CUPRINS

Introducere……………………………………………………………………….. pag. 2

Capitolul I – Localizarea geografică şi delimitarea administrativă a sectorului…. pag. 3

I.1. Clima…………………………………………………………………………. pag. 5

Capitolul II – Istoricul populării zonei…………………………………………..... pag. 6

Capitolul III – Analiza potenţialului demografic ȋn sectorul analizat…………….. pag. 8

III.1. Structura populaţiei ȋn Eforie………………………………………………. pag. 8
III.1.1. Structura populaţiei pe număr de locuitori ȋn Eforie……………………. . pag. 8
III.1.2. Structura etnică a populaţiei ȋn oraşul Eforie…………………………… .. pag. 9
III.2. Structura populaţiei ȋn Techirghiol………………………………………….. pag. 10
III.2.1. Structura populaţiei după număr de locuitori ȋn Techirghiol…………….... pag. 10
III.2.2 Strcutura etnică a populaţiei ȋn Techirghiol………………………………... pag. 11
III.3. Structura populaţiei ȋn Costineşti………………………………………….... pag. 12
III.3.1. Structura etnică a populaţiei ȋn Costineşti……………………………….... pag. 12

Capitolul IV – Potenţialul economic şi activităţile turistice corespunzătoare…….. pag. 13

Capitolul V – Infrastructura socială şi tehnico-edilitară………………………….. pag. 15

V.1. Infrastructura de transport…………………………………………………... pag. 15
V.2. Educaţie……………………………………………………………………... pag. 15
V.3. Sănătate……………………………………………………………………... pag. 15
V.4. Servicii sociale………………………………………………………………. pag. 16
V.5. Echiparea tehnico-edilitară………………………………………………….. pag. 16
V.6. Servicii financiar-bancare………………………………………………….... pag. 17

Capitolul VI – Servicii turistice…………………………………………………... pag. 18

VI.1. Varietatea potenţialului turistic şi gradul de valorificare al acestuia……….. pag. 18
VI.2. Infrastructura turistică…………………………………………………….... pag. 23
VI.3. Activitatea turistică……………………………………………………….... pag. 27
VI.4. Servicii complementare turismului…………………………………………. pag. 28
VI.5. Formele de turism practicate……………………………………………….. pag. 30
VI.6. Nivelul profesional de calificare a forţei de muncă………………………... pag. 31
.
Capitolul VII – Planul zonal de amenajare a teritoriului………………………..... pag. 32

Bibliografie……………………………………………………………………...... pag. 39

1
 INTRODUCERE

Amenajarea turistică a unui teritoriu este o acţiune interdisciplinară - la care

contribute economia şi organizarea turismului, ecologia, geografia, arhitectura, ştiintele
naturii, geologia, sociologia, psihologia ş.a. - care porneşte de la studiile de detaliu şi se
încheie cu retroacţiunea exploatării turistice. Amenajarea şi dotarea unei zone turistice se
integrează în amplul proces de punere în valoare a unui teritoriu, a resurselor lui.
Abordarea acestei acţiuni trebuie realizată într-o viziune sistemică, în cadrul sistemului
general al turismului românesc, în strânsă legătură cu celelalte sisteme (politic, social,
economic, demografic, natural etc.) cu care se intercondiţionează spaţial şi funcţional,
într-un echilibru dinamic. În acest context, elaborarea unei strategii de amenajare turistică
trebuie să ţină seama de realităţile ,,teritoriale" ale zonelor şi de determinările acestora, de
elementele de influenţă care acţionează asupra calităţii mediului înconjurător, ca spaţiu de
odihna şi recreere.

La elaborarea unei strategii de amenajare turistică se ţine seama de mai mulţi

factori, între care: resursele turistice naturale şi antropice şi gradul lor de valorificare,
resursele materiale, umane şi financiare aferente turismului, obiectivele politice şi
economice pe termen scurt, mediu şi lung, realizările din activitatea turistică în ceea ce
priveşte structurile de primire, circulaţia turistică şi rezultatele economico-sociale.

Ţinând seama de aceşti factori, obiectivele principale ale strategiei de amenajare

turistică sunt următoarele: valorificarea superioară a potenţialului turistic, diminuarea
sezonalităţii, respectiv, extinderea sezonului turistic prin echiparea teritoriului cu dotări
exploatabile şi funcţionale tot timpul anului, atragerea, pe această bază, a unui număr
sporit de turişti români şi străini, lărgirea ariei geografice de provenienţă a turiştilor
străini, sporirea eficienţei economice şi sociale a activităţii de turism, dezvoltarea tuturor
formelor de turism posibile şi pretabile în teritoriul amenajat, păstrarea şi conservarea
mediului înconjurător şi a obiectivelor turistice.

2
 CAPITOLUL I – LOCALIZAREA GEOGRAFICĂ ŞI DELIMITAREA
ADMINISTRATIVĂ A SECTORULUI

Sectorul Eforie Nord – Eforie Sud – Techirghiol – Costineşti (judeţul Constanţa)

se situează la o distanţă de 15 km faţă de Constanţa şi 11 km faţă de Mangalia.( fig.1 )
Eforie, oraş situat în SE Constanţei în zona de stepă a Dobrogei maritime , pe
fâşia litorală dintre lacul Techirghiol şi Marea Neagră , la altitudinea de 6-20m , la o
distanţă de 14-19km spre sud faţă de Municipiul Constanţa.
Oraşul este alcătuit ,din punct de vedere administrativ , din două nuclee –
Staţiunea Eforie Nord şi Staţiunea Eforie Sud – situate la o distanţă de trei km una de
cealaltă.

Eforie Nord este situată pe fâşia litorală aflată între Lacul Techirghiol şi Marea
Neagră, învecinându-se la nord cu Agigea şi la sud cu Eforie Sud. . În Eforie Nord se
poate ajunge pe şosea: 15 km sud de Constanţa pe DN39 (E 87) şi 29 km nord de
Mangalia, sau pe calea ferată: 14 km sud de Constanţa pe linia Constanţa-Mangalia, gara
Eforie Nord, prin Aeroportul Internaţional Mihai Kogălniceanu din Constanţa apoi cu
mijloace auto pâna în staţiune.

Eforie Sud este o staţiune estivală integrată oraşului Eforie, situată între Eforie
Nord la nord şi Tuzla la sud, între Marea Neagră la est şi Lacul Techirghiol la vest. Faţă
de Constanţa se află la o distanţă de 18-20 km. Se poate ajunge fie cu trenul existând linia
Constanţa -Mangalia care este circulată perment, fie cu mijloacele rutiere de transport în
comun , din care există o mare varietate de mijloace de transport.

Techirghiol - oraş în extremitatea de sud-est a României, situat pe malul lacului

Techirghiol (12 km pătraţi, adâncime de 10-15 m) la 16 km de oraşul Constanţa, aproape
de Marea Neagra (3 km) la altitudinea de 15-20 m cuprinzând şi localităţile – sanatoriul
Agigea şi staţiunea zoologică marină. Accesul se face pe DN 38 sau prin drumul judeţean
ce leagă staţiunea Eforie Nord de Techirghiol (pe lângă lac).

3
 Staţiunea Costineşti este situată în prelungirea satului Costineşti, la 31 km sud
de Constanţa, învecinându-se la nord cu comuna Tuzla (7 km) şi la sud cu Staţiunea
Olimp (5 km). Costineşti este aşezat la 10 metri altitudine faţă de nivelul mării, la
adăpostul capului Tuzla, pe direcţia unui curent marin de coastă. Accesul se realizează
prin mijloacele de transport în comun, transport aerian (Aeroportul Mihail Kogalniceanu)
transport feroviar (staţia Costineşti - Tabăra sau staţia Costineşti - Sat (în apropierea
noului cartier de nord), de pe linia ferată Bucuresti - Constanţa –Mangalia.

