Professional Documents
Culture Documents
ro
Amenajări turistice
Baza de cazare şi alimentaţie din
regiunea turistică sud-transilvană este
localizată în oraşe (Sibiu - peste 70 de
diferite tipuri de unităţi de alimentaţie şi 28
de hoteluri dintre care: Petrom, Palace
Dumbrava, Imparatul Romanilor, Gasthof
Clara, Continental, Casa Ioana, Casa
Moraru, Casa Baciu, Ana, Făgăraş, Rupea,
Tălmaciu, Avrig), în staţiunile Ocna
Sibiului, Rodbav, Miercurea Sibiului precum
şi în numeroase pensiuni agroturistice aflate
în Arpaşu de Sus, Carta, Cârţişoara,
Cisnădioara, Cristian, Gura Râului, Orlat,
Răşinari, Râul Sadului, Sălişte, Şelimbăr,
Sibiel, Talmăcel, Tălmaciu, Vestem.
Dotările de cazare, alimentaţie şi
agrement din regiunea central-transilvană
sunt concentrate în centrele urbane mari
(Alba Iulia - 9 hoteluri ţi 11 unităţi de
alimentaţie publică, Blaj - 1 hotel, Sebeş - 1
hotel şi 1 motel, Sighişoara - 14 hoteluri şi 9
restaurante, Târgu Mureş -11 hoteluri şi 22
restaurante, Târnăveni - 1 restaurant şi 1
hotel, Mediaş-Mureş - 5 hoteluri şi vile, 3
restaurante). Se adaugă unităţi mai mici în diverse alte localităţi în care a început
dezvoltarea agroturismului şi în staţiuni ca Sovata (11 hoteluri şi vile şi 4 restaurante),
Bazna (1 hotel, 4 vile, 2 restaurante).
Dotările turistice din regiunea Braşov sunt diverse fiind concentrate în oraşe,
staţiuni climatice şi balneoclimatice la care în ultimii ani s-au adăugat cele din mediul
rural îndeosebi culoarul Rucăr-Bran, în cele din lungul axelor turistice importante dar şi
în aşezările de la contactul depresiunii cu munţii. Dacă în prima situaţie abundă hotelurile
în cea de-a 2 alături de hoteluri sunt unităţi de tratament specializate, mijloace de recreere
şi agrement (cele 4 sporturi de iarnă de la Poiana Braşov sunt de rang internaional, în a
treia sunt specifice pensiunile şi motelurile. La acestea se adaugă mai multe cabane
concentrate frecvent la periferia montană (nivel de dotare mai bun) sau în munţi la
altitudini variabile (grad de dotare extrem de variat de la simple refugii la cabane-hotel
cum ar fi pe Tâmpa şi Postăvaru).
Dotările din regiunea Giurgeu-Ciuc sunt concentrate în oraşe (mai ales în
Miercurea Ciuc, Topliţa, Gheorgheni) şi în staţiunile Borsec, Lacul Roşu,Tuşnad şi
Harghita Băi şi constau în câteva hoteluri, vile ce asigură un confort limită, apoi în mai
multe pensiuni, restaurant şi puncte de alimentaţie. În interiorul munţilor sunt câteva
cabane pe culmea (Piatra Singuratică în Hăşmaş, Mohoş în Ciomatu etc.), cabane
forestiere şi de vânătoare şi stâne, agroturismul este la început. Se adaugă vilele, casele
de vaanţă, unele moteluri şi pensiuni din lungul şoselelor principale sau din staţiunile
climatice.
Staţiunea Lacu Roşu se află pe malul lacului şi pe versanţii pârâului Bicaz, la o
altitudine de 980-1107 m, pe malul lacului omonim. În cadrul staţiunii se găsesc hoteluri
Turist, Suhard şi hanul Cerbul etc.
Se ajunge frecvent aici din oraşul Gheorghieni care este situate în Depresiunea Giurgeu
(numeroase monumente de arhitectură datând din sec. XV-XVIII, patinoar). Ele
reprezintă principalul centru din afara zonei de unde se dirijează fluxurile de turişti pe axa
valea Belchia-Lacu Roşu- Cheile Bicazului pe care în ultimii ani s-au construit case de
odihnă şi diverse puncte de desfacere de produse alimentare şi artizanat.
