/

.--"'-

Colectie coordonata de \';lsllc Andru

!

1

Irena Talaban

Editor: Calin Vlasie

Redactor: Constantin Dumitru Tehnoredactor: Anca-Ioana Barloiu Coperta colectiei: Andrei Manescu Prepress: Viorel Mihart

Mdrturisirile

Descrierca CfP a Bibliotccii Nationalc a Romanici TALABAN, IRENA

Marturisirile unui psihanalist / Irena Talaban. - Pitcsri : Paralcla 45, 2005

ISBN 973-697-385-9

unul psihanalist

159 .. 9

© Irena Talaban

© Edirura Paralela 45, 2005, pentru prezcnta cdipe

Lille, 8 iunie 2003

Fiicei mele Tamara

Draga Oana Scaruf,

Ma intrebi (pentru cartea la care lucre;;j, dar fi pentru formarea ta, ;;;ja) de ce fi tUm am ~juns psihanalist. Genul acesta de intrebare s-a cam demonetisat « nu-i 0 obseruatie cdrcotasd, ci doar una realistd. 1mi aminteste de jurnalismul activist, cu stilul .stimate touardse X, cum ali devenit aaor-cdntdret-saiitor?":

Dar nu-i bai, uom incerta sa scoatem cdteua propo;;;jlii inteligente fi sa nu ne luam foarte in serios. Unul din pdcatele psibanalistilor este ca nu au umor: Considerdndu-se cea mai bund teorie fi mai ales metoda de atire a comportamentului urnan, de descfrare a intentldor ascunse (tiuvnftz"ente, nu-i asa} a ceea ce numim "psihic': ,,persoana': "individ': psihanaliza se urea ftlinfd, tn mdsura tn care se reclamd din categona jliinlelor ;;;jse "umane ': dar se urea deopotriva mestejug, in mdsura in care pretinde ca meseriasul psibanalist nu-i doar un artizan, d e dotat de intuitie, )ler, talent, 0 oarecare creatiuitate, ba cbiar uocaiie: Daca stdm strdmb fi judeaim drept, interesant ar .fi sa ne punem problema limite lor psihanalizei, ca teorie mai ales ca tebnicd - faimoasa tebnicd a asodatiilor libereo Existd autori care au facut-o, intr-un demers

" '1

''\

l-")

5

epistemo/o..gic, auton pe tare majoritatea psihanalipilor nu i'i cunoaste ii nia nu urea sa auda de ei tratdndu-l, dintr-o trasatura de condei, drept "rezistenfi" (i'n sensu/ reifs/enfe/or inconstiente /a psihanaliza).

Te prelJin ca 11U voi mil ita pentm psthanaliza (exista 0 intreaga Intemationald care se e:\:erseaza ill malerie). Am oroare de militantism, oricdt de inaltd ar .Ii tauza cu pnana: .Acestea fiind zise, sa trecem la cazul me«.

Vin dintr-o familie marcata de cateva spatii europene ~i urbane, de la Viena la Chisinau, atingand ccva granite poloneze si ucrainene, 0 farnilic dcstul de numeroasa si pestrita, ai carei mcmliri all lost nobili, ofiteri, comersanti, in- 1',11)('1"1, .uhnuustrarori de domenii - dinspre p:lrtca materna, parte care rn-a marcat fundauu-ntal. Sii \i spun 0 situatie, Unul dintre as«'IHlell\il mci vicnezi pe linie materna dirccta " a insura t CII 0 moldoveanca din Basarabia, el :11>1:1 illdrllgand catcva propozirii rornanesti, iar (':I ucvorbind dccat romaneste - irni este imposlI>d s.i-rni rcprczint relatiile lor de cuplu ~i de lamilic, iar in ceca ce priveste copiii nici nu vrcau sii rna gandesc cum se vor fi batut limbilc ~i, evident, fantasmcle in eapullor. Una pesIe alta, intarnplarea rna face sa zambesc ori de cite ori mi-o amintesc, intrucar acesti strarnosi ai mei, rnarcati de rupturi geografice, eulturale, lingvistice, au avut de furca in special eu marea istoric ~i mai putin cu nevrozele lor individuale.

6

Latura paterna este ~i ea destul de cornplicata: inradacinata in doua sate de langa Craiova, crestin-orrodocsi eu nume turc, nu cine srie ce credinciosi, dar respcctuosi de ritualuri. Bunieii mei dinspre rata crau oameni practici, legati de glie; tatal bunicii fusese primal' in satul Cernele, timp de vreo douazeci si cinci de ani, se ocupase ~i cu cornerrul de eereale; tata] bunicului avea 0 idee fixa: parnantul, idee care insa nu se inrudea, in nici un fel, cu vreo rascoala, revolutie sau lupta de clasa, Mai stiu ca bunicul patern avea stupi si vie, era abonat la vreo trei ziare ~i urmarea tot soiul de ernisiuni la radio; fusesc primul din sat care-si cumparase un aparat de radio, drept pentru care venea mereu lume la ei in casa, caci barbatii se adunau sa puna tara la call', mai ales iarna, cand nu era nici de semanat, niei de cules ...

Dad nu aveau 10e al doilea razboi rnondial, deplasarile de populatii, refugiul unora ?i a1 altora, probabil nu rna nasteam, caci parintii rnei nu ar fi avut cum sa se intalneasca, ei provenind din locuri geografiee diferite, avand mentalitati eliferite, fund "fabricali" din tesuturi etnice si sociale diferite. Aceste clanuri care au devcnit mai tarziu familia mea aveau doua trasaturi comune: se pretindeau romani (~i ehiar devenisera sau redevenisera, data fiind afiliatia lor la limba romana) ~i erau pro fund anticornunisti. Cand spun asta, excluel iarii~i orice rnilitantism: ei nu manifestau nici pentm rornanisrn (Romania Mare, natiunea, poporul), nici impotriva socialismului sau a cornunismului,

7

adica nu erau prinsi intr-o retea ideologies. Erau interesati de diversele lor activitati, avcau un putemic sentiment al apartenentei lor gencalogice, erau oameni curiosi de ce se-ntampla in jurullor, unii chiar bizari (dacii vreau sa fiu generoasa, Ie pot atribui 0 anume originalitate), insa tineau cu dintii, cat puteau, cat le-au permis ... inconstienrul ~i istoria, la cateva rep ere traditionale, Altfcl spus: aveau 0 lege, Asta a facut ca, in ciuda diferentelor personale profunde dintre parintii mei, dintre farniliile lor, in ciuda disensiunilor, a conflictelor, a "tad~eniiJor" de tot soiul, eu sa am 0 copilarie soiida, cocrcnta ~i mai ales optimistal

Am realizat destul de devreme, inainte chiar de a merge la scoala, adica in timpul celor

sapte ani de acasa" am realizat deci, fad sa

,,~ ,

formulez precis lucrurile, cii adultii din jurul meu au 0 serie de exigenre ~i de drepturi carora eu trebuie sa Ie riispund favorabil pentru ca ci sa rna lase in pace, Finetea in ceea ce privestc intentionalitatea (a altora ~i a mea proprie) cred cii rni-a fost inoculata ~i dezvoltata de mama dar si de trasul cu urechea la discutiile

, , ,

adultilor, mai ales cand in familia mea materna sc vorbea ruseste (clasicele situatii in care copiii nu trebuie sa inteleaga subiectul discutiei, nu e treaba lor). Nu ;tiu sa vorbesc ruseste '(dc~i am o anume familiaritate cu aceasta lirnba) intrucat, vazand cii noi, copiii, incepeam sa intelegem, cei din familia mea materna (mai ales femeile) au inasprit regimul trimitandu-ne aiurca, prin alte cam ere, la diverse alre activitati, de obicei cu expresii de genul "ce te tot invarfi pe-aici, n-ai nimic de/amt, ia 0 carte Ii ateste ':

Chestia cu "ia 0 carte ~i citeste" constituie unul din laitmotivcle copilariei mele. Poate cii trasul cu urechea la 0 limb a straina si despre care n-aveam voie sa povestesc afara ("nu cumoa sa te-apua .ra .rpui ce-auzj in m.ra'""j mi-a ascutit curiozitatea, chiar ~i auzul. Stiu ca, in timp ce femeile sporovaiau, barbapi jucau sah, care mai de care: tata, unchii, bunicul matern, intr-un amestec zgomotos de generapi, amestee ce-rni dadea un sentiment de siguranta si-mi intretinea curiozitatea.

Nil stiu dad alegerea Psihologiei ca do- 11)('11111 de studiu, dar mai ales ca meserie a fost • (';1 m.u potrivita pentru mine. Avearn inclinatii IH'lltrll literature si-mi dadea mari satisfactii Iczolvarca problemelor de matematicii. Imi pLkc;] grozav sa povestesc, dar ~i sa argumentl'Z, Ma amuza sa inventez istorii, dar rna fascina argumentul logic. Se prea poate ca psihologia sa-mi fi dat apa la moara clivajului, mai precis a rezolvarii lui, in sensul unei cornbinari posibiJe de inventie si rigoare ... Ce pot insa spune destul de sigur este ca am facut alegerea cu pricina din curiozitate, dintr-un inreres precoce pentru ce se ascunde in capul unci fiinte umane, pentru intentia celuilalt in ce rna priveste si pentru propriul meu raspuns la 111- tentia lui.

8

9

Mai tarziu am facut teatru Ia Scoala Populara de Arta -- fostul Conservator Cornetti din "regimul burghezo-rnosieresc", transformat in Scoala Populara de Amatori. Am avut norocul sa lucrez cu 0 actrita, Paula Culitza, bucurestcanca de origine, cu un foarte prost dosar Ia cornunisti, drept pentm care fusese mutata din teatru in teatru pana ce ajunsese Ia Nationalul din Craiova. Parintii mei iubeau grozav teatrul ~i lireratura in genere, asa d m-an lasat sa frecventez scoala respectiva, cu atat mai mult Cll cat 0 cunosteau pc "doamna Paula". Ani in sir am tocat tot soiul de autori, de pe toate mcridiam-lc, tlU ca sa devenirn actori ,,- nici \'orhit, dar <::1 sa invaram ... carte, sa ne puIH'II1 adle'l ncuronii la jug, Fascinant in aceste , ursurt era dcspicatul Iirului in patru: biografia l'<Tsol1ajeior, consistenta lor si mai ales in tenpOl1ailtatea: cine, ce voia si de ce, ca sa ajunga und« ~j prin ce mijloace. Caci personajele nu cxistau singure, ele functionau intr-o lume, istoriile lor se tescau 0 data cu marea istorie, rna rog, domeniul rna pasiona -- nu doar pc mine, ci ~i pe ceilalti din gmpul nostru (un foarte apropiat prieten al meu - Marcel Iures -, dupa ce a osciIat 0 vrerne intre psihologie si actorie, a sfarsit prin a opta pentru ultima). wI-ar ft tentat sa ftu regizor, dar n-am avut curaj sa iau in serios aceasta varianta .. M-ar ft tentat si Dreptul, lnsa era exclus, aveam un dosar de adevarar dusrnan de clasa, Oricurn, curiozitatea mea pentru cititul gandurilor plus

I

II

10

micilc exercitii despre care-ti zicearn m-au irnpillS la Psihologie.

Cateva lucruri rna interesau in mod sperial: motivatia (profesorul Neveanu zicea cii psihologia umanji e stiinta motivatiei - restul... np;'i de ploaie, vine de la sine), logica (tipurile dl' argumente), epistemologia ~i psihopatologta.

In anul doi, spre sfarsit, am ajuns la C011- cluzia cii a fi psibolog este 0 rneserie imposibiI~, intrucat cste foarte exigenta, cere cunostinte din dornenii diverse si mai ales 0 suplete mentala, 0 vivacitate reflexiva ie~ita din comun - drcpt pentru care rn-a apucat 0 tristete irernediabila, rna gitndeam sa rna retrag si sa rna inscriu la alta facultate, de pilda la ... limbil Caci, imi zicearn eu, un profesor mcdiocru nu-i cine ~tlc ce gravitate, in timp ce un psibolog mediocru este 0 catastrofa, adica nu este deloc! Problema e ca, in Romania comunisra, odata intrat intr-o facultate prin concurs (~i la Psihologie, la admiterea din vara lUI 1970, fuseserii cam 13 pe loc), era de datoria ta sa 0 termini -nimeni nu ti-ar fi iertat retrasul actclor ~i statul pe ganduri, scarpinatul in ceafa sau filosofarea ell picioarele in apa rece. Pe scurt, eu nu am avut curajul sa spun: .Llite ce-i, m-am infe/at, nU-J in stare de meseria asta, e un domeniu prea ... greu pentru mine ': S-ar rnai ft pus apoi problema unui alt concurs de admitere, in aceleasi condiIii de cornpetitie, intr-o lume unde arbitrarul actions in voie conform unor interese nestiure de noi, oarnenii de rand. Asadar, mi-am zis cii

11

voi rarnane studenta la psihologie ~i voi inccrca sa rna descurc. .. la limita,

Cam in aceeasi perioada, am descoperit doua teste proiective (Rorschach ~i Szondi) ~i psihanaliza. Am inceput sa investighez, am ajuns la Institutul Medico-Legal, la Spitalul "Dr Gh. Marinescu" (astazi "Dr. Obregia") ~i la 0 policlinica din Stirbei- Voda, Peste tot m-am prezentat de una singura, spunand ci vreau sa fac un stagiu practic. La policlinica din Stirbei-Voda, lucra inca batranul doctor Popescu-Sibiu - citisem, la biblioteca facultatii, teza lui de doctorat despre psihanaliza, El mi-a imprumutat doua carti: Cinq iCf"Ol1J sur la psycba- 1Ii1/yJ"C ~i Trois essais sur /a Jexualite - mesena in care ma formam devenea din ce in ce mai im posibila. Dadusem 1:nsa peste G1vva oameni pasionati ~i intrasem in mediul profesional ca ... uccnic: asistam la Comisia de expertiza de la l nstitutul Medico-Legal, la prezentarile de ca zuri pentru interni ~i la grupul Rorshachiana initiat de Durnitru Ivana (Spitalul "Dr. Gh. Marinescu"), la consultatiile lui Popescu-Sibiu ~i la grupul de psihologie clinica al lui Eugen Papadima, eel care ave a sa devina mai tarziu psihanalistul mcu.

Neveanu avea dreptate: Dostoievski si Faulkner se pricepeau la inconstient eel putin la fel de bine ca ~i Freud. Toate lecturile mele din perioada liceului se activau in interpretare (citire) psihanalitica, Cum psihanaliza era considerata, oficial, 0 disciplina daunatoare, deci interzisa, spre binele poporului, noi, cei Capya

12

lntercsati, ne procuram ciirti de pe u?d: putCRm, le trageam la xerox pe sub mana, asa Incat, incetul cu incetul, ne construiseram 0 bibliotecii profesionala clandestina - presupu~ cl aceste lucruri ti le-au povestit ~i altii, Pe mine insa nu rna interesa numai psihanaliza frcudiana. Gaseam, de pilda, ca modificarile de tehnica ale lui Ferenczi (ceea ce s-a numit mai tarziu "tehnica activa") ar putea fi mai cficiente, practic vorbind, dec~t "neu.tralitatea bir:e,~ voitoare". Ma atrageau ,,111con~ttentul colectiv RI lui Jung (Les raanes de la conscience ~i P.rychologie el alcbimie m-au nelinistit indelung din punct de vedere profesional), "complexele" lui Adler, dar rna atrageau, de asemenea, ,,~tiinIele ocu~tc", in special astrologia (asa am ajuns, s=t= scriitorului Vasile Andru, la un grup de astrologie tinut de profesorul Ion Corvin Singeor.zan la Observatorul Astronomic din Bucuresn, grup ... clandestin, fireste, caci Singe~rzan era profesor de astronomie la Universltat~, tar grupul respectiv avea probabil 0 acoperue de

genul "Cercul de astronomie a1..."). .

Nu stiu cand au trecut cei patru a111 de facultate, eram foarte prinsa de obiectul meu d.e studiu (natura umaria ~i metodele pentru descifrarea ei), din cand in cand rna mai incer~a spaima unci fundamentale lipse de dotare din nastere pentru 0 asemenea meserie, dar, una peste alta, reuseam foarte bine la examen~, luasem examenul de diploma" cu nota maxirna continuam sa-rni fac mana ~i credeam, din ce 'in ce mai mult, ca psihanaliza este cheia

13

principals in descifrarea gesturilor omenesti. Fire~te d. aflasem cate ceva des pre disidenta psihanalitics, apoi despre diverse alte orientari, des pre "psihoterapiiIe scurte" sau "psihodinamice", consideram insa d. to ate rnodificarile. variantele, ajustarile aduse teoriei ~i tehnicii psihanalitice clasice nu valorau cat 0 cud adevarata! (Dieu merci, credinta asta mi-a trecut, de altfel a existat in firea mea sau poate mi s-a inoculat de foarte timpuriu 0 neincredere pe care as numi-o "de aparare", care rn-a fiicut sa evir militantisrnul, chiar in perioadele de entuziasrn maxim pentru 0 teorie sau alta ... ).

Dupa cateva peripejii de repartizare (nu le mai povestcsc aici, e yorba de nedreptatile regimuJui comunist, devenite banale), incepusem S:I lucrez, din noiernbrie 1974, la sectia de psihiatrie a Spitalului Berceni. Continuam sa cit esc literatura, ba chiar sa scriu (am debutat cu proz;l scurta la 26 de ani in revista OriZOJlt, de la Timisoara), tinearn ~i seminariile de Psihopatologie ale profesorului Ionescu (cu 0 grupa de srudenti de la Psihologie), rna rog, imi continuam drumul, formarea de terapeut ~i aveam in permanents senzaria ca aceasta meserie este imposibila. Era un soi de... zgomot surd, de fond, 0 constiinta paralcla a faptului d cea mai bun a dintre teorii, teoria universala a rnecanismelor psihice _. a motivatiei fiintei umane in universalitatea ei -, ramanea lirnitata In mod saradicios cand rna aflam in fata unci persoane concrete, in carne si oase.

14

in facultate rna interesase mult ~i psiholo'Il sociala - psihologia grupurilor umane de tot soiul -, modul in care se legau si se dezlelilli, se adunau sau se risipeau indivizii umani, Ichimbul de intentii, de obiecte, de beneficii, mlmipularile vizibile ~i invizibile (jocul de infill(,l1te) implicand doua sau mai multe persoanc, mentalitatile, cliseele, "normele", critcriile In baza carora se constituie normele. In familia m<'a circulau frecvent proverbele, micile istorioare servind drept excmplu, pildele. Circulau, de ascmenea, capitole, nu totdeauna coerente uncle cu altele, all' unei istorii familiale intortodwale, cu rupturi, dezradacinari, apartenente multiple, experiente-limita. Ca sa fiu mai expliciUi, a~ spune ca in viata alor mei ceca ce era U(' ordin strict personal, subiectiv, privat sc amcsteca insidios cu evenimente care ii depa,('au, evenirnente de ordin public si tragic in acclasi timp, caci le modificasera destinul obliR;lt1du-i la alegeri pe nepregatite. Cand le-arn ZIS ca "dau la Psihologie", nu prea le-a picat lnne - ~i apoi psihologia era ceva la care oricine se pricepea daca avea un pic de intuitie si de ... bun-simt,

Ai mei aveau 0 atitudine usor amuzata privind studiile mele de psihologie, inca si mai arnuzata privind orientarea mea psihanalitica, Mama mea dispunea de 0 inclinatie naturala in a juca "avocatul diavolului", asadar discutiile noastre des pre psihologie, in general, ~i despre psihanaliza, in particular, se terrninau cu un soi de "ur' din partea mea, caci aveam sentimentul

15

cii ea manifesta 0 ... tipica rezistenta la doctrina, dar mai ales la practica lui Freud ~i a discipolilor sai, Cit despre restul familiei - dupa cc fusesera cobaii mei pentru toate testele proiective, dupa ce aeeeptaserii sa le "ghicese in inconstient", obligandu-ma sa explic intr-o limba ... normals toata poliloghia metalimbajului pe care-I manuiam intr-un Eel cam livresc _ , ei bine, restul familiei rna privea eu acecasi amuzata tandretc si cu 0 oarccare satisfacticadmirajie, nu pentru ce spuneam, ci pentru exercitiul mental de construire-deconstruire a argumen telor.

Asadar, rna inharnasern la experienta descifrarii constienrului ~i a inconsticntului deopotriva, cred cii aveam entuziasmul primilor discipoli ai lui Freud (prirnei generatii), tot cc zbura nu se manca, dar se interpreta psihanalitic - si pas tram, in paralel, un interes la fel de ... viu pentru ghieitul in stele! Trebuie sa-ti spun ca 0 serie de carti de astrologie pe care le-arn devorat in acea perioada purtau si ele amprenta interpretarilor psihanalitice! (e yorba de ce s-a scris in special dupa al doilea razboi, ca de pilda tratatele lui Andre Barbault...). II curiosteam pe Eugen Papadima, stiarn cii practica psihanaliza, ne vedearn desrul de regulat la grupul de psihologie clinics. Intr-o seara, Ia sfarsitul unci scdinte, ne-am, .. impiedicar unul de altul cand sa iesim pe u~a - el mi-a facut 0 interpretare, pe jurnatate in gluma, pe jumatate in serios, umorul lui rn-a convins, dar nu si 111terpretarea. Cativa ani dupa aceea, mi-a

16

urisit ca, imediat dupa momentul cu usa, ii sc prin cap ca as fi 0 bun a pacienta peno analiza: suficient nevrotica, provenind mcdiul profesional, cu expcricnta clinics ?i cunostinte teorcticc, avand 0 oarccare

aritatc de elaborate, 0 curiozitate pentru u-ruul in cauza ~i prezentand 0 siguranta din punct de vedere politic (intrucat nu avcam nki acrul, nici reputatia de a rna invarti in cereuri "k puterii). Am fost surprinsa, pentru ca inwdtal dupa acelasi moment eu rna gandisem 1. al"cla~i lucru, ceva de genul "N-ar fi rdu sa ma dNt" .Iii incerc 0 analiza cu Et(gen Papadima ... ': El Inti c )fcrise 0 deschidere, lansand intcrpretarea - pc mine rna sedusese oferta, gestul, dar nu rna convinsese marfa. Nu stiu dad Eugen Papadima i~i m.u arninteste azi episodul, eu mi-l arnintesc (I am :;;i notat pe undeva), intrucat m-am intrehal dc multe ori dad in formarea unui terapeIII rclatia dintre cei doi (eel care formeaza ~i eel (arc sc formeaza), deci dad aceasta relatie este 1111:1 de tip transfer-contra-transfer (mult laud:tl de autori psihanalisti si criticat de diversi :tl\i autori, mai ales de epistemologi si de is torici ai stiintelor umane) sau dad ea se plaseaza intr-un registru difcrit de cel strict "de la inee .nsricnt la inconstient", si anurne registrul macstru-discipol.

Am pur tat nenumarate discutii pe aceasta lellla, cu Eugen Papadima si cu altii, mai ales dllpii ce am plecat in Franta. Le mai purtarn si acum din cand in cand, in calatoriile mele la Bucurel'ti. Le- ezbatut cu Vera Sandor (cu

",,-c" .Juo~,:-,. ,

-c 0 /~_\

!iMPRuMulAr'Z, ' I 17

ADULT! ,.;

• OAMBOI'IfA "/

/~ <.,"'/

li'~mJ\."~./

care am impiirtit, pe vremuri, in aEad de ulciceapa-lumanari-fasconal, nopti de ipotezc, Indoieli, interpretari ~i mai ales nelinisti, toatc legate de clinic a noastra clandestina, de relatiile noastre cu ceilalti si, fireste, de relatia dintre noi doua).

Lacan zicea di transferul pacientului cstc o reactie la ... transferul psihanalisrului, Nu stiu daca-s psihanalista din nastere, dar e sigur cii nu sunt lacaniana din formare. Am lucrat insa destul de mult cu lacanienii in grupuri clinice ~i teoretice - am tacut si 0 experienta personala, un soi de restituire a parcursului meu psihanalitic, Cll doi psihanalisti lacanieni. Consider d Lacan a realizat repede limitele metodei, ala t ca tcrapie, dar mai ales ca forrnare - el era Icrcnczian, adica ... interventionist. il preocupau modificarile de tchnicii, desi fclul in care le-a realizat este foarte discutabil. Intre multe scminarii, Lacan a ~nut 0 serie pe tema transferului, luand ca model (prin analogie) dialogurile dintre Socrate ~i Alcibiade. Or, Socrate nu-si forma elevii intr-o scoala in sensul de institutie, el function a pe principiul maestru -discipol, i~i incita interlocutorii la intrebari care il chinuiau pe d, pe Socrate. Era intruziv, i?i punea discipolii in incurcatura (nici n-a avut prea multi), Daca e sa dam crezare Hannei Arendt, pe Socrate il interesau activitatea (procesul) gandirii ca experienta umaria, producerea ipotezdor pornind de la 0 intrebare sau de la un cliseu, de la 0 "propozi~e pozitiva", exercitiul critic care obliga la sesizarea limitei unci

18

lfirma~, unui gand, unci teorii - in acest sens, I,ll reflecta" nu este 0 activitate de natura sa impuna adevaruri, ci sa construiasca ipotezeIrgumente-teoru care sunt, to ate, valabile pe timp lirnitat ~i intr-o perspectiva anume.

Revenind la problema forrnarii, intr-o rell\\ie de initiere se produce 0 revelare a narurii celui initiat, de-a lungul unui parcurs de ... fabricare. Sa presupunem di cineva are 0 natura "psi" - un soi de dotare intrinseca, un har, un talent, 0 simpla inclinatie. Aceasta natura poate rAmil11e "naturala" ~i atunci risca sa se piarda, ell sa se realizeze, ea are nevoie de un teren de manifestare coritrolata (de antrenare ~i de indiguire, de exersare si modelare). Aparent, momcntul in care m-am dus la Eugen Papadima a fost unul de intensa confruntare clinica: faccam deja psihoterapii, dupa nas ~i dupa ... carli. Intr-o zi, un psihiatru mi-a trimis un pacicnt profund antipatic - nu eram obligata sa-l PrtIllCSC, dar l-am primit intrucat, logic vorbind, criteriul "imi place - nu-rni place" este rd putin neserios. Omul cu pricina a ascultat, KI:ingace si supus, reguWe pe care eu le-arn enuntat scurt, clar si cuprinzator. S-a straduit K:I lc respecte, ceea ce I-a facut din stangace si m.u stangace, iar pentru mine si mai antipatic. I\~ putea interprets: "Timiditatea lui, prin refula- 11',/ {~~resivitdfii, md trimitea la a mea proprie, prin mecanisme similare, plus nesiguranfa, bqjbdiala mea /mJ/esionaki. .. '~ Sau: "Re::jstenfcle lui inconstiente la w:;o!varea propriilor probleme, in caluatea sa de pacient, ,II' alia« in mod. .. neferidt tu re::jstenfele mele etc. .. ';

19

a~ mai putea vorbi ~i despre fantasmele noastre pregenitale, rna rog, material ar fi berechet. Mult timp acest pacient a fost constructia mea ideala in explicatia hotararii de a rna adresa lui Eugen Papadima. La aceasta explicatie am adaugat 0 alta, la fel de ... psihanalitica, ~i anume relatia mea cu V era Sandor (ea trecuse prin experienta divanului sau a fotoliului intors ~i rna tot batea la cap: .Du-te fa Eugen, sa ve::j ce-o sa-fi joloseasca ... ',. Acum, dupa atata amar de ani, de asociatii lib ere sub constrangere (ale mele si-ale altora), dupa experienta emigrarii si a scrisului in doua limbi, a lucratului in grupuri de psihanalisti de proveniente diferite, dupa aventura doctoratului cu ace a "metafizid experienta Pitesti", dupa, as zice, distrugerea mea ca psihanalist ~i reconstructia mea ca terapeut (cci aproape zece ani de form are cu profesorul Tobie Nathan plus pacientii de pe meleagurile adoptive mi-au spulberat toate credintele ~i n-am mai apucat sa-mi "tricotez" altele), lucrurile mi se par mai limpezi, aproape simple: nu pacientul antipatic imi pusese in mod special probleme, ci meseria in sine, a~a cum 0 mirosisem demult, ca fiind fascinanta ~i imposibila; nu pacientul, saracul, ma trimisese la Eugen Papadima, ci nevoia mea cea veche (dorinta sau curiozitatea sau ... natura) de a cauta instrumente, tehnici, de surprindere a obiect:ului meu preferat, insesizabil cu ochiul liber, prezent pretutindeni de indata ce cineva scoate 0 yorba, face un gest. Sa-1i povestesc 0 anecdota, un eveniment recent: zilele trecute am facut 0

20

consultatie eu tincri interni in psihiatrie, paciIl1lul era un victnamez delirant cui, din punetnl de vederc al semiologiei si al tratamentului lucrurile erau clare (automatism mental, lulucina\ii auditive etc.) - din punctul de vedere al It'llsului simptomclor (al delirului), pacientul nc obliga sa intram pe un taram care nu apartinea nici manualului DSM ultima editie (cred c;1 a IV-a), I11Cl psihanalizci freudicne sau kleinicne; constransi, asadar, sa ajungem pe nll'kagurile lui Phan Quan San, ne-am trczit [nt r-un templu budist! Dar altceva voiam sa-1i ~pllll: la sfarsitul consultatici, dupa vrco doua or« si [umatate de explorari, domnul Phan m,a privqtc drcpt in ochi si trage concluzia: ,,In [nu: lltu cine esti.: esti un cercetdtor: .. "0 dlSCU l1e 'rllnicii si teorctica despre interpretari (ale noasliT ~i ale pacientilor) vorn avea alta data.

Ti-arn povestit secventa ca sa-ri elau un ;lr)'.ur~1Cnt: m-am elus la E~gcn Papadima sa incere psihanaliza pe propria mea piele din ... ncvoia de cercetare in domeniu - ceca ce imi I rcbuia era un maestru, "un maitre '; natura mea de "cercetator" avea nevoie de un revelator ... I ':vident, cunosc remarca specialistilor, a cole-

l,tlor si prietenilor mei am auzit de nenumara-

, J. ,

It' ori propozitia-tip, cliseul "aceasta este 0 lil(ionalizare, dea 0 re:;;jJtenfd fa descoperirea motiuatiei reale etc., etc ... ': Ti se va parea ciudat, po ate, clupa tot ce ti-am insirat aici, dar eu fac parte dintre cei care nu vor sa 1ngroape psihanaliza, dirnpotriva, ar vrea sa 0 rnentina vie - or, pentru ca 0 teorie sa riimana vie, ea trebuie sa se

21

intinda atat cat ii permite plapuma. Adid sa I1U se trans forme intr-o ideologie ... militand pentru 0 cauza. Despre ce s-a intamplat pe parcursul uceniciei mele cu Eugen Papadima, al practicii mele in tara ~i aiurea 0 sa mai vorbim. Daca te uiti prin carte a mea (rna refer la teza de doctorat), 0 sa intelegi, in parte, aventura acestei ucerucu.

Asadar, trecem la intrebarca a doua: de ce m-am dus la psihanalistul Eugen Papadima? Cata vreme am rarnas in terapie? Cum m-arn (ne-am) descurcat in epoca "odiosului ~i a sinistrei sale sotii"? Presupun d perioada franceza 0 lasam pentru alta intrebare, sa zicern a treia - daca ne mulfUmim cu 0 oarecare ordine cronologicii.

M-am dus la Eugen Papadima sa rna fac psihanalistal Nu aveam nici un fel de sirnptome - a fost primul lucru pe care iI-am spus. Nu era nevoie, il stia. Fireste ca aveam probleme, erau insa probleme de viafa ~i eu cu introspectia stateam foarte bine: de cand ma stiu m-am tot intrebat ce-de-ce-si cum, am formulat ipoteze, variante de solutii, Chestia cu ipotezele inti placea grozav ~i ti-arn povestit in raspunsulla prima intrebare sirul de contexte, situatii ~i persoane care mi-au intretinut tensiunea pistelor psihologice. Ce-i trebuie ornului care vrea sa devina psihanalist? Studii in psihologie (le aveam), lecturi si cunostinte de pc toate meridianele (rna straduiarn sa le procur), 0 expcrienta clinica (mi-o cam tacusem

22

ill orice caz, cram in miezul ei), discutii cu 11 (aici rna exersam copios) - nu mai raW;! dccat "coana Zoitica", adica 0 ... didacdeli in toata regula! Eugen rna cunosrca oan·cum, rna refer la nivelul meu profesional, de psiholog clinician. Cred ca stia ~i faptul ci'i Icriam, ci'i debutasem la Orizont 03 Timisoa&'11). ca publicasem, cu chiu cu vai, 0 carte la .ditura Cartea Romaneasca, Mi-a raspuns:

"O.K., dar elti la curent ca 0 analiza didacticd e mai ,'f,'tJ ca 0 analiza de uindecare, cd presupune .fa mergi pd"'i-n pdnzele albe?". Gand la gand cu bucurie, cluar asta voiarn si eu - 0 analiza ... infinita, Adid perfecta. Am rarnas trei ani, ultima sedinta hllld in august 1988, Eugen Papadima pleca in Slalele Unite in septembrie. De trei ori pc sapt:llll:lna, uneori de patru ... zi fixa, ora fixa, nu pllmbat prin jurul blocului, nu a~teptat la usa hlocului, nu telefonat pentru anularea unci ~nlinte (decat in caz de stricta necesitate) - ce s:i-\i spun, consemne peste consemne, atentie 1I1:'irita, Securitatea poporului veghea, iar not 1111ram in categoria "du~manii poporului".

23

Am umplut vreo trei caiete cu analiza mea - m-am uitat peste ele acum, pcntru "confesiunea" accasta. Vise, interpretari, asociatii libere, observatii, secvente de situatii din copilaria timpurie, de mai tarziu, proiecte, colaborari, nelinisti -, in terpretari de multe ori livrcsti (castrate, rivalitate, Oedip, proiectie, transfer, transfer ~i contratransfer, rna rog, tot tacarnul - pardon, vocabularul). Am avut insa un noroc chior: norocul pionierilor, al marginalilor, al ciiutatorilor de aur. A~ putca sa fiu mai indulgenta ~i sa spun: norocul cercctatorilor sau al curio~ilor pur si simplu. Nu ne-a mcstecat nimeni conceptele, a trebuit sa le descifrarn, sa le cxemplifidm, sa le .. _ vanam in situatii concrete. 2ic si eu ca Ion Creanga: Nu stiu altii cum sunt, dar eu, cand imi arnintesc de toata perioada aceea, am ~entimentul unei intense lucrari, asa cum lucrezi la 0 carte, la un tablou, la realizarca unui scenariu de mare autor. Vreau sa spun: la 0 creatiel ~i once lucrare intensa ip aduce-n dar descoperiri, bucurii, dezamagiri, descoperiri de la capat. Psihanalistul Eugen Papadima avea umor ~1-1 folosea d111 plin. El este, in general, un persona) reticent ~i

24

, chiar SUSplCl0S, uneori se apara ~i de uanbra lui, nu suporta sa-l atinga umbra altora, II mai, are 0 groaza de intortochieri, dar toate utca-s lucruri complet secundare, Pentru d ceca ce a facut ca "echipa" noastra sa mearga .truna a fost faptul d nu ne-am innodat in Dnsfer-contratransfer pe linia asernanarilor noastre de fire, de structura, de defense, de stil (Itrategie) relationala, asemanari mai mult sau mai putin naturale, ci pe interesul nostru comun pentru domeniu, adica pentru psihanaliza. De aceea iJi ziceam d noi am functionat intr-o relatie de tip maestru-discipol (relatie de illi\icre) ~i mai putin intr-una de tip analist-analizant, Fireste, rna vei intreba care-i dif(·renta? Este esentiala:

- Relatia de tip analist-analizant se construiestc gratie transferului ~i contra-transIerului; incetul cu incetul (caJiva ani, zece, douazeci), analizantul dezvolta nevroza (boala?) de transfer, proiecteaza, deplaseaza, transfera asupra analistului fantasme, experiente subiective mai mult sau mai putin inconstiente; treaba analistului nu este sa raspunda pacientului dupa asteptarile acestuia (sa-i dea apa la moara), ci sa fad in asa fel (prin interventiile numirc interpretari) incat pacientul sa realizeze (constientizeze) strategiile lui paguboase de functionare ~i sa fie in stare sa elaboreze altele, suple, adica mature ... ceea ce presupune un control eficace din partea analistului privind propriile sale defense, zone "obscure", dorinte inconstiente ... ; psihanalistul e neutru, el descopera

25

o data cu tine des pre ce e vorba in propozitie, in existenta ta; d nu intervine dedit in momentde in care tu faci 0 asociatie Iibera

,

(adica ajungi de la ceva la altceva, fiira nici 0 legatura evidenta intre cde doua elemente, situatii, personaje - legatura e subtila, nevazuta, refulata, clivata etc., ea urea la suprafata gratie interpretarii); cura permite accesul la castrare, renuntarea la atotputernicie (pozitia infantila prin definitie), elaborarea pozitiei depresive, destituirea unui "faux Self" si construirea unuia "adevarat"... rna rog, ai aici cateva mostre privind unde anume trebuie sa ajunga cura,

Dar nici 0 cura nu ajunge niciunde fara analiza relatiei transfer-contratransfer ...

- Relajia de initiere este de 0 alta natura (un exemplu ar fi cea dintre Socrate ~i Alcibiade, apropo de initierea lui Alcibiade): un maestru te conduce spre revelatia unui domeniu, dar ~i a naturii tale; te supune la probe, i~ vorbeste in paradoxuri, putin ii pas a de dorinta ta inconstienta de a-ti ucide fratele (de altfe!, despre aceasta dorinta ar fi mult de discutat, apropo de Abel ~i Cain, precum ~i de faimosul complex Oedip); un maestru te forrneaza in masura in care propria ta natura contine 0 dorinta "salbatiea" (launtrica, nedestelenita), un teren propice respectivului dorneniu; relatia se construieste in primul rand pe interesul comun pentru acel lucru ~i nu pe dezvoltarea born de transfer (repetarea strategiilor din frageda copilarie). Sa-p dau un exemplu: sa zicem ca ai 0

I'

I

26

erie oarecare si ca, la un moment dat, te " lntcreseaza ghicitul in bobi - te atrage, te intri" II. ai trait 0 experienta sernnificativa in acest

lens, orice motive valabil; te duci la un specialilt, el te trimite la plimbare, tu insisti; in fine, te accepta, stai pe langa el, te uiti, te miri, il lnttcbi, nu-ti raspunde (sau arunca cu bobii dupa tine), te lasa sa-i pregatesti bobii, sa le deschizi u~a clientilor; din cand in cand, iti permite sa stai langa el in timp ce el "cite~te"; dupa un anume timp, te trezesti ca citesti in lI("cla~i timp cu d, p se reveleaza sernnificatia unci configurapi; ucenicia e grea, iar maestrul cstc persoana cea mai inconfortabila din lume: ceca ce te pne langa el este interesul tau pentru ghicitul in bobi ~i nicidecum faptul ca el reprezltlta pentru tine un substitut parental; ip spuIll' formulc pe care nu le pricepi, ip poveste~te isiorii care n-au nici 0 legaturii aparenta cu ichnica ghicitului; dupa inca 0 vreme sesizezi principiul, teoria conform careia bobii poveslese trecutul, prezentul ~i viitorul - te impregnczi de tehnica, 0 manuiesti; pana in ziua in care maestrul nu-ti mai deschide usa, asta vrand sa insemne "Acum gata, nu mai am ce sa te ilwa!, apucd-te de treabd sau ... gasepe-!i altul, mai .~rozav decdt mine ... "; dad initierea a reusit, tc-apuci de treaba; s-a produs 0 transformare:

IlU mai esti ce erai, ai devenit un ghicitor in bobi; poate d asta era natura ta initiala - altfel de ce p s-ar fi ivit asa, pe nepusa mas a, ideea respectiva? initierea odata incheiata, inseamna ca ai aderat la teoria si la tehnica ghicitului in

27

babi. Lucru foarte important: acest tip de adeziune (afiliatie profesionala) nu te obliga sa ~i militezi pentru cauza ghicirului in bobi; omul vine la tine sa-i dai in bobi, se duce la vecin sa-i dea in carti, iar pe ulita cealalta locuieste 0 persoana care ghicqte-n stele - colac peste pupilza, respectivul individ se intinde de trei ori pe saptamana pe divanul unui psihanalist! ~i toate aceste teorii sunt. .. valabile, la fel tehnicilc corespunzatoarel

f\~ putea sa-~ dau un alt exemplu, cu astralogia ~i astronomia (~-am spus ca, timp de vreo doi ani, m-am dus la cursul de astronomic ~i la grupul de astrologie at profesorului Ion Corvin Singeorzan): astrologia nu este un sistern de credinte populare primitive, antice si mfdievale, deosebit de astronomie prin gradul de orgamzare rational-conceptuala, Din puncrul de vedere at coerentei ~i al rajionalitatii, am;U1doua aceste sisteme sunt la fel de riguroasc Polemica pe care ar intretine-o reprezentan~ lor nu e de natura sa demonstreze cii astronomia e savants, iar astrologia sarlatana (dovada: Singeorzan, profesor de astronomie la facultatea de maternatica, practica cu finete ghicitul in stele, care ghicit ii cerea manuirea alter tehnici decat cele ale astronomiei), Era el om de ~tiintii cand tinea cursul de astronomie ~i ~arlatan cand construia horoscoape? Polemica dintre un chimist ~i un alchimist nu pune nici 0 problema de definire a unuia ca om de ~tiin~a ~i a celuilalt ca sarlatan ...

28

Revenind la discutia noastra a~ spune ca icrca este: locala, practica, centrata pe teresul pentru domeniul initierii, presupune transformare a naturii tale de origine, a tereri fertil intr-un teren roditor.

In tirnp ce psihanaliza este: universala, (rata pe relatia de la inconstient la inconstitnt (de la om la om, adica psihanalist-psihannlizat), foloseste doar concepte nu si obiecte ,i pretinde scoaterea la lumina a dorintelor IKcunse (sau, mai precis, a acelei dorinte care le ~lIvcrneaza, le subsumeaza pe toate celelalte, dt' multe ori in dctrimentul subiectului).

