]2 PE:\i1 RL: 0 IS'IORII": :\ I~L\(jINARLLlJI
law un CXell1plll: Istoricii romani nu disrun lie nici 0 sursa de prcJudeditIlc rcligioase, tilozofice ~i idcologlce ak tlln­
sensa <llltohtona pcmrll a rccOnslilUI Islona geli lor ~I a dacilor,
\'cchii locuilori (\1 Romamcl aCluate. Existii, tara indoiala, urhc­
ologw, dar aCC(lsla IlU rOUle nispundc luturor problcmelor. Si
a"lfcl. s-all nnpu'> aUlorii greci ~i rornanl. Istorin polllJca, cul­
mala Si religloasa a VCChli DuclI a fast rcconstltuita in csen\a
1l1111\1l11111a lor. Dar Il1fomlutia vcbiculatii de ci este vag~ SI frag­
n1l..:ntara. De fapt, ci IlU ~tlall marc lucnl clesprc tentonul sitlla
dincolo de Dunare. RclJgla lUI Zalmoxis. al carei puncl de ple­
care esle un pas:!) obscur din Herodol, ocupii deja 0 inlreaga
blblioteca, ~iJ11Cl1l n-a gasi! in DaCia mci cea mai mica urrna
a accsllli persona,! Jl11Slcnos In scbimb, \alorilc care-i sint
alnbulle seamlUla - putin cam mull - cu doctnna lui Pitagora.
Accst tip de prOlec(le spa\iala a ideilor filozoficc ;;i rcligioase
grecc~I1, dcplasJle catr~ capalul lumii, era, pIlla la lU"ma, d~stul
d~ obi~nutla. Aliludmi pitagoricicnc au fOSI consemnalc nu
nUlllal prmtrc geii. Cl ~i In spa\lul sCltic, in Orient ~i in India.
Ce 111 a I ramim:, pilla III Un11a. din adevarata religie a geldor.
[maglOarului vehiculat de l-krodol i s-a adiiugat JDlaglnarul
iSlonnlor ,'?I scntloIilof modcmi. Toale concluziile sint pL:r­
misc. OICI una nu eSle slgurii. J I
I maglOarulllll p0:lle oferi n:mcdil insu ficientei surselor. El
arc lotuSI dreptul sa-~i Jalol1czc propriul teren ~i sa atraga
alen\lil 15toncJlor .Japlclur pOLili\'~" asupra pcricolului de a
l'OnfUllUa {IIII/CO ([(/{.'\·tira/d ell tliscllrsu{ despre lume
urnca 'aLuta din Occident
Pe masura cc avansam sprc epoca noastra, infonnaiia de­
\. ine mal bogilta, dar trecc in continuarc prin accla~i filtru
cicformanl. Ca $i cei vechl, moderrui au continuat sa valorizcze
spa(lul in 'itriJ)S~1 legalura Cli ideologille. ell viselc ~i prolectcle
lor Sdlha/tcit americanl, 111l~gra\l ill slslcDlUI lumii in cpoca
Rcna~lcrii, au beneficial In egala masura de moddul antic aJ
barbanlor sau al poroarelor fabuloase de la hotardc Iumii, ~j
JOCLiL ALTLRI rATILoR 125
purilor mod~me. Pagini,. su~~rsli\io~i. IipSi\1 ~e. toate~1 canl~
bali. ci au tost devalol'lzG/1 III raport cu rchgta, ra\lllJ1ea ~J
civiliL.a\ia europcana. Dar, urmind dtaleclic3 allerita\ii, ei au fost,
in accla~l lImp, valorizGli. ea ~i grecii $i chinczii imngirun­
du-~i materiahzarea teoriilor lor religioase $i lilozotice la
holarele lumii, Occidentul modem a facut ~i el ape! la salbaticii
ltil. S51batici blUli $i rai i~i lIl1parteau rolurilc. in aceasta per­
specliva conlrastanta trebuie judec3t discursul asupra Spa\llI­
lui exotic, fie cil estc yorba de America (sinteza a tot CC-l mai
bun ~j mai rau), dc Africa (polul negativ al siHbaticici) sau dc
Polinezla (.,salbaticul nobll" in toaUl splendoarea sa). 12
Bunului salbatic i-a revenil misiunea de a crilica - din
punclul de vedere al stilrit natw;i - insuficientclc societalii
occidentale. EJ a devenit aSlfc!. tara sa vrea, un alial pre\lOS
a1 filo2ofilor $i refonnatorilor. Pelllnl Jean-Jacques Rousseau,
viata ,.sanaroasa" a primitivilor - necorupti de civiliza\lc. de
proprietate, de ipocnzia socicUi\ilor evoluate - constit1lia lln
model ntl mai putin exemplar decit modclul chineL illvocat de
unii dinlre contcmporanll sai.
ACCSle atitudllli contradictorii definesc Icgal11nlc Intretinutc
de socictatea modema Ctl spa\iul extracuropean, amestcc. in
pro-ponij variabilc. de respingcre $i de donnta. de atraC\ic ~l
de frica. de admira\ie ~i de dispre(.
Sccolul al XL'C-lea a simplificat dezbalerea prll1lr-O devalo­
rizarc globala. Proiecrul sauldmologic $i social ntl mai avca nici
o lcgatura cu modelele cxotice, eu bunul salbatlc $1 tradl\LOnala
viesta de aUf. Rasis~/olu\ionisJllul au contribuit in egala
masura sa-l insemneze pe •.nccuropean" eu 0 mardi ireduc­
tiblHi de IOferionlate, decrclind celelalte rase mai pUilll rcu~ite
din punct de vedere blologic. Elc figurau, pc seam limpulul, ea
clape depasite de multa vreme de clviliza\ia alba. Etnologm s-a
Unil astfcl ell prelslona. Pentnl a aborda omul preisloric, calato­
ria in limp nu mai era ncccsani.: era sullcienla caliitona in spa\lU.