Fig.1– Harta judeţului Constanţa (http://www.google.ro)

4
 1.1. Clima

Regimul climatic este de tip continental – marin şi se datorează circulaţiei vestice a

aerului peste care se suprapune influenţa Mării Negre. Clima marină este caracterizată
prin veri fierbinţi (temperatura medie în iulie depăşeşte 23°C), cu numeroase zile însorite
(o medie de 25 de zile însorite într-o lună, soarele strălucind 10-12 ore pe zi), ierni blânde
cu ninsori slabe (temperatura medie în ianuarie: - 0, 5°C).

5
 CAPITOLUL II – ISTORICUL POPULĂRII ZONEI

În cadrul provinciei istorice Dobrogea, străvechi pământ românesc dintre Dunăre

şi Marea Neagră, judeţul Constanţa se circumscrie istoriei naţionale din timpuri
imemoriale.
Vestigiile arheologice descoperite în acest cadru datează din paleoliticul mijlociu.
Epoca neolitică se înfaţişează cu descoperiri numeroase, cum ar şi uneltele din piatră
şlefuită, mult mai variate şi mai eficiente, alături de locuinţe, arme şi podoabe, răspândite
pe o arie geografică extinsă pe tot litoralul sudic, iar dovezile despre vieţuirea tracilor
datează din epoca fierului.
În secolele VII-VI î.e.n. se produce colonizarea greacă în bazinul Pontului Euxin,
provocată de mutaţii social-economice şi de sărăcia endemică din metropolă. Căutând
locuri prielnice pentru comerţ şi agricultură, navigatorii greci sfârşesc prin a se aşeza pe
coastele Mării Negre. Astfel apar oraşele Histria, Tomis, Callatis, Axiopolis şi multe
altele. Epoca elenistică consemnează progrese considerabile ale societăţii locale, în toate
domeniile. Însă, beneficiile oferite de Marea Neagră sporesc interesul romaniilor, care
intenţionează cucerirea acestor teritorii. Anul 29/28 î.e.n. înseamnă supunerea Dobrogei
de către romani pentru mai bine de şapte veacuri consecutiv. De-a lunglul celor şapte
veacuri de stăpânire romana, înfloresc pretutindeni aşezări mari, puternic întărite, însă
Dobrogea va deveni teritoriu bizantin. Epoca bizantină în Dobrogea este una din cele mai
bogate în vestigii şi date istorice.
Năvălirea tătarilor la 1241 are puternice repercursiuni asupra întregului teritoriu al
ţării noastre. Provincia dintre mare constituia , la acea vreme, terenul unor numeroase
activităţi comercilale ale genovezilor , cu vaduri atât în oraşele dunărene cât şi în cele de
pe litoralul marin.
Cortegiile atâtor suferinţe provocate de forţe străine vor sfârşi după râzboiul din
1877-1878, când străvechea vatră getică şi română a Dobrogei se reuneşte cu ţara.
În anul 1899, prin punerea pietrei de temelie a Hotelului Movila, pe malul mării şi a
Băilor Movila, pe malul Lacului Techirghiol, lua naştere prima staţiune denumită
Staţiunea balneară Movila-Techirghiol. Expansiunea acestei staţiuni începe însă în jurul
anului 1920, când se construiesc mai multe vile particulare aparţinând personalităţilor

6
vremii. De-a lungul timpului, staţiunea s-a mai numit: Carmen Silva, Vasile Roaită sau
Eforie.
Techirghiol este cea mai veche staţiune balneară de pe litoral. S-a dezvoltat pe
marginea lacului cu acelaşi nume, la 5 km depărtare de ţărmul Mării Negre. Numele
oraşului este, se pare, de origine turcească “Techir”este un nume propriu, iar “ghiol”
înseamna lac.
În mai 1999 a fost înfiinţată cea mai nouă comună din judeţul Constanţa: comuna
Costineşti.

7
 CAPITOLUL III – ANALIZA POTENŢIALULUI DEMOGRAFIC ÎN
SECTORUL ANALIZAT

III.1. Structura populaţiei în Eforie

III.1.1. Structura populaţiei pe număr de locuitori în Eforie
În anul 1926 numărul locuitorilor din Eforie Sud era de 60 de persoane, iar în
Eforie Nord de 15-20, majoritatea salariaţi ai băilor calde şi ai Sanatoriului Eforiei
Spitalelor Civile. În 1930, după recensământul făcut, ambele oraşe au înregistrat peste
1027 de locuitori.
În această perioadă au apărut şi primele obiective comerciale: brutării, restaurante,
bodegi, chioşcuri.
După recensământul din 1941 populaţia celor 2 staţiuni scade la 751, ceea ce
marchează un procent de descreştere masivă, determinat de amorţirea profilului balnear.
La 1 ianuarie 2009 populaţia ajunge la 10.218 locuitori.

Fig.2 – Evoluţia populaţiei oraşului Eforie la recensăminte

(http://ro.wikipedia.org/wiki/Eforie)

8
III.1.2. Structura etnică a populaţiei în oraşul Eforie (anul 2002)
Tabel nr. 1 – Structura etnică a populaţiei în oraşul Eforie (anul 2002)

Etnie Numar

Romani 8857
Maghiari 37
Romi 177
Ucrainieni 3
Germani 6
Rusi-lipoveni 19
Turci 212
Tatari 395
Greci 2
Polonezi 11
Italieni 1
Armeni 8
Alta etnie 7

Total: 9465

9
 Structura etnica a populatiei in Eforie in anul 2002

10000
9000
8000
7000
6000
5000
4000
3000
2000
1000
0
Romani Maghiari Romi Ucrainieni Germani Rusi- Turci Tatari Greci P olonezi Italieni Armeni Alta etnie
lipoveni

Fig.3 - Structura etnică a populaţiei în oraşul Eforie (anul 2002)

III.2. Structura populaţiei în Techirghiol

III.2.1. Structura populaţiei după numărul de locuitori în Techirghiol

Fig. 4 – Evoluţia populaţiei în Techirghiol la recensăminte

(http://ro.wikipedia.org/wiki/)

La 1 ianuarie 2009 populaţia în Techirghiol ajunge la 7421 locuitori.

10
 III.2.2. Structura etnică a populaţiei în Techirghiol (anul 2002)
Tabel nr. 2 – Structura etnică a populaţiei în Techirghiol (anul 2002)
Etnie Numar
Romani 5936
Maghiari 11
Romi 44
Ucrainieni 6
Germani 2
Rusi-lipoveni 2
Turci 361
Tatari 743
Slovaci 2
Bulgari 1
Armeni 1
Total: 7109

Structura etnica a populatiei in Techirghiol in anul 2002

7000
6000
5000
4000
3000
2000
1000
0
i

i
i

i
ri

i
an

an
om

i
i
ar

en

ac

ar
rc

en
ta
ve
hi

lg
om

Tu
ni

ov
Ta

m
R

po
ag

Bu
er
ai

Ar
Sl
R

cr
M

i
G

i- l
U

us
R

Fig. 5 - Structura etnică a populaţiei în Techirghiol (anul 2002)

III.3. Structura populaţiei în Costineşti

În anul 2002 populaţia în Costineşti însuma 2530 locuitori, iar la 1 ianuarie 2009
ajunge la 2581 locuitori.

