MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII Şcoala cu clasele I – VIII Nr.

1 T R I F E Ş
T I
Structura M I R O N C O S T I N Nr. 1

REVISTĂ ȘCOLARĂ

Numărul 1, Anul I, Decembrie, 2010

1
 De ce Micii cronicari?

Ne-am obişnuit – ne-a deprins astfel o tradiţie a istoriografiei – să

folosim termenul de cronicari pentru o serie întreagă de autori de scrieri istorice, semnatari ai
unor texte foarte greu(dacă nu chiar imposibil) de adunat într-un ansamblu omogen.
Citând doar câteva nume din seriile demult constituite din cronicari moldoveni,
constatăm că apar convocaţi în acelaşi spaţiu, Grigore Ureche, Miron Costin, Nicolae Costin şi
Ion Neculce – ca să nu-i mai amintim decât pe cei mai însemnaţi.
Cronicarii, boieri patrioţi, erau dominaţi de un sentiment acut al istoriei. Întoarcerea
către propriul trecut, consolidarea legăturilor cu înaintaşii şi punerea în valoare a tradiţiilor
naţionale – sunt forme de manifestare ale ideii de apartenenţă a prezentului la un curs comun
al istoriei.
Scrisul cronicăresc s-a născut dintr-o necesitate stringentă : provinciile româneşti
parcurseseră veacuri de istorie care riscau să fie înecate în uitare.
Prima intențţie a cronicarilor a fost aceea de a recupera trecutul: ca să nu se uite
lucrurile şi cursul ţărâi.(Miron Costin)
În viziunea lor, un popor fără istorie, care-şi ignoră trecutul, nu va şti să-şi construiască
prezentul şi nici să-şi imagineze viitorul. Aşadar istoria unui neam este purtătoarea unor valori
educative şi scrierea ei devine o responsabilitate integral asumată. Eu oi da seamă de ale mele,
câte scriu – spunea Miron Costin în De neamul moldovenilor, scrisă la sfârşitul vieţii şi
rămasă neîncheiată din pricina cumplitelor vremi.
Patriotismul măsurat, dar fără echivoc, preocuparea faţă de originea noastră romanică,
convingerea de sorginte umanistă că românii trebuie să iasă din întunericul neştiinţei,
conştiinţa că scrisul lor rămâne dator să slujească adevărul, sentimentul unei continuităţi (prin
contribuţia fiecăruia) a efortului de a scoate la ştirea tuturor istoria poporului român – sunt
doar câteva din ideile, atitudinile şi sentimentele acestor mari cărturari, din rândul cărora se
desprinde Miron Costin, ale cărui opere aduc un moment de început al artei narative în
literatura noastră.
De neamul moldovenilor şi din ce ţară au eşit strămoşii lor este o lucrare polemică a
marelui cronicar în care lămureşte originile neamului.
Cărturarul patriot susţine în scrierile sale tezele etnogenezei:romanitatea poporului
român, latinitatea limbii române, continuitatea românilor în Dacia, unitatea poporului român.
El are convingerea că scrisul trebuie să slujească adevărul, că istoria şi literatura au un
rol educativ, că a scrie este un act de răspundere în faţa istoriei.
Prin toate scrierile sale Miron Costin se dovedeşte cea mai luminată minte din ţara
Moldovei.
Consultate de autorii sintezelor moderne de istorie naţională ca izvoare de primă mână,
valorificate de cercetătorii fenomenului literar, care au găsit în ele secvenţe capitale ale
năzuinţei de alcătuire şi şlefuire a scrisului artist, cronicile româneşti, mai cu seamă cele din
veacul al XVII-lea, şi operele celor trei cărturari – Ureche, Miron Costin şi Neculce – sunt
pilduitoare în acest sens şi au reprezentat contribuţii fundamentale la complexa strădanie de în
stăpânire a limbii naţionale în cultură, la cizelarea tiparelor şi matricelor stilistice ale scrisului
românesc.
Material propus de profesoara Ileana Gherghel

2
 Bărboşii şi Brăniştenii
Frânturi de istorie

Dacă ne întoarcem în timp, pe trepte de hrisov şi de cronică

întâlnim, în secolul XV, pe valea pârâului Valea Neagră, veche arie
de locuire, două sate: Brănişteni şi Bărboşi.
Atestat documentar la 4 august 1400, în timpul domnitorului
Moldovei Alexandru cel Bun, satul Brănişteni îşi are numele de la
Dragomir Brănişteriul. Braniştea era o porţiune de pădure care nu aparţinea satului, ci unui
stăpân sau chiar domnului ţării. Pe acest teritoriu sătenii nu puteau intra (braniti provine din
limba slavonă şi înseamnă a apăra) iar Dragomir era stăpânul braniştei sau o administra în
interesul domniei.
În perioada următoare, satul va aparţine unor importanţi boieri şi dregători ai ţării
Moldovei, la 23 august 1455 îi este întărit boierului Tador Limbă-dulce, unde îşi avea curtea,
iar în 1520, vistiernicului Eremia, după cum aflăm dintr-un uric de la Ştefăniţă Voievod. În
anul 1520, pe locul unei biserici din lemn, vistiernicul construieşte o frumoasă biserică de
piatră. Pisania scrisă de ctitor reprezintă un fragment de cronică a acelor vremuri: "Cu voia
Tatălui şi cu ajutorul Fiului şi săvârşirea Sfântului Duh robul lui Dumnezeu Eremia
Vistiernic a făcut această biserică în numele Duminicii Tuturor Sfinţilor, în vremea
blagocestivului şi de Hristos iubitorului domn Io Ştefan Voievod în anul 7082 (1520) luna
iunie 11 şi când ocărmuia Mitropolitul Kir Teoctist".
Atestat documentar pentru prima dată în secolul al XV-lea, satul Bărboşi astăzi
dispărut, a fost situat în partea de nord a satului Brănişteni, numele venind probabil de la
Micul Bărbosul.
Pentru dreaptă şi credincioasă slujbă, satul îi este întărit la 23 august 1455 de către
Petru Voievod lui Tador Limbă-dulce.
Cele două sate vor intra treptat în posesia familiei Costin, ai cărui membri au urcat cele
mai înalte ranguri de la căpitani de oaste la dregători şi cărturari. Primul Costin care a
cumpărat părţi în aceste sate a fost Iancu (Ioan), la 1630 a intrat în posesia a jumătate din satul
Bărboşi. Fiii săi, Vasile şi Miron vor fi şi ei proprietari a celor două moşii.
Vasile a fost înmormântat în biserica din sat în anul 1685 după cum stă scris pe piatra
de mormânt, existentă şi astăzi: „Această peatră o au făcut Velicico Costin Hatman, pe
mormentul fratelui dumisale Vasile Costin, care s-au pristăvit cătră sălaşele vecinice în 7193,
luna februarie, 20 zile”.
Cel mai cunoscut dintre Costini a fost cu siguranţă Miron, cronicar şi învăţat al vremii.
El îl continuă pe Grigore Ureche scriind Letopiseţul Ţării Moldovei, alte lucrări fiind De
neamul moldovenilor, Cronica polonă.
Miron conducea cancelaria domnească ocupând dregătoria de mare logofăt ceea ce a
atras nemulţumirea duşmanilor săi. Aceştia l-au sfătuit pe domnul Constantin Cantemir să-l
omoare pe Miron "ai vinovat, ori nevinovat să nu scapi, c-apoi încă a hi mai rău, şi de tine şi
de noi". Miron Costin se afla la Bărboşi, unde se îngrijea de înmormântarea soţiei. Aceasta,
Ileana Movilă, era fata lui Ion Movilă, nepoată de fiu a lui Simion Movilă domn al Moldovei
şi pentru un timp al Ţării Româneşti. Petru Movilă, mitropolit de Kiev, îi era unchi.

