Pictorii secolului al XVllI-lea nia indelungata a "Regelui-Soare", Louis al O Fata culcata.

tabloul pictorului Francois

erau preocupati de realitatea
vremurilor pe care le tritiau,
vitzutit fnsit din unghiuri total
diferite. Astfel s-au nitscut
capodopere care reflectau
frivolitatea aristocraticit,
alitturi de studii sobre,
realiste ~i satire feroce.
An secolul al XVIII-Iea arta devenea mai rea-
I lis~. Eroismul, stilul pompos ~i plin de
pietate, caracteristic stilului baroc din seco-
lul al XVII-Iea ~i-au pierdut vigoarea. P~turile
sociale bogate se delectau 1ntr-un confort civi-
lizat, plin de eleganta ~i rafmament. Arti~tii pe
care-i angajau au oglindit cu mult~ acuratete
aceste valori, imortalizand umanitatea cu toate
aspectele ei, sociale, sofisticate ~i civilizate.
Reactia Impotriva grandorii ~i solemnit~tii
a ap~rut foarte marcant 1n Franta, unde do~-
XIV-lea (1643-1715) a luat sfar~it in infragere
~i deziluzii. Chiar inainte de moartea regelui
locul barocului a fost luat de un nou curent,
plin de culori pastelate ~i de drng~l~~enie,
numit rococo. Noul curent era, prin definitie,
utilizat cu predilectie la decoratiunile interiore
dar el a reu~it s~ se impun~ ~i in picturn ~i
sculptur~, unde s-au realizat numeroase
opere in acest spirit "u~uratic" ~i intim.
Frivolitatea franceza
Primul ~i cel mai cunoscut pictor reprezentant
al acestui curent a fost picorul flamand
Antoirie Watteau (1684.1721). Dup~ sosirea
lui la Paris, Watteau a incercat s~ se impun~
drept copiator ~i chiar ca scenograf la opern,
pan~ in 1710 cand a devenit faimos. El a
inventat, practi~, un nou curent in picturn,
numit fete galante, in care ilustra cupluri de
aristocrati indrngostiti in mijlocul unor peisaje
rustice incant~toare. jn tablouri, precum cele-
brul jmbarcarea spre Citera, cuplurile apar in
scene galante, imbrncati in costume de epoc~
caracteristicesecolului al XVIll-lea. Watteau a
fots fascinat de teatru, pictand ~i arti~ti ambu-
lanti, ca de exemplu clovnul din tabloul
Boucher ilustreaza abilitatea pictorului de a
manevra teme care sunt deopotriva simple ~i
provocatoare cu placerea pentru redarea car-
na~iei prin utilizarea unei largi palete colo-
ristice ~i a unor materiale somptuoase.
Gilles. in spatele suprafetelor ingrijit lucrate
ale scenelor galante pictate de Watteau se
ascunde insa: o melancolie trista care creaza:
senzatia ca: personajele lui traiesc o iluzie.
Aceasta trasa:tura confera operei lui Watteau
o profunzime rareori ga:sita in rococo ~i foarte
rar atinsa: de cltre succesorii lui. Francois
Boucher (1703-1770), cel mai cunoscut pictor
francez care i-a urmat lui Watteau, a pictat intr-
un stil mai viguros, mai robust ~i pe gustul curtii
regale. El a fost numit pictorul regelui ~i prim-
desenator la celebra manufactura de tapiserii
Goblin. Multe din picturile lui Boucher trateaza
subiecte mitologice, insa: ele sunt in realitate
doar un pretext pentru a reda diverse tonalitati
coloristice ale carnatiei ~i de a crea scene pline
de viat:l, cu zei exuberanti ~i nimfe.
Ucenicul lui Boucher, Jean-Honore
Fragonard (1732-1806) avea un talent multi-
plu dar a descoperit curand ca: sustina:torii lui

83
 PICTURA SECOLULUI AL XVIII-LEA
prefern scenele amuzante, frivole, ca cea din
tabloul Leagdnul (1767). Aici, atat viata cat ~i
dragostea sunt tratate Intr-un mod u~uratic, ca
~i cand ar fi doar ni~te jocuri de adulti -o ati-
tudine tipica aristocratiei franceze ~i care i-a
sla:bit mult fermitatea atunci cand a fost pusa
1n fata perspectivei revolutiei din 1789.
Moravurile burgheziei
Gustul foarte diferit al clasei de rnijloc ~i-a facut
~i el simtita prezenta. Unul dintre cei 1I1ai
cunoscuti pictori a fost Jean-Baptiste Greuze
(1725-1805), ale clrui picturi erau suprasaturate
cu sentimentalisme ~i cu morale 1nalta:toare.
