şi Fişele posturilor pentru salariaţii din
cadrul compartimentului financiar - contabil;
- Bugetul de venituri şi cheltuieli, în calitate de utilizator, aprobat pe anul 2007;
- Ordine ale Ministrului Apărării Naţionale privind rectificarea bugetului pe anul 2007;
- Planul anual de achiziţii publice pentru 2007 şi Note de recepţie şi constatare de
diferenţe şi procese verbale de recepţie a lucrărilor executate;
- Situaţiile financiare întocmite în perioada auditată 01.05.2005 – 31.10.2007;
- Balanţe sintetice de verificare din perioada auditată şi fişele de evidenţă contabilă;
- Dispoziţia de organizare a controlului financiar preventiv şi Registrul proiectelor de
operaţiuni supuse vizei de control financiar preventiv propriu conform dispoziţiilor legale în
vigoare;
- Acte de control anterioare care se referă la activitatea auditată;
- Alte documente necesare misiunii de audit public intern.
Dacă aveţi unele întrebări privind aceasta acţiune, vă rugăm să contactaţi pe dl.
economist Pasică Eugen şi d-na economist Ionescu Elena, auditori interni, în cadrul Secţiei de
audit intern nr. 1, structură subordonată Direcţiei audit public intern din Ministerul Apărării
Naţionale sau pe şeful Secţiei.

ŞEF SECŢIE , ŞEF ECHIPĂ AUDIT

30
 MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE
SECŢIA DE AUDIT INTERN nr. 1
Nr______________/______________

CĂTRE ,

În atenţia Domnului Comandant al U.M. XXXX

Referitor la misiunea de audit public intern ce urmează a se efectua la unitatea pe care o

conduceţi, în conformitate cu prevederile Ordinului M.F.P. – nr. 38/2003 pentru aprobarea
Normelor Generale privind exercitarea activităţii de audit public intern, partea a III-a, pct.19,
vă aducem la cunostinţă că şedinţa de deschidere a misiunii de audit se va derula la sediul
instituţiei dumneavoastră, în data de 1 martie 2004, ora 12,30, în prezenţa următoarelor
persoane:
- comandantul unităţii;
- locţiitorul comandantului unităţii;
- conducătorul compartimentului financiar-contabil;
- persoane cu atribuţii financiare şi gestionare;
- şeful Secţiei de audit intern nr. 1 şi şeful echipei de audit;
- auditorii interni.
Şedinţa de deschidere va avea ca scop prezentarea auditorilor, prezentarea Programului
de intervenţie la fata locului, înmânarea Cartei auditorilor, prezentarea obiectivelor misiunii de
audit şi a tematicii în detaliu şi stabilirea de comun acord a condiţiilor materiale necesare
derulării misiunii de audit public intern.

Va mulţumim pentru colaborare !

ŞEF SECŢIE,

ŞEF ECHIPĂ AUDIT

31
 MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE
SECŢIA DE AUDIT INTERN nr. 1
Nr______________/______________

MINUTA ŞEDINŢEI DE DESCHIDERE

Entitatea publică: U.M. XXXX Bucureşti

A. Mentiuni generale:
Tema misiunii de audit public intern, conform cu Ordinul de serviciu nr. A 313
din 02.11.2007 seria DC nr. 0402744/29.10.2007: verificarea organizării şi conducerii
contabilităţii patrimoniului aflat în administrarea U.M.XXXX Bucureşti.
Perioada auditată: 01.05.2005 – 31.10.2007.

1. Lista participanţilor :

Nr. Gradul, Numele şi prenumele Funcţia Structura din care

crt. face parte
1 Pasică Eugen Şef echipă de audit SECŢIA AUDIT
2 Ionescu Elena Membră a echipei de audit INTERN nr. 1
6 Comandant
U.M. XXXX
7 Locţiitor
Bucuresti
8 Contabil sef

Stenograma şedinţei de deschidere:

Prezentarea auditorilor:
Misiunea de audit public intern va fi efectuată de Pasică Eugen şef echipă audit şi
Ionescu Elena auditor, în calitate de auditori în cadrul Secţiei de audit intern nr. 1, structură
subordonată Direcţiei audit public intern din Ministerul Apărării Naţionale.

Obiectivele misiunii de audit public intern:

1. Organizarea structurii financiar-contabile.
2. Circuitul documentelor justificative
3. Întocmirea şi prelucrarea documentelor justificative
4. Programele informatice utilizate pentru prelucrarea datelor
5. Registrele de contabilitate
6. Organizarea funcţională a contabilităţii patrimoniului

Stabilirea termenelor de raportare a stadiului verificărilor :

Echipa de audit public intern va analiza eventualele abateri de la regulile procedurale
si metodologice, respectiv de la prevederile legale identificate cu ocazia efectuării misiunii de
audit public intern şi va raporta conducerii entităţii publice care a aprobat misiunea de audit
ori de câte ori va fi cazul (în cazul iregularităţilor în termen de 3 zile de la constatarea
acestora), după consultarea şi discutarea acestora cu conducerea entităţii auditate.

32
 Prezentarea tematicii în detaliu:
Cu ocazia şedinţei de deschidere a fost discutată cu conducerea entităţii auditate
tematica în detaliu a misiunii de audit public intern.

Acceptarea calendarului întâlnirilor :

Echipa de audit public intern a prezentat participanţilor la şedinţa de deschidere
programul preliminar al intervenţiei la fata locului, misiunea de audit urmând a se efectua
zilnic, în perioada 05.11 – 28.12.2007, cu excepţia cazurilor în care aceasta este suspendată
din motive obiective auditorilor.

Analiza şi acceptul cartei auditorului:

A fost prezentată conducerii instituţiei auditate, carta auditorului (s-a înmânat un
exemplar d-lui comandant), s-au discutat aspectele legate de rolul şi funcţia auditului public
intern, carta fiind acceptată de către participanţii la şedinţa de deschidere a misiunii de audit
public intern din partea U.M. XXXX Bucuresti.

Asigurarea condiţiilor materiale necesare derulării misiunii de audit public

intern:
Cu ocazia şedinţei de deschidere a misiunii de audit public intern, conducerea entităţii
auditate a dat asigurări auditorilor în ceea ce priveşte prezentarea tuturor documentelor
solicitate de acesta, precum şi punerea la dispoziţia acestora a spaţiului necesar desfăşurării
misiunii.
Prezenta minută s-a încheiat în doua exemplare, din care un exemplar va fi arhivat la
Secţia de audit intern nr. 1, structură subordonată Direcţiei audit public intern din Ministerul
Apărării Naţionale (dosarul permanent al misiunii – secţiunea administrativă), cel de-al doilea
exemplar fiind înmânat reprezentanţilor instituţiei auditate (înregistrat sub nr.__/____).

ŞEFUL ECHIPEI DE AUDIT AM LUAT LA CUNOŞTINŢĂ:

ŞEFUL UNITĂŢII XXXX
_______________________ _______________________

MEMBRU AL ECHIPEI DE AUDIT CONTABIL-ŞEF

_______________________ _______________________

33
 Anexa nr. 17
(art.33)
ROMÂNIA NESECRET
MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE Exemplar nr.__
DIRECŢIA AUDIT INTERN
(SECŢIA AUDIT INTERN NR. )
Nr._______ din___________

NOTA CENTRALIZATOARE A DOCUMENTELOR

DE LUCRU – MODEL C - 02
Denumirea misiunii de audit______________
Perioada auditată_______________
Întocmit de__________Data______
Constatarea Documentul Fila din dosarul Auditorul care l-a
justificativ de lucru produs sau solicitat
Secţiunea E (conform Graficul de
anexei nr. 17) circulatie

………….. Fisele posturilor

Secţiunea F
………….
Membrii echipei de audit
_____________________

34
 ROMÂNIA Nesecret
MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE Exemplar
unic
DIRECŢIA DE AUDIT INTERN
NR……………..DIN…………..

MINUTA ŞEDINŢEI DE INCHIDERE

MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE

U.M. XXXX BUCUREŞTI
A. MENŢIUNI GENERALE
Tema misiunii de audit: Tipul misiunii de audit: Perioada auditată:
Misiune audit conform De regularitate şi sistem 01.01.2005 –
Planului anual de audit al 31.10.2007
M.Ap.N.
Întocmit de: Auditor Data: 28.12.2007
Verificat de: Şeful echipei de audit Data: 28.12.2007
Lista participanţilor
Numele şi prenumele Funcţia Unitatea militara
Şeful echipei de audit Direcţia de audit intern
Auditor Direcţia de audit intern
Comandantul unitatii U.M. XXXX Bucureşti
Locţiitor U.M. XXXX Bucureşti
Contabil sef U.M. XXXX Bucureşti

35
 B. CONCLUZII

► Şeful echipei de audit, a prezentat constatările, concluziile şi recomandările

aferente misiunii de audit public intern desfăşurate.
In cadrul şedintei, pe baza FIAP – urilor, s-au formulat recomandări precise,
concrete şi s-au comunicat termenele de raportare a modului de remediere a disfuncţiilor
constatate.
Faţă de constatările prezentate şi recomandarile formulate de către auditori nu
au fost prezentate obiecţii de catre personalul unităţii auditate.
Problemele constatate au fost prezentate numai prin realizarea legăturii cu
prevederile legale incidente şi au fost precizate consecinţele negative în cazul perpetuării
situaţiilor actuale constatate.
Au fost prezentate totodata noile modalităti de rezolvare a problemelor
constatate şi modul de acţiune al unităţii în vederea raportării stadiului implementării
recomandărilor făcute de către echipa de audit.

► Comandantul unităţii, după consultarea personalului subordonat apreciază că

cele prezentate sunt clare, obiective, fundamentate şi relevante.
Comandantul unităţii apreciază că atât constatările, cât şi recomandările
formulate sunt reale, pertinente şi vor avea efecte benefice asupra activităţii structurii
financiar-contabile în special şi unităţii în ansamblul său.

► Documentele solicitate şi prezentate pentru verificare au fost înapoiate integral

unităţii, la sfârşitul misiunii de audit, fapt atestat prin semnarea prezentului document.