Personal, nu am nimic impotriva sa discuhIm in ce masura psihanaliza este sau nu 0 initiere. In fond, nu riscam mare lucru: tu nu (·~ti psihanalista, iar eu nu fac parte din InIcrnationala (deci tu nu vei fi acuzata, iar eu nu voi fi excomunicata). Pentru ca, vezi, psihanaliza neagii orice element ce ar putea perrnite 0 cat de mica trimitere la 0 initiere, Desi, dad te IIl\i prin arhive, descoperi d IPA a functionat (~i inca mai functioneaza) precum 0 societate secreta - or, societatile secrete sunt societati bazate pe initierel

Unii psihanalisti (destul de numerosi, a se vcdea cartea lui Eugen Papadima: pJihanalizd p' psihoterapie psibanaliticd si alte carti) sustin ca psihanaliza a evoluat, d ea nu mai este esential freudian a, ea este lacaniana, kleiniana, intersubiectivista, disidenta, ba chiar... "independenta" (rna refer la "Independen~" Societatii Britanice de Psihanaliza ... ). Or, toate aceste

29

,! I

I

II

curente "neoanalitice" sunt pro fund psihanalitice, deci pro fund freudiene. Pentru simplul motiv cii ele nu construiesc 0 alta teorie, ell alte principii (propozitii) de baza, ci retranscriu, amenajeaza teoria clasica veche. De fapt, nu e yorba atat de 0 amenajare de teorie, cat de una de tehnica: inlocuitul divanului cu pozipa fata-n fata, lungirea sau scurtarea sedintelor, sedinte "la telefon" (Didier Anzieu povesteste, in Le Moi-Peau, cum a fost obligat sa faea 0 sedinta prin telefon), amenajarea platitului ~cdintelor absente, interventia activa a terapeutului. Teoria, la urma urmei, este una printre altele, lirnitata nu doar istoric, ci :;;i geografic (ehiar dad se vrea independentii de contcxtul istoric ~i de asezarea geografid) si, ca atare, e.i functioneazs pentru 0 anumita categoric de subiecti,

Sa-~i povestesc 0 anecdota: zilele trccutc m-am dus la 0 conferinta a unui domn in var-

,

sta, psihanalist parizian a .P.L.), medic la origine, apartinand unci societati lacaniene afiliate, ~i ea, la 0 federatie internajionala de psihanaliza (alta decat IPA). Acest dornn a scris 0 carte despre clinica lui \V'innicott, centrata pc ~ transfer-contra transfer. Am subliniat ca sa-ri

,

atrag atentia ca, scris in acesr fd, se poate citi: un transfer contra altui transfer - lectura respectiva, in vocabular lacanian, vrea sa spuna d transferul pacientului se construieste (dezvolta) in functie de transferul analistului (in lectura clasica: rezistentele pacientului se manifesta in functie de rezistentele

30

nalistului, de ceea ce a ram as neanalizat in nalist). Bun! Dornnul L. se axeaza, in pc amenajarile de tehnica impuse

pacientii borderline, cci cu "faux-self" (sisdefensiv instalat la 0 varsta precoce, adedin cauza unei disfunctii majore a mediului

. t), cei care nu dezvolta a nevroza de .. nsfer (nu sunt capabili sa-~i retraiascii trecu- 1111 in cud intr-un mod elaborat, ei traind la un livel afectiv specific stadiilor primare), pacienIii despre care spunem, in limbaj profan, d .unt fragili (structural sau constitutional), care arvin repede foarte dependenti, alunecand de 1. () dependents la alta, au un narcisism fragil, toate as tea dintr-un deficit important la nivelul [dentificarilor primare.

Ei bine, cu acesti pacicnti \V'innicott se vcdc obligat sa modifice cadrul ~i tehnica, ei avand nevoie de ceea ce se nurneste holding (fdul in care 0 mama poarta sugarul, 11 "continc" ca sa-i permits constructia unui invelis, a ceca ce Didier Anzieu numeste "Eu-pide", pielea fiind un invelis continator). Regulile clasice (asociatii lib ere, neutralitate binevoitoare ~i atentie flotanta), precum ?i tehnica clasica (intcrpretarea: viselor, actelor ratate, lapsusurilor, gesturilor, amintirilor din cea mai frageda copilarie, a situatiilor celor mai absurde, dar, mai presus de orice, a transferului) nu dau rezultate cu asemenea pacienti,

Intrebarile care se puneau crau urrnatoarele: (1) care sunt, concret, modificiirile de cadru ~i de tehnica si (2) ce efect produc

31

pacientii respectivi, precum ~i modificarile de cadru asupra psihanalistului, evident sub raportul contratransferului... Las la 0 parte saracia discutiilor sau, mai degraba lipsa de discutii, Modifidrile de tehnica ar fi: disponibilitatea si investirea psihanalistului (iesirea din neutralitatea binevoitoare), modificarea timpului sedintei p£ma la .. doua ore, in functie de sesizarea trebuinrelor pacientului (apropo de ascmenea rnodificari strigatoare la cer ti-am

, ,

spus mai-nainte ca Anzieu prezenta, in Le Moi-

Peau, 0 ~edinta prin telefon). Revenind la conferinra, domnul L. a explicat d motorul terapiei, in astfel de cazuri, este... dorinta psihanalistului - a se citi: transferu] analistul~i, manifestat ca dorinta de a scoate la iveala (a elabora-formula) dorinta cea mai profunda ~i, deci, mai putcrnica, a pacientuIui, cea care ii organizcaza viata, uneori cu riseul... vietii, Realizezi d explicaria este de 0 remareabila generalitate, ea sa nu spun banalitate. Asadar, motorul unci cure, oricare ar fi paeientul, revine 1a ... trans fer-contratrans fer! Cand paeientul dczvoltii (sau reproduce) faimoasa boala de transfer, analistul e la adiipost, dorinta lui (a analistului), deci eontratransferul, se poate exersa in liniste, in murmurul asociatiilor libere, a atentiei Ilotante ~i a neutralitarii binevoito are! Cand insa paeientul trage si hais, ~i eea, cand e fragil, cade mereu, 0 ia razna, ba ehiar se mai ~i sinucide, ei bine, analistul risca sa fie dis trus, ell dorinta lui ell tot! Aftrmatia dornnului L., ~i anume: "Ceea ce collteazd este donnta

32

_1'1.11/111(1": nu revine la 0 explicatie, niei macar

o descriere a ceea ce se petreee eu analistul ia cu mainile de cap, urla, 11 alunga pe pacisau 11 ia in brate, il convoaca pe insusi papa i"' ..... .,U in sedinta ... 0 sa razi, dar aceasta ultima

i""ianta ar fi cea mai operants, intrucat convo'area unui mort ar putea avea efeete hlltrueturante! Necazul e d iesirn din psihana..,A ... sau, dad nu iesim noi, ne excornunica IiQ. ~i aici ajungem la ceea ce voiam sa demonstrez: oricare ar fi teoria "neo" (evolutiva 'IU disidenta) ea ramane pro fund psihanalitica In masura in care unul din stalpii de baza ai ... putcrii este relatia trans fer/ contratransfer. Chiar dad 0 scriu in dialect lacanian, ~i anume: transfer-contratransfer!

Alt stalp ar fi dezvoltarea afectiva precoce (totul se joaca pana la varsta de 3, hai, 6 ani) ... ,i altul: inconstientul (rczervor de dorinte incestuoase si criminale, refulate) se afla in individ, cat mai pro fund sub nivelul marii si de acolo face ravagii. In fine, as putea sa mai cnumar cateva nestramutabile principii, la fel ~i cclc trei complexe capitale (Oedip-ul, castrarea ~i rivalitatea fraterna, toate strans legate din punct de vedere dinamic), dar nu asta e scopul dialogului nostru.

Bineinteles cit expresia "libertatea pacientului de a se scbimba sau de a rifuza scbimbarea" e cum nu se poate mai onorabila si cit dorinta analistului nu trebuie sa violeze libertatea pacientului! Dar, din doua una: sau aceste afirmatii sunt elementare, de la sine intelese, si atunci nu vad

33

de ce am face 0 intreaga tara~enie, sau ele ascund altceva (de pilda: faptul ca analistul nu are de dat socoteala nirnanui sau faptul d neutralitatea binevoitoare, precum ~i interpretarea ... ca la carte sunt modalitati de evitare ale analistului de a se confrunta cu realitatea pacientului in carne si oase) ~i atunci ar fi cinstit, profesional vorbind, sa vedem ce ascund.

Nu exista 0 psihanaliza buna (adevarata) ~i una rea (falsa). Ca sa-Ii spun drept, as sus tine o mare ... calamitate, si anume: dad un terape·· ut e priceput, ei bine, eI nu este numai psihanalist - a trecut prin aceasta experienta, a talmacit ~i rasralrnacit teoria psihanalitica, dar a cunoscut §i experienta unor aIte formari (altele decat cea psihanalitica) §i mat ales a intrat in miezul altor teorii. La aceasta rnultipla formarc te obliga pacientii, acei pacienti care nu sunt (inca) ideologizap pima intr-atat incat sa se lege transfercntial pe vlata, de psihanalistullor. Ernest Gellner (epistemolog, specialist in antropologie, universitar britanic) a scris 0 carte intitulata La ruse de fa deraison. Nu este, nici pe departe, un atac la adresa psihanalizei, ci 0 cercetare epistemologid a teoriei si a metodei. Teoria, zice el, e una printre altele - sigur, se pretinde unica, cea mai buna, elita stiintifica a ~tiin~elor, umane, dar la urma urmei asta e secundar! In fond, faptul di suntem animati de atatea motive ascunse, de incredibile strategii care ne scapa §i ne joaca feste, faptul acesta merita 0 teorie - zice Gellner: Freud s-a ocupat de guvernul psihic in exil. fie vorba-ntre

34

o mat facusera ~i altii, de pilda Janet - ca nu mai vorbesc de literaturii: Shakespeare, toievski, Balzac, Faulkner. Problema e alta,

anumc faptul d metoda asociatiilor libere ar o oarecare eficacitate terapeutica, si faptul ea ar fi cea mai buna metoda de cunoastere • incon~tientului.

Lucrul de care nimeni nu se atinge niciodata in psihanaliza este transferul - un fel de tabu care uneste toata suflarea psihoterapcutica a lumii occidentale plus Europa fosta de Est.

Sigur d am discutat mult si intens despre

transfer: cu Eugen Papadima, in analiza, in Rcrisori; in grupuri de lucru, la Bucurqti, la Paris; cu psihanalisti francezi, ortodocsi (de la SPP, de la APF) ~i lacanieni, disidenti (La Convention, Le Cerde Freudian, Le Cout lrcudian etc.), mai ales in primul meu an de instalare in tara in care traiesc; cu profesorul meu de doctorat, Tobie Nathan, terapeut din natura, din vocatie, erudit, creativ ~i avand oroare de indoctrinari, oricare ar fi ele - m-a format vreme de aproape zece ani, in curs uri si scminarii, in consultatii, dar mai ales in supervizarile individuale, intrevederi care durau earn doua ore, in care cazurile se transformau, sc imbogateau, deveneau parti vii dintr-o lume sau alta. Sa revenim insa de unde-am plecat: analiza mea cu Eugen Papadima a fost foarte clasica din punctul de vedere al cadrului: numar de sedinte pe saptamana, plata sedintelor absente, teoria in numele careia operam ~i

35

vocabularul folosit, Ea a fost insa (Dieu merci!) cu totul iesita din com un, dat fund sistcmul totalitar in care traiarn (ca sa-l citez pc Eugen Papadima ~i sa-l amintesc pc Koestler: supravietuiam in ciuda acestui sistem) interdictia oridr~i pracrici libcrale dar si dat;rita modu-

, ~

lui in care Eugen Papadima insusi s-a apropiat de psihanaliza, Poate ~i datorita naturii mclc ... Asadar, terapia cu Eugen Papadima (pc care am numit-o arnandoi, de comun acord ~i intr-o corectitudine de principiu, "analiza didactica") a fast expericnra unci incursiuni (a unci aventuri, cum ar spune Jacques Monod) in strategiiIe "guvernului psihic in exil", eu fund subiectul, Eugen Papadima initiatorul, tar teoria ~i practica lui Freud (si a succesorilor) un soi de protocol al acestei experienre. Ea a reusir in rnasura in care nu a fost patronara de nici () ~coala"de haute couture': in rnasura in care noi am lucrat ~i cu alte apartenente, cu alte lecturi (chei), in ciuda ... psihanalizei. Voi sustine paradoxul urmator: ca sa pricepi cum functioneaza psihanaliza, trebuie sa iesi din ea (din sistern). Problema care s-ar pune ar fi: presupunand ca intri in sistem si-i faci experienta pe pielea ta, ce sanse i~i raman ca sa iesi? Dintre cei pc care i-arn cunoscut ca avand la activul lor un indelungat nurnar de ani de psihanaliza, 99,7% au evoluat spre indoctrinare. De ce? _ asta ar fi a alta discujie,

Asadar, cum ne-am descurcat pe vremea "odiosului dictator ~i a sinistrei sale sotii"? Cu. frica, cu grija ~i mai ales, vorba lui

, i

i :

36

nczi, cu ideea-speranta-crcdinta d .Domn-o .f{i mi se intample tocmai mie Ja ma denunte .. ~i nu cluar mum ... " ("c1I1eva" fund vecivrcun coleg, vreo cunostinta, chiar un prie'ten, in cazul in care ar fi obligat sa 0 fad ... ).

Perc1lczi sc refera la traumatism: nu esti nicio.1:\ pregatit pentru un traumatism, chiar averdr.at fiind, evenimentul absurd te surprinde. 0" pilda, la un moment dat am aflat d tori Int,tnbrii farniliei mele materne au dormit, timp dt catcva luni, cu un rnic bagaj la capul patului - prcgatip pentru 0 deportare! Greu rni-a fost .4 pricep chestia asta: cum adica, sa astepti sa Ir ... ridice dintr-un moment intr-altul ~i sa nu pk-ci, sa dorrni cu valiza la cap? Am obscrvat nu-canismul in repetate randuri: ceca ce este de 1II'!',iindit nu poate fi acceptat, nu este ... convlllgiitor, chiar daca persoana detine inforrnatia iun-rdictiei legale. Steinhardt povesteste ceva til' acest gen in [umalul feriarii, el spune (citez din memorie): . Motive/e pentm care amfost arestat IIIn! adeudrate: am jucat bricl;ge cu X., am bdu! ceai ilrn sennau] de porte/an al lui T. .. am atit air/ife lui I illiide, dar. .. sunt astea motive sd areJte::;j un om? tllI/Jii care ... juJli{ie? confor»: cdrei I~gi?" Cam a~a se pctrecea si cu ascendentii mei materni, ~i cu cvrcii ajunsi in lagare, ~i cu "robotii" de la PiIl'yt! si, in fine, cu contemporanii mei la vremea respectiva, fie ei ghicitori in stele, in bobi san psihanalisti., Ei top, noi top gandeam: chiar sunt as tea motive sa arcstezi pc niste oameni, acolo? Bineinteles d aveam obsesia microfoanelor, Odata, Eugen Papadima rru-a

37

II

raspuns (incalcand sfanta regula a ncutralitaIll!!!) ca el nu e cantare] de muzica usoara, (' psihanalist, deci anonim, deci ce rost ar avea sa cheltuiasca Securitatea pe microfoane si-altc tehnici fine, mult costisitoare, in ceea ee-l priveste ... Raspunsul mi s-a parut naiv, dar mi-a placut, l-am dat ~i eu pacientilor mci, in majoritate au inghitit propozitia, doar unul (un fizician ingrozitor de in teligent) rni-a intors-o, calm: "Ce proba ateti cd suntefi anonimd?". Am tacut ca sa nu prelungesc discutia (inutilii), dar era evident cii nu avcam probe, iar el stia cii eu nu puteam nega evidenral Deci ne-am descurcat, eu, pacientii, colegii, incercand sa ne mentincm in marginea sisternului, in "gaurile" lui ~i sperand cii absurdul, ftind absurd, n-o sa 11e loveascii tocmai in moalele capului. Sigur cii ne apuca uneori cate 0 spaima, cand ne era lumca mai draga - spun "ne" intrucat facearn adeviirate grupuri de lucru cu V era Sandor, mai ales dupa plecarea lui Eugen Papadima In Statcle Unite. De obicei, spaima 0 dcclansam eu (srrate~gia cadavrului din dulap) ~i 0 aplana Veta:

"In fond, nu-i nia 0 catastroJa cdti, fa UJ7J1a urmci, cine te poate impiedica sa stai de vorba cu un prieten?': Ma pufnea rasul (haz de necaz) imaginandu-rni 0 posibila scena la Securitate unele eu as fi declarat ca, sa vedeti, am foarte multi prieteni care yin la mine ell' trei ori pc saptamana, ora fixa etc. .. Chestia e cii nu am stofa de erou, n-arn avut niciodata pofta sa rna bat pentru vreo cauza, iar actele mai iesite din comun pe care le-am savarsit in viata mea au

38

de ordinul unui risc important, chiar daca avut 0 ratiune solida.; Erau evrei care '-"'OCT""1 teatru in lagarele de concentrare, exista litcratura ie~ita din inchisorile comuniste, Iteinhardt s-a ~i botezat in inchisoare ...

'Koestler poveste§te cum intr-o Uniune Sovietid a anilor 1932-34, in plina distrugere de prctutindeni, existau invaratori care se inciipa~nau sa-i invete pe copii sa scrie ~i sa citeasca, medici care tineau neaparat sa-i vindece pe bolnavi, rarani pe care parnanrul nu-i lasa indiferen~ ... cu alte cuvinte, oameni, anonimi, nici eroi, nici genii, care faceau ce era de facut. ~i asra nu pentru amorul artei, ci dintr-o incorigihila dorinta de viara.

Cum s-au petrecut lucrurile dupa plecarea lui Eugen Papadima? 0 s-o iau mai pe larg, adicii 0 sa incerc sa-ti povestesc fapte concrete, in contextul de atunci (1987, 1988,1989 ... ). W voi da ~i un exemplu (partial) de ceea ce a insemnat practica mea la vremea respectiva. ).:ugen Papadima a plecat in septembrie 1988 - ultima mea sedinta cu el a fost pe 1 august 1988: am facut a trecere in revista a intregii mele terapii, un rezumat a ceea ce mi se parea dificil in terapiile cu pacicntii, la ora aceea. I ~ugen Papadima a zis cii oricum am fi terminat analiza! Fireste cii am fi terminat-o, dar, inainte de a 0 termina, ea trebuia sa fie infinita, adicii... perfecta! Ba chiar mi-a spus ca, din punct de vcdere profesional, nu rna arnenintau gre~eli strigatoare la cer - ~i asta nu dear gralie

39

II

analizei personale, dar si experientei mele elinice (vreo zece ani, la epoca respectiva). 0 analiza nu se opreste niciodata, ea se transforrna, devine 0 strategie pe care 0 capeti, se exerseaza aproape automat. In orice caz, cam asa se manifestau lucrurile la mine - poate ~i pentru ca introspectia imi era farniliara, iar analizele de caz le incepusern devreme, cu profesoara de teatru de la fostul Conservator Cometti, devenit Scoala Populara de Arta Dramatica, le continuasern cu stagiile dinice, cu testele protective ... p-am povestit, Pe pragul usii, Eugen Papadima a ghicit ca cram gata s-o iau de la capat ("Ce malar cu Juperoizdrile, pe cine 0 Jd inlreb eli: .. '~ si mi-a taiat-o ferrn, dar si putin complice: ,In(e!e._f!, ai aftept t'f[ti de la tine dincolo ... 0 Jd md strdduiesc .fa-!i rdJplmd. .. ': Ti se va parea curios ca-rni amintesc toate detaliile astea - nu mi le arnintesc, le-arn notat, pur si simplu, in caietele de atunci. Am avut, de cand rna stiu, mania caietelor: cu note din carti, cu observajii, cu pacienti, cu ganduri razlete, cu vise analizate uneori livresc, altcori autentic ... Evident, plecarea lui Eugen Papadima mi s-a parut, .. aproape catastrofica - nu atat din cauza transferului, c:lm ar spune 99% dintre psihanalistii planetei, Cl pentru d ramanearn tot mal singuri, mat putini, Faceam regulat grupuri de lucru cu Vera Sandor, mai erau capva psihiatri care stiau ca practicam ~i ne trimiteau pacienti. Eugen Papadima a incercat sa incheie, cat si cum a putut, analizele pe care le avea in santier, a lasat adresele noastre pacientilor lui -

40

pacienti, noi pacicnti, In ce rna privcste, trimis cazuri imposibile - ca sa respect iularul de rigoare: inanalizabilel Structuri . e, cazuri-limita, decompensari psihosa fugi de ei ca dracu' de tamaie. 0 sa rna bi de ce i-am primit. Din cateva motive pe \i le insir in dezordine. De vreme ce Papadima ii trimisese, insemna ca se lucra cu ei, macar se putea incerca - de cl, pe unii ii si avusese in terapie, Faptul ca ccrcau 0 analiza (uneori Jaute de mieux, in i'pMa de altceva, ca sa nu spun in disperare de CIl\lzii) era 0 alta sansa, aceea de cooperare din pl\ttl'a lor; sansa aceasta trebuia folosita, Si .pc)i CLl practicam 0 meserie, in fond, pacientii nu I alegi, ei Yin, tu faci ce stii, lansezi 0 pista de ccrcetare, ii insotesti, te folosesti de .o teoric. tin arsenal conceptual sau de mai multe, de propriul simt clinic - era, repet, 0 munca de cercctare, rna interesa, mi se potrivea, ce sa-ri Itlal spun? lmi intretinea curiozitatea ~i neuro- 11Ii- imi exersam capacitatea de a gandi. Vorba !til Glover, in La technique de fa p{ychana!pe: faplui ca un caz ar fi inanalizabil nu e un motiv suficient pentru a-l refuza. Sigur, mi-a trecut prill cap ~i gandul ca Eugen Papadima, de vreme ce-mi trimisese pacienti ... grei, avusese, dad nu convingerea eel putin presupunerea ca m;l voi descurca. Nu spun "crezuse in mine" intrucat Eugen nu-i genu!... credincios, Fireste c'i ii scriam scrisori, foarte lungi, in care expuncam secvente de cazuri, continuam sa analizez relatiile rnele cu ceilalti, reluam secvente

41

din propria mea terapie - acum irni vine sa rad, caci imi amintesc foarte limpede cit porneam la scris cu vechea mea placcre de a scrie ~i cu 0 teribila grija de a face in asa fel incat Securitatea sa nu-si dea seama desprc ce e yorba, mai precis: de faptul ca practicam 0 meserie interzisa intr-un univers concentraponar. Grija absurda, intrucat Securitatea avea toate mijloacele necesare intcrceptarii scrisorilor, descifriirii continutului lor, arestarii autorului (a subsemnatei) ~i a eventualilor sai confrati, Dublu absurda, intrucat scriind, uitarn de Securitate, rna lansam in interpretari, explicatii ~i vesti cu libertatea omului prins de scris. Mai publicasem, cu chiu cu vai, ~i ceva proza scurta in cateva reviste literare (Orizont, Vatm, Steatla, Via/a Romaneas((J), ba chiar un roman, lucram la Spitalul de psihiatrie "Dr. Obregia" (pe atunci "Dr. Gh. Marinescu"), nu avcam nici un fel de prop tea politica, avcam oricum un dosar prost, date fiind anteccdentelc familiale pe latura materna ~i cea paterna, asadar scrisorile mele catre Eugen Papadima nu erau decat 0 piesa de adaugat la dosarul cu pricina. In plus, eram rnaritata cu Vasile Andru, scriitor cu mari obstaculari la publicare, foarte supravegheat de Cenzura Presei. Practicatul psihanalizei si corespondenta mea cu Eugen Papadima se inscriau, firesc, in activitatile mcle care mai de care mai marginalc, mai in afara sistemului.

N u era, repct, nici un fel de eroism in acest lucru - ma interesa cum se produce ~i

42

trece gandul prin capul unui om, ce anuclcclanscaza 0 reactie si nu alta, de ce 111 trotuarul unde-o sa ne cada driirnida-n sau dimpotriva, de ce 11 alegern pe celalalt. intcresa destinul, in sensul grccesc al cuului, dcstinul in sensul szondian-freudian tia pc vcrticala, de la 0 genera!ie la alta, rn si repetitia pe orizontala, la nivelul cxistente personale). Eram, pe de alta

c, obsedata de sisternul comunist ~i de inrea lui in min pie noastre, in actcle noastre, In viata noastra de zi cu zi. Dar asta era situa,ill: IlU aveam de ales. Reiau un exernplu celebtu. Arthur Koestler face 0 calatorie de aproape un an in Uniunea Sovietica, intre ccle d()ll~ razboaie (prin 1934). Realizeaza teroarea, minciuna, incoerenta ~j absurdul sistemului comunist. Un sistem care nu corespundea nici IIIlCI omcniri - si nici 0 ornenire nu putca suprnvictui intr-un astfcl de sistern.

~l totusi, pc ici pe colo, intr-un mare oras "all intr-un sat pierdut, intr-un spital, 0 scoala, () lIzina, un colhoz, Koestler intalncste cateva pnsoane, un medic, 0 invatatoare, un portar~ 1111 agronom, un batran povestitor de istoru

I( .cale traditionale oarneni fad nici un rang ~1

, '

IllCi 0 functie cu mcserii diferite, nici fanatici,

urci eroi, nici .sfinti ... A~adar, anonirni. Oameni ale carer trasaturi civice, spune Koestler, sunt ill completa contradictie cu regimul. Ei l:;;i «xcrcita mcseriile cu responsabilitate, intr-o \;lra in care responsabilitatea s-a facut praf si pulbere de cateva decenii. Sunt corecti fata de

43

sernenii lor, intr-o lume in care nimcni nu da socoteala nimanui, In fine, ei indraznesc sa ia initiative, manifesta 0 independents furidamentala, 0 surprinzatoare libertate de gandirc in pofida norrnei care obliga la 0 supunere totala, 0 minoritate anonirna, oamcni care nu se cunostcau intre el sau se cunoscusera Intarnplator, care nu puneau la calc nici 0 actiune cornuna impotriva sisternului, dar se margineau la 0 rczistenta pasiva, indpatanata, apolitid ~i anacronica, 0 rezistenta, a~ zice, inconstienta. Koestler vede existenta lor ca pe un soi de mira col, proba a faptului d sisternul mai avea ~i cateva lipsuri in controlul sau absolut. Ceca ce ii aminteste lui Koestler de 0 vechc legenda povestita de rabini, legenda celor 36 de drepti: oarneni necunoscuti, tacuti, vazandu-si de treaba lor si asigurand astfel continuitarca, daca nu a intregii umanitati, cel putin a unci bune parti din ea, ~i aceasta in ciuda istoncr,

Cred d 0 astfel de minoritate a cxistat ~i in Carpati ~i crcd d noi ii apartinearn, cu pacientii nostri cu tot. Cum zicea fizicianul meu genial: nu aveam de ales. Asadar, cand a plecat Eugen Papadima mi s-a parut d raman em tot mai putini, Personal nu m-arn gandit niciodata ca sistemul se va prabusi, nici nu rni-am pus problema. Vag, mi-a trecut prin cap cea a ernigraru - spun vag, intrucat nu aveam nici macar un pasaport ~i era slaba nadejde sa-l obtin. Avandu-l, era foarte putin probabil sa plec in Occident, intrucat imi trebuia un rost acolo ~i

44

intrezaream. Asadar, erarn In situatia in ma gandeam d voi practica psihanaliza psihoterapia la Bucuresti pana la adanci . Ultimele sedinte la Rugen Papadima

,(ost pe marginea unui caz foarte gray pe rni I-a trimis tocmai pentru d el urma sa

Fac 0 paranteza: peste zece ani aveam sa "_I.n.'\n~z cazul cu pricina in teza mea de doc toAdica peste zece ani, teza mea de doctorat Paris avea sa rna oblige sa rna intorc in Ro.lnia, la fostii detinuti politici, mai ~recis l~

tupravietnitoru de la inchisoarea Pitesti (trecuti prin laboratorul d~ la ,,~a~era ~-spital")_ ~i la to.lde mele cazun de dinaI?te ~l de dupa ple~ carl'a lui Eugen Papadima. Inchei paranteza ~1 continuu sa te introduc in problema. Cu cateva luni inainte de a pleca, Eugen Papadima a dat tel do nul meu unui anume domn R. Lantul .IAbiciunilor: domnul R. era prietcn cu domnul X., I'rofesorul de engleza al domnului P. . .

Domnul R. avea un fiu, sa-l numim Matei: 2(, de ani, inginer in Marina Comercialii Rom:inii, internat la ora aceea la psihiatrie cu di- 1I~Il()sticui de schizofrenie, dupa. 0 • serie. de ill,{unplari eel putin bizare, surverute 111 ultima K:I calatorie, in Belgia ~i Olanda. Matei se in tor~l'se fad grai si cu min tea ratiicita, fusese realmente "livrat" tatalui sau chemat urgent de la lsucuresti sa vina sa-~i ia fiul de la Militia Municipiului Constanta. Domnu~ R. _~u .i~i recuuoaste baiatul: slab, barbos, inspaimantat, un strain care nu raspunde la intrebari, priveste

45

aiurea, da senzatia ca nu aude nu vede nu

, "

simte ... Dar sa 0 iau cronologic: domnul R. imi

telefoneaza din partea lui Eugen P., imi cere 0 ... intrevedere (consultatie), i-o fixez. Era exelus sa intreb la telefon despre ce e yorba _ pentru motivele pe care ti le-arn explicat, suecint, mai sus. Asadar, i-arn fixat ziua si ora, iar el m~-a povestit istoria fiului sau plus ultirnele evenimente, asa cum reusise sa le reconstituie, cu chiu cu vai, din fragmente, timp de cateva saptamani. Am prezentat lucrurile in carte a mea, incerc totusi sa ti le rezum:

- La 16 ani, Matei face un soi de ten tativa de suicid: bea 0 mare cantitate de alcool j se face rau, vomita, lesina, iar vomira, p~_ trece 0 noapte de cosmar; dimineata tatal sau vine sa-l scoale, nitel enervat ca Matei mai doarme, realizeazi d ceva nu-i in regula; dupa cateva insistente din partea alor sai, Matei marturise~te mamei ca a avut intentia sa se sinucida - panics in familie, este condus la un medic, nimic special, i~i revine repede.

- Spre varsta de 22 de ani, student in anul III la Institutul de Marina Cornerciala, in tirnpul unei plimbari, Matei ii povesteste tatalui sau 0 serie de manifestari bizare: masturbare genital a si anala, uneori insotita de impresia de pierdere de cunostinpi timp de cateva secunde; foarte socat, domnul R .. il duce la un psihiatru, i se face un EEG, nu apar elemente semnificative; psihiatrul recomanda intreruperea Institu-

tului de Marina ?i il pune in garda pe Matci privind efectelc dezastruoase ale unor practici sexuale anormale - Matei promite cit acest lucru nu se va rnai intarnplal

l.a 23 de ani (ultimul an de Institut), Matei manifesta un episod calificat drept delirant care dureaza vreo trei saptamani ~i se peI rece in fclul urrnator: 0 perioada de izolarc, 0 stare de apatie, idea tie dezordonata pana la momente de confuzie, idei de culpabilitate si pedeapsa insotite de obsesii de moarte ~i condamnare, impresia de a fi dotat cu capacitati telepatice si, peste toale,o convingere ferrna cit Dumnczeu exisla, convingere manifestata prin tentative de a-i convinge pe altii, Episodul se sfarseste brusc, dupa aproape trei saptamani, In urrnatoarele conditii:

(1) Se duce la un psihiatru, din proprie iniriativa, ii prezinta manifestarile, ajunge la povestea existentei lui Dumnezeu si incearca sa 0 demonstreze. Psihiatrul ridica din umeri ~i ii raspunde ea [umatate din planeta crede in Dumnezeu, peste catva timp cealalta jumatate va sfaqi prin a crede, la randul sau, Deci: unde-ar fi problema? Dupa un prim moment de descumpanire, Matei se destinde brusc. Sentimentul mesian~c ii scade pana la disparitie.

(2) In exact aceeasi perioada Matei are 0 discutie cu tatal sau, timp de aproape 0 noapte. Fiul constata (pentru a cata oatil?) cit logica tatalui este irnbatabila: argumentul

46

47

dornnului R .. nu se referea la existents san nonexistcnta lui Dumnezeu, ci la un lucru mult mai banal, si anume: "De ce ~ii tu neaparat, tu, fiul meu, sa fli salvatorul omenirii?". Matei renunta la postura de fiu al lui Dumnezeu ~i se multumestc s;\ rarnanii fiul tatalui sau. In sfarsit, reusestc sa treaca cu bine examenul de diploma ~i devine inginer clectrotehnist stagiar al Marinei Comerciale Romane.

- 25-26 de ani: prima calatorie in strainatate, In Occident, escala la Anvers, in Bclgia; seara iese In eras, intra intr-un bar, un individ se a~aza langa el, incep sa discutc; ti pul il invita la cl, ii servcste de baut, probabil 11 drogheaza, intrucat Matei nu-si mai aminteste nimie, constata doar la un moment dat ca se afla intr-o casa cu usile incuiate; incepe sa i se faca frica, nu gasqte solutie, intra in panica - individul aparc nu peste rnulta vrerne ~i ii propune 0 prustitutie hornosexuala ca sa ca~tige bani; Matei refuza, individul il ameninta ~i plead; cand omul revine, insistand ell aceeasi propunere, Matei il loveste prin surprindere si reuseste sa fuga; mereu In stare de pa111ca, fuge intr-o directie oarecare gandindu-se sa ajunga In port; dar se trczeste la ... Amsterdam; nu-si arninteste deloc In ce fel a caliitorit pana la Amsterdam (poate in autos top?); culmea: la Amsterdam e din nou agatat de un individ care ii propune acelasi lucru, anume sa integreze

48

rctea de prostitutie hornosexuala; Mat~i

a net, tipul ii lasa 0 carte d~ v121t:; sa giiseasca 0 nava romaneasca, tei ajunge in port, face cun~~tinra .cu un docher, acesta il gazdU1e~te cateva zil~; cum nu avea bani ~i nici vreo alta solutie nu ii venea in rninte, Matei 11 suna pe tipul care ii lasase cartea de vizita, gandindu-se di astfel va face rost de ceva bani - se intfllnesc dar Matei nu e platit pentru relatia homos~xuala cu respectivul; decide sa mcarga la politie sa ceara repatrierea; poli\istul il asculta cu aten?~ ~i 11 in~r~aba da~a este sigur ca vrea sa se intoarca 111 Roma~ nia -ll sugereaza azil politic, ceea ce Matei rcfuza; politia olandeza il con?~ce la frontiera cu Belgia, intrucat Matei t~t mantfe:-

lase dorinta de a se intoarce la Anvers, 111 speranta ci nava romaneasca s-ar m~i gasi acolo; face autostopul, ajunge cu bine la Anvers, nici yorba de vapor romanesc, Matei se duce la oficiul de imigrare - este din nou ascultat pana la capat ~i i se propune din nou azil politic; Matei re~uza ,~i, cateva zile mai tarziu, se irnbarca, in sfar-

sit, pe 0 nava rornaneasca. .•

Pana aici istoria este oarecum bizara, dar

illtdigibila. De aici incolo l~cruril~ in~a in absurd, La Bucuresti, tatal lUI Matei prtme~te 0 d('pe~a cum d fiul sau este oblig~t sa pl~teasca Scrviciului Navrom 41000 de let despagubtre (lin an de salariu me diu-bun la epoca aceea) pentru a nu fi respectat contractul de lucru.

49

,Iii

1,1 I

I

IJ

Extrem de mirat, domnul R. se intereseaza si afla d cetateanul roman Matei R... a cer~t repatrierea! dupa cei de la Navrom, Matei ar fi plecat cu 0 ... femeie si ar fi pierdut vaporull Bun, faptul nu era catastrofic, dar... de ce 41 000 de lei?

Sa ne intoarcern pe vapor. Putin dupa imb~rcare, Matei este supus unui interogatoriu de catre comandant. Este acuzat, spre stupoarea 1111, de relatii sexuale cu nevasta secundului - din ce in ce mai absurd, caci Matei nu 0 vazuse in viata lui pe aceasta femeie (care, de altfd, ruci nu era la bord). Din ce In ce mai dezorientat, Matei nu pricepe 0 boaba din intrebarile care i se pun. Se enerveaza (mai tarziu i~i va cia seama d fusese provocat), ridica vocea, comandantul ~i secundul 11 iau, literalmente la bataie ~i ii sparg 0 arcadal Putin dupa acest eveniment, 0 persoana in halat alb ii arata un dosar ~i ii spune d odata ajuns in tara va fi ares tat, poate chiar condamnat la moartel Din c~ .In ce mai confuz, Matei l~i aminteste, vag, ca 1 s-a cerut sa sernneze ceva, un soi de declarape - a semnat. In sfarsit, mult mai tarziu i s:ar ~ sugerat sa profitc de viitoarea escala (In 1 urcia) ~l sa fuga. Este ceea ce Matei incearca sa faca, fad a-si arninti prea bine circumstantele. Lucrul de care l~i aminteste foarte precis este starea de panid, infricosatoare, () spaima de moarte. Se prezinta la politia turca (fara a sti exa~t ce si cum), ramane inchis 0 noapte - d1t~1neata politia 11 conduce la vapor. Brusc isi aminteste d in timpul acestei nop\1 a avur un

50

sexual cu un politist turc. In fine, ajunge la Constan~a, este imediat prelu~t de (sau de Securitate), interogat"amenl?~at, acuzat de tdidare de pattle! Intre tun~, sau e chemat de urgen~a de la Bucur~~t1. mult de cat nelini~tiP., parinpi lui Mater se in primul accelera~, se. prezinta la :dresa Sunt intamp1na~ de un tovara~ co-

care ii cere domnului R. sa declare cum

t~i ia fiul in primire, ~cest fiu pervers ~i ~a(a intrevnut rda~ sexuale ?erv~rse ~l : t sa se intoard in Republica SOelalista deci ~i-a tradat patria). D~mnul R.

II de asemenea, in~tiin~at d Mater va avea

i proces sau chiar doua (nerespectarea con-

trl\etului cu Navromul, acte antisociale, tdid:re de: tara), va fi pro~abil. ~ondamnat la 7 am 111-

chisoare (in eel mal ferictt caz). .."

A· I momentul intalniru dintre

Jungem a •• "

Matei si parinpi sai. Slab, neras, rataelt, rnut,

Matei ~u dispunde la nici 0 .intrebare. A dou: zi, tatal merge sa vada un priet.en, procuror~ sa S(' intereseze de urmarea ev~mm~ntel~r .. Cateva zile rnai tarziu, cu ocaZla anlversarll sale, Ccau~escu da 0 amnistie, se pare ci problema inehisorii este oarecum rezolvata (sau ar ~vea

• fi) Domnul R se adreseaza unui alt

~anse sa e. . . , . •

. batran psihiatru care 11 11lterneaza

prleten, un . ihi

imediat pe Matei intr-un mare spital de ~Sl la-

trie din Bucure~ti (acela in care lucr~m ~l e~ la vremea respcctiva). Este imediat diagnostlcat cu sehizofrenie, tratat cu neuroleptlce ~l dec-

. I' ntre timp Serviciul Navrom Ii

rrosocun- '

51

des face contractul de rnunca pentru "absen\(' nernotivate, indisciplina in dimpul muncii" - era exclus ca Matei sa mai gaseasd ceva de lucru cu 0 asemenea tinichea de coada, De asernenea, Navromul deschide un proces, reclamand plata a patm ani de scolarizare (Institutul de Marina), plus alte despagubiri suplimentare. Domnul R. arata un certificat medical, in5a seful personalului de la Navrom nici nu vrea sa auda - mai mult, acest tovaras face un comentariu ... moralizator, subliniindu-i domnului R. ca ar trebui sa fie multumit ca fiul sau se afla la spitalul de nebuni ~i nu la puscarie! La spital, batranul doctor psihiatru, convins de schizofrenia lui Matei, pro fund miscat de ceea ce i s-a intamplat tanarului inginer si rnobilizandu-si toate bunele intentii, continua sa-l trateze cu doze masive de neuroleptice plus electrosocuri. Domnul R ... , tatal, asista neputincios la transformarea fiului sau intr-un zombi. Nefiind de acord cu prietenul sau, psihiatrul, in ceea ce priveste diagnosticul ~i In disperare de cauza, domnul R.. cere sfatul unui alt prieten, profesorul de engleza - care profesor de engleza propune, prompt, 0 ... psihanaliza eu Eugen P.! ~i iata cum ajung la mine: intai tatal lui Matei, apoi tatal ~i fiul, apoi Matei singur ...

Istoria pe care ti-am povestit-o am aflat-o in prima intrevedere avuta cu domnul R ... 0 intrevedere ce a durat mai bine de doua ore, pentru care, fireste, nu i-arn cerut bani. Prima mea reactie a fost de frica, pur si simplu. Din doua motive, amandoua fundamentale: clinic

52

. tiva aveam in tcra-

1 a vrernea respec . 11

. ~ . . minti": mtelectua

ca't,va nevrotlCl "CU, .

" . . "l'b 1" era 111-

.' 'ca" once practlCa 1 era a

sumo· . b 1 0

, , ..,., d dandesun, a Cl

(ei in~l~l ca~t1gan" ' " sau al til

lie la flzicii, engleza, rom lana de lux . 1 nul pu over e ,

ba cu ttlcotatu U . ". 1 di-

b" turul la masina a unei lucrar1 ue

,a fme econ~mia paralcla fad de care~

, l~ , 1 r '1 dus de tapa mult mal

slstemU s-a Ll "

c, ..' d semenea, ca

') acesti paClenp ~uau, e a. .

, . '" beasd des pre terapla lor,

rrebuia sa vor . m let

" F eud era putin cunoscut ~l co p

ca re , . d t -le nu

la index, i~i plateau :ingun.)ie l~,C ,

. .' n intermediar mtre nune ~1 C1. . .

ista mci u. csenual di-

CMatci lucrunle se anun~au ."' "

'. .u 1 ci tatal sau decisese aceasta teraplc,

ferit: nu e , ~ l"te'ascii sedin~ele,

. "I ~u avca sa p a· ,

I'll cl, Cl tata sa . deloc banala, Matei

'. atolo(11a nu era .

IIltnptorn b- . ," internat nu me-

• " > curolepuzat, era 1t1ea .:.

[uscse n . . tatallui Matei VOla sa-~l 5coa(lieul pSlhlatru, cr . 'C i cum toate

1ft fiul din ,,:pitalcu or~ce prMe\t~~ :Ve~ un pro-

tl fost de ajuns,

;Istca o-ar .' d lla Secu-

1 si un ditamal osaru

res cu N avrornu ~

rirate! 1 R fireste irni aeor-

Cat des pre domnu "".' . 1 t

'd gratle unui an,

ecare mere ere, '. .

da 0 oar . . I clabiciunl10r 111.1-1

f . 1 poz1tlV 0anru o '

trans erenpa f 1 d eng1eza care

~) ieten cu pro esoru e '.

a~a. : era pr ~ 1") e de vreo trel sau

. t n ell Eugen . car ,

era pnc e " . fabrica" pc mine ca psihanapam: an1 rna tot" • euno<;tea ca specla-

. I ~ dornnul R. nu ma r . "

list. nsa . '. cisa dcspre psihanaliza, list nu avea 0 opuue pre , ' disperare

, 1 b de 0 mcercare 111

pentru e era vor a

53

de cauza, date flind consecintele neuroleptice lor - a~a?ar 0 ultima speranta cam fara ... speranta. In ceea ce rna priveste, tatal lui Matei imi facuse 0 impresie destul de puternica, eu sentimente amestecate: om inteligent, cu rnult umor, rnanuia argumentul logic cu eleganta ~i in acelasi timp cu forta. tmi era limpede cii nu colaborase cu comunistii, ba chiar dirnpotriva. Practicase 0 groaza de meserii earn ca S1 tatal

, ,

meu, iar eu stiam ce insearnna schimbatul repetat de slujba (cine nu-si tinea gura dernisiona si cauta altceva de lucru, in eel mai fericit caz, dupa 0 convocare-doua la Securitate).