3
 Slujitorii l-au sfătuit să fugă, dar el a refuzat crezând că la Iaşi îşi va putea dovedi
nevinovăţia. A fost decapitat în Piaţa Gâdelui din Roman (azi piaţa din faţa Hotelului Roman)
într-un decembrie friguros a anului 1691. În acele vremuri tulburi nu a mai fost timp să i se
sape un mormânt, astfel încât a fost îngropat împreună cu soţia, în mormântul lui Vasile din
biserica de la Brănişteni.
V. A. Urechia află aici în 1886 mormântul Costineştilor iar
osemintele, au fost transferate peste doi ani la Iaşi, unde
cronicarului i s-a înălţat şi un monument realizat de sculptorul de
origine polonă Wladimir C. Hegel. Monumentul a fost inaugurat
la data de 18 septembrie 1888 în prezenţa a 10.000 de participanţi,
printre care şi membrii a două delegaţii de studenţi din Bucovina
şi Polonia, sărbătorindu-se evenimentul sub sintagma "Naţiunea
română este recunoscătoare".
La 8 iunie 1888 s-a încheiat un proces verbal la Brănişteni prin
care preoţii Ioan Constantinescu, Ioan Tomescu şi 8 săteni din Brănişteni atestă sub semnătură
că au procedat la deschiderea criptei Costineştilor şi au găsit acolo osemintele celor doi fraţi şi
resturi de mătase din hainele lor.
Treptat locuitorii de pe moşia Bărboşi şi-au părăsit casele venind în satul Brănişteni
aici fiind mai aproape de biserică. Prin moşteniri, vânzări şi cumpărări au ajuns proprietari în
Brănişteni familiile: Neculai Stratulat, Ionică Hagiu, Grigore Buicliu (senator), Jorj Kapri,
Nicolae Tăutu (preşedinte al Consiliului Judeţean Roman, Deputat).
Începuturile învăţământului se plasează în anul 1867, şcoala primară fiind în satul
Brăniştenii de Jos, iar în anul şcolar 1886-1887 a fost frecventată de 13 elevi din cei 24
înscrişi. Un învăţător care întreaga viaţă şi-a dedicat-o şcolii a fost Toma Vasile venit de la
Văleni.
Viaţa oamenilor cu bucuriile şi necazurile ei a fost cuprinsă între revoltă şi jertfă. Nu
au uitat să se revolte în 1830 prin Ilinca Ghinițoiu care a mers cu jalba la Iaşi pe jos şi nici în
1907 dar au dat şi tributul de sânge în cele două războaie mondiale dovadă fiind numele scrise
cu sânge pe monument.
Din istoria acestor locuri personalitatea lui Miron Costin oşteanul, diplomatul,
dregătorul, patriotul, cărturarul străluceşte precum o nestinsă făclie: „Nu este alta mai de folos
în viaţa omului zăbavă decât cetitul cărţilor”.
Dacă aţi citit cu atenţie, completaţi!
1. Vistiernicul care a construit biserica din sat A
2. Primul Costin care a cumpărat părţi în Bărboşi
3. Sat din partea de nord dispărut astăzi
4. Întemeietorul satului Brănişteni
5. Soţia lui Miron Costin
6. Istoricul care a descoperit mormântul Costineştilor
7. Oraşul unde a fost ucis Miron Costin
8. Membru al familiei Costin înmormântat la Brănişteni
9. Dregătoria ocupată de Miron Costin
10. Capitala Moldovei în vremea aceea
11. Femeia care a mers la Iaşi pe jos ducând jalba locuitorilor
B
Material propus de profesor Pavel Petrea De la A la B – Numele
cronicarului
4
 Un sincer mulţumesc!

Viaţa şi munca de dascăl în arena şcolii m-a pus în situaţia de a lucra cu

elevii, ajutat de colegi – învăţători, educatoare şi profesori, fără de care
realizările mele ca veteran manager nu ar fi fost posibile.
Dintre toţi colaboratorii mei din Şcoala Nr.1 Miron Costin un loc aparte
a fost ocupat de către doamna director Olga Rugina, pe care am cunoscut-
o încă din 1972, când era studentă şi familia Duma Ironim şi Vochiţa avea
în gazdă pe profesoara de chimie Mitruţa Munteanu. După terminarea
facultăţii de fizică – chimie, doamna profesoară Rugină Olga este repartizată ca titular la
Şcoala Nr.1 Trifeşti, unde se formează ca un profesor desăvârşit ce a promovat cu succes toate
treptele şi gradele didactice din învăţământul preuniversitar. Urmărindu-i evoluţia, am apreciat
în mod cu totul deosebit caracterul practic – aplicativ al orelor de fizică şi chimie predate,
anticipând parcă noile cerinţe ale învăţământului actual. Cultura generală solidă, calitatea de
bun organizator şi gospodar nu puteau fi trecute cu vederea şi drept urmare, profesoara Olga
Rugină conduce învăţământul din Miron Costin o perioadă îndelungată ce a ţinut până la
pensionare. A fost pusă în situaţia de a se bate , în sensul bun al cuvântului, cu toată lumea,
pentru a realiza ceea ce şi-a propus ca director împreună cu colectivul didactic din subordine.
Dacă astăzi unitatea arată aşa cum arată, este şi meritul de necontestat al doamnei directoare
Olga Rugină.
A fost iubită şi respectată de elevi, colegi şi părinţi şi le-a întors dragostea înzecit.
Rămâneţi aproape de şcoală, doamnă profesoară Olga Rugină, pentru că aceasta mai
are nevoie de dumneavoastră.
Profesor Constantin Gheorghe

Clădirea Şcolii Nr.1 Miron Costin construită în timpul directoratului doamnei Olga Rugină

5
 Din creaţiile copiilor şi … nu numai

Toamna

A venit toamna bogată

Prin livezi şi prin câmpii,
Fructele se coc îndată,
Cântă glasuri de copii.
(Sandache Beatrice – clasa a IV-a)

Toamna
(acrostih)
Toamna e o zână mare
Orişicine ştie asta!
Anotimpul e-o mirare,
Mamă a naturii este.
Norii veseli pleacă acum
Anotimpul cel mai bun.
(Chelariu Fernando – clasa a IV-a)

Toamna

Vara repede-a trecut

Rândunelele se duc.
Căldura ne părăseşte,
Totu-n jur se vestejeşte.

Oamenii au adunat
Ce-n primăvară-au semănat.
Iar hambarele sunt pline
Pentru iarna care vine.
(Durea Ionela – Alexandra, clasa a IV-a)

6
 Sosirea toamnei

Toamna iarăşi a sosit

Cu alai de frunze, care
acum parcă au murit;
suflă vânt fără-ncetare.

Ploile vin iarăşi des,

Păsările pleacă,
Florile se vestejesc
Insectele tânjesc.

Îmi amintesc…
Ieri ce frumos era!
Dar astăzi nu mai e aşa…
(Bortă Cosiela – clasa a V-a)

Toamnă, toamnă…

Toamnă rece şi bogată,

Pleacă repede, îndată!
Florile le ofileşti,
Copacii vrei să-i goleşti,
Păsările le alungi,
Bruma, vântul le aduci.

Toamnă dulce şi bogată,

Eşti frumoasă, fermecată,
Alungi păsări călătoare
Şi-aduci frigul ierni-n zare.
(Mircea Oana –Veronica – clasa a V-a)

7
 Iarna

E iarnă iar
Şi în zadar
O rază vrea
Căldură să dea.

Un fulg de nea
Chiar aici şedea,
În palma mea,
Şi se topea.
Omul de zăpadă

Cad dintr-un nor, Toţi copiii sunt în stradă

Pe pământ adorm Şi facem om de zăpadă.
Şi ţes alb covor
(Mircea Bogdan-clasa a IV-a) L-am făcut aşa de bine
Să placă la orişicine.
I – am pus pălărie-n cap,
Haine groase pe măsură,
Din cărbune i-am pus gură
Iar din morcov un năsuc.

Din doi nasturi i-am pus ochi.

I – am mai pus şi-o mătură
Să pară că … mătură.
Dacă-l strig, el nu răspunde.
Şade mut de îngheţat
De frigul venit în sat.
(Manghiuc Angel – clasa a IV-a)

8
 Degeţica

Nu ştiu ce vină am avut

Când am venit pe-acest pământ!
Sunt o fetiţă foarte mică,
Răpită de lâng-a ei mămică.

Am întâlnit în drumul meu,

Şi buni, şi răi, dar cel mai greu
E – atunci când nimeni nu te-ajută
Şi te consideri clar . . . pierdută

După cum ştiţi, iubiţii mei

Binele învinge mereu.
Norocul nu m-a ocolit
Şi viaţa grea a luat sfârşit.

Eu vă urez să fiţi cuminţi,

Să scrieţi, bine să citiţi.
De cei mai mari să ascultaţi
Şi de iubirea lor să vă bucuraţi.
(Învăţătoare Moroșşanu Carmen –
Corina)

9
 Să râdem împreună!

- Mătuşa revenită după doi ani în vizită, îl întreabă pe

Costel:
- Mă mai cunoşti?
- Da, tu eşti mătuşa care nici data trecută nu mi-a adus
nimic!

- Petrică, să-i spui mamei că trec mai pe seară pe la voi, să-i mulţumesc pentru cele 7 mere
pe care mi le-a trimis prin tine.
- Bine, unchiule, dar ce-ar fi să-i mulţumeşti pentru 10 mere?

Un tânăr care şedea pe o bancă în sala de aşteptare a unei gări, mesteca gumă. Bătrânica
de lângă el i se adresă după un timp:
- Este frumos din partea dumitale că ai plăcerea să vorbeşti cu mine, dar să știi că eu sunt
surdă şi nu aud ce spui.

La ora de chimie:
- Copile,spune-mi, ce este apa?
- Apa este un lichid incolor,care devine negru,când ne spălăm pe mâini.

Marioara către mama ei:

- Mamă , doamna învăţătoare care ne-a venit de curând nu prea ştie să socotească . Ieri ne-a
spus ca 5 nuci şi cu 5 nuci fac 10 nuci . Azi ne-a spus altfel : cică 6 nuci si cu 4 nuci fac
10 nuci .