Data: 28.12.2007

ECHIPA DE AUDIT: DIN PARTEA STRUCTURII AUDITATE:

Şeful echipei de audit Comandantul UM XXXX

Auditor Locţiitor al UM XXXX
Contabil sef al UM XXXX

36
 DOSAR DE AUDIT PUBLIC INTERN

SECŢIUNEA „A”

1. Raport de audit public intern

2. Sinteza principalelor constatări şi recomandări
3. F.I.A.P.-uri
4. Fişa de urmărire a recomandărilor nr.1 şi 2

37
 RAPORT DE AUDIT PUBLIC INTERN
(proiect)

„Audit de regularitate şi sistem”

Perioada auditată: 01.05.2005 -31.10.2007

Perioada misiunii: 05.11.2007 – 28.12.2007

CUPRINS

1. Introducere
2. Obiectivele misiunii de audit
3. Metodologia utilizată
4. Constatări şi recomandări
5. Concluzii

Misiunea de audit public intern: U.M. XXXX Bucureşti

Perioada auditată: 01.05.2005 -31.10.2007
Tipul de audit: „de regularitate şi sistem”
Baza legală a misiunii:
- Legea 672/2002 privind auditul public intern
- A.P.I.- 1 – Normele privind exercitarea activităţii de audit public intern în ministerul
Apărării Naţionale, aprobate prin ordinul ministrului Apărării Naţionale nr. M 87/2003,
modificate şi completate cu ordinul M/93 din 28.05.2004
- Planificarea misiunilor de auditul public intern ale Secţiei Audit Intern nr. 1 pentru
lunile noiembrie şi decembrie 2007
- Ordinul de serviciu nr. A 313 din 02.11.2007 seria DC nr. 0402744/29.10.2007

I. INTRODUCERE

Misiunea de audit public intern a fost executată în perioada 05.11.2007 – 28.12.2007 de

către o echipă de audit, din cadrul Secţiei Audit Intern nr. 1 Bucureşti având următoarea
componenţă:
Pasică Eugen şef echipă audit
Ionescu Elena auditor

38
 Scopul misiunii de audit: verificarea organizării şi conducerii contabilităţii
patrimoniului aflat în administrarea U.M.XXXX Bucureşti.
Modul de desfăşurare a misiunii de audit public intern:
Pentru efectuarea misiunii de audit public intern, echipa de auditori a procedat la
colectarea datelor şi informaţiilor despre unitate, studierea instrucţiunior şi reglementărilor
specifice, la stabilirea tematicii misiunii de audit public intern în scopul realizării programului
de audit şi programului de intervenţie la faţa locului.
Principalele constatări rezultate sunt consemnate în fişele de identificare şi analiză a
problemelor anexate la prezentul raport, ca parte integrantă din acesta.

II. OBIECTIVELE MISIUNII DE AUDIT PUBLIC INTERN

OBIECTIVUL: Verificarea organizării şi conducerii contabilităţii patrimoniului

aflat în administrarea U.M.XXXX Bucureşti.

Obiectiv prevăzut şi tratat în prezentul raport, care coincide cu notificarea transmisă

structurii auditate şi cuprinsă în ordinul de serviciu.

III. METODOLOGIA UTILIZATĂ

Tehnicile şi instrumentele de audit public intern utilizate pentru atingerea obiectivelor

misiunii sunt cele prevăzute la pct.9.2 din Normele generale privind exercitarea activităţii de
audit public intern, aprobate de către ministrul finanţelor publice cu Ordinul nr. 38/15.01.2003.
Au fost analizate documentele puse la dispoziţia echipei de audit de către unitatea
auditată, formându-se în acest fel o opinie proprie şi obiectivă asupra activităţilor efectuate de
unitate în perioada supusă auditării. De asemenea, prin observarea directă ne-am format o
opinie asupra modului de organizare şi desfăşurare a proceselor de administrare şi gestionare a
patrimoniului încredinţat spre folosinţă unităţii, respectiv asupra managementului acestor
activităţii.
Documentele întocmite, aflate în dosarul permanent şi dosarul documentelor de lucru,
confirmă şi sprijină concluziile auditorilor.

IV. CONSTATĂRILE ŞI RECOMANDĂRILE AUDITULUI

1. Organizarea structurii financiar-contabile

Contabilitatea proprie, a U.M. XXXX (contabilitatea financiară şi contabilitatea de
gestiune) este organizată şi condusă de către contabilul şef, prin compartimentul financiar-
contabil, în conformitate cu prevederile ar.1 alin.(2) din Legea contabilităţii nr.82/1991,
republicată.
1. Problema: Organizarea contabilităţii generale şi de gestiune în cadrul U.M.XXXX
2. Constatări:
În cadrul Direcţiei UM XXXX contabilitatea patrimoniului este organizată astfel:
a) contabilitatea generală (financiară) în cadrul Serviciului financiar;
b) contabilitatea de gestiune în cadrul Serviciului tehnic şi asigurare materială.
Contabilitatea patrimoniului este condusă după metoda ,,maestru şah simplificat”, iar
contabilitatea de gestiune după metoda de evidenţă cantitativ-valorică.
În urma verificărilor şi testelor realizate prin sondaj, am constatat următoarele aspecte:
1. Nu au fost întocmite proceduri interne privind organizarea şi conducerea contabilităţii,
conform art. 4 alin. (2) pct b) din OG 119/1999, republicată, în principal cu privire la:
39
 a) întocmirea, prelucrarea şi utilizarea documentelor justificative şi contabile şi a formelor
de înregistrare în contabilitate a acestora, manual sau cu ajutorul tehnicii de calcul;
b) stabilirea circuitului documentelor justificative şi contabile pe baza unor scheme, grafice
de circulaţie, adaptate specificului instituţiei;
c) ţinerea registrelor contabile obligatorii;
d) întocmirea declaraţiilor cu caracter fiscal;
e) întocmirea situaţiilor financiare;
f) contabilitatea de gestiune, în funcţie de specificul activităţii şi necesităţile proprii;
g) contabilitatea financiară;
h) contabilitatea managerială (ex.: tablou de bord, fluxuri de trezorerie, bugetul de venituri
şi cheltuieli).
3. Cauze:
 neaplicarea în totalitate a prevederilor pct. 21 din OMFP nr. 1850/14.12.2004;
4. Consecinţe:
a) risc potenţial de nedectare a erorilor de înregistrare, datorită neasigurării controlului
înregistrărilor din conturile sintetice şi analitice cu ajutorul balanţei de verificare analitice,
precum şi asupra concordanţei stocurilor scriptice din fişele de magazie cu cele din fişele de
cont analitic pentru valori materiale;
c) inexistenţa unui flux integrat şi coerent al datelor necesare fundamentării şi
adoptării deciziilor manageriale în domeniul financiar-contabil.
Recomandări şi soluţii propuse:
 Reflectarea în documente scrise a organizării contabilităţii patrimoniului şi întocmirea
de proceduri formalizate cu privire la:
a) întocmirea, prelucrarea şi utilizarea documentelor justificative şi contabile şi a formelor
de înregistrare în contabilitate a acestora, manual sau cu ajutorul tehnicii de calcul;
b) stabilirea circuitului documentelor justificative şi contabile pe baza unor scheme, grafice
de circulaţie, adaptate specificului instituţiei;
c) ţinerea registrelor contabile obligatorii;
d) întocmirea declaraţiilor cu caracter fiscal;
e) întocmirea situaţiilor financiare;
f) contabilitatea de gestiune, în funcţie de specificul activităţii şi necesităţile proprii;
g) contabilitatea financiară;
h) contabilitatea managerială (ex.: tablou de bord, fluxuri de trezorerie, bugetul de venituri
şi cheltuieli).
 Organizarea şi conducerea contabilităţii de gestiune, adaptată la specificul instituţiei şi
necesităţile proprii, cu respectarea strictă a tuturor prevederilor legale aplicabile;

2. Circuitul documentelor justificative

1. Problema:
Intocmirea incompleta a graficelor de circulaţie a documentelor
2. Constatări:
Structura financiar-contabilă a instituţiei a prezentat pentru perioada care face obiectul
misiunii de audit (ianuarie 2005-martie 2007) grafice de circulaţie a documentelor incomplete
(de structură, pe document, pe persoană, pe tipuri de activităţi).
3. Cauze:
Neaplicarea în totalitate a prevederilor următoarelor acte normative:
 pct. B.6 din Normele metodologice aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr.
425/03.03.1998, care stipulează că, pentru asigurarea circulaţiei raţionale şi unitare a

40
 documentelor justificative, precum şi pentru ţinerea la zi a contabilităţii, se recomandă ca
directorul financiar-contabil să întocmească graficul de circulaţie a documentelor
justificative, la întocmirea căruia trebuie să se ţină seama de normele de utilizare a
formularelor şi care trebuie să conţină: denumirea documentelor, persoanele care poartă
răspunderea întocmirii lor, data întocmirii şi termenul stabilit pentru predarea
documentelor, numărul de exemplare şi destinaţia acestora, precum şi alte elemente care se
apreciază ca necesare;
pct. 5 din Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1792/24.12.2002, care prevede că
ordonatorii de credite au obligaţia să stabilească ,,prin norme proprii documentele, circuitul
acestora şi persoanele împuternicite ...”.
4. Consecinţe:
a) în instituţia auditată nu este formalizată o circulaţie raţională şi unitară a documentelor
justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate şi nu sunt implementate pârghii de
control intern în acest domeniu;
b) perpetuarea acestei situaţii de fapt implică riscuri potenţiale semnificative în ceea ce
priveşte sistemul informaţional şi contabil al instituţiei publice, respectiv:
 risc de întârzieri în întocmirea, prelucrarea, transmiterea şi înregistrarea documentelor
justificative;
 risc de omitere a înregistrării unor documente ce privesc operaţiuni patrimoniale;
risc de neînregistrare în mod cronologic şi sistematic a documentelor justificative.
Recomandări şi soluţii propuse:
 analiza fluxurilor informaţionale din domeniul financiar-contabil şi întocmirea
graficelor de circulaţie a documentelor adaptate la specificul instituţiei, în scopul asigurării
unei circulaţii raţionale şi unitare a documentelor justificative care stau la baza
înregistrărilor în contabilitate;
elaborarea şi formalizarea procedurilor şi filtrelor de control intern necesare pentru
înregistrarea cronologică, sistematică, unitară şi corectă a tuturor operaţiunilor şi
evenimentelor semnificative, asigurarea aprobării şi efectuării operaţiunilor exclusiv de
persoanele autorizate şi/sau împuternicite în acest sens, precum şi separarea atribuţiilor privind
efectuarea de operaţiuni între persoane, astfel încât atribuţiile de aprobare, control şi
înregistrare să fie, într-o măsură adecvată, încredinţate unor persoane diferite.

3.Întocmirea şi prelucrarea documentelor justificative

1. Problema: (Detalii în FIAP nr.2): Înregistrarea cu întârziere în contabilitate a

documentelor justificative.
2. Constatări:
Din analiza prin sondaj a documentelor justificative ce au stat la baza efectuării
operaţiunilor contabile în perioada auditată, am constatat faptul că în unele cazuri înregistrarea
acestora în contabilitate nu s-a efectuat în mod cronologic şi sistematic. Astfel, notele de
recepţie şi constatare de diferenţe au fost înregistrate frecvent în contabilitatea analitică, cu o
întârziere de peste 30 de zile (ex: NRCD nr.57 din 07.11.2006, înregistrat în data de
29.12.2006). Această disfuncţie rezultă şi din analiza componenţei soldului contului 401
„FURNIZORI”, care în mod frecvent a prezentat sold final debitor (creditor în roşu), acesta
fiind un cont de pasiv, ar fi trebuit să prezinte sold final creditor.
3. Cauze:
Lipsa unei proceduri scrise adecvate şi a unui filtru de control privind înregistrarea
cronologică şi sistematică în contabilitate a documentelor justificative.

