Professional Documents
Culture Documents
COL FEMURAL
CUPRINS
I . Introducere .....................................................................3
III.Notiuni teoretice.............................................................5
3.3.Epidemiologie..........................................................8
3.4.Etiopatogenie...........................................................8
3.8.Complicatii..............................................................14
3.9.Tratament.................................................................15
V. Prezentare de cazuri.......................................................40
VI.Concluzii........................................................................53
VII.Bibliografie...................................................................55
Fractura de col femural este una dintre afectiunile specifice varstei a
treia,importanta prin consecintele ei atat imediate cit si pe termen lung. Ea apare
mai frecvent la femei decat la barbati, fiind in relatie directa cu osteoporoza,
care fragilizeaza oasele, predispunandu-le la fracturi.
Cauza cea mai frecventa a fracturii de col femural este deteriorarea calitatii
osului in cadrul procesului normal de imbatranire. Pentru a impiedica acest
lucru, se recomanda in primul rand , un mod de viata activ,cu practicarea a
minim 30 minute de miscare usoara zilnic,o alimentatie bogata in proteine,
lactate, fructe si legume evitarea consumului excesiv de alcool si tutun.
De asemenea ,orice adult peste 40 de ani trebuie sa fie constient ca orice
fractura poate fi un semn de avertizare pentru osteoporoza. Asadar, el trebuie sa
isi faca testele necesare pentru a vedea daca sufera de aceasta afectiune si de a
urma un tratament corect.
“Asistenta medicala este constiinta celui lipsit de constiinta, dragostea de
viata pentru cel care a incercat sa se sinucida , ochii pentru cel care a orbit de
curand , cunostintele si intelegerea pentru tanara mama , mana pentru cel cu
mana amputata de curand si vocea pentru cel slab de a putea vorbi.”
Am considerat ca aceasta tema ne arata cat de grave sunt fracturile de col
femural si cat de importanta este sanatatea.
III.NOTIUNI TEORETICE
FEMURUL
Este un os lung (cel mai lung os al corpului) si pereche care formeaza singur
scheletul coapsei. Pe schelet este oblic indreptat de sus in jos si lateromedial.
Cand calcaiele sunt alipite, cele doua femure se ating prin epifizele lor
inferioare. Aceasta oblicitate este mai accentuata la femei, deoarece pelvisul este
mai larg decat la barbate.
Axul colului cu axul transversal al extremitatii inferioare ce trece prin cei doi
condili determina unghiul de declinatie, de 12o in mediu. Aceasta impreuna cu
unghiul de inclinatie au mare rol in determinarea atitudini membrului inferior.
2.grupul superior ce se indreapta inauntru catre cap, fiind numit de catre Delbet
si Basset “evantaiul de sustinere”
Ca puncte de osificare, femurul are unul pentru corp si patru complimentare
pentru extremitatii dintre care trei pentru extremitatea superioara.
In primul rand aceasta rarefractie intereseaza sistemul ogival si tesutul spongios
al trohanterului.Cercetarile anatomice ale lui Tuvar (1949) Trueta si Harrison
(1953), Judet R, Judet J, Dunoyer si Lagrance (1954) au precizat modalitatile
de vascularizare a gatului si a capului femural.
Aceasta artera iriga numai 1/4 sau 1/5 din capul femoral si aportul sanguin pare
sa creasca cu varsta intru-cat artera nu exista la copii decat in 33% din cazuri,
dar la adult este prezenta in 70% din cazuri.
Dintre toate aceste surse vasculare, arterele pedicului superior sunt cele mai
importante si totodata cele mai frecvent lezate in cursul fracturilor gatului
femoral.
3.3 EPIDEMIOLOGIE
SEX : aceste fracturi se intalnesc mai frecvent la femeile in varsta, care sunt mai
putin active si mai expuse la osteoporoza.
3.4 ETIOPATOGENIE
Rezistenta sa este cea mai mare in centru, unde se incruciseaza cele doua
sisteme trabeculare osoase, materialul de sinteza va gasi la acest nivel un punct
solid de sprijin, mai cu seama ca odata cu inaintarea in varsta rezistenta capului
femural devine cu putin inferioara aceleia a subiectilor tineri, dupa cercetarile lui
Nystrom.
Dupa 60 de ani asistam la o resorbtie a traseelor osoase, incat la batrani apare
o zona de rezistenta mecanica scazuta, in special la nivelul stalpului extern al
sistemului ogival, ceea ce face ca fracturile baricervicale si cele pertrohanteriene
sa fie mai frecvente dupa aceasta varsta.