Probabil ca domnul R ... esuase in cariera la un moment dat, i se intamplase ceva, 0 fractura, 0 cadere brusca, probabil pnuse vreun dis curs logic intr-un loc absurd, ii scapase de sub control simtul justitiei, Era croit dintr-o bucata, om energic si de actiune, cu respect pentru cuvantul dat. Putea fi un aliat puternic si loial dar Doamne-pazesre sa ti-l faci dusman! Ceea ce nu-rni convenea era faptul cit acest domn, de altfel foarte simpatic, tinea sa raman a stapan pe situatie, pe orice situatie care il privea sau care .privea pe unul dintre ai sai. Mi-a trecut prin cap d nu-i tocmai u~or sa te des curci cu un astfel de tata, pcntru Matei n-a fost tocmai usor! Presupunand cii l-as lua pe fiul sau in terapie, cum va suporta dornnul R ... desfasurarea evenimentelor? Evidcl1t, va veni sa rna vada, irni va telefona, imi va cla detalii despre starea lui Matei, imi va cere s( )cotcala, va discuta cu mine problernc de n'( .11I\1c ... imi

54

reprosuri daca ceva nu va ,fi i~ ~r~ne: un simptom sau a!tul se va mrautatl··· ~1 mat stie eel In mintea mea ~ an~li~ o afacere in doi: profesionala, pnvata ~1 .1l"UL'U"U~ se intr-un dispozitiv riguros (careguli, plata), dar aceasta idee incepuse sa mi se zdruncine, culrnea, nu din cauza . R. .. ei din cauza unora dintre pacien-

nevrotici care veneau la mine in rerapie, cum scrie la ... diqionar, dar se duceau cand in dnd la 0 ghicitoare-n carti, la 0 care diidea-n bobi ~i la nu stiu ce preot intermedia iertarea pacatelor intr-un fel in plus, eu toata discretia, pacie~tii mei ..,IJllUUti" provocau ceva valuri in ~al~e lor: 'psihanaiista mea a zjs cd. ... '~ .,am realtZflt, in ~itzm~ ,,,,in/a, cd. ... ", rna rog,. frazele-tip cand Vre1. sa-_?

convingi anturajul ~1 ai nevoie de autonzatla

unui specialist.

E dar ca 0 analiza nu ramane 0 afacere in doil Prezente sau absente, 0 seri~ de personaj: pot fi convocate intr-o ~edint~: iar i?tr-o cura nici nu mai vorbesc ... A~adar, u explic dornnului R ... cam ce inseamna 0 cud de psihanaliz~, principiile, cateva detalii teh~ice, durata me~~ probabila ~i mai ales precaut11le n~cesare - ?lC: () problema, era deja la curent. Flx,ez. 0 p.r1~a ~edinta pentru Matei, doua saptama~l mal tarziu, timpul cat sa iasa din spital, ~reclzez.' ~e la inceput, d ar fi indicat ca batranul pSlhlam: bine intentionat sa nu fie la curent cu .aceasta

M~; aflu de la domnul R ... ca Mate!

terapte. tu

55

este eomplet bilingv: doamna R ... este romanc.i, da: bu~iea paterna a lui Matei este greeoaic1. tata~ ~U1 Mate!. fund la randul sau bilingv dill eopilarte. l\:a~et vorbeste foarte bine engleza ~1 se ?eseurea m franceza, Bun! Ma gdbese b sedinta mea obisnuita si-ncep, ea niciodata, s~ rna plang: situatie imposibila, ba chiar periculoasa, domnul R... intr-o relatie extrem de stra~sa cu fiul sau, tot timpul pe capul lui, 0 s:'I fie ~t pe-al meu. Proces cu Navromul, Securitatea pe undeva, pe fir. Pacient homosexual schizofrenic. Matei, primul nascut, a fost rna: rea miza a familiei.

Si eu am fost primul nascut, la cativa ani dupa instalarea sisternului comunist in' Romania -=- amando~?i familiile mele (materna ~i paterna) fusesera profund mareate de sis tern. Mama, ~efa de prornotie la Iimbi romanice fclicitatii la exarnene, apoi convocata la SeCLlri~ tate, exrnatriculata la sfarsitul studiilor eu in~er~i~pa. de a se r~lnscrie in orice jnsti~tie de ~n~a~ama:lt supenor din tara. Tata, proaspiit tq1t. di~ inchisoare unde fusese "revnut" fad motrv ~t fad explicatii (mai tarziu, aveam vreo 6 ~ an~, fratele meu avea 2, fusese iar "retinut"), eautand de lucru. Parintii mei s-au regiisit ell stu~lc brusc intreruptc, f?id slujba, f?id profesie, fad viitor, cu dosar la Securitatc. in ziua in care mama a fost exmatriculata, 600 de studenti au avut aceeasi soarta - Hira vini sau merite deosebite, adica nici triida(ori, nici eroi nici ... A~adar, m-am nascut cam la vrcun an dupa to ate aceste evenimentc, marna a facut 0

56

puerperaEi cu delir mistic (uri foarte sub: eu Dumnezeu), nu se gasea penlCilina, Il Eaeut rost pe pia~a neagra, este de cr~~ut ar fi rnurit daca nu era penlCllina

Amintirile as tea irni venisera in minte in 1 interviului eu domnul R ... , acest tat~ t de catre baiepi lui, caei avea dot,

Matei si un altul, eu un an mai mie, prezen- "1 cl' uncle tulburari psil1iee.

," '

Familia mea (nu vorbese doar de parinV)

a iubit mult, rn-a investit, cred, ~i eu 0 anumisiune (datorie?) de reparare - au fo~st tn~a foarte exigenV eu mine, era ex~lus sa-l deeepVonez. Aveau ~i rnei doua valon extrem de puterniee: legea ~l :)!1o:re_:! Cla~ul matern era ehiar agasant: legalist pana-n maduva o~seIOf, totul ineepea ~i se sfarsea eu ce est~ ~l ce nu este pennis, de unde pana u~de ~t .unde scrie ca ... , ce e just ~i in numcle cui! Ca ~l cum sc naseuserii eu un intreg tribunal deas~p~~ capului! Era exclus .sa-mi .dee~p~onez parmtu: bunicii, eolateralii ~l pe erne mea? A~, fireste: striimosii... de la Viena pana la Craiova, mal ~)prind~-se prin polonia, apoi l~ C~i~inau, in fine la Bucure~ti. Glumese ... pe Jumatate. Proble~a aetuala insa n-avea nimie a face eu genealogia mea, nici eu a lui ~atei, ei e~ pl~e~rea lui Eugen P.: la cine rna VOl duce? Cine irru va eonftrma-inftrma intuitiile, imi va eoreeta ~ro= rile? Mai ales atentie la erori! Nu va rrebui sa

57

I. i

fac. .. nu prea-mi venea in minte ce ar fi trebuit sau nu sa fae, m-a intrerupt voeea lui Eugen:

"Daca !i l-am trimis pe Matei este pentru ca am ,gandit cd numai tu pop face ceua pent17l e/... dar asia nu inseamnd ca e,rti obligata sa fl iei fn terapie. Chiar daca ai si incepu: sa lumzi ... "

Mergand spre statia de autobuz, monolog~m, multumita ~i enervata in acelasi timp. Neutralitatea asta idioata, ce Dumnezeu sa inteleg din "Suflt Jigur cd oei reusi Ja lucreoi cu el.

dar nu esti ' ' "\;,

r nu eft! oblzgata ... ". In fond, ce-as fi vrut eu sa

aud? Lasand orice ipocrizie la 0 parte, cazul ~a interesa peste rnasura, Engen simtise ~i tusese de acord. Eugen mat considera cii rna potriveam cu meseria asta pc care noi 0 exersam in pofida lor - in pofida sistemului. Psihanalistul meu cunostea foarte bine interdictia practicii liberale in Romania de dupa al doil~a razboi, Romania in care "ei" luasera puterea schimband fata ratii in cateva luni. Stia, de asemenea, ca eu eram 0 "fuca a dusmanilor poporului", apartineam adica aceleiasi ~ategorii ca ~l domnul R ... , Andrei, pacientii mei in general. Ceea ce eu nu stiarn era faptul cii cl, psih~nalistul" m~u, apartinea aceleiasi categorii si ca aceasta dimensiune fusese, probabil, unul din operatorii de transfer si contratransfer in r~latia noastra, Se mat punea 0 alta problema, ~l anume: psihoterapia, independent de teorii dispozitive ~i tehnici, era uri dorneniu cunoscut de psihiatri ~i psihologi, dar acestc "bresle" nu se iubeau cine stie ce, i~i rcpro~all, mutual, conceppa des pre boala psihicii ~i mal ales fclul,

58

v Iburari pSI-

de a trata 0 persoana cu tu .

.' . sihoterapla

GrOJSO modo, pentru psihlatrl, p . pen. 1 .' d I ""n lar

un soi de frecue a P1CIOr e ern , n

. di toS era u

Psihologt tratamentul me camen . teni

. A 'tlva prle

de spalare de creierl ve~m ca, . (florin

tri d~tigati pentru pSlhoteraple . t

, r , .' Botcza,

Ileana Antonescu, LIVln. d in

Lazar, Alexandru Elias ~i al1");. ar, se lor, psihiatrii ~i psihologu nu .'

. .' . . b iCI pe unU,

iar comunl~t1l nU-l lU eau n

. . ergeau ca

Pe altii. 0 ficial, neuroleptlcele rn - Ita tea

, . . I l'acU

eel mai bun remediu, smguru.. I meu

. inchi . analis ttl

4e Psihologte se inc isese, iar . As-

. ' a lunl .. · "f

Plcca in Statele Unite peste catev . nea

. . mal ve ,

tCI)tand un autobuz rugtt11t care nu v tra-

, • v cum sa

ma incuraj am spunandu-nu ca, on . v' rise

( .' _. lica un .

iesti ca om liber m tara noastra Imp 'bliotcca

~ " - bl '

in fond, acasa, aveam 0 mtreaga , librarii-

• • v v • gaseaU In

dublu mterZlsa: carti ce nu se .' ice caz

. ., b'bli (In or '

lc noastre uncle mCI in I oteci . I ""'ana

, ) . dOl a 'v ,

cde la care eu aveam acces ;;1, e piata

. I xcrox, p ,

cartile respective erau trase a ~;stau).

~ " . fici 1 nu e..u

neagra (mtrucat xeros-un 0 lela e uteau

-cc • v resteze, P

i\~adar, daea "el voiau sa ne a ficiente

" t veaU SU

sa 0 faea in orice momen, a ta pen-

. .. b' v fiu aten

motive ~I mlJloace. Va tre U1 sa . _ d manul

v d ViDa u;;

tru ca domnul R... sa nu e I si cu

. , C I v I creZ CU e l

meu, va trebUl, intr-un re , sa u I vavzusem

., v nU-

el... ~i apoi, la urrna urrnei, inca

pe Matei. . sa-rni ex-

v d I R valSe

Presupun ca omnu .. , . - intru-

v bl 1 [JUIUI saU,

plice, de la capat, pro e~.e e 1 ele, tatal si-a

cat in ciuda recomandarilor 111

,

59

I!

"

!

II

insotit fiul Ia prima sedinta. Sigur, el ar fi preferat sa asiste Ia toate sedintele, sa participe chiar, Asadar: reiau explicatiile privind terapia analitica, vorbesc despre inconstient si manifestarile sale, dau exemple cu un vis, un lapsus, o istorie, un proverb ... Enun] cele cateva reguli formale ~i 0 explic pe aceea a asociatiilor libcreo Ma adresez mai mult lui Matei decat taralui sau, dar dam nul R ... este atat de prczent incat imi da impresia cii ar face analiza in locul fiului sau sau poate ar prefera locul meu ...

Matei seamana teribil cu tatal sau: acelasi chip, aceeasi talie, acelasi suras, doar ca mult rnai tanar. Extrem de timid, jenat, nici nu Indrazneste sa d,eschida gura. Nu-si gase~te locul, Sla ca pe ace. Incolo ... e intru totul de acord cu parinte!e sau, Cum si-ar putea permite sa fie altfel? Imi vine, brusc, un gand: tanarul asta e o reproducere stangace a domnului R ... 0 mana trernuratoare a trasat contururi oscilante sensibile la orice excitatie interioara ~i exterioata. Nu cunostearn, la vremea aceea, interpretarea lui Didier Anzieu ... apropo de eu": le

), ."

rnoi-peau" (Eul-piele) reprezinta functia de continere a psihicului un soi de invelis-vesrnant, el se constituie i1te~te pc parcursul' copilariei, dar nu numai in relatiile precoce cu mama ~i cu parintii in special, ci in relatie cu lumea careia parintii ii apartin, aceasta lume mostenita inconstient de catre parinti ~i constituind un soi de laborator de umanizare a fiintei proaspat nascute). Bun! Cum nu aveam la Indemana a carte de (sau despre) psihanaliza in

60

nici in grece~te, Ie-am imprumutat

• f _ (T - psy'chana/)'se est-eile nuisibie?),

Itl ranceza .JJJ .' .

amintesc autorul: 0 introducere rdatlv

in psihanaliza, cu ce-:a ~xemp!e. _A~ orarul sedin~elor, de trei ori pe saptama-

, . di rill Am ternunat

durata unei ~e rite, pre,-. _ ..

I' d I Matei daca avea ndamurlrl,

. Jan u- pe '

bari. Nu avea, acceptase totul cu un suras . Ali timp I-am ur-

omat ~i stangacle 111 ace a~. .

plecand impreuna, tatii ~l fi.u, oare~um

. ~i nelini~tip, fiecare din m~tlve diferlte. i telefonez lui Eugen Papadima, _recla:n 0

. _. tu tie urgenta! ma la-

,e(lin~a suplimentara, si a,

mcntez: . .

Cum 0 s-o scot la eapat, e neuroieptlzat-aJI, e

'h "ual are probleme cu Securitatea, cu Naoro-

omosex , I . _ j- r' pe-al

mill, taiea-sau e mereu pe eapu: ,UI, 0 sa te J I

meu, sun! amdndoi iega!i-lipl/I unui de altu], sunt

anroate identidoo. " ,

Ur" or ) Si ce e nou 111

Eugen P. (ma intren1pe: ."

chestia asta?

Eu: Cum 0 sa fac sa-l vindec? Eoo. nevindeca-

bil: schizofren, homosexu~l... ?

Eugen P.: Sa-l vindecl.oo .de c~ anu~e. _ Eu (enervata): Uite ce-i, pSlhanaliz~ es;e, , . te de to ate 0 terapie. Freud, 111 .fl l11a111 ' . psihanaliza technique pryehana!ytlque, spune ca

_ t n procedeu te-

este 0 metoda de tratamen , u ." .

tic" 0 metoda "de investlgare ~1 de tr~-

rapeu , .. teorle

t" este fireste <:1 0 teorle, 0

tamenoo· , ,'"

care... '

E P (rna intrerupe): Exact asa gan-

ugen. .. ? De

d . <:1' -atunC1 care-t problema.

esc ~1 eu - ,. ,

61

l

un de stii tu ca e schizofren? Merge in patru labe, linge pe jos? Ce e aia schizofrenie, pentru tine? Si de ce te deranjeaza faptul d e homosexual?

Eu: De pard n-ai sti d ei cornunistii inrerzic homosexualitatea, ba cl~iar it tri;ru~ pe homosexuali in puscarie ...

Eugen P.: Ce spui! Da' tu stii d ei" ii

trimit in inchisoare ~i pe psihanali;ti? "

Am inceput sa rad, nu rna puteam abtine: situatia mi se parea ... perfects: eu, ftica a dusmanilor poporului, In analiza cu el, fiu al dusmanilor poporului, gata sa iau in analiza pe un alt fiu al dusmanilor poporului, diagnosticat ca schizofren de catre psihiatri si ca tddator de catre cornunisti ... Imi imaginam cum ne-ar sta tururor in inchisoare, redactand zeci de declaratii, marturisind di am complotat impotriva clasei rnuncitoare folosind teoria ~i metoda lui Freud, de asemenea fiu al dusrnanilor poporului, ~i evreu pe deasupra ...

Asadar:

- Sistemul nu ne voia, putea sa ne priveze de libertate in orice moment.

- Noi respingeam acest sistem, incercam sa practicam 0 meserie imposibila, intr-un cadru imposibil, alunecand in fisurile sistemului, largindu-Ie putin cate putin,

- Pacientii nostri, adapostiti in aceleasi fisuri, cunosteau riscurile si angajau cu noi un dublu contract: acela al terapiei si al unei opozitii mute, incapatanate ...

62

Nu-r voi povesti cazul in intregime (l-am tcdactat in detaliu in prima carte pe care am pllblicat-o in Franta ~i c~re reprezinti, int:gral, tcza mea de doctorat). Iti VOl da doar cateva piste de interpretare, cu ~eajunsurile lor ~~, mal Illes, cu limitelc pS1hanalize1. L-am avnt m terapie pe Matei cam doi ani ~i ceva. An: plecat in Franta in 20 mai 1990, lmedlat dupa ce a:n votat. Fnsesem invitata (impreuna cu Vera S., Nadia B., Aurelia 1. ?i Augustin C.) la un colocviu la l\ix-en-Provence, un colocviu al rnai multor societati de psihanaliza de obedienta lacaniana. Pe noi ne invitase 0 societate proaspat inftintata, pentm sch~mburi. cu E~ropa de Est! Aflasera de noi s=r= unut medic psihiatru Alain Pidole, care facea parte din Midecins du Monde. Venise la 13ucure~ti (cine nu veriea la 13lIcure~ti dupa faimosul decem~ brie 1989!, iar francezii, avand bancadele ~1 revoluua in sange, ajunsesera printre primii.) Alain venise cu un soi de program al "Doctonlor Lurnii" ~i voise sa stie dad erau psihanali~ti in Romania. Intamplarea a Hcut ca Alain sa cunoasca un prieten al meu, Florin 1'., iar Florin I-a trirnis la mine. Am convocat 0 ~edinta ...

63

extraordinara la proaspata noastra Societate de Psihanaliza (condusa, la vrernea aia, de un "co!nitet prezident" format din sapte membrD. La lntoarcerea in Franta, Alain a dat un anunr 1: "France 2" ~i asa ne-am ... ajuns: am ineeput s~ pnrrum scrisori, telefoane ~i intr-o bun a zi si-au anunrat vizita vreo §apte persoane din respectiva soeietate de psihanaliza avand drcpt seop schimburi internationale eu eventuali psihana1i§ti din Est. Au venit, au stat la n01 0 saptamana, timp in care am organizat cateva ~?u~i de Iueru impreuna. Apoi am primit 1l1:rItatla. Eu una nici nu aveam pa~aport. lvIi-am anuntat paeicntu ca voi lipsi doua Iuni

~~ am ineereat nu sa tnehei rerapiile, era imposibil, ci sa le ... suspend (aveam vreo 20 de sedlnre pe silptiimana plus ce lucram la spital, mil rag, un santier intreg, paeientii rnei se aflau in diverse etape de evolutie). Cand mi-am preJungJt ~edetea in Franta, le-am scris tuturor pacientilor mei ~i le-am dat nume1e a doi colcgi car:- se intorsesera (una e sigur Vera $andor, c~la!alt cred ca era Vasile Dem Zamf1tescu). Toji pacientii rni-au riispuns, 0 vreme am avur eeva corespondenta profesionaliL. Matei i~i gasise de lucru la un post de radio greccse, se insurase.

in tara lucrurile se schirnbau de Ia 0 zi la alta.' dar deloe in sensul a§teptarilor mele. In runie 1990, pre§edintele Iliescu a hotanit sa terrnine definitiv cu dernonsrratia Golanilor" din Piara Universitatii (Ia Bucu~e~;i). Dcmonstratia 0 eutloscusem, 0 frecventasem, ea a

64

I cam zi si noapte timp de vreo doua luni, fusese incercuit eu panearte pe care scria rna zona libera de eomunism din Rorna-

H. Ion Iliescu nu a inteles (mai precis: a intedar nu a adrnis) ca dernonstratia eu prieina 'a fundamental in discutie sistemul cornuea sistern totalitar. Ion Iliescu s-a temut,

trucat luase puterea intr-un mod ilegitim - foarte bine prin ce mijloace ajunsese el la plilere stia de ascmcnea, ce soi de proees ii orches'tr-ase' tovarasului sau Ceausescu. Fireste d Ceausescu era vinovat de 0 groaza de lucruri, insa proeesul facut de Iliescu era 0 caricatura, lliescu a chemat... minerii, asa-zisii

sa fad ordine in Piata Universitatii.

Minerii au masaerat la inteleetuali ~i studenti c:'it au putut, cu bate ~i alte unelte repede incropite. Sa ne inIelegem: nu am 0 teribila admiratie pentru inteleetuali - rnai ales ca, in sccolul XX, majoritatea inteleetualilor s-a dat in vant dupa propaganda cornunista, ba ehiar a ~i tacut-o. Alpi s-au dus de partea nazismuluica ~i cum 0 extrema s-ar combate eu 0 alta extrema! i~ spuneam deci d sistemul cazuse, dar cornunistii se aflau la putere (dupa unii, ei s-ar mai afla ~i astazi ... ), era in iunie 1990, eu eram la Paris.

Mi-a venit in cap, pentru prima data, ideea sa nu rna mai intorc in tara ... Aveam acolo un eopil ~i 0 intreaga familie, m-arn gandit cii se ridica iar zidul, ziarele frantuzesti nu dadeau nici 0 informatie pe care sa te bazezi. La Amnesty International, 0 doamna politicoasa

65

~i int:legatoare pana la Dumnezeu, mi-a explicat ca, deocarndata, nimeni nu stie nimic pre--

,I U di

CIS. na ntre proaspetele mele cunostinte a

evocat 0 posibilitate de a ramane in Fr~nta' cel p~pn un an, lucrand ceva, intr-un cen~ de r~l~tegrare sociala pentru bolnavii psihic croruci. Deta~ ip voi povesti alta data. 0 stii pe S~arlett 0 I-lara din Pe aripile vantului, cea cu la1t~not1V~ll: "La cbestia asta md ooi gandi maine, m_ato este fZ maine 0 Zi(~ Cam aceeasi strategie psihica am adoptat si eu: .Deocamdatd rdmdn, dacd nu merge, maine md intorc acasd". Avearn 0 idee fi,xa, anu:ne sa 0 scot din tara pe fiica mea, 1 ~mara, m cazul in care se ridica zidul la loc ... Stii coaroe-.i culm~a? Pacientii rnei, in majoritate, au parasit Romania dupa mineriada din 13-15 tunieA 1 ~90 ... Fizicianul genial, eel care rna pusese tn incurcatura, in povestea microfoanelor ("de unde {ti!i cd sunteti anonimd?"), este acum cere eta tor in Statele Unite.

Cat despre Matei, stiu d a incercat sa continue terapia (analiza) cu unul dintre cei ale caror adrese i Ie tritnisesem sau chiar a incercat cu ~mandoi, dar nu a continuat decat cateva luni. In 1993, la Bucuresti, l-am intalnit intamplator pe d<:mnul R ... , nu-rni venea a crede, lui nici atar, In acecasi seara, Matei m-a sun at ~i i-am spus sa vina a doua zi dimineata. Nu mai lucra la postul de radio grecesc, din motive pc care eu le-as cataloga ca fiind independcnre de el. La un an dupa plecarea mea, avusese 0 internare la psihiatrie pentru un episod diagnosneat delirant (i~i amintea de 0 tearna teribila

66

Il'rori~ti). Mi-a povestit lucrurile destul de t ~i mi-a explicat conflictul de la radio: mtea intre cei care lucrau acolo era acer[ntr-o zi 0 colega binevoitoare i-a aruncat (a\a: "Orictlm, Matei, puterea este ~nca in mainife Ire Ii toatd lumea aici ltie <11 ttl ai un dosar greu Jr(uritate. Vei jt primui pe iista sa fli da! afara ... ".

Nu l-am rnai vazut, de atunci. Mi-a scris, vrcme in Franta - i-am raspuns. hi gasise de

_._ chvortase,' se recasatorise. Din cand in

, , I

CI\1ld, in vreo situatic rnai dificila, sc gandea :'

el'ca ce a~ fi spus eu. Uneori, discuta cu tatal ";111 luand in considerare ~i 0 cventuaEi. opmle a

mea.

Voi incerca sa-ti rezum comentariile pc

Illarginea acestui caz, interprehhile facute ~1 cclc lasate de 0 parte. A~adar, Mater este ~n pl'rsonaj extrem de sensibil, foarte a:ent laA111- Icrlocutorul sau, i~i cauta cuvmtele, 111cercand \a fiecare pas sa sesizeze intenpa celuilalt. De pard tot ceea ce se petrece in jur areA 0 relave ell el, il priveste personal - 0 relaue 111 care el cvita sa se angajeze, dar care sfaqe?te pr111 a-I

capta, a-I face prizonier, fad voia lui,. ce~ puVn pentru un rimp. Matei trece prlt;. viata ca ~: cum ar striibate 0 lume in ceata. It este teama sa construiasca 0 relatie cu 0 femeie (teama de a-~i pierde hbertatea), dar este 0 vic~ma scxuala u~oad pentru partcneri de acela?l sex. 1):0- blema alegerii obicctului sexual il obsedeaza - a~adar, ~i aceea a propriei identitati sexuale. Un sentiment de neputinta il traverseaza in paralel

cu ambitii puternice:

67

,jmi e teama sa ma bat, teama sa atar, teama de «eea ce poate sa-mi jehd "'ela/alt, dar rand tJJa bat, pared n-am limita, loveSC'puternzi.; md mmpar (If persoane zepte din (omun Ii am oroare sajiu slab",

Am avut caiete intregi de note privind cazul lui Matei. Le-am parcurs de cateva ori, incetul cu incetul rni S-au reactualizat stilul lui verbal ~i gestic, expresia ferci, mi~cariIe. Mulr rnai tarziu, am regasit personaJul in cattea lui Didier Anzieu, Le A1oi-Peau: este vorba de personalitat1le narcisice \,i de tulburarile psihice la linuta dintre nevroza ~i psihoza. Anzieu vorbeste de limite in ceca ce prive~te:

- frontierele dintre Eul psihic ~i Eul corporal;

-- frontiere1e dintre Eul-realitate si Eul-ideal'

- "

- frontierele lntre ceea ce depinde de pro-

pna persoana ~i ceca ce depinde de celiilalt (~ndrei rni se pare un caz tipic pentru ulamele dowl: eategorii de frontiere).

D111 cauza fluetuatiilor aces tar fronciere a

fragilitari! si incertitudinilor, se observa: '

- caderi in simptomatologie depresiva;

- 0 nediferenpere a zonelo- erogene, facili-

tand confuzia intre experientelc dureroase ~i experienrele agreabile;

- 0 i~distinqie pulsionala, avand drept ConseClnra intensificarea unei pulsiuni (cre~terea in intensitate) resimj:ite ca 0 violenta si nu ca 0 dorinta;

- 0 vulnerabilitate la ranitea narcisid dtept eonseClnrii a fragilitajii inveU~lduj psihic;

- 0 senzape difuza de "stare proastii";

68

- in sfar~it sentimentul (ca un soi de dedublare) de a asista, ca spectat?t, ~a ~n scenariu care ar fi si n-ar fi propna v1~ta. . . Am inteles de ce batranul medic psihiatru diagnos'ticat repede ca fiind s;:hizofren - sese impresia d Matei se afla intr-un prode pierdere a contactului cu. reau:a:ea: unnul ~i doamna R ... sunt disatonrt '". fara sa 'fic. Matei realizeaza prapastia dintre e1: lucru pt· care tatal sau mi-l va ~o~firma la ultima lu~ vizita. Fieeare dintre panntt l-a considerat p~e Matei ca obiect favorit de investip~ excesrva,

.. d . " "(1 traduce-

franeezu ar spune" e [ouissance n .

rc libera: placere fara limite). De altfel, Matei 0 ~i spune la un moment dat, cand ~ con~ta~~, ~u uimire, c:'i are relatii paralele cu ~ar111~ Sal (cu

Iiccare in parte, niciodata cu ~ma_ndo1 lmpr~~na). Mai constata cit se simte 1t1car~at :~ mistlinea de reconciliere intre panntll S~L S-a,r parea ca aceasta fantasma de .teconcllier~. il persecuta de mic, si, in acelasi tlmp, e~erC1ttul reconcilierii l-a salvat, pe undeva. Odata scoase la lumina aceste ipoteze, Matei conch1de.: ~ .

Gala m-am sdturat.: i-am ils mamez sa mat uite de"mine ~i sa se otupe de tata, iar tatei t~a,:, \!~ s-~ mai caimeze pe mama... ie-am SPUJ, fa ~mafldot, sa inceteze sa ma mai ia, fiecare de pattea Iut, (,~ manorrecondliator-comptice. .. da, asta e: complice.: .

In sfar~it, pentru prima data !"fate1 separa personajele: tata, mama, copil. In urma rernarcei pe care am citat-o, doamna R ... s-a su= parat, iar domnul R. a t~eut. Sv-ar spune ca parintii lui Matei nu functioneaza ea un cuplu

69

ca si C~lm relatia di?tre ei s-ar reduce la aspectul stnct biologic ~l cii nici un fel de fantasrnii ~u circula intre ci. M-am intrebat cum s-a intamplat ca domnul R ... nu a avut copii cu nici una .dit:trc ferneile de care se prctindea indragosut, 111 sc!umb a avut doi cu 0 fcmeie cu care nu imparte~ mare lucru ... ~i, de fapr, cc se petrecuse la nivelul generatiilor precedentc?

Mat~:isc simtise mereu extrem de apropiat de mama, incapabil sa-i sernenc taralui, Doarnna R ... nu avea dcloc de gand sa renunte la fiu! prefcr_at, clim~otriva, intentia ei era sa-l pastreze ca intr-o panza de paianjen - astfcl se tese 0 complicitate il:tima .intre mama ~i fiu, co'mpJicitatc sustinuta ~1 prm atitudinea dornnului R ... , personaj infailibil, invulnerabil, de nezdruncinat, educator prin excelenta.

~f.a:~ gandil: ea si eu'avusesem 0 educatie s:vera. La fuses em invapta, foarte devreme, sa-mi fie. rU~111e - culpabilitatea e personala, rusinea ~l onoarea nu te ating doar pc tine ca indrvid, Cl ~l pe ai tai ... M-am gimdit ca ~i eu avuscsern fantasma reconcilierii intre parintii mel, dar la mine aceasta fanrasrna nil funetionase in acelasi mod ca la Matei si asta, sunt slgllra, din cauza prezentei buni~ilor (nu rna refer dear la prezen1:l fizica, C1 ~i la faptul ca ei reprezen~au 0 lume). Cand, la vreun an ~i ceva de terapie Matei rn-a anuntat ci incepuse sa frecventcze un grup de rugaciune ~i de comentanu al Bibliei impreuna cu tatal sau, am incurajat a~ceasta solutie care mi s-a parut, inruitiv, o plsta de rezolvare a relatiei dintrc ei- 0 altfel

70

illseriere a rcla~ei tata-fiu, alta decat cea de Ira sado-masochistiL Era 0 strategic, 0 rnotale, pentru ca tatit! ~i fiul sa se regase:se~: t randu-~i in acela:;;i timp Eecare loeul sau. ~1 nurnai sa se regaseasdi, dar sa se uncasca, sc ata~eze unul de altul nu strict individua:

prin referin~a la 0 alteritate (un reper) plasata u n. amandurora, ~i anume, Dumnezeu.

in ceca ee-l privqte pe Matei, identificacu tatal este impiedicata de amandoi parin· sai, nu in mod voit, nici yorba, ci pentru .itnplul fapt ca acqtia nu func~oneaza ca un cuplu. In cconomia sa libidinalii ldeeva de ho~ nlOsexualit:lte (preocuparea obseslva, uneori IItrac~a homosexuala) sc produce ca 0 aparare itnpotriva castrarii, la doua nlveiun: v

_ pentru d barba\ii (exemplu: tatal meu~ rna strivesc, mat bine aleg varlanta de a h fe-

mere;

__ pentru d femeile rna ... lin stram legat de

elc, rna sufoca (a se vedea: mama), e preferabil sa aleg pe cmeva ca rrunc. . Acestea fiind zise, Matei se simte totu~l

bine in eompania femeilor, bine din punct de vcdere strict masculin (este atras de de ~1 dorc~te sa le seduca, nu are nici un fel de inhibitie sexuala, nu devine impotent) dar femeile sunt periculoase pentru d. i~ iau libertatea, sf~r~ese prin a te supune, iar cea mal penculoasa est: mama sa. De altfel, doamna R ... estc conV111sa d toate prietenele fiului sau vor sa-i fad far~ mece. Astfe! ideea (~i senza~a, sentimentul) 11.11 Matei privind pericolul feminin vine, pe de 0

71

parte, de 1a cxperienta cu propria-i mama, pc de alta de la convingerea aceleiasi mame cii orice ferneie, capabila de farmece, i1 poate in- 1anrui, concret, pe orice barbat, Cand dimpotriva se trezeste victima unui barbat, Matei arc impresia de a comite un pacat de moarte. 1-10- mosexualitatea nu are si nu a avut niciodata presa buna la romani (fie vorba-ntre noi, nici la alte popoare, exceptand epoca actua1ii, considerata de 0 Serle de au tori ca fund post-modernii si caracterizandu-se, intre altele, printr-o stergere sau pierdere a reperelor asa-numite traditionale), Nu exista, 1a noi, 0 prescriptie care sa-i pedepseasca aspru pe homosexuali, dar romanii considera homosexualitatea ca pc o degenerare a comportamentului masculin. Este ceca ce dornnul R ... transmite foarte puternic, nici nu mai e nevoie sa 0 spuna (dcsi uncori e1 nu se da in 1aturi sa 0 exprime verbal). Matei manifesta ~i alte comportamentc sexuale care trimit la copilul mic, la manipularca diferitelor parri ale corpului de catre copil (placerea infantila). Matei resimte un amestec de curiozitate si satisfactie legat de aceste practici, dupa care e invadat de rusine si culpabilitate, mai ales in raport cu sfaturile (~i cu persoana, sa-i spunem: figura) tatalui sau, Pe parcursu1 terapiei, Matei realizeaza faptul ca, in ceca ce priveste propriul corp, 11 incearca 0 curiozitate pe care el 0 estirneaza ca fund a unui copil de 5 ani, ba chiar mai mic. Constata cii nu reuseste sa hi) unifice aceste placeri pe care le numeste "tehnici functionand in

72

", e chiar surprins de propria-i formuRecunosc di ~i eu!

Se considera nevroza ca fund 0 problema-

'privat subiectiva, intima (con£?ct intre si Eu intre Eu ~i Supraeu etc.), iar pSlho~

ca' fund 0 problematidi publidi Ontre. EU.~,l exterioad). Cand spun "se co~slde:a , refer la Freud. Ceea ce Matei ma111festa c~ a~ii biz are sc inscrie in registrul aceste1

. , .. ti" care iZbui'neste brusc, de [iecare

neums t '.' '.,

efind limitele fntre imagina!ie [Z realztate se [terg,

ceea ce am considerat ca fantastic apare, dintr-o

. ft· d a' "(Greud 1919 L'inquietante

ca ttn re I... r : , '

'Ira~gete. Faptul cii Matei i~i ~u~e, in mod repe-. titiv, intrebarea "Seman tata/uz ~eu sa~ mamez

J e= • fie de ordinul unui conflict strict

"me. pare sa f ."

lubiectiv, deci nevrotic. Eul sau "face ~~~

Ilti'tta vrerne cat la exterior nu se ~etrece n11111C intens, nirnic gray, totul e calm. In n:ome~~1 in care cadrul exterior se schimba ra~cal (cal~toria in strainatate, mai tarziu pertoa~a. din dccembrie 1989, evenimentele "revol~~el romane"), acest Eu se prabu~e~te, pastra~d metafora lui Anzieu am zice di se destrarr:a ~rusc: asemenea unui ~esut rare fiat. La fel ~e m~ampl.a lucrurile cand un eveniment neobl~nu:t a~uvcaza un curent pulsional in stare pura: r~mtoarcerea refulatului face iruptie (dat fll~d c~ecul procesului de refulare), loc~l ~e por.I11re al iruptiei fund 0 fixatie la un stadiu mfantil de dezvoltare libidinala (stadiul anal, i~ cazul lui Matei) _ de aici regresia ~i aluneciirile sale facile in racolari homosexuale. Elaborarea

73

epis_odul~i rep~tricrii, pe vapor, de-a lunged unei seru de vise traumatoliticc in contcxtul terapiei, i-a perrnis lui Matei ° oarecare reconstructie ~i 0 schita de unificare a ceea ce e! numeste "tchnici sexuale paralele". La un m~ment dat el constata cii ideal in ceea ee-l pnve?te ar fi contactul sexual anal cu ° femeie. Matei nu este deloc un homosexual clasic" (varianta hornosexualitatii nu este, penrru el 0 a~egere libera, ci dimpotriva, una fortata, chi~uita - s-ar lmpune aici 0 discutie mai nuantata despre ceea ce este homosexualitatea, in ce regtstm se defineste ea; experienta mea clinica ulterioara Cll subiecti-pacienti f;bricati in lumea occidentala mi-a ararat cii homos~xualitatea ca alcgcre lib era este extrem de rara; atractia homosexuals e una si realizarea deplina a unci r~larll h01~~~exuale e altccva; ca sa nu mai spun ca "atraqla eu pnclna se poate ~i ea tricota intr-\~n atelier ideo:ogic la moda; aceasta pentru ca sexualitatea in general are 0 dimensiune strict individuala, dar dimensiunea rcspcctivii se articuleaza, indiferent ~i independent de individ, la 0 rcprezentarc colectiva, nu totdcauna constienta ba chiar in majoritatea cazurilor inconstienta; poate vom relua discutia cu alta ocazie).

Asadar, Matei nu este un homosexual clasic, . dar nu este, nici pe departc, un nevrotic clasic, Faptul de a fi integrat, imprcuna cu tatal san, unui grup de mgaciune, de a-~l fi reluat lccturile in limba gread, de a fi trccut un exam en pentnl a obtine 0 atestarc de traducator

74

permis 0 inscriere in linia paterna altfd cca generata si guvernata de fantasma . .. Unul din ultimele vise ("Am visa!

tl1'eaJJl un contact sexual CIf tata Ii eram partencrul ) ar reprezenta dorin~a de victorie in con,-

ntarea-Iupta cu acest tara de temut, care 11

. e in via~a, il salvcaza cand d, Andrei, e pc ce sa sucombe in psihoza, dar care .n~ ~qte sa transezc, sa intcrvina, in com.phClca profunda instalata intre mama ~I fiu. omnul R ... ar fi vrut sa piece in striiinatate,. sa :'.sa din univcrsul concentratlonar comumst, dar, pentm motive diferite, nu a reusit - si-a trimis fiul la Marina (mediu puternlC st1111ulant pentm atraqiile-ten~n~ele. h~)mose:uale) c~ ~pcran~a cii Mater va lmplim visul tatalul. Despre to ate aces tea domnul. R ... m~ poveste~te

nimanui, cu atat mat pU~11l souei sale (care, pentm nimic in lurne nu ~i-ar Eisa fiul pr~ferat 5a piece), nici lui Matei (care nu prea stie 11lCOtro sa 0 ia, pe ce cale profesionala s-o apuce). Domnul R ... nu-si imparta~e~te gandurile, dar face in a~a fel incat de sa se realizeze. Din nefericire, realitatea nu urmeaza logica dornnului R ... iar domnul R ... nu poate, singur, sa se substituie unei [umi (nimeni nu poate crea 0 iume de unul singur). Oricat de seduciitoare ar fi logica, in situatii-limita ea nu are forta mgaciunii _ este ceea ce Matei constata in diverse situatll, una chiar privindu-l pe tatal san (accident' de ma~ina gray, nici rani~i, nici rnorti, un cmciflx ratacit in masina, domnul R ... 11 prive~te pentnl prima data ~i are 0 ... tresarire; altfel

75

l

domnul R ... , botezat in rit crestin-ortodox, estc un personaj pragmatic, cartezian, nu Jine post ~1 nu e adept al vreunei praetiei rehgioase; a aeee~tat grupul. de rugaciune ~i eomentarii pe ~argtnea Bibliei pentru di era un domeniu de l1~teres al fiului sau ~i pentru cii eu am ineurajat ?lsta, repet, fara a avea 0 idee teoretica precise 111 aeest sens, cr doar 0 puternica inruitie). Pentru ~ate1, grupul eu prieina functioneaza ea solutie de urgenta.

. . Problema e urmatoarea (~i aiei ajung la limitele mcle de atunei): la un moment dat cam dupa un an si ceva de terapie, Matei irni pune (i?i pune sau pune) 0 intrebare: "Si dacd nu sun: un h~moJexua/, (1, pur li simpi«, u; fi« a! popomlu: .gred Am dttl undeua di fa orea homosexualitatea este lin SCJJm de viri/tla/e ... ':'-intrebare de 100 de punete, careia eu nu i-am acordat decat o atcntie ... secundara, rnarginala, ba chiar m-am amuzat in. sinea mea! Prinsa in conceptia strict psihanalitica asupra hornosexualitatii, in universal~tatea ei, rn-am sucit ~i rasucit in explicapile 1mpuse de psihanaliza. Intuitiv deei d~neolo ,de ceea ce alesesem ea tcoric ~i ~ractica, am incercat sa lucrez Cll Matei si eu tatal sau in spiritul intrebarii pe care Marei a forrnulat-o la un moment dat - sa regasesc macar u::mde unei astfe! de intrebari ~i a unui posibil raspuns '. Dupa vreo 12 luni de teraple, Matei are un ViS despre Grecia, visul ii reactualizeaza o serie de lecturi, legende grece~ti in toata splendoarea lor, si 0 inforrnatie, anume cii homosexualitatea nu era 0 deriva patologica

<.C ,

76

fcminizare a barbatului, ci dimpotriva, un de virilizare ... Problema e cii eu nu am nici un sernn privind materialul nou pe Matei 11 aducea in diseutie, cu toate cii respective lc cuno~team, lc citisem

la aceeasi varsta. In Grecia anticii, pedeartieul; un mit ~i un rit de initiere, rit ce diidea initiatorului un rol activ, iar inipatului \ltlul pasiv. Odata sfar~ita initierea, . n~lVlCe~e , devenea un barbat in toata regula, adicii el cap'lta gratie virtutilor spermei, atributele Vtrllt-

t~\ii.' Cu~o~team 'povcstea lui Ganimede, furat de Zeus, dar degcaba! Erarn convinsa (constient, firestel) cii mitologia este complet secun~ dara, mal rnult, ineficace in analiza unci persoane ... Cand Mater imi spune: "Ji dacd nU-J lin homosexual, a lin liu a! popomlui ~~red /lm cttit andeua ca fa c~m1 h;moJexua/itea ]ri mnlitatea JU1~ I~~ate ... /-Tm, ia te uita ... mi-ar pMcea Ja .fiu tmd~{(llor, sa tmdue din greeefte tn romimepe {l din romane~'te in gretelte ... ", acest lucru s-ar putea interprets

in felul urmator:

_ grecii sunt rcnumiti pentru viri~tatea ,lor;

_ virilitatea, la greci (~i nu: vtrllitatea 111 general), are 0 lcgaturii cu homose~uahta~ea; in aceste conditii, simptomul lui Mater ar putea fi un sen~n de apartcnenta.la Ul~ p~por, care apartenenta se reahzeaza, 111 acest caz, la un nivel patologtc;

_ dorinta de a face traduceri (din limb a materna 'a tataiui in lirnba materna a mamei ~i invers) poate inscmna faptul cii Matei Inccarea sa construiascii un drum (un pod

77

dus-intors) intre 0 lume paterna ~i una materna, lumi carora parin(:ii lui Matei nu Ie acords nici 0 importanta, eel pu~n nu in mod aparenr ~i constieni, ..