41
 4. Consecinţe:
1. Riscul producerii de pagube prin neînregistrarea cronologică în contabilitatea
analitică.
2. Riscul prezentării denaturate a patrimoniului unităţii la un moment dat şi al
întocmirii de situaţii financiare incomplete.
Recomandări şi soluţii propuse:
Implementarea unui filtru de control adecvat cu privire la înregistrarea cronologică şi
sistematică în contabilitate a documentelor justificative, coroborat cu actualizarea fişelor
posturilor persoanelor desemnate cu atribuţii în cadrul sistemului contabil

1. Problema: (Detalii în FIAP nr.3): Efectuarea de înregistrări contabile care nu

reflectă în mod adecvat desfăşurarea operaţiunilor economico-financiare.
2. Constatări:
Din analiza prin sondaj a documentelor justificative, care au stat la baza efectuării
operaţiunilor contabile, am constatat faptul că au fost efectuate unele înregistrări contabile,
care nu reflectă în mod adecvat desfăşurarea operaţiunilor economico-financiare din unitate,
astfel:
- la încasarea contravalorii revistelor de istorie militară s-a utilizat pentru efectuarea
înregistrărilor contabile contul 461 – Debitori, în loc de contul 411 – Clienţi;
- nu s-a evidenţiat scăderea din evidenţa contabilă a revistelor de istorie militară.
3. Cauze:
Lipsa de personal, fluctuaţia acestuia, precum şi lipsa unor proceduri scrise privind
reflectarea înregistrării în contabilitate a operaţiunilor patrimoniale desfăşurate.
4. Consecinţe:
Riscul producerii de pagube prin înregistrări eronate, în contabilitate.
Riscul prezentării denaturate a patrimoniul la un moment dat şi a întocmirii de situaţii
financiare eronate.
Recomandări şi soluţii propuse:
Elaborarea unei proceduri scrise cu privire la efectuarea înregistrărilor contabile,
coroborat cu implementarea unui filtru de control adecvat privind modul de efectuare a
controlului înregistrărilor.

1. Problema: (Detalii în FIAP nr.4): Înregistrarea eronată în contabilitatea analitică a

bunurilor materiale achiziţionate din granturi.
2. Constatări:
Din analiza prin sondaj a documentelor justificative care au stat la baza efectuării
operaţiunilor contabile în perioada auditată, am constatat faptul că înregistrarea bunurilor
materiale achiziţionate din granturi în cadrul contabilităţii analitice, nu s-a efectuat distinct,
separat de celelalte bunuri, care au avut ca sursă de finanţare creditele bugetare.
3. Cauze:
Lipsa unor proceduri scrise adecvate privind înregistrarea distinctă în contabilitate a
bunurilor materiale provenite din granturi.
4. Consecinţe:
Riscul confuziei între bunurile achiziţionate din granturi şi cele din bugetul institutului,
în calitate de ordonator terţiar de credite.

Recomandări şi soluţii propuse:

42
 Elaborarea unei proceduri formalizate cu privire la înregistrarea şi evidenţierea distinctă
în contabilitate a bunurilor materiale provenite din granturi, coroborat cu actualizarea fişelor
posturilor persoanelor cu atribuţii în acest sens.

4.Programele informatice utilizate pentru prelucrarea datelor

Din verificarea prin sondaj efectuată asupra procedurilor din cadrul domeniului
„Sistemele informatice”, în perioada auditată, am constatat următoarele:
- unitatea dispune de sisteme informatice independente (calculatoare individuale);
- au fost luate măsuri de securitate la nivel de calculator, aplicabile
componentelor hardware şi software, în conformitate cu clasa sau nivelul de secretizare a
informaţiilor;
- compartimentul financiar utilizează programe informatice pentru prelucrarea automată a
datelor, programul de salarii şi programul de contabilitate sintetică, elaborate şi avizate de
către Direcţia Financiar-Contabilă.
Pe acest segment de activitate, s-au constatat următoarele disfuncţii:

1. Problema: (Detalii în FIAP nr.5): Neînregistrarea în contabilitate a licenţelor

software.
2. Constatări:
În urma verificării, prin sondaj, conform eşantionului constituit, a documentelor
justificative care stau la baza efectuării înregistrărilor contabile am constatat următoarele:
- compartimentul financiar-contabil utilizează programe informatice pentru prelucrarea
automată a datelor: programul de salarii şi programul de contabilitate sintetică, elaborate şi
avizate de către Direcţia Financiar-Contabilă, dar care nu sunt evaluate şi înregistrate în
evidenţa contabilă;
- pentru evidenţa cantitativ-valorică a bunurilor materiale se utilizează programul de
contabilitate analitică Axel, neavizat de către Direcţia Financiar-Contabilă şi neînregistrat în
evidenţa contabilă;
- licenţele soft-urilor utilizate nu sunt înregistrate în contabilitate şi nu există documente de
provenienţă a acestora.
3. Cauze:
Inexistenţa procedurilor scrise adecvate cu privire la funcţionarea sistemelor
informatice.
4. Consecinţe:
Riscul reflectării eronate a situaţiei patrimoniului în evidenţa contabilă, la un moment
dat.
Recomandări şi soluţii propuse:
1. Evaluarea şi înregistrarea în contabilitate a programelor informatice şi a licenţelor
software utilizate.
2. Elaborarea unor proceduri formalizate privind utilizarea şi funcţionarea sistemelor
informatice exploatate.

5. Registrele de contabilitate
1. Problema: (Detalii în FIAP nr.6): Nerespectarea prevederilor legale privind
completarea şi utilizarea registrelor de contabilitate.
2. Constatări:
Din analiza prin sondaj a modului de completare a registrelor de contabilitate am
constatat faptul că Registrul-inventar înregistrat la nr.93/22.02.2007, este neoperat din anul
43
2003. De asemenea registrul numerelor de inventar al mijloacelor fixe înregistrat la
nr.95/27.02.2007 este neactualizat.

3. Cauze:
Lipsa de personal, fluctuaţia acestuia precum şi lipsa unor proceduri scrise privind
completarea registrelor de contabilitate.
4. Consecinţe:
Riscul producerii de pagube prin înregistrări eronate în contabilitate.
Riscul prezentării denaturate a patrimoniului la un moment dat şi a întocmirii de situaţii
financiare eronate.
Recomandări şi soluţii propuse:
Realizarea unei proceduri scrise şi implementarea unui filtru de control intern adecvat
privind completarea şi utilizarea registrelor de contabilitate, coroborat cu actualizarea fişelor
posturilor persoanelor cu atribuţii pe această linie în cadrul sistemului contabil.

6. Organizarea funcţională a contabilităţii patrimoniului

1. Problema: (Detalii în FIAP nr.7): Respectarea prevederilor legale cu privire la
efectuarea inventarierii.
2. Constatări:
Din analiza prin sondaj a documentelor justificative ce au stat la baza efectuării
inventarierii patrimoniului la sfârşitul anului 2005, am constatat:
- inventarierea s-a efectuat pe baza listelor de inventariere care au cuprins numai
stocul scriptic;
- în cadrul procesului verbal de inventariere al comisiei centrale înregistrat la nr. I- 784
din 23.12.2005, una dintre propunerile subcomisiei nr.1 a fost aceea de a „scoate din evidenţa
contabilă un număr de şase calculatoare Pentium, un micracalculator Laptop HP şi o
imprimantă Kiocera-280, datorită repetării cu greşeli sau a ne-existenţei în gestiunea
institutului”. Din discuţiile purtate cu persoanele cu atribuţii pe linia inventarierii a rezultat
faptul că acestea au fost scoase din evidenţă cu nota contabilă nr.1 din 03.10.2006, fără a avea
la bază nici un document justificativ.
Prin extinderea eşantionului şi asupra documentelor întocmite cu ocazia inventarierii
efectuate la finele anului 2006, din analiza procesului verbal de inventariere înregistrat la nr. I-
1248 din 08.09.2006 , am constatat alte disfuncţii, după cum urmează:
- ordinul de zi pe unitate privind organizarea şi desfăşurarea inventarierii nu a fost
emis cu cel puţin 20 de zile înainte de începerea inventarierii;
- listele de inventariere nu au fost semnate de către gestionar şi contabilitate;
- nu au fost inventariate disponibilităţile băneşti, cecurile precum şi alte valori aflate
în casieria unităţii.
3. Cauze:
Inexistenţa unor proceduri scrise şi a unui filtru de control intern adecvat privind modul
de organizare şi efectuare a inventarierii.
4. Consecinţe:
- imposibilitatea comparării stocurilor faptice cu cele scriptice, ca scop final al
efectuării inventarierii;
- necunoaşterea de către membrii comisiei de inventariere a responsabilităţilor în
părţile ce-i privesc;
- riscul de a nu se efectua în totalitate operaţiunile de inventariere, de a nu se încadra
în timpul planificat şi scăderea eficienţei în valorificarea activităţii de inventariere;
44
 - inducerea către comanda unităţii a îndoielii privind atingerea scopului final al
inventarierii, acela de a obţine asigurări privind integritatea patrimonială.

Recomandări şi soluţii propuse:

1. Recomandăm conducerii unităţii numirea unei comisii pentru reanalizarea şi
propunerea măsurilor legale ce se impun privind lipsa din gestiune a celor şase calculatoare
Pentium, a microcalculatorului Laptop HP şi a iprimantei Kiocera-280.
2. Elaborarea unei proceduri scrise cu privire la organizarea şi efectuarea
inventarierilor, implementarea unui filtru de control intern coroborat cu precizarea strictă a
atribuţiilor în fişele posturilor persoanelor cu responsabilităţi în acest domeniu.

