Introducere

În societatea contemporană industria serviciilor de restauraţie este considerată ca fiind

una din activităţile de bază necesare dezvoltării economice şi, implicit a celei turistice, a unei
ţări, fiind un mijloc de îmbunătăţire economică a nivelului de trai al fiecărui stat în parte, prin
impactul direct pe care îl exercită consumul de bani al vizitatorului. Cu alte cuvinte,
experienţa internaţională a demonstrat necesitatea şi importanţa industriei restauraţiei în
economia oricărei ţării. Plasarea sectorului terţiar şi, implicit, a restaurantelor în cadrul
componentelor de bază ale unei economii de piaţă este un deziderat realizabil, cu condiţia
existenţei unor politici corecte de susţinere, relansare şi modernizare.1 Astfel, industria
serviciilor de restauraţie poate fi definită ca reprezintând o ramură complexă a unei economii
naţionale, fiind generatoare de locuri de muncă, produse oferite şi servicii prestate
populaţiei, de contribuţii la bugetul de stat, precum şi fiind un susţinător al turismului
receptor şi promotor al imaginii ţării.
În aceeaşi ordine de idei, industria restauraţiei de cele mai multe ori este considerată ca
fiind una şi aceeaşi cu industri alimentaţiei publice. Total adevărat, dat fiind faptul că
alimentaţia publică reprezintă o ramură a comerţului cu amănuntul şi are ca scop producţia şi
distribuţia de mâncare şi băuturi, respectiv după caz pregătirea preparatelor culinare şi a
produselor de cofetărie-patiserie, distribuţia lor şi a altor mărfuri alimentare cât şi crearea unei
ambianţe favorabile pentru consumul produselor în cadrul firmei.2
Cu toate acestea, structura de primire turistică cu funcţiuni de alimentaţie publică cea
mai reprezentativ este restaurantul, caracterizat ca fiind3 local public care îmbină activitatea
de producţie cu cea de servire la masa, punând la dispoziţie clienţilor o gamă diversificată de
preparate culinare, produse de cofetărie-patiserie, băuturi şi unele produse pentru fumători.
Concluzionând, prezenta lucrare îşi propune realizarea unei campanii promoţionale
pentru o astfel de unitate de primire turistică, mai precis pentru restaurantul Transilvania.

Descrierea societăţii
1
Negru, Ruxanda – Autoreferat al tezei de doctorat: Perfecţionarea sistemului de management in restaurante,
Academia de Studii Economice din Moldova, Chişinău, 2008, p.3 http://www.cnaa.md/files/theses/2008/8162/
rusanda_negru_abstract.pdf
2
Managementul restaurantelor, p.2 - http://www.tbs.ubbcluj.ro/Documente/noutati/avizier/anul_IV/
managementul_restaurantelor.pdf
3
Monitorul Oficial nr. 312 din 12 mai 2010 – Ordinul nr. 1296 din 15 aprilie 2010 pentru aprobarea Normelor
metodologice privind clasificarea structurilor de primire turistice, p.54
1
 Restaurant TRANSILVANIA S.R.L.

1.1. Date de identificare a agentului economic

 Restaurant este amplasat în centrul vechi al oraşului Braşov, într-o zonă liniştită şi
uşor accesibilă, fiind o locaţie selectă prin ambianţa, plină de stil şi rafinament, caracterizat
atât de confortul, luxul, eleganţa şi rafinamentul cât şi de gama variată de preparate culinare
oferite;
 Localizat pe str. Castelului nr.106, Braşov jud. Braşov;
 Program de lucru: de luni până duminică, 11:00-23:00
 Rezervările pot fi făcute la numărele de telefon 0722/912.037 sau 0761/698.650.