Este de remarcat faptul ca mama lui Matei avusese cateva episoade delirante (de mica intensitate), iar personalitatea ei pare sa se fi dezvolrar ea 0 organizare senzitiva. Cat despre domnul R .. , tatal, mi-a marturisit Ia un moment dat "ca aeeasta ultima casatorie (a treia) a fost A~1 a ram~s, pentru el, de neintdes caci, exeeptand relaria sexuala, niei un fel de legatura ?~ s-a" creat intre e~ §i sotia sa. Am simtir, intuitrv, ca povestea lui l'vfatei avea 0 dimensiulle ... gree~asd ~i ca dubla lui apartenenra lingvisticii parllclpase din plin la eonstituirea lui ca subiect. Sim~sem cii bunica grecoaicii avusese 0 m~re influenra nu doar asupra lui Matei ea p.nm nepot, dar ~i asupra cuplului parental si, e111e sue, asupra st!ueturiirii relatiilor familiale ... buruca-desdntatoare, cand Matei, copil, avea un.eon .111somnii sau eo~maruri. Simjisem (ba duar §llusem) d. domnul R .. se agara de logica eu un fel de disperare, Iogiea frind un bun mijloc universal (si ra~onal) de a rezolva toate cde - lueru care, in sine, nu e de aruncat. Difieultatea apare in momentul in care domnul R. ..

se treze§te singur, evolueaza din ce in ce mai singur, eu sau tara voia lui. Neaeeeptand nici

un fel de compromis eu lumea in care triiia, neavand 0 alta la dispozijie, "certandu-se" cu te-miri-eine §i cu mul~, chiar eu comuni~tii, dornnul R .. sEar§ise prin a se insingura ~i a se

78

'Pe ea fund suficient de puternic pentru a

sc sprijini decat pe el insusi. Prin grup~l .de si eomentariu al Bibliei, 0 alta 111- prezida relatia tata-fiu, obligandu-l p~ sa-si vadii tatal coborat printre rnunton, nu 'as fi fost atat de convinsa eu insami neeesit;tea respectarii regulilor psihanaliz.ei, fi instaurat un alt dispozitiv, l-as fi asociat pc domnul R ... la rerapie in. mod direct - .es~e de altfcl gandul eare-nu venise-n cap (asociatie lib cd in toata regula) cand ii vazusem, pentru prima data, irnpreuna, Sau .a~ fi.operat 0 deschidere teoretica spre sernnificatia homos~~ua.~ litapi in mitologia greacii ~i spre rirul 1111per11 pcntru a deveni barbat.; De altfel, asa cum a decurs terapia lui Matei, ea nu a respect~t r~gulile dasiee: at fi fost imposibil! L-am pnnut pe tatiil lui Matei ori de care ori a solicitat 0 intrevedere, nu i-am eerut bani pentru aceste eonsultatii extra., analitice, am primit-e, _ 0 alta data, pe doamna R ... , ba chiar Matei nu-.a pre~ zentat-o pe proaspata lui iubita (0 relatie mal veehe pe care 0 reluase). Neutra.litate~ mea era mai degraba primitoare decat binevoitoare, e.a avea un efeet de sustinere si de invelis, de spr~jin concret aici ~i acurn, interve11~e mele .solieitau (~i provoeau) umorul lUI Matei, el raspundea foarte bine, rezistentele ~eveneau suple si inca altele. Cuno~.te.am re~lile fo~rt: bine si 11U cred sa fi avut 11Kl un SOl de dorinta de tr~nsgresiune. Insa Matei era mult ~rea fragil pentru 0 clasica neutralitate binevoitoare --

79

I I

~i apoi ii scrisesem lui Eugen, el nu avea aerul d eu as incalca reguWe meseriei.

Eu ins ami rna aflam la un fel de rascruce a clivajelor:

- intre :?mplexitatea abstracts a teoriei psihanalitice, cu pulsiunile, mecanismele de aparare, instantele psihice, stadiile de dezvoltare, relatiile precoce etc., etc. (acum a~ spune: corect psihanalitice ~i, dad e sa-l parodiez pe Caragiale, expresia ar deveni "curat ~sihanalitice, coane Fiinicii!',) ~i comple~tatea realitatii clinice ~i neclinice, c~mpleX1tatea, pur si simplu, a experientei ~Ul Mat~, a familiei lui, a lipsei de alianta intre lima paterna si materna etc. ... ;

- intre practica mea strict privata, clandestina si lumea din afara, aceca in care comunistii interziceau tot, pana si limba 0 ... inlernnisera;

- intre c~ea ce scria in citrti (Freud, Ferenczi, Adler, Jung, Glover, Fenichel, apoi autorii psihoterapiilor scurte, ba chiar ~i La~an, ma rag, nu ti-i mal citez pe toti, sunt m carte a lui Eugen si-n altele) ~i ceea ce vedeam eu pe teren ~i rna obliga sa modific dispozitiv ~i tehnica;

- intre psihologie si psihanaliza, considerate t~orii stiintifice, si alte practici ~i teorii (iti ziceam cit rna ocupam de astrologie, in paralel, yorba lui Matei) care pretiodeau, ~i ele, 0 anume eficienta ... ;

- intre, in sfarsit, apartenentele noastre multiple (ale mele, precum ~i ale altora) si

80

faptul ca sistemul comunist, specialist in dispozitive traumatiee deliberat construlte ~i manipulate, era, de asemenea, un speCla-

lis t al dis trugerii apartenen telor lingvis tree si culturale, p~ma dincolo de ... a saptea ge-

neratie-

o ipoteza teoretici ce mi-ar fi usurat

munca ~i ar fi fost mult mai eficace pentru Matci (~i pentru restul familiei lui) era cea care mi-ar fi permis sa articulez sub1ectlvltatea (pu=

,v) lui Matei incurcata istone greceasca

~ a, . .

(probabil pe cateva generatii) cu repercustuOl

in ceea ce prive~te cisatona par1lltllor ~1 lumea prezenta in care toti ne mi~cam ~1 pc care noi loti 0 puseseram intre paranteze ...

o terapie se produce (rna rog, asa a: tre-

hui) in mai multe dimensiu111 - ca neceslta a~a= dar mai multe teorii capabile sa dea socoteala de constructia unci fiinte umane. Or, psihanaliza inchide ~ateva din aceste dimensiuni.

Inca doua comentarii ~i am terminat. Cornunistii interziccau psihanaliza - acest lucru favoriza ideea di psihanaliza era daunatoare comunismului, deci folositoare inclividului, inclivid pe care sistemul voia sa-l zdrobeasd, sa dizolve toti inclivizii intr-o rna'a" Asadar comunistii nu voiau ca omul sa

s. J' J -

aiba 0 identitate, ei urmareau transformarea [ui

in robot. 0 asemenea transform::1re a fost ob~nutii 13 inchisoarea Pite~ti,. iar procedeul s-a numit "demascare". Comunl~t11 au 111ventat un clispozitiv traumatic de smulgere a ma~tllor, a tuturor invcli~urilor care coritm un individ,

81

permitandu-i sa existe ca persoana. 0 data smulse toate mastile, se obtine un individ in stare pura" ce raspunde, automat, prin ref1e~ele ~ormate in dispozitivul traumatic. Or, psihanali~a pretindea ca ar exista un inconstient (periculos pentru cornunisti), ca acest inconsti~nt. a: putea fi explorat. Ea mai pretindea d mdivldul,.ehberat de angoase, terori, complexe, cosmarun etc., ar fi capabil sa-si ia destinul in ~aini, eventual sa il schim~e (lucru ~i mai petlculo.s pentru comunisti), Intelesesem di psihanaliz~ r.eprezenta un serios concurent pentru comum~~ -- ea ar fi putut face numerosi adepti (pre cum 111 Vest). Spun "concurent series" in ~eea ce ~a ofera ca rcrnediu universal, psihanaliza oferind 0 explicatie nu doar pentru individ ca. su~iect: ~i si pentru mituri, zei, traditii, obiceiun, religu, credinte populate, legende, povesu.;

v Ceea ce insa cornunistii nu stiau era faptul ea psihanaliza, lucrand cu un material personal ~strlc~ personal, am putea spune: lucrand pe individ, pe ceea ce are el inauntrul sau), risca sa ajunga la rezultate asernanatoare, adica la tran~fo:marea unei persoane in carne, oase si psihic, mtr-un ... om nou! Faptu! d 0 cura analitica dezvaluie adevarata natura a cuiva - natura aceea ascunsa, dorinta care il guverneaza fad ca el sa stie - ar trebui sa produca 0 reala schimbare (natura ascunsa, 0 data revelata, are toate sansele sa se implineasca). Problema e alta: adevarata natura a cuiva anume devine conform teoriei psihanalitice, adevarata natur~

82

oricui: acelea~i pulsiuni, aceleasi mecanisme ap:"i.rare, 0 acccasi inscriere intr-o unica lege

. acelea~l instante psihiee, acclcasi de dezvoltare etc. Ceea ce face ca matelui specific, concret, adus de 0 persoana 10-

. in timp, spa~iu, limb a si striimo~i sa fie .. retat cu aeelea~i coneepte ~i propozitii, 'peclfice ... sistemului (de data asta vorbesc de_pre sistemul psihanalitie), adld unrve:sale. Ciici, dad descompunem, foaie cu foaie, mveli~ cu inveli~, 0 persoana, ee altceva putem gasi la capat dedit ... 0 pulsiune? Si mai dep3fte: 0 fut1ctionare biologid ...

Ajun:,;i la acest punct, multi dintre coiegii,

prietenll ~i cuno~tintele mele, in Franta sau in Romania, nu vor fi de acord - niei 0 suparare, dezacordul naste posibilitatea unor dezbateri,

unor elaborari teoretice diferite pe marginea materialului clinic. Conceptele se cer si de tnodificate, reluate, lasate de 0 parte. Nu cred ca 0 teorie are de ca~tigat dad ea se mentine intr-un aeela~i voeabular pe care 11 aplicii In limb a de lemn, oricare ar fi realitatea subiectului ~i a lurnii care I-a umanizat. Un act clinic, terapeutic este, inainte de toate, un act de transformare. In consecinta, el se plaseaza, prin definitie, In afara oriciirei ideologii ...

83

Nu mai stiu unde-am ramas cred ca Ia plecarea noas~a in Franta. Spu~ noastra" adic~ a celor cinci psiha;ali~ti (V e;~ ~a~dor:

Nadia Bujor, Aurelia Ionescu, Augustin Cambosie si subsemnata) invita~ de 0 proaspat inftintata socictate franceza de psihanaliza penrru schimburi de experienta cu Estul. Prin februaric 1990, cand Romania se afla in pIma fierbere (se inftintau ziare, se organizau dczbaten, se creau asociajii, se refaceau partidde polirice tradi~onale, se destaceau vechi pricten11, se lansau acuzajii, se inventau noi cli~ee, ca de pilcH faimosul "om de bine", era 0 perioada in care totul se mi~ca de pretutindeni tara ea sens.u~i1e sa fie prea clare, un soi de revansa a VICp.t lzbncnea din cotloane ~i crap a turi) , deci prm febmanc, societatea noastra de psihanali- 2il a fost contactata de diversi colegi de peste zid. Mil refer Ia zidul Berlinului daramat de :lcm.p in '89. A§adar, intr-o buna zi primim In)itl1ntare cum d ne vor vizira ni§te confra~ pSl~anali§t1 de gmt,,) latina, francczi, firesre. De ce hrqte? Pentru ca franeezii au fost primii care s-au repezir la Bucure~ti, sensibilitatea revolu~onara (parca n-as numi-o "vocape")

84

Ia ei un element de identitate nationala, investitorii au venit in primele serii, ci ... lcctualii, Si, in primele randuri, psihanalispsihiatri si psihologi. Erau in .numar de .~ap= unii se cunosteau intre ei, alp.t nu. Vemse~a Ia Marsilia, Dijon ~i Paris, erau de formatie toba de textele lui .Freadelaoan". de 0 saptamana am vorbit aproape CO?I uu. Ei voiau sa stie cum a fost eu revolutia, .noi eram nerabdatori sa aflam cum e cu psihanaliza. Lor nu le venea si creada ca existam,

ftc-au adus chiar cateva carp ale lui Freud (pe care le citiseram), noi credeam d ei erau mes~riasi strasnici si am fi vrut ceva rnai multi eliOld.

Experienta a fost, una peste ~lta, ext:e~ de interesanta, intrucat, pentru pnma data 111 viata noastra profesioriala ni se intamp~a un asemenea schimb dens, aproape epuizant, Vorbitul intr-o limba straina (pc care 0 foloscam dar in care nu ne simtearn ca pestele-n ;lpa),' tradusul in limba respectiva ,?~ a~at a1 termenilor de psihanaliza (pe care 11 m,:atase~ ram, de fapt, in franceza sau engle.za), cat mal ales al secventelor de sedinte, de dis curs al pacientilor, prc;um ~i tradus_ul propriilor noastre trairi sub regimul cornuntst (spaimele pcntru munca ilicita, strategiile de clivaj devenite ~n soi de a doua natura) au declansat, cred, 0 Intensa activitate neuronala, Ne tot intrebau dad vrem sa venim in Franta, lucru care pc mine rna mira peste masura, ba chiar rna. irita. ~um adica dad vrem sa venim"? Nu stiau ei ca nu

, "

85

ic§isetiim din Carpap de aproape 50 de am? Nu erau ei la curenr cu ce se intamplase in aceasta, parte de lurne nurnira "Europa de ~st"? Intrebau din poutete? Din, ipocrizie? Erau fundamental dezinformap? In sfarsit saptamana a fost intensa, zi de zi, de-a valrna. am incer~a,t sa ~acem cuno~tinra. In ce rna pri~ veste, ma ll1~Ol~em foarte tare de reu§ita asa- 21se1 revolutii. In schimb, eram convinsii d sistemul comunist odata prabusir, nu aveam decat sa ne suflecam manecile ;;1 sa punem tara la cale, sa facem adica ceea ce oricum tact~sedm, fiecare in meseria lui.

Am realizar destul de repede cii lucrurile nu :rau del~c asa simple. Dialogutile degenerau 111 ~ertut1, ~uspiciunea ;;i neincrederea apiireau din te-rnltl-ce si, culrnea, se mintea la :oate nivelurile! Acurn cand in sfar§it p~team juca cu ciirPJe pe masa, oameni pe care 11 cunosream se lansau in disClltsuri fie ipocrite, fie confuz-, a caror utilitate imi scapa.

A A veam un grup clinic pe vremea aceea ~i tn~erca~ sa explicarn ... revolupa ~i consecinrele 111lediate utiIizand concepte de psihanalizii. Nu iesea deloc, insa noi 11 tot dadeam zor cu "uciderea tatalui omnipotent", "crima origin arit" fondatoarc de grup, psihanalistul ca substitur al tatalui, seful statului - subsritur al tatalui la un. alt nivel si mai ales "nevroza mulpmii. ca ampllficare a nevrozei individuale" ... In acest timp, afara (vreau sa spun: in afara cercului nostru de speciaIi§ti) Iucrurile se faceau ~i se desfaceau, unii plecall din tara, allii intrau, 86

zvonuri care mai de care mai alarmiste pilda, intr-o noapte, 0 prietena rn-a su"nat :. ma anunte ca apa de la robinetc ar fi o,:avltlL.). In uzine ~i fabrici, ba chiar ~i in spitalul nostru de psihiatrie, se orgamzau tot felul d~ comitete-fronturi, salvarea era la ordmea zilei, procesul lui Ceausescu se adeverise 0 masca:~~ da, executarea lui fund ordonata de "tovara~l1 de drum" cu mijloacele sisternului pe care el, Ceausescu, 11 servise ~i de care profitase. Caderea cornunisrnului (ca §i instalarea lui) a =: un eveniment fundamental, complex, prernisele prabusirii existand chiar de la inceput, ~e la ... implantare, iar noi Ii dadeam zor cu uciderea tatalui tiran sau a tiranului-sef de tnb!

Ceva imi scapa, iar confuzia din jur ~a uimea pe zi ce trece. Rornanii pareau a-~l fi pierdut reperele, dar care .repere? M~talimbaJul teoriei psihanalitice pet11lltea, oar~? l?te~reta~ rea unui sistern totalitar, a instalarii §1 a eaderu lui? Era suficient metalimbajul psihanalitic pentru inrelegerea consecin!d~r traumatismului colectiv, a traumatismelor individuale, nenumarate?

Atunci mi-a aparut intrebarea: "Ce ni s-a in/amp/at, domnu/e, ce ni s-a intamplaL.?" 0 p"un intre ghilimele, pentru d este re~lica fmala a filmului Ave!L" al lui Gavras, Acpunea se petrece in Cehoslovacia. Personajul principal, mare cornunisr, ilegalist, idealist, utopist (rna rog, ism-utile secolului XX), ajunge rninistru, este inchis de ai sai i se insceneaza unul din faimoasele "procese de la Moscova", supravieruieste,

87

E surd, .mut, riitikit, confuz. i~i intalne~te unul din tortIonari - la fel de confllz ca S1 victims totfi~naruI. intreaba: ,Qu est-te qu 11 nosa eJ; arrue, 1lJO!tJlfllr, qu 'est-a: qll'if noas est arrive'? Se subintdege: ce ne-a apllcat, ca din senin, fad mOIlV, fad probe, fad justificare, sa ne denunram, ~a ne torturiim unii pe alpi? Crezi, probabil, ca deviez. Deloe, ~till foarte bine ce fae: incerc sa-fi redau, in cateva linii, contextul $0- ~irii francezilor, pozitia nOastra de psihanali~ti lntr-o lume inmarmurita tirnp de 0 jllmatate de s:col ? care acum se prabll~ea. Se prabu§ea eland rn vueag clcatrice nenllmaratc si rnai ales

o ~ncredibi1a confuzie, 0 incapacitatc'de a alege grau! de negluna - ca sa alegi trebuie sa recu, no~t1 ,griiunteIe, ori, recunoa~terca e posibila doar In funQle de anurnir- criterii. Not psihanali~tu ne (incam pc baricada frclidiana s; utilizam fad rezerve voeablilarul in vlgoa~e. Iar vo~besc la J?!uraI, s-ar putea sa-rni agasez vechii confrap, actualii seniori. Corectcz: lncerc sa-ri redau poziria mea de atunci, a mea ca sp~cia1ist al proceselor pS1hice nonnale ~1 patologrce, ell 0 expericnra dinid de 15 ani, dlnrte care vreo 7 de psihoterapeut si psihanalist pc deasupra ... A;;adar, sa re1uam intrebarile, cele care ma chinuiau pc mine: era, oare, moartea

lui Ceau~escu un echivalent contempotan al uClderu tatalui din mituJ hoarde1 primitive allui Fre~~, ucidere ce at fi perrnis otganizarea mul.

f1m11 ilitr-un gtup coereot? Confuzia generala

s.e datota~ oare, unci "denegarii" (deni-denega_

tion) 1a nrve] colectiv? Freud aplicas- tnultimii

88

(colectivitatii? - aici ar trebui f~cuta 0 discutie pentru precizarea terrnenilor, can tcrmenul de "mu1~me" nu este superp~zabl1 aceluia de

colectivitate urnana"), deci Freud aplicase ;~siho10giei multimii aceleasi concepte pe care Ie construise pentru explicarea fenornenelorproceselor psihice individuale, Iar eu cred~am in teoria lui Freud intrucat ea mergea, se vadea adica operants in lucrul cu pacientii.

o constatasem ~i pc pielea mea. .

In realitate, nu-ti trebuia cine stie ce inteIi enta practica de clinica ~i lecturi sofisticate

g " .,. v

ca sa-ti dai searna d amreala mconjuratoare

(repet=' confuzia) depasea vocabularul psihan.a= litic. ~i mai ales depasea registrul de an;Jliz:~ individual (traficul inconstient ell' .la om 1a om). Moartea lui Ceausescu n-a reunit pc rumeru, Tata tiranic sau sinistru dictator, Ceausescu nu parea sa corespunda intocmai modelului ,tatalu: hoardei din rnitul cu pncltla - presupunand ca expresia "taral hoardei primitive" ar avea Ul: sens. Evident, raspunsul de rigoare este ca Freud a inventat mitul respectiv nu ca m~t =eal (nu ca poveste-construc~e.-lege?da aparp.na~d domeniului numit mitologie), Cl ca element l.n elaborarea sa teoretica privind aparatu1 pSlhl~ ~i functionarea lui. In sfarsit, sa las contextul ~1 sa rna intorc la faptele ce ne privescFr.ancezll au venit, ne-am nelamurit unii pc altii tlmp de o saptamanii, n-arn dormit .aptoaJ?e deloc, en~ tuziasmul neuronilor a continuat, iar eu nu mal pricepeam nirnic. Scrisesem vreo doua articole, imi vedeam pacientii acasa (de data asta cu 0

89

teribila usurare - abia aceasta usurare rn-a fa·· cut sa realizez intensitatea fricii in care imi desfasurasem activitatea, in apartamentul meu de bl?c din Calea Vacaresti), dar nu izbuteam sa pncep ce se petrecea in capul oamenilor cu precadere al celor din generatia mea. Evident vorbesc de c~i apr.opia!i, de cunoscuti, dar ~; de restul, mal pupn cunoscuti, Pacientii mei aveau cam aceleasi nedumeriri, asociatiile libere deveneau un soi de comentarii pe marginea a ceea ce ni se intlm~la ~i ill se intarnplase, pe scurt, realitatea intra 10 sedinte cu toata forta. Iar eu mentineam cum puteam canna neutr:litapt.

Evident, continuam sa-i scriu scrisori lui Eugen Papadima, ba chiar i-am trimis si 0 gra~nada .d~ ziare, numai ca po~ ta era gr~zav ~e .lO~eat~ m rapor~ cu evenimentele zilnice, $i lata ca prlmlm invitatii pentru un colocviu de psihanaliza, la Aix-en-Provence, ce urma sa alba loc pe 26 mai 1990. N e trebuia vize, In ce rna priveste, nu aveam nici macar papport. ~lergatura multa, hartii de toate fdurile, adeven~te de l~ Sectia ~inanciara, rna rog, tevatura birocratica comunista, Multe demersuri le-arn facut irnpreuna cu Vera Sandor, eu cram nitel zapiicita, tot uitam acasa ba 0 hartie ba alta Vera imi interpreta uitarile ("Ce naibrJ, vrei sa ~le(~ sa~ nu?'). Cred d de vrut voiam sa plec, insa rru se parea improbabil, demersurile mi se pareau inutile, reprezentarile mele intirne nu se potriveau cu iesirea din tara. Cum nu crezusem nici in caderea comunismului si rna astep-

90

-m la represalii grozave. Cozile la ambasade cozile de altiidata la carne. Nu aveam

o pila la Ambasada Franceza, in ~chimb team un medic psihlatru de la Medecms Monde eel care venise sa ne vada la Socieea de p~ihanaliza. Vera ~andor a hotarat ca ne vom adresa lor ~i vom incerca sa obv.nem toate cde 5 vize odati! (pentru grupul nostru de 5 psihanali~ti valoritnd eel putin cat cei 10 negri mititei ... ). A~adar, ne-am dus l~ I;,ote~ [ul Intercontinental (acolo aveau "sediul cei c:\tiva reprezentanti at Medicilor Lumii) cu cele 5 pa~apoarte, iar ei ne-au ob~nut vizele de la Ambasada Franceza in ... trei zilcl Pe 20 mal 1990, la ora 7 dimineata, rn-am prezentat la vot _ nu stiam ca se putea vota ~i la aeroport ~l tineam r:eaparat, pentru prima data in viata

mea sa votez! La ora 10:30 decola avionul. La Paris, la aeroport, am facut 0 alta coadji (interminabila ~i oarecum dezordonata) pentru controlul pa~apoartelor - noi, cei .venl? din Est. Ne-au sucit ~i rasucit toate hartiile, mvitapa pentru colocviu, 0 invitape din partea primarului din l\ix-en-Provence - pentru rrune a fost 0 surpriza, intrucat fuses em convinsa ca: odata zidul cazut, se putea dilator! pe planeta ca la inceputul secolului XX. Am aflat foart~ repede d nici yorba de 0 asemenea libertate. 71 iar am incercat sa vad cum s-ar traduce as~a 10 vocabular psil1analitic. Francezii care ne~au 111VI~ tat ne-au gazduit la ei. Am stat la Parts 3 IUt11 (plecasem pentru doua) , la Montparnasse, intr-un apartament de bloc de 2 camere, la

91

Franc;o.ise Petitot (psiholog ~i psihanalist, de forma}1e lacamana). A fost una dintre cele mai b,unc pcrioade din aventura mea europeana. Un 501 de studenji- tarzie intr-un Gras care-mi era familiar, care nu rn-a socat deloc. FrancoisI' ~a tot intreba .,CUJJl Ie simp, mm te Jim!i':' i ~~ parea oarecum ciudat cii ma simteam normal ca. nu ma socase Parisul, d nu m~ SCosese di~ mmp., cii, nu ma miram 1a tot pasui, cii ma purtam ca intr-un "dfja VU, di;Ci connu", Gaseam acesr ora§. trepidant, viu, cosmopolit _ rna putea.m srmp straina oriunde, dar nu 1a Paris. UIterror, am. vazur alte orase din Europa, alte capl~ale. Nrc! unul nu mi-a lasat un asemenea sent1ment de famiuaritate.

. ~ativa ani mai tarziu, am descoperit in scnerile lui Koestler §i ale FhnneiArendt 0 ptezentare a Parisului ce se potrivca intocmaJ cu grlmcle mclc rmpresii: un oras care se ofera s~ra1t1ilor, unde nu era nevoie sa cUllo?ti localmer (care de aItfd n-au rnci un chef sa te cu. noasd. sau recunoascii) pentru cii orasul in S1l1e are 0 capacitate spontanii de a i~tegra clemente heterogcne fara ca acest lucru sa-i distruga unitatea, coerenta ~i rnai ales farmecul. Pe Franc;oise 0 amuza atitudinea mea cred cii avea 0 curiozitate reala pentm modul ~eu de a gandi - cand spun "al rneu" ma refer nu atat la mine ca persoana, cat la lumea din care veneam, in care suptavietuisem, in care practicasern .~siha~aliza. In ce ma prive§tc, ~veam 0 tenbl.la donnra de a Ie arata acestor oameni, la nevoie cu... forra, faptul cii reu~rsem sa-mi

92

pastrez capacitatea de a gandi .. Ca n~ d:usem in .Jirnba de lemn", ca nu-rru rugtmsera neuronii. Cred d pc Francoise 0 interesa acest lucru - asta rn-a ajutat sa tree peste gre§elile (0 groaza!) de exprimare, peste ~oti~nirile grama-

ticale §i alte asemenea maruntisuri. ..

Aveam 38 de ani §i jumatate, nu icsrsem niciodata din Romania ~i rna simteam la Paris ca la ... Bucuresti. Destul de repedc am intrat in gmpuri de lucru cu psihanalisti. Destul de r~pede am aflat de certurile dintre grupUtl, in principal dintre cele doua man ,curente: ce~ freudian ortodox, presupus a fi pastrat mtacta mostenirea lasata de Freud, si cel lacanian, pr~supus inovator. Adevarul e d Lacan . (a trer: generatie de psihanalisti francezi) considers ea

seniorii" eu care trebuia sa se formeze nu ~rau la inaltimea lui: nu erau adica inter.loeutor~ valabili. De altfd Loewenstein (analistul IU1 Laean), desi foarte furies pe analizan~l sau cand acesta parase§te, brusc, cura, irnediat dupa ce este titularizat, Loewenstein, spun.e:m, recunoaste valoarea intelectuala deosebita a proaspat titularizatului intr-o scrisoare adres~ta Mariei Bonaparte. Amuzant e ca Loewenstein, psihanalist corect, nu-si pune nici 0 clipa problema propriei sale reactii la comporta~ent~l intdectual contestatar allui Lacan, si nici pnn cap nu-i trece d ortodoxia Internaponalei a.r sernana eu unele strategii ale Kominternului. A§adar, situatia In care un analizant incontestabil inteligent pune la proba teoria ~i pracnca pe eare tocmai le experimenteaza in ump ee

93

anali.stul tine mortis la reproducerea dispozitivului.. reglementar, aceasta situatie este cel putin disconfortanta pentru aman'doi. A~ indrazni sa spun: mai ales pentru psihanalist!

Nu voi insista pe aspectul LoewensteinLacan; Elisabeth Roudinesco l-a dezvoltat, in detaliu in al doilea volum al Istoriei psihanali'Yei

In Franta. "\:

. In'mai 1990, pentru noi, romanii, certurile dintre aceste doua scoli erau complet necunos~~te, iar in ce rna priveste mi se parea irnposibila 0 diviziune a psihanalistilor ~i asta nu pentru ~a ar fi fost ei intelepti, ci pentru ca t~or1a ~l tehnica pretindeau universalitatea ~i ngoarea specifice demersului stiintific. Cum sa te certi pe atractia gravitationala? Dad refularea e. un mecanism universal, cum sa faci pe margtnea lui.; doua scoli? Dad notiunea de "Complex al lui Oedip" este un invaria~t fundamental ce caracterizeaza deopotriva psihicul unui burghez vicnez ~i al unui indigen patagonez, de un de sa vina neintelegerea? Am asistat 1a eonferinre. si la grupuri de lueru si cu un ii, si cu. altii, Familiaritatea mea era mai degraba cu cei de la SPP, intrucat vocabularul si definitiile ~ffil ~era~ 1a indernana, Pe Pontalis ~i Lap1an~he u rascitiserarn si noi 1a Bucuresti. Chiar dad nu eram doctori in opera lui Freud, eunosteam propozitiile fundamentale ale teoriei sale. Le aplicam ~i incercam, pe cat posibil, sa patrundem conceptele nu doar sa le lipim pacientilor ca pe etichete, Lacanienii rna seduceau insa prin faptul ca erau foarte atenti la vorbitul limbii

, ,

94

• Icnsibili la stilul persoanei, la felul in care cineva, in carne ~i oase, manuia 0 lirnba anume - I\vcau un raport cu textul (cuvantul) care n:l se parea rnai autentic, spargator de clisec, ca sa nu

spun creativ. , ,. ~

Altfel erau dcstule momente cand 11 ga-

scam deli:an?' ~i pe unu, §i pe altii. Cum eu sunt un om cinstit din pnnct de vedere mtcle~tual dincolo de entuziasmele spontane in

I sehimburile cu gazdele noastre, imi dadean~ toata silinta sa 1nteleg felullor de a concepe ~1

de a practiea psihanaliza. .

Ma interesa in ce masnrii el recuno§teau

san nu in mine un analist, in functie de ee ;\11ume il recuno§teau sau nu. Realizam cii un fel al lor de a gandi irni era strain, presupu= neam cii asta ?nea in mare parte de faptul ca nu aveam in franceza, libertatea, deel bucuna, de a ma' exprima precum in ~omana: Eram gata sa rna snpun 1a orice proba, as .fi 1t~eeput sa praetie imediat daca a§ fi avut paclenV· A~adar vorbeam mult cu ei despre cazunle mele de 'ta Bncure~ti, de propria mea analiza, de modificiirile pc care le sim?sem san le elaborasem de reaetiile analistului meu (replicl, mterp~etari, g~sturi, senza?-i. pc care el l~ manifestase de-a lungnl ~edin~elor) - ~red ca asta le-a starnit eolegilor francezi 0 curloZltat.e reala, 0 rnirarc a~ijderea, ~i a rotunjit aspentaV-

le barierelor de lirnba.

Am avut 0 interven?e la colocviul de la

Aix-en-Provence, ceva despre legea scrisa ~i nescrisa, psihanaliza §i sistem totalitar, despre

95

o practid clandestina intr-o meseric care cere

o libertate de gandire ~i 0 suplete mentala Inrudite eu creatia, dar mai ales 0 informarc continua in dorncniile cdc mai diverse. Obsesia m~a veche (din anul doi de facultare) era ca nu VOl aJunge niciodata sa pricep ce se petrece in capul uner f1111te umane date fiind nenumaratele dimensiuni care se incruciseaza inrr-o asernenea funta. Cum sa le sesizezi? Prin ce mctode sa patrunzi in strategiile unci persoane? Cum sa lc modifici, in functie de ce anume? ~i in numele a cc? Al unci ;eorii?AI unci meserii? De altfel nu cram prea sigura cit a fi psiholog este 0 meserie. Mai precis: ca psihologta poatc rezista ea disciplina de sine statatoare fad discipline limitrofe. Considcram ~ecesarii psihologia in tot felul de meserii (protesor, medic, preot, terapeut in general, judccator, . avocat, detectiv, spion., pana ~1 0 ghlcttoare in carp ar avea nevoie de oarecare studii de psihologie, nu mai vorbesc de un astrolog), dar nu cram sigura de suficienta ei in sine. Astazi sunt mai putin sigura ca c;ricand. Date fund lecturile mele in diverse domenii pre cum si experienta de cercetare in rnaterie de traumatism ca sistern deliberat, logic organizat, pent~ a produce modificarea unci persoane "" pnn actiune directa asupra continuturilor psihice, dar prin spargerea invelisului, a cadrului continator, data fiind experienta clinica de zi cu zi (clini~a in romana ~i apoi in franceza), I~nga supervlzare proprie, precum ~i supervizarile acordate de mine diverselor echipe din

96

cadrul asistentei sociale sau publice, data fiind mai ales exp~rienp propriei mele crnigrari, ei bine, consider cii psihologia rezistii in masura in care ca se articuleaza, ob!zgatoriu, cu alte discipline (antropologia, etnologia, sociologia, ~ramatica limbilor, mitologiile, istoria sistemclor religioase, istoria sistemelor politice, istorJa

pur ~i simplu ... ).

Mai nou, at trebui rinut cont de descope-

ririle geneticii, de fabricarea copiilor in epru·· beta, de explozia ordinatoarelor, rna rog, de tot felul de obiecte mai mult sau mai pupn tehnice care, odata fabricate ~i [ansate, fabricii, la randul lor, psihic urnan. Ca sa nu mat vorbim de explozia migratoare! A~adar: 0 rneserie clin ce in ce mai imposibila (de altfel, 0 COl1statase ?1 Freud), de care, Ia urma urmei, s-ar putea sa nici nu fie mare nevoie intrucat alte meserii sau, pur ~i simplu, rehnici se inghesllte sa COIltribuie la 0 cat rnai bun a stare de echilibru a omului contemporan. Fac 0 paranteza: zilele trecute cinam Cll un vechi prieten (spun "vechi" pentru ci se numara printrc primele mele cunostinte in Franta), personaj inteligent, cu urnor, psihiatru la ba~a ~i psihanalist pana-n rnaduva oaselor. Om series, de varsta mea, ~i-a to cit coatele prin scoli ~1 prin supervizari timp de vreo 25 de ani, are copii mart, e ~i bunic. Zice: ,,Ma las de chestia asta cu pJihanaliza... ma [ac ... rabin! Auz!, am 0 padenta, pe la ureo 30 de ani, inte!~gentd nevoie-mare, inJtruitci, eu J/rgbri buna ...

vine fa mine in anaiizci, se duce fa un grup de .,tIlPOrire persollalii", la_yoga, mai cede Nil biOeJlergetidatl, un

97

jit~terapeut (fitoterapia: medicina prin plante) .. ellzdent, aon e mn,rtiinciom'd, ip' [ontinud anali'>'a, ill mod ri{_{l,ulat ... ei bine, tVeJtta asta nt! s-ar Jt intd~plal

at'tim 10 1'" ." I) . 1

- Lam.... nctenu rneu are drcptate.

Ceca ce spune cl demonstreaza eel putin d ,"

I . , OU,l ucrun, §i anume:

- ~reocuparea pen~ echilibrul personal (fenClrea ~ubtectulU1) a atms apogeul devenind un SOl de obliga~e (cum zice Pascal B~ckner: datoria de a fi fericit, prin aceasta mfelegandu-se nu doar cantarirea fiecarui ~oment vital in termeni de pIa cerencp~acere, Cl ~1 raderea de pe fata pamantuIU1 a tuturor celor care nu adeta la ideologia numita "datoria feticirii',) :;;i

- once dlSpozitiv de modificare personala in sensul unur echilibru-progres-stapanire de slne-autocunoa~tere_activare a resurselot profunde etc., etc. poate fi invcstit de 0 pets~ana data, in masura in care accst dispozrtrv este propus de un specialist care :uspune de 0 teorie :;;i de 0 tehnid valabile ...

, In aceste condi~, prietenul meu 1§i punea mttebarea: care este sensul anaIizei, al pozitiei anaIistull11, cum se organizeazii ttansferul si ~o~tratrans~erul? Stiu, stiu, colegii rnei de bastl~la, seruorn rru-ar riispunde cii acelea§i intreban se pot pune §i legat de 0 persoana Care mcrge la psihanaIist si La rabin. Absolut delod PsilianaIistul intra in lotul speciaIi§ti1or "infloririi perso~ale", a1 cunoa§terii de sine, eIiberarii e~~rgr_tlor pr?funde ~i creatoare ale personalita\11, §1 alte c1i§ce de acesr soi, adicii in ideologia

98

. la fericire! Pe rabin 11 consulti dad. ai 0 ''''',-,."u«< precis a, iar el iri da 0 solutie pr.ecisa, - fericirea ta personals nu e gtlJa lui,

spalarea ta de pacate, el te inva~a ce zice legea §i tri arata eventual unde ai luat-o cum sa repari ... Acum fie vorba-ntre nor, experienta prietenului meu psihanalist a fost, probabil, sectorizata, supusa unei .lmpliclte selcctii, intrucat eu, in Franta (dar ~i ~e vremuri in Romania, poate p-am povestit), am avut in analiza (si nu numai) persoane care veneau sa ma vada pentru 0 tulburare anurne, dar intre timp, mai trageau 0 raid pe la cate 0 ghi~itoare-n carp sau in stele ... Exista tnsa un punct in care observatia prietenulw meu e foarte sernnificativa: analizantul de acum 10-15 am, ultimul mohican, a disparutl A aparut un altul, un subiect al "int1oririi personale", inflorire ce nu se defineste ca 0 posibilitate de ameliorare a existentei, de responsabilizare, evenn:al de luare in stiipanire a propriului destin, Cl ca 0 datorie de a scoate in afara legii necazul, suferinta, precum si pe tori cei care nu subscriu l~ respectiva datorie. Mai poate fi acest p~rsonaJ subiect al psilianalizei? Lucrul ar menta cel putin discutat. lnchid paranteza.

Am hotarat sa raman in Franta brusc, de pe 0 zi pe alta - poate de pe 0 saptamana pe alta, dupa mineriadele din 13-15 runic 1 :90, de la Bucuresti. Cineva mi-a gasit de lucru intr-un centru de'reinserrie sociala a bolnavilor psihic cronici, la Lille. Cineva, adica una din proaspetele

99

ilL II

mele cunostinre, un psihanalisr de forma tie initial ortodoxa, apoi lacaniana. Nu avcam'la mine nici un fel de diploma - rni-au trirnis de acasri, prin cincva, diploma de facuItate ~i cea de bacalaureat.Am intocmit un cumiulutJI uuae cu tot ee tacusem in Romania, intre timp PlIblicasem in doua reviste ale lin or ascciarii francezc de psihanaliza (articolul prezentat la colocviul de la Aix ~i un altul, un soi de rezumat al cxpericntei noastre psihanalitice in Romania). DirectoruJ centrului cu pricina era prieten cu psihanalistul de care iti zicearn ~i care fiicea parte dintr-un grup de psihanali)iti (0 asociatie numita Bibliothcque Freudienne) de la LiIle, tori formaji Ia Paris, fie de "seniori" ai SPP-ului, fie de "nominalizaf' at scolii laeaniene (discipoli direcji ai lui Lacan). 0 groaza de lucruri mi se invarteau in minte si lc formulam repede-repede, uneori pana la ag~sarea noilor mei colegi. De pilda: de ce sunt cure atat de lungi in Franta (intre 10 )ii 20 de ani), de ce atara cearta intre scoli, de ce Loewenstein, daca a recunoseut capacitatile exccptiona-

le ale lui Lacan, s-a suparat cand Lacan i-a parasit divanul, de ce Lacan a introdus sedintele scurte; era el sigur, Lacan, ca oricare dintre discipolii sai, ar purea practica in acelasi fel, ce se intampla cu psihanaliza 1a a treia generape (aici avearn )ii 0 ... formula, le ziceam: "PnnJa genera/ie face averea, a doua 0 intrefine, a treia 0 ... risipeste, voi, frant'e:;ji, suntefi eel puft'n la a ... patra genera/ie, adioi nia de risipi: nu prea lJ/ai avefi'), cine garanteaza filiapa, adicii formatia psihana-

100

listilor, bun, Freud nu avea filiatie el fund foridator la fel cercul de la Vi en a, dar ulterior, cine ~aranteaza reusita unei analize didacti~e si multe altelc. Am citit, ill viteza, cateva capitole din carte a Elisabetei Rudinesco - zarva psihanalistilor, ciondiineWe, rivalitatile ~i mai ales pohtica societatilor de psihanaliza mi s-au parut incredibile.

