PISCURILE CEAHLAULUI SI PIRAMIDELE EGIPTULUI

PISCURILE CEAHLAULUI SI PIRAMIDELE EGIPTULUI

Acum mai bine de 30 de ani, am citit intr-o carte de specialitate, in limba germana, scrisa de un arheolog
german, despre faptul ca civilizata din nordul Dunarii dezvoltata in jurul "cetatii muntoase din Carpati" este cu
mult mai veche decit cele din sud, in speta civilizatia Egiptului antic. Acelasi autor afirma ca piramidele au
fost construite de experti din regiunea muntilor nostri, deci de catre daci, luind model muntii si in special
formele piramidale din Ceahlau - munte sfint al stramosilor nostri care aveau cultul soarelui -, si dadea ca
exemplu, cuvintul RAZE, format din RA = zeul soarelui (identic la egipteni) si ZE = zeu.

Acest autor mai afirma ca, in urma analizelor de laborator, s-a constatat ca aurul din comorile piramidelor
egiptene era extras din muntii Apuseni.

Sunt de asemenea amintite o serie de coincidente, printre care, aceea ca in muntii Vrancei exista o zona
numita Valea Serapusului, ori cuvintul Serapus este inexistent in limba romina, dar e curent in limba
egipteana.

Zeii traiau pe virful muntilor, iar din acest mit s-au nascut piramidele, astfel ca faraonii sa fie mai aproape de
zeul RA - zeul soarelui.

Au trecut anii, si spre surprinderea mea, in ziarul "Ziua" din 23 Mai 1998, a fost publicat un comentariu asupra
unei dezvaluiri senzationale a Conf. Dr. Ioan Ticleanu, de la Facultatea de geologie a Universitatii din
Bucuresti. Desigur, afirmatiile dl Ticleanu sunt tot ipoteze, dar ele contin coincidente precise.
Domnia sa este un mare amator si iubitor al muntilor Carpati, in special a muntelui Ceahlau - unde a petrecut
o buna parte a tineretii, si unde a revenit neincetat -.

In preumblarile sale, prin Ceahlau, a fost fascinat de virful muntelui Toaca (1900 m), care are o forma
piramidala, cu baza absolut patrata, cu latura de 296 m, inaltimea de 107 m, iar panta dinspre partea de nord
este de 52 grade , identica cu binecunoscuta piramida a lui Keops. Asemanarile dintre virful Toaca si piramida
lui Keops sunt tulburatoare, astfel raportul dintre laturile bazei si inaltime are aceleasi valori, dar piramida
Toaca are o vechime de cel putin 10 mii de ani, pe cind piramida lui Keops este datata de 2500 ani i. de Hr.,
ceea ce duc la ipoteza ca piramidele egiptene isi au arhetipul in Ceahlau. Din cercetarile facute se crede ca
virful muntelui Toaca a fost modelat in forma de piramida.

"Egiptenii au construit mai intii piramida in trepte, apoi asa numitele piramide strimbe, apoi cele drepte. Toate
trei modelele se regasesc la Toaca", spune dl Ticleanu. Linga Toaca se afla virful Panaghia (un alt nume
pentru Maica Domnului) si Piatra Ciobanului, toate trei asezate pe
aceiasi axa. Piatra Ciobanului se afla la vest de Toaca, la fel ca si mormintul lui Osiris, divinitate suprema a
egiptenilor, care era cioban, fata de templul aflat in apropierea sa.

Doar doi munti au, in Rominia, cite o sarbatoare : muntele Gaina si Ceahlaul.

Acesta din urma a fost munte sfint al dacilor, unde era adorat soarele. Sarbatoarea s-a perpetuat pina in zilele
noastre, cind satenii, la 6 August, urca de cu noapte muntele pentru a se ajunge in virf dimineata, sa vada
rasaritul soarelui. "Ziua Muntelui" nu poate fi confundata cu "Schimbarea la fata" sarbatorita de ortodocsi la
aceeasi data !
Atestat arheologic, este faptul ca s-au gasit asezari vechi de 10 mii de ani (printre cele mai vechi in Europa), la
inaltimi de 1300-1800 m. Se presupune ca erau asezari de sacerdoti, care adorau soarele rasarind de dupa
piramida de pe Toaca.

Toate aceste date si observatii intra deocamdata in domeniul ipotezelor, pina la confirmarea lor stiintifica.

"Stim prea putine despre trecutul nostru, ca sa ne grabim a contrazice o astfel de ipoteza, oricit de
indrazneata ar parea, fara argumente la fel de puternice ca si cele care o sprijina. Desi in sinea noastra
suntem mindri ca suntem romani, ne-am resemnat precum ciobanul din Miorita in fata sortii implacabile.

Romanul zice "noi nu vom ajunge niciodata ca ei", "noi nu vom face niciodata ca ei", " noi nu avem ce au ei" .
Poate ne vom explica aceasta lipsa de incredere in noi insine dupa ce vom explica cum am trecut noi de la
faimoasa cultura Cucuteni, cu case mari si ferestre, la bordeiele sapate in pamint" (ziarul Ziua).

De asemenea, gindul ne duce spre alte vestigii dacice pastrate in muntii nostri, prea putin cunoscute in lume.

Sunt tratate scrise despre calendarul aztec sau cel de la Stonehenge (datat la 2400 i. de Hr.), dar calendarul de
la Sarmisegetuza, care este datat ca fiind cu cel putin 15-20 de mii de ani i. de Hr. (Arh Silvia Paun), nu
figureaza nici macar in Larousse !

Menirea arheologilor si istoricilor romini este sa faca cunoscut comorile mostenite de la stramosii nostri.