1.2. Tipul activităţii curente

Aşa cum am menţionat în rândurile anterioare tipul activităţii este acela de restaurant
cu specific tradiţional care se adresează împătimitorilor artei culinare, aflaţi în căutarea
gustului desăvârşit, printr-o gamă largă de preparate rafinate din bucătăria românească şi
internaţională, băuturi de marcă şi servicii ireproşabile.
Activitatea complexă ce se desfăşoară în cadrul restaurantului Transilvania presupune
asigurarea condiţiilor optime pentru consumul pe loc al produselor, pregătirea preparatelor
culinare, depozitarea mărfurilor, cât şi crearea unei ambianţe favorabile destinderii şi recreării
consumatorilor.
Acţiunile întreprinse constau în aprovizionarea cu materii prime, pregătirea şi
prezentarea preparatelor culinare şi de cofetărie, precum şi a băuturilor solicitate de turiştii
străini şi de cei locali. De asemenea, restaurantul Transilvania nu s-ar încadra la categoria de
unităţi de alimentaţie destinate servirii turiştilor-restaurant dacă nu şi-ar focaliza atenţia şi
asupra serviciilor destinate desfacerii şi consumului produselor de alimentaţie publică, servicii
ce necesită o ambianţă plăcută, de destindere şi bună dispoziţie, în cadrul unui local bine
amenajat şi deservit de un personal calificat şi cu o ţinută morală ireproşabilă.
Scopul prioritar al activităţii Restaurantului Transilvania îl constituie satisfacerea şi
anticiparea necesităţilor şi a aşteptărilor consumatorilor.

1.3. Natura capitalului

Capitalul restaurantului este privat cu o pondere majoră a acţionarilor români.

Analiza situaţiei existente

2
 Activitatea restaurantului Transilvania este parte a pieţei ospitalităţii, mai precis se
încadrează în sfera alimentaţiei publice. Dat fiind faptul că acest sector este unul foarte
competitiv, în special datorită uşurinţei cu care se poate intra în acest domeniu, condiţia
esenţială de competitivitate şi în acelaşi timp, activitatea primară a restaurantului într-un astfel
de sector o reprezintă orientarea spre satisfacerea şi anticiparea necesităţilor clienţilor,
printr-o bună cunoaştere a diverselor aspecte comportamentale ale acestora. Sintetizând,
principalii factori4 care influenţează nivelul de satisfacere a clienţilor urmăresc pe de o parte
varietatea preparatelor culinare şi a băuturilor oferite, tipul acestora şi disponibilitatea unor
specialităţi, iar pe de altă parte raportul calitate-preţ al acestora. De asemenea, în categoria
factorilor de influenţă se înscriu şi nivelul deservirii, curăţenia şi igiena, cât şi atmosfera prin
asigurarea unui ambient plăcut în incinta restaurantului. Iar pentru ca acest nivel de satisfacere
al clienţilor să fie unul ridicat, este necesară o analiză a domeniului competitiv, ţinând cont de
faptul că, concurenţa pe aceasta piaţă este intensă, în special din prisma restaurantelor
consacrate dar şi a micilor întreprinzători care oferă spre comercializare produse mai ieftine şi
cu un timp de livrare/aşteptare mult mai redus – cazul unităţilor tip fast-food (restaurant-
autoservire, bufet tip expres, pizzerie, snack-bar, etc.).
Dintre restaurantele cu specific ce activează pe piaţa braşoveană a serviciilor de
restauraţie consemnăm: Restaurantul ALTSTADT – restaurant cu specific german;
Restaurantul CASA UNGUREASCĂ – restaurant cu specific unguresc; Restaurantul DA
VINCI – restaurant cu specific italian; Restaurantul FABERGE – cu specific franţuzesc. Pe
lângă acestea, o competitivitate însemnată o reprezintă multitudinea restaurantelor cu specific
românesc, precum: Restaurantul CRAMELE LUI DECEBAL, Restaurantul CASA
PĂDURARULUI, Restaurantul BUTOIUL SASULUI, ş.a.m.d.
În categoria restaurantelor concurente pot fi considerate şi restaurantele clasice, spre
exemplu: Restaurantul AMBASADOR, Restaurantul BELVEDERE, Restaurantul CERBUL
CARPATIN, Restaurantul ŞIRUL VĂMII, caracterizate prin eleganţă, prestarea de servicii
rafinate, de o calitate ireproşabilă şi dispunând de personal calificat. Pe lângă acestea,
avantajul competitiv al acestor restaurante este dat şi de remunele, notorietatea şi vadul
comercial al acestora.
În aceeaşi ordine de idei, concurenţa este reprezentată şi de unităţile de tip fast-food,
cu toate că se adresează unor segmente de piaţă mai restrânse precum studenţii, trebuie
subliniat faptul că reprezintă o ameninţare deoarece exercită o anumită atracţie asupra pieţei,
4
Negru, Ruxandra – op.cit, p.9
3
 în special datorită nivelului ridicat al popularităţii (Mc’Donalds, KFC, Ando’s, Panini,
Saloon, pizza Roma, etc.).
Mediul concureţial cuprinde şi ansamblul unităţilor de alimentaţie din cadrul
hotelurilor, spre exemplu: Restaurantul ARO sau Restaurantul CAPITOL.
Poziţionarea pe piaţa
Preţ ridicat