1. Problema: (Detali în FIAP nr.8): Neconcordanţă între soldurilor din cadrul

balanţelor analitice de valori materiale şi balanţa sintetică.
2. Constatări:
Din analiza prin sondaj a documentelor justificative, ce au stat la baza efectuării
operaţiunilor contabile am constatat faptul că nu se poate efectua verificarea concordanţei între
soldurile din cadrul balanţelor analitice de valori materiale şi balanţa sintetică.
3. Cauze:
1. Pentru eşantionul constituit fie nu au fost întocmite balanţe analitice a bunurilor
materiale, fie înregistrarea documentelor justificative nu s-a realizat în mod cronologic şi
sistematic.
2. Lipsa unei proceduri scrise şi a unui filtru de control intern adecvat privind controlul
înregistrărilor.
4. Consecinţe:
Riscul producerii de pagube prin înregistrări eronate în contabilitate.
Riscul prezentării denaturate a patrimoniului la un moment dat şi a întocmirii de situaţii
financiare eronate.
Riscul inducerii rezervei cu privire la realitatea datelor înregistrate în contabilitate.
Recomandări şi soluţii propuse:
1. Reanalizarea concordanţei dintre soldurile din cadrul balanţelor analitice de valori
materiale şi balanţa sintetică, în perioada supusă verificării.
2. Elaborarea unei proceduri scrise şi implementarea unui filtru de control intern
adecvat privind efectuarea şi controlul înregistrărilor contabile, până la nivel analitic de valori
materiale şi balanţe de verificare, coroborat cu actualizarea fişelor posturilor persoanelor cu
atribuţii pe această linie în cadrul sistemului contabil.

V. CONCLUZII

În urma analizei prin sondaj şi documentare (în limita documentelor solicitate şi/sau
puse la dispoziţia echipei de audit de către personalul structurii auditate şi a timpului alocat
prin ordinul de serviciu al misiunii) a operaţiunilor, activităţilor şi acţiunilor efectuate în cadrul
structurii curinse în intervalul auditat, apreciem că informaţiile colectate asigură auditorilor o
bază rezonabilă pentru constatările şi concluziile formulate de echipa de audit.
Evaluarea managementului riscurilor şi a sistemelor de control s-a efectuat de către
auditori în scopul sprijinirii conducerii unităţii în identificarea, evaluarea şi gestionarea
riscurilor semnificative, în scopul creşterii eficienţei, eficacităţii şi economicităţii sistemului şi
operaţiunilor economice, a unei mai bune administrări şi păstrări a patrimoniului.

45
 Din discuţiile purtate cu comanda unităţii a reieşit faptul că aceasta se confruntă cu o
serie de greutăţi, reprezentate în sinteză de asigurarea reparaţiilor curente şi a întreţinerii
spaţiilor din clădirea în care este dislocat institutul, al cărui dosar tehnic se află în evidenţa
unităţii.
Zonele cu risc semnificativ determinate în activităţile manageriale, sistemelor
informatice a unităţii, economico-financiare şi administrative pe care auditorii le-au identificat
se referă la:
- asigurarea eficienţei, economicităţii şi eficacităţii utilizării creditelor disponibile a veniturilor
proprii, pentru cele două contracte de grant;
- implementarea recomandărilor replanificate şi a celor formulate cu ocazia prezentei misiuni
de audit, prevăzut în fişele de urmărire a recomandărilor, anexă la prezentul raport de audit
intern;
Referitor la gradul de încredere pe care îl poate avea conducerea unităţii precum şi
asupra formării unei imagini de ansamblu asupra gestionării patrimoniului structurii auditate
pentru perioada supusă auditului, opinia echipei de audit este următoarea:
1. managementul financiar şi controlul intern: de îmbunătăţit.
2. vulnerabilitatea instituţiei: medie.
3. impact financiar: moderat.
În opinia echipei de audit, implementarea recomandărilor cuprinse în „Fişele de
urmărire a recomandărilor nr.1 şi 2”, detaliate în „Fişele de identificare şi analiză a
problemei”, pot conduce la realizarea unui management şi control intern adecvat, ale căror
riscuri asociate pot fi cantonate într-o zonă controlabilă şi acceptabilă.
În urma desfăşurării şedinţei de închidere s-au stabilit de comun acord cu conducerea
unităţii, termenele de implementare a recomandărilor, care sunt cuprinse în „Fişele de urmărire
a recomandărilor nr.1 şi 2” lăsate la unitate şi în format electronic.
Structura auditată va elabora un plan de acţiune, însoţit de un calendar privind
îndeplinirea acestuia, stabilind responsabilităţi şi termene concrete, pentru fiecare recomandare
şi va informa periodic despre stadiul de implementare al recomandărilor din Raportul de audit
public intern pe Şeful Secţiei Audit intern nr.1 Bucureşti.
Prezentul proiect de raport de audit public intern se supune prevederilor art.37 din
Instrucţiunile API-1/2003, în sensul că dacă în termen de 15 zile de la data primirii, unitatea nu
solicită organizarea unei reuniuni de conciliere, se apreciază că raportul est însuşit în totalitate,
acesta rămânând definitiv.
Documentele puse la dispoziţia echipei de audit pentru verificare, au fost înapoiate în
totalitate unităţii auditate.
Prezentul raport de audit public intern a fost întocmit în două exemplare, cu destinaţia:
- exemplarul nr.1 la unitatea XXXX şi are ca anexe:
o Fişele de identificare şi analiză a problemei;
o Fişa de urmărire a recomandărilor nr.1;
o Fişa de urmărire a recomandărilor nr.2;
o Sinteza principalelor constatări şi recomandări.
- iar exemplarul nr.2 la Secţia Audit Intern nr.1.
VIZAT
ŞEFUL SECŢIEI AUDIT
_______________________

ŞEFUL ECHIPEI DE AUDIT AM LUAT LA CUNOŞTINŢĂ:

ŞEFUL UNITĂŢII XXXX

46
 _______________________ _______________________

MEMBRU AL ECHIPEI DE AUDIT CONTABIL-ŞEF

_______________________ _______________________

FIŞĂ DE IDENTIFICARE ŞI ANALIZĂ A PROBLEMEI NR.1

Misiunea de audit public intern: „de regularitate şi sistem la unitatea XXXX”

Perioada auditată: 01.05.2005 -31.10.2007
Întocmit: ec.Ionescu Elena
Verificat: şeful echipei ec. Pasică Eugen
Data realizării: 20.11.2007
PROBLEMA
Organizarea contabilităţii generale şi de gestiune în cadrul U.M.XXXX

CONSTATĂRI
În cadrul UM XXXX contabilitatea patrimoniului este organizată astfel:
a) contabilitatea generală (financiară) în cadrul Serviciului financiar;
b) contabilitatea de gestiune în cadrul Serviciului tehnic şi asigurare materială.
Contabilitatea patrimoniului este condusă după metoda ,,maestru şah simplificat”, iar
contabilitatea de gestiune după metoda de evidenţă cantitativ-valorică.

În urma verificărilor şi testelor realizate prin sondaj, am constatat următoarele aspecte:

1. Nu au fost întocmite proceduri interne privind organizarea şi conducerea contabilităţii,
conform art. 4 alin. (2) pct b) din OG 119/1999, republicată, în principal cu privire la:
a) întocmirea, prelucrarea şi utilizarea documentelor justificative şi contabile şi a formelor
de înregistrare în contabilitate a acestora, manual sau cu ajutorul tehnicii de calcul;
b) stabilirea circuitului documentelor justificative şi contabile pe baza unor scheme, grafice
de circulaţie, adaptate specificului instituţiei;
c) ţinerea registrelor contabile obligatorii;
d) întocmirea declaraţiilor cu caracter fiscal;
e) întocmirea situaţiilor financiare;
f) contabilitatea de gestiune, în funcţie de specificul activităţii şi necesităţile proprii;
g) contabilitatea financiară;
h) contabilitatea managerială (ex.: tablou de bord, fluxuri de trezorerie, bugetul de venituri
şi cheltuieli).

CAUZE
neaplicarea în totalitate a prevederilor pct. 21 din OMFP nr. 1850/14.12.2004;

CONSECINŢE
a) risc potenţial de nedectare a erorilor de înregistrare, datorită neasigurării controlului
înregistrărilor din conturile sintetice şi analitice cu ajutorul balanţei de verificare analitice,
precum şi asupra concordanţei stocurilor scriptice din fişele de magazie cu cele din fişele de
cont analitic pentru valori materiale;
c) inexistenţa unui flux integrat şi coerent al datelor necesare fundamentării şi adoptării
deciziilor manageriale în domeniul financiar-contabil.

47
 RECOMANDĂRI ŞI SOLUŢII PROPUSE

 Reflectarea în documente scrise a organizării contabilităţii patrimoniului şi întocmirea

de proceduri formalizate cu privire la:
a) întocmirea, prelucrarea şi utilizarea documentelor justificative şi contabile şi a formelor
de înregistrare în contabilitate a acestora, manual sau cu ajutorul tehnicii de calcul;
b) stabilirea circuitului documentelor justificative şi contabile pe baza unor scheme, grafice
de circulaţie, adaptate specificului instituţiei;
c) ţinerea registrelor contabile obligatorii;
d) întocmirea declaraţiilor cu caracter fiscal;
e) întocmirea situaţiilor financiare;
f) contabilitatea de gestiune, în funcţie de specificul activităţii şi necesităţile proprii;
g) contabilitatea financiară;
h) contabilitatea managerială (ex.: tablou de bord, fluxuri de trezorerie, bugetul de venituri
şi cheltuieli).
 Organizarea şi conducerea contabilităţii de gestiune, adaptată la specificul instituţiei şi
necesităţile proprii, cu respectarea strictă a tuturor prevederilor legale aplicabile;

ÎNTOCMIT, VERIFICAT Pentru conformitate,

48
 FIŞĂ DE IDENTIFICARE ŞI ANALIZĂ A PROBLEMEI NR.2

Misiunea de audit public intern: „de regularitate şi sistem la unitatea XXXX”

Perioada auditată: 01.05.2005 -31.10.2007
Întocmit: ec.Ionescu Elena
Verificat: şeful echipei ec. Pasică Eugen
Data realizării: 20.11.2007

PROBLEMA
Intocmirea graficelor de circulaţie a documentelor

CONSTATĂRI
Structura financiar-contabilă a instituţiei nu a fost în măsură să prezinte pentru perioada care
face obiectul misiunii de audit (ianuarie 2004-martie 2005) documentele solicitate de auditori,
respectiv graficele de circulaţie a documentelor (de structură, pe document, pe persoană, pe
tipuri de activităţi).
CAUZE
Neaplicarea în totalitate a prevederilor următoarelor acte normative:
 pct. B.6 din Normele metodologice aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr.
425/03.03.1998, care stipulează că, pentru asigurarea circulaţiei raţionale şi unitare a
documentelor justificative, precum şi pentru ţinerea la zi a contabilităţii, se recomandă ca
directorul financiar-contabil să întocmească graficul de circulaţie a documentelor
justificative, la întocmirea căruia trebuie să se ţină seama de normele de utilizare a
formularelor şi care trebuie să conţină: denumirea documentelor, persoanele care poartă
răspunderea întocmirii lor, data întocmirii şi termenul stabilit pentru predarea
documentelor, numărul de exemplare şi destinaţia acestora, precum şi alte elemente care se
apreciază ca necesare;
 pct. 5 din Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1792/24.12.2002, care prevede că ordonatorii
de credite au obligaţia să stabilească ,,prin norme proprii documentele, circuitul acestora şi
persoanele împuternicite ...”