11
 III.3.1. Structura etnică a populaţiei în Costinesti (anul 2002)
Tabel nr.3 - Structura etnică a populaţiei în Costineşti (anul 2002)
Etnie Numar
Romani 2518
Maghiari 5
Germani 2
Rusi-lipoveni 2
Turci 1
Alta etnie 2
Total: 2530

Structura etnica a populatiei din Costinesti in anul 2002

3000

2500

2000

1500

1000

500

0
Romani M aghiari Germani Rusi-lipoveni Turci Alta etnie

Fig. 6 - Structura etnică a populaţiei în Costineşti (anul 2002)

Totalitatea locuitorilor sectorului Eforie – Techirghiol – Costineşti:

- în anul 2002 = 19.104
- în anul 2009 = 20.220
CAPITOLUL IV – POTENŢIALUL ECONOMIC ŞI ACTIVITĂŢILE ECONOMICE
CORESPUNZĂTOARE

Înainte de anul 1990, judeţul Constanţa prezintă un salt evolutiv din punct de
vedere economico-social, astfel dezvoltându-se numeroase industrii cum ar fi cea a
energiei electrice şi termice, chimică, construcţiilor de maşini şi a prelucrării metalelor,
materialelor de construcţii, de exploatare şi prelucrare a lemnului, de celuloză şi hârtie,
textilă, alimentară. Agricultura reprezenta un mod de viaţă practic înainte de anii ’90,
12
totul dezvoltându-se în jurul acesteia, în Constanţa existând 28 de întreprinderi agricole
de stat. De asemenea viticultura a cunoscut o deosebită dezvoltare ca urmare a
valorificării condiţiilor de climă şi sol prielnice.
În judeţul Constanţa sunt înglobate toate formele de transporturi, de la transportul
maritim, fluvial şi rutier la cel feroviar şi aerian.
Înainte de 1990, România făcea faţă concurenţei externe, pentru că pe Otopeni
aterizau săptămânal trei avioane cu turişti francezi, iar litoralul era vizitat anual de 70.000
de nemţi.
În 1986, Ministerul Turismului cheltuia pentru publicitate zeci de milioane de
dolari. Astâzi, România se promoveaza cu mult mai puţin, deşi concurenţa a crescut.
Celebra revistă franţuzească Madame Figaro găzduia lunar, două articole mari cu
fotografii spectaculoase despre destinaţiile de vacanţă din ţara noastră. Statul român a
investit în Franţa, în acea perioadă cinci milioane de dolari pentru promovare şi a reuşit
să mâne săptămânal trei avioane burduşite cu turişti francezi pe Otopeni.
În perioada actuală România trece printr-o situaţie delicată din punct de vedere
economic şi social, atât datorită crizei economice mondiale, dar şi datorită faptului că
multe ramuri ale industriei ce înfloreau înainte de anii’90, acum nu mai există. În
perioada comunistă România era un important exportator, însă astâzi economia ţării este
în declin. Pe sectorul analizat Eforie-Constanţa au fost închise sau privatizate
întreprinderi agricole şi meşteşugăreşti.
Singurele surse de venit ale locuitorilor acestei zone rămânând şantierele navale
de la Constanţa, Agigea şi Mangalia, iar marea majoritate a locuitorilor se ocupă cu
agroturismul pe perioada verii, iar 40% cu agricultura. În comuna Costineşti se cultivă în
special: grâu, porumb, floarea-soarelui, plante tehnice; se cresc: bovine, porcine, oi, capre
şi păsări. Viile şi livada ocupa 20 de ha.
Oraşele Eforie şi Techirgiol atrag prin unităţile de tratament pe baza nămolului
sapropelic din lacul Techirghiol. Mulţi turişti vin în Eforie şi Costineşti pe perioada
estivală pentru a-şi petrece concediul datorită diverselor forme de divertisment din aceste
staţiuni. Oraşul Techirghiol este renumit prin tratarea diverselor boli cu acţiunea
nămolului şi de asemenea prin mânăstirea din lemn adusă din Maramureş. Deci aportul

13
adus bugetului local de fiecare staţiune în parte este reprezentat de agenţii economici din
domeniul turismului şi alimentar.

CAPITOLUL V – INFRASTRUCTURA SOCIALĂ ŞI TEHNICO-EDILITARĂ

V.1. Infrastructura de transport

Sectorul este străbătut de importante coridoare de transport ce asigură legătura
între zonele urbane: drumurile naţionale DN38, DN39, între care se remarca şi o mare
arteră europeană E87.

14
 Alături de transportul rutier se mai adaugă cel feroviar (ruta Constanţa –
Mangalia) şi maritim.

V.2. Educaţie
La nivelul sectorului Eforie Nord – Eforie Sud – Techirghiol – Costineşti situaţia
învăţământului public se clasifică astfel:
- 7 grădiniţe
- 4 şcoli primare şi gimnaziale
- 2 unităţi de învăţământ liceal
- 1 asociaţie sportivă şi 3 cluburi sportive
- 2 biblioteci
- 1 cămin cultural

V.3. Sănătate
De-a lungul sectorului există:
-Clinica de Boli Interne Eforie Nord, Policlinica Eforie Nord, Sanatoriul Grand
Eforie Nord, Spitalul Clinic de Recuperare Eforie Nord, Spitalul de Ortopedie şi
Traumatologie Eforie Sud, Staţia de Ambulanţe, baze de tratament (Ana Aslan Helth
SPA şi Efosan, baza de tratament cu nămol de la Techirghiol, “Băile Reci” din Eforie
Sud, Sanatoriu pentru Copii).
- cabinete ginecologie
- cabinete oftalmologie
- cabinete pediatrie
- cabinete psihologie
- cabinete stomatologie
- cabinete ORL
- cabinete medici de familie
- 4 puncte sanitare şi 6 dispensare în Techirghiol
- 1 dispensar medical şi sanitar-veterinar în Costineşti
- 15 farmacii

15
 Infrastructura de sănătate, din punct de vedere al dotării şi al construcţiilor este
precară, fiind necesară reabilitarea clădirilor precum şi dotarea corespunzătoare a
acestora.

V.4. Servicii sociale

Consiliile locale oferă servicii sociale.

V.5. Echiparea tehnico-edilitară

Litoralul dispune de căi de comunicaţii moderne care îl leagă de restul ţării şi are
o echipare tehnico-edilitară ce satisface cerinţele unui numar de cca 2 milioane de turişti.
Baza turistică dispune de 818 unităţi de cazare, cu 121 196 locuri, din care: 278 hoteluri,
29 campinguri, 418 vile, 13 tabere.
Activitatea turistică a judeţului Constanţa este determinată în principal de:
caracteristicile geo - topo - climatice;
- factorii naturali de cură;
- vestigiile şi monumentele cu valoare istorică şi arhitecturală;
- baza de cazare, de alimentaţie, de tratament şi de agrement;
- posibilităţile de practicare a mai multor forme de turism (de odihnă, balnear, cultural,
ştiinţific, profesional, în interes de afaceri, pentru copii şi tineret);
- posibilităţile de conexiune facilă dintre Vestul Europei, Orientul Mijlociu şi Extremul
Orient care favorizează dezvoltarea turistică.

V.6. Servicii financiar bancare

În oraşul Eforie Nord întâlnim agenţii bancare reprezentate de BRD Groupe
Societe Generale, Transilvania, Raiffeisen Bank, CEC, în Techirgiol agenţii BCR şi BRD
Groupe Societe Generale, iar în Costineşti BRD Groupe Societe Generale şi CEC, în
Eforie Sud neexistând agenţii bancare. În toate aceste staţiuni existând ATM-uri ale
unităţilor bancare enumerate.

