Recenzie

“Ideologii politice si Idealul

Democratic”

Terence Ball Richard Dagger

Editura:Polirom Iasi,Bucuresti,2000;

Profesor:Bogdan Gheorghita;

Curs: INTRODUCERE IN STIINTE POLITICE;

Student:Gusovschi Victor,SP I,2010;

Doi dintre cei mai de seama autori ai scrierilor politice, Terence Ball (profesor la University of
Minnesota,in cadrul Department of Political Science) si Richard Dagger (profesor la Arizona
State University,in cadrul Department of Political Science)dau creatie editiei a doua a cartii
“Ideologii politice si idealul democratic”, publicata pentru prima oara in 1995 de catre
HarperCollins College Publishers in limba engleza,mai tirziu,in 2000 cartea apare publicata si
in limba romana,de catre POLIROM Iasi,traducere ce a fost realizata sub egida Centrului
Academic de Cercetari Sociale de catre un grup de absolventi al Facultatii de Stiinte Politice si
Administrative de la Universitatea Babes-Bolyai din Cluj,sub coordonarea profesorului
universitar doctor Vasile Boari.

Acestia au scrisa impreuna o intreaga antologie;Idei si Ideologii,care are parte deja de a

saptea editie.Ce tine de editia a doua a Ideologii Politice si Idealul Democratic,la fel ca toti
autorii care pregatesc cea de-a doua editie a unei carti ,au incercat sa imbunatateasca lucrarea
fara a sacrifica nici una dintre calitatile care au facut prima parte atractiva pentru studenti si
profesori.Scopurile lor in cadrul acesteia au fost de doua tipuri; in primul rind sa ofere o privire
informata si accesibila asupra tuturor ideologiilor majore care au modelat si continua sa
modeleze peisajul politic al acestui secol.Cel de-al doilea scop este sa arate cum au luat nastere
aceste ideologii,cum si de ce ele s-au transformat de-a lungul timpului. Asadar, pe linga
prezentarea “ismelor” moderne fundamentale liberalism,conservatorism,socialism,fascism-cei
doi ofera cititorului o anumita intelegere a istoriei,a structurii,a argumentelor de sprijin si a
complexitatii interne ale acestor ideologii noi aparute.

Asemeni altor studii,cartea este insotita de multime de intrebari si raspunsuri.De

exemplu:cum ar trebui sa intelegem lumea in care traim cind aceasta este plina de tulburatoare
ciocniri intre valori si perspective? Cum trebuie sa judecam si sa evaluam diferitele puncte de
vedere?

Doua intrebari la care se cauta raspuns deja de cateva secole si totusi raspunsul final nu se
lasa expus pe deplin analizind aceste intrebari fie ca analist politic,si mai important,ca simplu
cetatean.

La ce viitor vor duce diferentele dintre noi? Desigur nimeni nu are un glob de cristal sau acea
oglinda din poveste pentru a vedea viitorul, unica fereastra deschisa fiind fereastra spre trecut.

Lumea in care traim nu isi are inceputul ieri.Are o istorie,mai mult de atit,o poveste de
spus.Cei care uita trecutul pot fi condamnati sa-i repete greselile,remarca George Santayana.Pe
linga acestea,cei care uita trecutul nu pot spera sa se inteleaga pe ei insisi sau lumea in care
traiesc.Mintea noastra,gandurile,credintele si atitudinile,toate au fost forjate si modelate de
focul si nicovala conflictelor ideologice timpurii.Daca avem dorinta de a trai intr-o lume
dominata de pace ar trebui sa cunoastem anumite aspecte ale ideologiilor politice care au avut
si au o influenta profunda asupra atitudinilor si actiunilor politice ale tuturora.

Cartea data are scop sa ofere bazele pentru intelegerea acestor aspecte.Obiectivul specific
capitolului intii este de a ne explica conceptul de ideologie.Capitolele ce urmeaza arata
diferitele ideologii care au jucat un rol important in formarea si reformarea radicala peisajului
politic in care societatea isi afla existenta.Este necesara relatarea aparitiei si evolutiei fiecarei
ideologii in contextual sau istoric deoarece ideologiile nu se nasc din neant.Aparind deci in
circumstante istorice concrete,ideologiile se formeaza si evolueaza ca la raspuns la modificarile
ce survin in aceste circumstante.In asa fel se ajunge cateodata la rezultate paradoxale,cum ar fi
ca exemplu conservatorii de azi care par sa aiba mai multe in comun cu liberalii de inceput
decat o fac liberalii de azi.Acest rezultat a fost obtinut datorita faptului ca ideologiile politice
raspund la schimbarile din lumea inconjuratoare deci sunt nefixe si instabile.

Modelarea si directionarea schimbarilor sociale face ca populatia care urmeaza si

promoveaza o ideologie politica sa inteleaga societatea,economia si politica,pentru a o schimba
sau pentru a putea face fata schimbarilor care ii vor face rau.Cu toate acestea pentru a actiona
asupra lumii in acest fel,ei trebuie sa reactioneze la schimbarile care se produc in
permanenenta,inclusive schimbarile aduse de idologiile rivale.

Deci,ideologiile politice sunt dinamice,iar modelarea lumii nu ar fi posibila daca acestea nu

s-ar adapta la modificarea conditiilor.Ca sa intelegem ce isi propune fiecare ideologie trebuie
paralel sa intelegem ca ideologiile politice isi au radacinile in schimbare si ca ele insele
contribuie la schimbarea circumstantelor istorice.

