seg L 1. Desenati structura unui sistem de prelucrare numerici a semnalelor i m _ siexplicati pe scurt funcfionarea sa. th - ode nn te i" ATP Pe l (CAN. Coamrarseiog su de C8. Cdeur om (CRA, Conmrtr mmeangie fn Sigurd se prezinh structara unui sistom de prel:rare cu calculatoral ‘aumerie a unui semnal x (0 tensiune) defini in tip continu. (Comutatorul K se fnchide Ia momentele nT. pent: intervale de timp foarte sourle, iacirciad capacitoral de memorare Cue Is valoares corespunzitoare cejantioanelor prelevate din semnal. Tonsiunes memorati i intervalele de timp fn care comutatoral K este deschis se converteste numeric prin CAN reziltand seovenga (ts) co se prelucreaz4 cu calcalatorul numeric, CN. ‘Acesta genereazi, ca rezultat al prolucriri secvenja mumerica (Vx), convertitd in ejantiomne cuantizate detensiune y4,de citre CNA. + Pag. 4 2, Definifi si reprezentati grafic semnalul teapti ‘unitari in timp ‘continu. Semnalul treapta unitara . Este unul dintre semmalele cele mai importante. Formele de semnal fizic ce pot fi practic generate se apropic mult de modelul matematic al treptei unitare, a cael definitie este: L,txo wo- {9 ic ‘Sommalul treapta unitate se noteaza uncori gicu u().Pag 10 ¥ 3. Care este legitura intre impulsul unitar si treapta unitard in timp discret? LLegibara dintre impulsal unitar gi treapta unitar8, in timp discret este dati de slat de mai jos: ob = 5 6a {in intervalele de tnsumare de tipul marcat'cu 1 i figura, toate ‘valorile supuse insumanii sunt ule gi deci pentren <0 S aa =o Pentru n=O - intervalul 2 de insumare din figuri- avem:* Sawer. a = ‘Sipeatra intervalele de insumaze de tipul 3 toto singurd valoare este nenull: Som-(hene? ra asa? Daca se face substituia n> a-1 se objine op-n= 5 oe. 2 at a at ofp} -ofn-1} oy a =z ofa “= Sf] +8in) “2 31a. ‘Rewultl fn final 8: SB = ofe)-oln-f Aviind in vedere defimifia pentru S{a] , se poate venfica imediat c& aver: x8] = x10 Eo] 4, Pentru semnainl x{x] , en grafleul din figurit.reprezentati grafic ‘componenta pari si impard a semnalului. Fie sermnal x[n}, se definese: ayia) = Mea yj « Sedat X¢{n] —componenta pari; [2] — componenta imparé,‘5, Definiti energia si puterea semmalului fa timp diseret Penta some discrete x{n], even comptes, eneegia (cpa fn reristenga unitara) se exprima prin: We E biter Poa mel ge oat “sa, - Pentru semmalele periodice, modelate prin funcfi periodice, puterea medic ste wt ale - P ie Leste? ‘Notajia a e semnificd faptul cin ia N valos consecutive, Bid ca valoarea de inceput sa fie precizatiFie sistemul continu descris de operatoral S.Dacd Sato} <0 at See-s)} = y6-4) . VER saux( -> y(® six(+t) > y(t) ,atanci sisternal se numeste invariant la ‘ranslafie (deplasare in timp) sau pe scurt invariant in timp. Fig. 1,81 Exempla de rispaus af unaf sistem tovariant te timp, Aa semaalal de intre cit gi semmalal de iestre sunt deplasate cu aceins! mlitiine, 7, Definiti sistemul cauzal. Desenati rispunsul anni sistem cauzal si al unui sistem necauzal In excitatia « (t) {a figue se arati rispunsul a dout sisteme la aplicared aceleiagi excita, x0) = off). Pentru t< 0, x() $0 ceea ce justificd rispunsul nul (8) =0 ‘pentrut <0. Namai dupé aplicarea excitatei sma, la limit , dati cu aplicarea acestoia poste apare rispunsul unui sistem fizic realizabil. Se spune ci sistemul avénd rispunsul de tip ys(0 este cauzel. Toate sistemele realizabile fizio sunt cauzale, Pe léngi sistemele cauzale, in teoria semaalelor se utilizeaz uneori in scopuri teoretice gi sisteme care nu sunt cauzale. Dup& cum rezulta din figura, sistemul avind raspunsul yo(?) “anticipeazi” {aptul ca va fi excitat, Rispunsul epare inaintea excitaiei gi sistennul se ‘numegte necauzal. Sistemele necauzale nu sunt realizabile fizi.Fig. 1.57 Rispuasul unui sistem cauzal y,( gf al unat sistem necauzal ¥.