Tablouri ca jntoarcerea fiului rlsipitor sau
Blestemul tatdlui erau tipice, anticipand arta
victoriaru1 a secolului al XIX-lea.
Picturile lui Greuze erau foarte realiste 1n
detalii, chiar daca nu 1n atmosfern. in contrast
cu acesta,Jean-Baptiste-Simeon Chardin (1699-
1779) a creat tablouri care redau o atmosfern
plina de un realism sobru, parca create 1n alt
secol decat cel al faim0,5ilor lui contemporani.
El a pictat tablouri de rnici dimensiuni, rnai cu
seam:l naturi moarte ~i scene domestice 1n care
oamenii obi~nuiti luau chipurile grave ale unor
personaje biblice. Serioase, farn a fi pre-
tentioase, picturile lui Chardin rnman peste
timp adeva:rate capodopere.
ltalia nu rnai domina artele, cu toate ca rnai
existau multi pictori italieni recunoscuti pe plan
international; cei rnai vestiti erau cei din
Venetia. Ei au pastrat ceva din vecheaprosperi-
84
tate a Venetiei, deveni~ 1ntretimp o adevara~ colorate ~i placute, Insa tehnica lui impre-
atractie turistica. Canaletto (1697-1768),faimos sionista -astazi foarte apreciata -au facut ca
pentru peisajele sale care reprezentau "o~ul temele reprezentate sa fie mai greu de identi-
pe ape", canalele, atmosferapitoreascadinain- ficat ~i mai putin "fotografice". Un alt obser-
tea carnavalelor ~i a ceremoniilor pline de vator al vietii venetiene, de un cu totul alt stil
culoare cum ar fi "Sarbatoarea iru11t:1rii",o -care picta balul;i ~i petreceri, jocuri de noroc
"casatorie" 1ntre Venetia ~i Marea Adriatica. ~i artificii -a fost Pietro Longhi (1702-1785).
Ceremonia era dusa la 1ndeplinire de cltre El poseda un instinct reportericesc pentru
doge (conducatorul statului venetian) care era detaliile de senzatie ale vietii venetiene.
reprezentat1n~lepul statului "Bucintoro", plasat Totu~i, cel rnai cunoscut artist venetian a
undeva 1n laguru1,unde arunca un inel1n apa; fost Giovanni Battista Tiepolo (1696-1770),un
"casatoria" simboliza suprernatia marina a
venetienilor, suprernatiecare de fapt disparuse O Antoine Watteau a fost fascinat de via1a
cu multi ani 1n urrna. actorilor ambulan1i. in acest tablou, numit
Clovnul personajul principal are o postura ~i o
Peisajele Venetiei privire melancolica care caracterizeaza intrea-
Peisajelelui Canaletto erau de o meticulozitate ga opera a lui Watteau.
plina de acuratete -exact ceea ce aristocratia
engleza ' era 1ncanta~ sa duca acasa din
"marele tumeu", ca dovadl a locurilor pe care
tocmai le vizitase. Evitand cu mul~ dibacie
monotonia modificand distantele ~i unghiurile
din care picta peisajele Venetiei, Canaletto ~i-
a petrecut Intreaga sa viat:1 1n acest ora~, cu
exceptia unei perioade de zece ani petrecuti
1n Anglia, unde noii sai sustinatori s-au folosit
de talentul lui pentru a imortaliza Old Horse
Guards ~i Badminton House.
Peisajele pictate 1n acest stil serveau cam
acelora~i scopuri ca ~i fotografiile ~i din acest
motiv Canaletto a devenit mai faimos decat
mai tanarul sau rival FrancescoGuardi (1712-
1793). Peisajelepictate de Guardi erau superb
O Leagonul, capo-
dopera pictorului
jean-Honore
Fragonard. Tema
gradinii dragostei
este tratata intr-o
maniera con~tient
~ocanta, u~or inde-
centa, aristocratica.