Istoria “ideologiei” se incepe odata cu cuvintul.Alte cuvinte terminate in –ologia definesc

domenii de stiinta ,deci prin acest argument reiesa ca “ideologia” este studiul stiintific al
ideilor. Cuvintul,impreuna cu aceasta stiinta apare prin incercarea fondarii studiului sistematic
al originilor ideilor facuta de catre Antoine Destutt de Tracy in anii 1790 ,inceputul anilor
1800.Prin aceste idei de Tracy l-a “intarit” pe filosoful englez John Locke, de la care a
imprumutat mult din conceptii. J.Locke spunea ca mintea umana la nastere este ca tabula rasa
sau o tablita goala,acea tablita fiind lipsita de cunostinte si idei.Pe parcursul vietii fiecare idee
pe care o dobandim este datorata experientei simturilor noastre.Comparatia “ideii” cu fluturele
accentueaza spusele acestuia.O comparatie foarte buna,simpla dar plina de inteles.La nastere
copiii nu au nici cea mai vaga idee despre ce este un fluture,dar prin experienta simturilor
imaginea de “fluture” este imprimata in mintea lor.Astfel, cel ce nu vede,nu citeste sau nu aude
niciodata despre un fluture nu poate percepe,asimila si cunoaste ideea de “fluture”.

De Tracy a folosit argumentul lui Locke ca punct de plecare pentru propria-i stiinta a
ideilor.Daca ideile sunt rezultatul experientei,este posibil sa le descoperim cauzele si deci sa le
explicam de ce oameni diferiti au idei diferite.Oricare persoana care isi are in minte un plan nu
este increzut pe veridicitatea,pe puterea acestuia pina cand nu dobandeste indeplinirea sa.
Ideologia lui de Tracy nu s-a oprit la explicatii.De tinut minte si de apreciat este faptul ca fiind
initiatorul (fondatorul) notiunii el dorea punerea in practica a tot ce se stia despre “idei”pentru a
reforma si imbunatati societatea,pentru ca oamenii sa invete care sunt ideile bune,acel tip de
idei care va conduce la o societate rationala si fericita.

Expunerea unui gand(idei) mereu va avea parte de pozitii opuse,altfel acel gand ar fi ideal din
toate punctele de vedere.Teoretic,cu totii stim ca in aceasta lume nimic nu este ideal,mai ales
gandurile,conceptiile oamenilor.Acest caz,al lui de Tracy, la fel nu ramine trecut cu vederea.

Denuntind ideologia ca “metafizica sinistra”,Napoleon Bonaparte declara noua stiinta a fi

nimic altceva decat o masca pentru planurile politice subversive ale oponentilor si criticilor
sai.Interesant este totusi ca Napoleon a spus toate acestea deoarece avea nevoie de sprijinul
Bisericii si al nobilimii cand la inceputul anilor 1800 s-a autoproclamat Imparat al
Frantei,nobilimea,Biserica Catolica si cateva figure politice privind ideologia si pe ideologi ca
pe o amenintare pentru autoritatile traditionale din politica,societate si nu in cele din
urma,religie.Asadar,desi au fost criticate,teoriile lui de Tracy aveau destule si plauzibile
argumente pentru ca sa fie socotite cele ce au dat nastere notiunii si stiintei de ideologie.

Cel care va folosi termenul de ideologie in acelasi sens ca si Bonaparte este Karl Marx.Pentru
Marx,ca si pentru Bonaparte,”ideologia” era un termen peiorativ. Fiecare nas isi are nasul sau
insa,Karl Mannheim si altii schimband conotatia negativa a lui Marx cand au aratat ca folosirea
de catre dansul a ideologiei ca arma impotriva clasei dominante poate fi intoarsa impotriva
teoriei lui Marx insusi.Este oare corect sa contrazicem teoriile altora? As spune ca da,in primul
rand pentru ca fiecare gandim in felul sau,iar in al doilea rand pentru ca numai prin aceste
dezbateri ideile ajung sa prinda o putere de sustinere mai mare,adica sa se perfectioneze prin
critica,autocritica si argumente contradictorii,deoarece acele argumente contradictorii ne
stimuleaza sa le combatem prin noi concluzii si concepte sustinatoare. Analizand o casa
din punct de vedere structural ,vizual si util,in mintea noastra automat se formeaza imaginea
unei case noi,avand paralele comune cu cea data,dar dupa parerea noastra aceasta ar fi mai
buna ca precedenta,desi poate fi mai rea,aratind frumos la exterior,celelalte doua caracteristici
fiind cu mult neglijate,aducand intr-un final la risipirea constructiei. Asemenea este si in cazul
ideologiei,odata analizand-o amanuntit,in mintea noastra iau nastere noi idei,matrici ale unor
noi conceptii,bune din considerentul aspectului general,structural si util sau altele,care in
termeni mai simpli, ”arata frumos doar la exterior”(asemeni cazului comunismului).

Sunt de acord si cu neacceptarea sugestiei de a abandona si inlocui termenul de “ideologie”

printr-unul cu o incarcatura de semnificatii mai redusa,cum ar fi “sistem de credinte”deoarece
termenul de “ideologie” este un termen prea important si prea plin de putere pentru a fi
abandonat. In acelasi timp se pare ca rezista definirii.