3.5.ANATOMIA PATOLOGICA
Acest traiect de fractura nu este neted ci prezinta numerosi dinti corticali, iar la
partea posterioara este modificat prin tasare si prin cominutia corticalei.
Acest tip de fractura este de asemenea instabil, dar mai cu seama prezinta
dificultati la reducere prin manevre externe.
Deplasarea fragmentelor este intalnita numai in fracturile prin adductie cum le
denumeste Bohler, in vreme ce, in fracturile prin abductie deplasarea lipseste,
fracturile fiind angrenate. De alminteri aceasta notiune de “angrenat” este
relativa caci asa cum a aratat Per Linton forma fracturii in valgus sau varus este
determinata de acelasi mecanism de producere si fractura in valgus arata doar ca
nu s-a depasit primul stadiu. Pentru Garden, aspectul fracturii prin abductie este
datorat gradului minim de rotatie externa a fragmentului distal care creaza iluzia
unei impactizari. In fractura prin adductie fragmentele osoase se deplaseaza unul
fata de celelalt: fragmentul distal se roteaza extern, anrenand fragmentul cefalic
in rotatie interna, flexiune si usoara abductie, cand persista mansonul
sinovial.Cand mansonul sinovial care imbraca colul femural este complet rupt,
fragmentele prezinta o deplasare mai importanta dat fiind ca ele sunt total
independente si libere unul de celelalt.
Clasificare
fracturi :
-subcapitale
-transcervicale
-vicotrohanteriene
-baricervicale
Fracturile prin abductie fiind angrenate tratamentul si prognosticul lor este
favoralbil.
Pauxuls, privind fracturile colului femural dintr-un punct de vedere mecanic,
le-a impartit in trei tipuri – dupa gradul de oblicitate al traiectului de fractura.
- In tipul I traiectul de fractura face cu orizontala un unghi mai mic de 30o.
- In tipul II, unghiul format de traiectul de fractura cu orizontala variaza intre
30o si 50o.
- In tipul al III-lea unghiul este mai mare de 70o.Pauxelus a aratat ca atunci
cand traiectul se apropie de orizontala fortele de presiune interfragmentara
favorabila consolidarii. Cu cat traiectul tinde spre verticalitate fortele de
presiune in focar se diminua si lasa locul fortelor de forfecare, cu efect
nefavorabil consolidarii.
Fracturile cervicale se impart in doua grupe dupa cum traiectul de fractura
delimiteaza un lung varf osos la nivelul corticalei inferioare a colului femural,iar
aceasta clasificare este facuta de Garden. El distinge fracturi cu cioc distal si
fracturi cu cioc proximal care sunt mult mai dificile de redus si a caror
prognostic este mult mai intunecat.
O alta clasificare o face Garden si anume clasifica fracturile colului femural in
patru grupe:
- grupa I : fractura incompleta – acest tip de fractura corespunde fracturii prin
abductie.
- grupa II : fractura completa fara deplasare – in acest tip corticala inferioara a
repliul pectineofoveal sunt total rupte, incat cele doua fragmente osoase devin
independente. Acest aspect este evidentiat pe cliseul radiologic unde travulele
capului apar normal orientate si paralele cu travulele cervicale.
De asemenea, triunghiul Bryant este mai mic decat cel de partea sanatoasa.
Linia Schamacer, care normal, pleca de la varful marelui trohanter prin spina
iliaca anterosuperioara intalneste linia mediana a corpului la nivelul
ombilicului, in cazul fracturii trece sub ombilic, cu atat mai jos cu cat
ascensiunea trohanterului este mai mare.
Tot radiografia este aceea care ingaduie stabilirea tipului de fractura dupa
clasificarea Garden, furnizand astfel indicatii pretioase pentru aplicarea
tratamentului.
Diagnosticul pozitiv este relativ usor de facut cand semnele clinice sunt
prezente: impotenta functionala, adductia si rotatia externa a membrului,
scurtare
3.8.COMPLICATII
Dupa cum arata Linton, necroza se instaleaza in primii doi ani, dar frecventa ei
creste cu timpul ajungand pana la 40-50% din cazuri.
Revascularizarea capului se face foarte incet de la 1 ½ la 3 ani, la inceput pe
seama vaselor ligamentuluui rotund si mai totdeauna este partiala.