O Valorilor modes-
te, casnice li se con-
fera un anumit aer
de demnitate in pic-
turi cum ar fi aceas-
ta natura moarta
apar1inand pictorului 5
Jean-Baptiste- ~
Simeon Chardin. G
 O 5arbatoarea ina/tar;;, opera realizata de
pictorul Canaletto, concentreaza in ea intrea-
ga vitalitate a festivalurilor vene1iene.
pictor prolific, iubitor de tablouri cu dimensi-
uni mari. El a creat in ltalia, sudul Gerrnaniei
~i in Spania. Acestea erau t;):ri catolice unde
curentul baroc mai supravietuia ~i Tiepolo a
preluat multe din temele acestui curent. in
ciuda faptului c:l a pictat tavane, in care
bun:ltatea ~i m;lretia p:lreau a pluti pe un cer
albastru ~i luminos, el a creat in noul spirit
rococo, utilizand culori luminoase, pastelate ~i
recurgand,la simtul umorului. La fel ca multi
alti contemporani, Tiepolo a l:lsat impresia c:l
nu poate lua in serios sentimentul de eroism.
modului in care Hogarth ~tia s:l-~i relateze
povestea, cu un acut spirit de observatie fat:l
de caractere~i situatii, In marele lui talent pen-
tru caricaturn ~i detalii bizare. Sceneleau atras
un public larg ~i i-au adus lui Hogarth o avere
prin gravurile realizate dup:l desenele origi-
nale. Gravura este O tehf)ic:l special:l, realizata
dup:l un desen gravat pe O plac:l metalic:l;
atunci cand aceastaeste acoperita cu un strat
de vopsea, desenul poate fi reprodus ~i oper-
atia poate fi repetata ori de cate ori este
nevoie. Fiind primul artist englez care a utilizat

Satira britanica
Marea Britanie, la fel ca ~i Franta, a produs
diferite curente in pictura, care, in linii mari,
pot fi clasificate drept aristocrate,populare sau
cu un pronuntat caracter burghez. Pictura
englez:l difera ins:l, in mod semnificativ, de
cea francez:l.
in decursul secolului al XVIII-lea, in art:l,
tendintele engleze~ti c:ltre realism ~i critic:l
moral:l, au luat aspectul satirei. inceputul a
1, fost realizat de William Hogarth (1697-1764)
W care ~i-a construit reputatia cu o serie de
t tablouri intitulat:l Cariera unei destrabdlate
I (1731), urmat:l de alte serii, la fel de renumite:
~ Cariera unei prostituate ~i casatorie la moda.
i Fiecare serie ilustra o poveste sub forma unei 2:0
'. benzi desenate, in care personajele principale ~
f aveau diferite necazuri provocate de l:lcomie, "i6
i\ vanitate sau de un alt viciu. Marea audient;): de 9
care s-au bucurat aceste capodopere care ilus- ~
.trau "teme ale moralei moderne", s-a datorat ~i ~

~ decoruri dramatice
-.
" care le conferij
~
,g
~ anumitij grandoare.
aceasta tehnica de lucru, Hogarth s-a implicat
foarte mult pentru a face ca sa apara Legea
drepturilor de autor, care sa-i protejeze pe
arti~ti de "piratii" care Incercau sa lefoloseasca
munca fara permisiunea autorului ~i fara a le
oferi vreo plata. Tot ri1ultumita lui Hogarth,
satira a devenit o "specialitate" britanica, prac-
ticata mai tarziu, cu un umor macabru dar cu
intentii politice, de James Gillroy (1757-1815)
~i de Thomas Rowlandson (1756-1827).
pozand pentru portrete
Secolul al XVIII-lea a reprezentat o perioada
de glorie' pentru portr~tistica. Ca Intotdeauna,
persoanelor care pozau le placea sa fie flatate;
acum adoptau pozitii rnai degajate -erau pic-
tate In timpul plimbarii sau stateau Inclinate
sau chiar la micul dejun, lntr-o tinuta de inte-
rior. Ca urrnare, portretele realizate In secolul
al XVIII-lea ilustreaza cu foarte mult succes
personalitatea ~i stilul de viata al personajelor .
Acest domeniu este cel In care arti~tii bri-
tanici s-au facut cel rnai bine remarcati. Secole
de-a cindul, cei rnai cunoscuti pictori din
Marea Britanie (Holbein, Lely, Kneller) erau
straini ~i iubitorilor de arta le-a luat mult timp
pentru a realiza ca ~i compatriotii ar putea fi la
fel de valoro~i. Atat ca portretist talentat cat ~i
ca "narator" al moralei vremurilor, Hogarth nu
a fost niciodata apreciat pe Irulsura. Mai tarziu,
Irulretia a~tilor Sir Joshua Reynolds C1723-
1792) ~i Thornas Gainsborough C1727-1788) au
fost recunoscute pe deplin. Acest progres nu a
apartinut doar Angliei ci ~i Scotiei care a
cunoscut o lnf1orire culturala ~i care a produs
citiva pictori talentati precum Allan Ramsey
C1713-1784) ~i Sir Henry Raebum (1756-1823).
