You are on page 1of 3

EXAMINAREA PULSULUI ARTERIAL

Indicații
• Se examinează pulsul în toate situațiile când se măsoară tensiunea arterială
• Durere la nivelul unui membru
• Modificări de culoare – paloare, aspect marmorat, cianoză
• Parestezii
• Tulburari trofice (piele lucioasa, unghii deformate, striate, mate, micoza
interdigitala, ulceratii, gangrena)
• Dispnee
• Dureri precordiale
• Palpitaţii
• Ameţeli
• Cefalee
• Anxietate
• Sincopa, lipotimii
• Astenie, fatigabilitate
• Tulburări de vedere
• Dificultăți de concentrare
• Sindromul Adams-Stokes

DEFINIȚIE
Pulsul arterial este o manifestare periferică a activităţii mecanice a inimii, constând
într-o undă expansivă periodică a peretelui arterial, sincronă cu ejecţia ventriculară,
percepută la palparea unei artere pe ţesutul dur subiacent.

Tehnica de lucru
• În practica medicală se palpează de regulă pulsul la artera radială.
• În situații speciale (semne de ischemie) pulsul trebuie examinat și la nivelul
altor artere: cardotidă, axilară, brahială, femurală, poplitee, tibială posterioară,
pedioasă.

CALITĂŢILE PULSULUI ARTERIAL

1. Prezența: pulsul normal este prezent la palparea arterei radiale


Absența pulsului poate indica:
• stop
cardiovascular, deces,
• ischemie
periferica acută (embolism, tromboză)
 Durere – intensă, cu debut brusc
 Paloare (răcire a tegumentelor), ulterior aspect marmorat sau cianoză neuniformă cu lividități accentuate
 Tulburări de sensibilitate obiectivă - parestezii mergând până la anestezie completa
 Tulburari trofice (→ gangrena)
 Dacă obstrucția acută se produce pe un vas mare, instalarea sa este anunțată de lipotimii, greață,
vărsături, dureri abdominale, transpirații reci și, eventual, stare de soc
 Dispariția sau cel putin diminuarea importantă a pulsațiilor la arterele identificate anterior ca normale clinic
reprezintă semnul fizic decisiv pentru stabilirea diagnosticului. Semnul trebuie căutat palpitoriu, totdeauna
comparativ, disparitia mai mult sau mai puțin completă a oscilațiilor la examenul oscilometric obiectivează
nivelul obstrucției arteriale

1
• ischemie periferica cronică
 Durere - inițial percepută ca un discomfort ce apare după efort, progresiv apare durerea sub
formă de crampe (claudicație intermitentă) ce obligă pacientul să micșoreze sau să inceteze efortul.
 Durerea este difuză, atroce, cu exacerbări nocturne, refractară la tratament; se intensifică la
căldură și scade uneori în poziția declivă. Durerea dispare dupa cateva minute de repaus.
In stadiile avansate durerea devine permanenta, severa, nu mai are legatura cu efortul si este mult
accentuata in timpul noptii.
 Alte simptome pot fi: senzatia de oboseala in muschi, senzatia de amorteala sau furnicaturi.
 Tulburarile trofice care intervin in timp sunt: piele lucioasa, unghii deformate, striate, mate, micoza
interdigitala, iar in stadiul avansat ulceratii si gangrena.
 Factorii favorizanti: fumat, sexul (masculin), vârsta (debut la 20-40 ani), predispozitia genetică
(prevalență mare HLA-B5, HLA-B9, orientalii), postinfecțios
• boala
Takayasu, numită și boala fără puls (tromboza arterelor emergente din
aortă)

2. Ritmul normal este regulat, pulsul neregulat arătând o disritmie


cardiacă (stop cardiovascular, blocuri atrioventriculare, fibrilație atrială etc.)
• Deficitul de puls
desemnează diferenţa dintre frecvenţa ventriculară şi numărul pulsaţiilor radiale. Se întâlneşte în fibrilaţia atrială cu
frecvenţă ventriculară rapidă, când nu toate contracţiile cardiace sunt eficiente, unele neputându-se transmite la
periferie

3. Frecvența: Valori normale: 60-80 bpm.


Creșterea frecvenței >80bpm: tahicardie
• fiziologic:
efort, postprandial, nou născut, gravide, altitudine
• patologic:
 cauze cardiace:
 cardiopatie
ischemică, infarct miocardic
 endocardite
, miocardite, pericardite
 cauze extracardiace:
 emoții,
stres,
 febră,
 stări
infecțioase,
 anemie,
 hipovolemi
e,
 boli
endocrine (hipertiroidie, feocromocitom),
 intoxicații
(cofeină, tutun, preparate tiroidiene, simpatomimetice,
parasimpatolitice)

Scăderea frecvenței <60bpm: bradicardie


• fiziologic: sportivi antrenați, somn, repaus (la
unii indivizi, fără semnificație daca adaptarea la efort este bună)

2
• patologic:
 cauze cardiace:
 cardiopatie
ischemică
 infarct
miocardic,
 boala de
nod sinusal,
 cauze extracardiace:
 hipotiroidie, boala Addison,
 tumori cerebrale,
 intoxicații (cu beta blocante, antiaritmice,
antitiroidiene, sedative)
 hemoragii, edem cerebral, tromboze
 hipotermie

You might also like