- Ionele, spune-mi, din ce munţi izvorăşte Mureşul?

- V-aş spune cu plăcere domnule profesor, dar nici eu nu ştiu.

Un nebun ţine în mână o umbrelă cu gaură. .Trece un om pe stradă şi îl întreabă:

- De ce ai gaură în umbrelă?
- Ca să văd când se opreşte ploaia!

Un ascultător întreabă la Radio Erevan:

- Pisica neagra aduce sau nu ghinion?
Răspuns:
- Depinde ce ești: om sau şoarece.

Gigel merge la dentist. Doctorul, politicos, îl întreabă:

- Gigel, cu ce vrei să îţi plombez măseaua?
- Cu ciocolată, domnule doctor!..."

Un oltean şi un moldovean stau de vorbă.

10
 - La voi morții se îngroapă cu popă?
- Nu, la noi popa rămâne afară."

Omul nu poate deveni om decât prin educaţie .

O educaţie bună este izvorul întregului bine în lume.
Omul lipsit de educaţie nu ştie să se servească de libertatea lui.
(Immanuel Kant – Tratat de pedagogie)

Prima condiţie a unei educaţii raţionale este tactul educatorului

şi priceperea lui de a-şi apropia elevii.
( M.I.Kalinin – Despre educație)

Străduința oricărei educații e să formeze în om o fire tare,

hotărâtă, statornică. Numai educația poate să ne mântuiască
de barbarie și sălbăticie.
( J.G.Fichte – Cuvântări către

A educa înseamnă a porni de la ceea ce este, cu scopul de a

conduce spre ceea ce este mai bine.
(A.Ferriere - Şcoala activă)

A educa înseamnă a-i face pe copii să-şi însuşească prin experienţă

un sistem de valori care să le dea posibilitatea să se integreze în mod
inteligent şi în mod moral într-o lume în rapidă prefacere.
( Robert Dottrens – A educa, a instrui)

A educa
Când închide ochii asupra anilor de educaţie din casă şi-şi pune
nădejdea în minutele şcolii, fără să-şi dea seama că scrisul, cititul şi
socoteala ajută numai jumătatea stângă a creierului, acele din capul
locului osândeşte copilul şi-i primejduieşte viitorul.

duc la fericir
(Simion Mehedinţi – Altă creştere)

Rele apucături ale tinerilor vin adesea din reaua educaţie dată de
părinţii lor.
(Moliere – Vicleniile lui Scapin)

11
 Materiale propuse de învăţătoare Albina Otic
Cei 7 ani de-acasă
Salutul reprezintă un prim semn al unei bune creşteri. După felul cum
salutăm, cei din jurul nostru îşi pot face o primă impresie despre noi. De câte ori
nu auzim spunându-se despre unele persoane "Nici bună-ziua nu este în stare să
zică", sau şi mai rău, "Bună-ziua căciulă, că stăpânul n-are gură."
În privinţa salutului trebuie să respectăm nişte reguli.
1.Ce persoane vom saluta. Vom saluta toate persoanele cunoscute,
indiferent de locul unde ne aflăm. Se întâmplă uneori să nu fim siguri că persoana
întâlnită este o anumită persoană pe care o cunoaştem. Vom saluta şi în acest
caz, chiar dacă nu ne cunoaşte, nu se va supăra. Vom saluta atunci când urcăm în
autobuz sau la intrarea în diverse birouri ( ex. cancelaria școlii, biroul
directorului),
când oprim o persoană pentru a cere o informaţie, vom saluta vânzătoarele din
magazinele mici, şi în general, atunci când intrăm în încăperi în care sunt puţine
persoane.
2.Mimica în momentul salutului. Când salutăm trebuie să privim la
persoana respectivă, încercând să zâmbim, sau măcar să nu fim încruntaţi. Chiar
dacă suntem grăbiţi sau preocupaţi de altceva, pentru 2 secunde, cât durează un
salut, vom încerca să avem o faţă luminoasă. Nu vom ţine mâinile în buzunare,
dar nici nu vom gesticula exagerat. Un semn de proastă creştere este acela de a
saluta cu gura plină sau, pentru băieţi, cu căciula ( şapca ) pe cap. Dacă suntem
în locuri aglomerate sau unde nu putem vorbi, putem saluta cu o uşoară aplecare
a capului. Trebuie să fim siguri că persoana respectivă ne-a observat gestul.
3. Formule de salut. În limba română sunt foarte multe formule de salut,
în raport cu momentul zilei şi cu persoana căreia adresăm salutul. Persoanelor
adulte le vom spune: "Bună dimineaţa!" , "Bună seara!" , "Bună ziua!" , "Sărut-
mâna!" , Între copii veţi mai putea folosi "Salut!" , "Bună!" sau alte formulări
stabilite de comun acord. "Sărut-mâna" se spune femeilor, părinţilor, bunicilor şi
persoanelor foarte apropiate, faţă de care manifestăm un respect deosebit. Adulţii
obişnuiesc să-şi dea mâna când se salută. Copiii nu vor întinde niciodată mâna
spre un adult în semn de salut, dar, dacă un adult întinde mâna spre un copil,
acesta îi va răspunde în acelaşi fel.
4. Alte situaţii când salutăm. La intonarea imnului ţării, la ridicarea sau
la defilarea drapelului ţării, ne vom ridica în picioare şi vom adopta o poziţie
decentă. Băieţii şi bărbaţii vor avea capul descoperit.
5. Cum răspundem la salut. Vom răspunde întotdeauna la salut,
indiferent de situaţie, este un gest total nepoliticos să nu răspundem la salut. Se
vor respecta cam aceleaşi reguli ca atunci când salutăm, adică zâmbim uşor, nu
ţinem mâinile în buzunare, nu mestecam gumă sau mâncare, răspundem cu
aceeaşi formulă cu care ni sa adresat cel care ne-a salutat ( sau o formulă
asemănătoare ).
Dacă se întâmplă să uităm să salutăm sau din diverse motive nu
răspundem imediat la salut, ne vom cere scuze faţă de persoana respectivă.
Ştiaţi că...
- În timpurile trecute supuşii îşi salutau regele sau domnitorul făcând
plecăciuni adânci sau chiar stând în genunchi?

12
 - În Turcia exista obiceiul ca supuşii să sărute vârful papucului sultanului?
- După sărbătoarea de Paşti, creştinii se salută cu formulările "Hristos a
înviat!" , "Adevărat a înviat!" , până la sărbătoarea de Înălţare, după care se
folosesc formulările "Hristos s-a-nălţat!" , "Adevărat s-a-nălţat".
(Învățătoare
Carmen Lupu)

Câștigă-ți frumusețea nu la înfățișare,

ci la felul de viață.

Thales

Thales
Thales di Milet(624 – 546 î.e.n.) – considerat părintele
științelor, a fost filozof grec de origine feniciană care a
adus contribuții importante și la dezvoltarea matematicii
și astronomiei. Considerat primul dintre Cei Șapte
înțelepți ai Antichității, Thales este întemeietorul celei mai vechi școli
filozofice din Milet, școala ioniană care a dezvoltat ideea de materialism în
filozofie, reprezentând primii pași în constituirea unei culturi științifice.
El a călătorit mult în Asia și Egipt, a străbătut Chaldeea, făcând studii
și observații asupra fixării solstițiilor și revărsării Nilului, magnetismului,
culturilor agricole; a studiat eclipsele de lună și de soare și a prezis cel
dintâi prima eclipsă de soare din anul 585 î.e.n.
Thales a exclus Divinitatea ca izvor și esență a lucrurilor din Univers,
înlocuind-o cu o materie primordială și esențială, apa. Pământul era
conceput ca o navă ce plutea pe un ocean. Cel mai interesant lucru
observat de istoricii vremii la Thales a fost modul în care acesta observa
lumea și reflecta asupra existenței umane și a constituirii Universului,
depășind astfel condiția omului de știință. Thales afirma că : Dacă natura
este una, atunci și cauza sau principiul lumii este unul. Și dacă părțile se
nasc și mor, întregul este încă indestructibil. Cel mai înțelept este Timpul,
căci el descoperă toate; cel mai iute este Spiritul, căci el aleargă
pretutindeni; cea mai tare este Necesitatea, căci ea domnește peste toate;
Fericit e acela cate are trup sănătos, spirit iscusit și fire educată.
Thales și discipolii săi au promovat curentul materialist, dezvoltând
științele prin studiul amănunțit asupra naturii. Deși biblioteca din
Alexandria a fost distrusă de mai multe ori în urma deselor războaie,
pierzându-se astfel și o impresionantă colecție de texte matematice,
printre care și cele ale lui Thales, totuși ne rămân scrierile altor
matematicieni și istorici despre el ca Herodot, Proclus, Cicero, Seneca,
Plinius cel Bătrân.
În matematică, Thales cunoștea că diametrul împarte cercul în două
părți congruente sau că unghiul înscris într-un semicerc este drept. De

13
asemenea, știa că suma măsurilor unghiurilor unui triunghi este cât
măsura a două unghiuri drepte, precum și congruența triunghiurilor
precum și teoria figurilor asemenea, teorie dezvoltată de el și în care o
teoremă îi poartă numele(Teorema lui Thales). A măsurat înălțimea unei
piramide prin lungimea umbrei ei și distanța dintre două puncte din care
unul inaccesibil cu ajutorul proporționalității laturilor triunghiurilor
asemenea. Însușii faraonul Amasis rămăsese uimit de felul cum Thales
măsurase înălțimile piramidelor, ajutându-se doar de o vergea înfiptă în
pământ și de câteva măsurători simple.
Pe mormântul său este o inscripție care spune : Aici, într-un
mormânt strâmt zace marele Thales; totuși renumita sa
înțelepciune a ajuns la ceruri

Scrisoare către cititori

Adevărurile matematice sunt veșnice. Si orice e veșnic, e divin.