Totusi multi oameni pastreaza “ideologia”ca un termen priorativ,socotind ca aceasta simplifica

si distorsioneaza intotdeauna problema.Cu totii,mai exact majoritatea dintre noi urasc sa
urmeze,mai bine zis,sa traiasca dupa setul de legi impus de societate,argumentind ca acesta ne
limiteaza libertatea.Ideologia fiind si ea la urma urmei un set de legi, deseori face sa aducem o
multime de critici in adresa sa.Cea mai desfasurata critica o obtine problema ascunderii
adevarului,deoarece ideologii incurajeaza sustinatorii,sau posibilii sustinatori,in a crede ca
ideologia lor are monopol asupra adevarului.Toti cei care nu sunt de acord,sunt primiti drept
inamici care formeaza un obstacol in calea adevarului,justitiei si progresului-un inamic care
trebuie convins,sau,invins.Traim astfel intr-o lume asemanatoare unui cerc ce inconjoara un
mecanism,precis si interminabil din planul functionarii,ca mecanismul ceasului
elvetian.Noi,acele ceasornicului,urmam calea acelui cerc,rotindu-ne continuu,cautind un
inceput de care sa ne prindem si un sfirsit pe care sa-l primim cu mandrie.Mecanismul de care
suntem prinsi,de care ne este datorata rotirea,impune teoria ca cercul nu poate fi nicicum
intretaiat,nu are nici inceput,nici sfirsit.Este sablonul fiecaruia din noi si doar cei ce nu isi lasa
constiinta si libertatea furata,unita la acel mecanism,poate sa se abata de pe axa acelui cerc.

Care dintre conceptiile despre ideologie este cea corecta? Asa cum arata istoria indreptata
asupra conceptului,toate perspectivele enumerate asupra ideologiei sunt usor de sustinut,si cea
care are parte de conotatii negative si cea care este desfasurata intr-o maniera neutra.Neavind o
definitie a termenului,gasirea acesteia,insasi definitia trebuie sa fie suficient de larga pentru a
include la ce se gandesc oamenii cand vorbesc despre ideologii,dar totodata nu atat de larga
incat sa include totul si orice legat de gandirea sociala politica.
 Definitia operationala a “ideologiei” care ne-o arata drept un set coerent si comprehensiv de
idei care explica si evalueaza conditiile sociale,care ajuta oamenii sa-si nteleaga locul in
societate si ofera un program pentru actiune sociala si politica este asemeni unei
publicitati,unde prin toate acele imagini ale produsului plus cuvintele “bogate” ajungem de cele
mai multe ori sa dorim produsul dat.Neglijind astfel unele trebuinte,completam starea de lipsa
cu cea a bucuriei procurarii.Adica,odata ce apare un imbold de a ne formula o parere despre un
lucru anumit,apare in acelasi timp si dorinta de a-l putea vedea in functiune.Ideologia este acel
produs care odata expus in fata societatii atrage catre sine o multime de persoane care sunt gata
sa-l “procure”.

Fiecare dintre ideologii ofera explicatii si raspunsuri la intrebari in felul sau oferind moduri
de a privi asupra evenimentelor diferit.Exista o diferenta intre a oferi o explicatie despre
cauzele unor evenimente si a hotari daca acele evenimente sunt bune sau rele.Aceia care
urmeaza o ideologie pot evalua favorabil un anume fapt care displace adeptilor altor
idei.Asadar,fiecare “produs” are nuante diferite ce tine de utilizare si indeosebi ce continut final
expune societatii.

Orientarea si intelegerea identitatii ,a ceea ce am presupune ca suntem cu adevarat,a locului

carui ii apartinem,a felului in care relationam cu restul lumii impreuna cu metodele de
procedare ,actiunea sociala si politica sunt alte doua functii pe care le indeplineste ideologia.
Aceste putine dar neclintite patru functii ale ideologiei,explicativa,evaluativa,orientativa,
programatica,incearca sa lege gandirea-idei si credinte- de actiune.Reiese ca daca o ideie nu
indeplineste cele patru functii nu poate fi numita ideologie,ca nu putem da termenul de
ideologie oricarei teorii.Chiar insasi teoria nu este o ideologie asa cum nu neaparat toate
“ismele”trebuie sa fie considerate ideologii politice(terorismul,alcoolismul,magnetismul s.a.).
In aceste cazuri s-ar putea tine cont de una dintre cele mai vechi zicale provenite din popor ca
“nu tot ceea ce zboara se maninca”.Pare sa fie un continut simplu,chiar taranesc putem spune
insa pe de alta parte insuseste tot ceea ceea ce invatatii au redat prin cei mai de stiinta termeni.
De ce mereu trebuie sa pretindem ca suntem altcineva? Purtam zeci de masti care cu timpul
ajung sa nu mai fie scoase niciodata.Jucam pe seama parerilor altor oameni si rareori pe ale
noastre proprii.Suntem adevarati nationalisti,patrioti si democrati.Oare? Cum un om care spune
despre el ca este patriot poate fi numit astfel cand odata ce primeste pasaportul sau chiar acea
viza are tendinta imediata sa fuga din tara,si mai ales rareori sa se mai intoarca inapoi.La fel si
democratia.Cuvintul ce sta pe limba tuturor,insa majoritatea ii stiu doar notiunea,si anume
notiunea cea mai simpla;de putere in miinile poporului.De ce ? Pentru ca oricare din noi aspira
spre putere,spre acea libertate cand de fapt deja este liber si puternic prin propria-i
fiinta.Oricine poate pretinde ca este un conservator democrat,un liberal democrat sau un
socialist democrat mult mai usor decat ar putea reclama cineva ca este un socialist conservator
sau un liberal fascist.In asa fel multi ideologi pornesc strategii prin care ar putea sa-si
promoveze cauzele.Aproape toate ideologiile pretind a fi democratice,ceea ce cu greu ar putea
fi adevarat in cazul in care democratia ar fi o ideologie in sine.Ea nu ofera o explicatie asupra
cauzelor starii lucrurilor si doar vag se poate spune ca democratia indeplineste functiile
evaluativa,orientativa si programatica sugerind ca este mai degraba un ideal decat o
ideologie.Ce prezinta aceste idealuri de care cu totii avem nevoie? Nimic altceva decat
satisfacerea imediata a tuturor placerilor.De asta au nevoie cei ce traiesc trupeste.Sunt printre
oameni si cei ce traiesc sufleteste exprimand religia ca fiind la fel o ideologie.Cu toate ca
indeplineste toate cele patru functii inseamna asta ca religia poate fi numita ideologie? Da,daca
definim acea ideologie ca pe un sistem de credinte.Se ajunge sa fie chiar invers,multe din
ideologii luand forma religiilor pentru adeptii lor.Totusi in plinul sens al cuvintului o religie nu
poate fi numita ideologie,iar diferenta majora care afirma acest lucru este ca : religia este
preocupata de divin,iar ideologia de viata pamanteasca.