Intelegeam foarte bine cii puteau exista rivalitati, gelozii, intre persoane, dar d ele se purtau in numele psihanalizei, asta mi se parca de-a dreptul... kominternist. Asadar, rru-arn amctit noii colegi. lntre timp, cum ip spuneam, avus'ese loc marea mineriada din 13-15 iunie de la Bucuresti, rna speriasern de 0 eventuala reinchidere a frontierelor, rna vedeam din nou acasa, obligata la inehisoarea noastrii cea ~e toate zilele si, cine stie, la un dat socoteala 111 fata organelor de control des pre ce fiicusem in lu~ea capitalista. Asadar, hotarasern d voi ramane rnacar 0 vreme in Franta, irni dadusem un an. Ceruscm celor de acasa sa-rni trimita diploma de bacalaureat, diploma de facultate, lucrarea de diploma, certificatul de nastere, Le-arn tradus 50i legalizat. Am trimis cateva dosare mat multor faculta~ de psihologie din Franta (Lille, Amiens si Paris), pentru inscrierea in DESS de psihologie clinica si psihopatologie ("DipI6me d'EtudeJ Superieurs SpaialiJeeJ': anul V de psihologie, aiei). lntre timp, vedearn regulat doi psihanalisti la Paris, in cadrul unci asociatii de psihanaliza numita La Convention Psychanalytique (nu stiu dad aceasta asocia~'e mai exista :<.,<-CA JUo~

.::;0 ~ 101

'!J iMPRUMUTAT ~\

'" AOUlTI )

* OAMBOVITA -Of

-:"'...y (;.~/t

1i'4DU'~\'.'O

"------------_._.-

sau dad ea a ... fuzionat!). Ii vedeam ca sa Ie vorbesc despre experienta mea psihanalitica pers.onala (analiza ~ea didactics), in scopul unui 501 de "norrunalizare" sau "titularizare" -ceea ce Lacan a numit: "fa passe': Dispozitivul a fost inventat de Lacan data fund criza institujiilor psihanalitice in ceca ce priveste formarea psihanalistilor, fonnare ruginita, functiona:eascii, dupa parerea lui, asadar, rup;a de 111vataturii freudiana. Culmea este ca cei de la SPP. Cortodoqii") se considerau mostenitori legitimi ai lui Freud, deci pastratori ai teoriei si at practicii freudiene in stare pura ~i ... vie! D~pi!. o. serie de inovatii conceptuale, Lacan revendica expresia de "analiza didactica", dar ii da un scns inedit, ~i anume: analiza didactica se desfasoara in cadrul transferului ca orice alta an~liza, ea are un inceput ~i un sfarsit, dar este "did~cticii" in masura in care, in chiar timpul curer, se produce un pasaj, o trecere, 0 basculare a pozitiei de psihanalizant la aceea de psihanalist! Acest pasaj ar necesita 0 elaborare teoretica, precum ~i 0 "traducere" institutionala (0 realizare intr-un dispozitiv institution~l). Intrebarea ar ~: cum anume, prin ce proba, s-ar putea pune in evidenta pozitia de analist didactici:? (formator), pornind de la 0 cura personalar (octornbrie 1967). Lacan ironizase ierarhia Asociatiei Internationale de Psihanaliza inca din 1956. Problema e cii in 1967 (deci 1! a.ni mai tarziu) lucrurile nu se imbunatatisera din punctul de vedere al forrnarii. Deveneai psihanalist la... vechime. Fireste cii puteai fi

102

Dar rnai dadeai o data, inca 0 data, timp practicai si asa rnai departe. DeC1: anumc sa inventezi 0 procedurii, un d1Spozitiv institutional care sa permita surprin~e-_ sesizarea momcntulul de transformarc a . un:li analizant (candidat) in analist? Asa s--a

nascut "fa paue'~

_ eandidatul la nominalizare (cel care a ter-

minat cura sau se presupune cii ar fi terminat-o) cere sa se supuna dispozitivului; . _ sunt tra~i la sorti doi anali~ti formatorl ("passeurs"), ei vor culege marulfia candi-

datului; -

_ candidatul va intalni pe fiecare dintre eel

doi analisti, in mod regulat, Limp de un an, doi, rna rog, timpul necesar - In gcncre cam intrc un an ~i dot ani;

_ dupa care eei doi anali~ti va trebui, la r3.11-

dul lor, sa se prcz111te in Iata nnui jUt1~~ format din mai-marii respectlvet socletat1 de psihanaliza 0a acea ora. era vorb: de l'Ecole Freudienne de ParlS, fondata de Lacan ~i dizolvata tot de el, vrco 15 ani mai tarziu) si sa raporteze ceea ce au 5e~1' zat, surprins, din marturia candidatuhu 111 ceea ee prive~te transformarea: schlmbarea de pozitie, de la analizant la ana~stl

"La passe" a fost un esec total! Nu '". sen~ sui ca dispozitivul nu ar fi funC\lOnat, caci .~~ funetiona la fel de bine preeum "comlsarll SPP~ului. Ci in sensul ca nici un dispozitiv nu poate garanta fabricarea unui psihan,:_list. Asadar revenind la parcursul meu, am facut

, '

103

experienta acestei probe in cadrul asociatiei La Convention Psychanalytique. A durat vr~un all ~i ceva. Dupa cateva luni, am primit 0 scrisoare din partea juriului (sau a", comitetului director) in care mi se comunica faptul ca sunt acceptata in grupurile lor de lucru, ca pot deveni membra a asociatiei respective! Mare scofala! Oricum, la gmpuri de lucru participam, ba chiar participasem impreuna cu colegii de la Lille, la organizarea unui colocviu pe tema .Filiafie si.: afiliafie" (prin mai-iunie 1991), Experienta ins a (vorbesc de "la passe") a fost ncindoielnic interesanta intrucat ea a insemnat nu daar 0 prezentare a ceca ce facusem eu in Romania, a curei mele persanale, a asa-zisei transformari in psihanalist, ci ~i 0 elaborare a parcursului meu in Franta, a schimburilor pe care Ie avusescm in gmpurile de psihanalisti, a uirnirilor mcle neincctate (despre care vorbiscm ~i intr-un articol publicat tot in Franta intr-o revista de sana tate rnentala, intitulat "On ne cboisit pas Ie lieu de naissance" - Locu! de nastere

nu se ale._ge 'j, '

lmi amintesc ca am vorbit mult des pre cum ajunscsem eu la psihanaliza, despre originile mele.i. mixte, despre practica mea, a noastra, in tara, despre felul in care aproape inventaserarn aceasta practica, despre corespondenta mea cu Eugen Papadima, despre serile de lucru, la lumanare, cu V era Sandor - ca ~i cum, de pilda, cineva ar inventa un atelicr de croitorie, undeva, intr-o pivnita, folosind 0

104

ma~ina de cusut. Or, in Franta, spuneam

cxista de rnulta vreme 0 ~coaHi de crortorte,

adevaratii",

Psihanalista mea a suras cu 0 subtila,

imperceptibila, nuanta de _ 1~0t11~, a un deget intelept ca sa sublit11eze iro-

sortii psihanalizei si a exclamat: "De haute

..... , 'j "

.". Parisul fiind un oras recunoscut 111

t I' de' haute couture" (croitorie de lux),

,rna er e " -

.. , st P s Reactia doamnel a confirmat

n es -ce a", ,

- riile rnele sentimentele mele con fuze,

IUPOZ1, '", , " - '

dar rnai ales intrebarile-Ulrt11tile pnv111d situatia

psihanalizei in Franta s-au decantat brusc ~l am rcalizat un lucru ce avea sa-t111 dea mult de

f " lten-or si anume: psihanaliza nu era (nu urca, u , ~ _' - '

mai era) intr-o pozipe de exceptle: P,ozlila unci

tun- Spirt' iruale a unel avangarzl provoca-

~ffi" •

taare de dezbateri, a unei efervescente d~ gan-

I' _ , Ea era in situatia unei inalte croltoru",

uire, nu: ,

de rnasal Adid derizorie."

In tot acest timp al ineditei experiente a

"trecerii" (s£ar~itul anului 1990, mij1?cul anului 1992) am trimis dosare la facultatt, ~l m-at~ dus sa vad ce era de facut dincolo, la SPP - sa incerc, eventual, 0 tran~a de analiza c~ vreunul dintre ei, Nu di as fi simtit eu nevota vreunel

ill alize ci yorba ta dad as tea sunt condi-

ps an " " - " • "

tiile hai sa le respectam, eu fund legalista pana-:1

~aduva oaselor", stramo~ilor mei! M-a pnt111t • aluare domnul X. (n-are rost sa-i spun

111", ev _ ' - •

rnele nu serveste la n1l111C - ar servi 111 con-

~" 'bil") ditiile in care 0 discutie deschisa ar fi post a

~i' as putea spune di rn-a primit cu bratele

105

deschise ~i cu 0 oarecare bucurie de a rna salva de lacanieni! tara rost, intrucat eu nu eram de~oc, dar chiar deloc in gheare!e vreunei miscari, Incerca~ sa vad cum stateau lucrurile cu forn:a~ea ~l tratam, oarecum, de la egal la egal, caci avearn 0 experienta clinics de povestit de ~mparta~it. 0 experie~ta asupra mea, ca :u))rect, pre cum si a altor subiecti, pacientii mei. Avearn, asadar, 0 elaborare pe care rna stradu"". sa le.-o transmit colegilor cei noi ~i 0 grozava dorinta de a lucra cu ei. Domnul X. mi-a explic~t dei, SPP-ul, erau mostenitorii leginmi ai lui Freud, pastratori ai teoriei si practicii psihanalitice de baza, Chestia rn-a amuzat, en sunt 0 funta timida in prime!e contacte, dar am dat-o pe umor intreband dad 0 asemenea ... cornoara se pastreaza rnai bine in pivnita sau in pod. Era dar ca spontaneitatea imi juca 0 festa, domnul nu s-a suparat, dar nici nu s-a bucurat, mi-a zis d rna va anunta dupa ce imi va gasi pe cineva, un analist didactician care sa rna ia in ... mana. N-a durat mult, vreo zece zile si iata-rna din nou la Paris (incepusem sa luc~~z la Li11e), la doamna Y., careia incep sa-i povest:sc parcur:ul meu, in,tentiile, indoielile privind r~manerea 111 Franta, mtoarcerea in tara, expenenta mea de clinician, rna rog, interesul meu pentru domeniu, pentru profesie, Doamna, in varstii ~i simpatica de altfel, mijeste ochii si rna intreaba:

. "Da' probleme de femeie, probleme ... in-

time, nu aveti?"

106

Sio-ur am sarit eu pc ocazie, 0 groaza,

" b ' .

. sunt asa ~i pe din colo, am cutarc situatie mart-

tala, toti ascendentii mel feminini ... "

Ma intrerupc ~i continua:

Probleme ... intirnc, nu aveti?"

)mi pare rau ... 0 sa va d~zamagesc, dar nu sunt ftigtda! ~i nici nu cred di 0 sa devin doar asa, ca sa intru intr-o psihanaliza.. didactical eu avand deja una, cbiar daca ... neyalida-

ta!"

Ce s-o mai lungesc, doamna respectiva nu avea umor, deloc! Mi-a cxplicat, ritos, ca 0 "didactica" este, de fapt, 0 cura personals, dupa care mai yedem. Cine stic, poate nu-S buna de psihanalist ... Fire~te, poate nu eram: Dar asta nu putea ca s-o decida ca 0 conditio miuala fara sa rna cunoasd. Treaba ei era sa rna p;imeasca in analiza, indiferent de cc mo.tiva\-ii aveam eu _ declarate sau nedeclarate. Mi-a ZIS sa yin peste doua saptamani ~i ... sa rna gandesc, intre timp, la eventualde probleme pe care le-as avea. Mi-a dat scnzatia unei bunici care vre; sa puna la punct 0 nepoata nitel originala. A~adar, m-arn infiintat peste doua saptamani si am luat-o de la capat. M-am puttat foarte f~mos, am raspuns ce voia ea. Am inrrebat, timid, si de pret - tare saraca cram pe vrernea aia! Mi-a raspuns, generos, cit nu va fi o problema. ~i iar rn-a trimis sa rna gandesc 1a problemele mele intime )ii sa revin cand le voi gasi! N-am sarit in sus, nu rn-am revoltat, n-arn formulat obiectii, nici intrebari.

Am plecat asigurand-o cii voi reveni.

107

1.1 itt

o vad ~i acum, imaginea nu e clara, dar senzatia este, zambind ingaduitor, pun maria-n foc ca se a~tepta sa rna intorc. I-am scris 0 scrisoare domnului X., in care i-am spus ca am o meserie, 0 practic de 16 ani, sunt toba de psihopatologie, am ceva lccturi la activ, ba ~i ceva pagini scrise, am ca~va ani de asociatii libere de-a lungul carora am trecut prin ciur ~i prin darmon mama-tata-fra~-verii-unchii-matu~ile, ascendentii-dcscendentii, limbile alor mei, migra~le, inchisorile politice etc., dar habar nu am ce probleme intime rna macina! Fireste cii rna deranjeaza 0 groaza de lucruri, ca am 0 nemaipornenita lista de obiectii-intrcbari-ncdumeriri, dar mananc, dorm, visez ~i nu pricep ce vrea doamna psihanalisra-didacticiana cand rna intreaba cum stau cu intimitatea. Stau bine - mai rau stau cu relatiile ... intcrpcrsonale, cu slujba, cu banii, cu ramasul aici sau intorsul acasa, Cat priveste formarea ... pentru mine c chiar 0 placere sa rna intind pe un divan ~i sa spun exact ce-mi trece prin minte, caci multe aveam de spus si des pre multi ...

La vreo trei zile dupa trimiterea scrisorii, domnul X. mi-a telefonat zicand d se va gandi la altcineva pentru mine, cineva mai. .. suplu, sa-l sun peste alte doua saptamani,

Intre timp, incepusern experienta pe care tocmai ti-am povestit-o, "Ia passe': cea cu "ecole de haute couture ... ': Si am realizat, brusc, ceea ce aveam sa citesc in carte a Elisabetei Rudinesco: institutionalizandu-se pe masura ce se rasp andea, epuizandu-se in certuri ~i rivalitati pe tema

108

forrnarii anali~tilor ~i a modificarilor tehnice ~n cura, psihanaliza franceza se ~ransformase 111 ideologic. Tarziu aveam sa-OU dau A seama d institutionalizarea generalizata, raspandirea pe toate ~eridianele nu sunt deloc in interesul unei teorii, ind mai putin al unei practici. Ca lnterna~onala (IPA) mult dorita de ]one~, acccptata de Freud ~i criticata de Ferenczi, nu putea sa dud decat la 0 indepartare a pSlhanalizei de propriul ei obiect de studiu, creat de ea. Sunt autori (de pilda, Ernest Gellner, Marcel Gauchet, Isabelle Stengers, Borch-]acobsen~ Roustang,Yerushalmi, Nathan, ~a sa nu mal vorbesc de altii, mai indeparta\i de .domenlu~ ca Hannah Arendt, Vaclav Havel, Cioran - ~l mai sunt 0 multime) care sustin (~i arg~menteaza) d psihanaliza era, din capulloculUl, sor~ tita impasului. Nu atat ca teorie (la urma urm~l teoriile se nasc ~i rnor, se aranjeaza pe rafturi, se scot la nevoie), cat ca dispozitiv pra~t1c (c.a tehnid): asociatii libere, neutralitate b111evoltoare, maniera transferului. Cu alte cuvinte, teoria ca teoria, dar dispozitivul... te ornoara. Consider d m-am format ca psihanalist, d am practicat ca atare, ~i ca pacien~ mei m-au obli-

gat sa ies din sis tern. . .

Fac 0 paranteza: pe vremea cornunistilor

circula in tara 0 gluma, un banc, indirect legat de comunism, mai precis de razboiul rece care, pe vremea lui Hru~ciov ~i ~ lui Kennedy a fost gata-gata sa se trans forme 111tr-unu~ cald! Bancul era urmatorul: Dupa al treilea razboi mondial 0 maimuta supravietnitoare se da jos din

109

copac, face ochii roata ~i exclama, cu naduf:

"Fir-ar a naibit de treaba! am' iar trebuie J-O iau de la capdt.: '~ Presupunand c:'i Freud ar invia si ar da 0 raita prin Iume (Europa plus alre c;ntinente), prin spitaIeIe de psihiatrie, centrele de consuitarie, ~j aite locuri de inrerventie pentru tuiburarile psihice de toate categoriiIe, dar si pentru tulburari somatice, carnine de copii, batrani, handicapa~, ptesupunand ca ~i-ar tcrmina dlatoria si at reflecta 0 buna bucata de vreme la sehimbatea lurnii - a lum.ilor _ ei bine, el ar exdama, pre cum maimura. "Fir-ar al !laibii, iar trebuie J-O tau de Ia tapat ... '~ De altfel este si concluzia Elisabetei Rudineseo, anurne c:'i Freud, reinstaIat la Viena, at trimite 0 tele!,}1"ama... isroriei, eu urmatorn] text: ,Men:i d tOUJ. Tout d remmmencera!" (, Va IJltd/umm: Trebu. ie s-o luam de la-nceputf',.

110

Momentul in care am ajuns eu in Franta era aeela al caderii cornunismului si a psihanalizeil Nu rna voi opri asupra eomunismului. Dcsi la cateva luni dupa sosirea mea, hai sa zicern, aproape un an, sesizam la tot pasul strategii de ideologic cornunista - le aratarn eu degetul si exdamam in fa~a noilor. n~cle cuno~-. tinte: ,,1a tate, ala era {i /a comutlt,rtz, de unde ~lle/~ voi cbestia asta comuniJIti, ao» adiai, n-am lime sa JPfln ce ired intr-un gmp de Iucru, cion adicd, n-am ooie Ja tntreb de ce curele ati'Zg 20 de ani et« '~ Problema era ca voie aveam, dar raspunsuri nul Ajunsesem intr-un asemenea hal d unul din:re prietenii rnei irni zicea, eu umo~ -r: at 0 obsesie. 0 perseaqie, 0 idee fixa, ce mat ... cia! ttl para-

. fa nOla ..

Peste niste ani am eitit ca acelasi lucru i s-a intamplat lui Bukovski, in Anglia. Cand mam dus intaia oara la Monica Lovinescu, rmediat dupa "bun a ziua" am izbucnit: "I?o~mna Lauinescu, tara asta, Franta, e 0 far a comumsta ... pe dinduntru! 'i» interior, in creier-psibic-suflet! oJtiafi?':

Poate ti-am mai povestit episodul, a pufnit-o rasul un ras sanatos, Intreg, mi-a raspuns:

"Dra~a, Franfa adua/a e ... potabild! Dacd qjttngeai

111

aid in 1947, .-and am qjuns eu aid, rdmdneai ~f{r" cased. ... '~ Dupa cum vezi, aventura mea era de parte de a se simplifiea, ea se eompliea pe zi (,. treeea, prietenii mei nu stiau de ce rarnaseser« in cura intre 20 ~i 30 de ani, de ee reluascr.i trans a dupa trans a, de ee divortasera, se insu rasera-rnaritasera, ee relatii aveau eu copiii lor, eu oamenii din jur, eu lumea in care traiau SI ~ai ales, da, mat ales eu institutiile: eu asoei~ tiile de psihanaliza, cu centrele de consultatie spitalel~, caminele de tot soiul, centrele de ~u~ tor social, familiile adoptive, familiile in care se plaseaza copii ie~iti din medii defavorizate, ~l alte as.emenea dornenii de realitate unde psihanali~~ practicau ... psihanaliza sau ceva pe baza de psihanaliza.

Sa ne intelegem: acesti oameni nu erau nici prosti, nici genul ".-aine surd fa udndtoare". Nurnai d ei erau fabricati intr-o credinta asernan~toa~e unei credinte religioase: punerea in discutie a formarii, a filiatiei, a limitelor, mai ~l~s .a limitelor psihanalizei 1i scotea din rninti, 1~1 pierdeau, ca sa citez personaje celebre, uzul ratiunii, Imposibil sa discuti de punctele slabe ale teoriei, ale metodei nici atat,

o sa rna intrebi cum am practicat eu. Ei bine, cam ca in Romania! Prin tatonare, incercare ~i eroare, pastrand in arriere-plan teoria lui Fre~d ~~ a catorva succesori, propozitii din teona lui Lacan (am to cat cam vreo doi ani fa meta1!h~re patern_n~fle", transferul ~i alte conc~~te) ~1, 111 acelasi tunp, fund foarte atenta la ceea ce oarnenii in came si oase, imi spuneau, la

112

1I'f':,lCIlllt: lor la as zice, ,,(ompozjfia" lor, orlgtpareur~ul 'lo~', Evident e"a a~1 c~nU11Uat sa 'dlese ~i sa rna due la ~coala, caci, intre nmp, fusesem admisa in DESS la facultatea de la ,Amiens ~i la una din Paris. La Lille mi s-a cerut ~a refac anul IV de psihologie, ceca ce franc('zii numesc "maitriJe". Nu s-a pus pro~l~ma unci alegeri, Parisul fund ora~ul meu "dfJa 1111,

deja connu ". . , ~

. Alta paranteza: pentru admlterea 111 DES"S

a trebuit sa traduc un rezumat, amplu, allucrarii de diploma din Romania, preeum ~l eapltolui de metodologie (in total vreo 50 de pagtnl, lucrarea avand 150). Zis ~i facut, Ie-am tradus, noile rncle euno~tin~e [e-au corectat-ver~~~at, Ie-am trinUs. Profesorii responsablli cu Dl~SS-ul

mi-au fixat cate 0 intalnire. Totul a deeurs foarte bine la Amiens, foarte bine la Lille ~1. .. foarte aprins la Paris, un de responsabl1ul CLl DESS-ul era un lacanian, ,,pur et dur" (domnul Y.B.I, care rna intrerupea mereu :'ii cu care am

. ' " »rbii n desl.Jre experienta mea psiha-

ajuns sa vor .' ."' ,

nalitid in cele doua ~an. La un moment dat,

tru'ca discutia nu se lega intrud.t c1 sarea de

pen, .

la una la alta, eu am jucat totu1 pe 0 carte, r-am

zis, raspicat: ,,/lm nevoie de 0 jumdtat~ de ord Ct1 J~

a e>..pfic ii sa inte!~gefi (eva - ma !c1sa/z JaU 1It/! dam :,a ldsati, tant :nieux, daai nu, atunci pied". Dom-

1 t'O t ceva mai mult de 0 J'umatare de

nu a acu... c

ora apoi mi-a ~pus ca din punctullui ~1e vedere

sunt admisa! Mai ram~ll1ea 0 problema: comlsla de admitere era fermata din trei persoane! Ul~ terior, am aflat di unul din ceila1ti doi rnembrt

113

fusese un profesor de origine romana iar cd. laIt ... Tobie Nathan, cu care aveam sa-mi Jail peste d~va ani doctoratul. Inchid paranteza.

Proaspata studenta in anul V de ,,p.ryd1u ". la 39 de ani, trebuia sa aleg un seminar, prinrr.. seminariiIe optionale. Un astfe1 de seminar dura 5 ore, era legat de practica clinica, iar la sfarsitul anuIui trebuia facuta 0 lucrare, 0 cIa borare tcoreticii pe marginea unui caz clinic. Aveam de ales intre ,,patologiile oralitdt!i sau adn: tive ': "autism ': nu rnai stiu ce §i ... "etn~psthiatrie ':

Nu, nu mai voiam sa trec prin ,,}<reudela("(/n'~ presllpuncam cum se vor desfa~ura "optionaIele" Ia universitate, de etnopsihiatrie ilU' auzisem, asa cii m-am dus, studentc§te, sa invat ceva.

La.1 octo~brie au inceput cursurile: psihoterapte analitica, psihanaliza, metodologia cercetarii, psihopatologia adultului, psihopatol?gta copilului si adolescentuIui, tehnici proiectrve (in psihodiagnostic), legisla~e sanitara in psil:iatrie ~i... op~onalul, adica etnopsihiatria. Curios lucru: l-am avut pe Nathan profesor la cursul de psihanaliza ~i la seminariile (practice) de etnopsihanaliza. Nathan a fost format de G. Devereux (nascut in Romania, la ... Lugoj!), a fiicut si 0 ... didacticii, la SPP, de unde a piecat exact inainte de nominalizare (sau imediat dupa ce a fost nominalizat).

Am stiur, de la prirnul curs, cii acest profesor era exact ce-rni trebuia. Toba de carte erudir, inventiv, avea talent, spontaneitate: umor, i~i crea cursurile nu le citea din foi, ni se

114

ca si cum ne-ar cunoaste, ca ~i cum am , fost partenerii lui de lucru din totdeauna. Expunea concret, dadea exemple care ffi1 se 'piireau ... elcmentare. ,Ma d~ce~m du~ii d ,Ia Ifaqitul cursului sa-l intreb inca ceva, irnr raspundea, uneori, rna trimitea la, p~bare, dar [mi fixa 0 alta intalnire, uneori, lffi1 fiicea 0 interpretare chiar inainte de a se ur~a in masina sau punandu-si casca de motociclist. Perso~ajul era pasionat de domeniul spre ca~e ~e indreptase din vocatie, ip transmitea curlozltat:a lui, interesul, intrebarile care-l munceau, in chiar momentul cand ip spunea "bunii ziua" - aceasta e dimensiunea pe care ne-arn intalnit, Restul, seductie, transfer, imagine paterna sau materna, gratificatii narcisice reciproce, apii de ploaie. Vorba lui Jacques Monod (~el care a scris Hasard et nicessiti, cred ca a luat ~1 Nobclul cu echipa lui Jacob, cercetari in biologie moleculara, intre altele, cartea lui Jacob La logique du oiuant, anti 1960-1970): aventura spirituala, caurarea, asta conteazii! Nu spun "spiritual" in sensul de metafizic, nici de transcendental, ci pur ~i simplu intr-un sens co~cret b~~a~, al unei curiozitati de cunoastere ~1 al angapru pe un anume dru'm! Circulau pe seama lui Nathan tot felul de zvonuri, era criticat-controversatadrnirat-desfiintat, ma rag, omul care-rni trebuia. Nu umbia dupa srudenti, nu se lasa miigulit, ba chiar 11 enerva 0 asemene~ atitud!ne ~i mai ales nu avea catusi de putm lpo~rl~la de tipul "vaaazit~ a iucrun interesante spuneft, c est tOt(t J jait fa, sun! (t( totul de acord etc. .. ': Asadar,

115

am facut cu el cursul de psihanaliza ~i semina rul de etnopsihiatrie - pentru prima data cin« va intelegea cc. spu?eam, eu insami intelegeall' ce spunea el, ~1 mal ales nu ne rataceam in ail stract~uni cu nume obscur, In ceea ce rna pll veste imi este imposibil (~i mi-a fost totdeaun.i imposibil) sa sustin 0 elaborare teorerica faL' sa ~m un cxemplu concret in minte. Or, colegtt mel psihanalisti imi Iasasera din ce in ce mal mult impresia ca manuiau 0 teorie pura, un arsenal de concepte ce se potriveau oricui SI orica~d, aproape d mi se facea frica. Da, gasisern limb a de lemn in breasla psihanalistilor, nu-rru dadeam seama exact in ce masura ('1 erau constienti sau nu.

. Acum cred ca cel putin ca\iva erau consticnti, dar, dad ar fi recunoscut indoctrinarea majoritarii, ar fi trebuit sa discute limitele teoriei insesi, neajunsnrile ei (ma refer la teoria psihanalitica) -_. ceca ce presupunea renuntarea la avant~jc care nu erau deloc de lepadat. In tot acest pelSa) de doctrinari credinciosi, de rnilitanti devotati cauzei inconstientului freudolacano-marxist, Nathan se ocupa de oameni concreti, in carne, oase ~i gand, oameni care veneau de pretutindeni, care suportasera fracturi de tot soiul, la nivelul propriei lor existenre, la nivelul ascendentilor, pe mai multe generatii, epoci si continente. Nici yorba de ~mba de lernn, ~(1.than nu suporta cliseele, dad 11 spuneal, de pilda: "Aid ar putea fi vorba de 0 reaaiuare a castrdrii", te privea drept in ochi, Ina un aer series ~i-p raspundea uimit nevoie-mare,

116

genul: "Extraordinara ipotezp-conduzia

um1neaV~lajl:"" fi prin ce metodd s-a operat. castrarea ia ce vanta? presupun ca paaentui u-a

cdte ceua despre speciaiipii in castrate ~in .~atui . apropo, cum soar traduce «castrare» In izmba

,I . "c" Multi se suparau, riispundeau

:"Jtnezp. .,. .

nu'''''uu.U se in formule de gata (a~adar, din lac

in pur) sau plecau - pe min~ ati:u~nea lui _:Na~ than rna satisfiicea peste masura. hrqte ~a rill I s-a inramplat sa rna lansez in interpretiirt bme

cunoscute, in automatisme de care. aveam oroare. Le-a ... dezumflat cu 0 pirueta ~1 a lansat imediat 0 alta pista, una serioasa.

Dincolo de faptul cii avea urnor, cii ex-

prima lucruri complicate" cu 0 sirr:plitate de invidiat, cii-mi dadea apa la ~oara de s?art cliseele, riispunsurile lui .m~ stlmul~u, n;t se deschidea robinetul aSOC1(1.tJ1lor, creierul 111cepea sa fiarba de i,Poteze, intriim a~cii r= u~ drum neumblat. In noul rneu unrvers (rara, lirnba, practicii profesionala pe tiiram necunos-

cut) gasisem un maestru, cin:va pro fund sensibilla dorinta mea, continua, de formare, :a curiozitatea mea pentru ceea ce se petrece 111 capul unei foote umane. Nu sp_un n~apar~t cii

ltii nu sesizaserii acest lucru - 11 seSlzasera, ba a, " "1 " chiar rna ~i complimentasera. Adevaru .era :a

un partener de talia lui Natha~ nu" eX1~ta 111 psihanaliza pentru simplul motrv ca ~el care facuserii rurul problemei (al domen1Ulu~,. al teoriei ~i practicii, cu toate ino~arile,. ~daugtr~e, modiflCarile de teorie §i de dispOZlt1V t~hnlc) sau dmasesed in sis tern (pentru diverse

117

I, J:

motive mai ,~1Ult sau mai putin avantajoase) "i conttnuau sa-J rumege sau parasisera sistemuJ sr me~tereau 0 metoda proprie (ca, de cxcm. plu, . Roustang) sau... nu erau speclali~ti-psi. Tobie Nathan .stapanea registrul psihologiei ~i al psihopatologlcl occidentale, cuno~tea serierile lui Freud pe dinafara, in eelc mai inedite articole, se~sori, eonferinre, euno~tea evoluJia psihanahzel de la cereul de la Viena pana la desehlderea ul~melor arhive-Freud, raspandi~ea pSlhanalizel in Europa, implantarea ei in Slate~e L!I:1te,_ evolupa Internaponalei, mi§earea 1acamana In Franta - era un om riguros informat ~l nu doar In materie de psihanaliza (for- marea l.a SPP 0 suportase pc piele proprie, pima la nonuna1lZare). E1 lnsu~i fusese luat in mima de catre Devereux (alt. .. "supradotat" in matcrte, .care, 1a randul sau, avusese profesori pc Marie CUl1e, Marcel Mauss, Rivet, Rohei'm statuse 7 ani la Clinica Meninger, fuscse elev i~ gread al profesorului Dodds de 1a Oxford).

. Era limpede, Nathan nu se inseria in plie-

nsul eursuri]or universitare, nu te invara notiU01, concepte, definitii si mai ales nu ap1i~a etlche~: fabriea~e pe banda rulants .. _ te obliga, uneorj rntr-un lel abmpt, printr-o ironie sau 0 1nterpr~tare, un c~vant aiurea, un gest, 0 ... gl1masa, te obliga zicearn sa fii atent 1a maniera de a fa:c, la tehnica, 1a construcJia unei lnterpre~at1, te constrangea sa participi. Te int~rpela 111 . tlmpu1 consultaJiei, iri taia yorba cand 0 IUal razna, te trezeai formuland intrebari, una dupa alta, Intrebari pe care nu le-ai

118

mai formulat pana atunci. Pentru consultatiile de marti ne strangeam intai Ia Villtaneuse, la 0 policlinica, apoi la Centrul Devereux, la f~cultatea Paris VIII, pe la ora 9, vreo 30 de indivizi, de toate ... natiile ~i forrnatiile, lim bile ~i credintele (sau necredintele), pe 1a ora 9, Z1- ccam... Nathan ajungea la 9:30-1 0 ~l Iansa:

Buna' "'INa ia te uild do' ce-i siesta asta prelungitd

" '\:, ,

dis-de-dimineapi, ori n-at'efi de lucr», nui 0 grjjd, am

eu berechet pen!ru !oatd lumea ... ': Sesizase atmosfera cuminte-calduta chiar de Ia primul pas, inainte de a inchide u~a dupa el. Sigur, il a~teptam: intre tirnp vorbeam intre noi una-alta, pe bisericute cite am ziarul sau cate 0 carte, fumam 0 'p~ad, beam 0 cafea, totul in cea n:ai mare tihna, Siesta in toatii regula. Nathan llltroducea forfota, incepea sa ploua eu intrebari ~i ipoteze, consultatia cunostea mo~ent~. de tensiune, momente de epuizare, paClentll se modificau in insasi procesul consultatiei, Se modificau in sensul d deveneau activi in cautarea solutiilor faceau adica asociatii lib ere pe mai mult; pla~uri (terenuri), in m~i multe registre, de pilda: eel al experientelor perso~a1e din copilarie, atat cat ~i le aminteau, dar ~1 cel al razboiului civil din Rusia (din 1918) sau al camerelor de gazare sau al ritualurilor V odun. Depinde, fiecare pe un de ii fusese dat sa se nasca, pe ce drum apucase, cum il adusese desrinulla Paris.

Nathan avea ceva din Cioran, din Eliade, din Devereux, poate chiar din Freud. $i rnai

119

avea capacitatea de a lega fapte, evenirnenro, aparlinand unor registre dintre cdc mai diferi.te si de a construi un sens, intr-o istorie plauzibilii a pacientu1ui, in carne ~i oase, 0 istorie vie. Nu linea deloe la adevarul absolur al interpretarii lui, ~nea ca interpretarea sa fie operanta, sa dedanseze adicii relatii intre lucturi

J , 1

intre neuron]. A§ spune ca intra in dcsrinul

pacienJilor sai, eu grija, cu umor, cu simpatie, eu proteepe, eu rigoare, tratandu.i ea de la egal 1a egal, ea de la forta 1a foqa. Vrco saptc ani am asistat Ia consultatii, in fieeare marti de dimineata pana seara -'seara, adid atune! ~and dadea Dumnezeu, 11, 12 noaptea ... Alp ~apte am faeut supetvizari eu el, in particular, acasa, Doua-trei ore sedinta ... Plecarn uneori dezamiigita la cuIme, furioasa, ii spuneam eli ma las de meserie, ca rna simt proasta, dupa atatia ani de clinica nu stiam mare lucru, ce stiam nu rna ajuta, imi lipseau ideile, de solutii nici sa nu mai vorbim, strangeam hartiile eu cazul abia despuiar, eu notele in timpuI sedinjei, uncori eu vreo bibliografie, ma privea amuzat, zieea "Hai sa Jacem 0 £"(~fea {i dupa aia ne dace»: la treburiIe noastre, Itl ai un tren de luat, eu 0 con_jerin!a de pregatit. .. ': La eafeaua aeeea, ultima, mal gii_ scam ceva de smuls de la el, 0 formulare, 0 interprctarc, 0 pilda, Zieea: "i\1.a "here, doar JIU urei sa rezolvam toatd dinica }i via!a tape deasllpra in noaptea asta ... til ai vaZllt cat e ceasul? Hai fter;ge-o,

at' grjja de tine, ne vedem peste doua saptamant:.. ':

Dupa DESS m-am dus sa-l spun eL. vreau sa fae 0 transa de analiza eu d. A ras un sfert de

120

Mi-a zis d n-am nevoie, de vreme ce am 'Beut una! M-am enervat si i-arn zis d vreau sa

bi me'

lucrez ceva eu el, nu stiarn prea 111e ~e anu .

Iar a ras interminabil ~i mi-a zis sa V111 la eonsultatia de la Villetaneuse. Peste 0 saptamana rna infiintarn la consultatie, rna mterr.ela:, .c; ai fi venit? Lasd, ftiu eu ca Ii-am ::j.r sa v~t ~ =: ala repede te-ai botdrdt? Ei, banda de netspr~vt!t, l~ jim!!i liniste, iatd, noua noastrd colega, =: a. sostt din Romania unde s-a otupa: timp de am de ztle de relatiile sexuale ale romdnilor sub Ceatqesc« ... ",

, Cand l-am anuntat cit rna inscriu la ella DEA rn-a trimis la plirnbare: "Terminii tu intai datori~ pe care 0 ai (II psihana!ipii Ii mat' vedem ... ~:

De un de ~tia? Profesorul YB., eel, p~ care il vazusem pentru inscrierea in DESS, ?-nea neaparat sa rna inscriu in DEA" la e1, ~u un .~u~ bieet de praetid clandestma a pSlha.nalizel intr-un sis tern totaIitar ... M-am suparat tar (pe Nathan, fireste), dar rn-arn inscris in DEA la profesorul YB. Intre ~P' rn-arn dus ~u regularitate 1a consultatia lui Nathan. Dupa DEA, am descoperit experien~a de 1a Pi:C§ti. M-am. prezentat din nou la Nathan, parca-l aud: .Lat ai venit pe capul meu, ce mai urei, ce, ~n doaorati! N-ai de lut1u, dar ma rog ... Dad il faa pe term, de acord - dacd-! fad din car!i, i!i ,gaserti pe altaneua .. Bun bai sa bem un WhlJ-k:y fi .fa vedem, care-t problema ... ': l-am p~:estit experi~n~a de t~rtu:a de la Pitesti, dispozitivul traumatic orgal11~at 111 mod deliberat pentru transformarea unui om intr-un "om nou" - ,jenomenul Pitelti':. I s.-~ parut., genial, rn-a trimis la... Pitesti. N1Cl

121

bibliografie, nic] indicatii, nimic. Timp de un a,n am adun~t date, fa Bucure§ti, la Asociaria I'o~tilor Depnu}1 Politic!, la Paris, Ia fo§ti detinuti politic! emigrap ale citror adrese le-a~ avur de la Monica Lovinescu. Am redactat un caz, iI-am dat. Era entuziasmat. Atunci am profitat de imprejurare si i-am cerut 0 supervi Zare in particular. A ezitat clteva secunde, apoi rni-a dat aciresa si mi-a explicar cum se ajunge. Dupa care nu s-a abpnut ~i rni-a facut 0 remarcii plina de umor, ca de obieei: ,.Noral-' cd {lit .rd .rmt; ma rhere, ai }i lu un har de fa Dumnezeu ... a!!fol, sa trebid sd te tntJd! .fa serii tfl Jranceza... ce naiba, In fimba aia a voastrd limpunie verbufui n-a« fliri 0 ordinei; .. ': Sigur, eoncordanta timpurilor! M-am simtit., ca Cioran - rnacar 0 data in viatal

Cioran poveste§te cum, dupa 10 ani de st:u~enrie Ia Paris (~i de fiicut rurul Franrei pe blClcleta), a scris prima lui carte in franeeza. Avea un bun prieten, hoinar prin Cartiel'Ul Latin, un tip cam fad dpatai, dar ell 0 mare calitate: vorbea 0 franceza demna de toata lauda. Personajul a citit cartea lui Cioran §i i-a zis (cam ca rnie Tobie Nathan):

"Utlde urei s-o publici? edti, daca vrei s-o i« blici fa Pans, ua treblli sa Ie ttltJa! s-o scriipe _frafl!lIzefle ... ':

A~a a continuat formarea mea cu Nathan, tot rnai minutios, uneori intortocheat, alteori simplu ca 0 axiom a, din cand in cand, cu care o gratificape de genu] "Bravo, Iretta, noroc t"U paaettfii cd te tflt1ap mesene, a!ijeL.. ce ne-am face?':

]22

"Veneam cu cate 0 ipoteza, incepeam sa 0 expun: "lata, Tobie, prima mea idee a foJ~ ... ':. IVli-o

tal· a scurt: Prima fa idee a [os: proastd, ::;:-0 pe-a

( ,.._ . " . "'. d I"

doua ... preJuputland cd Ii-a oemt tn cap 0 a, oua ..

Nu avea un timp anume definit 10 ceea ee priveste supervizarile, ~lecare du:-a atat cat era nevoie pentru 0 lamurire partials a problernei, pentru 0 degajare a unei piste, a, mal m~ltora. Cea mai scurta ~edinra dura 0 or~ ~l )umat~te - cea rnai lunga n-as sri sa spun. Intre d~ua §edinte schimbarn e-mail-uri. Uneori, rna mustra,' s~urt ,.Doar {i-am zjJ Ja nu .rpui aaare lum(~ in . ,. '0' "01'11 ca nd in cand ii adueeam cate

tu,are II i... . , .

o sticla de whisky sau vreo carte descoperita de mine - era mai mult decat informat, dar se intampla sa nu stie chiar tot. j~~a: de pilda, nn.

auzise de Ernest Gellner, un batran uruversrtar britanic, profcsor de anttopologie sociala la Cambridge. Scrisese, intre altelc, La "", de ~a deraison (pUF, 1990) - 0 analiza. m1~U~lOa~a, foarte inteligenta, caci vie ~i o~lgtnaIa, a raspandirii teoriei psihanalizei ca sistem de referinta obligatoriu penttu intelege~ea ~ c:ea .e~ nurnim "psihie urnan", precum §1 a raspandir~ practicii psihanalitice, cu toate variantele §1 derivatele sale). Nathan nu cunostea aces: autor, i l-am dus, l-a citit, mi-a spus: "Pe unde-ai scotoat de l-ai scos Ia iveald pe tiplll dsta, auzj, e L~eflial, (red oi numai noi dot" am au::;:", de ei; in Frama ... ':

Tntr-una din "certurile" noastre profesionale, Radu imi atragea atentia:.,Te depdrtezi mult de domeni«, litept" prea latg, te risipesti. te pierzj ... ': Dar nu spnnea Freud insusi, in Le probleme de

123

L

l'anafyse /aicple (1926) ca, dad am putea fonda 0 facultate de psihanaliza, ar trebui sa punem In program, pe hlnga teoria incon~tientului eIaborata de el, ~e ~re~d~ ~tiinta vietii sexuale, psihia:rla:. dar ~l disClpline profund straine profesl~nu ~edic~le, cu~ ar fi isroria civilizatiilor, 1111tologta, psihologta religiilor, istoria ~i critica literarii?

Re~aseam vechiul meu gand, grija mea obsesiva din studen~e, ~i anume: cum sa rezurni un om tntt-o teorie, oricar ar fi ea de profunda? :;;i, dad e sa-l rezumi intr-o teorie poate fi ea universala? cate inforrnajii itl trebu~ ie, di~. cate domenii, cum sa le aduni ~i dupa ce cr~teru :a, Ie aranj~zi ca sa patrunzi in ftinta curva, sa lntelegt cate ceva din ea? Sa combini adica istoria si gcografia, credinrele reIigioase, suprapunerlle ~l incruci~iirile de neamuri, obiectele de tot soiul, plugul ~i avionul atomul sa n_u ignori rupturile, da, rupturile, il; asa fel 'inc~t persoana pe care 0 ai in fata - pacientuI _ sa nu devina statuie pe altarul teoriei tale de "haute ~'oultlre': dar sa raman a 0 funta vie, fie ea nescolira sau scolita la cu totul alte scoli decat ale tale, terapeut...

Ei bine, Nathan reuses astfel de cornbinatii, Avea obiceiul sa spuna:

,,Mum;esc mull, tncer«, cdteodata, rar de tot mai fi oindec, .. (and mi se i'ntampld asta, inseamnd ,; amfost inspirat, Dumnezeu a fos: prin preqjmd, mt-a dat 0 mand de qjutor. .. ':

124

Nathan ... bigot? Sa fim seriosi! Avea, in privinta asta, conceptia bunicii rnele materne, careia noi ii spuncam "mutti':

lar fac 0 paranteza: pe la 7 ani am avut 0 ... criza religioasa, Paternelii mei erau oameni cu frica lui Dumnezeu, parintii rnei, in schimb, in telectuali si liber-cugeta tori (dupa parerea lor!) nu rni-au cultivat nici un fel de inclinatie religioasa, bref, aveam de ce sa intru in conflict. A~adar, pe la 7 ani i-arn zis lui Mutti d nu cred in Dumnezeu. A ras ~i mi-a spus d nu-i gray. Am dedus ca Dumnezeu n-ar exista. Mutti a cas din nou ~i rni-a raspuns "J<zrepe ,d existd, dar existenta lui nu fine de credinta sau necredin!a tal':

Am rasuflat usurata, varianta in care Dumnezeu ar exisra, iar eu as fi libera sa cred sau nu in el rna aranja. Divinitatea fiind 0 creatie colectiva, plasandu-se in registrul transcendent, fundamental diferit de cel personal, este inutil dad nu chiar periculos sa 0 faci sa depinda de capacitatea unui individ de a crede sau nu. De altfel, fostii mei detinuti politici, in special supravietuitorii de la Pitesti, se considerau norrnal-credinciosi cand au intrat in inchiscare, Dispozitivul traumatic prin care au trecut ("moara" de la "camera 4-spital") i-a transformat in "roboti". Singura interpretare posibila pentm ca "robo}ii" sa redevina umani este una mistica: nu in sensul "Dumnezeu existd pentru .d eu ired in el, Dumtlezeu ma aude, ma salveaza", ci in sensul "DumneZfu existd, camera 4- spital este insdfi proba .d el existd". De altfel

125

I~oestler trece prin aceea~i transformare ill t1mru1 celor 4 iuni de inchisoare, la Malaga ~J Sevilla: el descopera (lucrul i se impune ca () eVldenta) reahtatea celui de-al treilea ordin lumea invizibila, textul invizibil, acela care s(: dezvaluie, uneori, profeplor, magilor, sfin tilor, :o~datonlor de religii. Cam acelasi lucru i sc tntampla 1~1 Steinh~rdt. Citandu-1 pc Kirkegaard, In }lImaluljericini, Steinhardt afirrna cii rostul rug:kiunii nu este sa-p auda Dumnezeu ruga, dorinra, ci sa auzi tu, 1a un moment dat, ceea ce Dutnnezeu vrea.

A~adar, Nathan nu eta eredineios dar cand era inspirat, ,asta nu putea sa vina'ded: de 1a Dumnezeu! In sfaqit, am deviat disclll:ia asa cii inchid paranteza.