16
 CAPITOLUL VI – SERVICII TURISTICE

Turismul pe litoralul românesc a apărut într-un cadru organizat la mijlocul

secolului al XIX-lea şi a luat amploare abia după 1950, când a început realizarea unor
mari complexe hoteliere.

17
 Fiind considerat prima zonă turistică a ţării, litoralul deţine peste 45% din baza
materială de cazare a României şi un important potenţial turistic. Acest potenţial turistic
complex se impune atât prin apa mării, cât şi prin resursele balneare. Astfel, litoralul
oferă condiţii ce răspund unei palete largi de motivaţii turistice: odihnă, cură balneară
complexă, agrement nautic şi sportiv, divertisment cultural, etc.
Turismul include activităţile unei persoane care călătoreşte în afara mediului său
obişnuit, pentru o perioadă determinată de timp, al cărui scop principal este altul decât
exercitarea unei activităţi renumerate la locul de vizitare.

VI.1. Varietatea potenţialului turistic şi gradul de valorificare al acestuia

Potenţialul turistic constituie o componentă esenţială a ofertei turistice şi o
condiţie indispensabilă a dezvoltării turismului. Prin dimensiunile şi diversitatea
elementelor sale, prin valoarea şi originalitatea acestora, el reprezintă motivaţia principală
a circulaţiei turistice. Evaluarea corectă a componentelor sale, analiza posibilităţilor de
valorificare eficientă a acestora presupune elaborarea unui sistem naţional şi categorial
adecvat care să permită conturarea unei strategii coerente a dezvoltării activităţii turistice.
Atracţia turistică este motivul fundamental şi imboldul iniţial al deplasării către o anumită
destinaţie turistică. O zonă sau un teritoriu prezintă interes în măsura în care dispune de
elemente de atracţie a căror amenajare poate determina o activitate de turism. Din această
perspectivă, potenţialul turistic al unui teritoriu poate fi definit la modul general, prin
ansamblul elementelor ce se constituie ca atracţii turistice şi care se pretează unei
amenajări pentru vizitarea şi primirea călătorilor.
Într-o acceptiune generală, potentialul turistic al unui teritoriu dat sau statiune
turistică este definit ca „ansamblul componentelor naturale, cultural-istorice, socio-
demografice şi tehnico-economice, recunoscute stiintific, cantitativ şi calitativ şi dovedite
prin practică şi care, prezintă posibilităţi de valorificare turistică şi dau o anumită
funcţionalitate pentru turism“ (Vasile Glăvan, 1995). Cu alte cuvinte un teritoriu
interesează sub aspect turistic în măsura în care acesta oferă resurse turistice naturale sau
antropice, a căror valorificare, pe fondul unor amenajări tehnice şi turistice, în contextul
protejării mediului înconjurător, poate determina o activitate de turism, care să permită
intrarea acestuia în circuitul turistic.

18
 Componentele naturale sau antropice sunt privite de către specialisti ca „atracţii
turistice“ şi „resurse turistice“, termeni al căror conţinut diferă.
Varietatea resurselor şi atractiilor turistice ale unei tării, specificul actiunii şi
influentei lor în activitatea turistică fac necesară delimitarea a două categorii de potenţial
turistic şi anume: natural şi antropic, în concordanţă cu componentele mediului
înconjurător.
Potenţialul turistic natural reprezintă totalitatea resurselor turistice pe care le
oferă cadrul natural prin componentele sale: relief şi structuri geologice, condiţii
climatice, ape, vegetaţie şi faună, peisaj, natură protejată etc. inclusiv modificările
acestora ca urmare a intervenţiei omului, care au o valoare turistică şi dau
functţionalitatea turistică a teritoriului.
Potenţialul turistic antropic cuprinde elementele cultural-istorice, tehnico-
economice şi socio-demografice, care, prin valoarea intrinsecă, interesează activitatea de
turism şi generează anumite fluxuri turistice.
.

Varietatea potenţialului turistic de litoral al sectorului Eforie Nord – Eforie

Sud – Techirghiol – Costineşti
• Potenţialul turistic natural oferă :
- peisaj : promontoriu de calcar şi faleză, plaje cu nisip de granulaţie fină, mare şi medie,
golfuri
- clima : tip continental cu veri fierbinţi şi cantităţi de precipitaţii reduse, briza maritimă,
sezonalitate de turism în timpul verii
- ape de suprafaţă : lacul Techirghiol, lacul Costineşti, Marea Neagră
- ape minerale, nămoluri terapeutice-tratament balneo-terapeutic (lacul Techirghiol)
talasoterapie, aerosoli, helioterapie, baze de agrement şi centre de practicare a sporturilor
nautice şi scufundări.
- vegetaţia se impune ca valoare peisagistică şi estetică : parcuri, grădini ; recreativ-
socială : păduri de agrement şi odihnă, diferite asociaţii vegetale (stejari, tuia, salcii, etc.)

19
  Potenţial balnear – Lacul Techirghiol prezintă o structură
complexă de potenţial balnear cu indicaţii balnear-terapeutice,
nămoluri sapropelice, factori de cură, ; apă de mare cu indicaţii
terapeutice
- poziţia geografică : acces la căi de comunicaţie, localităţi învecinate, staţiuni din
apropiere

• Potenţialul turistic antropic

Obiective cultural istorice : Epava de la Costineşti, Monumentul Eroilor de la
Techirghiol, Statuia lui Ioan Movilă de la Eforie, Statuia lui Techir şi a măgarului său,
- Teatrul de Vara Eforie Sud,
- mănăstiri, biserici
Populaţia – aşezările umane ca destinaţii turistice şi centre emitente de turişti.

20
 Fig. 7 – Epava de la Costineşti (http://www.google.ro)

Fig. 8 – Monumentul Eroilor de la Techirghiol (http://www.google.ro)

21
Fig. 9 – Statuia lui Techir şi a măgarului său de la Techirghiol
(http://www.google.ro)

22
 VI.2. Infrastructura turistică
Potenţialul turistic, reprezintă oferta turistică potentială a unui teritoriu dat, iar
împreună cu echipamentul de producţie a serviciilor turistice, respectiv baza tehnico-
materială specifică (structuri de cazare, de alimentatie, tratament balnear, de transport
turistic şi agrement), masă de bunuri alimentare şi industriale destinate consumului
turistic, infrastructura generală şi turistică, forţă de muncă, precum şi condiţiile de
comercializare (preţuri, tarife, facilităţi, agenţii turistice etc.) formează oferta turistică
reală (efectivă) sau patrimoniul turistic.

Tabel nr. 4 - Structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică (sector Eforie
Nord – Eforie Sud – Techirghiol – Costineşti)
Regiune Eforie Nord Eforie Sud Techirghiol Costinesti Total

Unitati de cazare
turistica
1. Hoteluri 48 19 2 13 82

2. Campinguri - 2 - - 2

3. Vile turistice 25 19 20 34 98

4. Bungalouri 2 5 - 8 15

5. Pensiuni 2 - 5 7
turistice
6. Pensiuni - - - 1 1
agroturistice
7. Pensiuni 6 2 1 4 13
turistice urbane
8. Pensiuni - - - 4 4
turistice rurale
9. Hoteluri pentru 2 2 - 3 7
tineret
10. Hosteluri 4 1 - 10 15

11. Popasuri 1 - - - 1
turistice
12. Cazare - 2 locatii - - 2
particular declarate
TOTAL tipuri de unitati de cazare in sector = 247

23
 Tabel nr. 5 - Structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică după gradul de
confort (sector Eforie Nord – Eforie Sud – Techirghiol – Costineşti)