Oricare sistem este format dintr-o multime de subsisteme,prezinta careva trasaturi.In cazul
ideologiei regasim doua trasaturi principale:setul de credinte fundamentale depre natura umana
si conceptia despre libertate.In cazul naturii umane vor aparea mereu divergente in ceea ce tine
relatiile dintre oameni.Unii ideologi sustin ca face parte din felul omului de a fi sa concureze
intre ei,altii,ca e normal ca ei sa coopereze.Perspectiva fiecarei ideologii asupra naturii umane
stabileste limitele a ceea ce considera a fi posibil din punct de vedere politic.Se formeaza o
legatura intre programul ideologiei politice si conceptia fundamentala asupra naturii umane-
conceptia ce tine de ceea ce par a fi cu adevarat fiintele umane si de ce sunt ele capabile.

Fiecare ideologie pretinde ca apara si amplifica libertatea.Acceptiunea asupra libertatii difera

de la un specimen la altul.Este normal sa avem pareri si conceptii diferite asupra
lucrurilor.Diferitele ideologii definesc libertatea in mod diferit.Desemnarea unui fapt ca liber a
fost mereu subiect de controversa,pentru ca nu exista o definitie a libertatii indisputabil
corecta.La fel ca in cazul ideologiei,libertatea are ca “subsisteme” trei trasaturi:a)un agent;
b)obstacolul,care blocheaza agentul; c)scopul la care aspira agentul.Am putea intelege legatura
dintre trasaturi in forma: A este(sau nu este)liber din cauza lui (B)sa realizeze,sa fie sau sa
devina (C ). Prin urmare, nimeni nu este liber sa realizeze un scop decat daca este liber fata de
anumite obstacole,limite sau constringeri.A spune ca cineva este liber,cu alte cuvinte,inseamna
a spune ca este liber de ceva si deci liber sa faca ceva.In cazul cand nu se reuseste infringerea
obstacolelor,ideologia va apela la actiune.Exemplul cel mai bun din istoria ideologiilor politice
este manifestarea actiunei sub forma revolutiei.Recurgerea la aceasta metoda s-ar parea ca este
cea mai eficienta,deoarece multe revolutii au avut succes,dar stim cu totii ca schimbarile
sociale ,economice si politice se obtineau pe cale violenta de obicei.Ar scuza in asa caz scopul
mijloacele?Pentru cel ce porneste revolutia da,pentru partea opusa manifestarea s-ar solda insa
cu limitarea libertatii,creindu-se intr-un final un obstacol ,blocandu-i deja pe ceilalti.O
paranteza;in marea parte din cazuri dobandirea libertatii este posibila numai limitand libertatea
altor persoane,ingradindu-i intr-o zona de minima actiune.

Revolutionarii moderni doresc sa schimbe vechea lume,pe care o considera veche si

rea.Pentru ei,schimbarile si reformele nu sunt suficiente,daca radacina lumii este bolnava.Dar
prin actiunile facute de ei nu iau nastere alte rele?Ei ar spune ca nu,ca doresc imbunatatirea
societatii.Cei care de obicei ii contrazic ramin sa fie conservatorii,sceptici in privinta
revolutiilor,pentru ca nu au incredere in capacitatea naturii umane de a aduce o schimbare
fundamentala in bine pentru societate.Toate ideologiile sunt produse ale lumii moderne.Traim
intr-o lume a ideologiilor si a inovatiei.Cu exceptia conservatorismului,toate ideile isi trag seva
din convingerea ca viata poate sa se schimbe dramatic.In acest caz sustin ambele parti,intrucat
societatea nu poate ramine in urma “innoirii” pentru ca ar inghitio formele noi de idei si mai
ales progresul tehnologic ,pe de alta parte exagerarea acestor noi idei de multe ori duce la o
degradare mai rapida a societatii decat precedenta.

Alte doua forte politice importante ,nationalismul si anarhismul,sunt adesea considerate

ideologii cu” drepturi depline”.Aceste doua forte sunt legate de mai multe ideologii diferite,
considerand ca e mai bine sa nu fie tratate ca ideologii dinstincte.Putini nationalisti sunt doar
nationalisti ,la fel cum si anarhistii sunt fie liberali,fie socialisti pana la concluziile lor
extreme.Natiunea,grupul de persoane care intr-un anume sens impartasesc o nastere
comuna.Nationalitatea unei persoane prin aceasta perspectiva,nu se alege,ci ramine sa fie
primita prin nastere.De aici isi are originea ideea statului-natiune,unitatea politica suverana,care
se autoguverneaza si care leaga si exprima sentimentele si nevoile unei singure natiuni.
Totusi,aceste doua concepte sunt foarte greu de definit univoc.

Ca si nationalismul,anarhismul a jucat un rol major in dezvoltarea ideologiilor politice

moderne. Contrar a ceea ce s-ar crede,anarhistii nu favorizeaza haosul si confuzia.Ei pur si
simplu pledeaza pentru abolirea statului,inlocuind forta coerictiva a acestuia cu cooperarea
voluntara dintre indivizi.Statul este,in viziunea anarhistilor,imoral si nenecesar.,dar putini par sa
actioneze direct impotriva statului.