Deci, adevărurile matematice sunt divine.
(Grassman – matematician german de la mijlocul secolului al XIX-lea)

Iubite elev,

Vrei să fii iubit de părinți și stimat de colegi,

Semeni, prieteni și neprieteni? ÎNVAȚĂ
MATEMATICĂ

Vrei să gândești corect, clar și limpede în

orice situație și la orice obiect ce-l înveți
la școală? ÎNVAȚĂ
MATEMATICĂ

Vrei să fii deștept? ÎNVAȚĂ

MATEMATICĂ

Vrei să manevrezi și să folosești cât mai bine

calculatorul? ÎNVAȚĂ
MATEMATICĂ

Vrei să ai noroc? ÎNVAȚĂ MATEMATICĂ

Vrei să ai bani în mod corect și cinstit? ÎNVAȚĂ MATEMATICĂ

14
Vrei să fii fericit? ÎNVAȚĂ MATEMATICĂ

Vrei să te apropii de Dumnezeu? ÎNVAȚĂ MATEMATICĂ

Dacă așa stau lucrurile, se ridică, în mod firesc, întrebarea: Cum se

învață matematica?
Matematica se învață învățând bine teoria predată la ore de
învățătorul sau profesorul tău de matematică și rezolvând probleme (din
manual, din diverse culegeri, din reviste etc.). Matematica se învață
oarecum diferit de cum se învață celelalte materii. Ea cere: voință +
răbdare + putere de concentrare. Înarmat cu aceste calități te vei
apropia cu încredere de temuta matematică pe care treptat, treptat o
vei înțelege și care-ți va da satisfacție acum și totdeauna. Odată însușit
spiritul matematic el te va însoți ca un veritabil tezaur în întreaga viață.
Îți urez succes în învățarea și însușirea matematicii, acest veritabil
DAR dat Omului de Dumnezeu.
Material
e propuse de profesor Ioan Sărăcuțu

Cancerul din alimentele nesănătoase

Aţi observat cum o alimentaţie

nesănătoasă de genul “fast food”, “
junk food” slăbeşte organismul şi
înceţoşază mintea? În urma
consumului de produse de tip fast-
food care conţin numeroşi aditivi
cancerigeni simţim pe moment
senzaţia de saturaţie, dar la scurt
timp apare din nou sentimentul de
foame. În ultima vreme, în
România, E-urile cancerigene fac
ravagii. Aproximativ 70% dintre
bolile românilor sunt provocate de
alimente şi modul defectuos de
hrãnire. Sarea, zahãrul şi oţetul sunt substanţe nelipsite din mâncarea noastrã şi nu sunt
periculoase şi fac preparatele mult mai apetisante. În ultimii 30 de ani, în conţinutul multor

15
produse alimentare au apãrut substanţe chimice, de sintezã, utilizate în industria alimentarã.
Aceastã categorie de substante artificiale sunt extrem de nocive şi induc multe boli grave.
Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetãri Alimentare,
evidenţiază într-un interviu că această creştere alarmantã a incidenţei diferitelor forme de
cancer e strâns legatã de avalanşa produselor alimentare bogate în E-uri nocive consumate
frecvent de români. Alimentele bogate în E- uri nocive sunt parizerul şi crenvuştii, aşa-zisele
băuturi răcoritoare şi preparatele conservate cu substanţe chimice , mai cu seamã supele la plic
sau preparatele afumate. Cu toţii avem celule canceroase în corp. Când este diagnosticat
cancerul, înseamnă că persoana respectivă are deficienţe nutriţionale multiple. Deficienţele pot
să apară din cauze genetice, a noxelor din mediul înconjurător, a alimentaţiei şi stilului de
viaţă greşite. Pentru a preîntâmpina deficitele nutriţionale multiple, este necesară schimbarea
dietei şi administrarea de suplimente nutritive, ceea ce va duce la întărirea sistemului imunitar.
O metodă foarte bună de luptă împotriva celulelor canceroase este de a le infometa, adica a se
evita alimentele de care acestea au nevoie pentru a se multiplica: zahăr, laptele şi produsele
lactate, ph acid,cafeaua.
E-urile periculoase sunt „vinovate“ de rãspândirea bolilor cardiovasculare, ale
tubului digestiv şi a alergiilor. Cei mai mulţi consumatori cumpără des produse de tip fast-
food pentru a-şi stinge senzaţia de foame, dar aceasta dispare doar pe moment şi pe
suprafaţa corpului lor apar straturi adipoase. Cele mai sigure victime ale obezităţii sunt copiii.
Copiii supraponderali sunt confruntaţi cu o serie întreagă de provocări psihologice şi sociale.
Copiii sunt deschişi şi direcţi, iar terenul de joacă poate deveni un loc nemilos. Copiii
supraponderali îşi fac prieteni mai greu şi probabilitatea de a avea dificultăţi
comportamentale şi de învăţare este mai mare. Tinerii supraponderali au adesea niveluri
ridicate ale colesterolului ceea ce constituie un semnal pentru multe boli fatale. Probabilitatea
ca ei să prezinte intoleranţă la glucoză este mai mare şi sunt mai predispuşi la a face diabet.
Diabetul de tip 2 întâlnit înainte numai la adulţi creşte în ritm vertiginos în rândul
adolescenţilor. Copiii obezi prezintă o predispoziţie de nouă ori mai mare de a face
hipertensiune arterială, ceea ce la un adult poate conduce la atac de cord. Apneea din timpul
somnului, care poate cauza probleme neuro - cognitive se întâlneşte la unul din zece copii
obezi. La ei se întâlnesc mult mai multe probleme legate de oase. Un tânăr obez are toate
şansele de a devein un adult obez, aşadar cu un risc mai mare de a fi confruntat cu probleme
de sănătate pe tot parcursul vieţii.

16
 Societatea de consum a zilelor noastre favorizează publicitatea agresivă şi determină
apariţia pe piaţă a alimentelor cu un cost de producţie mic, însă umflat de banii cheltuiţi pe
reclame. Aceste alimente au valoare nutritivă îndoielnică, aditivi alimentari îndelung criticaţi
de nutriţionişti şi urme de pesticide, erbicide şi alte tipuri de substanţe chimice folosite intens
în agricultura industrială. Majoritatea companiilor care ne furnizează mâncarea sunt în goană
după profit, fără a da atenţie răspunderii morale.

• Există o ALTERNATIVĂ>> produsele alimentare certificate ecologic (bio). Costul

lor de producţie este mai mare datorită tehnicilor speciale care nu folosesc substanţele
chimice în agricultură şi nici aditivii alimentari în procesarea mâncării, dar aceste
produse respectă standarde stricte de producţie, procesare şi chiar comercializare.
Eticheta bio, sau eticheta “acest produs nu te omoară încet”, este o garanţie a calităţii.
• Majoritatea produselor alimentare conţin aditivi, în special cei numiţi emulgători,
cunoscuţi omului obişnuit sub denumirea de E-uri. Multe dintre aceste E-uri s-au
dovedit a fi periculoase pentru om. Cercetătorii au întocmit liste pozitive şi negative cu
E-urile conţinute în produsele alimentare. Se spune cã suntem ceea ce mâncãm, iar
acest adevãr este dovedit de statistici.

E-uri bune şi E-uri rele

Există E-uri bune şi E-uri rele şi fără să ne dăm seama, şi

pe unele, şi pe altele le mâncăm în fiecare zi. Se impune
întrebarea: cum putem deosebi "prietenii" de "duşmani"?
În privinţa E-urilor, se poate spune că nu substanţele sunt
periculoase, ci cantitatea şi numărul lor. Pentru copiii
până la 1 an, nutriţioniştii recomandă numai aditivii
naturali.

Când cercetăm etichetele de pe produse la secţiunea

ingredient, trebuie să înţelegem, cu cât într-un aliment
sunt mai mulţi aditivi, cu atât produsul este mai nociv şi
nu trebuie oferit copiiilor sub 3 ani. Copiii sunt mai sensibili decât adultii. Din nefericire, piaţa
dulciurilor pentru copii este şi cea mai bogată în E-uri.