" Cunosc oameni ca:-e n-au reu~jt niciodata sa 1ucreze cu Nathan. II contactau, Ie fixa un rendeZ-1JOttS, 11. anula, ~amenii se suparau, 11 acuzau de mampulate. Ip trebuia ceva tirnp si 0 buna doza de motivatie, as spune ehiar ° anume snbtilitate, ca sa pricepi cii acesta era fclul sau de a te "fabrica", de a verifica in ce masurii te intereseaza ceea ce pretinzi cii te intereseaza. Te trimit.ea 1a plimbare, adica te obliga sa reformnlezl problema, 5-0 abordezi dintr-un alt u1_lghi ". Cind insa Lucra cu tine, era prezent in atara t1mpu1ui ~i a spatiului, era absorbit de :arcina, consacrat pe de-a-ntreguL _ ~i nu aveai l~cotro, te lansai impreuna cu d. Cunose pe capva care au fost foarte aproape de profesorul Nathan, carora 1e-a transmis tot ceca ce a purur sa le transmita §i care au plecat in urrna

126

unor neintelegeri, Nathan nu intra in c.onflictpur §i simplu i~i intoarce fata de 1a _ce~ care au , uitat cat "i cum i-a invatat, Continua sa le spuna buna ziua" cand ii intalneste, dar i-a sters dincont, Pentru d, ei nu mai exists.

Fireste cit vorbeam celor din jur despre ini~ierea m:a cu Nathan, despre superviza~e mele cu eI, des pre Centrul unrversitar "Georges Devereux". Personajul ca personajul, era clasat .seduaeur" 7i cu asta basta. Dar elaboririle lui teoretice si mai ales manicra de a practica sco-

) db" ~

teau din sarite pc toata lumea e" on ton, rna

refer fireste, la breasla psihanalitici. Asa se face 'd a~ ajuns "en froid" eu colegii "i chiar

prietenii francezi. Lucrul a culminat cu publicare a tezei rncle de doctorat, in care imi pertntsesem sa pun in discutie limitele psihan:lizei (ceca cc, in fond, era spre binele teoriei si mtru prezervarea ei). Francoise, v~chea rr:ea pnetena, prima mea gazda 1a Pans, cea In apartamentul careia traisern un inceput de studentie tarzie in "ora~ul-lumina", a citit teza mea, .a asistat la sustinere ~i a ... plans! Nu de emotia mornenrului, ci de cat am fost eu de rea cu psihanaliza! In argumentul meu ~ii sprijinisem nu doar pe experienta proprle, Cl ~l pe 0 sene de marturii ale unor psihanalisti latino-americani care practicasera sub diferite dictaturi .~i care, odata ajunsi 1a Pans, intr-un mare colocviu organizat in 1986, s-au gas it in situ~tia ~nul dialog a1 surzilor (ceva de genul: ,,JIAatttpea, on esti slIrdd / N-are miltll/iea JIIrdd / Ce se mal aude-n

, , - "II>'d

sat? / .Am auut da i-am uarsat J' unan ca

127

axioma propozma "I'inconstient ignore Itl po~tique(: psihanali§tii francezi au raspuns celolattno-americani doua lucruri, si anume:

- sau practica psihanalizei nu a fost posibilii, sub dictaturi;

- sau, dad ea a fost posibila, curele analitice au fost idcnticc celor de la Paris, asadar nici un intercs de a discuta despre cadrul exterior, dcsprc traumatismele reale, despre cadrul interior al psihanalist1.1l1.1i in asemenea condijii, despre persistcnfa unei anumin. taceri dupa dderea dictaturilor, eventual des pre limitele psihanalizei, pourqso: paJ? singura realitate existentii fiind aceea a fantasmelor, asa cum se maniFesta ele in dinamica freudianii nu serve~te la nimic sa ne Ocupam de li~tele teoriei lui Freud sau de practicarea acestei teorii in conditii ce at pune la incercare limitele eil

Culmea e cii in fad, pe mas1.1rii ce socieratea noastra de psihanaliza devenea tot mai clasica, tot mai afmata la, yorba psihanalistei mele lacaniene lonna Rarnes, ,,~coIile de croitorie de lux", irni era din ce in ce rnai greu sa dis cut cu vechi prieteni apropia~, cei cu care rna formasem ~i fondasem Societatea de Psihanaliza. Ei continlla1.1 sa ma rubeasca, sa intrepna ell tiline aceleasi rdatil de tordeauna, n1.1 aiel era problema. 1mi spuneau, afectuos, ca iesisern din psihanaliza. Lc ziceam d Ii se rnai in tamplase si altora, d "a ie9i din psihanaliza" nu inseamna a "nega psihanaliza", ci, poate, a-I

128

limitele ~i a salva practica noastra elinica, insearnna pur ~i simplu a tine cont de rcalitatea pacientilor, a lurnii in care traim - a mai multor lurni.

De altfel, cu deschiderea arhivelor Freud a fost ~i este inca 0 intreaga poveste ("Mi~carea psihanalitica" este arhivata in Biblioteca Congresului American, sub numele de "F~eud Collection"). Interesul pentru arhive, rnanifestat de psihanalisti sau de istorici, are un mot1~ simplu: ,,~tiin~a" psihanalitica este lnseparabila de istoria ei, de rnaniera in care Freud sr-a elaborat descoperirile. Ei bine accesulla arhive s~a dovedit (~i se dovedeste inca) foarte dificil. Intrcaga metapsihologie psihanaliti~a fund construita pe conceptul freudian de "tncon~t1- ent" nu exists decat doua posibilitati de abordare: sau acordam acestui concept 0 valoare de adevar axiomatic (credc ~i nu cerceta) sau supunem marturiile de caz, corespondenta diversa, rna rag, materialul existent, la 0 cercetare ~l, implicit critics. istorica, l\1i-ar lua prea mlll: timp ~i m-as departa oarecum de subiect daca as povesti aici in detaliu cum s-a p~odus cenzura arhivelor Freud, ce anume au Impus donatorii (Sigmund FreudArchive, Inc.). Ceca ce pot spune este cii cercetatorii (Freud J(holan) s-au infuriat, au scris petitii, s-au dus la responsabiIii de la "Manuscript Division", pe scurt, intre ei si Arhive frictiunile au fost continue ~i con~ stante. De ce? Pentru ca interesatii in opera lui Freud (in constructia, dezvoltarea, preluarea ~i continuarea ei) nu au inteles restrictiile cenzuru

129

pnvind accesulla respectivul material. Evident nimeni nu e atat de idiot incilt sa nu priceap,~ necesltatea secrerului profesional! Dar, ca 5-0 citez, in vrac, pe Isabelle Sengers, in zilele noastre s-a Gent public piina 91 fartul ca ell glezu desClfrasera codul nemtilor, iar Churchill nu a luat nici 0 masura, i-a Iasat sa bombardezc Coventry tocmai pentru ca nemtii sa nu-si dca seama ca 11 se dcscifrase coduL De ce atunci atarca precautii pcntru ceca ce pacienrii povesteau doctorului Freud la sfarsirul secolului al X1X-lea? Cu atat mai mult cu cat arhjvelc alror analisti fiind deschise (de pildli, Colectia Paul Federn), exista acolo 0 sumedcnie de nume ~j date a caror dezvaluire n-a produs nici un scandal! ~i, la urma urmei, ce fel de scandal? ~)e ce 1iatut~? Unul. epistemologic? Pal Cll atar mal btne! In arhivcle permise, s-au descoperir dosare de tot fclul: uncle banale complet inocente, conrinand diverse an~cdote despre Freud, umorn] sau, catcva tabieturi (cercctatorii s-au intrebat de ce oare au Eost cenzurat,e, probabil dintr-o prea mare grijii, ca atuncl cand nu stu exact ce anurne trebuie sa interzici, ca urrnare, interzicL .. tot sal! aproapef), altele eonrinand e1abodri de cazuri, ciudar de asemaniitoarc intre ele.

. S-au desehis Insa si dosare mal putin miigu-

litoare ca de plJdii referitor la tnterviul lui Eissler (administratoml Serle! A din Arhive) cu fuca ~j nora Annei von Lieben (alias Cacilie M; din Etudes .fur I'hystine). Aflarn astfel ca familia respectivii 1i dctesta pe doctorul Freud ~i ca tot

130

ce pacicnta astepta de la analistul sau era ... .doza regulata de morfina, Ei. si, oncme poate avea esecuri in terapie -- ca sa nu vorbim de faprul d un esec sau mai :rm1te .n~ este deloc proba unui esec al teoriei )il practicn respective, ci dirnpotrival

Intrebarea stereotipa revine: la ce serveste lacatutrea arhivelor? Daca secretul profesional a devenit derizoriu (prin departarea in timp), iar analiza esecurilor e fundamental necesara pentru verifi~area teorici ~: a practicii, a~nci de ce atata rezerva? Freud lt1SU~1 aftrma ca faimoasa "neutralitate binevoitoare" este 0 tehnica de influenra, iar gradul de sugestibilitate nu depindc neaparat de profunzirnca hipnozci, el putand fi chiar mal mare in cazul tfansfcn~lui. Cat despre Sergius Pankejeff (Omul at IUI'I), el II povestea jurnalistei Karin Obholzer c~m eompara Freud transferul cu hipnoza,_. afirmand ca de sunt asemanatoare, ambele fund 0 maniera de a influenta. Daca asa stau lucrurile, de ce a tinut Freud, neaparat, sa rupii CLI hipnoza? De vrerne ce asociatiile libere creeaza 0 "stare psibiai ce pre::jntti 0 am/me anaiqgie cu starea intermediarti intre somn fi 1)~ghe ;i, farti-ndoialti, ,N starea bipnotia:" (Freud, in L'intepritalioll des repei), de ce atata grija pentru "obiectivitate~:: psihanalizei, pentru "ruptura episternologica intre psihanaliza ~i tot ceea ce a existat, ca terapie, inainrea ei? ~i, revin la intrebarile de mal sus, cine, dupa ce criterii ~i in ce scop gereaza Arhivele Freud?

131

Dupa 0 serie de cercetart ~i a analiza rni nu~oasa a unei bibliografti itnpresionantc, MIk:kel Barch-Jacobsen, profesor universitar 1a Uni~crsitat~a Seattle din Washington, specialist 111. rsroria filosofiei, a psihiatrici ~i a psihanalizei trage urmatoarca concluzie: lucrul eel mai important inainte de toate a fost prezervarea monopolului teorctie al psihanalizci, pastrarea ,,1egendei freudiene", a dimensiunii ('i univcrsalc si atemporalc - ceca ce pacienrii lui Freud povesteau nu era neaparat exploziv, dar Scoaterea la iveala a acestui material clinic risca sa contrazid elaborarea si interpretarilc lui Freud sau, in eel mai bun caz, sa puna In discupe respectivele inte.rprctari.

Timp de cheva dccenii omu! Ot !lIpi a fost subventionat de catre IPA si pus 1a disp02ira pSlhanali§tllor acredita~ de ca. Ccnzura arhivclor (care nu S-a sfar~it inca, se pare ca ar putea dura_pana in 21131) a fast ~i este in slujba Cau- 2e1 treudiene. Or, intetesui pentru 0 cauza oricat de nobila ar fi ea, nu este un interes de ~aturi! ~tiinpficii (de domeniul ccrcetarii). Funcl1a Arluvelor a fost una de control al accesului la documente, supravcghere a dezbaterilor, filtraj al informatiilor. Nu doar hartUle au fost puse sub control, C1 si anumite persoane, descendent! ai pacientilor lui Freud. Interesul Annei Freud in gestiunea Arhive10r (gestiune realizata in colaborare cu doctor Kurt Eissler), nu se limita la 0 exagerata pietate [mala, el urmarea menrnerea si promovatea intreprinderii taralui sau, Iucru posibil numai in condipile in

132

teoria inconstientului, dar mai ales practicrau scoase din contextul istoric, de altf~l

orice context. Creatia lui Freud trebuia la adapost, imunizata irnpotriva oricarei . argumentate - trebuia scoasa din proprie pentru a :aman~ in ist~ne! (re-

bibliografica: hiles a p!usleurs, ?e l"flo'If[I'rzP. d la depression, I» Seuil, 200~ - .c~rcetarl privind istoria p~ihanalizei ~i a psihiatriei). _

Orice terapie presupune a eonfruntare ac tiva a pacientului eu teoria t~rapeutul~l (cu .. sisternul sau conceptual) - pacientul se intreabi (constient sau incon~ti~nt) ce anurne _vrea terapeutul, care sunt intentiile sale: A~tfel: lS~Oria tulburarilor psihice rezulta din ~sto:,a 111-

teractiunilor terapeuti-pacienti, .l~:alizata tern-

tial T\.Teblinia (boala pSlhtcd) este constrsporo-spa, . ,,I' - I' .

ita In doi sate in mal mui{L. ': zice J~cob.s~n, §1, dad minciuna istericului (tendinta istericilor la fabulatie in special in domeniul.~cxual ~.ra foarte cunoscuta de catre sexologu vremn ca de

pilda Krafft-Ebing: ~lbert Moll, ~6\~en_~~1~ este 0 "poveste", ei bine, ea este .,,?tunp.fica . masura in care raspunde teoriei doctorului Freud. in fond, de ce insista Freud atat asupra obiectivitatii analizei, a noninterventiei terapeutului (in sensu! unci influente) .... Cum de ~ra el, Freud, asa de sigur d nu a modifieat: mer fals~ficat amintirile unor pacienti, materialul oferit de ~ce~tia?.. Preocuparea lui Fr.eud. de a evacua interventia factorului sugesue ?in. c~ra analitica e legata de grija lui pentru O?1.ecuvltatea sisternului construit, a descoperirilor sale

133

pSihologl_ce (Freud, perioada 1916-1917). 1.1 suspne c:-_ nu erede sa Ie fi impus/sugerat paci ent~o: sal fa?tasmele de seduqie care apar ill cura. In 1898, vorbind des pre metoda folosir., pen.tru a obtine marturii de masturbare de h pacienji, considerap neurastenici, Freud afinn., urmatoarele:

"Cdnd am diagnosticat cu tertitudine an ((J'" lit'

o. ~

nevroza tlem-astemca, dupa a: am ,fJ,rnpat cored SimI)

tomele. tle.pu~em permite sa traducem in ettologie S{111' tomatologza f! sa redamam, sus Ii tare, de la bolnalJl. mnjirmarea a ceea a: am presuptls. 0 rontradidie im !iala nu trebuie sa n.e tulbure; vom insista in m;d_ji'nl/ aJupra ceea ce am mferal, r'om bwitlge ttl fine /iecan reZtJ'tenfd sublif/iind (arademl illebmttlabil al conoi». geni floastre. t, (Freud, 1898, citat de Tacobsen,

2002, p. 77). .

Nu VOl continua eu analiza lui Jacobsen asupta scneriIor lui Freud si a arhive10r _ ar fi un subiect pentru 0 alta carte. Ceea ce rni sc pare. important este faptul ca nirnic nu garanteaza ohlect.!vltatea ~tiintificii (obiectivitatca in sine) a fantasmelor de seductie (~i a altor ma-

t I") 1 d "

ena e. . cu ese . e doctorul Freud de la paci-

enp, n:cl oblect1~itatea interpretarilor propuse de el, in ultima tnstanta: de psihanaliza. Dau termenulUl "obiedillltate" sensul de "cella ce existJ in =: o,:tdrei !"gestii create in interm(i/mea tempeNtPaC'letlt . .Altter spus, terapcutuI are 0 teorie pe care 0 propune pacielltului, iar acesta din urma.~ cont1rm~ - sau nu. Jocul nu se joaca rrurnar 111 doi, C1 In rnai mulp, 0 intreaga lume

134

la fabric area datelor, a teoriei si mai a remediilor.

Asadar, problema psihanalizei nu consta in faptul ca propozitiile sale nu ar av.ea baza solida, tangibila, ci in faptul cii de disde prea muIte probe, de 0 infinita can uta:

de confirrnari, de un 501 de evidenta lI"u~,_u,."bila. Nu minciuna psihanalitica este ta, ei prea marele ei adevar: faptul ca, odata trecut prin aceasta experienta, subiectul In cauza devine un ... credincios trup ~1 suflet, un devotat cauzei pentru eternitate. In accst sens, ipoteza "pJihafla!iza este 0 Jalsa leone" :ste r== putin interesal~ta. Important a: fi d: va:~lt cum anurne a reusir psihanaliza sa faca a~ap.a adepti, inventand ? realitate r= care prettnd~ cii doar 0 descrie. Intrebarile folositoare (daca vrern sa aflam care ceva des pre cum a functionat ~i functioneaza Ind psihanaliza) ar fi ~u de natura filosofica (adevarat-fals, real-imaginar), ci de natura tehnic-pragrnatica, artizanal-inginereasca, §i anume:

- cum a fost construit sisternul;

- care sunt elementele (principiile, propozi-

pile, axiomele) de baza; - cum a fost lansat;

- ~i mai ales: la ce serveste?

Am sa ma opresc un moment la Ernest Gellner (arnintit mai sus). Acest dis tins pro fesor de antropologie socials s-a oeupat l~ u~ moment dat, in cercetarile sale, de apart?a ~l evolutia psihanalizei, L-a studiat pe Freud in lung si-n lat ~i am motive sa cred cii era bun

135

c~moscator al dispozitivului teh . .

ciementare (as . .. lib n1C, al reguld,,1'

OC1a tu ere n li

voitoare atentie '}' • ' eutra tate bill!'

• • / t e 1. otanta, numar de -di

saptamana in tot l' . e se 11\l' II(' Gellner u~i ,,' a, ~X1gente de formare l'tL)

6 ' versitar, informat in istorie 61·

re, antropolo . , . ' us''

a religiil or ~le, etnologie, istoria civilizatiil. )1,

, rna rog, ceea ce I . . ..

umane" dispune d ,1Utn1m n01 ,,~t11Il\!'

" e un camp I d -.

Dupa el FJS1'han li arg e rererm k

" a za es te co . - • ' '

tea de mas a eg litara .ngenera cu SOGC!:I

. . ' a ara, nediferent •

01fl1 fluid ' " ;lata, cu mar

c- e, m rn tenor 1 • .

(de limba d • u careia apartenentcl«

• a, e rasa, de clasa de ) ,

daca nu chiar inexistent C.' grup sunt ,-agl

e inoperante).

Omul rnodern si .

colele XVII-XV ~ progres,lst (nascut in se

. .' III, moment 11· .

traditionala b __ 1 v 1 care socictarca

; ,1SCli caza fundam > 1

ce se va numi M . enta spre ceca

li .... ,,1 odermtate" avand d

Ig1c" civila cultul viitorul .'. ,rept "re-

, onl ui ~1 cred t '

gres) omul d . :r un;a 111 pro-

. ' _ rno ern, ZlCeam din ce in .

liber de constra '1." ce mar

. . angen e traditionale ( b

nste vetustc.v.oui ;' or scuran-

:levi~e om_s~lb~::~~~~t:~1~~,l?~?_or .. popoare"),

111 secolul al XIX-I.' savat?e~te ca atare

ea cand explo: 1 '

(tehnic, stiintific, materiali -t) .z a yrogres~lul pamantului (un pamant ~ ~altudra de pe fata c ' , ' es u e limitat la

eea ce mal tarziu avca sa devi • .

sau fcnomen 1 occid " na. "Occldent"

.nu OCCI ent") 1 I

zibilul _.," nazare ul, imprevi-

, ~1, incetul eu incetul tr

Apare un 'd . ' ansccndentul.

: SOl e neofatalism c ., , '

necesitate 11 il .. .,' oncretizar 111

\ eg c naturu ~1 ale istoriei) .

te la care om 1 d ' . ' neceslta-

, , • Ul evernt subiect are' - '

mal nelimitat d tori _ " acces, tot

, a onta cunoast >

progresului S1 al ameli .: ." ,er~l, motor al

, oraru mtregu rase umane

136

umanista a Luminilor). Lumca rno(Max \'</eber) este aceea care si-a pierdut tarea", as adauga eu: "indlntarea magicii

primitivului". Estc lumea cu un smgur uni-

in care invizibilnl (alta data numit "supra-

") poate fi control at (san, in orice caz, sa fie), dat fund faptul cii acest "invizibil"

tc definitiv accesibil prin explorarea intelec'tllala, prin cunoa~tcre. intr-o astfel de lume, omul-subiect, reprezentant prin cxcelcnta a1 unci burghezii luminate pe calc sa se trans forme in clasa medie, este, contrar stramo~ilor sai, de~irat intrc libertatea de a alege propriul destin (a nu-si rata viatal a se implini! a fi". fericit!) ~i datoria de a face ce trebuie, conform unor norrne nu pre a clare, datil ftind oscila~ia reperelor tradiVonale. Acest om--subicct avea nevoie de 0 teorie ~i () terapie pe masura conflictului (interiorizat) intre exigen\ele naturii sale

(natura dubla, dci biologid ~i vorbitoare in acela~i tirnp) ~i exigeu\ele unci realit3.V exterio are pe cale de desfacere, de transformarc.

Astfel, Gellner sustine cii ideile psihanali-

zei, riispandirca si instituvonalizarea lor, mi~carea psihanalitid in ansamblul ei sunt strans legate (in sensul de generate) de lumea in care psmanaliza a venit pc [ume, de poziVa autorului ei in interiorul comunitapt evreie~ti vieneze dintr-a doua jumatate a secolului al XIX-lea, comunitate prin cxcelen\a burgheza si, lucru important, in proces de asm1ilare (de disoluVe a apartenen~elor culturale proprii). La urma unnei, teoria lui Freud, zice Gellner, nu este

137

decat una printre altele. La urma urmei, in con stientul ca rezervor de tenebre, de intentii as cunse, de tendinte rau-voitoare, riiU-~irOSl toare, rau-sfaruitoare, dar subtile, "inteligentc". suple ~I mal ales active, acest inconstient asadar ar fi un c~ncept acceptabil. La urma urmei, 111 rruc nou in faptul ca exista 0 parte nevazuta a alsbergu~ui, a rnotivatiei noastre inti me, in fond rnarea literatura clasica a secolelor XIX-XX abunda in personaje ale carer gesturi, actiuni, constitute proba respectivului inconstient,

Ceea ce critica Gellner, in mod particular, este ... metoda, practica psihanalizei ca metoda terapeunca. Gellner procedeaza la 0 de-constructie a siste~ului freudian pentru a-i gasi

coerenta - la ruvel teoretic spune 1 tr '

, e, eaca-

mearga, Problema apare la nivel practic, ~i anume: faptul :a asociatiile lib ere ale unei persoane scot la iveala ~i pun in discutie lucruri I~~ortante din existenta persoanei nu probeaza, tn ruci un fel, ca sernnificatia aces tor lucruri ar fi de natura sexualji, ca ea s-ar gasi in sexualitatea infantila inconstienta. Mai intai, dad e sa dam crezare arhivelor, precum si observatiilo~ ~ondatomlui insusi, asociatiile pacienplor 1~1 Freu~ nu erau chiar libere, ci bine dirijate (in functie de ideea pe care terapeutul Freud 0 ave~ d:Ja des pre sexualitatea infantila a pacientului sa~, a oricarui pacient!). Si, doi, asociatiile li?ere, visele, lapsusurile pot fi interesante, plauzibile, sugesnve, pot servi de suport in cercetarea

Partii" .

, nevazute a aisbergului, De asemenea

faptul ca de ar furniza informatii exacte despre

138

. evenimente din viata subiectului, desrelaliile precoce, despre strategiile farniliale subjective... pagubaase poate [1 adevarat

anurnite cazurt.

Dar acest [ucru nu are valoare de adev~r de invariant al aparatului psihic, n1C1

aspect interpretativ, .ni~i sub aspect, terapeutic. Succesul ~sihanahze1 se datore~za faptului d incon~t1entul (concep~l ~: teorta freudian a) a operat 0 noua joncvune intre natural ~i transcendental. Timp d~ v~eo trei secoIe ftlosofia moderna s-a stradult sa elabor~z~ ~ separare neta, tran~anta, intre .universul V1Z1bil ~i eel invizibil, intre na~ral ~~ trans.cendental. incetul cu incetul, vechile sptrlte ~1. fan tome, forte ale unui univers invizibi~. ~1 prezent~ uman, dci produs de 0 cole:t1Vltate umana dar extrauman, caci existent mdependent .de individ (~i in acest sens: obie:tiv prir: .Op~zl~e

bi ctiv) deci fortele unlversulu1 mVlzlbil,

cu su e, ~ ...

convocate alta data in ~edin~ele de sptr1t1sm

sau in cadml alter dispozitive de contact,. au dispamt. Mai precis, ca sa-l cite~, in fine, .~~ r= Nathan: Freud /e-a introdus in subted! Este ~lldeea lui Gellner (de care Nathan habar nu avea inainte de a-i aduce eu cartea). A~adar, mcon~tientul lui Freud este un soi de t~anscende~,t naturalist! Psihanaliza propune alV "demon~ , alte "forte obscure", consider£l11d d vec~1Ul

li . . fizi credintele prtmt-

univers re gtos ~1 meta 121C, " . ~ . ,

tive" sunt proiecpa psihid a omulul-sublect, in

procesul indelungat de amenajare-confmntare

cu realitatea.

139

Sa ne intelegern: divinitatea (ca §i limha) este 0 creatie umaria, nu e nici 0 indoiala - .. til' ~i numai pentru faptul d divinitatile exista (a atare in diferite limbi, sub diverse nume, p(' diferite arii geografice §i la diverse epoci. D:II divinitatea, ca §i limb a, sunt de origine (fabn care) colectiva §i nu individual-subiectivj, ,.:1.au 0 existenpi exterioara individului in sensul in care, de pilda, nici 0 limba nu depinde de un singur om. Or, inconstientul freudian, decla rand transcendentul traditional ca fiind de proastii speta, i se substituie si este inharat CI atare (face adepti) in masura in care el prornitc adevarul despre individul uman (adevarul, tot adevarul §i numai adevarul). La un astfel de adevar se ajunge gra~e asociatiilor libere si al transferului. Punct!

Sa-Ii spun un lucru amuzant, 0 mid paranteza (li simteam nevoia iar tu, fara-ndoiala, lipsal): Gellner citeaza pe un autor, pe un anume Guntrip, nu-l cunosc, specialist in psihiatrie. Guntrip vorbeste despre "ostilitatea binevenita" fara de psihanaliza; asadar, psihanaliza s-a ocupat de pacientii sai incercand sa-i vindece intr-un mod ezoteric, invizibil, provocand retrairea un or emotii intense gra~e transfcrului; pacientii erau legati, printr-o credinta (respectiv transfer) de terapeutii lor; lucrul a provo cat multa ostilitate in jur, diversi confrati ai doctorului Freud au criticat metoda, dar, zice nurnirul Guntrip, cata vrerne a existat aceasti ostilitate, teoria ?i metoda psihanalitica

140

I.. -ficiat de 0 neegalati securitate. Guntrip iene vii de a liinge incapacitatea actuala a re 191e , _'

Scandal 5i ... proroce§te: "Ce s-a intam-

lVOca.. . , , ,n!. 'U

i'U creJtiniJmlli se poate la Ie! de bine zntamr a iv.

.' " De cc remarca este amuzanta.

. Ii b i exact

ntru d'i psihanaliza moarc pe mae, ',' 1

. 'de can(

tul in care a cucerlt ... mas , .

momen . v • • 1 un 0

. . rs()ana nitel instruita a c1tlt ce pu,

once pc . ., .

i . 1'. 're - si nn numail

. carte de popn ariz a ,

141

Sa revenirn la unul dintre cele mai irnportante aspecte ale practicii psihanalitice, trans ferut. Cura analirica este 0 afacere privata in doi iar regula asociatiilor lib ere impune (chiar dac~ nu reuseste in intregime) 0 privare conceptuala cat mai rotala cu putinta (a spune tot ce-ti trece prin minte, fad sa triezi, tara criterii, cat rnai spontan, rnai __ . liber, mai necontrolat). Sa te dezbraci de orice vesmant ~i lenjerie intima, sa te abandonezi din colo de orice logica, orice rnorala (cam asa proceda Turcanu in "camera 4-spital", la Piresti, e drept, folosind 0 tehnica de tortura fizica, mult rnai rapida decat neutralitatea-frustrarea binevoitoare a analistului). Presupunand d reusesti performanta, rusinea ce te invadeaza se asociaza cu placerea abandonului, a reusitei, in sensu! ca, spunand tot (ce-ti trece prin eap) vei fi ascultat si, implicit, iertat! Nu iertat. degeaba, ca intr-o spovedanie ordinara, de catre un intermediar intre tine si Dumnezeu, in numele lui Iisus sau al mai stiu eu cui, ci iertat-gratificat in mod materialist, stiintific, de catre un specialist., purificat el insusi, caci este trecut prin aceeasi experienta! Analistul nu aproba, nici nu contesta, eI trimite

142

mingea pacientului, nu discuta adeviirul sau falsul rrairilor sau asociatiilor acestuia - faptul d analistul race, nu revine la 0 private - frustrare scnzoriala, ci eonceptualii, ceca cc face ea dorinta de intelcgere a paeientului (foamea de scns) sa se cxacerbeze Csnd, in fine, psihanalistul of ed-produce una-dona interpretilri, pacientul le inha~ii ['ira discutie, farii judecati (~i mai ales: prejuded\i), cu atat mai mult eu cat aceste intcrpretari au un efect-surpriza. Acceptand despre el lucruri uneori pro fund dezagreabile, alteori cu totu! striiine universului sau de gandire, pacientul primeste un soi de gratificape, se simte "evoluat", superior semenilor sat neanalizati, recunoscut prin insa\,i recun oastcrca acordata de psihanalist. EI a aflat desprc cl lucruri pc care altt-i nu le-au aflat, a mers pana la capat -- putin imports cii a inteles ce 51 cum, ernotule au fost intense, jar atentia ce i s-a acordat ~ fost maxima. Spaima acuta a ornului modern (as zice: in special a ce1ui din secolul XX, ~i mai precis, din a doua jurnatatc a acestui secol) nu consta intr-o posibila lipsa de paine, nici de adapost, nici in amenintarea unci pedepse divine - spaima lui este de a £1 ignorat, nerecunoscut, inecat intr-o masa de semeni fad vreo distinctie speciala, Toti egali, nu in fa~a vreunui Dumnezeu, ci aici pc parnant, noi intre noi, "omul nou" replicat la infinit - iata un lucru de natura sa dizolve orice identitate.

Intr-un astfel de univers psihanaliza (cura) ofera 0 mard narcisiacii, 0 ... personalizare fie

143

ea iluzorie, gra~e unci doze de atentie de catc va on pc saptamana, atentie cumparata timp de sapte, zece, douazeci de ani. Cura ofera de asemenea 0 afiliere - in cazul in care devil psi hanalist, apartii unui grup profesional de elita, Dad rarnai doar pacient analizat, ai reusit pcrformanta celei mai inalte (sau profunde) cunoasteri de sine. Peste toate reusita ti sc datoreazal Problema e d e~ecui de asem~nea ri se datoreaza, caci, dad nu se i~tampla nimic: dad nu avansezi, dad te invar~ in jurul cozii trecand a mia oara prin acelasi loc fara sa descoperi (sa sirntil) mare lucru, ei bine, e din vina ta: mai precis a inconstientului tau, doldora de rezistente!

,

Pacientii clasici pentru psihanaliza sunt cei cu un anume nivel de educatie, cu 0 capacitate ridicata de sofisticare verbala, obisnuiji S;1. monologheze interior ~i mai ales in cautarea unui prestigiu, a unci recunoasteri greu de ob~nut intr-o lume, repet, in care insasi egalitatea in fata legii (principiu democratic prin excel enta) este greu de sustinut ~i obtinut - printr-o alunecare de sens, aceasta egalitate devine a fiecaruia cu fiecare, in afara oricarui criteriu!

Majoritatea relatiilor duale, chiar in situatii!e cele mai intime, sunt supuse unui contr~l exterior (caci ele nu se desfa~oarii in mod constan:, regulat, cu usile inchise). Relatia analistanalizant este singura relatie duala ce scapa oricarui control exterior (chiar dad analistul vede, din cand in cand, un supervizor, cadrul ramane acelasi, supervizarea se construieste

144

intru aceeasi teorie unica, definitive). Dispozitivul terapeutic, in psihanaliza, a fost conceput de asa maniera incat sa prezerve izolarea \,i intimitatea protagoni~tilor, caci nirneni nu are dreptul sa se interpuna intre tine si psihanalistul tau. Dad cineva 0 face, el este farii-ndoiaEi rau intenponat, invidios, are, el insusi, rezistente la psihanaliza - in =: caz, a~est critic.exte~ rior are motivele sale, inconstiente, evident! Dad, in plus, criticul respectiv nu a trecut printr-o psihanaliza personala, atunci ne~oroeire lui, vade retro satana! Dad a trecut prtntr-o astfel de experienta, inseamna d ... nu i-a reusit, i-a reusit partial, nu l'i-a rezolvat proprt~l transfer. Cu alte cuvinte, ideea de a aduce obiectii psihanalizei ca metoda terapeuticii est.e de ... neconceput! Acest lucru mareste probabilitatea de mistificare in doi, de iluzionare reciprod, probabilitate de care. nirneni nu s: ingrijesre. Promisiunea de modificare profunda a personalitiitii (vindecarea venind ca un surplus, de la sine, in procesul respectivei m~ditldri) a ... sedus in masa, caci intr-un Un1ve~s stiintific, laic, in care totul este sau pare POSlbi!, psihanaliza rarnane singura credinta valabl~ lao A te indoi de psihanaliza revine, in cel mal bun caz, la un simptom nevrotic! In eel mai riiu ... nici nu vreau sa rna gandesc. .. Tot ceca ce ar putea constitui 0 contestare a psihanalizei in numele unci ratiuni oarecare este, din punct de vedere psihanalitic, de negandit si de inlaturat. In schimb, psihanaliza intervine in toate domeniile Carta, religie, educatie) nu pentru a le

145

distruge, nici yorba, ,ci pentru a Ie integra in si explica prin sistem. In fond, psihanaliza a reusit un extraordinar tur de forra: i'ncerclnd sa "traducii" 0 rnultime de aite teorii-referinra, sa Ie re-conceptualizeze psihanalitic, ea a imp regnat institutiile de tot feluI, a intrat pana si-n fabrici ~i uzine,

Hai sa mai fac a paranteza, 0 pauza pentUI... anecdote: Zilele trecute primesc 0 scrisoare (au rnai primit-o, rara-ndoiala, rnulp altii), in care un dis tins ptofesor universitar de fizicii, consultant intr-o intreprindere de automobile, lanseaza un apel catre psihanali~ti cornpetenti pentru "ifeduarea unei coriferinfe in fafa a eel pUfin trei sute de in,_gineri fi reprezentanfi

comeniali in industria automobz!ului'~ Tema este "rapoltul intre Om (('t/ mqjustuki) ji obiecteie tehnice tum ar ft, de ptldd, ataomobiiu]'; Psihanalisml respectiv, deschis tuturor orizonturiIor, at trebui sa gaseascii 0 modalitate de a aborda obiectul "automobil" cu teoria incon~tientului! La urma urmei, de ce nu? De exemplu: automobilul ca element continator, simbol al uterului matern, autornobilul sirnbol al virilitarii, al falusului, putem delira in felul acesta ... trei ore de conferinta! Dar la ce servesre> Personal, consider ca ar fi mai interesant de vazut in ce masura obiectele tehnice actuale "fabricii" psihie uman - in ce masura ordinatorul (ca si autornobilul, procrearea artificiala, clonajul etc.) modifica intai con~tientul, apoi, incetul cu incetul, trece intr-o zona insesizabilj cu ochiul liber si de aeolo i~i continua actiunea lent

, , ,

146

asupra fantasmei noastre cea de toate zilele ... Caci, de pilda, ce se intarnpla cu procesul identificarii in cadrul triangularii oedipiene, in cazul unui copil nascut dintr-o mama oarecare ~i un spermatozoid dintr-o ... band de sperrna? Dar dintr-o mama chineza ~i un tata indian, amandoi cetateni englezi? In ce masura adica vocabularul psihanalitic, postulatele teoriei inconstientului dupa Freud ~i succesorii,] compns Lacan, ne ajuta in terapia (abordarea terapeutica) unui astfe! de individ uman? Care este sensul simptomelor sale? Inchid paranteza!

A~adar, inconstientul de care ne ocupam este un soi de "invizibil" cu legi proprii, mult mai puternice decat ale "vizibilului" constient, in numele unui astfe! de inconstient suntem obligap sa punem la indoiala orice intuitie, orice "voce" a ratiunii, fie vocea interioara sau exterioara. Ratiunea fund complet suspendata, nu ne ramane decat calea asociatiilor libere, a viselor si a lapsusurilor pentru a afla adevarul despre noi insine, Nici 0 religie nu a sperat sa ajunga atat de departe - religiile sunt, prin definitie, limitate (in timp, in spatiu, prin insusi postulatul existentei a doua sau mai multor universuri al existentei divinitatii). Existii au-

, , ,

tori care sustin (unul este Haddad, cartea sa Le jour oir Lacan m 'a adopte s-a tradus in romaneste, dar nu la aceea rna refer, ci la alta, uran et le judaisme) cii psihanaliza a imprumutat multe elemente din iudaism, ba chiar sursele profunde ale psihanalizei s-ar regasi in Talmud! De altfel, la inceputul analizei cu Lacan,

147

Haddad are un vis: voalul T emplului din Icn: salim. Reaqia lui Lacan: "Dolntlule, mata iti iIi (epi analiza cu un uis care in mod normal ar ,;/t/Ji;/ Jjar[ztu! unei analize!': Afirmatule lui Hadd;1( I sunr itlteresante ~i discutabile. M-a~ opri ins;i un moment la pozitia lui Yerushalmi, eminent ptofesor univcrsitar h Columbia, mai precis asupra Iucrarii sale Le Moise de Fnud (subtitlu: }udazsme terminab/,_? Ii inte17ninable). in 1981, doctor Mortimer Ostow solicita participarea lui Yenlshalill1 Ia un Gmp de Studiu Psihanalitic al l\ntisemitismului, grup campus din 15 distinsl psihanali~ti care, dupa 0 penoada de Iucru d'e un an, s-au gasil inrr-un impas. An ajuns la conduzla cit Ie-ar trebui un specialist in istoria ludaismului ~i s-au adresat lui Yerushalmi. Fas, cinat deja de opera lui Freud, Yerushalmi a acceptat imediat. Timp de 9 ani, 0 data pe luna aceasta colaborare a reprezentat 0 continua stiolUlare intelectuala datorita careia Yerushalmi l-a recitit, sjstematic, pc Freud, in engleza si in germana. In acest context, e1 a recitit ~i

L 'hotllme Aloi.i-e et la re/{gion monothezfte si a realiz,at faptuI ca speClalitatea lui de istoric, precum

~1 euno~tJntele pe care Ie avea in matene de istorie a culturii iudaice ii permiteau 0 lectura a operei lui Freud la care psihanalt~tii nu aveau cum sa ajunga (limitati fiind de Insu~i sisternul teoreti,c al maestrului). Astfel cerceta~ile profesorului Yerushalmi s-an deplasat de la istoria medicvala it evreilor hispano-portughezi la 1Srona moderns a evreilor din Europa Centrala. Numit pre~edinte al Institutului Leo Baeck din

148

cw York, Yerushalrni a intrat 111 arhivcle~ foarte numeroase, ale iudaismului german ~1 austriac, ceea ce i-a oferit un camp de. perspective nebanuit pima atunci de el insusi, privind opera lui Freud. Dupa ani de lu~ru, in septembrie 1989, publica un articol in Internatz.0nal [ourna! of P~y(ho-Afla!ysiJ, articol intitu1at Freud on the .Historical Novel': despre geneza operel lui Freud ~i despre conceptia sa asupra pSlhanalizei (~tiinta sau arta?). In mai 1990, tme un seminar, timp de trei sapt~mani, la ~ans, la Ecole Pratique de Hautes Etudes en Sciences Sociales. Aceste conferinte formeaza con\1nutul cartii Le Afoi:re de Freud, la care a~ vrea sa rna opresc un moment. Nu voi relua intreaga analiza a car(ii (care, fie vorba-ntre nor, este de () uimitoare sirnplitate ~i pertinenta),

Ma voi opri asupra capitolului Mono/~gue avec Freud, scris sub forma unei scnsori adresate de Yerushalmi fondatorului psihanalizei. Strategia abordata este cea conform careia ~nu1 din parteneri accepts premisele celuilalt -. 10 cazu~ de fata: Yerushalmi aceepta premisele lui Freud.' Teza lui Freud cste urmatoarea: Moise nu era evreu, ci egiptean. Initiat In rnonoteisrnul lui Ikhnaton (Akhenaton), rnonoteisrn construit pe cu1tul Soarelui, Moise da ~ceasta religie poporului evreu care sfarseste pnl1 a s.c revolta si a-l ucide. Lasand 1a 0 parte to ate enticile deja aduse cartii lui Freud (de ordin istoric, etnologic, biologic) §i admitand c~ lucrurile s-ar fi intarnplat astfel in mod re:l, 1tltre~are: care s-ar punc ar fi urmatoarea: m ce masura

149

~ i

ipoteza refularii uciderii lui Moise este valabilsCaci refularea precoce a uciderii lui Moise est« argumentul pe care se bazeaza Freud cant! propune analogia intre tradiris religioass ~I nevroza individuala. Or, traditia evreiascs, Incepand de la Biblie, are, intre altele, 0 caractc ristica fundamentala, §i anume: ea noteaza, in detaliu, toate transgresiunile, revoltele, asasina tele profe?ior, tot ceea ce poporul evreu, greu de discipliner pana ~i de Dumnezeul sau unic, a cornis in insu§i procesul constituirii sale. Nu sunt istoric, dar Yerushalmi este, ~i inca uno I de nadejde. EI trece in revista 0 serie de texte vechi, comentarii, cronici, epopei §i noteaza cit nu existl niciunde, in traditia evreiasd, 0 ucidere a lui Moise - in schimb, aceea§i traditie (nu doar Biblia, ci §i literatura rabinicii) not;azfi, scrupulos, cii Moise a fost victima unei tentative de asasinat, tentativa e~uata in trucii t interceptata si impiedicata de divinitate. A;;adar, Yerushalmi conchide: dad Moise ar fi fost intt-adevat asasinar, crima respectiva at fi fost piistratii cu ... sfinrenie in memoria colectiva constienra, ea ar fi fost chiar ridicatii la rang de exemplu pentru pacatul de nesupunere cornis de Israel fatii de Dumnezeul saul De altfel, faimoasa expresie de "popor ales" are multe dezavantaje, caci esti ales de un Dumnezcu (unul unid) in miisura in care esti obligat sa dai socoteaIii, pana in ce1e mai mici amiinunte de faptele tale, nu ca individ, ci ca poporl Asadar, refularea uciderii lui Moise se articuleaza Ia orice, dar nu la traditia iudaicii! A§adat: ori

150

de care vorbeste Freud este cel al popoevreu - si in acest caz, nu a existat nici un fel de refular~ a crimei colective, caci traditia iudaica noteazii, repet, cu strasnicie, orice act de nesupunere al poporului ales, facand din acest act un exemplu de tras inviitiitura; MOIse de care vorbeste Freud nu este eel al evreilor - si in acest caz ... dar problema nu se pune, pentru ca Freud analizeaza cazul ornului Moise si al monoteisrnului raportat la poporul evreu. Freud InSUS! afirrna in textul cu pricina cii punctul de' origine al unci religii "". poate fi redus la cateva explicatii, in constituirea unei religii intrand in joc un factor enigmatic, greu explicabil, dad luarn in considerare i~f1uenta religiilor asupra popoarelor, timp de mu de am.