Capacităţile de cazare în interiroul masivului Hăşmaş sunt reduse (Cabana Piatra
Singuratică cu menajări slabe, campingurile Mogoş şi Pârâul Oilor, Cabana Cheile
Bicazului) şi la stâne sau cabane forestiere (numite părăsite), Cabana Piatra Singuratică
(1430m) reprezintă singurul adăpost de creasta din masivul Hăşmaş, fiind situate la baza
vârfului cu acelaşi nume.
În Mţ. Harghita şi în unităţile limitrofe se găsesc câteva staţiunii balneare şi
climatice, care au caracter local şi naţional; se valorifică izvoarele minerale, emanaţiile
mofetice de aici, condiţiile de mediu: băile Tuşnad (staţiune balneoclmatică din care
pornesc poteci marcate către Lacul Sf. Ana şi Tinovul Moho; rezervatie floristică);
Harghita Băi (staţiune balneoclimatică în S munţilor la 1300-1350 m; cadrul natural
reconfortant, climat tonifiant, ape carbogazoase, feruginoase, calcice, clorosodice,
magneziene folosite în cură; terenuri pentru schi); Băile Homorod (staţiune
balneoclimatică la poalele vestice ale Mţ. Harghita pe Valea Homorodului Mare, izvoare
carbogazoase şi bicarbonatate); Băile Chirui (staţiune balneoclimatică în SV Mţ.
Harghita, pe valea Pârâului Haiducilor, la alt. de 700-800 m, bicarbonatate, calcice şi
feruginoase), Ozunca Băi (staţiune balneoclimatică de interes local, pe valea omonimă la
675 m altitudine, climat de crutare, izvoare minerale carbogazoase, feruginoase,
bicarbonatate, calcice, dotări pentru băi calde, ştrand cu ape minerale reci, vile şi
camping, poteci marcate).
Numărul structurilor de cazare în regiunea Centru România, la nivelul lui 2006
conform datelor emise de INS, era de 12.333 de unităţi, unde se găseau 33.625 de locuri
existente şi 9.948 în functiune.
În regiunea franceză Centru, numărul locurilor de cazare la nivelul lui 2007,
înregistra un număr total 380/385.000 de locuri dintre care 40/45.000 de locuri se găseau
în hotelurile din regiune şi restul de 340/345.000 de locuri în alte unităţi de cazare. După
numărul locurilor de cazare înregistrat, la 1000 de persoane situaţia serviciilor legate de
cazare era de 50-100 locuri, iar în regiunea Centru România de 10-20 de locuri la 1000
persoane.
Fluxuri turistice
Numărul turiştilor
care au fluidizat regiunea
Centru România pentru
activităţile turistice la
nivelul lui 2006 conform
datelor emise de INS a fost
de 1.164.000 de sosiri din
care 48.400 de sosiri s-au
înregistrat în jud. Braşov,
23.800 in jud. Mureş,
25.300 în jud. Sibiu iar
restul în celelalte judeţe
care aparţin de regiunea
Centru.
Numărul înnoptărilor totale a fost de 2.930.000, unde cele mai semnificative s-au
înregistrat 1.055.000 în jud. Braşov graţie complexităţii dotărilor turistice şi a activităţilor
legate de turismul climatic şi sportiv montan recunoscute şi populare pe plan naţional şi
internaţional al staţiunilor de pe Valea Prahovei., 590.000 în jud. Mureş, 458.000 în jud.
Covasna, 434.000 în jud. Sibiu, 290.000 în jud. Harghita şi 103.000 în jud. Alba.
În regiunea franceză numărul înnoptărilor a înregistrat un număr de 3/5 mil. de
înnoptări, cifra care este aproape asemănătoara cu regiunea românească. Faptul care redă o
fluctuaţie puţin mai mare pentru regiunea franceză, este legat de sezoanele în care activităţile
turistice specifice se pot practica, astfel vara atrage cel mai mare număr de turişti vizitatori
datorită condiţiilor climatice mult mai favorabile cât şi a stării infrastruturii şi a modului prin
care transportul se face fără dificultăţi date de capriciile vremii, zona turistică Centru
România este cunsocută şi ea pentru obiectivele de interes cultural-istoric, dar cifrele
statistice arată ca fluctuaţiile turistice sunt incluse în zonele cu elemente ale cadrului natural
din zona montană, activităţi teristice care se pot practica mai cu desăvârşire iarna, astfel
aducând un aport mai eficient al fluxului turistic faţă de regiunea franceză.