- medicamentos
-ortopedic
-chirurgical
- o alimentatie
bogata in proteine , lactate , legume si fructe , evitarea consumului in exces a
alcoolului si a tutunului.
TRATAMENTUL MEDICAMENTOS :
TRATAMENTUL ORTOPEDIC :
TRATAMENTUL CHIRURGICAL :
Recurge la reducerea fracturii prin manevre externe sau sau prin artrotomie si
mentinerea reducerii printr-un mijloc de osteosinteza ,suprimand actiunea
fortelor de forfecare in focar.
1.Hidroterapie
Durata dusului cu aburi este de 3-6 minute se poate sa fie dat ca procedura
de sine statatoare, poate sa preceada o baie generala sau se poate asocia cu
masaj.
-Dusul-masaj
Acesta consta in aplicarea mai multor dusuri rozeta la temperatura de 38-
0
40 ,concomitent aplicandu-se si masajul, conform tehnicii obisnuite. Pentru
aplicarea lui exista instalatii speciale cu 4-6 dusuri verticale, in rozeta, situate
unul langa altul, care se pun simultan sau separat in functiune. In lipsa unei
instalatii speciale, se poate efectua si cu un dus mobil, la capatul caruia se aplica
o rozeta. Durata masajului este de 8-15 minute.
Bolnavul este invitat sa se urce in cada si, timp de 5 minute, este lasat
linistit. Dupa aceasta, tehnicianul executa (sub apa) la toate articulatiile, toate
miscarile posibile. Tehnicianul sta la dreapta bolnavului.
Durata baii este de 20-30 minute, dupa care bolnavul este sters si lasat sa
se odihneasca.
Mobilizarea in apa este mai putin dureroasa din cauza relaxarii musculare
care se produce sub influenta apei calde si pierderii greutatii corpului conform
legii lui Arhimede.
Dusul subacval:
Consta din aplicarea sub apa a unui dus sul de mare presiune 3-6 atmosfere
cu temperatura mai mare decât a apei de baie. El se poate efectua într-o cada cu
apa la 35-38C cu ajutorul unui dus sul mobil cu presiune mare care se
introduce în apa pe segment sub controlul uneia din mâinile asistentului pâna la
5-10cm de regiunea de aplicat. Durata procedurii este de 5-10minute. Actiunea
intensa a dusului subacval se datoreste temperaturilor diferite baie si dus precum
si masajului puternic al coloanei de apa care comprima puternic tesuturile.
Efectul este asemanator dusului masaj dar este suportat mai bine datorita baii
calde.
2. Termoterapia
Avem nevoie de: doua bucati de flanela, o bucata panza simpla sau un
prosop, o panza inperneabila, o galeata cu apa, la temperatura de 60-70°.
3 Electroterapia
2. Curentul diadinamic: se prescrie în aplicatii transversale sau longitudinale: o
perioada lunga, de 4 minute (are efect sedativ), difazat fix 4 minute ambele, 1
data pe zi. Se recomanda 10---14 sedinte.
-Curentii Trabert: sunt curenti cu impulsuri de fregventa 140 Hz, impuls 2 ms,
pauza 5 ms, la care tot catodul este electrodul activ antalgic. Durata
tratamentului este de 15-20 minute, cu crestere treptata a intensitatii. Se repeta
de 1-2 ori pe zi.
Durata unei sedinte variaza intre 5-10 minute iar frecventa este de obicei
de o sedinta pe zi. Durata tratamentului poate fi intre 2 si 4-6 saptamani, uneori
chiar mai mare, ca in afectiunile ortopedice.
Efecte locale:
Actiunea sedativa se obtine prin manevre usoare, lente care stimuleaza repetat
extraceptorii si proprioceptorii existenti.
Efecte generale:
c)masajul coapsei
- Kinetoterapia
Reeducarea extensiei
Reeducarea abductiei
Reeducarea adductiei
Reeducarea rotatiei
B. Reluarea mersului
1.Mersul, fara sprijin pe membrul inferior afectat este aproape regula intr-o
prima etapa, in recuperarea traumatismelor soldului. Pacientul este invatat sa
mearga cu carje astfel:
c) membrul afectat se duce intre carje, fara incarcare (atinge doar
solul);
- Terapia ocupationala
4.1. Conditii de spitalizare
e) Urocultura
Punctia venoasa reprezinta inteparea unei vene cu ajutorul unui ac atasat la
seringa.