17
 Pentru ca micii degustători sunt greu de convins, iar culoarea învelişului alimentelor, a
produselor reprezintă primul element care îi atrage. De aceea, sucurile, budincile, jeleurile sunt
pline de coloranţi nu tocmai inofensivi.

E 123, spre exemplu, este interzis în multe ţări civilizate, dar la noi este permis în
anumite produse şi, mai grav, producătorii nu respectă legislaţia deoarece îl mai strecoară şi în
bomboane, jeleuri, dropsuri mentolate, brânzeturi topite şi creme de brânză. Din aceeaşi
categorie fac parte şi E 110 şi E 102. Aceştia sunt coloranţi prezenţi mai ales în dulciuri şi
prafuri de budincă. Aproape toate sucurile conţin E 330, o substanţă care cauzează o serie de
afecţiuni ale cavităţii bucale.

Recomandări pentru cei mici

Lista aditivilor permişi în produsele destinate copiilor este restricţionată şi admite doar
substanţe cât mai naturale. Din rândul acestora fac parte acidul lactic (E 270), pentru sugarii
sănătoşi, lecitina (E 322), care e întâlnită şi în ciocolată, acidul fosforic (E 338), pectinele
(E440), caragenon (E 407).

Alimentele care pot fi date copilului, după înţărcare, pot conţine acidul acetic (E 260),
carbonaţii (E 500), care se găsesc în biscuiţi, cereale şi pesmeţi.

Sunt permise mono şi digliceride (E 471) şi acidul tartric (E 334). La produsele pe baza
de fructe şi care au un conţinut redus de zahăr, sunt permişi citraţii (E 333) şi fosfaţii (E 341).

18
În momentul când alegem o dietă pentru copii este bine să ţinem cont de piramida
alimentelor şi de numărul de calorii necesare unui copil pentru a se descurca la şcoală şi pentru
a fi sănătos.

19
Necesarul zilnic de calorii şi substanţe nutritive pentru copii şi adolescenţi

Necesarul zilnic de calorii şi substanţe nutritive pentru copii şi adolescenţi

Adolescenţi
Copii Băieţi Fete
1–3 4–6 7 – 10 11 – 14 15 – 19 11 – 14 15 – 19
ani ani ani ani ani ani ani
1 2 3 4 5 6 7

Calorii (kcal)
- necesar 1.300 1.800 2.400 3.100 3.500 2.600 2.800
mediu
- variaţii 900 - 1.300 1.700 - 2.200 - 3.000 - 1.800 - 2.000-
posibile funcţie 1.800 - 3.300 3.700 3.900 3.000 3.000
de 2.300
caracteristicile
grupului
Proteine totale
- necesar 44 - 51 g 61 - 82 - 94 g 106 - 120 - 89 - 101 96 - 109 g
mediu 70 g 121 g 137 g g
- variaţii 31 - 70 g 44 - 58 - 129 75 - 144 102 - 61 - 117 68 - 117 g
posibile în 90 g g g 152 g g
nivelul caloric
- % din 14 - 16% 14 14 - 16% 14 -16% 14 - 14 - 16% 14 - 16%
valoarea -16% 16%
calorică
Proteine animale
- necesar 31 - 36 g 40 - 49 - 56 g 52 - 55 60 - 69 49 - 55 g 48 - 54 g
mediu 46 g g g
- variaţii 22 - 49 g 29 - 35 - 77 g 41 - 79 51 - 76 34 - 64 g 34 - 59 g
posibile în 59 g g g
funcţie de
nivelul caloric
- % din 70% 65% 60% 55% 50% 55% 50%
cantitatea
proteinelor
totale

20
E-urile bune sunt vitamina E naturalã, E 306 care este antioxidant puternic (prezent în ficat,
ouã, peste, soia);- vitamina C naturalã – acidul scorbic – E 300 antioxidant puternic- clorofila
E 140 – colorant natural - lecitina E 322 – antioxidant natural - pectina E 440 – gelifiant
natural - caragenon natural E 407, emulsifiant extras dintr-o algã marinã.

Alte vitamine , factori de nutriţie de origine vegetală indispensabili bunei funcţionări a vieţii
omului sunt: vitaminele liposolubile alcătuite din carbon, hidrogen şi oxigen (vitamina A,
vitamina D, vitamina E, vitamina K) şi vitaminele hidrosolubile formate din carbon, hidrogen,
oxigen, azot ( complexul de vitamine B – B1, B2, B6, B12, B15, vitamina C, vitamina P,
vitamina PP şi acidul folic).

Vitamina A se găseşte în sânge în cantitate de 150 unităţi internaţionale la 100 ml. Necesarul
organismului este de 1,5 mg pe zi sau 5000 unităţi internaţionale pe zi.

Vitamina D se găseşte sub zece forme distincte. Normal în sânge se găseşte în cantitae de 66-
165 unităţi internaţionale la 100 ml. Necesarul organismului este de 100 unităţi internaţionale
pe zi.

Vitamina E se găseşte normal în sânge în cantitate de 1 mg%. Nevoia nu este cunoscută

precis, ea variind în funcţie de compoziţia raţiei alimentare.

Vitamina K – necesarul organismului este în cantitate de 0,1 g pe zi.

Vitamina B1 se găseşte normal în organism în cantitate de 4 – 10 gama%, necesarul de raţie

alimentară fiind 1,5 mg pe zi.

Vitamina B2 se găseşte normal în sânge în cantitate de 3 gama%. Necesarul în alimentaţie

este de 1,8 -3 mg pe zi.

Vitamina B6 – necesarul în alimentaţie este de 2-3 mg pe zi.

Vitamina PP – necesarul în alimentaţie este de 12 – 18 mg pe zi.

Acidul folic este necesar în cantitate de 0,5 -1 mg pe zi.

Vitamina B12 se găseşte normal în sânge în cantitate de 320 microgama la 1000.

21
Vitamina C se găseşte normal în sânge în cantitate de 0,3 -2,1 mg%. Necesarul în alimentaţie
este de 75 mg pe zi.

Vitamina P – necesarul în alimentaţie este de 3 g pe zi.

"Nu există dragoste mai sinceră decat dragostea faţă de mâncare" , spunea George Bernard
Shaw. Însă, aş adăuga că trebuie să mâncăm pentru a trăi şi nu să trăim pentru a mânca!

Cum îşi poate asigura copilul necesarul zilnic nutriţional:

Cercetătorii susţin următoarele:

• Copiii cu vârsta între 1-3 ani, au nevoie de 500 miligrame de calciu zilnic.
• Copiii cu vârsta între 4-8 ani au nevoie de 800 miligrame pe zi.
• Copiii cu vârsta între 9-13 ani au nevoie de 1300 miligrame pe zi.

Calciu este soluţia pentru a avea oase sănătoase şi puternice, din copilărie până la maturitate.
Potrivit unor experţi, calciul lipseşte din dieta multor copii şi acest lucru este mai evident
când ei încep să consume băuturi cum ar fi sucurile acidulate şi sintetice.

Sursele de calciu sunt:

• o ceaşcă de iaurt conţine 380 mg

• o ceaşcă de lapte - simplu sau cu ciocolată – conţine aproximativ 300 mg
• o ceaşcă de suc de portocale sau mere îmbogăţit cu calciu conţine între 300 şi 350 mg
• o felie de brânză are între 202-272 mg
• o ceaşcă cu lapte de soia îmbogăţit cu calciu are 257 mg
• o felie de caşcaval (mozzarella) conţine 183 mg
• o jumătate de ceaşcă de macaroane cu brânză conţine 181 mg
• o jumătate de ceaşcă de îngheţată conţine în jur de 75 mg
• o jumătate de ceaşcă de budincă conţine 150 mg
• o bucată de pizza cu brânză conţine 117 mg
• 2 biscuiţi graham conţin 100 mg
• 2 smochine conţin în jur de 49 mg

Necesarul zilnic de fier al copilului

Copiii cu vârsta cuprinsă între 2 şi 8 ani au nevoie de 10 mg de fier zilnic. Fetele între 11 şi 14
ani au nevoie de 15 mg; băieţii de aceeaşi vârstă au nevoie de 12 mg zilnic. Fierul ajută la
dezvoltarea creierului. Organismul uman asimilează cu uşurinţă fierul dn carnea de vită.
Asimilarea fierului din vegetale, cum ar fi spanacul sau cerealele se face mai greu. Cercetătorii
susţin ca după ce consumaţi aceste alimente, este bine să consumaşi şi unele produse bogate în
vitamina C, cum ar fi portocale, căpşuni, ardei, papaya, broccoli, grapefruit, roşii, mango şi
cartofi.

Dacă se specifică faptul că o porţie asigură 100% din necesarul zilnic recomandat de fier, mai
exact 18 mg. , care reprezintă doza zilnică necesară pentru un adult.