(H In excitafia o(0. ‘Se mai spune c& valoarea semnalului éeiegire al mui sistem cauzal la un sioment de timp dat dapinds mmai de valonrea schvall a sermalita de intrao gi de valorile trecute dar nicidecum de valorile vitoare. Un sistem necauzal are wn somal de igre a cérui valoare, la un moment de timp dat depinde de valoarea actuald a sexnalului de intrare, de valorile trecute precum gi de valorile vitoare ale acestuia. Un astfel de sistem are deci calitatea de a "ghici” evolufia, ulterioard unui moment dat, « semmalului de intrare, 8, Desenati sistemnl discret de diferentiere. St [nA - 5 a adel Fig. 1.64 Sistemul discret de diferenfiere.in] = an} ~ afn-1] ‘Blocul de intirziere cu un esantion D, se simbolizeaza la fel ea gi blocul de dérivare doar c& semnificata sa este alta. Sumatoral din figura 1.64 este, de ‘reguld un sumator numeric. - 9. Care este durata convolutcia doui semnale in timp contineu de urate 1 7.2.7? Yar in timp diseret eu durate 1 Nsi2.N? Convolutia a doua semnale de durate T1 si'T2 are durata TI+T2. ‘Rezalt of avem 1T+2T=3T Dac semnalele sunt de durate finite, vind Nirespectiv Nsegantioane, cconvolufa lor are durata finits , constind din Ni#Ns-1 egentioane, Rezulti cl avem IN‘2N-I=3N-1 egentioane 10, Care este conditia de BIBO stabilitate a sistemelor discrete, liniare si invariante in timp? Fie sistema discret LIT, caraterizt pra rspunsul sla impuls ha]. La intare oo splca un sernal x[n] mitgat, ce saifie condita Ix |[ Wai<© a Sistem este stabi. 11, Care este rspunsul unui sistem discret, linia si invariant in timp la ‘reapta unitari [Réspunsul SLIT la acest semnal se numegte rispuns la teapta unitaré sa ‘apuns indicia (Foncfie indiciala ). Notafia utilizeth curent este y(n} = s{n] sau y{a)= xia). Avem: Maltota= Sale]12, Implementafiin forma directs Ia ecuatiicu diferente finite: Fie sistermul descris de ecuatia de mai sus, notim afu}= boxfal+bixin-t] - Atunci ecuatia devine: syfo]= 1 (2fn] ~-aryfn-t]) ¥ig.2.10 Imuplementarea in forma direct Ta ecuatiel cn diferente finite: - ayta}+ayyio-1] = byxla]+byxfm-t] «1B. Inplemensain forma directi Ia ecuatieicu diferente Fig.2.13.b Implementarea in forma direct Hi a ecuafiei cu diferente finite (2.36). 14, Enunfati feorema lui Plincherel, Teorema Jui Ptineherel Fle x(9 ¢ 12, Auch: Dextsth X(o) = sacar Vie Rare locegalitaten: Lt.mL fxtajelde = 20 . 