CONSECINŢE
a) în instituţia auditată nu este formalizată o circulaţie raţională şi unitară a documentelor
justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate şi nu sunt implementate pârghii de
control intern în acest domeniu;
b) perpetuarea acestei situaţii de fapt implică riscuri potenţiale semnificative în ceea ce
priveşte sistemul informaţional şi contabil al instituţiei publice, respectiv:
 risc de întârzieri în întocmirea, prelucrarea, transmiterea şi înregistrarea documentelor
justificative;
 risc de omitere a înregistrării unor documente ce privesc operaţiuni patrimoniale;
risc de neînregistrare în mod cronologic şi sistematic a documentelor justificative.

RECOMANDĂRI ŞI SOLUŢII PROPUSE

49
  analiza fluxurilor informaţionale din domeniul financiar-contabil şi întocmirea
graficelor de circulaţie a documentelor adaptate la specificul instituţiei, în scopul asigurării
unei circulaţii raţionale şi unitare a documentelor justificative care stau la baza
înregistrărilor în contabilitate;
elaborarea şi formalizarea procedurilor şi filtrelor de control intern necesare pentru
înregistrarea cronologică, sistematică, unitară şi corectă a tuturor operaţiunilor şi
evenimentelor semnificative, asigurarea aprobării şi efectuării operaţiunilor exclusiv de
persoanele autorizate şi/sau împuternicite în acest sens, precum şi separarea atribuţiilor privind
efectuarea de operaţiuni între persoane, astfel încât atribuţiile de aprobare, control şi
înregistrare să fie, într-o măsură adecvată, încredinţate unor persoane diferite.

ÎNTOCMIT, VERIFICAT Pentru conformitate,

50
 FIŞĂ DE IDENTIFICARE ŞI ANALIZĂ A PROBLEMEI NR.3

Misiunea de audit public intern: „de regularitate şi sistem la unitatea XXXX”

Perioada auditată: 01.05.2005 -31.10.2007
Întocmit: ec.Ionescu Elena
Verificat: şeful echipei ec. Pasică Eugen
Data realizării: 20.11.2007

DOMENIUL 3
Sistemul contabil şi fiabilitatea acestuia.

PROBLEMA
Înregistrarea cu întârziere în contabilitate a documentelor justificative.

CONSTATĂRI
Din analiza prin sondaj a documentelor justificative ce au stat la baza efectuării
operaţiunilor contabile în perioada auditată, am constatat faptul că înregistrarea acestora în
contabilitate nu s-a efectuat în mod cronologic şi sistematic. Astfel, notele de recepţie şi
constatare de diferenţe au fost înregistrate frecvent în contabilitatea analitică, cu o întârziere de
peste 30 de zile (ex. NRCD). Această disfuncţie rezultă şi din analiza componenţei soldului
contului 401 „Furnizori”, care în mod frecvent a prezentat sold final creditor în roşu (acesta
fiind un cont de pasiv ar fi trebuit să aibă sold final creditor negru).

CAUZE
Lipsa unor proceduri scrise adecvate privind înregistrarea cronologică şi sistematică în
contabilitate a documentelor justificative.

CONSECINŢE
Riscul producerii de pagube prin înregistrări eronate în contabilitate.
Riscul prezentării denaturate a patrimoniului la un moment dat şi a întocmirii de situaţii
financiare eronate.

RECOMANDĂRI ŞI SOLUŢII PROPUSE

Elaborarea unor proceduri formalizate cu privire la înregistrarea cronologică şi
sistematică în contabilitate a documentelor justificative, coroborat cu actualizarea fişelor
posturilor persoanelor cu atribuţii în cadrul sistemului contabil.

ÎNTOCMIT, VERIFICAT Pentru conformitate,

51
 FIŞĂ DE IDENTIFICARE ŞI ANALIZĂ A PROBLEMEI NR.4

Misiunea de audit public intern: „de regularitate şi sistem la unitatea XXXX”

Perioada auditată: 01.05.2005 -31.10.2007
Întocmit: ec.Ionescu Elena
Verificat: şeful echipei ec. Pasică Eugen
Data realizării: 20.11.2007

DOMENIUL 4
Sistemul contabil şi fiabilitatea acestuia.

PROBLEMA
Efectuarea de înregistrări contabile care nu reflectă în mod adecvat desfăşurarea
operaţiunilor economico-financiare.

CONSTATĂRI
Din analiza prin sondaj a documentelor justificative ce au stat la baza efectuării
operaţiunilor contabile am constatat că au fost efectuate înregistrări contabile eronate, care nu
reflectă în mod adecvat desfăşurarea operaţiunilor economico-financiare din unitate:
- la încasarea contravalorii aferente RIM s-a utilizat pentru efectuarea înregistrărilor
contabile contul 461 Debitori, în loc de contul 411 Clienţi;
- nu s-a evidenţiat scăderea din evidenţa contabilă a revistelor de istorie militară.

CAUZE
Lipsa de personal, fluctuaţia acestuia precum şi lipsa unor proceduri scrise privind
reflectarea înregistrării în contabilitate a operaţiunilor patrimoniale desfăşurate.

CONSECINŢE
Riscul producerii de pagube prin înregistrări eronate în contabilitate.
Riscul prezentării denaturate a patrimoniului la un moment dat şi a întocmirii de situaţii
financiare eronate.
RECOMANDĂRI ŞI SOLUŢII PROPUSE
Precizarea în fişele posturilor persoanelor cu atribuţii în cadrul sistemului contabil a
modului de efectuare a înregistrărilor contabile.
Realizarea unor proceduri scrise cu privire la efectuarea înregistrărilor contabile.

ÎNTOCMIT, VERIFICAT Pentru conformitate,

52
 FIŞĂ DE IDENTIFICARE ŞI ANALIZĂ A PROBLEMEI NR.5

Misiunea de audit public intern: „de regularitate şi sistem la unitatea XXXX”

Perioada auditată: 01.05.2005 -31.10.2007
Întocmit: ec.Ionescu Elena
Verificat: şeful echipei ec. Pasică Eugen
Data realizării: 20.11.2007

DOMENIUL 4
Sistemul contabil şi fiabilitatea acestuia.

PROBLEMA
Înregistrarea eronată în contabilitatea analitică a bunurilor materiale achiziţionate din
granturi.
CONSTATĂRI
Din analiza prin sondaj a documentelor justificative care au stat la baza efectuării
operaţiunilor contabile în perioada auditată, am constatat faptul că înregistrarea bunurilor
materiale, achiziţionate din granturi, în cadrul contabilităţii analitice nu s-a efectuat distinct, de
celelalte bunuri, care au avut ca sursă de finanţare creditele bugetare.

CAUZE
Lipsa unor proceduri de pagube prin înregistrări eronate în contabilitate.

CONSECINŢE
Riscul producerii de pagube prin înregistrări eronate în contabilitate.
Riscul prezentării denaturate a patrimoniului la un moment dat şi a întocmirii de situaţii
financiare eronate.

RECOMANDĂRI ŞI SOLUŢII PROPUSE

Elaborarea unor proceduri formalizate cu privire la înregistrarea cronologică şi
sistematică în contabilitate a bunurilor materiale provenite din granturi, coroborat cu
actualizarea fişelor posturilor.

ÎNTOCMIT, VERIFICAT Pentru conformitate,

53
 FIŞĂ DE IDENTIFICARE ŞI ANALIZĂ A PROBLEMEI NR.6

Misiunea de audit public intern: „de regularitate şi sistem la unitatea XXXX”

Perioada auditată: 01.05.2005 -31.10.2007
Întocmit: ec.Ionescu Elena
Verificat: şeful echipei ec. Pasică Eugen
Data realizării: 20.11.2007
DOMENIUL 5
Sistemul contabil şi fiabilitatea acestuia.

PROBLEMA
Respectarea prevederilor legale cu privire la efectuarea inventarierii.

CONSTATĂRI
Din analiza prin sondaj a documentelor justificative ce au stat la baza efectuării
inventarierii am constatat:
- inventarierea aferentă anului 2005 s-a efectuat având la bază liste de inventariere care
nu au cuprins şi stocul scriptic pe lângă cel faptic, practic, neputându-se confrunta existenţa
celor două stocuri acesta fiind scopul final al inventarierii;
- în cadrul procesului verbal de inventariere al comisiei centrale una dintre propunerile
subcomisiei nr.1, a fost aceea de a scoate din evidenţa contabilă un număr de şase calculatoare
Pentium, un microcalculator Laptop HP şi o imprimantă Kiocera-280 datorită repetării cu
greşeli sau a ne-existenţei în gestiunea institutului. Din discuţiile purtate cu persoanele cu
atribuţii pe linia inventarierii a rezultat faptul că acestea au fost scoase din evidenţa contabilă
cu nota contabilă nr.1, fără a avea la bază nici un document justificativ. Ulterior au fost
reintroduse în evidenţa contabilă propunându-se efectuarea unei cercetări administrative pentru
soluţionarea problemei. Propunerea cercetării înregistrate a fost aceea că efectuarea cercetării
nu este de competenţa comisiei şi ca urmare reperele respective au rămas în evidenţa contabilă.
Prin extinderea eşantionului şi asupra anului 2006 am constatat:
- listele de inventariere nu au fost semnate de către gestionar şi contabilitate;
- nu au fost inventariate disponibilităţi băneşti, cecurile precum şi alte valori aflate în
casieria unităţii;
- au fost constatate plusuri şi minusuri la diferite repere la care au fost executate
cercetări administrative.
CAUZE
Inexistenţa unor proceduri scrise şi a unui filtru de control intern privind modul de
organizare şi efectuare a inventarierii.

CONSECINŢE
- necunoaşterea de către membrii comisiei de inventariere a responsabilităţilor ce-i
privesc;
- riscul de a nu se efectua în totalitate operaţiunile de inventariere şi de a se încadra în
timpul planificat;
54
 - scăderea eficienţei în desfăşurarea activităţii de inventariere;
- inducerea către comanda unităţii a îndoielii privind atingerea scopului final al
inventarierii, acela de a obţine asigurări privind intrgritatea patrimonială.

RECOMANDĂRI ŞI SOLUŢII PROPUSE

Realizarea unor proceduri scrise cu privire organizarea şi efectuarea inventarierii.
Numirea unei comisii prin ordin de zi pe unitate care să analizeze problema celor şase
calculatoare Pentium, a microcalculatorului Laptop HP şi a imprimantei Kiocera-280 şi raport
în scris despre dezvoltarea acesteia.