22
Surse de fier:

• o jumătate de ceaşcă de cereale conţine 18 mg.

• o jumătate de ceaşcă de făină de ovăz conţine 6 mg.
• o jumătate de ceaşcă de spanac fiert conţine 3 mg.
• o bucată de carne de mărimea unui pachet de cărţi de joc conţine 2 mg.
• un hamburger de mărime medie conţine 2 mg.
• jumătate de piept de pui conţine aproximativ 1 mg.
• un ou mare conţine 6 mg.

Necesarul zilnic de zinc al copilului:

Copiii între 2 şi 8 ani au nevoie de 10 mg de zinc zilnic. Fetele între 9 şi 14 ani au nevoie de
12 mg, iar băieţii de aceeaşi vârsta au nevoie de 15 mg zilnic. Copiii care nu primesc suficient
zinc, pot prezenta stagnări în creştere.

Surse de zinc:

• o bucată de carne de mărimea unui pachet de cărţi de joc conţine între 4 şi 6 mg

• un hamburger de mărime medie conţine 4 mg.
• o jumătate de ceaşcă de fasole fiartă conţine 2 mg.
• un sfert de ceaşcă de nuci conţine 1 mg.
• un sandwich cu ton conţine 8 mg.
• o lingură cu unt de arahide conţine 5 mg.
• o lingură cu seminţe de floarea soarelui conţine 5 mg.
• un gălbenuş de ou conţine 4 mg.

Necesarul zilnic de vitamina D al copilului

Copiii între 2 şi 13 ani au nevoie de 200 UI (unitati internaţionale), sau echivalentul a 5 mg.
zilnic. Vitamina D este numită şi vitamina soarelui deoarece organismul uman o produce
atunci când pielea este expusă razelor soarelui. Copilul are nevoie zilnic de 200 UI din
vitamina D, din surse alimentare, mai ales iarna. Vitamina D contribuie la absorbţia de către
organism a mineralelor, cum ar fi calciul.

Surse de vitamina D:

• o felie de somon de dimensiunea unui pachet de cărţi de joc conţine 155 UI

• o ceaşcă de lapte (gras, parţial degresat sau degresat) conţine 98 UI
• un gălbenuş de ou conţine 90 UI
• o felie de brânză conţine 69 UI
• o linguriţă cu margarină conţine 34 UI

Necesarul zilnic de vitamina A al copilului

Copiii cu vârsta cuprinsă între 1 şi 3 ani au nevoie de 400 micrograme de vitamină A

zilnic. Copii între 4 şi 6 ani au nevoie de 500 micrograme zilnic. Copiii între 7 şi 10 ani au
nevoie de 700 micrograme zilnic. Fetele cu vârsta de 14 ani au nevoie de 800 micrograme
zilnic, iar băieţii de aceeaşi vârstă au nevoie de 1000 micrograme zilnic. Vitamina A protejază
organismul împotriva infecţiilor şi reduce riscul apariţiei cancerului. Această vitamină este un

23
catalizator implicat în maturizarea celulelor şi a ţesuturilor, asigură sănătatea părului, unghiilor
şi pielii copilului . Zvonurile legate de morcovi şi alte alimente bogate în vitamina A, sunt
adevărate : sunt esenţiale pentru nişte ochi sănătoşi. Copilul îşi poate asigura necesarul de
vitamină A prin consumul de morcovi, de legume şi fructe colorate în galben şi portocaliu. 6
miligrame de betacaroten – care se găseşte într-un morcov mare – sunt convertite în 2000
micrograme de vitamină A în organism. Prea multă vitamină A din produse de origine
animală, cum ar fi ficatul, poate determina probleme de sănătate. Nutriţioniştii recomandă
aportul de vitamin A prin consumul de legume şi fructe.

Surse de vitamină A:

• un morcov de dimensiune medie conţine cca 2000 mcg.

• O jumătate de ardei capia conţine 339 mcg
• O jumătate de ceaşcă de cereale conţine între 141 (Cheerios) şi 250 mcg (Total)
• O ceaşcă de lapte conţine 139 mcg.
• Un ou conţine cca 84 mcg.
• O jumătate de ardei verde conţine cca 37 mcg.
• O felie de somon de dimensiunea unui pachet de cărţi de joc conţine 11 mcg.

Necesarul de vitamină C

Copiii între 1 şi 3 ani au nevoie de 15 mg. de vitamină C zilnic. Copii cu limitele de vârstă
cuprinsă între 4 şi 8 ani au nevoie de 25 mg. zilnic. Copii între 9 şi 13 ani au nevoie de 45 mg.
zilnic. Vitamina C ajută la formarea celulelor roşii ale sângelui, la dezvoltarea oaselor şi
ţesuturilor. Totodată ajută la întărirea gingiei şi întăreşte vasele de sânge, reducând învineţirea
în cazul căzăturilor sau rănilor. Vitamina C ajută la cicatrizarea rănilor, întăreşte sistemul
imunitar şi previne apariţia infecţiilor.

Ajută la producerea de colagen de către organism, catalizează absorbţia fierului din alimente,
mai ales din legume. Această vitamină se găseşte în foarte multe alimente, de aceea deficienţa
ei este foarte rară.

Surse de vitamină C:

• o jumătate de ardei capia conţine 142 mg.

• o ceaşcă cu suc de portocale conţine cca 100 mg
• o jumătate de papaya conţine 94 mg.
• o portocală de dimensiune medie conţine 70 mg
• o jumătate de ceaşcă cu broccoli conţine 62 mg.
• 5 căpşuni întregi conţin 51 mg.
• o jumătate de grapefruit conţine 47 mg.
• un mango conţine 16 mg.
• o jumătate de roşie conţine 12 mg.
• o jumătate de ceaşcă cu spanac conţine 9 mg.
• o jumătate de cartof copt conţine 8 mg

24
 (Material propus de profesor Oana Barbu)

Să învăţăm…jucându-ne
Statuile egiptene s-au spart. Găsiţi-le perechea!

Ştiaţi că . . .

Atât bărbaţii cât şi

femeile egiptene purtau
machiaje elaborate.
Machiajul pentru ochi
era in general verde
(făcut din cupru) sau
negru (făcut din plumb).
Egiptenii credeau ca
25
machiajul are puteri
vindecătoare.
 Găseşte 7 deosebiri!

LES MOI
Devine les mois
vierj an , évfrie
J ’ai froid au nez Materiale propuse de învăţătoare Carmen Lupu

sarm , rilav
Pe malurile Senei

Quitons la ville
iam , niuj
26
 Materiale propuse de profesoară Rodica Dramu

My favourite country

I love the English language , so among my tourist destinations , the

English speaking countries are a priority.And the first one that comes to my mind
is the United States of America.

27
 The USA is a big and interesting country , not only because of its scenery
, but also because of the people living there. If I were to describe it in one word ,
that would be “diversity”.
From the East Coast to the West Coast , I would love to visit the famous
American cities – New York , Chicago , Washington , Los Angeles , San Francisco ,
Huston and Las Vegas.America has also got some of the most beautiful mountains
, lakes , planes , valleys and ocean views in the world. I would like to see the
Grand Canyon and have a ride on a mustang , as well as visit Mount Rushmore
where the faces of the four American presidents are carved into stone.
Finally , I would like to go to visit the Native American’s Reservation ,
where the native people are trying tp preserve their traditional way of living and
to pass on to the next generation their rich culture , their language and their
beliefs.A visit to the USA will be a great opportunity to encounter another way of
life and a different culture , as well as to improve my English.

Written by
your penfriend!

Tongue twisters

Faster

Peepo peeps at his peers

Pears appear to be in tears

Plums among the pears

Peter loses precious stones.

What's up Mr. Jones?

Peter throws pebbles in the pond

Ducks and ducklings swim and bond

A fistful of brown plums

Brown prunes in fists with crumbs

Plums and prunes,

Fists of raspberry,
How many plums can your hand carry?

