INTRODUCERE Sociologia ca disciplina Dorim si examinim fn acest capitol ce inseamna gindirea sociologic si care este importanga ei pentru inyelegerea de sine, inps- legerea celorlalyi sia mediului social in care traim. Pentru acest scop ‘yom considera sociologia ca o practic disciplinasi cu propriile sale ~ _Sntrebari prin care abordeazi suudiul societifii ial relayiilor sociale. fn catutarea unei delimitéri onto cntneeeannetienn utul discipline.10 GANDIREA SOCIOLOGICA Cele de mai sus par si aiba un sens. In cele din ind ne intrebim ,Ce este sociologia?, purem foarte cm, ca reularal discipline! o coleye de ciy dino biblitec. Un asemenea mod de a privi sociologia pare evident. In fond, daci suntem intrebagi ,Ce este un leu?*, putem lua o carte cu animale imagine. In acest fel, aratam legitura dintre anumite cuvinte si obiecte. Alte spus,cuvintele se referd la obiecte. ‘Asemenea obiecte devin referencul unui cuvant, ralizandu-se astfel legitura dintre un cuvant si un obiect in anumite condigii. Fara acest proces de ingelegere reciproci ar fi de neconceput comu- nicarea de Fiecare zi, pe care altminteri o lum ca de la sine inge- Jeasi. Dar asta nu € totusi suficient pentru o intelegere mai deplin’, sociologic’, a acestei legituri. Cele spuse mai sus nu ne oferi o ingelegere a obieccului tn sine. In acest moment trebuie si mai punem gi alte intrebari: de exemplu, in ce fel este specific acest obiect? In ce fel se de alte obiect, afl inc si se justifice identifcarea lor practici? Am putea si deosebim socioloy cindu-ne la exermplul nostra cu eu. In ME ccaional de care din coe domend. Ca ake coins, cae posi «2 obiectul sociologici si fi fost considerat mai apropiat de aceste corpuri de cunostinge decit de altele. Probabil ci diferengele dintre injle de sociologie gi cele plasate in imediata lor apropiere sunt pronungate decit cele dintre, si zicem, sociologie si chimie organic. Un bibliotecar care catalogheazi ciile in acest fel ae dreptate, Aceste corpuri de cunostinge invecinate au multe in comun, Toate se ocupi de lumea ca rezultat al acyiunii omului: lume care nici "arexista in afura aciunii omenegti, Tate aceste discipline se ocupi, | fecareiin felul siu, de acziunile umane si de consecingele lor. Tocusi, daci toate exploreani acelagi teitoriu, cele diferengiazi, cele dis- © tinge arit de mult incat si merite nume diferite? [La aceste tntrebari suntem indemnagi si dim un rispuns simplu: diviziuni din lumea pe care o investigheard. Acyiunile omenest (s1u aspecte ale acfiunilor omenest) diferi uncle de alee, iar diviziunile fe nu fac decit si reflecte acest apt. Astfel, istoria se refera la actiunile care au avut loc in trecut, in timp ce sociologia se concentreaza asupra acjiunilor din prezent. In.mod asemanitor, antropologia ne vorbeste despre societigi ome- nest presupuse af tn etape de deavoltare dferite de cea a societigii noastre (indiferent cum e definité aceasta). In cazul catorva alte rude apropiate ae sociologc,tinyce politice tind si discue ayiuni legate de folosirea resurselor astfel incit si se maximizeze utilitatea {ce determin comportamentul uman, ca side modul in care acestea{ncie acestea devin ramuri specializate de investigasie. Ajungem astfl lao problema importants: la fel ca majoritatea convingerilor ce para fi dela sine ingelese, si convingerile de mai sus riman evidente numai atita timp cit ne absinem si examindm presupunerile ce stau la temelia lor. De unde ne-a venit deci, de la bun tnceput, ideca cd acyiunile omenesti pot fi divizate in anumite categorii? Din faptul ci au fost clasificate tn acest fel, iar fiecare dosar din aceasta clasificare | a primic un nume separat? Din faptul ci existi grupuri de experti, cconsiderayia fi bine informagi si de incredere, care pretind drepeul cexclusiv de a studia anumite aspecte ale societiii gi dea ne oferi , din punctul de vedere al experi- societatea si poata fi impargira sociala? Noi nu traim cind in apoi opinii intemeiate? To in economie, politici sau domeniul circumscris de stiingele politice, cind in economie, nici | ‘nu ne mutim din sociologie in antropologie cind cilétorim din! “Anglia intr-o parte din America de Sud, si zicem, ori din istorie in sociologie cind a mai trecut un an peste noi! ‘Suntem capabili si distingem aceste domenii de activitate in experiengele noastre gi si ne categorisim astfel acriunile drept poli- tice intr-un moment si economice in altul pentru ci am fost de Ja bun inceput invagasi si facem astfel de distincyi. Prin urmare, ‘ceea ce