Una dintre cele mai remarcabile elemente ale lumii politice in lumea contemporana este
uimitoarea popularitate a democratiei.Cum am spus mai inainte,multi utilizeaza termenul de
democratie doar de dragul semnificarii sale.Cu alte cuvinte,democratia este atit de populara
incat,fiecare va incerca sa-si lege propria ideologie de ea,oricare ar fi aceasta.Democratia este
adevaratul scop ideologic,dar neintelegirele apar in ceea ce priveste mijloacele utilizabile
pentru a o atinge.Oameni diferiti inteleg prin “democratie” lucruri diferite.Se pot intilni cazuri
de conflict chiar intre doua parti,unde ambele incearca sa-si atinga sau sa-si promoveze propria
sa conceptie de democratie.Deci democratia este,ca si libertatea,un concept esentialmente
contestat.

Mai apropiata de democratie este republica si nu monarhia.Acest lucru este si evident, fiindca
era o forma a guvernamintului popular,dar aparatorii sai au insistat sa nu fie confundata cu
democratia.Aceasta din urma promova viciul,pe cand republica promova virtutea.

Crestinismul pe de alta pare pare un ideal natural al democratiei,pentru ca sustine o egalitate

radicala.Numai ca primii crestini,fara sa fie antidemocrati,erau impotriva politicii.

Urmeaza mai apoi perioada renasterii si republicanismului,in care isi are aparitie
Machiavelli .Acesta considera democratia o forma proasta de guvernare,in timp ce republica
-cea mai buna.Apar totusi dupa perioade si sustinatori ai acesteia,cum ar fi Roger
Williams,Levellers,si mai ales John Stuart Mill,care considera ca democratia intareste virtutea
civica in randul oamenilor,prin efectul pe care libertatea il are asupra caracterului.

A spune ca democratia este un ideal este totuna cu a afirma ca este ceva spre care oamenii
tind.Toate ideologiile trebuie sa faca referire la idealul democratic.Fiecare ideologie politica
ofera propria sa interpretare a idealului democratic.

Cele trei conceptii despre democratie redau aspectele finale;prima acceptiune descrie
democratia liberala,unde conducerea este detinuta de majoritatea oamenilor,dar numai atata
timp cat cei care alcatuiesc majoritatea nu incearc sa-i deposteze pe indivizi de drepturile lor
fundamentale.Social-democratia in care conceptul cheie al democratiei este egalitatea si
democratia populara-exercitata in tarile comuniste.Marx descria dictatura proletariatului ca pe o
guvernare in interesul clasei muncitoare.
 Desi nu sunt singurele,democratia librala,social-democratia si democratia poporului sunt
principalele viziuni ale idealului democratic in lumea moderna.

Dezvoltarea ideologiilor politice

Insusirea caracteristica a liberalismului a fost aceea de a promova libertatea individuala.

Astazi exista doua clase de liberali:

a) neoclasici;

b)liberalii “statului bunastarii”;

Aceste doua clase si-au castigat denumirea atunci cand unii liberali au inceput sa sustina ca
guvernamantul ar trebui sa salveze poporul de saracie,boala si ignoranta.O actiune de laudat,de
vreme ce in acele timpuri putini aveau tupeul sa confrunte societatea”ridicata”. Acestora li s-a
spus liberali ai bunastarii generale.Liberalii bunastarii generale cred in valoarea libertatii
individuale,dar considera ca statul,condus intr-un mod adecvat poate fi forta care promoveaza
libertatea individuala,in asa fel incat toata lumea sa se bucure de sanse egale.Cei care s-au
temut ca astfel statul ar capata o putere prea mare,s-au numit liberali neoclasici ce socoteau ca
interventia statului ar trebui sa fie foarte redusa pentru a lasa loc exercitarii libertatii
individuale.De remarcat este ca si dansii si-au argumentat pozitia, pornind de la teoria lui
Charles Darwin asupra evolutiei(Originea speciilor),adica au facut tangente dintre evolutia
biologica si selectarea naturala care tine de supravietuire, cu implicatiile sociale si politice a
indivizilor in societate.

N-ar trebui sa luam in considerare divizarea liberalilor,anume pentru a privi liberalismul ca o

singura ideologie si nu una categorificata.Acele tangente duse cu democratia accentueaza pe de
alta parte importanta libertatii si drepturilor individuale.Este un adevarat joc in urma caruia
liberalismul se pare ca trage foloase pe spatele democratiei.Ei au fost mai preocupati sa apere
poporul de conducatorii sai,decat sa intemeieze puterea poporului,democratia ramanind buna
atata timp cat protejeaza drepturile si interesele ce privesc sfera privata si actiunile libere.In
pofida satisfacerii multor doleante ideologice dezacordurile au inceput atunci cand unii liberali
au considerat ca libertatea nu este in intregime o chestiune de a fi lasat singur,ci o abilitate de a
face ceea ce doreste fiecare.O alta amenintare ce pune in pericol functionalitatea liberalismului.

De mici copii atasamentul fata de unele lucruri a facut sa fim mai deosebiti decat ceilalti. Putini
puteau spune ca simt acel sentiment,aruncand cu usurinta o poza sau o jucarie care i-a insotit
poate cativa ani buni schimbando cu alta noua.Altii,deopotriva, pastrau acea amintire ,acel mic
coltisor al vietii pana la adinci batrinete,tot neputind sa se desparta de ea.In referinta la
ideologii ,conservatorismul este acel tip de idee care are tendinta de a pastra,de a conserva ,de
obicei, modul de viata traditional,obiceiurile din societate.Pare a fi usor de definit,insa aceste
traditii si obiceiuri difera foarte mult de la o societate la alta.Chiar si daca aceste diferente nu
persista ,conservatorii din societatea data vor avea pareri diferite asupra elementelor sau
fragmentelor din modul lor de viata stabilit care ar trebui sa fie pastrate.Daca intelegem mai
bine,toti conservatorii doresc sa “conserve” ceva,dar nu toti doresc sa conserve acelasi lucru.