Regiune Eforie Eforie Techirghiol Costinesti Total

Nord Sud
Unitati de cazare
turistica dupa grad de
confort

1. Hoteluri 1 stea 8 1 - 1 10
2 stele 15 10 2 8 35
3 stele 22 8 - 2 32
4 stele 1 - - - 1
5 stele - - - - -

2. Campinguri 1 stea - 2 - - 2
2 stele - - - - -
3 stele - - - - -
4 stele - - - - -
5 stele - - - - -
3. Vile turistice 1 stea - 6 6 - 12
2 stele 5 6 9 7 27
3 stele 17 6 5 16 44
4 stele 2 1 - 10 13
5 stele 1 - - - 1
4. Bungalouri 1 stea 1 1 - 3 5
2 stele 1 4 - 5 10
3 stele - - - - -
4 stele - - - - -
5 stele - - - - -
5. Pensiuni 1 stea - - - - -
turistice 2 stele 1 - - 2 3
3 stele 1 - - 1 2
4 stele - - - 2 2
5 stele - - - - -
6. Pensiuni 1 floare - - - - -
agroturistice 2 flori - - - - -
3 flori - - - - -
4 flori - - - 1 1
5 flori - - - - -
7. Pensiuni 1 stea - - - - -
turistice 2 stele 3 1 - 3 8
urbane 3 stele 3 1 1 1 6
4 stele - - - - -

24
 5 stele - - - - -
8. Pensiuni 1 floare - - - 2 2
turistice rurale 2 flori - - - 1 1
3 flori - - - 1 1
4 flori - - - - -
5 flori - - - - -
9. Hoteluri 1 stea - - - - -
pentru tineret 2 stele - 1 - 1 2
3 stele 2 1 - 2 5
4 stele - - - - -
5 stele - - - - -
10. Hosteluri 1 stea 8 1 - 2 3
2 stele 15 10 - 2 4
3 stele 22 8 - 5 7
4 stele 1 - - - -
5 stele - - - - -
11. Popasuri 1 stea 1 - - - 1
turistice 2 stele - - - - -
3 stele - - - - -
4 stele - - - - -
5 stele - - - - -
12. Cazare 1 stea - - - - -
particular 2 stele - 2 locatii - - 2
3 stele - - - - -
4 stele - - - - -
5 stele - - - - -

25
Tabel nr. 6 - Structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică după numărul
de camere şi locuri de cazare (sector Eforie Nord – Eforie Sud – Techirghiol – Costineşti)

Regiune Eforie Eforie Techirghiol Costinesti Total

Nord Sud
Unitati de cazare turistica
dupa numarul de camere si
locuri de cazare
1. Hoteluri Nr. camere 3585 1481 278 838 6182

Nr. locuri 7893 2897 554 1676 13020

2. Campinguri Nr. camere - 270 - - 270

Nr. locuri - 850 - - 850

3. Vile Nr. camere 226 243 338 577 1384
turistice
Nr. locuri 454 575 582 1097 2708
4. Bungalouri Nr. camere 277 146 - 392 815

Nr. locuri 554 368 - 924 1846

5. Pensiuni Nr. camere 16 - - 55 71

turistice
Nr. locuri 31 - - 115 146
6. Pensiuni Nr. camere - - - 10 10
agroturistice
Nr. locuri - - - 20 20
7. Pensiuni Nr. camere 75 19 9 165 268
turistice
urbane Nr. locuri 114 93 18 333 504
8. Pensiuni Nr. camere - - - 34 34
turistice
rurale Nr. locuri - - - 75 75

9. Hoteluri Nr. camere 33 104 - 125 262

pentru tineret
Nr. locuri 70 498 - 305 873

10. Hosteluri Nr. camere 213 43 - 284 540

Nr. locuri 398 88 - 715 1201

26
 11. Popasuri Nr. camere 46 - - - 46
turistice
Nr. locuri 136 - - - 136
12. Cazare Nr. camere - 25 - - 25
particular
Nr. locuri - 50 - - 50

TOTAL nr. camere sector = 9907

nr. Locuri sector = 21429

VI.3. Activitatea turistică

Tabel nr.7 - Fluxul de turişti (sursa : Institutul Naţional de Statistică, 2005)
Statiunea Nr. Nr. Total Nr. Nr. Total Durata Gradul de
Turisti Turisti innoptari innoptari innoptari sejurului ocupare
romani straini turisti turisti (zile) (%)
romani straini
Eforie Nord
2004 42.891 1.946 44.837 294.112 21.786 315.898 7.0 62.34
2005 39.023 1.513 40.536 288.087 19.282 306.369 7.6 60.41
Evolutie -9.0 -22.2 -9.6 -2.05 -11.5 -2.7
(%)
Eforie Sud
2004 20.424 149 20.573 149.877 796 150.673 7.3 62.20
4005 17.171 187 17.358 126.556 1461 128.017 7.4 52.64
Evolutie -15.9 +25.5 - -15.6 +83.5 -15.0
(%) -15.6
Costinesti
2004 21.016 14 21.030 103.328 14 103.342 4.9 44.42
2005 21.438 0 21.438 103.838 0 103.838 4.8 44.46
Evolutie +2.0 +1.9 +0.4 +0.4
(%)

VI.4. Servicii complementare turismului

27
 Eforie Nord este a doua staţiune de pe litoralul românesc ca marime. Staţiune
balneoclimaterică cunoscută atât în ţară cât şi în Europa, a cunoscut în ultimii ani o
expansiune în ceea ce priveşte unităţile de cazare şi alimentaţie.
Hotelurile din Eforie Nord nu sunt foarte numeroase, dar spaţiile de cazare sunt
suplimentate de vile şi pensiuni turistice. Hotelurile sunt în mare parte de doua şi trei
stele, acest lucru făcând din Eforie Nord o staţiune uşor accesibilă. Singurul hotel de
patru stele din Eforie Nord este Hotel Europa – unul dintre cele mai frumoase hoteluri de
pe litoralul românesc. Pe lângă hoteluri, vile şi pensiuni turistice, datorită faptului că
staţiunea aparţine oraşului Eforie mai există şi spaţiile de cazare oferite de particulari,
care însă nu oferă acelaşi confort şi servicii. În ceea ce priveşte masa, pe lângă
restaurantele care aparţin hotelurilor, în Eforie Nord sunt deschise în timpul sezonului
estival numeroase terase, restaurante cu autoservire, pizzerii, patiserii etc. Unul dintre
cele mai celebre restaurante de la mare este Nunta Zamfirei, care oferă un program
artistic unic, foarte apreciat în special de turiştii străini – o nuntă tradiţională care
respectă atât meniul cât şi obiceiurile româneşti, iar mesenii sunt invitaţi la această nuntă.
În Eforie Nord se pot trata bolile degenerative, inflamatorii, dermatologice, respiratorii,
precum şi creşterea deficitară la copii. Ca tipuri de proceduri amintim: kineoterapie,
electroterapie, băi galvanice, actinoterapie, magnetoterapie, duş subacval, duş scoţian,
masaj cu nămol, saună, băi cu plante medicinale şi uleiuri eterice, împachetări cu nămol
şi parafină, termoterapie.
Eforie Sud, fiind o staţiune destul de mică, cazarea este asigurată atât în hoteluri,
cât şi în vile şi pensiuni turistice. În ceea ce piveşte hotelurile, majoritatea dintre cele
vechi sunt nerenovate, totuşi s-au construit şi câteva hoteluri noi. Majoritatea dintre ele
sunt de două şi trei stele, neexistând nici un hotel de patru stele. Din acest punct de
vedere tarifele practicate la cazare sunt mai mici faţă de Eforie Nord sau alte staţiuni.
Vilele şi pensiunile sunt destul de numeroase şi oferă condiţii de cazare decente. Sunt
preferate de mulţi deoarece majoritatea au curte amenajată cu mese, scaune şi grătare.
Majoritatea restaurantelor şi teraselor din Eforie Sud sunt poziţionate pe faleza staţiunii.
În oraşul Techirgiol, în anul 1952 s-a construit un local special amenajat pentru
împachetări cu namol, primul de acest fel de pe litoralul nostru. În sanatoriul special
înfiinţat pentru tratamentul sechelelor de poliomielită, dotat cu un bazin de înnot, sunt