ÎNTOCMIT, VERIFICAT Pentru conformitate,

55
 FIŞĂ DE IDENTIFICARE ŞI ANALIZĂ A PROBLEMEI NR.7

Misiunea de audit public intern: „de regularitate şi sistem la unitatea XXXX”

Perioada auditată: 01.05.2005 -31.10.2007
Întocmit: ec.Ionescu Elena
Verificat: şeful echipei ec. Pasică Eugen
Data realizării: 04.12.2007

DOMENIUL 5
Sistemul contabil şi fiabilitatea acestuia.

PROBLEMA
Nerespectarea prevederilor legale privind completarea şi utilizarea registrelor de
contabilitate.
CONSTATĂRI
Din analiza prin sondaj a modului de completare şi utilizarea registrelor de contabilitate
am constatat faptul că registrul-inventar este neoperat din anul 2003. De asemenea registrul
numerelor de inventar al mijloacelor fixe înregistrat este neactualizat.

CAUZE
Lipsa de personal, fluctuaţia acestuia precum şi lipsa unor proceduri scrise privind
completarea registrelor de contabilitate.

CONSECINŢE
Riscul producerii de pagube prin înregistrări eronate, în contabilitate.
Riscul prezentării denaturate a patrimoniului la un moment dat şi a întocmirii de situaţii
financiare eronate.

RECOMANDĂRI ŞI SOLUŢII PROPUSE

Realizarea unei proceduri scrise şi implementarea unui filtru de control intern adecvat
privind completarea şi utilizarea registrelor de contabilitate, coroborat cu actualizarea fişelor
posturilor persoanelor cu atribuţii pe această linie în cadrul sistemului contabil.

ÎNTOCMIT, VERIFICAT Pentru conformitate,

56
 FIŞĂ DE IDENTIFICARE ŞI ANALIZĂ A PROBLEMEI NR.8

Misiunea de audit public intern: „de regularitate şi sistem la unitatea XXXX”

Perioada auditată: 01.05.2005 -31.10.2007
Întocmit: ec.Ionescu Elena
Verificat: şeful echipei ec. Pasică Eugen
Data realizării: 05.11.2007

DOMENIUL 5
Sistemul contabil şi fiabilitatea acestuia.

PROBLEMA
Neconcordanţa între soldurile din cadrul balanţelor analitice de valori materiale şi
balanţa sintetică.
CONSTATĂRI
Din analiza prin sondaj a documentelor justificative, ce au stat la baza efectuării
operaţiunilor contabile am constatat faptul că nu se poate efectua verificarea concordanţei între
soldurile din cadrul balanţelor analitice de valori materiale şi balanţa sintetică.

CAUZE
1. Pentru eşantionul constituit fie nu au fost întocmite balanţe analitice a bunurilor
materiale, fie înregistrarea documentelor justificative nu s-a realizat în mod cronologic şi
sistematic.
2. Lipsa unei proceduri scrise şi a unui filtru de control intern adecvat privind controlul
înregistrărilor.
CONSECINŢE
Riscul producerii de pagube prin înregistrări eronate, în contabilitate.
Riscul prezentării denaturate a patrimoniului la un moment dat şi a întocmirii de situaţii
financiare eronate.
Riscul inducerii rezervei cu privire la realitatea datelor înregistrate în contabilitate.

RECOMANDĂRI ŞI SOLUŢII PROPUSE

1. Reanalizarea concordanţei dintre soldurile din cadrul balanţelor analitice de valori
materiale şi balanţa sintetică, în perioada supusă verificării.
2. Elaborarea unei proceduri scrise şi implementarea unui filtru de control intern
adecvat privind efectuare şi controlul înregistrărilor contabile, până la nivel analitic de valori
materiale şi balanţe de verificare, coroborat cu actualizarea fişelor posturilor persoanelor cu
atribuţii pe această linie în cadrul sistemului contabil.

ÎNTOCMIT, VERIFICAT Pentru conformitate,

57
 FIŞĂ DE IDENTIFICARE ŞI ANALIZĂ A PROBLEMEI NR.9

Misiunea de audit public intern: „de regularitate şi sistem la unitatea XXXX”

Perioada auditată: 01.05.2005 -31.10.2007
Întocmit: ec.Ionescu Elena
Verificat: şeful echipei ec. Pasică Eugen
Data realizării: 17.11.2007

DOMENIUL 6
Sisteme informatice.
PROBLEMA
Neînregistrarea în contabilitate a licenţelor software.

CONSTATĂRI
În urma verificării, prin sondaj, conform eşantionului constituit, a documentelor
justificative care stau la baza efectuării, înregistrărilor contabile am constatat următoarele:
- unitatea dispune de sisteme informatice independente (calculatoare individuale);
- au fost luate măsuri de securitate la nivel de calculator, aplicabile componentelor
hardware şi software, în conformitate cu clasa sau nivelul de secretizare a
informaţiilor;
- compartimentul financiar utilizează programe informatice pentru prelucrarea
automată a datelor, programul de salarii şi programul de contabilitate, elaborate şi
avizate de către Direcţia Financiar-Contabilă (neînregistrate în evidenţa
contabilă),
- pentru evidenţa cantitativ-valorică a bunurilor materiale se utilizează programul
de contabilitate analitică Axel, neavizat de către Direcţia Financiar-Contabilă
(neînregistrat în evidenţa contabilă);
- licenţele soft-urilor utilizate nu sunt înregistrate în contabilitate şi nu există
documente de provenienţă a acestora.

CAUZE
Inexistenţa procedurilor scrise adecvate cu privire la funcţionarea sistemelor
informatice.
CONSECINŢE
Reflectarea eronată a situaţiei patrimoniului la un moment dat.

RECOMANDĂRI ŞI SOLUŢII PROPUSE

1. Înregistrarea în contabilitate a licenţelor software utilizate.
2. Elaborarea procedurilor formalizate privind funcţionarea sistemelor informatice.

ÎNTOCMIT, VERIFICAT Pentru conformitate,

58
 AUDITORI ,
MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE
SECŢIA DE AUDIT INTERN nr. 1
Nr______________/______________

ŞEFULUI DIRECŢIEI DE AUDIT PUBLIC INTERN,

În conformitate cu prevederile art.17 alin 4 din Legea nr. 672 / 2002 privind
auditul public intern modificată şi completată prin O.G. nr. 37/2004, a pct. 6.1.4, partea I şi
pct.29 partea a III-a din Normele generale privind exercitarea activităţii de audit public intern
aprobate prin O.M.F.P. nr. 38/2003, modificat şi completat prin O.M.F.P.nr.423/2004, va
înaintez Raportul de audit public intern, finalizat, cu toate anexele, cu tema “Verificarea
organizării şi conducerii contabilităţii patrimoniului aflat în administrarea U.M.XXXX
Bucureşti”, întocmit de auditor, pentru analiză şi avizare.
Menţionez că persoanele implicate în activitatea supusă auditării, din cadrul
U.M. XXXX Bucureşti, au fost de acord cu constatările, concluziile şi recomandările din
raportul de audit şi au semnat minuta şedinţei de închidere a misiunii fară obiecţiuni.

ŞEFUL SECŢIEI DE AUDIT INTERN nr. 1,

59
 SECTIUNEA- C

DOCUMENTAŢIA MISIUNII DE AUDIT PUBLIC INTERN

SECTIUNEA- C
Documentaţia misiunii de audit public intern

CUPRINS

1. Colectarea informaţiilor
- 1.1. Decizie înfiintare instituţie
- 1.2. HCL privind aprobarea numarului şi structurii personalului
- 1.3. Regulament de organizare şi funcţionare
- 1.4. Fişele posturilor
- 1.5. Ultimul raport de audit public intern, anterior prezentei misiuni
2. Chestionarul de luare la cunoştinţă
3. Chestionarul de control intern
4. Chestionarul – lista de verificare
5. Lista centralizatoare a obiectelor auditabile
6. Analiza riscurilor
7. Tabelul puncte tari şi puncte slabe
8. Interviuri
9. Nota centralizatoare a documentelor de lucru

60
 MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE
SECŢIA DE AUDIT INTERN nr. 1
Nr______________/______________

COLECTAREA INFORMAŢIILOR

Denumirea misiunii de audit: „Verificarea organizării şi conducerii contabilităţii

patrimoniului aflat în administrarea U.M.XXXX Bucureşti”.

Perioada supusa auditului: 01.05.2005 – 31.10.2007

Întocmit de: Ionescu Elena, auditor

Data: 07.11.2007

Aprobat de: Pasică Eugen, şef echipă audit Data: 07.11.2007

În legătură cu entitatea auditată U.M.

DA NU Observatii
XXXX Bucureşti
Identificarea legilor şi regulamentelor X
aplicabile structurii auditate
Obţinerea organigramei X
Obţinerea regulamentului de organizare şi X
funcţionare a entitatii auditate
Obţinerea fiselor posturilor X
Obţinerea procedurilor scrise X
Identificarea personalului responsabil X
Obţinerea exemplarului de raport de audit X
public intern anterior

61
 MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE
SECŢIA DE AUDIT INTERN nr. 1
Nr______________/______________

Chestionar de luare la cunoştinţă

Denumirea misiunii de audit: „Verificarea organizării şi conducerii contabilităţii

patrimoniului aflat în administrarea U.M.XXXX Bucureşti”.

A. Contextul socio-economic.
1.Care sunt activitătţile desfăşurate de U.M. XXXX Bucureşti?
2.Care sunt sursele de finanţare ale activităţii desfăşurate de U.M. XXXX Bucureşti?

B. Contextul organizaţional .
1.Care este structura organizatorică?
2.Care sunt competenţele conform ROF?
3.Care sunt relaţiile de competenţă şi de subordonare?
4.Care este gradul de informatizare al activităţii?

C. Funcţionarea U.M. XXXX Bucureşti.

1.Care sunt procedurile care reglementează activitatea entităţii auditate?
2.Cum este reglementată comunicarea între serviciile şi compartimentele din structura
U.M. XXXX Bucureşti?
3.Care sunt raportările specifice şi termenele de transmitere ale acestora?
4.Cum este urmărită activitatea U.M. XXXX Bucureşti de către Ministerul Apărării
Naţionale?
5.Care sunt ultimele acte de control întocmite pe aceeasi tematică?

Auditori,

………………………

62
 MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE
SECŢIA DE AUDIT INTERN nr. 1
Nr______________/______________

Chestionar de control intern

Denumirea misiunii de audit : „Verificarea organizării şi conducerii contabilităţii

patrimoniului aflat în administrarea U.M.XXXX Bucureşti”.

1. Cum este organizată activitatea în ceea ce priveşte procurarea şi gestionarea

bunurilor materiale ?