Daca cele mai bune intentii sfirsesc adesea prin a provoca ce mai mare rau este oare bine sa
socotim ca ideologia data ar fi una dintre cele mai prielnice omenirii? Libertatea fizica si
mintala pe care o avem in ziua de azi cred ca este la cel mai ridicat nivel la care a fost
vreodata.Graba cutremuratoare cu care mergem prin viata fura intreaga energie a lumii
inconjuratoare,o lipseste din ce in ce mai mult de “foc”.In loc,apar mii si mii de blocuri,ceata ce
invaluie armonia societatii.Imperfectiunea umana sta la baza explicatiei de ce lumea este asa
cum este,mai mult de atat,trebuie de apreciat conditiile sociale facand apel la pace si la
stabilitate.Mesajul general al conservatorilor este acela ca lucrurile trebuie luate incet,trebuie
procedat cu grija,fiind mai rezonabil sa faci binele cate putin decat sa provoci foarte mult rau.

In ciuda acelor divizari,de conservatorism traditional ,individualist, cultural

,neoconservatorsim etc, de inamicia cu comunismul,si invers,pozitivismului la
religie,democratie,cu toate ca au fost initial antidemocratici,are sens sa vorbim despre
conservatorism ca despre o singura ideologie,dat fiind faptul ca membrii ei nu sunt mai divizati
ca cei ai unei alte ideologii.

Pandind la posibilitatile unui viitor glorios este foarte usor sa pierzi din vedere lucrurile pe
care le avem deja.Trebuie sa ne mutam privirea dinspre orizonturile indepartate,pentru a aprecia
tot ceea ce ne inconjoara.O data ce ne-am dat seama clar de acest lucru,spun conservatorii,il
vom pretui si il vom pastra.Oamenii trebuie sa invete autolimitarea.

“Oriunde exista proprietat private si banul este masura oricarui lucru, comunitatea are putine
sanse sa fie condusa cu dreptate sa sa infloreasca in prosperitate”

Thomas Morus,Utopia
Atunci de ce multi dintre cetateni nu “iubesc” socialismul,comunismul?Cel mai intilnit raspuns
este pentru ca acestea nu au fost puse in aplicare cum trebuie,ramanind doar niste atractii
doctrinale teoretice.Desigur de vina a fost si timpul.Nu putem spune ca socialismul si
comunismul nu au avut success chiar din primele clipe decand au fost expuse societatii.Ar fi o
greseala.In multe tari au fost intilnite cu bratele deschise,bucurindu-se de succes pe un timp mai
indelungat. Pe parcurs,vremea muncitorilor a trecut,fiecare din noi cautind sa obtina individual
un profit.Stabilitatea de astazi.

Nimeni nu poate fi liber sa scoata un profit privat din munca altuia.Socialistii considera ca
sistemul capitalist se opune aspiratiilor lor prin asezarea prea multor obstacole in calea
muncitorilor.In societatea capitalista clasa conducatoare controleaza gandurile si ideile clasei
conduse,clasa muncitoare primind o falsa constiinta.Capitalismul a instaurat prin profit
stapinirea omului asupra naturii,profit ce ii duc la autodistrugere.Cum anume? Salariile nu sunt
mentinute joase pentru ca capitalistii sunt cruzi sau imorali,ci pentru ca logica sistemului le
cere sa faca astfel.In mod ironic,sefia este vinovata de crearea clasei care o va prabusi intr-o
zi:proletariatul.Atunci,odata cu prabusirea,va aparea adevaratul socialism,cel care va presupune
guvernarea poporului de catre popor si pentru popor. Daca adevarata democratie va lua nastere
vreodata,resursele si bogatia trebuie impartite in mod egal,detinute si controlate pentri
beneficiul intregii societati.Asfel,ar fi un guvernamant al bogatilor,de catre bogati si pentru
bogati.E o dorinta argumentata,dar impartirea egala a puterii nu cred ca este o idee atat de
buna.Ca sa fie de inteles,se poate de luat exemplul procurarii unui careva aparat electrotehnic in
casa.Fiecare membru al familiei va dori acel aparat pe care-l place,calculator, combina
muzicala sau un televizor.Cu un buget limitat,daca fiecare este egal in luarea deciziilor ,e
posibila procurarea tuturor aparatelor?Desigur ca nu.Atunci,tatal,care este capul familiei,va da
suma de bani pe acel aparat care intra-devar este necesar casei,pentru o masina noua de spalat
cum ar fi,pentru ca cea veche nu mai merge,iar munca pe care o face e mai folositoare ca cea pe
care o indeplineste un televizor sau o combina muzicala.Limitarea posibilitatilor de optiune a
unor persoane din punct de vedere socialist par exploatatoare si injuste,dar controlul
mijloacelor de productie de catre toti membrii societatii nu e posibila,si mai ales,poate avea
urmari destul de distrugatoare.Marx a spus foarte putine despre communism.Totusi, a vazut-o
ca pe o societate deschisa.Una din fraze pentru multi dau o senzatie de repsingere a ideilor
sale.”De la fiecare dupa capacitate,fiecaruia dupa nevoi.”De ce anume;pentru ca nimanui nu-i
place sa lucreze pentru binele altuia,micsorind prin asta o parte din binele propriu.
 “Somnul ratiunii naste monstri.”