28
trataţi medical copii rămaşi cu infirmităţi în urma acestei boli. Pentru asigurarea asistenţei
medicale, în staţiune mai există o policlinică modern utilată şi un staţionar.
Pentru desfăşurarea activităţii culturale au fost înfiinţate 3 biblioteci, un cămin cultural şi
un teatru de vară. Pentru amatorii de sport s-a construit o nouă sală de sport, şi există de
asemenea cluburi unde se joacă tenis de masa şi şah.
Apariţia în anul 1949 a primei tabere destinate pionierilor a însemnat debutul
staţiunii Costineşti. După 10 ani a fost inaugurată tabăra internaţională a studenţilor, ca
urmare a colaborării Asociaţiei Studenţilor din România şi Uniunii Internaţionale a
Studenţilor. Primii invitaţi din străinătate au fost sudenţii cehi şi polonezi. Astfel lua
fiinţă Capitala vacanţelor estivale ale tineretului. În anii 1960 are loc o dezvoltare
rapidă a staţiunii datorită numărului din ce în ce mai mare de turişti. Astfel se deschid
cantine, se dă în folosinţă Complexul Sanatorial, se construiesc vilele de tip bungalow,
campingul de 1000 de locuri, căsuţele de vacanţă. În 1971 este terminat Teatrul de vară şi
Clubul Central. În 1976 se construieşte hotelul Forum, iar în 1986 se construiesc vilele
Amiral. La începutul anilor 1990 staţiunea putea găzdui peste 60.000 de tineri.
Multitudinea spaţiilor verzi dau staţiunii un farmec aparte. Lumea artelor plastice este
reprezentată în Costineşti prin lucrări de sculptură, pictură sau tapiserie: Pavel Codiţă,
Silvia Radu, Marcu Mihai, Alina Tuculescu, Wilhelm Demeter şi mulţi alţii. După 1990
numărul posibilităţilor de agrement au crescut la fel ca şi serviciile turistice tot mai
diversificate. Comuna cât şi staţiunea Costineşti se află în prezent într-o permanentă
dezvoltare, existând premise ca acestea să devină foarte importante pentru viaţa
economică a judeţului Constanţa şi pentru turismul României.

VI.5. Formele de turism practicate

29
 Turismul pe litoralul românesc a apărut într-un cadru organizat la mijlocul
secolului al XIX-lea şi a luat amploare deabia după 1950, când a început realizarea unor
mari complexe hoteliere.
Fiind considerat prima zonă turistică a ţării, litoralul deţine peste 45% din baza
materială de cazare a României şi un important potenţial turistic. Acest potenţial turistic
complex se impune atât prin apa mării, cât şi prin resursele balneare. Astfel, litoralul
oferă condiţii ce răspund unei palete largi de motivaţii turistice : odihnă, cură balneară
complexă, agrement nautic şi sportiv, divertisment cultural, etc.
Cura balneară pe litoralul românesc constituie o formă particulară, ce foloseşte
toţi factorii naturali existenţi : apa de mare, plaja, bioclimatul marin, apele
termominerale, apa şi nămolul terapeutic, etc.
În literatura de specialitate s-au adoptat diferite clasificări ale formelor de turism
practicate sau practicabile, în funcţie de anumite categorii, urmărindu-se o grupare cât
mai corespunzătoare specificului resurselor turistice, structurii turiştilor, motivaţiilor,
deplasărilor etc.
Multitudinea formelor de turism este dată de complexitatea potenţialului turistic,
în teritoriu aceste forme completându-se reciproc şi contribuind la o valorificare optimă a
potenţialului.
Tipuri de turism reprezentative sectorului :
- turism de vacanţă şi recreere (odihnă)
- turism pentru îngrijirea sănătăţii
- turism de afaceri şi reuniuni

Forme de turism reprezentative sectorului :

 după provenienţa fluxurilor turistice : turism intern (naţional) şi turism
extern ( internaţional) ;
 după momentul şi modul de angajare a prestaţiilor turistice : turism
organizat (contractual), turism neorganizat (necontractual), turism
semiorganizat (mixt) ;
 după perioada anului în care se realizează activitatea turistică : turism
sezonier (de vară şi de iarnă), turism ocazional ;

30
  după gradul de mobilitate al turiştilor : turism de sejur (scurt, mediu,
lung), turism de circulaţie (itinerar), turism de afaceri, turism rutier,
feroviar, naval, aerian, drumeţii ;
 după caracteristicile prestaţiei turistice : de litoral, de tratament balnear,
de week-end, sportiv ;
 după scopul principal al călătoriei legat de motivaţia turistică : de odihnă
şi de recreere, de tratament balnear, agrement nautic, de afaceri
determinat de activităţi economice, comerciale, expoziţii, târguri, de
congrese şi reuniuni, turism rural, turism politic (evenimente politice),
turism sportiv, turism religios (mănăstiri).

VI.6. Nivel profesional de calificare a forţei de muncă

Multiplele transformări produse în economia judeţului Constanţa, în primul rând

dezvoltarea ascedentă a industriei, au avut implicaţii directe asupra redistibuirii forţei de
muncă pe sectoare ale economiei, punând în miscare un proces complex de deplasare a
resurselor umane din ramurile tradiţionale spre ramuri moderne. S-a acccentuat creşterea
simţitoare a populaţiei ocupate în sectoarele secundar (industrie şi construcţii) şi terţiar
(servicii, circulaţia mărfurilor, transporturi, activităţi urbanistice şi edilitare, învăţământ,
cultură, sănătate).

CAPITOLUL VII – PLANUL ZONAL DE AMENAJARE A TERITORIULUI

31
- Probleme de mediu
- Valorificarea durabilă a turismului
Metodologia elaborării PUG-ului este în conformitate cu:

1. Legea protecţiei mediului nr. 265/2006 pentru aprobarea O.U.G. nr.195/2005

privind protecţia mediului, modificată şi completată de OUG nr. 114/2007,
modificată şi completată de OUG nr. 164/2008.
2. Legea Apelor nr.107/1996, modificată şi completată de Legea nr. 310 / 2004 şi
Legea nr. 12/2006.
3. Legea privind calitatea apei potabile nr. 458 / 2002 modificată şi completată de
Legea nr. 311 / 2004.
4. Legea Protecţiei Muncii nr.90/1996.
5. Legea privind amenajarea teritoriului şi urbanismul nr.350/2001, modificată şi
completată de Legea nr. 289/2006.
6. Legea nr. 274/2006 pentru aprobarea OUG nr. 19/2006 privind utilizarea plajei
Mării Negre şi controlul activităţilor desfăşurate pe plajă.
7. Legea nr. 345/2006 pentru modificarea şi completarea OUG nr. 236/2000 privind
regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi
faunei sălbatice.
8. Legea nr. 655/2001 pentru aprobarea OUG 243/2000 privind protecţia atmosferei.
9. Legea nr. 465/2001 de aprobarea Ordonanţei nr. 16/2001 privind gestionarea
deşeurilor industriale reciclabile, completată de OUG nr. 61/2003 şi modificată de
Legea nr. 138/2006.
10. O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea
habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice.
11. OUG nr. 200 / 2000 modificată de OG 53/2006, privind clasificarea, etichetarea şi
ambalarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase;
12. Legea nr.124/1995 de aprobare a Ordonanţei Guvernului nr.47/1994 privind
apărarea împotriva dezastrelor.
13. OUG nr.61/2006 aprobata de Legea nr.27/2007 pentru modificarea OUG
nr.78/2000 aprobată prin Legea nr. 426/18.07.2001 privind regimul deşeurilor.
14. Legea nr. 544 / 2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, cu
modificările şi completările ulterioare.
15. Legea nr. 5/1991 pentru aderarea României la Convenţia asupra zonelor umede
de importanţă internaţională, în special ca habitat al păsărilor acvatice (Lacul
Techirghiol – declarat în martie 2006 - ca parte a sitului RAMSAR).
16. Legea 5 / 2000 – PATN – secţiunea III- Zone protejate;
17. O.U.G. nr. 107/2002 privind înfiinţarea Administraţiei Naţionale „Apele
Române”.
18. O.U.G. nr. 202 / 2002 privind gospodărirea integrată a zonei costiere, aprobată
prin Legea 280/2003.
19. H.G. nr. 1143/2007 privind instituirea de noi arii naturale protejate.
20. H.G. nr. 1076 / 2004 privind stabilirea procedurii de autorizare a evaluării de
mediu pentru planuri şi programe.

32
21. HG nr. 525/1996, republicată pentru aprobarea regulamentului general de
urbanism.
22. H.G. nr.856/16.08.2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor în conformitate cu
Catalogul European al Deşeurilor – Decizia 2001/119 privind lista deşeurilor.
23. H.G. nr.930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi
mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologica.
24. H.G. nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor.
25. H.G. nr. 472/08.06.2002 privind unele măsuri de protecţie a calităţii resurselor de
apă.
26. H.G. nr.51/1992 privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea activităţii de prevenire
şi stingere a incendiilor, republicată în anul 1996.
27. H.G. nr.128/14.02.2002, privind incinerarea deşeurilor, modificată şi completată
de HG nr. 268/2005.
28. H.G. nr. 490 / 16.05.2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 200 / 2000 privind clasificarea,
etichetarea şi ambalarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase,
modificată de OG nr.53/2006 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea
substanţelor şi preparatelor chimice periculoase.
29. H.G. nr. 662 / 12.07.2001 privind gestionarea uleiurilor uzate, modificată şi
completată de HG nr. 441/2002 si HG nr. 1159/2003.
30. HG nr. 621/2005 privind gestiunea ambalajelor.
31. H.G. nr. 1057 / 2001 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor care conţin
substanţe periculoase.
32. HG nr.170/2004 privind gestionarea anvelopelor uzate.
33. H.G. 1892/2004 pentru stabilirea sistemului de promovare a producţiei din surse
regenerabile de energie.
34. H.G. nr. 459 / 2002 privind aprobarea Normelor de calitate pentru apă din zonele
naturale amenajate pentru îmbăiere.
35. H.G. nr.188/20.03.2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de
descărcare în mediul acvatic a apelor uzate, modificat şi completat de HG nr.
352/2005.
- Normativul NTPA 001/2005 privind stabilirea limitelor de încărcare cu
poluanţi a apelor uzate industriale şi orăşeneşti la evacuarea în receptorii
naturali;
- Normativul NTPA 002/2005 privind condiţiile de evacuare a apelor
uzate în reţelele de canalizare a localităţilor şi direct în staţiile de
epurare.
36. Ordinul MAPPM nr.756/1997 pentru aprobarea Reglementării privind evaluarea
poluării mediului.
37. Ordinul MAPPM nr.462/1993 privind condiţiile tehnice pentru protecţia
atmosferei.
38. Ordinul MMDD nr. 1369/2007 pentru procedura de stabilire a derogarilor de la
măsurile de protecţie a speciilor de floră şi faună sălbatică.
39. Ordinul MMDD nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală
protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a Reţelei
ecologice europene Natura 2000 în România.

33
 40. Ordinul MAPPM nr. 592/2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea
valorilor limită, a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a SO2,
NO2 şi oxizilor de azot, pulberilor în suspensie (PM10 şi PM 2,5), plumbului,
benzenului, CO şi ozonului în aerul înconjurător.
41. Ordinul MAPM nr.867/30.09.2002, privind definirea criteriilor care trebuie
îndeplinite de deşeuri pentru a se regăsi pe lista specifică unui depozit şi pe lista
naţională de deşeuri acceptate în fiecare clasă de depozit de deşeuri.
42. Ordinul nr. 128/2005 privind stabilirea modalităţilor de identificare a
containerelor pentru diferite tipuri de materiale în scopul aplicării colectării
selective.
43. Ordinul MS nr. 536/1997 – privind Normele de igienă şi recomandări privind
mediul de viaţă al populaţiei, modificat de HG nr.88/2004 pentru aprobarea
Normelor de supraveghere, inspecţie sanitară şi control al zonelor naturale
utilizate pentru îmbăiere şi modificat şi completat de Ordinul 1028/2004.
44. Ordinul MAPM nr. 1144/09.12.2002, privind înfiinţarea Registrului poluanţilor
emişi de activităţile care intră sub incidenţa art. 3, alin.1, lit.g,h din Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 34/2002 privind prevenirea, reducerea şi controlul
integrat al poluării şi modul de raportare a acestora.
45. STAS 1343/0 – 1989 – Determinarea cantităţilor de apă de alimentare.
46. STAS 1343/1 – 1995 – Alimentări cu apă, determinarea cantităţilor de apă
potabilă pentru localităţi.
47. STAS 1343/4 – 1986 - Determinarea cantităţilor de apă de alimentare pentru
irigaţii.
48. SR 1628/1 – 1995 – Alimentări cu apă, surse de apă subterană.
49. SR 1629/2 – 1996 - Alimentări cu apă, captarea apelor subterane prin puţuri.
50. STAS 1846/1990 – Determinarea debitelor de apă de canalizare.
51. STAS 12574/1987 – Aerul din zonele protejate – condiţii de calitate.
52. STAS 10.009/1988 – Acustica urbană – Limite admisibile ale nivelului de
zgomot.
53. STAS 6156/1986 – Protecţia împotriva zgomotului în construcţii civile şi social –
culturale, limite admisibile şi parametri de izolare acustică.
54. Metodologii: AP-42 ediţia 2003; CORINAIR.
55. STAS 1478/1990 – Alimentarea cu apă la construcţiile civile şi industriale.