2. Prin fişa postului este asigurată separarea sarcinilor personalului implicat in

activităţile de mai sus ?

3. Care este legislaţia aplicabilă procurărilor de bunuri materiale şi prestărilor de

servicii ?

4. Cine efectuează controlul intern asupra activităţii desfăşurate de instituţia auditată ?

5.Exista graficul de circulaţie a documentelor, cu precizarea termenelor şi a

responsabilităţilor?

6. Cine are atribuţiuni de întocmire a balanţei de verificare ?

7. Cine are atribuţiuni de efectuare a inventarierii ?

8. Cine întocmeste listele de inventariere ?

9. Cum sunt respectate procedurile legale privind produsele software ?

10. Cine are atribuţiuni de înregistrare a activelor fixe necorporale ?

11. Cine întocmeste fişele analitice şi sintetice pentru bunurile materiale procurate şi
pentru furnizorii de bunuri şi servicii ?

12. Cine verifică respectarea standardului de conţinut a documentelor întocmite la

procurarea bunurilor materiale ?

13. Cine verifica balanţele de verificare şi bilanţul contabil ?

14. Cine întocmeşte documentele pentru plata furnizorilor ?

63
 15. Cine are atribuţiuni de exercitare a CFP ?

16. Cine are atribuţiuni de angajare, lichidare, ordonanţare şi plată a cheltuielilor

realizate cu bunurile materiale şi prestările de servicii ?
Întocmit Auditori,

MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE APROBAT,

SECŢIA DE AUDIT INTERN nr. 1 ŞEF SECŢIE

CHESTIONARUL
Lista de verificare

Denumirea misiunii de audit: „Verificarea organizării şi conducerii contabilităţii

patrimoniului aflat în administrarea U.M.XXXX Bucureşti”.

Perioada supusă auditului: 01.05.2005 – 31.10.2007

OBIECTIVUL 1
Organizarea structurii financiar-contabile

AUDITORI
Activitatea de audit
DA NU
Verificaţi dacă exista fişele posturilor X
Verificaţi dacă atribuirea responsabilităţilor şi delegarea competenţelor sunt X
asigurate prin fişele posturilor
Verificaţi dacă există Buget de venituri şi cheltuieli aprobat iniţial, hotărâri de X
rectificare ale bugetului şi dispoziţii de virare de credite, pe fiecare sursă de
buget
Verificaţi dacă există fişe de evidenţă a cheltuielilor de bunuri materiale şi X
prestări de servicii
Verificaţi dacă s-au încadrat cheltuielile realizate cu procurarea bunurilor X
materiale şi prestări de servicii în creditele bugetare aprobate
Verificaţi concordanţa dintre balanţa sintetică de verificare şi balanţele X
analitice, pe fiecare sursă de buget
Verificaţi dacă pentru mijloacele fixe achiziţionate există listă de investiţii X
aprobată, pe fiecare sursă de buget
Verificaţi dacă lista de investiţii a fost rectificată, pe obiective, corespunzător X
hotărârilor de rectificare ale bugetului sau a dispoziţiilor de virare de credite

64
 OBIECTIVUL 3
Înregistrarea corectă a bunurilor materiale procurate şi a prestărilor de servicii
(conform documentelor justificative) în conturile corespunzătoare, conform instrucţiunilor de
aplicare a planului de conturi pentru instituţiile bugetare aprobate prin OMF nr.324/1984 cu
modificările şi completările ulterioare, analiza ritmicităţii achitării furnizorilor şi a soldului
contului 401”Furnizori” (sintetic şi analitic) raportat în bilanţurile contabile în perioada
01.05.2005 – 31.10.2007; controlul financiar preventiv propriu (împuternicire, aplicare,
înregistrarea operaţiunilor supuse vizei de control financiar preventiv în Registrul proiectelor
de operaţiuni supuse vizei de control financiar preventiv propriu), conform dispoziţiilor legale
în vigoare .

AUDITORI
Activitatea de audit
DA NU
Verificaţi dacă operaţiunile privind intrarea/ieşirea bunurilor materiale sunt X
înregistrate în conturile corespunzătoare şi sunt insoţite de documente
justificative.
Verificaţi dacă facturile de prestări de servicii au fost înregistrate conform X
instrucţiunilor de aplicare a planului de conturi pentru instituţii bugetare
Verificaţi dacă facturile de prestări servicii au fost înregistrate corect pe X
subdiviziunile clasificaţiei bugetare
Verificaţi dacă operaţiunile sunt înregistrate cronologic şi sistematic X
Verificaţi dacă operaţiunile sunt înregistrate în Registrul jurnal X
Revizuiţi fisele conturilor pentru a verifica daca operaţiunile sunt înregistrate X
în contul corect
Verificaţi dacă în perioada auditată au existat deschideri de credite pentru X
plăţi de bunuri materiale şi prestări de servicii
Verificaţi dacă există fişe de evidenta analitică pentru bunurile materiale X
aprovizionate de către instituţie şi pentru furnizorii de bunuri materiale şi
prestări de servicii
Verificaţi dacă plata furnizorilor s-a efectuat în concordanţă cu documentele X
justificative care au stat la baza înregistrării în contabilitate a sumelor aferente
Urmăriti plăţile prin contul de disponibil cu extrasele de cont X
Verificaţi concordanţa soldurilor conturilor de bunuri materiale şi a X
furnizorilor de materiale din balanţele analitice, cu cele înscrise în balanţele
sintetice de verificare lunare şi preluate în bilanţurile contabile
Verificaţi determinarea rulajelor contului 401 „Furnizori” si a soldului X
contului înscris în balanţa sintetică de verificare la 31.12.2005 şi 31.12.2006
Verificaţi dacă există proceduri scrise privind CFPP (mod de organizare, X
circuitul documentelor, operaţiuni supuse vizei CFPP)
Verificaţi modul de exercitare a CFPP X

65
 INTERVIU
D-nei contabil şef……………………………

Pentru formarea unei opinii corecte asupra activităţii desfăşurate în instituţia în

care lucraţi, vă rugăm să răspundeţi la următoarele întrebări :

1. Cum explicaţi neînregistrarea în contabilitate a activelor fixe necorporale?

______________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
___________________________________________________________

2. Aveţi cunoştinţă de faptul că termenul de execuţie a activităţii de inventariere a fost

depăşit ? Daca da, cum motivaţi acest lucru ?
______________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
___________________________________________________________

3. Cum explicaţi înregistrarea trimestrială a operaţiunilor economico-financiare

finanţate din fondurile bugetului de stat şi parţial din venituri proprii pe trimestrele I şi II în
anul 2007 ?
______________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
___________________________________________________________

4. Dacă aţi putea să aduce-ţi îmbunătăţiri modului de organizare al activităţii

desfăşurate în compartimentul pe care îl conduceţi, cum a-ţi dori să procedaţi ?
______________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
___________________________________________________________

5. Ce întrebare asteptaţi să vi se pună şi nu vi s-a pus ?

______________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
___________________________________________________________

Contabil Şef ,

Data___________________
Auditori

66
 SECTIUNEA -D
Supervizarea şi revizuirea desfăşurării misiunii de audit public intern şi a
rezultatelor acesteia

CUPRINS

- revizuirea raportului de audit public intern (Lista de supervizare a documentelor);

- răspunsurile auditorilor interni la revizuirea raportului de audit public intern.

MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE

SECŢIA DE AUDIT INTERN nr. 1
Nr______________/______________

LISTA DE SUPERVIZARE A DOCUMENTELOR

Instituţia auditată : U.M. XXXX Bucureşti

Denumirea auditului : „Verificarea organizării şi conducerii contabilităţii

patrimoniului aflat în administrarea U.M.XXXX Bucureşti”.
Perioada supusă auditarii: 01.05.2005 – 31.10.2007
Perioada desfăşurării misiunii : 05.11.2007 – 28.12.2007

Pregătit de : şeful Secţiei de audit intern nr. 1 – supervizorul misiunii

Revizuirea răspunsurilor
Propunerea sefului structurii
auditorilor de către seful
de sudit/supervizorului Răspunsul
Nr. Lucrarea biroului audit –
misiunii, ca urmare a auditorilor
crt. supervizorul misiunii de
revizuirii documentului
audit
0 1 2 3 4
1
2
3

b) Dosarul documentelor de lucru - cuprinde copii xerox a documentelor

justificative, extrase din acestea, care trebuie să confirme şi să sprijine concluziile auditorilor
interni. Dosarul este indexat prin atribuirea de litere şi cifre (E, F, G, H) pentru fiecare
secţiune/obiectiv de audit din cadrul Programului de audit public intern.

67
 SECTIUNEA E – Obiectivul nr.1

Graficul de circulatie
Fisele posturilor

SECTIUNEA F – Obiectivul nr.2

Lista de inventariere

SECTIUNEA G – Obiectivul nr.3

Situaţii financiare trimestriale şi rapoarte explicative

Balanţele sintetice de verificare întocmite la 31.12.2005, 31.12.2006, 31.10.2007
NRCD achiziţii bunuri materiale şi facturi anexate
Bonuri de consum bunuri materiale
Centralizator intrări şi consumuri bunuri materiale
Fişe de magazie evidenţa materiale de curtenie
Extrase de cont şi confirmare Trezorerie
Note contabile, facturi, ordine plată – investiţii
Adresa confirmare plafon casă
Dispozitii privind circuitul documentelor justificative

SECTIUNEA H - Obiectivul nr.4

Documentele justificative pentru acest obiectiv se regăsesc la obiectivele anterioare
(execuţia bugetara, facturi, ordine de plata, etc.)