Materiale
propuse de profesor Daniela Diaconu

Despre Moş Nicolae

Mi s-a sugerat să scriu câteva rânduri despre

Moș Nicolae(pentru revista școlii) și am preferat să
mă îndrept mai degrabă spre Sfântul Nicolae,

28
sărbătorit pe 6 decembrie, zi în care toată lumea își aduce aminte cel puțin
de dărnicia recunoscută a sfântului, identificat cu Moș Nicolae.
Dacă privim icoana sa, îi descoperim chipul blând, ochii săi privindu-ne cu
blândețe și, în același timp, parcă îndemnându-ne să fim cu luare aminte.
Ne dăruiește veșnica binecuvântare cu mâna sa dreaptă ridicată spre cer,
arătând de unde ne vine tot ajutorul. Și dacă pentru cei mici ochii Sfântului
Nicolae din icoană cu blândețe, bucuroasă când ei sunt cuminți și iarăși
una tristă când sunt obraznici, aidoma ochii lui privesc pe noi, cei mari, cu
aceeași blândețe veselă ori îndurerată.
Despre viața Sfântului Nicolae toți cunoaștem câte ceva, mai ales din
minunile sale. Știm că s-a născut, conform tradiției, prin anul 270 d.Hr.,
într-o familie de oameni bogați (tatăl – Teofan, mama – Nona),în localitatea
Patara din ținutul Lichia, Asia Mică. Din tinerețe ți-a arătat dragostea de
cele sfinte, credința, postul, rugăciunea, bunătatea, milostenia
caracterizându-l si de aceea, până în zilele noastre, el este chip al virtuților
acestora. După trecerea la cele veșnice a părinților săi, tânărul Nicolae a
dăruit averea săracilor și s-a retras la mănăstirea Sion(înființată chiar de
unchiul său), a devenit preot, apoi și episcop în Mira Lichiei, fiind un bun
pastor al credincioșilor săi. Era un model pentru aceștia, blând, fără de
răutate și smerit, ferindu-se de îngâmfare. Îmbrăcămintea sa era simplă,
hrana pustnicească, numai odată pe zi, seara. Toată ziua asculta nevoile
celor ce veneau la dânsul, iar ușile lui erau deschise tuturor. Sărmanilor le
era tată, săracilor milostiv; ajutător celor năpăstuiți; și tuturor mai mare
făcător de bine.
Este unul din marii ierarhi făcător de
minuni și mult iubit de întreg poporul
credincios. Dintre minunile sale, amintesc pe
cea în care a ajutat trei fete, salvându-le de la
sărăcie și mai ales de la căderea în păcat,
învierea celor trei copii omorâți de un hangiu,
salvarea de la naufragiu a unor corăbii,
scăparea unor condamnați pe nedrept,
tămăduirea multor oameni, orbi, surzi,
paralizați, muți.
A avut și de suferit, în vremea
împăratului Dioclețian (mare persecutor), fiind
trimis în temniță, dar, după Edictul de la Milan(313 d.Hr.) s-a reîntors în
scaunul episcopal din Mira, fiind ajutat de Binefăcătorul său, de fapt, al
nostru, al tuturor, Dumnezeu. A trecut la cele veșnice, conform Tradiției, la
6 decembrie 342 d.Hr.,dar au rămas sfintele sale moaște – drept dovada că
Dumnezeu există și că este izvor de sfințenie, drept dovadă că Sfântul
Nicolae nu este un simplu personaj.

29
 Multe ar fi de spus despre Sfântul Nicolae! Am încercat doar să
creionez în câteva cuvinte, gânduri, imaginea Sfântului Nicolae – prietenul
copiilor și nu numai al lor. Să nu uităm că fiind în Rai, se roagă acolo lui
Dumnezeu, fiind mijlocitor pentru noi! Chipul său blând, lumina feței din
icoană ne rămân mângâieri în vremurile destul de grele prin care trecem.
Așteptându-l pe Moșul Nicolae, îl regăsim, măcar în suflet, pe Sfântul
Nicolae – făcătorul de minuni!

Descoperă câte ferestre are Simona

Profesoară ghetuța lui
Olariu
Moș Nicolae

Naşterea Domnului

30
Deprinderea de a saluta cu mare bucurie Nașterea lui Iisus Hristos, de a-L
întâmpina cu urări, daruri, colinde, petreceri, este străveche și cunoscută
tuturor popoarelor europene. Caracterul esențial al sărbătorii este bucuria
și încrederea cu care omul întâmpină Nașterea Domnului, trecerea de anul
vechi la cel nou, începutul unei noi perioade , a unei noi etape în viața
oamenilor.
Din iubirea fără sfârșit a lui Dumnezeu Tatăl, L-a trimis în lume pe
Fiul Său iubit, Hristos, să se nască și să crească, iar prin suferințele,
moartea și Învierea Sa să se mântuiască.
Sosește din nou Crăciunul! Trăim iarăși voia bună legată de acest
mate praznic al creștinătății. Da, este oarecum umbrit de situația materială
a multora! Cu toate acestea ne facem, ca întotdeauna, speranțe și gânduri
de viitor, pregătim casele de sărbătoare, mesele festive, primim, oferim
mici daruri…dar este oare, numai sărbătoarea unor pregătiri? Sau
încercăm să facem în primul rând o pregătire sufletească prin post,
rugăciune, milostenie, Spovedanie, Împărtășanie pentru a – L putea primi
în ieslea sufletului nostru pe Pruncul Iisus Hristos? Încercați să răspundeți
cu sinceritate la această întrebare măcar vouă înșivă.
Crăciunul este important în primul rând pentru că, în fiecare an, el ne
amintește în mod deosebit că Dumnezeu este cu noi, că S-a întrupat într-
un Prunc Sfânt – Dumnezeu Omul, născut în ieslea
boilor. Ne oferă din nou prilejul negrăitei bucurii de
a ne afla, sufletește, lângă staulul din Betleem,
împreună cu păstorii, cu magii, cu îngerii și de a ne
închina dumnezeiescului Prunc.
Dragi copii, Pruncul Iiisus a luat chipul vostru, al
copiilor, și a mântuit neamul omenesc. În voi
vedem semnul iubirii lui Dumnezeu! Voi puteți fi cei
care să – L mărturisiți prin cuvintele și faptele
voastre, voi puteți fi cei care să aduceți celorlalți
vestea Nașterii Sale prin colinde, prim umblarea cu
steaua, momente în care vă asemănați cu îngerii
care, în noaptea sfântă au cântat primul colind Mărire între cei de sus lui
Dumnezeu, Și pe pământ pace, între oameni bună voire!
Probabil cei mai mulți știu amănunte despre Nașterea Sa, deși pentru
unii aceasta nu reprezintă decât o simplă povestioară. De aceea, în câteva
rânduri, reamintesc câteva lucruri despre acest eveniment sfânt.
Despre Nașterea Domnului știm că a avut loc în al 14-lea an al
domniei cezarului Octavian August(31 î.Hr. – 14 d.Hr.), pe când guvernator
al Siriei era Quirindus. Împăratul a dat poruncă locuitorilor din Țara Sfântă
să se înscrie fiecare în orașul natal. Sfânta Fecioara Maria și bătrânul Iosif
au plecat din Nazaret la Betleem, pentru că de acolo era neamul lor. Când
au ajuns era seară și orașul era deja plin de oameni. Nu au mai găsit nici
un loc unde să se odihnească. Au plecat la marginea orașului. Acolo au
găsit un adăpost într-un staul. În liniștea nopții, în acel loc, Fecioara Maria
L-a născut pe Domnul Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu. Atunci o stea mare
și luminoasă a apărut pe cer și o mulțime de îngeri a cântat cu bucurie.
Trei păstori din apropiere au fost înconjurați de o lumină cerească și
înștiințați de un înger să meargă să se închine Pruncului Iisus. Trei crai de

31
la Răsărit, care au văzut steaua luminoasă, au venit să se închine și ei.
Aceștia i-au dăruit aur, smirnă și tămâie.
Ne apropiem cu pași grăbiți de această mare
sărbătoare a întregii lumi creștine, a fiecărei familii.
Purtând în inimi și în cugete bucuria acestei sfinte
sărbători, vă doresc tuturor să o petreceți cu pace,
sănătate și alese bucurii, potrivit datinilor străbune.
Să rugăm împreună pe Mântuitorul Nostru Iisus
Hristos să ne dăruiască toate cele ce ne sunt de
folos, bucurându-ne de sărbătoare întru mulți ani!

(Profesoară Simona Olariu)

Obiceiuri de Crăciun
Începând din seara de 24 decembrie și până pe 25
decembrie, prin sate și orașe există obiceiul umblatului
cu colindatul. Astfel copii și tineri, îmbrăcați de
sărbătoare, merg pe la casele oamenilor și cântă
"Buna dimineața la Moș Ajun,
Ne dați ori nu ne dați",
si daca cei din casa le deschid ușa spre a le împărți
colindeți, încep să cânte mai departe:
"Am venit si noi odată
La un an cu sănătate,
Și la anul să venim
Sănătoși să vă găsim.
Ne dați, ne dați,
Ori nu ne dați"

Cu acest prilej gazda le împarte colindețe: covrigi, nuci, mere,

colăcei. În ajunul Crăciunului, ca și în ajunul Anului Nou în toate provinciile
românești, copiii formează grupuri si pornesc pe la casele gospodarilor
cântând cântece ce au refrenuri ca: "Florile dalbe", "Leru-i ler", "Ziurel de
ziuă", ori "Valerim" și "Veler Doamne".
În unele locuri, în noaptea Crăciunului putem întâlni și cântarea
religioasă cunoscută sub numele de Vicleimul sau Irozii, la care participă
copiii. Aceasta dramă religioasă ne înfăţişează misterul Naşterii Domnului
în toate fazele sale. Personajele dramei sunt Irod şi ceata sa de Vicleim, un
ofiţer şi soldaţi îmbrăcaţi în portul ostaşilor români, trei crai sau magi:
Melchior, Baltazar si Gaspar, un cioban, un prunc şi, în unele părţi, o
paiaţă. Vicleimul apare la noi pe la sfârşitul secolului al XVIII-lea. Originea
lui este apuseană şi se leagă de misterul celor trei magi ai evului mediu.
Introdus de timpuriu în Germania şi Ungaria, a pătruns la noi prin saşii din
Transilvania. Din prima forma a Vicleimului, prezentarea magilor si dialogul
lor, s-au dezvoltat pe rând, prin activitatea micilor cărturari, trei tipuri
principale, în cele trei mari ţinuturi: Muntenia, Moldova si Ardeal.