Asistenta medicala se spala pe maini cu apa curata si sapun dupa care se
dezinfecteaza cu alcool sanitar.
Se aplica garoul la nivelul unirii treimii inferioare cu cea mijlocie a bratului,
cu indexul mainii stangi, se palpeaza locul pentru punctie si se dezinfecteaza cu
un tampon cu alcool. Se cere bolnavului sa deschida si sa inchida pumnul de
cateva ori ramanad cu el inchis. Se introduce acul in mijlocul venei in directia
axului longitudinal al venei, se impinge acul de-a lungul venei la o adancime de
1-1.5 cm. Cu mana stanga se trage incet pistonul asprinand pana se extrage
cantitatea necesara de sange. Se deaface garoul si bolnavul deschide pumnul,
apoi se aplica un tampon de vata cu alcool peste locul unde este acul si se retage
acul.
temperatura
respiratia
pulsul
diureza
Asistenta medicala va administra medicatia bolnavului sub indrumarea
medicului respectand anumite reguli. Nu va inlocui niciodata medicamentul
prescris cu un alt medicament cu efect asemanator. Va verifica eticheta
medicamentului inainte de administrare ca acesta san u fie alterat, degradat sa nu
aiba culoarea schimbata. Respectarea caii de administrare este obigatorie,
deoarece nerespectarea poate duce la accidente grave; a orarului de administrare
si a ritmului prescris de medic deoarece unele substante se descompun sau se
elimina din organe intr-un anumit timp.
4.5.1.Pregatirea preoperatorie
varsta
greutatea
3. Pregatirea locala
Cu un aparat de ras propriu sau de unica folosinta se rade pe portiune cat mai
larg posibil, dupa care se badijoneaza regiunea rasa cu tinctura de iod pesste care
se pune un pansament antiseptic uscat.
In dimineata respectiva, in salon, se indeparteaza bijuteriile de pe pacient si
toate lucrurile inutile, se indeparteaza proteza dentara mobila, se imbraca
bolnavul cu pijamaua curata si se pregatesc documentele (foaia de observatie,
analize, radiografii)care insotesc bolnavul la sala.
Dupa interventia chirurgicala care dureaza in jur de 100 min se aplica fese
elastice.
4. Supravegherea pulsului care trebuie sa fie regulat si bine batut. Puls
filiform este semn de hemoragie.
3. Exercitii respiratorii: sulfa intr-un tub, umfla un balon, tuseste pentru
eliminarea secretiilor.
4. Mobilizarea bolnavului se face inca din prima zi pentru a preveni aparitia
escarelor si a flebitei.
3. Sa se aseptizeze
4. Curatarea tegumentelor din jurul plagii operatorii cu alcool, alcool iodat
4.6. Rolul asistentei medicale in educarea pacientului
Orarul masajului se va fixa in asa fel incat acesta sa fie cat mai indepartat de
orele alimntatiei, la 2-3 ore si cel putin cu o jumatate de ora inainte de proxima
masa. Durata masajului este de circa 10-20 de minute. Se va avea grija ca dupa
terminarea masajului sa se asigure bonavului o odihna de cel putin o jumatate de
ora.
Sedintele se incep intotdeauna cu manipulari usoare si superficiale, executate
putin mai rapid, pentru a obisnui si anestezia tegumentelor prin provocarea unei
senzatii placute de caldura.
3. Evitarea efortului fizic excesiv care duce la aparitia tendintelor, a durerilor
musculare.
CAZUL I
Nume: Popescu
Prenumele: Iuliana
Varsta: 86 ani
Ocupatia: Pensionara
Trombocite = 120000
Transaminaze
TGO = 17 u.i./.l
TGP = 13 u.i./.l
UREE = 10 mg/dl
CRP negativ
Diazepam 1 cp
18.09.2006 Fragmin 5000 u.i. 1f
Diazepam 1 cp
Algocalmin 3f
Nevoia de a dormi si odihni – Pacienta doarme putin din cauza durerii ,
somnul este agitat din cauza anxietatii.
NEVOI AFECTATE
Nevoia afectata Problema pacientei Sursa de dificultate
Nevoia de se misca si a -imobilizare si alterarea -surse de ordin fizic,
avea o buna postura confortului fizic si psihic alterarea integritatii
din cauza durerii aparatului locomotor
( fractura de col
femural )
Nevoia de a dormi si -insomnie si oboseala -surse de ordin fizic si
odihni psihic
Nevoia de a se imbraca si -incapacitate de a se -surse de ordin fizic
dezbraca imbraca si dezbraca
Nevoia de a-si mentine -dificultate de a urma -surse de ordin fizic
tegumentele curate si prescriptiile de igiena
integre.