Goya

Volk-ul.Poporul.De ce sunt conditiile sociale asa cum sunt?Prin delimitarea tradatorilor care
conspira pentru mentinerea poporului in stare slaba,decazuta,ei de fapt isi intaresc interesele
personale.Asa si a fost.Au castigat sprijinul maselor apeland la termenii cei mai simpli si mai
emotionali.De ce traim rau? Pentru ca cineva mentine ridicat obstacolul spre acea viata mai
buna.In asa fel,fascistii, prin tapii ispasitori(evreii,negrii,tiganii,hispanicii,alte grupuri
inferioare),dand vina pe acestia pentru toate problemele,intareau zona lor de actiune si de
putere.Daca oamenii sunt uniti si merg in spatele conducatorului,si a partidului,atunci toate
lucrurile se afla pe calea cea buna.In realitate nu-i chiar asa din simplul motiv ca oamenii,cum
am mai spus,au pareri,conceptii diferite asupra vietii.

Rasismul,puterea natiunii,Gloria statului.Obiectivele primoridale ale fascistilor.Gloria statului

se obtine prin cuceriri militare,care cer loialitate si disciplina din partea poporului. Pentru ei
libertatea nu a fost individuala,ci libertatea natiunii.Libertatea cuvantului,a intrunirilor si
libertatea de a crede dupa cum considera fiecare sunt nefolositoare. Considerau statul ca fiind
intruparea maretiei natiunii.Cu ce pret au fost dobandite succesul acelor obiective?Cu totii stim
urmarile celui de-al Doilea Razboi Mondial.Anumiti ganditori(S. Freud,W.James,G. Le Bon)
au ajuns la concluzia ca emotiile joaca un rol mai mare ca ratiunea. Din cauza unor asa
conceptii si s-a ajuns la acele urmari ale razboiului,prin intensificarea emotiilor si orbirea
ratiunii. Programul fascistilor a ajuns sa fie socotit cel mai distrugator.Ce trebuiau sa faca?
Simplu- sa creada,sa se supuna,sa lupte.Urmau liderii in lupta contra dusmanilor natiunii
facand tot ce este necesar pentru a aduce gloria poporului “arian” si a o impune ca putere
dominant in lume.

Adoptand totalitarismul,fie fascismul italian,fie fascismul german,fascismul a devenit

singura ideologie care respinge intru totul democratia.Ea raspunde idealurilor democratice, cu
siguranta,insa raspunde cu dispret.Pentru ideologia fascista.democratia este pur si simplu un
sinonim al divizarii si slabiciunii intr-o lume in care unitatea si puterea sunt lucrurile care
conteaza cu adevarat.

Ideologiile eliberarii
Ideologiile cele mai tinere as spune,aparute in urma luptei pentru eliberare de sub formele de
opresiune pe care vechile ideologii le-au neglijat,aceste ideologii expun strategii noi pentru a
infringe pe cat cu putinta sau pune capat daca e posibil opresiunii.Desi sunt miscari diferite
interesant este ca au trasaturi comune,in afara de denumirea pe care o poarta.Fiecare dintre ele
prezinta argumente specifice si se adreseaza unui anumit auditoriu(negrii, homosexualii,
femeile,tarani saraci sau cei nemultumiti de tratamentul acordat animalelor).Aici apare deja si
acel grup dominant,care ii “maltrateaza” . Este posibila aparitia unor astfel de maltratori si
printre cei constrinsi,ce ajung sa renunte la cautarea libertatii.Sunt acceptate conceptiile si
atitudinile pe care grupul dominant le insufla.De ce fac parte atunci din grupul celor oprimati
daca au aceleasi valori ca si dominantii? Nu mai sunt,ci poarta deja singuri insigna
“superiorilor”.

O persoana poate sa isi formeze in constient o imagine a inferioritatii.Scopul diferitelor

ideologii ale eliberarii este de a infrunta si critica sursele acestui sentiment gresit,si de a elibera
in acest fel membrii grupurilor opresate,ajutandu-i sa se ajute pe ei insisi.Daca acest proces este
posibil,inseamna ca eliberarea iluziei propriei superioritati a grupurilor dominante si
dobandirea drepturilor egale a celorlalti la fel poate fi obtinuta.De la aparitia acestor ideologii si
pina acum,miscarile de eliberare au fost dovada ca toate aceste caracteristici nu sunt doar niste
doleante ale unor oameni “inferiori” ,ci adevarate victorii in razboiul plasmuit de mintea
umana.

Eliberarea negrilor,miscarea de eliberare a femeilor,a homosexualilor,animalelor,teologia

eliberarii,toate sunt exemple bine bazate ale ideologiei eliberarii.Unele din ele chiar au luptat
pentru sustinerea alteia,cum este cazul feministelor care au activat in miscarea de eliberare a
negrilor.Aceste ideologii definesc democratia ca autoguvernare,care insa este imposibila atata
timp cat oamenii nu au sentimental propriei valori si al respectului de sine.Saracia,doar nu este
stare fireasca a oamenilor,ea poate fi schimbata.Saracia nu este doar o problema legata de bani
si de mancare, ci de libertate si opresiune.Teologia eliberarii se adreseaza celor saraci, insa care
nu accepta saracia ca un mod de viata,necontrolabil,de neschimbat,ci care vor sa constientizeze
de capacitatea lor de a-si croi alta soarta,dar si celor bogati,care trebuie sa se sensibilizeze in
raport cu starea lucrurilor.