32
 Începând cu Ignatul şi sfârşind cu zilele Crăciunului, prin alte părţi,
începând cu zilele Crăciunului, iar prin altele obişnuindu-se numai
în ziua de Sfântul Vasile, exista obiceiul ca flăcăii să umble cu
turca, capra sau brezaia.
Ca si la celelalte jocuri cu măşti practicate în timpul sărbătorilor
de iarna, şi în jocul caprei şi-au făcut loc, pe lângă măştile clasice
(capra, ciobanul, ţiganul, butucarul), măştile de draci şi moşi care,
prin strigăte, chiote, mişcări caraghioase, măresc nota de umor şi veselie, dând uneori o
nuanţă de grotesc. Jocul "caprei" (uciderea, bocirea, înmormântarea, învierea) la
origine a fost, desigur, un ceremonial grav, un element de cult. În cadrul sărbătorilor
agrare jocul a devenit un ritual menit să aducă rodnicie anului care urmează, spor de
animale în turmele păstorilor, succesul recoltelor - invocat şi evocat de boabele care
se aruncau de gazda peste cortegiul "caprei". Aceasta se pare că îşi are originea în
obiceiurile românilor şi elinilor: fie in jocurile şi cântecele desfăşurate în jurul altarelor
păgâne de preoţii sau cântăreţii travestiţi în dobitoace cu ocazia sărbătorilor date pentru
cinstea zeilor, ori în versurile satirice contra generalilor ce repurtau vreun
triumf, fie in amintirile vagi despre dansurile cunoscute la greci sub numele unor
păsări răpitoare. Capra joaca după fluier, iar la terminare, unul din flăcăi; apropiindu-se
de masa unde sunt membrii familiei, începe să vornicească. Flăcăii joaca pe stăpâna casei, pe
fete şi chiar servitoare, daca sunt acasă, şi apoi mulţumind se îndepărtează.
De la Crăciun și până la Bobotează copiii umblă cu
steaua, un obicei vechi ce se întâlnește la toate
popoarele creștine. Acest obicei vrea să amintească
steaua care a vestit nașterea lui Isus și i-a călăuzit
pe cei trei magi. Cântecele despre stea provin din
surse diferite: unele din literatura bizantină
ortodoxă, altele din literatura latină medievală a
Bisericii Catolice, câteva din literatura de nuanță
Calvină și multe din ele, chiar din tradițiile locale.
Micul cor al stelarilor, care intră în casă în zilele Crăciunului, cânta
versuri religioase despre nașterea lui Isus: "Steaua sus răsare"; "În orașul
Vitleem"; "Trei crai de la răsărit".

Confecţionează singur ornamente pentru pomul de Crăciun!

Globulețul se realizează din fâșii de

hârtie colorată pe ambele fețe, late de
aproximativ 1 centimetru.

Felicitarea se realizează din hârtie

colorată care se pliază, se decupează
și apoi se ornează.

33
 Folosește-ți imaginația!

Ce ziceţi de nişte ornamente …

comestibile?

Ornamentele rotunde şi brăduţul sunt obţinute prin

împletirea în trei a aluatului obiţnuit de pâine. Colacul
obţinut se unge cu albuş bătut spumă, iar ornamentele sunt
obţinute din aluat colorat cu colorant alimentar.

Celelalte forme pot fi făcute chiar din aluat de turtă

dulce. Iată reţeta:

Aluat
4 ouă
470g miere
470g faină
4 linguri zahăr
1/3 linguriţă bicarbonat
1 linguriţă scorţişoară
1 lingură şi jumătate de rom
1 lingură şi jumătate de ulei
1 pahar jumătate nuci măcinate
Preparare : se bat ouăle întregi până devin foarte
spumoase, se adaugă încet zahărul şi bicarbonatul.
Mierea se încălzeşte şi se toarnă uşor peste prima
compoziţie. Se adaugă aromele, uleiul şi făina. După ce se
lasă la odihnit 2-3 ore, la rece, se întinde o foaie de 2
cm, se taie forme şi se coc la foc potrivit până se
rumenesc. Când sunt reci se ornează cu o glazură obţinută din zahăr pudră, apă şi
puţin albuş de ou. Poftă bună!
(Materiale propuse de învăţătoare Carmen Lupu)

34
 Halloween
Halloween sau Hallowe'en este o sărbătoare care se celebrează în
noaptea de 31 Octombrie.
Povestea spune că, în această zi, de 31 octombrie, spiritele
persoanelor care au murit în ultimul an se întorc pe pământ în căutarea
unor corpuri vii pentru a le poseda pe perioada anului viitor, acesta fiind
singura speranţa de a avea o viaţă după moarte.
Celţii considerau ca toate legile spaţiului si timpului sunt
suspendate în această zi, permiţându-le spiritelor să interacţioneze cu cei vii. Cei vii nu
doreau să fie posedaţi. Astfel, în noaptea de 31 octombrie, sătenii stingeau focurile din
casele lor, pentru a le fi frig şi pentru a deveni astfel nedoriţi. Aceştia se îmbrăcau în tot felul
de costume caraghioase şi participau la parade gălăgioase în cartierul lor, încercând să fie cat
mai distructivi posibil pentru a speria spiritele ce veneau în căutarea celor vii.
Activităţile de Halloween includ "trick-or-treating" expresie tipic americana,
survolarea împrejurimilor de către fantome, foc în aer liber, petreceri de costume, vizitarea
"caselor bântuite", a sculpta dovleci (jack-o'-lantern), a citi povesti de groaza si a viziona
filme horror.
Costumele de Halloween sunt cele tradiţionale de monştrii cum ar fi: vampiri, stafii,
scheleţi, vrăjitoare si demoni. Costumele de asemenea au ca tema si altceva decât
tradiţionalul horror, cum ar fi personaje de televiziune, din filme sau altele domenii
Istoria Halloween-ului începe in timpuri străvechi, demne de un un film cu elfi,
spiriduşi si focuri aprinse de celţi în pădurile întunecate ale Irlandei. Să vedem aşadar câteva
dintre simbolurile acestui eveniment care continua să-şi câştige adepţi pe toate meridianele.
Cel mai cunoscut simbol al Halloween-ului este, fârâ
îndoială, dovleacul. Originile sale se trag din tradiţii irlandeze
vechi de secole. Însă pe lângă legendele şi credinţele milenare,
mai exista un imaginar născut din amalgamul filmelor
americane, a căror latura comerciala a creat aceasta imagine
întunecată si misterioasa.
Lumea cinematografiei include
schelete, poveşti cu fantome, magie, monştri mitici, vampiri, vulturi,
case bântuite, mumii, păianjeni, extratereştri, pisici negre, demoni
si alţi reprezentanţi ai întunericului si necunoscutului primejdios.
Culorile oficiale ale Halloween-ului sunt portocaliul si negrul, însă
pentru efecte speciale se folosesc si alte culori, verde, roşu, purpuriu,
etc.
Vrăjitoarele şi măturile lor sunt mână-n mână. În fond, o vrăjitoare
călare pe matură, o siluetă neagră în lumina lunii, este una dintre
imaginile clasice ale lumii. O explicaţie mai plauzibila poate fi cea a
anotimpului în care are loc sărbătoarea Halloween-ului. Mătura folosea
gospodinelor pentru înlăturarea resturilor de frunze si a apei
acumulate ca urmare a ploilor. Pe de alta parte, în timpul Sabatului
Vrăjitoarelor, femeile obişnuiau să sară peste mătură. Cu cât se reuşea o săritură mai înaltă,
cu atât recolta avea sa fie mai bogata, matura fiind si simbol al fertilităţii.
Deşi considerată o sărbătoare păgână, Halloween-ul este serbat şi în ţara noastră, fiind
o sărbătoare plină de veselie care încheie oarecum ciclul sărbătorilor de toamnă.

35
 Material propus de profesor Ovidiu Sârghi

Colaboratorii revistei

Profesor Gheorghe Constantin

Profesor Gherghel Ileana
Profesor Sărăcuțu Ioan
Profesor Petrea Pavel
Profesor Dramu Rodica
Profesor Olariu Simona
Profesor Diaconu Daniela
Profesor Barbu Oana
Profesor Sârghi Ovidiu
Învățătoare Otic Albina
Învățătoare Moroșanu Corina

Redactor
Învățătoare Carmen Lupu

36