68
 BIBLIOGRAFIE

1. Alexandru I. - Administraţie publică. Teorii. Realităţi. Perspective, Ed. Lumina Lex,

Bucureşti, 1999.
2. Aslău T. – Controlul de gestiune dincolo de aparenţe, Ed. Economică, Bucureşti, 2001.
3. Andronic B.C. – Performanţa firmei, Ed. Polirom, Iaşi, 2000.
4. Alazard C., Separi S. – Contrôle de gestion, Ed. Dunord, Paris, 1994.
5. Augot H., Fischer C., Theunissen B. – Audit Comptable, Audit Informatique II-e, Ed.
Enterprise Bruxelles, 2001.
6. Balteş N. şi colectiv – Contabilitate financiară ediţia a II-a revizuită şi adăugită, Ed.
Continent, Sibiu, 2001.
7. Bârnea P., Ţurlea E. – Controlul economic-financiar şi expertiză contabilă, Ed.
România de azi, Bucureşti, Bucureşti, 1993.
8. Băbăiţă V., Epuran M. – Contabilitate şi control de gestiune, Ed. Economică, Bucureşti,
1999.
9. Bogdan I. – Tratat de management financiar-bancar, Ed. Economică, Bucureşti, 2002.
10. Bogdan I. – Curtea de conturi a României-Instituţie fundamentală a statului de drept,
R.A. Monitorul Oficial, Bucureşti, 1997.
11. Bogdan I. – Curtea de conturi a României-Istoric, prezent şi perspective, Bucureşti,
1994.
12. Bogdan I. – Buletin de relaţii externe 1993-1995, Bucureşti, 1995.
13. Bogdan I. – Strategii de control, Ed. Nemira, Bucureşti, 1995.
14. Bostan I. – Controlul financiar, Ed. Polirom, Iaşi, 2000.
15. Bostan I. – Controlul financiar, Ed. Polirom, Iaşi, 2003.
16. Bostan I., Epure D.T. – Garda financiară e mediul economic informal – Reglementări
specifice, Ed. Vasiliană, Iaşi, 1998.
17. Boulescu M., Ghiţă M., Mareş V. – Controlul fiscal si auditul financiar fiscal, Editura
CECCAR, Bucureşti, 2003.
18. Boulescu M., Ghiţă M. , Mareş V. – Fundamentele auditului, Ed. Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 2001.
19. Boulescu M., Bârnea C. – Audit financiar – contabil, Ed. Fundaţiei România de
Mâine, Bucureşti, 2007.
20. Chiţu-Gisberto A. – Contabilitate micro si macroeconomica, Editura ASE, Bucureşti,
2003.
21. Chiţu-Gisberto A. – Sistemul conturilor naţionale, teorie si practica, Editura ASE,
Bucureşti, 1999.
22. Cimileanu R. – Controlul propriu al agentului economic, Ed. Economică, Bucureşti,
1996.
23. Collins L., Vallin G. – Audit et contrôle interne; Aspects financieres operationnels et
strategique 4-e edition, Ed. Dallaz, Paris, 1992.
24. Constantinescu N.N. – Istoria gândirii economice româneşti, Ed. Economică, Bucureşti,
1999.
25. Coman F. – Control şi audit bancar, Ed. Lumina Lex, Bucureşti, 2002.
26. Cristea H., Toma M. – Doctrină şi deontologie în profesia contabilă din România, Ed.
C.E.C.C.A.R., Bucureşti, 2001.
27. Drehuţa E. si colectiv - Buget si contabilitatea instituţiilor publice , Editura Agora ,
Bacău , 2001.
28. Drehuţă E. şi colectiv – Manualul expertului contabil şi al contabilului autorizat, Ed.
69
 Agora, Bacău, 1995.
29. Deprez N., Duvant M. – La comptabilite des societé comerciales tome 1 et tome 2, La
Villequerin Editions, Paris 1990-1991.
30. Druker P. – Management strategic, Ed. Teora, Bucureşti, 2001.
31. Florea I., Florea R. – Controlul economico-financiar, Ed. C.E.C.C.A.R., Bucureşti,
2000.
32. Feleagă N., Ionaşcu I. – Contabilitate financiară vol. 1-3, Ed. Economică, Bucureşti,
1993.
33. Garnilist A., Arnaud H., Vignon A. – Le contrôle de gestion…en action, Liaisons,
Paris, 1992.
34. Gavrilă T. – Econpomia şi gestiunea întreprinderii, Ed. Economică, Bucureşti, 1999.
35. Georgescu N. – Analiza bilanţului contabil, Ed. Economică, Bucureşti, 1999.
36. Germak Ph. – Contrôle de gestion, Ed. Techniplus, Paris, 1991.
37. Gervais M. – Contrôle de gestion et planification de l’entreprise, Economica, Paris,
1989.
38. Ghiţă M., Sprânceana M. – Auditul intern al instituţiilor publice , Editura Tribuna
economica , Bucureşti , 2004.
39. Ghiţă M., Mares V. – Auditul performantei finanţelor publice , Editura CECCAR,
Bucureşti , 2002.
40. Hoanţă N. – Gestiunea finanţelor firmei, Ed. Tribuna economică, Bucureşti, 1999.
41. Iorgovan A. – Tratat de drept administrativ, vol. 1; vol. 2, Ed. Nemira, Bucureşti, 1996.
42. Jaunois S., Oger B. – Comptabilité financière 7-e edition, Ed. P.U.F., Paris, 1996.
43. Jucan C. N. – Sisteme expert în modelarea deciziilor financiare, Ed. Alma Mater, Sibiu,
2003.
44. Jucan C. N., Lucian P. – Gestiunea imobiliară, Ed. Alma Mater, Sibiu, 2001.
45. Mărgulescu C. – Analiza economico-financiară, Ed. Print, Bucureşti, 1999.
46. Mazarachi C., Luca I. – Controlul economico-financiar şi expertiza contabilă, Ed.
Alma, Galaţi, 1995.
47. Mitroi F. – Auditul de performanţă (controlul rezultatelor). Concept şi perspective, Ed.
Adevărul, Bucureşti, 1999.
48. Neag R. – Reforma contabilităţii româneşti, Ed. Economică, Bucureşti, 2000.
49. Nica P. şi colectiv – Managementul firmei, Iaşi, 1994.
50. Niculescu M. – Diagnostic global strategie, Ed. Economică, Bucureşti, 1998.
51. Nicolescu O., Verboncu I. – Fundamentele managementului organizaţiei, Ed. Tribuna
Economica, Bucuresti, 2001.
52. Oană Gh. Şi colectiv – Cartea cenzorilor din societăţile comerciale, Ed. Saeculum I.O.,
Bucureşti, 1995.
53. Oprean I. – Întocmirea şi auditarea bilanţului contabil, Ed. Intelcredo, Deva, 1997.
54. Paraschivescu M.D., Păvăloaia W. – Modele de contabilitate şi analiză financiară, Ed.
Neuron, Focşani, 1994.
55. Paucher P. – Mesure de la performance financière de l’entreprise, Presses
Unuversitaires de Grenoble, 1991.
56. Pène D. – Evaluation et prise de contrôle de l’entreprise, Ed. Economica, Paris, 1990.
57. Petrescu I. – Tratat de management financiar-contabil, Ed. Continent, Sibiu, 1998.
58. Popescu D. şi colectiv – E3conomie politică, Ed. Continent, Sibiu, 2000.
59. Popescu Gh. – Auditul financiar vol. 1 Ce trebuie să ştim, Ed. Gestiunea, Bucureşti,
1997.
60. Puxty T. şi colectiv – Management financiar. Metodă şi semnificaţie, Richard M.S.
Wilson, New York, 1991.
70
61. Renard J. – Theorie et practique de l’audit interne 1-ere, ed. d’Organization, Paris,
1994.
62. Ristea M. – Noul sistem contabil al agenţilor economici din România, Ed.
C.E.C.C.A.R. Bucureşti, 1993.
63. Roman C. – Gestiunea financiară a instituţiilor publice vol. 1, Ed. Economică,
Bucureşti, 2005.
64. Roşca T. – Riscurile de tranziţie spre economia de bpiţă în sistemul bancar.
65. Rusovici Al. şi colectiv – Audit financiar la societăţile comerciale, Ed. Monitorul
Oficial, Bucureşti, 2003.
66. Rusovici Al. şi colectiv – Audit financiar, servicii conexe şi de consultanţă în băncile
comerciale, Ed. Monitorul Oficial, Bucureşti, 2003.
67. Rusu E. – Decizii optime în management, Ed. Economică, Bucureşti, 2001.
68. Rosenbloom D.H. – Public Administration Understanding Management, London,
Edition, Mc Graw-Hill Inc., 1993.
69. Renard J. – Teoria si practica auditului intern, ediţia a 4-a.
70. Sandu E. – Falsul în acte, Ed. Lumina Lex, Bucureşti, 1994.
71. Scutaru D. – Auditul financiar contabil, Ed. Economică, Bucureşti, 1997.
72. Stark L.E., Pantea I.M. – Analiza situaţiei financiare a firmei, Ed. Economică,
Bucureşti, 2001.
73. Stoian A., Ţurlea E. – Auditul financiar-contabil, Ed. Economica, Bucureşti, 2001.
74. Szabo I.A. – Controlul financiar suprem în statul de drept, Ed. Economica, Bucureşti,
2001.
75. Toma M., Chivulescu M. – Audit financiar şi certificarea conturilor anuale, Ed.
F.M.F.C.A. Grigore Trancu, Iaşi, 1997.
76. Toma M., Chivulescu M, - Ghid practic pentru audit financiar şi certificarea bilanţurilor
contabile, Ed. C.E.C.C.A.R., Bucureşti, 1995.
77. Toma M., Alexandru F. – Finanţe şi gestiune financiară de întreprindere, Ed.
Economica, Bucureşti, 1998.
78. Troie L., Zaharia O. – Analiza statistică a situaţiei financiar patrimoniale şi evaluarea
întreprinderii, Ed. A.S.E. Bucureşti,1998.
79. Ţigăeru Gh. – Gestionarea bunurilor (legislaţie şi comentarii), Ed. Lumina Lex,
Bucureşti, 1995.
80. Vasile I. – Gestiunea financiară a întrprinderilor, Ed. Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1999.
81. Văcărel I. şi colectiv – Finanţe publice, Ed. A.S.E., Bucureşti 2001.
82. Vidal D. – Manuel de revision legale, Ed. Litec, Paris, 1992.
83. Vişan D. – Contabilitatea societăţilor în participaţie, Ed. Economică, Bucureşti, 1996.
84. Camera Auditorilor din România – Auditul financiar-contabil, Standarde, Norme
privind conduita etică şi profesională, Ed. Ecom’nomica, Bucureşti, 2000.
85. *** - Legea nr.672/2002, privind auditul public intern, modificată şi completată.
86. *** - OMFP nr.38/2003, pentru aprobarea Normelor generale privind exercitarea
activităţii de audit public intern, modificat şi completat.
87. *** - Legea bugetului de stat pe anul 2004, modificată şi completată.
88. *** - OUG nr.45/2003 privind finanţele publice locale, aprobată cu modificări şi
completări prin Legea nr.108/2004.
89. *** - Constituţia României, 1991, revizuită şi republicata, 2003.
90. *** - Colecţia Tribuna economică 2003, 2004.
91. *** - O.U.G. 60/2001 privind achiziţiile publice.
92. *** - H.G.R. nr.461/9.05.2001 pentru aprobarea normelor de aplicare
71
 a O.U.G. 60/2001 privind achiziţiile publice.
93. http://www.aair.ro
94. http://www.mapn.ro

V. Munteanu (et al.), Control şi audit financiar-contabil, Ed. Sylvi, Bucureşti, 2000.
C.M. Drăgan, "Auditul financiar şi contabilitatea" - manual pentru Şcoala doctorală-
S.N.S.P.A).

72