Cea mai interesanta din considerentele conceptuale este ideologia eliberarii animalelor.Cum
pot sa-si castige animalele drepturile daca sunt finite inferioare omului si mai ales nu pot
actiona la acelasi nivel in societate.In numele lor actioneaza ideologii eliberarii animalelor, deci
iarasi omul stie ce e mai bine,chiar daca e vorba de un animal,pe care verbal nici nu il
intelege.Superioritatea ca specie a oamenilor nu e un argument pentru a trata cu cruzime
animalele.Speciismul este motivul pentru care miscarea de eliberare a animalelor totusi este o
actiune plina de sens,sentiment fata de o inferioritate evolutiva.Ideologiile eliberarii incearca
prin toate metodele sa ajute oamenii sa inlature obstacolele sis a traiasca bucuria
autoguvernarii,a democratiei cu alte cuvinte,posibila atata timp cat oamenii vor pastra
sentimental propriei valori si al respectului de sine.

Afirmatia ca ideologiile se nasc dintr-o criza este pusa bine la punct in cadrul ideologii
ecologice.Criza din care a izvorat miscarea “verde” este criza mediului inconjurator.Nici nu-i
de mirare daca ne gandim la actiunele si practicile umane din ultimele doua secole.Cu toate
acestea nu tehnologia e de vina ci ideea.Ideea care plaseaza fiinta umana dincolo de natura.
Impotriva acestora,ideologia ecologica apare cu o ideologie opusa altora,adica o contra-
ideologie.Aceasta miscare consta in critica conceptelor cheie ale unor ideologii care au dominat
politica moderna si oferirea unei viziuni positive a relatiei dintre fiinta umana si mediul
natural.O astfel de ideologie ar putea fi ultima sansa de a salva planeta si nenumaratele ei
specii.Partidele,participarea la alegeri,sunt doar aspiratiile la putere pe care le doresc
majoritatea dintre noi.Verzii au mers pe calea crearii de organizatii(Greenpeace) si organizarea
de ecotaje(sabotaje ecologice).Alte organizatii fac lobby in favoarea legilor care protejeaza
mediul inconjurator si toarna filme menite sa constientizeze publicul. Responsabilitatea pe care
acestia si-o asuma in urma promovarii politicii lor este foarte mare, in joc punind sanatataea
mediului natural.Dupa cum vad ei,si noi la fel,insa nu actionam de cele mai multe ori,doar o
schimbare masiva a constiintei poate salva planeta de la ravagiile neglijentei umane.Prin
exemplul propriu ideologia data s-ar formula in cateva minute ca una nationala ,iar mai
apoi,globala.

Dinamica,miscarea face ideologiile sa se schimbe,ele nu stau pe loc,ci se schimba si raspund la

circumstantele schimbatoare.La fel cum nu putem percepe imaginea detaliata a unei gaze in
zbor,asa si ideologia politica nu poate fi definita in intregime.Toate astea se petrec la un timp
prezent,pe cand ca sa patrunzi in esenta unei idei politice trebuie sa studiezi trecutul,astfel
raspunsurile vin de la sine,fiindu-ne mai usor sa intelegem ce se intimpla prin ceea ce s-a
intimplat,tecutul fiind cel mai bun ghid al prezentului.Nu e atat de importanta intelegerea
conceptiilor pentru perioada in care traim cat de importanta e intelegerea acestora pentru
timpurile ce urmeaza,pentru urmasii nostri si pastrarea mediului inconjurator.Fiecare ideologie
isi are plusurile si minusurile sale.E si de inteles de ce,deoarece la baza lor sta omul.Iar omul
este in acelasi timp,perfect,si totodata cea mai mare imperfectiune din istorie,mai ales din
considerentele relationale.Pentru ce avem nevoie de aceste idei daca omul niciodata nu va fi
perfect,doar ideologia presupune aducerea la o armonie a societatii.Odata cu
schimbarea,aparitia altor conceptii societatea devine mai dezorientata,dand nastere la
haos,pornesc motorul urii si-al invidiei.Doar cele zece pacate mai raman regula pentru
omenire,dar care omenire?Putini sunt cei care ar forma in ziua de azi acea societate
omeneasca,cand restul traiesc pe baza indeplinirii pacatelor date.Nu e corect sa-i judec pe altii
pentru ca singur fac parte din societatea de azi,societatea mai pacatoasa ca ieri si mai putin
pacatoasa ca miine,unde fiecare isi atinge scopul prin metodele pe care le crede corecte, tragand
automat si limita constiintei sale.

Cum va disparea ideologia? Nicicum.Se spune ca exista patru motive pentru care ideologia nu
poate si nu va disparea.Mai intii,pentru ca argumentul “sfirsitului ideologiei” a mai aparut si
cazut inainte.Mai exista destule diferente,chiar dupa caderea marxism-leninismului,pentru a
pastra conflictul ideologic inca o buna bucata de vreme.Ceea ce s-a prezis nu este deci sfarsitul
istoriei,ci triumful unei ideologii particulare-liberalismul.Acest triumph marcheaza “sfarsitul
istoriei”,adica disputele ideologice ale lumii ne-au adus la un tel sau la o implinire.Ne putem
astepta la sfarsitul conflictelor ideologice,dar nu la disparitia ideologiei ca intreg.Cel de-al
patrulea motiv care aduce dovada ca ideologia isi va pastra edificiul in picioare,este aparitia
continua a noi provocari si dificultati.Atunci,cat timp vom mai avea nevoie de ele?Atata timp
cat vor avea niste scopuri de servit,cat se mentine aceasta lume plina de crize si
conflicte.Ideologiile indeamna oamenii sa actioneze,sa reface lumea asa cum ar trebui sa fie pe
cat e cu putinta.Mai ales,vom avea nevoie de ideologii pentru a mentine viu conceptul de
democratie,dar mai ales,conceptual de libertate.Din aceste motive,sfarsitul ideologiei se poate
lasa asteptat inca multi ani inainte,odata ce este prea importanta si mult prea utila pentru a-I fi
stinsa lumanarea.