86
O PI;mbarea de zeasca:.Fiecare detaliu anatomic al animalului
d;m;neata a lui era r~dat cu o grija: deosebit:I ~i la fel ca in
Gainsborough opera Iui Gainsborough;decorurile ~i peisajele
reprezinta un exem- sugerauAnglia lui Stubbs,ca fiind un adeva:rat
plu concludent al paradis rural. Pictura secolului al XVIII-lea, la
stilului sau tarziu. fel ca viata secolului ai XVIII-lea a fost foarte
Artistul ~i-a focalizat variat:I. Pictura contemporanului lui Stubbs,
aten,ia pentru a Joseph Wright of Derby (1734-1797)a urmat
exprima cat mai clar un curs complet diferit. El a pictat experimente
elegan,a cuplului ~tiintifice ~i procese industriale complexe.
aristocrat. Tehnica in ciuda schimba:rilor apa:rutein decursul
lui. cu mi~cari acelui secol, multi pictori au rnmas ancorati in
gra,ioase din penel. ceea ce Reynolds numea "marele sill", adica:
este totodata fluenta tablouri mari cu teme mitologice sau istorice.
~i sofisticata. Destul de curios, cei mai faimo~i reprezen-
tanti ai acestui curent demodat au fost arti-5tii
din Lumea Noua:: John Singleton Copley
(1738-1815) ~i Benjamin West (1738-1820) a
ca:ruitablou Moartea generalului Wolfe(1771)
a popularizat pictura care reprezenta imagini
ale istoriei contemporane.
De la mijlocul secolului, neoclasicismul a
devenit curentul influent in art:I, aducand cu
sine un cult reinnoit pentru severitate~i eroism.
O Generalul Sir Exponentul cel mai cunoscut in picturn a fost
Banastre Tarleton artistul francez Jacques-Louis David (1748-
pictat de Sir Joshua 1825), ale ca:ruiteme steme ale unei republici
Reynolds. Acest romane ~i ale ca:ruicompozitii monumentaleau
portret reprezintij o umbrit ideea de republicanism real ~i spiritul
dovadij a stilului lui revolutionar cu care ayea sa:se incheie secolul.
Reynolds de a crea
compozi,ii
indrijzne'e ~i
lucrijrilor sale o
Reynolds a fast un pictor important, cu tal-
ente multiple, capabil s;i se inteleag;i cu ori-
care din modele. Acest lucru s-a dovedit
important din dou;i motive. Datorit:l leg;i-
turilor sale sociale, Reynolds a reu~it s;i-i
picteze pe toti oamenli importanti ai acelor
vremuri, de la marii f;iuritori de imperii finan-
ciare p:1n;ila litera1;ii~i "frumuse1;ile"societ;itli
aristocrate. Leg;iturile sale solide i-au oferit -
~i prin el intregli bresle artistice -un nou
statut social care a culminat cu innobilarea lui,
in 1768 ~i numirea ca prim pre~edinte al noli
inflintate Academli Regale de Arte.
Port,retelerealizatede Reynoldserau flatante,
intr-un mod subtil, tratand femeile cu a u~oarn
not:l de sentimentalism,solda1;iicu romantism~i
oamenii de stat cu a demnitate discret:l.
Gainsborough a fast un artist mai talentat,
cu a adev;irat;i m;iiestrie pentru peisaje -un
element vital in lucrnrile sale cele mai bune,
portrete ale nobilimli in propriile lor domenii.
Faimoasele tablouri Dl. $i dna. Andrews ~i
Plimbarea de dimineatd au devenit simboluri
ale viziunii idilice a vie1;iila tar;i, care inc;i mai
influenteaz;i imagina1;iaenglezeasc;i.
Elegan,a tihnit3
in,aceast:l viziune, nobilul de la tarn impreun;i
cu so1;ia, se simteau acas;i oriunde -ei
de1;ineaua cas;i la ora~ -~i impleteau eleganta
plin;i de tihrul cu dragostea pentru naturn. Se
implicau profund in viata ~i munca de pe
domenii. Personajele lui Gainsborough nu
erau, in mod evident, ni~te pro~ti. Cali, de i
exemplu, reprezentau a alt:l afacereserioas;i~i ~
George Stubbs (1724-1806) a dus tehnica 9
pict;irii cailor la nivel de art;i specific engle- z
Acta ~i omul 30 -PEISAGISnCA ENGLEzA Arta ~i omul 32 -MUZlCA SECOLULUl AL XVllI-LEA