1 peatra galt Hem g. [ato tao = x)15, Emuntati teorema Ini Bernstein. “Teorema lol Bernstein ‘Ga semnal de baud-linitata + 6g + waerginlt, [3(0)| «Mare ‘wate dertvatele merginite: Lx @lseoxb M 143) Se spune co*un somal de bandsslimitaseot merginit este mm semunal "lent. (ex varia leat), 16. Enuntati teorema Paley-Wiener. ‘Teovema Paley - Wiener ‘Condi necesar-t sullctent-pentra ca seinnal x(9 soft emul ree [belie co aus = ise? soe convergenter 17, Cam se calenleazi rispunsul unui sistem liniar si invariant in timp JIa-un semnal de intrare periodic? Fie xf) an semnal periodic, exprimat sub forma serii Fourier exponentile x= Z cy edtoot . kale Risgunau SLIT la exponential complent se gist yor deoarove ex este faneiie proprie a SLIT. Operatoral sistemului find liniar, rspunsal la combinafe linara de exponentiale complexe este: ~ yO= E ceH hag odtoot kote -18, Care este motivul pentru care reprezentarea modulului rispunsului a, afore rzentare O problem majoci care aparein practic este lego de ecartal mare de ‘atijo al fecvenfs ial modalali rispunsutui ic fecvents. Daoé ne qeferim la domeninl sudo "standard! £2 20H ) 200008 est lar cf ma Dutem reprezenta un detain penta varia ini | H(o) | in ural freovenei# =P ptftz deoarece unten de misuri ce se porto Ine ese do, sf zisem Dem penini 20000Hiz coca ce inseamnd ci pe 1 em de exh se reprints 100082 Sau Imm de asi corespunde la 1008! Prin unmace 20H nici este reprezentabil.cu atit mai pujin detali a jurul acestei frecvente, In mod cogent, late sau a alte crate, |H(0) | se mie erescind sau Schzind de mii de ori. Prin unnare aceeagi problema apare si cu axa verticals pear |H(@)] « ‘Aoesta este motival pentru care reprezentaea moduli raspunsu in fecvenfi se face in coordonatelogaritmice, fir asa exclnde, atmci cind este posibill, utilizarea coordonatelor liniare. 19, Enunfati teorema Wiener-Hincin in cazul semnalelor in timp continni periodice. Functia de corelayie gi densitatea spectral de putere a ‘unui semmal formeaaii o pereche de transformate Fourier: Rx (t) 4 Sx lO}. 20, Reprezentati grafic sistemul cu rispunsul in frecventit H(Q)=1+e-™. Ce tip de filtru implementeazi acest sistem? 21, Se consider un SLIT en rspunsul in freeventi: se) =!=LE Repent mndll (0). Ce i etre implementearii acest sistem? Este.un filtra ,trece tot” . Hlel=1 nueamp equaney chore ei - E — z | 1 Py te | | | a a 22. Care este relata intre densititile spectrale de énergie ale semnalelor de la intrarea siiesirea unui sistem in timp discret liniar si invariant in timp? Procedind ca gi ia cazul semnalelor in timp continu, pentru x(n] si yfa) aflate fn relaia yfa}=x{n]*h{n] se araté i: SO) ~ RPS ga) unde Sx(S) 5i$4S) sunt fie donsitii spectrale de putere (pentru seraalele de putere medic finit8) fie densitiqi spectrale de energie (pentru semmelele de energie finial). 23, Care este funetia de ‘energie infiniti dar de putere medie finiti? Prin definipie Ro [ke ,funofia do interearelate « semnalelor x(n] 5iyfa] de energie infiniti dar de putere medie finité este: RIEL Hin gs $x piel 24, Pentru semnainlcanzal =()= de autocorelatie, oll), o> 0, determina fnetia 25. Enunfatteorema simetriei i dafiun exemplu de aplcare al acess ‘teoreme, whesuenoealinin, Daath = fx(epetda comic pia asian de vabilk rete ~ ea « a fa acentt rloio se face Gobi schinibae de vnabill @ —> tit @ Se ebtajelage of foie conintele dincosionale se mamfocmi ial. Cennaaie ou ‘Smeasionce feeveal! devin ceasfante cx Saneasintn tmp x invers. Se obfine: aeat-o) « frye mie = #(2I9}0) « “on ‘eagle eenotenth sub dosnmizes de torema sini. ‘Dack x() = L? are apeol Xfo) « L*, steel somaalal X¢—), provenit din pues are cece 2-0)» HO Xl) = FROKO) } was XQ <—> Bax(-0) = 2x FO)}-w) Exempla 2, Seuatal pe emsiath (9 of612) 0 ase pected Semin nslaia sy (0 * 0G) ate) <> 28888, 470 ~ BS