cunoastem noi nu este lumea in sine, ci acyiunea noastra in lume prin prisma modului in care practicile noastre sunt - smodelate de o imagine acestei humi. Acesta este un model alcituit Iinvirith de separarea reciproca a respectivilor experyi, dimpreuna a. INTRODUCERE: SOCIOLOGIA CA DISCIPLINA 13 ex drepturile exclusive de care se bucur’ fiecare grup de a decide ‘ce este si ce nu este cuprins in domeniile lor de studiu. Pe calea noastra spre aflarea ,diferengei care face diferenga* ne putem pune inci o intrebare: cum diferi practicile acestor ramuti de cercetare? Oricare ar fi obiectul de studiu pe care l-au ales, existé ‘oaseménare intre atitudinile lor fai de acesta. In cele din urma, fn care este ingeleasi gi practicati munca acestor experti i specificitatea acesteia — responsabiliratea stiingifick, Asu- mindu-si o expertiza de nivel academic, acesti oameni par si utili- _zeze strategii asemiinitoare de culegere si procesare a datelor facile: observa aspecte ale actiunilor omenesti sau se folosesc de fapte istorice gi cauti si le interpreteze in cadrul unor modalitigi de analizd ‘care le conferi sens. Se pare deci ci ultima noastra sperangi de a descoperi diferenga ciutati sti in tipul de intrebiri aflate la baza fecirei discipline, adicd acelea care determina punctele de vedere (perspectivele cognitive) din care sunt observate, explorate, descrise siexplicate acgiunile omenesti de citre savangii aparginnd acestor discipline diferite. . ‘Si ne gindim la tipurile de intrebiri pe care se bazeazi eco- nomigtii. In acest-caz, analiza se va indrepta citre relasiile dintre costurile si beneficiile actiunilor omenesti. Ele ar putea fi analizate din punctul de vedere al managementului unor resurse precare14 GANDIREA SOCIOLOGICA astfel incit acestea si fie folosite in cel mai avanta) pputingd. Vor fi examinate de asemenea relaile dinere ca aspecte ale producgie si schimbului de bunuri si presupuse afi reglementate de I leplinirea opyiunilor personale le actiune ragionala. Datele rezulcate vor fi potrivit unt apoi aranjate iner-un model al procesului prin care sunt create, obginute gi discribuite resursele pe baza difertelor cereri, Este mai probabil, pe de alti parte, ca tiin acele aspecte ale acyiunilor omenesti care suferi schimbari de pe turma comportamentului prezent sau anticipat al altor actori din i sia influengei, In acest siunile por fi influengi gi al posi anumitor actori si ie in chip mai semnificativ modificat de altora. Este posibil de asemenea ca rezultatele si fie organi ielor politice nu.sunt ‘Acest lucru reiese clar din lucriti de sociologie scrise de savangi care s-ar putea auroiden- tifica drept istorici, experti in politicd, antropologi sau geogral Si og ‘ca alte ramuti ale studiilor social proptiile perspective cognitive ce determina securi de intrebi privitoare la acriunile omenesti, precum i propril incerpretare, Din acest punce de vedere, putem spuine ci sociologi se distinge prin faptul c& priveste actiunile omenesti ca elemente neintim- ale unor configuragii mai largi, adica ale unei colectv i tui laolaledtntr-o yesiturd ind o stare in care prol sansele ei de succes se fn funcgie de cine sunt, ut ce a putea face ceilafi actori Sociologii se intreaba ce consecinge au toate acestea asupra actoril sociali, asupra relagilor in care ne angajam $i asupra societiyilor “= dealte discipline INTRODUCERE: SOCIOLOGIA CA DISCIPLINK 15 din care facem parte. La rindul lor, cele de mai sus modeleaza objectul cercetiri sociologice, astel incat configuratile, yesiturile de dependense reciproce, conditionarea reciprocé a actiunilor gi ‘extinderea ori restrangerea libertifii actorilor se numéra pi preocupirile cele mai importante ale sociologiei. Actorii indivi i intra sub lupa studiilor sociologice in cali- i intr-o regea de interdependenge. ‘Considerind 4, indiferent ce facem, suntem dependenti ‘uni de = cum 0 ice si definesc sodolgia xo ramus lati autonomd a geingelor umanine liratea de a vedea aceeasi lume in moduti diferite. Sociologia si simpul comun Gandirea sociologici se distinge de asemenea aga-numitul ,sims comun*. Probabil mai mult de de seu d pe -careo au cu simul comun. Cele mai multe stiinge se multumesc si se defineasci din perspectiva limitelor ce le separ econsiderand ci au suficient de multe lucruti pentru a se ocupa de delimirarea sau rela- : i adesea nearticulaci si inefabili. __ Poate ci o asemenea indiferenti e oarecum justificati. In cele din urmi, simul comun nu pare si aiba nimic de zis in problemele