Concluzii
Din analiza comparativă a activităţilor turistice dintre cele 2 regiuni Centru din
România şi Franţa, determinate pe baza punctelor analizate de potenţialul turistic de care
dispun, al infrastructurii turistice cât şi al oportunităţilor şi constrângerilor care se
întrevăd pe piaţa turistică existentă cât şi viitoare, mici decalaje care se determină din
cauza elementelor legate de cadrul natural (relief, hidrografie, climă) cât şi antropice
(oraşe, staţiuni cu caractersiticile lor). Turismul cultural-istoric este principala preocupare
în cazul ambelor regiuni, prezenţa vestigiilor istorice (castele, palate, cetăţi, ş.a.) face
posibilă curiozitatea în rândul turiştilor atraşi de asemenea activitate. Totuşi cadrul
natural montan cu toate elementele sale legate de climă, relief, resurse subsolice au
determinat crearea şi amenajarea unor staţiuni balneoclimatice şi climatice, a unor
aglomerări urbane care caută să se spijine economic pe baza resurselor existente (Valea
Prahovei, zonele turistice Harghita, Giurgeu-Ciuc, Sibiu).
Totuşi amplasarea geografică şi promovarea serviciilor şi potentialului turistic cât
şi buna echipare a infrastructurii sunt factori care fac diferenţa dintre cele 2 regiuni cu
acelaşi caracter teritorial-administrativ, de regiune Centru. Regiunea franceză dispune de
o poziţie geografica bazată pe o axă turistică internaţională, apropierea altor obiective
naturale sau antropice (apropierea regiunii vecine Ile de France cu capitala Paris care
concentrează cel mai mare flux de turişti din Franţa şi din Europa, reprezintă un atu;
apropierea statelor UK, Spania, Italia, Benelux cât şi a populatiei rezidente franceze
atrasă de potentialul turistic al regiunii).
La fel şi în regiunea Centru România amplasarea geografică şi prezenţa
comunităţilor maghiare şi saşe, fac posibilă o dezvoltare a regiunii, în primul rând al
caracterului şi spiritului originar specific lor, a apropierii cu Ungaria cât şi a sprijinului
financiar şi al interesului statului ungar asupra unor zone cu potenţial turistic din jud.
Harghita, Covasna, Mureş, sunt atuuri de care dispune această regiune, dar şi baza
resurselor naturale care au putut face posibilă construirea şi amenajarea unor staţiuni
climatice şi balneoclimatice, a potenţialului turistic uman redat de obiective de
importanţă naţionala şi interanţională, datorită unicităţii şi autencităţii specifice au putut
dezvolta piaţa turistică din regiune.
Bibliografie
Ion Marin, Mihai Ielenicz, Marian Marin, Europa. Enciclopedie geografică, Editura
Corint, Bucureşti, 2009.
Horia C. Matei, Silviu Neguţ, Ion Nicolae, Ioana Vintilă-Rădulescu, Caterina Radu,
Enciclopedia Europei, Editura Meronia, Bucureşti, 2005.
http://www.judbrasov.ro/cjbv/
http://www.cjalba.ro/
http://www.cjmures.ro/
http://www.judetulharghita.ro/
http://www.covasna.info.ro/
http://www.cjsibiu.ro/portal/sibiu/cjsibiu/portal.nsf/Index/100?OpenDocument
http://www.insse.ro/cms/rw/pages/anuarstatistic2007.ro.do
http://www.wttc.org/
http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/product_details/publication?
p_product_code=KS-HA-09-001
http://www.adrcentru.ro/
http://ro.wikipedia.org/wiki/Regiunea_de_dezvoltare_Centru
http://www.mdlpl.ro/_documente/regiuni/7.C_ro.pdf
http://www.harghita.insse.ro/main.php?id=470
http://www.alba.insse.ro/cmsalba/rw/pages/index.ro.do;jsessionid=5060ba1530d78f4989
2792814a49b4dee82911770531.e34Ma3mNaNaTb40TaO0
http://www.mures.insse.ro/main.php?id=28
http://www.brasov.insse.ro/main.php?id=28
http://www.covasna.insse.ro/main.php?id=28