Aceasta idee a lui Freud (pe care el 0 noteaza, dar de care ou prea tine cont sau, in orice caz, nu intr-un mod evident) a fost confirrnata de 0 mare cantitate de cercetari ale diversilor specialisti in istoria religiilo:, in teologie, in istorie, sociologie etc. Esentialul greu de sesizat si formulat consists nu doar in elementul de °origine, ci in special in rezultat, in constructia (sistemul) la care se ajunge pornind de la punctul de origine al religiei, sistem care, odata constituit, nu doar exercitii 0 putere de atractie asupra fiintelor umane, dar le si fabrica. 0 religie dureazii in rnasura in care ea este prinsa in ~i se perperueaza prin tradi~e. Or: traditia nu se transmite datoritii inconstientului cole~tiv, ea se trans mite in mod activ, de la 0 generatie la alta. Un individ "uita" in functie

151

~:, e:perienrele sale personale. Un popor "Ill ta cand 0 generape intrerupe transmiterea S;1I1 cand generaria care primesre refuza ceca ce i 0(' transmite - se creeaza astfel 0 rupturj, fie btu tala, fie lenta (un soi de eroziune). IndifcrclJ! de natura intreruperii, un grup uman nu eslc dec~t foa:te rar afectat in intregime _ el poa«. fi distrus rntr-o foarte mare proporpe, dar sum sufictenp capva supravietuitori pentru ca gtu pul sa renasca. 0 refulare colectiva compIet:1 este, ptactlc, ImPOSlbila, pentru ca un trib (po por) nu dispune de unitatea biologica ~i psiho logtcii a unui individ. Tradipa se transmitc prin precepte, ex empIe, gesruri, istorii, pilde, pro v('rbe: ntualurl, toate aces tea aqionand asupra COl1?t1entu!Ul ~i tncon~tientului deopotriva. in Joc sa reduca religia (tradipa) la cateva sttatcgll ale .1lnut1t1COn~tlent dat, presupus ca atare (fie el tn(itvldual sau colectiv), psihanaliza ne-ar putea ajuta sa intelegem care sunt nevoile psi. hice 1rlcon~t1entc legate de Clj7attenen(a cuiva la 0 ttadi}ie patticuJara (mituri, ritualurt, credintei

~ ." .;;1 ' j,

sa seSlZam mutaj-Ltie produse intr-o tradirie si

efe~tele Jor, con§tiente §1 iflmnftiente, asupra indivtdulw. Astfel spus: cum anume traditin etceaza, produce indivizi dotaJi cu incon~tient.

Dad e sa dam crezare profesorului Y erushalmi, 0 asemenea abordare abia se schi.t~·aza. Indraznesc 8;1 spun d aceasta e perspectiva in care se inscriu cercetarile lui Georges Devereux ~1 ultenor ale lui Tobie Nathan: cum ~null1e se transrnin- apartenenta 1a 0 traditie ~j m ce fel este ea creatoare (producatoare) de

152

inconstient, nu neaparat colectiv, ci individ~al. Formulat altfel: individul urnan nunut subiect

'Ie construieste intr-un context care este profund familial tnsa familia respectiva poarta in : ea contexte multiple, timpuri (istorice) dife~ite. . Yerushalmi mai subliniaza faptul d pnma

crima citata in Biblie nu este paricidul, ci fra-

, tricidul, altfel spus, dad vrem cu adevarat s~ postularn 0 culpabilitate originara refulata ~1 negata, ca punct de origine, c_a _"arheti~" al unei fundatii de ce neaparat paricidul? Cat despre paricid~l... oedipian, Jean Pierre V e~ant 11 consided 0 afacere greceasca. Revenind la omu~ Freud ~i la psihoterapia monoreista, Yerushalmi propune urmatoare~ interpret~re (in fapt, ~l

aplica autorului carru Om~f MOt~e .: ~ 0 :trategte de interpretare ... etno-pslhana~tlca):. 111 mod inconstient, Freud a considerat psihanahza ca un avatar a1 iudaismului, poate ultimu1, un 501 de prelungire a iudaismului despuiat de. manifestarile sale religioase, dar pastrandu-~l caracteristicile monoteiste fundamentale. Freud nu si-a negat niciodata identitatea evreiasca, s-a considerat tnsa un evreu fad Dumnezeu ~1 a conceput psihanaliza pe acela~i, model, ca i~~a~ ism fad Dumnezeu. Apartinand comunitatu evreiesti vieneze de la sfarsitui secolului al XIX-I~a, comunitate pe calc de asimilare sau~ in orice caz, de ateizare, marcat de 0 falsa ~1 periculoasa opozitie intre "par~cular" ~i. "universal" (devenit ulterior una dintre marile nevroze ale intelectualitatii rnoderne), Freud a inventat 0 psihoterapie fad frontiere ... aparent

153

aculturala. Consider di dezbaterea lansata de Yerushalmi ar merita luata in considerare chin r ~i de psihanalistii romani, Nu ca sa lamurilll cum a creat Freud psihanaliza (care erau nc voile ... inconstiente ale creatorului ei), ci ca S;t vedem care anume ar fi limitele psihanalizei, raporturile ei rea le cu domeniile care se ocupa de viata psihica sub aspectul articularii indivi dului la 0 lume precis a, aceea care este respon·· sabila de umanizarea lui, de inscrierea sa in umanitate.

Ajunsa in acest punct al parcursului, va trebui sa rna opresc la 0 faimoasa obiectie, una pe care 0 ridica toti prietenii mei aparatori ai psihanalizei - de parca de aparare e yorba! Discutia am avut-o in nenumarate randuri cu Eugen, parca-l aud: "Domnu!e, dar esti in unna, nu mai eft! fa curent. ... PJihanali'?fl Jrl'lldt~na e deparita de mul!... psihanaliza actuald nt: mai seamdnd deloc cu ceca ce t)i ima,gina fi propoudduia Freud .. cine mai crede, azi. in "inlJidia penisului" Jail in "complexul de cas/rare" saa in •• nn'roza actuald" sau in allele de areiasi soi.: suntem la "re!afia de obiect", totu! se petrece intr» terapeut fipadent, a (ol1teaza e conjunctura subiedilJa interpersonald.: intersubiectiuaatea, asta conteazd ... ': Ce rna arnuza pe mine la Eugen este felul in care pune el punctele pe "i" (cam ca Freud) ... fad sa tina cont de ele (de pilda, el vorbeste de elaborarea unor construe?i teoretice, a unor concepte, elaborare generata de relatiile personale, mai mult sau mai putin sentimentale, afective ~i contlictuale, ale

154

diveqilor psihanalisti, intre ei insa nu trage nici o concluzle referitor la psihanaliza ca SIS tern, la __ scmnificatia accstei a~a-zise evolutii a psihanalizei). Ca;i, dad psihanaliza este atat deo tributara istoriei personale a fondatorulul sau, tr1~ butara apoi istoriei riispandirii sale, a relatiei dintre Freud ~i fiica sa, Anna, a conflictelor interne rniscarii ~i dezvoltarii miscarii insesi,

, ~ C 0

atunci de ce atata tevaturii cu formarea. a sa

nu mai vorbim de faptul cii (si aici revin la Borch-J acobsen), daca psihanaliza este ~t3.t de ... adaptabila (de la doctrina fondatorulul ~a "ego-psychology", la intersubiectivitatea de up "two-persons psychology", la "self-psychology" a lui Kohut pana la "teoria semnlfic~ntului" a lui Lacan), deci, dad ea este atat de adaptabila, propice "revizuirilot" progresiste

de toate culorile, atunci de ce s-o mal riurrnm

psihanaliza"?

" Intrebarea at fi urrnatoarea: dad. Freud

s-a inselat in anumite privinte, dad alti autori au el~borat noi ipoteze teoretice legate, evident de clinica, dad au avut idei diferite, de ce susti~ ei mereu d totul se afla ... in teoria lui Fre~d? De exemplu, Juliet Mitchell, psihanali~ta, reprezentanta a feminismului freudo-lacaman britanic, considera d dorin~a istertculul este de natura mimctid, in timp ce Freud afirma d istericul nu mimeaza, ci se identifid dorin~ei altuia (se identifidi, de fapt, cu alta persoana, in virtutea existentei unui punct comun, 111- constient, avand la baza 0 dorinia sexuala profunda, ~i ea inconstienta) ... Mitchell pune in

155

centrul teoriei isreriei dorinjn de a avea/vrc., ceea ce vrea un altul si, ca atare, satlS[1cerc:1 acestci dorinre prin mimarea-imitarea a ceea Ct. vrea acest altul.

. j~~tfel, Mitchell inloeuie~te problematic;! "lubJru oedipiene" cu problematica narcisicii a pozirici ~ata de eolateraIi (frari, priereni, colcgi, parteneri). Istericul at intrefinc raporrun prof~nd ambivalct1te, de natura mimetid, Cll egalii Sal (un fel de alter-ego-uri pc orizontala).

Faptul d. in <onstrucjia persoanei capacitatea de a dori at avea un caractcr pro fund rnrrnetrc sau ar rezida in identifidri precoce in baza umn element sexual preexistent l1U e de natura sa provoace 0 catastrofil in lumca stiin!i6c~. ~)ifcr~np nici nu esre cine stie cc i~pottanta . lntruc;lt se poatc ajunge la identifieare pr~n Jnllt:re, rna tOg, discutia ar fi lung:L ~i chiar daca aceste comcntarii (nu-mi vine sa [e spun chiar reorii) at provoca scandal n-ar fi nici 0 r~enotocire, intrucat s-a lntam~Iat ~j la ease mal man (a se vedea ~tiintele exacte, fizica, .b1oIogi: mo!ee~llara, gcnetica). Ei bine, autom post-trcudie11l sfar~esc prin a-i atribui lui Freud l~cruri pe care el nu le-a spus _ ca ~)1 cum, in ceca ce pri,-e~te aparatul psihic ~i funcponarea sa, totul incepc ~i sc termina cu Freud. Pan a ~i Lacan se revendica direct din Freud sustinand d reoria sa nu este decar 0 alra Iectura a textului freudian! Cu aite cuvinte, roars .1.~m~a (mil refer fire~te la profesioni~ti) are grlJa sa decrereze fairnosul "retour d Freud"! Sa luarn, de pildil, conceptul de.,tata" in psiha-

156

naliza, Pentru Freud, dad am intcles eu binc, notiunea trirnite la un punet de origtnc, acel punet precis in care se instaureaza legea, interdictia fundamentala care obligii 1a renuntarea unci piir~ de placere, renuntare fara de care procesul de urnanizare este imposibil. Povcstea o cunoaste toata lumea: primele paciente ale lui Freud au fost cele pe care le vom numi mai tarziu "isterice", dificil de rezolvat pentru medieina vremii respective ~i nccons tiruindu-se inca in obiect de cercctare pentru ~tiinta. Tot ascultandu-le discursul, Freud s-a intrebat ce anurne vrea/ doreste 0 femeie (rna refer evident la dorinta inconsticnta, aceea in care se origmeaza simptomul, care se refuleaza-deplaseaza-ncaga etc.). Nu a reusit sa afle, in schirnb, 1 s-a ivit In rninte 0 a doua iporeza, §i anurne: in discursul aces tor "nebune" apare un element, ceva care trirnite la (sau ~ine de) ... intalnirea cu tatall Relatia en tatal, 11ic1 intarnplatoare, nici deterrninata de 0 istorie particulara (individuala) anume, at fi 0 necesitate inere~ta conditiei umane, deei universala.

Aceasta ;ecesitate a elaborat-e Freud in structura ternara a cornplexului Oedip, structura cc ar rnarca individul urnan, normal sau patologic, indiferent de epoca, limba, rasa, clasa, Dumnezeu, etiologii ale bolii psihice ;;i alte asernenea rnaruntisuri,

Lucrurile sunt simple: fiinta umaria esre astfel constituita incat satisfacerea trebuintelornevoilor-dorintelor etc. este una rnediata, adica ea trcce printr-un al treilea (subiecr, obiect §i

157

inca un element). Functia intermediarul.u (a~estui al .treilea element indispensabil in f:1 bricarea oricarui individ uman) se construiest« d:~a v l~l1lgul expe:ien tei oedipiene, experiet; \ a trarta 111 pnmul rand in familie. Ca sa fund a menteze teoria, Freud avea nevoie de 0 ... baz.i primordial~, un soi de "punct zero", de origine;, Astfel111vent~aza el "mitul hoardei primiti ve : pentru ea intermedierea sa fie posibila pe~tru ea triangularea sa se produca, s~a eomi~ initial 0 crima: tatal hoardei a fost ucis de catre fill sai, ~e ce? Pentru cii specimenul eu pricina (horninidul-sef) le poseda pe toate femeile hoardci ~i expulza (prin uciderc sau castrate) pe desccnd~n~ masculi. Intr-o zi (poate grati~ uner mventu tehnice, precizeaza Freud), descendentii s-au coalizat (0 coalitie colorata homosexual) ~i l-au ornorat pe tatal omnipotent. ": un.nat pran~ul canibalic, ingurgitarea tatalui elll. plan lmag111ar: a puterii sale), iar dupa 0 sene de lupt~ fratricide Iratii au renuntat la a poseda ~emetle clanului, precum ~i la crima intraclanica. Tatal mort fusese un despot - el fusese urat, dar in acelasi timp venerat si iubit, lntru amintirea evenimentului fond~tor a crimei originare, indivizii deveniti umani' au t~sU~U1t un an~al (sau un obiect), un totem, a carui ucidere ~t consumare a fost interzisa cu exceptia sarbatorilor rituale comemorative.' De aceea spuneam mai sus ca "tatal", de la Freud citire, insearnna kilometrul zero al umanitatii acela unde s-a p~s prima piatra a legii fundamentale (crima intraclanica si incestul sunt

158

interzise)! Nu voi intra acum in critica acestui

mit ~tiintific" contcstat deja de etnologic, ~tologie ~i' alte 'cercetari (de istorie, istoria religulor, lingvisticii etc.). Am rezumat coriceptta lui Freud ca sa pot trece, tot pe scurt, la cea a lui Lacan, in contextul in care cram, ~i anume, acela al progresului cercetaruor in psihanaliza (al modificiiru teoriei fondatorului, al unor noi lecturi-citiri ale textului freudian). Contextul limitelor psihanalizei - sau al nelirnitarii ei. Lacan introduce conceptul de "metafod paterna", prin care it scoate pe "tatal" din registrul mitic. Fara sa se atinga de necesitatea conccptului de "tata", el croscteazs 0 ... gaselnita ("ulle trouvai!!e", zice francezul), ~i anume cele trei registre: real, imaginar, sirnbolic - re~ gistre pe care le trece, cu iuteala de mana ~l nebagare de seamii, in patrimoniullui Freud.

Nirneni n-a insistat atat cat a facut-o Lacan pe reintoarcerea la Freud. Lacan s-a revendicat din Freud pe tot parcursul construlrii teoriei sale. Astfel, in conceptia lui Lacan,

tatal" este 0 functie care nu se reduce nici la ~tatutul social sau familial al tatalui, niei la personalitatea reala, la psihologia, vreunui tata anume. Prezenta efectiva (~i afectiva) a tatalui in familie nu are nimic a face cu functia paterna. Tatal micului Hans (Max Graff) era un om atent si afectuos, impregnat de adevarurile nou descoperite, ale noii stiinte abia schitate (psihanaliza), ~i rnai ales voia sa fad din fiul sjiu un om nou, implinit, un "homo psihanaliticus" in toata regula. Si iata d hodoronc-tronc,

159

mien] Hans dezvolrs 0 fobie de cai! Care eta a~adar (unde se situa, la ce nivel) carenta III paternltatea domnuIui Graff? Nu tatallui Hans consrituia 0 problema, afirma Lacan, ci functiiJ pat:rna! .A~adar, funqia paterna nu este pr~ dusa de mdivldul menit sa 0 exercite! 0 rrian gularc ocdipiana echilibrata se poate construi chiar 1'11 absenta tatalui (de pildii, un copiI orfan de rata) - dupa cum ea poate fi pro fund defcctuoasa in condirii norrnale. Asadar: incidenta psihologid a absentei tatalui asupra unui individ uman, oriclt de importanta ar fi ea nu este identidi cu ceea ce numim carenta' functiei

, ,

patcrne.

Tatal pre~edintelui Schreber, om cu ide! precise (~i destul de fixe), a fost excesiv de prezcnt pe hinga fiul sau -- de altfd, domnul Schreber-tatal nu si-a pus problema" ce este ac:da un tata?" (sin cera sa fiu, pan a la teoria lui Freud nu stiu sa)ii-o fi pus-o cineva! asta nu inseamna, dar deloc ca strilm()~ii nosrri habar n~ aveau ce-i acela un tata!). Asadar, si In cazul lui Schreber, dupa Lacan, e yorba de un tip de carenta a func~ei paterne, a1tul decat in cazul micului Hans (aminte~te-~ d, legat de cazul Schreber, Freud a dezvoltat teoria conform careia delirul paranoic ar avea la baza 0 dorinta homosexuala, un mecanism al homosexua1ita;~ ~i al proiec~ei:.,eu, un om, i/ iubm' pe el, U1I 011/1 md Stmt vinovat, ded nu-I isbesr, il urtlJC I md sim: z}~novat, I1U'/ urdsc, el este ace/a tare md lmi{le 'J. Functia paterna, dupa Lacan si in cadrul teoriei

160

inconstientului, este 0 poz/!ie. Ea se creeaza astfel:

- prima persoana diferita de copil ~i foarte apropiata este mama, ea ii asigura supra-

viejuirea (ea sau un substitut}; . .

- pc hlnga satisfacerea trebuintelor b101o~~ ce mama daruieste copilului prezenta sa, 11 diruie§te dragoste; i-o daruieste in rnasura in care copilul reprezinta un obiect al do-

rintei ei (al dorintei mamei); .

- fiind rnarcata de Iimbaj (ca toate fiintele umane) mama este ... [mid (Iimbajul il~ttoduce 0 Iipsa, 0 pierdere, in sensul urmator: cuvantul se substituie lucrului, lucrul nu-

'. .. V\

mit pierde din integralttatea sa ongmara;:

astfe! mama nu-i poate datu! copilului prezenta sa infinite §i nici nu poate face din eopil un infinit obiect al dorintei sale;

- copilul nu este unieul obiect (d.e satisfacere) pentru mama, este unul prmtre altele, caci ea ii daruieste copilului prezenfa fl absenta sa;

- prezenta-absenta mamei d.evine de 0 !m= portanta capitala cand copilul sesizeaza ca alternanta are un scns, ca nu este 0 problema de caprieiu rnatern, ea are 0 sernnifica tie' dad mama vine §i pleaca (alt~r~anta prezenta-absenta), acest lucru nu se datoreaza umorilor sale, Cl unei necesitati eu alte cuvinte: exista 0 instanta

, ,

care functioneaza, pentru mama, ca.o referinta, referinta care limiteaza arbitrarul matern, 11 contine;

161

- altfel spus, mama nu face leges, ca se su pune legii, perrnitand astfel separarea intr« ea ~1 copil... (nu e yorba aici de acte educn rive, nici de vreun ordin social, nu e YOrba de continutul a ceea ce se enunta ci de faptul insu~i cii se enunta, a se ciri:' se insri tu~e ... ); mama este inscrisa in lege (in lim baj), dar nu pentru cii a vrut ea, ci pentru cii a fost inscrisa (de altfel, nimeni nu se poate inscrie de unul singur in limbaj);

- asadar, mama transmite faptul cii exista 0 alta instanra (un a1 treilea element) care lc gtfereaza;

- metafora, figura de stil intrebuintata cu precadere in poezie, consista intr-o substitutie a unui semnificaot cu alr semnificant, fad ca intre ei sa existe vreo 1egatura, aceasta substitutie are efect creativ, pro. duce un plus de semnif1catie; Lacan pretinde di ceea ce Freud descrie ca mecan~sme de condensare, deplasare, specifice viselor corespunde a ceea ce lingvistii (De Saussure, Jakobson) descriu ca meta fora si

metonimie; ,

- revenind la relajia mama-copil, introducerea un~i a treia dimensiuni (instante) ar fi 0 operatIe analoaga unei operatii metaforice de substituire, si anume: c~ea ce capat; cons1stenra de lege pentru copil nu este caprici~l persoanei de care copilul depinde (biologic, afectiv), ceea ce constituie legea se plaseaza aiurea, illncolo de ... , intr-un alt

162

loc (etimologic "metafora" inseamna "a purta, a transporta");

.- de ce meta fora paterna? pentru cii in societarile devenite occidentale (dar nu numai) , persoana tatalui incarneaza instanta terta, in miisura in care dorinta marrier se indreapta spre el, nu in scopul unci satisfaceri sexuale, ci a1 unei recunoasten: 111diferent d 11 lauda sau i1 critica (rutin imports maniera de pun ere in joe a tatalui) mama 11 introduce pe rata ca reprczentant al referintei;

- revenind la cdc trei registre, Lacan dis tinge: tatal simbolic (functia sau meta fora paterna, reprezentantul ordinului cc garanteaza locurile fiecaruia, norninalizarile, limitele; tatal simbolic este introdus de cuvantul mamei); tatal imaginar (este 0 figura crcata de copil, 0 reprezentare a unui persona] teribil ~i ideal, cu care copilul se identifica si care scrveste 1a sustinerea narcisismului, la formarea Supraeului freudian); in sfirsit, tatd! real (eel de care dispunern ill realitate, cu care trcbuie sa ne multurnim, caruia ii lipseste rnereu care ceva, care e a~a. ~i pe dineolo, prea absent, prea autoritar, inteligent, imbecil erc.) - aceste variante paterne trcbuie sa se articuleze intre de pentru ca subiectul sa se poata constitui.

De notat §i retinut: faptul cii tatal repre::jntd referinta (faimosul al treilea element) nu 111- seamn~ d el este referinta, Inseamna doar punerea in joe a unui alt registru decat eel al

163

persoanelor in came ~i oasel Conecphll Jini'l/', nc de "metaforii." introduce idee a de sah, d(, transportare de la un loc la altu1, de 1a un 1"('1'1"

tru 1a altu!. "

, Nu mai dezvolt tcoria lui Lacan (dCl ;111/ deviar destuH) Vreau doar sa sublinicz cii II, /. vo1tarea teoretid a lui Lacan seamanil piLi pupn cu eea a lui Freud, E drept cii F)"('II" vorbqte des pre treeerea de Ia mama Ia tat:i , ,I flind un progres in viata spiritului, 0 vicron. ,I vietii spiritului asupra vietii senzoriale, patwlI tatea flind 0 conjunctura, un postulat, iar 1Il;1 ternitatea 0 expresie itnpregnata senzoria1. D, ce tnsa a pnut Lacan, neaparat, sii-~i lcgltimcz( autotitatea prin teoria lui Freud~ In fond, cc l-ar fi costar sa spuna: "Freud mnsiderd ttl, {'II consider ttl, d(foret/fa intre mine si Freud este.: '? CfJ Freud si Lacan vorbesc despre, in mare, aceIea~i lucruri, aici putem fi de acord, Dar de c(' sa mergem neaparat pe analogi! §i nu pe dift" rentiert, dad nu in escnta eel putin in elaborarile teoretice? Intrucat, di~ ana100e in analogic panta devine faseinanta, iar psihanaliza se irn bogate~te ell tor soiul de teorii re\'1zioni51c care, eulmea, l§i gasesc radikini, fie ell' embrionate, in gill1direa freudiana! Vorba lui Gellner

~e religie a mai atins 0 astfel de performanta?

In franceza exista un proverb: "Qui lrop embra,r,re mal itreint': care mol d mot s-ar traduce:

.. Cine {'/{prinde mU!1 strange nitt (nt, mai poate .I"1range)': Dar avern, in romane~te, 0 exce!enta echi-

valenta, §i anume "Sd nu te iittin\! mat' nudl deed! ifi qju1Jge p!apuma': Psihanaliza poate deveni

164

existentialista, hermeneutica, experirnentala, cognitivista, stm~turadeconstructivista, len passe et des met/~eurJ!

se ocupa de nevroze-psihoze~perverslUn:,

declarate psihosomatice, autism, caz~n~ handicapati, orfani, supravletUlton a~ traumatisme (catastrofe naturale ~l accidente), la toate varstele (sugariti-adulti-batrani}. Cand spun

ocupa" rna refer la faptul ca, form~rea P~l~ fto!loe:uull' occidental in dorneniul psihologiei si al psihopatologiei este una f~ndamental psihanalitica - culmea, la fel ~1 formarea asistentelor sociale, a tuturo~ celor care lucreaza in domcniul asistentei sociale, al prc-

, , " mai vorbesc de formarea aSlS-

vcntiei ca sa nu A""' , ','f

I dicale a 111vatatorilor 51 a CUl vren

rente or me , ~ ,

Stiu despre ce vorbesc, caci am pred,at tot fclul de curs uri care rnai de care de sorg111te psihanaliticii, fie ea ortodoxa sau evol~a~a, frogr:sist:'!! Ba chiar am refuzat sa le malpn, intrucat am oroare de revizionismcle teoriilor uruversale!

Ce e arnuzant in istoria., cazului psihanalizei (spun "amuzant" ca ~a, nu spun "trist'') e faptul cii psihanalistii .insisi (printre er multi colegi ~i pricteni ai mel) rec~nosc rr:~dificar~~ patologiilor psihice, de pilda, diS~~t1tla l~te~el de pe piata secolului XX, apantIa ,cazurilor borderline, a tulburarilor de personalitate nar-

, , " (de care vorbeste Anzieu in cartea Le

C1S1ca , .

Moi-Peau), a tulburarilor alimentare (anorexia e

165

la rang de cinste). Ei recunosc di in cabinet- ,I institutii pacientii nu mai coboara din opera 1111 Freud ~i succesorii, sunt pro fund dilnlll, aproape de neidentificat. Psihanalistii rr« II nose, de asemenea, di lumea actuala (pml moderns, dupa Gauchet), cel putin cea euro pean-occidentala, s-a schimbat pard liru:« (desi 0 lume nu se prabuseste de azi pe maine). A~a stand lucrurile ~i neputand noi obliga cvr nimentele sa ramana pe loc conform model!" lor noastre teoretice, ar fi normal ca psihan» listii sa cons tate cii psihanaliza, in ciuda pretentiilor ei de teorie universala asupra inva riantilor psihici, nu este decat 0 teorie local.i. specifics unor tulburari psihice locale ~i de, ~i tran zitorii (a se vedea Ian Hacking, L'time rikrifl!). .. Ar fi elementar ea psihanalistii, in loc sa intin da teoria mai mult decat it permite plapuma (vorbesc de plapuma teoriei, nu a psihanalistilorl), sa 0 puna intr-un raft, sa inceteze sa reeupereze, Cll orice pre~, noi evenimente ~i sa lc nurneasca, sa le trans forme conform interpretarilor psihanalitiee, mereu aceleasi, chiar daca iau forma unui curent sau altul (l{~o-Nycholo!!J sau fa relation d'ol:;e~. Mult invocata clinics actuala nu aduee deloc probe pentru psihanaliza - de altfel, clinica actuala aduce tot soiul de fapte, pentru tot soiul de interpretari, uncle oferite de psihanaliza, altele nu. Fiecare psihanalist (dupa grupul de obedicnta) dis tinge in paeientul sau ilustrarea teoriei pe care cl, psihanalistul, 0 are in cap: un lacanian vede la chaine des J~~nijiallt.!, un kohutian vede Jc!ldefed..,

166

_ 1 Pro-

. . (ne 0) traume de tot SOiU.

fcrencz1an ne .' . _ . ra-

este di teoriile postpslhanahtlce elalJo'l

, de psihanali~ti raman pSihanali_ tll_~el Ast!c,

. .' 'd' F'ud ci im-

\ toti autorn se reclama 111 re. .

l , . . .' cl '.. leo1umare tri-

.. ' doi lepurl dintr-o ata: 0 b- . ,

~ca . . v ' d _ gres adlca 0

f I' si () cnuca urrnata e pro _

a a , ,_.t nrnp

_ revolutionara! In tot aces :

, . claca

. . icii creeaza paClentul UlllC care,

ona un ' .' v' . cui tcra-

ficient de inteligent, mtra 111 JO,

te su .,' mandurora

t I 1· S1' asigura remtoarcerea a peu u u ,'" ,

la Freud!

167

Cred ca am ajuns la actualitate, la star,,;, psihanalizei In momentul de fata, pe de 0 ))"1 te; pe de alta, la ceea ce am devenit eu ca pSi hoterapeut, In tot acest timp In care m-alll format farii I11trerupere, cum ti-am povcsm Zilele trecute citeam un articol tradus de Ell gen din englezii, un interviu de evaluare a rno delului rcla~onal intern pentru adulti, mtcrvn , utilizar tntr-un srudiu asupra rezultatelor Cute! psihanaliticc. Fac 0 parantczii: evaluarile 5i5tC matice privind efectele terapeutice ale psihana iizei au inceput prin anii 1920 - panii in 1940 s-au studiat 952 de pacienn, de catre diverse institulii de prestigiu, cum ar fi Institutul din Berlin, Clinica din Londra, Clinica Menninger, Institutul din Chicago. Este yorba de cinci studii de au tori renumiti (Fenichel Jones Kessel si Hyman, Alexander, Knight): a caro: sinteza 0 face Knight, in 1941 (a se vedea capitolul profesorului Serban Ionescu, in Pryi'hothirapies, carte apiiruta la Odile Jacob, in 1998, semnatii de mai multi autori: Tobie Nathan, Alain Blanchet, ~erban Ionescu, Nathalie Zajde).

168

Grupurile diagnostice s-au constituit dupa urrneaza: 56% nevroze, 15,9% psihoze, 66% tulburari de caracter, 8,51% tulburari , . 494% tulburari sexuale si alcoolism. '0 problema ar fi cii 30,7% tre pacienti au abandonat tratamentul (cu-

abandonul fund strans legat de tipul de (in special psihozele ~i tulburarile ~~''''~, v.~ ..... tice). Au fost luati in considerate, numai pacientii care au rarnas in terapie eel putin 6 luni, deci 660 de paci~n~, mai n:ult de jumatate fiind nevronci. 0 alta ~toblema at consta in faptul cii descrierea criteriilor pentru evaluarea rezultatelor curet nu a fost deloe pteeisa iar evaluarea ea atare s-a bazat pe 0 apteeiet~ globala a respectivelor eriter~, in numar de cinci, si anume: ameliotarea slmpto~~lo~~ ameliorate a activitatii profesionale, a activitatii sexuale (~i a vietii sentimentale in. general), ameliorarea relatiilor obiectuale (diminuarea ambivalentei in relatiile interpersona~e) si, in fine, ameliorarea capacitatii de eon§tlentlzare: perrnitand 0 adaptare supla la realitatea de ZI eu ZI.

Dupa al doilea razboi mondial, alte pattu studii au fost efeetuate pentru evaluarea rezultatclor terapiilor psihanalitiee de lunga durata eel mai important fund proieetul Clinicii Menru:1ger, desfasurat timp de 20 de a~ (1960~ 1980). In urma acestui proieet s-au. scns §31zec: de articole si einci ciiq:i, eu () descriere detaliata a 42 de eazuri (nevrotici, stari-limits, psihoze latente ~i tulburari de earaeter). Pacientii au

169

f()st impatpp in doua grupuri, un grup ben.t: cund de u~ tratament psihanalitie clasic (H I', de ~edinre, In medic), celalalr de 0 psihoteral'l(' pSlhanalitlcii de sustinere (289 de sedintc ii,

• J\ ':t ,

medic). In 1973, Kernberg publica un rapoll

despre aee:t srudiu. Discutia critica privin.] cereetarea In cauza (Huber, 1987, cirar d" Ionesc~_ s., 1998) ~ ridicat urmatoarcle obicctn pacienpi au fost foarte scieq:ionap, s-a tesrnt un numar mare de ipoteze pe un nurnar mu ~e cazuri, nu s-a faeut 0 evaluare a terapeuplor ~l nu a existar un grup-martor. Nu mai conn nuu _li~ta cercerarilo- evaluative (numeroasc, prestlgroase, dar infime in raport eu proliferarea n:etodelor ~i a ideilor in materie de psiho rerapn, duar si de psihanaliza). Vreau doar sii subliniez cateva Iucruri:

- "a evalua" este un act elementar cand al pretentia ~nei .~bordiiri profesionale riguroase, de up ~tunpfic;

- evaluatile au evoluar pe masura dezvoltiirii diverselor psihoterapii, incercand sa stabileasca specificitatea efeetelor unui tip de ps~hoteraple anume (psihoterapia analitid, pSlhoterapia compottamentala etc.);

- s-a demonstrat in general d "psihoterapia ... merge", dar nu s-a ajuns Ia 0 eonduzie semnifieativa a superioritapi psihanalizei fata de aIte forme de psihoterapie;

- nu s-a tacut nici 0 evaluate sistematica a :etapeutilot, considerandu-se, fite~te, d Inde1ungata lor pregiitire (formare) le asigurii, dad nu exee1enra, eel putin corecri-

170

tudinea profesionala pe vecie, si aeeasta indiferent de pacientul pc care-l au in fata; lucrul fund de 0 importanta fundarnentala, voi reveni mai tarziu asupta lui.

Inehid paranteza si rna intorc la interviul , diseutabil din punetul de vedere a1 rig()tii

Inll:eu'aU1VL si foarte diseutabil din aeela al 111- rispunsurilot pacientului, Ceea ce se pare important este faptul ca AAI-ul (interviul de evaluare a modelului relational intern pentru adulti), ca ~i celelalte studii, nu se adreseaza psihanalistilor, ci pacientilor, inainte de intrarea in cura ~i ulterior, la 6 luni dupa terminare. E1 a eunoseut 0 prima elaborare in ann '85 ~i are 1a baza un studiu mat vechi al algoritmilor de relationare a copilului mic prin prisma modelelor comporramentale -: forma actuala este insa cca dezvoltata de Crittenden (1995, 1997, 1999-2001), intentia au~oril?r ftin? aceea de investigare a tratarnentului psihanalitic si de evaluare a modificarilor terapeutice. Astfel in 1999 Soeietatea Psihanalitica Nervegiana ' realizeaza un studiu pe acest su~ieet, criteriile efcctelor curei fund reducerea slmptomelor, modificarea structurii personalitajii, modifiearea trairilor de sine. Nimic de zis pentru simptome si trairi. Modificarea structurii personalitatii este insa un proces fo~rte_ com~ plicat, data fund complexitatea fabricarii unei fiinte umane, a ceca ee psiho1ogia, (disciplina moderns) numeste "personalitate". Intre a sustine cii 0 structura de personalitatc nu se modifica niciodata, cit ea este irnuabila ~i a sus tine

171

d ea se modifies grap.e unei cure psihanaliuce dista,nta e mare, nuantele sunt numeroas« ~I s~b~e, Fa~tul i~sa ca acest proiect a fost 1',;111 dit ~1 pus in aplicare de psihanalisti, in cad rill unei prestigioase societati de psihanaliza, mt ,,(' pare important eel putin sub cateva aspectc, ~I anume:

- psihanalistii au acceptat 0 evaluare a curet ps~hana~~ce (deci nu a unei psihoterapu p~lhana~tice, chiar dad diferenta e mull discutabila) printr-un interviu sernidirijar. bazat pe 15 intrebari, inainte ~i dupa cur;" metoda vag experimentala, dar inrudita cu metodele comportamentale si cognitive; or, s~e,~iali~tii teoriei inconstientului (si 31 pracucu respective) nici nu voiau sa auda d,e cuvantul "evaluare" in vremi de gloric ~l de expansiune; multi (ca sa nu spun: majoritatea) nu vor sa auda nici in ziua de azil

- psih~nali~~ au acceptat, asadar, 0 situatic cvasiexperimentala, eu etape (interviu semistructurat inainte de tratament, dupa 6,luni de cud, precum ~i inregistrarea ~edintelor), lucru contrar esentei psihanalizei insesi, a demersului psihanalitic, conform di~ia s~tuAap.a a?ali~d este, prin definitie, o situatie in doi, existenta unui martor fiind 0 contraindicatie majora; a~ adauga faptul di. inregistrarea sedintelor, fie ea pentru cauza stiintei ~i cu voia pacientului, lese, metodologic vorbind, din tehnica psihanalitica; psihanalistii au coneeput

172

, li " fc rmala a dis-

evaluarea pnntr-o ana iza 0 .' '

cursului pacientului (substantive, verbe,

dee de transformare la nlvelul mor~~~.~;ei, al sint:xei, folosirea eonjuncp.ilor, a adverbelor ca elemente de coordonare logid si cronologic:i etc.), deci nu prmtr-o analiza a scmnificap.el conpnut:urtlor ~1 a trairilor, ci mai degraba a stilului;

_ cele 15 intrebari vizeaza experientel: ~e

. t riune pe care pacientul le-a trait 111 In erac, .

eopilarie eu persoanele importante, rna:

precis eu parinp.i, conform prmclpl:llul ca aceste schimburi precoce gencreaza 0 dinamid interna de relaponare pe cafe paclentul 0 va repeta, ulterior, in expertentele vietii adulte",; lucru foarte probabl1, poate chi~r adevarat, dar care nu are nirnic a face eu sexualitatea infantila, triangulare~ oedipiana, flxatiile precoce la diferite stadii de dezvoltare, teoria seduqiei (in real1tate sau in fantasma), complcxul de castrare,

7 nu-t; voi cita acum Vombularul de

m,t rog,)-' . '

psihanaliza al lui Pontalis ~1 ~aplanche; ce-i

mai amuzant e faptul d fairnosul AAI nu are a face nici cu elucubratiile ilumtnatel doamne Melanie Klein, apropo de san ca obiect partial, introiectat ~i halucinat" resirnttt ca "bun" sau "rau" conform satlsfacerJ sau nesatisfacerii trebuintei ora,le a sugarului", poate c3. ~depVi ,,,:e~~ttel d,e obiect", speciali~ti ai ,,111temalizarll rela\11~

Ide obiect" se considera descendentt

or ' " ,

din Melanie Klein, dar termenll 111 care

173

esre formulat AAI-ul (eel putin articolul t:ad~s de Eugen Papadima si pe rnarginca caruia ne-am ... "certat" apropo de stare» acruala a psihanalizei), terrncnii respectivi nu au ruci 0 flliatie cu vocabularul klein ian; dad tot vrern neaparat sa gasim una. rna refer la filiatie, mai coreet ar fi sa 0 cautam In scoala de la Palo Alto, teoriile cornunicarii ...

Nu rnai insist pe comentarea chestionaru lui, vreau doar sa subliniez cii acest derners de evaluare, metoda folosita, aplicarea ei demonstreaza .un lucru, ~i anumc: iesirea din dispozitivul pSlhanalitie clasicl Care dispozitiv nu estc evaluabil, prin Insa§i definitia sa! Conceptelc eu care au operat evaluatorii sunt: dimensiunea dinamid-maturizare, conversatia coerenta, tipurile de rnemorie (semantica, episodica, de lucru, Imag111ara si procedurala) si alte as erne~ea no.tiuni c~mplet straine vocabularului psihanalitic freudian - ~1 nu doar freudian.

Mil vei intreba, logic, de ce psihanali~tii s-au apueat de evaluari si-alte experimentc de acest soi. Am, ftre~te, 0 ipoteza. Inainte de a 0 formula, voi fa~e 0 precizare (cu riscul a repeta ce spun divers] cercetatori ~i ell insami]: poti, la nevorc, sa tc asezi pc 0 masa cum te-ai aseza pe un scaun, pori adica sa dai mesei fu~ctia scaunului; pop sa pretinzi ca "masa este scaun" (0 credinta ca oricare alta). Asta nu inseamna d in limba folosita (in cazul nostru:

In rornana) enuntul "mas a este scaun" are valoare de adevar,

174

Ca psihanaliza freudiana ar fi, ca sa-l citez Eugen Papadima (~i pe altii), invechita si eranta in lumea conternporana e 0 constatare de bun-simt ~i nu dateaza de ieri, de : alaltaieri. Dar d (a se vedea Borch-Iacobsen, Hacking, Gellner, Debray-Rirzen, Gauchet, Nathan, Sironi, Zajde etc.) toate amenajarile si modificarile coneeptuale, ca sa nu mai vorbesc de modificarile de dispozitiv, deci d toad pletora de revizuiri-restructurari-conceptualizarievaluari este pusa in spatele psihanalizei raspunde adica la numele de "psihanaliza", ca si cum nirnic nu s-ar fi intarnplat, asta mi se pare chiar prea de tot!

Citind articolul cu interviul de evaluare a rnodelului relational intern pentru adulti radeam de una singurii, intrucar prin anii '80, cand se desfasura cura mea cu Eugen Papadima, noi practicam, de pilda, "conversatia coerenta" sau "memoria episodica" (memoria situatiilor reale traite, a situatiilor pe care s-ar sprijini 0 afirrnatie sau alta in discursul pacientului), deei Ie practicam fara sa stim ca ar exista aceste concepte, de altfel multe din ele nici nu existau la vremea aceeal S-a vazut ~i la case mai mari, nu-i a~a, domnul Jourdain, personajul lui Moliere, facea proza fara sa stie ...

~i acum sa-p dau raspunsul-ipoteza, A~adar, presupun cii rna vei intreba doua lucruri: de ce s-au apucat psihanalistii de evaluari, prima intrebare, ~i a doua: de ce tot ceca ce s-a Iacut de la psihanaliza freudian a In co ace,

175

decurgand din ea sau fund cu totul altceva (lll:1 refer la teorii, concepte, comentarii) s-a pus III spatele psihanalizei. Evaluarile, repet, sunt till lucru elementar cand ai pretentia rigorii stiinu fice. Evaluari s-au facut si in' stiintele ~cult'l' Dad citesti, de pilda, un manual de astrologi«, pop gasi in el d previziunile pentru, sa ZiCCIll, conjunctia Marte-Saturn in casa a XII-a S-:111 adeverit pentru atat la sura dintre cazurile stu diate - 0 proportie anume. Acestea sunt ins;! evaluari limitate prin insusi calculul probabilistic. Una este sa spun d mecanismul "x" apart· intr-o proportie de ... , in cazurile prezentand patologia "y", ~i alta este sa decretez d r=«logia "y" se explica exclusiv prin mecanismul "x". Psihanaliza a fost contestata in diverse etape, chiar la inceput, Freud avea motive sa se teama pentru viirorul psihanalizei, caci unii conternporani ai sai, oarneni invatap, afirrnased di psihanaliza ar £l inexacra, chiar daunatoare, in calitatea ei de ... §tiinta evreiascal 0 mai mare prostie niei d se putea, contradicria fiind evidenta: sau psihanaliza este 0 ~tiinra, ~i atunei calitatea de "evrciasca" se exclude automat, sau ea este 0 expresie, un soi de avatar al iudaismului (mai precis: in contextul vremii si legat de iudeitatea lui Freud), §i atunci calitatda de ,,~tiinrific" se exclude automat. Mat tarziu, pe masurii ce biologia, genetica se intreceau in descoperiri, care mai de care mai verificabile, pe masura ce psihanalistii aveau de-a face cu pacienti care ieseau din cadrul teoriei :;;1 obligau la modificari de dispozitiv (a se vedea

176

Winicott), pe masurii ce apareau la tot pasul supravie~itori ai lagarelor de concentrare, la: generapa de dupa al doilea raZbOl, cea nutn1~a "generapa lirica", ameninta sa 0 rupa defil11t1~ cu trecutul, pe masurii ce valuri de etn1~anp bateau la poarta Occidentului (~i intrau). er bine, pe masura ruturor schimbatilor ~al mult sau mai putin previzibile, dar real~ pSlha~aliz: s-a vazut obligatii sa se ... modemizeze, sa ttna pasul cu vremea. Stiintele dure lucre~za cu principiul refutabilitapi, adica: 0 teorie este adevarata dad ~i numai dad exista un caz ~l numai unul care nu intra in teoria respective (nu este explicabil ~i nu se rezolva cu. argumentele acelei teotii). Universalitatea stiintelor dure consta in ... limitarea lor (a cazurilor, a condiriilot, a faptului d fenomenul c~rceta~ e reproductibil in laborator). Or, pSlhanaliza pretinde d se poate ... testa complexul Oedip (prin Rorschach sau interviu structurat. sau chestionar etc.) la orice fUnta umanal Oricare ar fi limb a vorbita, epoca istorid si meridianul

fiintei respective §i al stramosilor ei! . .

