C ultura Zuto Brdo - Gârla Mare se dezvoltă în
N
intervalul 1600-1150 a. Chr. Bazându-ne pe
analizele realizate asupra resturilor de oase
umane incinerate din necropola de la Cârna, putem
face cunoscute unele date despre această populaţie.
Mortalitatea în prima copilărie (0-7 ani) era de
32,35%, sugarilor (0-1 an) revenindu-le un procent
de 44,88%; în cea de a doua copilărie (7-14 ani)
mortalitatea era de 4,90%. La adolescenţi (14-20 ani)
se înregistra o mortalitate de 1,97% iar la adulţi
procentul era de 21,56%. Bătrânii aveau o rată a
mortalităţii de 0,98%. Altfel spus, durata de viaţă se
situa în jurul a 50 de ani. Erau rare cazurile când se
depăşea această vârstă. Indivizii aveau talie mică, în
jur de l ,50 m, fiind destul de paşnici. Această situaţie
este demonstrată de descoperirile arheologice în care
nu apar decât foarte rar arme.
M otivele decorative sunt puţine dar sunt
folosite în numeroase combinaţii. Pasta
din care se confecţionează vasele este cu
atât mai fină cu cât vasele sunt mai mici. Ca tehnică
de decorare au fost utilizate inciziile, canelurile,
împunsăturile succesive şi ştampilarea cu
instrumente speciale. La realizarea decorului s-au
folosit elemente precum triunghiul, rombul, spirala,
cercul şi arcul de cerc. Pentru evidenţierea decorului
s-a întrebuinţat o substanţă albă de incrustaţie care a
fost aplicată peste zonele decorate. Decorarea
vaselor se făcea atunci când pasta era crudă.
CONSILIUL JUDEŢEAN MEHEDINŢI MUZEUL
REGIUNII PORŢILOR DE FIER DROBETA TURNU-SEVERIN
ecropolele culturii Gârla Mare sunt situate, în
cele mai multe cazuri, pe dune de nisip. CONSILIUL JUDEŢEAN DOLJ • MUZEUL OLTENIEI CRAIOVA
Fiecare mormânt conţinea un vas mare, urna,
în care erau depuse resturile incinerate ale unui
individ. Pe lângă urnă sau chiar în ea, se depuneau
numeroase vase cu lichide sau hrană, necesare
defunctului în această nouă etapă. Cele mai multe S FÂRŞI T U L E P O C I I B R O N Z U L U
vase, 14 la număr, au fost descoperite în mormântul
nr. 16 din necropola de la Gruia, judeţul Mehedinţi. ÎN S U D - V E S T UÂNL I RE OI M
Există şi situaţii când resturile incinerate erau depuse
direct în groapă. Foarte rare sunt mormintele cenotafe C U L T U RÂR
A LGA M A R E
în care nu se găsesc resturi umane incinerate. Ele se
datorează faptului că în unele situaţii, corpul celor
decedaţi nu putea fi recuperat. Asemenea morminte se
întâlnesc şi în alte perioade ale istoriei vechi. Morţii
erau incineraţi în afara necropolelor. Fiecare
mormânt avea la suprafaţă un semn distinctiv, un stâlp
de lemn sau o grămadă de pietre. Cu toate acestea, în
nici o necropolă nu există o anumită aliniere a
mormintelor. Din contră, sunt situaţii când
mormintele noi au deranjat pe cele vechi.
MUZEUL REGIUNII PORŢILOR DE FIER
DROBETA TURNU-SEVERIN
Str. Independenţei nr.2 Tel.: +40 4- 1 6 septem brie 2007
252-312.177, Fax: +40 252-320.027
MUZEUL OLTENIEI CRAIOVA MUZEUL BANATULUI TIMI ŞOARA
Str. Popa Şapcă nr.8 Tel.: +40
251-411.906, Fax: +40 251-419.435
C ultura Zuto Brdo - Gârla Mare s-a format pe
baza ceramicii încrustate transdanubiene, cu
elemente din cultura Vatina şi cu aportul
elementelor locale din zonele ocupate ulterior de
triburile acestei culturi. Numele culturii provine de la
două localităţi: Zuto Brdo din Serbia şi Gârla Mare
din România, unde au fost făcute primele descoperiri.
Această cultură s-a dezvoltat pe ambele maluri ale
Dunării, pe luncile şi terasele joase ale fluviului. Cele
mai vestice descoperiri provin din zona de la vărsarea
Savei în Dunăre, iar cele mai estice sunt de la vest de
vărsarea Oltului în Dunăre, în amonte de Porţile de
Fier descoperirile sunt mai puţine pe când în aval
numărul lor este foarte, mare. în sectorul Bistreţ-
Işalniţa din jud. Dolj, aşezările şi necropolele acestei
culturi se găsesc la distanţă de Dunăre, pe malul unui
vast sistem de bălţi. Este posibil ca purtătorii acestei
culturi să fi găsit aici un sol de calitate şi un habitat
asemănător cu cel pe care îl cunoşteau.
P
lastica culturii Zuto Brdo - Gârla Mare este
unică în cadrul epocii bronzului. Statuetele
antropomorfe, cele mai numeroase, redau
aproape exclusiv personaje feminine. Excepţia este
făcută de descoperirile de la Dupljaja unde au fost
descoperite două care votive, fiecare cu câte o
statuetă antropomorfa considerată a fi masculină.
Prezenţa acestor piese a ridicat o serie de ipoteze. S-a
considerat că acestea erau depuse doar în mormintele
de copii, că erau preotese care săvârşeau ritualuri
religioase sau că o reprezentau pe Marea Mamă,
protectoare a morţilor. Prezenţa mai multor statuete
într-un mormânt care nici nu erau de copii, precum şi
prezenţa lor în locuinţe, au dus la abandonarea
acestor teorii, într-o locuinţă de la Ostrovul Mare
-Colonie au fost descoperite 12 statuete. Aproape
toate piesele sunt acoperite cu un decor foarte bogat
despre care se consideră că reprezintă piese de
vestimentaţie ale acelei perioade. O descoperire
unică este reprezentată de două personaje
înlănţuite, descoperire care din păcate este
fragmentară.
R prezentările zoomorfe sunt redate sub orma
unor vase de mărimi diferite, în unele ituaţii ele
sugerează siluete de păsări dar există şi vase
care redau clar păsări de baltă sau bovidee. în
afara acestora, în ceramica acestei culturi se
întâlnesc protome şi mânere de vase ce au forma
unor păsări sau animale.
Rpertoriul formelor ceramice în cadrul cestei
culturi este foarte mare. Toată olăria cestei
perioade se lucra la mână, fără vreun dispozitiv, în
pasta din care se lucrau vasele se amesteca pietriş
cu bobul mai mic, iar uneori chiar cioburi de vase
pisate. Ca degresant se folosea nisipul care putea
fi mai fin sau mai puţin fin. Un însemnat procent
din numărul total al vaselor este reprezentat de
cele decorate. Nu s-a realizat o ceramică specială
pentru nevoi funerare. Dovada este constituită de
existenţa unor tipuri de vase, gen urne, care se
găsesc şi în locuinţe şi au mărimi diferite, dictate
de necesităţile practice ale gospodăriei. Culoarea
acestor vase este variată: cenuşie, cafenie, neagră, în
funcţie de ardere.