PLAN DE INGRIJIRE
-medicatie antialgica:
Algocalmin si Diclofenac
-
-
2. Insomnie si Pacienta va Interventii autonome Pacienta a
oboseala fi capabila dormit 7 ore
sa doarma -i-am asigurat un confort si s-a trezit
in timpul minim necesar : lenjerie de odihnita.
noptii , pat curata , temperatura
avand un optima 18 C , aerisirea
somn salonului inainte de culcare
linistitor si
odihnitor. Interventii delegate:
Cazul II
Nume: Rusu
Prenume: Elena
Varsta: 65 ani
Ocupatia: Pensionara
Tratamentul postoperator:
Gentamicina 2f
Algocalmin 4f
Diazepam 1f
Gentamicina 2f
Algocalmin 2f
Nevoia de a dormi si odihni – Pacienta doarme putin din cauza durerii ,
somnul este agitat din cauza anxietatii.
NEVOI AFECTATE
Nevoia afectata Problema pacientei Sursa de dificultate
Nevoia de se misca si a -imobilizare si alterarea -surse de ordin fizic,
avea o buna postura confortului fizic si psihic alterarea integritatii
din cauza durerii aparatului locomotor
( fractura de col
femural )
Nevoia de a dormi si -insomnie si oboseala -surse de ordin fizic si
odihni psihic
Nevoia de a se imbraca si -incapacitate de a se -surse de ordin fizic
dezbraca imbraca si dezbraca
Nevoia de a-si mentine -dificultate de a urma -surse de ordin fizic
tegumentele curate si prescriptiile de igiena
integre.
PLAN DE INGRIJIRE
-medicatie antialgica:
Algocalmin si Diclofenac
-
-
2. Insomnie si Pacienta va Interventii autonome Pacienta a
oboseala fi capabila dormit 7 ore
sa doarma -i-am asigurat un confort si s-a trezit
in timpul minim necesar : lenjerie de odihnita.
noptii , pat curata , temperatura
avand un optima 18 C , aerisirea
somn salonului inainte de culcare
linistitor si
odihnitor. Interventii delegate:
S-a vazut ca in sistemul trabecular al colului femural exista doua zone de
rezistenta scazuta si la aceste niveluri, fracturile sunt frecvente.
Odata cu producerea fracturii, vasele care iriga gatul si capul femural pot sa
fie rupte ceea ce expune capul femural la necroza ischemica. Sau duce
nefavorabil consolidarii il constituie suprafata mica de contact intre fragmentele
fracturate, ceea ce necesita o reducere anatomica a fragmentelor, lucru dificil de
realizat in practica. In sfarsit fortele de forfecare care iau nastere la nivelul
fracturii impiedica si ele formarea calusului.
Totusi, in ultima vreme s-au semnalat cazuri de deplasare secundara dupa
tratamentul ortopedic ceea ce a determinat pe unii autori sa foloseasca
osteosinteza, fara reducere a acestor fracturi.Astfel Boyd si mai cu seama Banks,
folosesc sistemic osteosinteza fara reducere, cu ajutorul a doua suruburi de
vitalium.
Aceasta osteosinteza “de securitate” fara a deveni o metoda de rutina, poate
sa fie indicata, tinand seama de inconvenientul pe care il reprezinta aparatul
gipsat la batranii de peste 70 de ani si la unele persoane nervoase.
Fracturile prin adductie (de gradele al III-lea si al IV-lea dupa Garden cu
deplasarea fragmentelor) impugn reducerea deplasarii si mentinerea reducerii
pana la consolidarea fracturii.
Sunt cazuri la care tratamentul chirurgical este contraindicat, dat fiind riscul
vital major la bolnavii senili imobilizati la pat.
In acest scop vechea metoda a lui Lucas Champianiere a fost actualizata si
modernizata.
Bolnavul dupa ce a trecut faza initiala dureroasa este asezat pe fotoliu si
incurajat sa-si reia precoce sprijinul pe picior si mersul.
Bibliografie
HAHOIU, ZAHARIE Fracturile colului femural
IVASCU, ALEXANDRU