A~adar, psihanaIi~tii s-au gasit in situatra in care afirmapa unei teorii universale despre om (despre aparatul psihic) ate~p?rale ~i as~apale, ptecum ~i a unei p~a~t1C1 terap~ut1ce strans legate de teoria cu pnc1l1a, aceasta af~rnatie, spuneam, trebuia oarecum. demonstra~a. De aici necesitatea unor evaluari, a un or dispozitive de evaluare. De notat d ~stfe: de stu~ s-au facut in special in Statele Unite, in alte cateva tiiri M vorbeam de Germania, Norvegia),

177

dar, din cate stiu eu la ora aetuala, nu in Frail tao Traiesc prinrre psihanalisri franeezi, zilcl.treeute unu! irni spunea: "Et'aluare a unei care d" pJihanalizd? Aid la no!?!!! Paz; mal bine moartea!",

Evaluarile s-au facut din nevoia de a de monstra, concret, eficacitatea psihanalizei (Gl teorie a invariantilor psihici) din punet de vc dere practie - rna refer la efieacitatea curei,

Nu s-a ajuns la 0 concluzie pe mjisurn mijloaeelor desfa~urate. Concluzia a fast ... elc men tara, ~i anume d "psihoterapia ... merge". Dar nimeni nu a demonstrat d eel mai strasnie psihoterapeut ar f psihanalistul. Nici ~a cea mai efieienta psihaterapie ar fi psihanaliza. Cel care a renovar, din remelii, psihanaliza in Franta a fast Laean, dar (~i aiel ajungem la a doua intrebare) el a dedarat, sus ~i tare, pana Ia sfarsitul vietii, di toate conceptualizarile sale raman... freudiend Consider ca galceava psihanali~tilor intre ei, precum si a lor eu lumea nepsihanalitica (dar eunosciitoare in materie de "manifestari psihice"), galceava respectiva se datoreaza corporatismului profesiei §i mean. drelor formam specialisrilo-, Psihanaliza s-a nascut intr-un moment anume ~i intr-un loc, ea a fost produsul unui autor intr-un context, a intampinar rezistente, ca sa supravietuias-s, ea

a fost obligata sa se adapteze (culmea, caci psihanalisrii urasc cuvantul "adaptare"), sa se organizeze, sa (ina pasul cu lumea care nu mai era eea 111 care psihanaliza venise pe lurne, Revenind la Freud, cum i~ spuneam, cum reiese din cereetarile lui Yerushalmi, el avea toate

178

rnotivele sa se teama ca teoria inconstientului ~i a sexualitatii infantile putea fi taxata de ,,§tiinta evreiasca",

Existau, de asemenea, motive de contestare a calitatii de ~tiinta, pur ~i simplu. Oriee contestare ariee discutie mai mult sau rnai putin arg~mentata pri~ind limitele aplicarii psihanalizei, neajunsurile teoriei, in special ale metodei, ar fi localizat psihanaliza, at fi relativizat-o, ar fi pus la indoiala faptul d ea corespunde unei abordari stiintifice a aparatului psihie §i a manifestarilor sale, in plan normal ~i patologic. 0 solutie era lacatuirea teoriei si, 0 data eu ea, a profesiei - aiei Freud a fost copios ajutat de Jones, mai pujin de Ferenczi, caci pe Ferenczi 11 preocupa prea mult dispozitivul, practiea, mai precis: in ce masura acest dispozitiv tehnic (intinsul pe divan, asociatiile lib ere, abstinenta, neutralitatea binevoitoare) produce anumite efeete asupra pacientului, de ce natura sunt efeetele respective. Ferenczi a fost net impotriva unei asociatii internationale de psihanaliza, ba chiar a prevazut cii un asemenea demers va atrage tot felul de mediocritati, Dar sa nu ma indepartez,

Odata ladtuita profesia sub forma unei asociatii internationale functionand dupa modelul unei societati secrete, bazate pe initiere, s-a liiciituit ~i formarea specialistilor. Era nevoie de o piata de desfacere. Ea a fost asigurata, pe de o parte, printr-o activitate militants a profesionistilor aderenti (de pilda, extinderea "psihanalizei aplicate", literatura de popularizare,

179

invadarea institutiilor cum ar fi spitalele de p.sihiatrie, centrcle de consultatii pentru adulti ~l pcntru copii etc.), pc de alta parte, prin ncVOla publicului larg de a crede intr-o teorie ~i practica-rniracol privind aparatul psihic in rnanifestiirile sale exhaustive (de la gesturile banale, cotidiene pana la fenomenele colectivc, spontane sau traditionale). Rezurnand, a~ spune cii evaluarile s-au facut din necesitatea de a obiectiva eficacitatea curei. Ele au fost posibile gralie curiozitatii reale a un or cercetatori care au inventat, in acest scop, metodologii destul de complicate. S-a ajuns la rezultate probabilistice, discutabile, data fund varietatea metodologiilor de cercctare, prccum ~i specificitatea obiectului studiat. Cat priveste modificarile conceptuale, tcoretice ~i de aplicare practica, ele au fost cxtrem de numeroase (Eugen Papadima le citeaza, aproape to ate, in cartea lui Psihanalizd fi psiboterapie psibanaliticd}, unele fundamental diferite de teoria psihanalitid clasica (a se vedea teoria lacaniana a semnificantului, precum si delirul Melaniei Klein). Dar autorii au pretins d intreaga aceasta productie rarnane in interiorul psihanalizei - altfel corp oratia ar fi explodat! Toate teoriile "revizioniste" s-au declarat psihanalitice tocmai pentru a prezerva universalitatea unei teorii a invariantilor aparatului psihic ~i suprernatia ei asupra altora, Pentru a prezerva "cutia neagra", la care voi reveni in paginile urmatoare, Psihanaliza este teoria-zero despre pacientul-zero! Ea recupereaza orice material clinic, din orice

180

parte a lumii, din orice epod, il organizeaza sub forma unor interpretiiri pe care Ie transforma ulterior in fapte. Ceea ce pacientul poveste~te _ evenimentele pe care le-a trait cu sau fara voia lui, efectele aces tor evenimente - se reduce la un ireductibil uman, abordabil cu unul ~i acelasi cod. Codul e atemporal, tran~cultural ~i indestructibil. EI este, a~adar, urnversal ~i genereaza 0 credinta universals! .EI nu poate produce decat terapeuti universali, animati de 0 singud teorie despre om. .

Or 0 fiinta umaria concreta, in carne ~l oase, e~te produsul unor ingrediente variat.e (limba, loc de na~tere, istorie a locului, incruci~ari de rase ~i de categorii sociale, mentalitati, rupturi la diverse niveluri, mo~teniri .de toa~c felurile). Un individ uman este fabncat pnn afilieri (sau dezafilieri) diferite si marcat de aceste apartenente. Altfel, ceea ce se petrece in plan strict individual este Hd-ndoiala universal - toate mamele au sentimente materne, toti fratii rivalizeaza intre ei, toti copin ii imita pe adulv,

ce sa-v mai spun? , .

Conditia nrnana nu pune probleme In uni-

versalitatea (banalitatea) ei - problemele apar pe parcursul umanizarii, in "atelierele". d: umanizare, acolo unde se plamade~te 0 fiinta, se construieste dupa retete locale, pentru ca ea sa se poata nurni umaria. Un astfel de atelier nu poate fi planetar, nici rnacar acum, in epoca mondializarii (sau mai ales acum). Limba esperanto, de pilda, nu a prins - ~tii de ce? Pentru ca este 0 lirnba artificiala, adicii fad cultud. A

181

fost elaborata eu elemente heterogene, dill diverse lirnbi, ames tecate intr-un laboral' >', fara nici 0 reteta de bucatatie. Notiunes dl" universalitate merge rnana-n mana cu cea dl" civilizatie - nu ~i cu eea de culturs. Dad pili universalitatea inainte, e ca ~i cum ai pune (";1 rul inaintea boiler.

I\telierele de fabricare a flinrelor uman. sunt locale. Tot locale sunt §i intetpretatiltgesturilOt lor, normale sau aberante. Normalul §i anorrnalul depind de atelierul de fabricare Dostoievski este un scriitor rus universal dup,j cum Faulkner este un scriiror american univer sal. Dad ei nu sunt decat universali devm p1ictico~i. Nu e interesant de pus in valoar» ceea ee au ei in cornun. Este intcresant Karamazovul lui Dostoievski §i ncgnll sclav din Yoknapatawpha al lui Faulkner - fiecare ell nadejdile, grijile, fricile, ge10ziile sale, dar fieeare cu Dumne;>;eullui, cu legea lui. Exista 0 articulare a individului la 0 Iume - lumea care l-a primir, care eta acolo inaintea lui, care se va osteni sa-l plamadeasca, sa-l coaca intr-un cup tor, in ciuda vointei sale, a individului. 0 Jume pe care nu a purut-o alege, pc care 0 poate parasi-renega-blestema, dar Bid de care nu at fi devenir 0 flinta umaria (normala sau ... patologid). Occidentul care, prin definiji«, are vocatia universalita~, este un fenomen istoric local (a se vedea Zinoviev, despre fenomenul numit "occident"). Burghezia, si ea universala prin deflt1i~e, inventatoarea capitalismului ~i a democra~ei modeme, este 0 categorie cum nu

182

poate mai locala ~i fundamental contradic(a se vedea Ellul, Furet, Gauchet). N~ entitate universala cu parcurs de constiuniversal - rna refer la dorneniul stiintelor umane,

Am invatat acestea de la Nathan. Unele din propozitiile s~e teoretice le-arn descoperit ~i I~ al~ autori (la Arendt, la Gellner, la Yerushalrni, la Hacking). Am constatat, de~a ~ungul c.el~~ zcce ani de consultatii, seminaru §l supervlzar~

Nathan d pacientii mei - romani, francezi

eu " • .

~i alte ... rninoritati conlocuitoare - ma obli?~-

• ICJ'a sa ies din dispozitivul psihanalitic

sera ( bil

clasic din interpretarile finite, nurnara 1 e

intr-~n singur registm, un singur vocabul,ar. Nathan rn-a invatat cii diavolul are tot at:ta drept la existenta ca si pulsiunea~ ca un descantec poate fi la fel de suge.st~v ~1 0Fer.a~t). ~~ecum 0 interpretare ... oedlpl~na, ca divl~lta~e pot intra in razboi, d mor_!11 vor?esc, c: 0 teparatie poate dura douazeCl.de ~nl, dar ea ea se poate rezolva intr-o sedinta, c~ 0 teraple est: un proces de influenta, de man1pu~are, cu doua dimensiuni: subiectiva (in masura 111 care paClentul este 0 fiinta umaria cu tot ceca ce decurge din aceas;a afirmatie) ~i ob~ectiv~, in rnasura in care teoria terapeutului connne obiecte si enunturi ce 11 privesc pc pacienrul in cauza,

, ,

dar sunt independente de el. .

Pe aceeasi masura a fabricarii ornului c~ncret, formarea unui psihoterapeut e lung~, dificila, heterogena (ai nevoie de o. se~e de cunostinte extra ... teritoriale ca sa prtcepl ce se

183

petrece in capul unei persoane, sa elaborezi, \;1 dai un sen,:>, sa construie~ti sensulimpreuna ClI ?ersoan~ in cauza), Trebuie sa lnve~ (sa Ie 1ll~ete clneva) cit interlocutorul pe care 11 ai I" fata, paClentul, are 0 identitate care nu cores ~uvnde, .n~aparat, referinrelor propriei tale idcn tltatt, n~c1 teoriei tale des pre aparatul psihic. C:! eI .aparttne, poate, unui univers strain universlllui tau si .ca~ sub acest aspect, incon~tientul sau nu are nirnic comun cu aJ tau, oricat ar fi de aseman~toare d_oua reactii de geIozie (oricir ar fi. gelozia de umversal:'i ca reaqie umana ~i oricat ar d~c~r~e ea din mecanisme incon~tiente).

~aJ. sa-tt povestesc 0 anecdota din capiro. luI s~ns de Serban Ionescu In cartea citata rnai su~, 1ntltulata P.rychothirapie.r. A devenit un lucru eV1~ent (pot sa-l confirm din propria mea ex. pe?enta. d~ participare la grupuri de lucru cu ~s1hanaIi~tl tre~up prin unul §i acelasi dispozinv de ~orma_re in difet1te variante) faptul d( in do.mem~I pSlhoterapiei in sens Iarg (iar in cel al pSlh.anaIizei cu atat rnai mult) relatiile intre teorie, practica §i cercetare sunt foarte delicate ca s~ n~ spun problematice, Exista 0 puternicd te~dinta (ba chiar un inradacinat §i inrait obicei) d: a A favoriza specula pile teoretice, pana acoIo. incar la sfaqitul unei prezentari de caz este unposibil s~ distingi existenjn unei persoane zn c~rne §1 oase. Astfel, in grupuriIe de Iucru, tendinta este de a favoriza, uneori a impmge Ia extrem teoretizarile (adica a traduce once .fapt in limba de lemn). Dad iei 0 revista de pS1hanaliza si citesri un articol pe marginea

184

unui caz, dupa un scurt rezumat anecdotic al cazului (vag §i neutru, sub pretextul deontologiei profesionale), constati ca alunecarea in abstract nu mai are nici 0 legatura cu faptele dinice pe care tespectiva teotetizare s-ar fonda. Sau, dad are una, ea este ... invizibila. Sigur ca psihanalistii au realizat acest lucru care, de I altfel, Ii s-a si repto§at. Ei s-au aparat, pe de 0 parte, pretinzand ca orice disciplina are ... un vocabular specific (tehnic), pe de alta incercand sa concretizeze prezentarile, comentariile.

Problema cu vocabularul e simpla, De

exemplu: "atom" e un cuvant pe care nu-l pot inlocui printr-un altul dad vreau sa rna refer la ceea ce atomul defineste in fizica - sigur, pot sa fac 0 rnetafora, sa-l prind intr-un joe, Sa-I deleg alte sensuri (in poezie, de pilda), dar nu rna pot lipsi de el cand vreau sa denumesc ceea ce el denumeste in vocabularul stiintelor fizice, Nu am insa nevoie de cuvantul "complex de castrate" ca sa exprim ansamblul de manifestari la care se refera respectivul complex. Sa ne intelegem: nu sunt deloc impotriva crearii de concepte. Dar, in cazul in care cuvantul "gelozie" este universal (traductibil in multe limbi, greu in cea de lemn) , expresia "complex de castrate" este 0 gaselnita locala cu pretentie universala, Foarte bine - confuzia incepe insa in momentul in care vreau sa dau "comp1exului de castrare" un rang stiintific precum eel a1 atomului. Fireste ca 0 limba se rnodifica intrucat ea se vorbeste, deci e vie - problema e d psihanaliza imprumuta din limba cea de toate

185

------------_._----- -----

zileIe, din mitologie cuvinte ciirora le trans forma sensul, pretinzand in acelasi tirnp ca cha~ 0 se~nificape universal ~tiinpfica. Or, lim bile ~1 m1tologiile sunt, prin definitie, locale ~! temp orale. ~tiintele umane nu sunr ,,~tiinpficc" dupa modelul ~tiintelor dure. 0 sa-p fac () marturisire amuzanta: de cand rna stiu am incercat sa gasesc vocabularului psihanalitic echivalente in Iimba comuna, Ca sa inteleg despre ce e yorba! Si, invers, sa transcriu (traduc) din limba cea de toate zilele in vocabular psihanalitic - ca sa vad ce si la ce corespunde!

Culmea exercipului, nu-i a~a, caci, dad pot sa rna plirnb astfel din limba cea de toate zilele in vocabularul psihanalitic mai am oarc nevoie de expresia "complex d;' castrar~"? P; de alta parte, cand psihanali~tii au incercar sa concretizezc, cum ziccam, analizele de caz, rezultatul a fost 0 seleqie, un filtraj (justificar "" pri~ respeetarea deontologiei profesionale) 10 detnmentul nu atat al materialului clinic, cat a ceea ce se petrece intr-o ~edinta.

Dar sa revin la aneedota. A~adar, btr-un distins colocviu des pre psihoterapii, 0 rnasa rotunda animara de psihanali~ti renumin a fost consacrata urmatorulu] subiecr: "CUJJ1 aIJUJJ1e i.ri itif/ue1J!eazd pmie1J!ti p.rihoterapeutul, in ce ton.f;d itifluen!a, ce anUJJ1e fnva!d un psihoterapcut de Ia po,ien!ii sdi": S-au spus multe, vrute si nevrute, pana cand cineva a cerut exemple concrete de situarii in care un pacient l-ar fi invatat ceva pe un terapeut, un lucru anurne.A luat cuvanrul 0 doamna, diniciana cunoscura, ~i a explicat,

186

intr-un limbaj tcoretic impecabil, cum se petrec lucrurile. Dad citez AAI-ul tradus de Eugen, pot sa afirm ca distinsa psihanalista a raspuns eu ... memoria semantics: a explieat, prin propozitii de gata" teoretic "pure", ee insearnna a-ti i;lfl~enta pSihoterapeutul.

Se pune urmatoarea intrebare: un terapeut obnubilat de propria sa teorie (earc gase§te un raspuns gata fabricat in propria sa teorie) mai este, oare, in stare sa-§i asculte pacientul? Elemen tar, mon (her \'Vatson! Afla cii rni-a trebuit timp nu gluma ca sa-rni aseult pacientii cu atentie, cu rigoare, cu umor, cu suplete, s~-mi indrept curiozitatea spontana nu inspre er, Cl inspre ceea ce li se intampla si mai ales sa-l ascult eli modestic (asta din urma vine eel mal gren, ma intreb ind dad vine cu... formarea sau cu ... varsra - probabil eu amandoua). Mi-a trebuit vreme nu gluma ca sa rna desfac (desprind) din cadrul rneu interior de gandire, un cadru teoreric psihanalitic prin excelenta, sa ca§tig un soi de mobilitate intelectuala care sa-rni permits sa sesizez referintele interioa~e ale pacientilor rnei, acele repere care i-au ~abrtcat, care le-au fabricat natura umaria. Sa-fl dau un exemplu:

Am avut prima mea pacienta in Franta (in liberal), cam dupa un an de la venirea mea aici, mi-a trimis-o un psihanalist, psihiatru la origine una din cunostintele mcle recente, bine

, r ,

intentionate ... Pacienta era 0 til1lara invatatoare de vreo 26 de ani, timida, inteligenta, subtila, doritoare sa-si rezolve problemele. Care

187

probleme? Ei bine, aceasta tanarii ajunsese b concluzia ca avea 0 vocatie religioasa ~i se ho tarase sa intre intr-un ordin de calugiirite. Zl~; ~i facut, se adresase unei institujii ca atare §I, dupa vreo sase luni de regim manastiresc, mai cile ajunsesera la concluzia cii tanara lor novice era ... depresival Hotarat lucru, psihopatologi» moderns a patruns pana ~i in manastiri.

Fac 0 paranteza: Alain Besancon (un batran ~cademician, specialist in istoria religiilor) a scns acum vreo capva ani 0 carte, Les trois tentations dans l'Eglise (e yorba de Biserica Catolid). Nu-ti voi povesti acum cartea, ce scoate Besancon in evidenta este faptul d Biserica, in dorinta ei de adaptare 1a mersullumii si in specialla modemitate, si-a cam ratacit ... rostul. In loc sa se ocupe de formarea clerului si de interpretarea textelor, ea s-a preocupat de acomodarea la diverse schimbari sociale, economice, stiintifice, politice si, in acest proces al asimilarii-acornodarii, a pierdut din vedere treaba ei esentiala: adevarul divin ca revelatie, transcendenta, referinta la textul sacru. Dad e sa dam crezare informatiilor lui Besancon, in 1993, de pilda, Biserica a acceptat publicarea unei culegeri de psalmi ... purificatil Psalmi care timp de 3 000 de ani s-au recitat intr-o aceeasi forma, au fost. .. rescrisi intr-o forma acceptabila, Pierzand legatura cu Textul Sacru, Biserica a tradat., revelatia. S-a indoctrinat, a devenit o institutie strabatuta de un dis curs ideologic (rezultat din modificarea categoriilor evanghelice conform diverselor schimbari de mentalitati,

188

fad prea mult discemamant, discursul bisericii a devenit, pe rand, umanist, progresist, socialist, spiritualist, sublim ... ) - ca urmare, formarea preotilor, a "personalului de specialitate", initierea in cre~tinism la toate nivelurilc, s-au degradat. Besan<;on vorbeste de Biserica Catolicii in general, cu precadere insa pentru Franta. Inchid paranteza ~i revin la oile noas-

tre.

Asadar inviitiitoarea mea cu vocatic de

:, , , '

ciilugarita s-a dus sa se initieze, iar maicile au

trimis-o la ... psihiatru! Psihiatrul cu pricina era psihanalist - un domn in varsta si respcct~bil, indelung trecut prin teoria freudian a ~i derivatele ei, membru al unei prestigioase asociatii de psihanaliza ortodoxa, a vazut-o de doua ori ~i mi-a trirnis-o mie, din simpatie, eu anuntand proaspata mea instalare in liberal.

Am procedat, intr-o prima etapa, ca la Bucure~ti: i-am explicat ce inseamna psihanaliza, regulile principale (asociatiilc libere, numarul de ~edinte pe saptamana, pretul), i-am dat exemple concrete des pre cum functioneaza incon~tientul, i-am spus cate ceva despre mecanismul visului. A rnai venit de doua ori - dupa care mi-a scris 0 scrisoare. Scrisoarea a fost 0 ... lectie, cum dau uneori pacientii inteligenti ~i scnsibili, acei pacienti care au priceput, cu 0 fracuune de secunda inaintea ta, despre ce este yorba in propozipe. Cat despre atitudinea mea, ea a fost 0 proba de ... ascultare psihanalitid, exact ca aceea a renumitei psihanaliste participante la masa rotunda (despre care iti

189

povesteam mai sus) sau ca aeeea a psihanalisfl'1 care ma aseultase pc mine, in aeeca;;i perioad:i (a de~ersunlor mele de formare, ti-arn poves tit 1a lntrebarea a doua sau a treia), Am ascul tar-o, asadar, eu teoria lui Frettd et mmt) , eonsidenln?, apriori, d rcoria respecriva (~;l' drul mcu rntcrior) e suficicnta pentru ca ca, paclenta, sa poata aduce problema ei,

Numai d problema ei cerea alt cadm, iar ell nu am avut supletea sa pricep acesr lucru, Pentru r:ii ea, pacienra, nu de Freud avea nevoic, C1 de Durnnczeu - era exclus ca eu sa 0 iniJiez i'r: cde sfinte, nu cram formata pentru asa ceva. In schirnb, a~ fi putut lucra ell ea pornind de 1a 0 alta pozitie teore6d, ;;1 anurne: in 10e Sa-l explic cum stau lucruriJe eu incon~tientul (fteudlanj, eu dispozitivuJ tehnic (asoeiatii libere ~tc.), '? Ioe sa fiu atenta 1a ea, la pacienra, mal pr,eClS: b ce spune psihanaliza despre 0 asttel de pacienta, ar fi trebuit sa fiu arenta la problema ell La vocatia rdigioasa! Sa nu citese, automat, problema ei cu teoria incon~ticntului, Mai mull: sii. mil intreb cc at putea i~semna 0 vocatie religioasa in 1umea contemporana, lume care a pierdur, de vreo doua secole (eel pll~n in Franta) duncnsiunea transcc~ndellt~1ii. De altfe!, in scriwarea pc care mi-a scris-o tanara mea pacients mi-a explicat d a intcle; ce este aceea 0 cud de psihanahz,'C d, f1r::;;tc, dore~te sa se ~unoasd, nu se indoiq;te de profUl1Z1mea Ul1lU ascmenea demers, dar parcursul acesrei cunoa~teri (descoperuea dorintelor celor rnai lndepartate, a dorintei prin exce!en!a) il

190

va face in numele lui Durnnezeu ~i nu in acela , allui Freud!

Cu alte cuvinte, spunea ea, exista 0 cunoastere in numele Domnului? 0 initiere p~ aceasta cale. Or, cele doua sedinte cu rrune 11 fusesera de ajuns ca sa priceapa diferenta dintre cele doua cai (a psihanalizei §i a credintei). Ea 0 prefera pe a doua!

La primul seminar de etnopsihiatrie, Tobie Nathan ne-a cerut un ... caz -- a cerut ca cineva sa expuna un caz, 0 secventa, Nu se oferea nirneni, tocmai ne prezentaseram (cine de un~ de venea, ce srudii avea ... rna rog, eram to~ psiholog1 in diverse stadii de formare) .. Mil manes orozav limba sa vorbesc despre paclen-

b

ta ell pricina, dar era cxclus sa rna cxpun ap: la

primul seminar, abia ajunsa 1a Par.1s ... S-a 111- tamplat un lucru amuzant: cum rumern nu se oferea, Tobie Nathan ne-a luat 1a bani marunti cu privirea, a durat cateva secunde §1 rni s-a adresat, ferm: "irena, paroi asa tid cbeamd? Stint sigur cd averi cella de spus!', Fireste cii aveam, eu gaseam totdeauna ceva de spus, dar nu cram pregatita, nu notasem nimic despre caz, nu ...

Lasd ~i(e Tobie Nathan, nu te mai sa.fifl, stint

" .. , i.;

s{gllr tii ai lin taZ in bllZlmar fi sun: sigllr td se potriueste iU seminaru] de anti/ dsta, afa cd, a: sa mat pterdem limpu!, dd-: drumui:" Spun: "E 0 padentd pe care am l)dzut-o acasd, prima mea paaentd in Franta". Raspunde, mucalit: "eu/mea e cd ma ptli in ~ituafia sa [ac 0 sllperoizare.,. privata intr-un seminar

191

la Universitatea de Stat! Culmea mlmilor e cd {I( cept!".

Seminarul de etnopsihiatrie dura cinci ore - cred ca nu exista seminar in facultatilpariziene (in orice caz, cit am putut eu sa 1;1;1 informez) care sa dureze atat, Incepeam b ora 17, terminam, in cel mai bun caz, la 22 ... in eel mai rau la ... rniezul noprii, Nathan era ncobosit, avea 0 capacitate ie~ita din cornun de a face asociatii, de a mobiliza cunostinte din registre diferite, invartea psihanaliza pe degete, 0 avea in sange, dar ea nu invada terenul pacientului, nici teatrul de operatiuni (cliniea). Invato tea, de asernenea, pe degete rnitologiile §i religiile, istoria ~i etnologia, etimologiile pc vreo trei continente ... Era Ia curent eu ultimele publica pi in rnaterie de biologie, de etologie, de fecundare in nitro; nu-i scapau evenimentele politice, rna rog, 0 enciclopedie ambulanra, dinamica, plina de umor pe deasupra ...

M-am apucat sa povestesc, rn-a intrerupt:

"Spune ce-ai fdoJt tu, nu ce-ai gdndit p' ce-ai Jim!it, dar ttl ai fdatt, ce i-ai spus, ao» te-ai mz~·(at ... l-ai dat Uti pabar ('u apd? l-ai pus mdna pe frunte? l-ai spus cine esti? De unde viz? Te-ai alezat in .lara ei? Aid/uri?':

In sfarsit, am terminat expunerea, lunga, pitoreasca, am incercat sa expun ca un observator nu ca un interpret. Un observator al a~teprarilor rnele, a ceca ce aveam in cap, aI propriilor mele explicatii - am adus tot felul de ingrediente, experienta mea clinic a rornaneas. ca, cadrul propriei mele cure, debarcarea la

192

'Paris, grupurile de Iucru cu noile mele curiostinte (psihanalistii francezi). Am descris paeienta asa cum as ft ... scris-o, ca pe 0 persoanapersona], blonda, timida, inalta, subtila, atent~, vie. M-am prezentat pe mine, convinsa de binefacerile psihanalizei, de universalitatea ei mai ales indiferent de limbi, meridiane, civilizatii, divinitati ~i invazii barbare. Hotarata sa fac experienta psihanalizei intr-o alta limba, alt spatiu, marcat de 0 alta istorie ... eu atilt mai , mult eu cat invatasem" psihanaliza in limba

francezal HO;fu:ata'sa traiesc 0 experienta pro fesionala (si nu numai - dar, la ora aceea, nu sriam ce rna astepta) intr-o rara libera unde existau scoli de ... inalta croitorie (0 citez pe 1. R., una din psihanalistele cu care am treeut proba ... marturiei, "la passe", p-am vorbit deja). Asadar, dupa expunerea mea destul de colorata, toata lumea a zis una, alta pana cand Nathan a luat lucrurile in mana, a fonnulat 0 serie de intrebari, de ipoteze, de propozitii ca baza de discutie, Am cautat scrisoarea, seminarul cu Nathan, notele, incerc sa-p rezum esentialul:

- un credincios, mai mult: un mistic, 0 persoana care are 0 structura religioasa, este sau nu analizabilja)? exista sau nu ceea ce numim "vocape religioasa"?

- in ce masura un terapeut foloseste propria sa persoana, cadrul sau interior, pre cum ~i o teorie anume, cand i~i asculta pacientul? altfel spus: cu ce fel de auz (ureche) il asculta? mai precis, in cazul relatat de mine: ce gande\>te terapeutul, in teoria sa, despre

193

......__'

un mistic? cand pacienta zice: .. elk, de acres !a ade/Jam! despre sine md atrage, dar ",' pr~fera ca areas/a cunoaftere sa se petreacd il7/11/ Dumnezeu fi I7U intru Freud': ce valabilitat(' are aceasta propozip-, ce sens? cum 111rt' lege terapeutul 0 astfel de afirmape? con struie~te el 0 interpretare?

- de ce.dluganrele au trimis-o la psihiatnJ-psl h.analist, "psi", pur si simplu? Ii s-a panI! ciudar ca 0 tanara fata din zilc1e noastre 5:1 intre intr-o manastire? au sesizat ceva anormal la tanara respectiva? nu trebui, ele, calugarirele, sa aiba un auz ... speciali zat in dorneniul mistic ~i, ca atare, sa riis punda solicitantei in acest registru? au raspuns, ~i consecinta a fost. .. un delir? 0 depresie?

- care este diferenpi intrc un deliranr ~i un mistic?

- credearn eu in psihanaliza tot asa cum crcdea ea in Dumnezeul catolicilor? foarte probabil, altfel de ce i-as fi impus un ca. dru automat, independent de ea, un cadru "passe-partout"? un cadru care a speriat-o, de altfel 0 si marturise~te in scnsoare (,,propul7erea dumneavoaJtrd m-a fnspaimanfat, nil ma a~"teptam, af fi don! un mit a;utor, timp de cdteva !unL. ca sa mnso!idez un ecbilibr» pe cale de constttuire, dar oareao» fragi/... patmllderea in inconstien: lista sa md destabiiizeze, j(ira sa ma a;ute neapdm: sa reamstruiesi' ceea ce t'olj! distrus ... poate cd problema mea este !egata de prob!eme mai uecht., inradddnate in mine. dar

194

imi este imposibtl sa ma dezt'a!ui dumneaooastrd. ... regret muit, dar nu ma simi in stare sa ma fntind pe canapea ... ") ... ; de altfel, trebuie sa precizez d m-arn inscris exact in perspectiva psihanalistului care mi-a trimis-o ...

- si dad tipuI de terapie s-ar afla in ... simptom? evident, in teoria care ar explica simptomul? .. ar insemna d un terapeut ar trebui sa caute teoria (psihopatologica sau de alta natura) in care manifestarea pacientului are un sens; ceea ce revine la a pune de 0 parte credinta lui (a terapeurului) ca sa fad loc credintei celuilalt (a pacientului); mai precis: un terapeut incearca sa patrunda in teoria pacicntului ... "tcorie" in sensul de sistem de gandire pe care el, pacientul, nu l-a inventat, dar caruia ii apartine de care este impregnat, caci asa a fost

, ,

plamadit., .

- care este diferenta intre 0 "tulburare PS1- hid" si 0 manifestare rnistica"?

" " . . .

- ce ar fi trebuit eu sa fae: sa mstrtui un ca-

dru propice pentru ca pacienta sa poata depune in el 0 problernatica religioasa - care, ulterior, s-ar fi putut transforma intr-o initiere (nu cu mine, evident); asadar ea a fugit pentru ca, pur ~i simplu, propunerea mea i s-a parut aberantal pentru ca a realizat, exact, cum stau lucrurile intr-o cud psihanalitid... ca, eventual, 0 astfel de cunoastere ar putea-o destabiliza, ar fi un demers impotriva propriei sale naturi ...

195

- pe de alta patte, ttimitand-o sa vada 1111 psihiatru (rna tog un psi") sa-si 111"11

' " ), .. f,

jeasca sanatatea, calugari~eIe au pus un til

agnostic! astfeI, dlugatjteIe au exrlu. dimensiunea mistica si au adaptat-o pc ( (;1 religioasa la ... dinamica psihica incon~tiCiI ta contemporana!

- la urma urrnei putin importa ca invatato:1 rea mea era sau nu eta destinars calugaricl, ci maicile au trimis-o la psihiatru, di res pectivul psihiatru (psihanalist... batrall, format la una dintre cele mai inalte scolr

,

de psjhanaliza din Franta) mi-a trimis. ,

mie, din, sa spunern, simpatie (ca sa rna ajute sa rna instalezl) - ceca ce este important e faptul urmator: [elul in care eu i .. ali; explicat despre ce este yorba, dispozitivul pe care iI-am ptopus, tcoria pc care i.e sprijina dispozitivul au fiicut-o sa rcalrzez.. cii nu de acest tip de ajutor ar avea ncv01c1

-- dad trag 0 concluzie optimista, pot sa a firm: in fond, Cll atat mai bine, macar stic ce nu ii trcbuie!

- dad vreau sa fIu riguroasa, trebuie sa recunosc urmatoarele: oricare ar fi fast evolutia ei din punct de vedere religias, de vreme ce ea avea nevoie, cum spunea, "de un qjutor timp de cdteua iuni"; cu ar fi trcbuit sa construiesc un cadru pc ti"trilmul ei, §i nu 8-0 aduc pe ea pe taramul meu ... ; si mai ales ar fi rrebuit sa centrez activitatea pc .vocatia religioasa", ~i nu pe incon§tientul personajulni ... ; or, eu am interpretat,

196

automat (deci: inconstient) cliseursul ei eu vocabularullui Pontalis si Laplanche!

~tii care-i culmea? La Bucuresti a" fi fost incontestabil rnai suplii - poate ti-am povesttt deja, la plecarea in Statele Unite, Engen Papadima a Eisat numarul meu de telefon unor pacienti foarte dificili. Fie cii Ii avusese in terapie, fi; cii il sunase inainte de plecare, cand n~ mai lua pacienri, acesti oameru manifestasera tulburari psihice din categoria simptomelor psihotice (decornpensari delirante, idei de persecutie, de urrnarire) sau erau ceea ce numim

structuri borderline" (ceea ce Anzicu numcste

"

patologii de limita, acele patologii in ca!e C011-

tinatorul, "ve~rnantul", "Eul-piele" nu tunctio~eaz~l, cs~e rigid, fragil, transparent, gaurit etc). Aeeste cazuri nu aveau nimic a face cu nevroticii obisnuiti, curninti, hotarati sa colaborcze cu terapeutul (mai ales daca el este psihanalist!), in ciuda tuturor rezistentelor, a apararilor de tot soiul (constiente .~i inconstiente). Asadar, in Romania, dat fund regtrnu1 comunist ce pedepsea cu inchisoarea practicile decretate ca ilegale, data fund varietatea simptomelor pacientilor mei, erarn obligata sa.; inventez, Nu am nici un chef sa repet 0 experienta totalitara, multurnesc, 11U'. V reau doar sa spun ca, la rise mare, mobilizarea e mare - asta inseamna d eram chiar obligata sa invat de la pacienti ~i, pre cum Ferencz~ (Ioute proportion gardee, fireste), sa umblu 1a faimosul cadru, sa ... sparg teoria!

197

. in Franta psihanaIiza eta (inca) la lo« t I,.

clnste: grupurile de lucru infloritoate, Vetbl:'1,,1 te?re.tlc, abstract se confundau cu rigoarci ~tunpfidi, iar noii mei colegi aveau un aer ai, >I stiutor. Pac~enta cu vocajie reIigioasa am pr .. zenta~-o ~1 intr-un grup clinic cu psihanalisu S-a discutat des pre: transfer ~i eontratransfci do~int~ mea (exagerata) de a 0 lua in terap, .... reslmpta de ea ea fund intruziva credinta ei ill Dumnezeu, intensa, resimpta d~ mine ~a oil s:acol (ca rezistenja, a ei, posibila, a mea, sigu ta), dar neluata suficient in seama., s-a vorbn si despre homosexuaIitate larenra, in trans fer/contratransfer. Comentarii poate adevara te, dar neoperante.

In rezumat, eoncluzia ar fi Urtnatoarea: exista eel putin doua pozitii teoretice din care decurg doua dispozitive (atitudini) tehniec:

. (1) .sa porne~ti de la teoria (universalii) a pSlhanaIizel, teorie care sustine cii totul se at1a in persoana pacientului (numira subiect), in apara~l sau _psihic, in incon~tientul sau (in expenenta tralta ca experienta strict subiectivii in fant~sme ca seenarii individuale, produse d; Incon!tlentul individual, ehiar dad sunt produse rn urma unor sehimburi eu exteriorul in jocul pulsiunii, al libidoului, al mecanism;lor de apiirare, in pozitiile primate ~i relatiile precoce, in fine, in jocul Iimbajului ... ); eonseeinta tehnicii ar fi: sa luerezi eu materialul subiec~lui, adica pe subiecrul insu~i, ignorand articulapa sa eu lumea, "atelierul" in care individul a fost fabricat ca persoana, eonsecinta consecintei ar

198

. cadru unic, nu neapiirat rigid, ci unic, bazat asociatiile lib ere etc. ..

(2) si lasi de-o parte teoria universals despre aparatul psihie (mai pecis: ~espre ,lUeOn§tlent ea invariant fundamental), sa 0 ai ltl vedere undeva, in subsol, sa nu 0 institui ca fund "prima inter pares", ei sa 0 eonsi?eri ea o.teorie printre alte!e (lueru difieil, d.C1 .co?tradi~toriu cu teoria insa§i), ~i astfe! sa ies; din subiect (din individ); consecinta rehnica a~ fi: sa nu pornesti de la subiect, ci de la ... oblecte,. acele I obiecte care l-au fabricat (de exemplu: limba,

un Dumnezeu anume, un obiect de cult, un fetis, un proverb, 0 mentaIitate, 0 conceptie despre sugar, despre ciisatorie, despre relapt~e parinti-copii, despre sexualitate,. 0 eonceppe despre patologia psihicii, despre simptom e~c.!, sa te centrezi pe obiectele care produc psihic uman; consecinta consecintei: sa instalezi un cadru eu disponibilitati multiple, care sa permita evocarea altor entitati, manifestarea un or laturi extraindividuale (de pilda, una ar fi ceea ce Koestler nurneste "universul invizibil',), aeest lucru presupune de-centrarea terapeutului renuntarea la a gandi 0 persoana intr-un si~gur sis;em de interpretar~, co~struirea unei inrerpretari (a unui sens) pnn articularea unor registre variate, a tuturor regis.trelor c~re a~ participat la alcatuirea persoa~~t res~ectlve! p mai presupune diferite tehnici de l~trare m contact eu "universul invizibil" proprtu al pacientului, dar exterior lui ca persoanal

199

Cand m-arn dus la seminarul lui Nathan (in 1991), incepusern deja sa rna indoiesc dl' psihanaliza - nu de teoria ca atare, ci de UIII versalitatea ei tehnica, de capacitatea ei de :I construi sensuri in situatii diferite de cele pl' baza carora psihanaliza a fost elaborata. Nil Tobie Nathan a provocat aceasta indoiala, C1 calaroria mea in Franta, grupurile de lucru, in ~alnirile cu specialistii, toute confession confondue ... In aceeasi perioada (mi s-au intamplat, intr-un an ~i jumatate, cat alta data in sapte), perioada DESS-ului, am inceput un stagiu clinic intr-un centru de consultatii pentru copii, eel in care am fost angajata in 1992 (unde lucrez si astazi).

Primul caz: un pusti de 7 ani, insotit de tatal sau, motivul fiind: "nu lucreazd sl!lident [a FoaM, e neatent, l1ile! aiurea ... ". Tatal (domnulJ.): 44 de ani, talie medie, chip deschis, sigur de cl, convins dare dreptate, cu un sac doldora de argumente, decis sa intdeaga si sa rezolve planeta intreaga. Memorie de elefant, recita date ~i cvcnimente cu 0 precizie de ordinator. Gata sa discute orice, despre orice, sa negocieze trei zile si trei nopti, dad e nevoie. Convins de 10- gica sa imbatabila. insurat de 15 ani eu Mariem, 0 creola din insula Reunion (departament francez), de care se indragostise coup de joudre. Provenit dintr-o veche familie catolica din nordul Frantei, acest domn lucra in Asociatia Franceza a Voluntarilor Progresisti. Tatal domnului J. (comers ant) l-ar fi vrut preot (avea ~ase baieti si ar fi dorit ca unul dintre ei sa devina preot). Intre 14 si 21 de ani domnul J.

200

urrneaza un catehism special, un soi de pregatire pentru seminar. Servi~iul militar 11 face pc langa 0 misiune catolica 111. Afnca. La 22 ~e ani se inscrie intr-un pnm ciclu de filosofie 111 vederea specializarij ulterioare in teologie. Renunta brusc, dandu-~i seama d nu are 0 v~cape religioass, d nu va accepta celibatul. h111d deceptionat ~i de mediul trusl0na::ilor 0 cato~~1 in Africa, domnul J. Ii comunica tatalul sau decizia luata, spunandu-i, intre altele, cit a vrut sa-i fad pe plac, dar nu a reu~it. Urrneaza ~ discutie foarte vie, tatal inceard sa-l convinga sa cO~1tinue calea religioasa, nu reu~qte, sfarseste prin a se enerva .~i exclam.a: :,:11 acest (~~ jill! meu, aJla cd nu uei fi./enat metoda/a 1I1 1Na/a ta., . - Evident, propozitia cade ca un blest~m, In orice caz, domnul J. 0 traicste in acest fel. Se

pare d realitatea de mat tarziu confirms pro_??zitia (injonqiunea) tatalul: domnul J. se afla 1~ proces de divort, Manem (sotia sa) nu accepts 111ci un fel de reconciliere, cumnatul sau (fratele lui Mariem, vechi prieten al domnu1ui J.) se ocupa deja de copiii domnul~i J .. ("i~mnatullll meu ... i s-a urcat la cap, are ana copr: at IIIZ, plus palm ai mei... se crede patriarh, ref de trib, 0 i'!.jluenteaza ,groZP1i pe nel1asta-mea, nu, nu sunt gel as, ~r -ma enerveaza amestecul altora in famzila mea... tn pillS, ctlmnatul meu nu lumaza.,. a lucrat ani !1l [i~ ca educator, acum [i-a reluat studiile, e student zn pszhologia munai ... Illcreai? neuastd-sa, el are un qjutor ~e reconvertire profCJionald .. ."). Domnu1 j., din ce 1~ ce mai enervat pe masura ce povestcste, acuza familia sotiei sale de intentu negative la adresa

201