Planul Naţional de Dezvoltare 2007 – 2013, este documentul de planificare

strategică şi programare financiară al României, care are ca scop să orienteze şi să
stimuleze dezvoltarea economică şi socială a ţării pentru atingerea obiectivului de
realizare a coeziunii economice şi sociale. Priorităţile PND sunt:
- creşterea competitivităţii sectorului productiv şi a atractivităţii acestuia pentru
investitorii străini;
- îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii de transport, energetice şi asigurarea
protecţiei mediului;

34
 - dezvoltarea resurselor umane, creşterea gradului de ocupare şi combaterea
excluziunii sociale;
- diversificarea economiei rurale şi creşterea productivităţii în agricultură;
- promovarea participării echilibrate a tuturor regiunilor la procesul de dezvoltare
economică.
Planul de Dezvoltare Regională 2007-2013 – Regiunea 2 Sud – Est, este un
document strategic care prezintă priorităţile de mediu, de dezvoltare şi de coeziune ale
regiunii de dezvoltare, conţine profilul economic şi social al acesteia, strategia de
dezvoltare regională şi programarea financiară multianuală a priorităţilor şi măsurilor de
dezvoltare regională, luând în considerare toate sursele de finanţare: buget de stat, bugete
locale, surse private, sprijinul financiar al UE, precum şi alte fonduri externe
rambursabile sau nerambursabile.
Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor şi Strategia Naţională de Gestionare a
Deşeurilor, (aprobate prin HG nr. 1470/2004), Planul Regional de Gestionare a
Deşeurilor Regiunea 2 Sud-Est (aprobat prin Ordinul nr. 1364/1499/2006) şi Planul
Judeţean de Gestionare a Deşeurilor pentru Judeţul Constanţa: aceste documente
abordează toate aspectele legate de gestionarea deşeurilor municipale la nivel naţional,
regional şi judeţean şi servesc ca bază pentru politică în acest domeniu, pentru atingerea
ţintelor stabilite în domeniul gestionării deşeurilor, pentru stabilirea cadrului pentru
crearea unui sistem durabil de gestionare a deşeurilor, precum şi pentru stabilirea
necesarului de investiţii şi pentru elaborarea proiectelor în vederea obţinerii finanţărilor
necesare.
Planul Regional şi Planul Local de Acţiune pentru Mediu (PRAM şi PLAM),
reprezintă strategia pe termen scurt, mediu şi lung pentru soluţionarea problemelor de
mediu la nivel regional şi judeţean, prin abordarea principiilor dezvoltării durabile, în
concordanţă cu Planul Naţional de Acţiune pentru Mediu şi cu Programele de Dezvoltare
Locale, Judeţene şi Regionale.
În funcţie de noua politică de dezvoltare urbană a administraţiei locale, se
consideră necesar a se rezolva în cadrul Planului Urbanistic General următoarele
obiective principale:

35
 - creşterea atractivităţii turistice a staţiunilor din sudul litoralului prin amenajarea
corespunzătoare a cadrului natural afererent sectorului Agigea- Vama Veche, care
în afară de factorii terapeutici pe care îi conţine constituie şi un element
peisagistic valoros;
- de asemenea partea de la sud a localităţii Techirgiol, adiacentă la malul lacului,
oferă condiţii pentru amenajarea unei grădini botanice;
- asigurarea amenajarilor necesare noilor funcţiuni;
- armonizarea noilor construcţii, cu diferite funcţiuni din punct de vedere
arhitectural;
- organizarea circulaţiei carosabile la nivelul creşterii traficului în zonă şi
asigurarea unor legături corespunzătoare cu subzonele funcţionale ale teritoriului
studiat, inclusiv cu celelalte zone ale oraşului, propunerea, pe cât posibil a unor
spaţii verzi;
- completarea şi refacerea infrastructurii tehnico-edilitare, echiparea cu noi astfel
de utilităţi;
- condiţiile de construibilitate a terenurilor;
- funcţiunea urbană;
- regimul de înălţime;
- alinierea;
- procentul de ocupare a terenului;
- circulaţia rutieră şi pietonală cu asigurarea acceselor şi parcărilor;
- restricţiile şi interdicţiile generate de elemente existente sau de propuneri de
organizare la nivel urban sau teritorial;
- situaţia juridică şi circulaţia terenurilor;
- stabilirea de măsuri pentru protecţia şi conservarea mediului înconjurător.
În cadrul Planului Urbanistic General se stabilesc direcţiile de dezvoltare ale zonei
în condiţiile dreptului de proprietate şi ale interesului public. Noile propuneri corelează
potenţialul economic şi uman disponibil cu aspiraţiile de ordin social şi cultural ale
populţiei, ţinându-se seama şi posibilitatea de încadrare a oraşului în reţeaua de localităţi
ale judeţului. Din concluziile Panului Urbanistic General, rezultate în urma analizei
situaţiei existente şi a disfuncţionalităţilor şi aspectelor critice, menţionăm:

36
 - direcţia principală de dezvoltare va fi cea turistică, acordându-se o atenţie
deosebită creşterii numărului de locuri de muncă din sfera sectorului terţiar;
- echiparea edilitară a oraşelor se propunea a fi dezvoltată cu noi trasee şi reţele
pentru alimentarea cu apă, canalizare, căldură, telefonie, etc;
- faţă de situaţia existentă şi necesităţile oraşelor se propun a fi realizate PUZ – uri
şi PUD – uri pentru diverse zone de interes ale localităţilor;
- populaţia viitoare a oraşelor este estimată a fi în creştere.

În funcţie de numeroasele proiecte dezvoltate în zona litorală, s-a realizat Planul

urbanistic zonal pentru “AMENAJAREA MALULUI LACULUI TECHIRGHIOL” din
care a rezultat că potenţialul de dezvoltare al terenului aferent PUZ - ului pentru oraşul
Techirghiol este conferit de vecinătatea lacului şi a potenţialul terapeutic al acestuia, de
orientarea cu expunere spre sud şi est, de valoarea peisagistică ce provine din
deschiderea cu vederea spre partea opusă a lacului.
Accesibilitatea din drumul public existent (Dc2A, str. Dr. Victor Climescu) sau cu
posibilităţi de amenajare (Aleea Lacului), constituie elemente de potenţial de dezvoltare.
Constituie avantaj şi prezintă potenţial de dezvoltare, posibilitatea extinderii
reţelelor de echipare edilitară în zona PUZ -ului.
În partea de uscat se propune:
- amenajare plajă;
- organizarea unui parc terapeutic – conform PUD elaborat anterior şi aprobat;
- amenajare băi reci;
- amenajare grădină botanică în partea de la sud de fostul debarcader pentru
transbordare nămol, inclusiv seră pentru plante exotice;
- executarea de spaţii verzi cu vegetaţie înaltă, arbuşti, iarbă pe taluzul sectorului
dinspre Eforie al falezei;
- executarea de alei pietonale şi a unei piste pentru biciclişti adiacent malului;
- terenurile proprietate privată situate adiacent la incinta grădinii botanice, la nord şi ca
alveolă în partea de vest, sunt destinate funcţiunii turistice (cazare – tip vilă,
alimentaţie publică, servicii turistice, agrement, dotări turistice).

37
BIBLIOGRAFIE

38
1. Andronic, G., - Constanţa monografie, Editura Sport-Turism, Bucureşti 1980,
pag. 42-49, 112-118 ;
2. Cocean, P., - Geografia turismului, Editura Focul Viu, 2004 ;
3. Glavan, V., - Geografia turismului, Editura Fundaţiei România de Mâine,
Bucureşti 2005 ;
4. Glăvan, V., - Potenţialul turistic şi valorificarea sa, Editura Fundaţiei
România de Mâine, Bucureşti 2006 ;
5. Iordan, I., - Geografia umană şi economică a României (capitol de turism),
Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti 2006 ;
6. Popescu, D., - Ghid «Dobrogea », pag. 152-181 ;
7. http://www.scritube.com/geografie/turism/Structurile-de-primire-
turisti8513510.php
8. https://statistici.insse.ro/shop/?lang=ro (Institutul National de Statistica)
9. http://www.primariaeforie.ro/index
10. http://www.primaria-techirghiol.ro/home.htm
11. http://www.turism.gov.ro/ro/informatii-utile/pg2/ (Ministerul Turismului)
12. http://www.scribd.com/doc/21050876/Poten%C5%A3ialul-turistic-pe-glob-
%C5%9Fi-in-Romania-Forme-principale-de-turism
13. http://recensamant.referinte.transindex.ro/?pg=3&id=904
14. http://www.edrc.ro/recensamant

39