Ambasador
Belvedere
Şirul Vămii
Casa Pădurarului Cerbul Carpatin
Altstadt
TRANSILVANIA
Cramele lui Decebal

Ofertă unică Ofertă variată

de produse de produse

Mc’Donalds
Saloon
KFC
Pizza Roma

Ando’s
Panini

Preţ scăzut

Aşadar, se poate observa o influenţă extrem de puternică, directă şi permanentă a micromediul

din perspectiva concureţilor.
Necesitatea identificării atât a punctelor tari şi a punctelor slabe ale restaurantului, cât
şi a oportunităţilor şi a ameninţărilor cu care se confruntă acesta, impune realizarea analizei
SWOT, instrument folosit de specialişti în construcţia strategiilor de comunicare şi promovare
ale organizaţiei şi în proiectarea campaniilor de comunicare şi promovare
Puncte TARI Puncte SLABE

 Poziţionarea geografică privilegiată, în  Amplasarea într-o zonă mai retrasă a

centru istoric al oraşului Braşov centrului vechi
4

 Gama diversificată a
culinare oferite spre vânzare
 Raportul calitate-preţ foarte bun
 Prezenţa firmei luminoase
 Personal cu un nivel scăzut de calificare
preparatelor
 Inexistenţa unui sistem de management
al calităţii
 Dependenţa de producătorii particulari
 Perisabilitatea foarte ridicată a produ-
selor

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI

 Ritmul ascendent al sectorului de ali-  Competitivitatea tot mai acerbă în

mentaţie publică acest domeniu
 Găsirea unor surse de aprovizionare  Situaţia economico-financiară pre-
mai ieftine cară a românilor
 Accesul relativ facil la tehnologia  Calamităţi naturale (cutremure,
informaţională modernă inundaţii)
 Dezvoltarea sectorului turistic  Posibilitatea de migrare a
personalului specializat către societăţile
 Acorduri de parteneriat (fuziune) cu
concurente
marile lanţuri de restaurante
 Înăsprirea legislaţiei de protecţie a
mediului

După cum se poate observa din analiza SWOT întocmită, un punct tare îl reprezintă
gama diversificată de produse/preparate culinare oferite spre comercializare. Principalele
categorii de produse distribuite sunt:
• Supe, ciorbe – supă de pasăre, supă de găluşte, ciorbă ţărănească de văcuţă, ciorbă de
burtă, supă cremă de legume, ciorbă de pui a la grec, ciorbă de fasole boabe cu costiţă,
ciorbă de perişoare, supă de roşii cu busuioc şi mozzarella, etc.
• Salate – salată capricioasa, salată de crudităţi cu somon şi ansoa, salată cu piept de pui,
salată de roşii cu castraveţi, salată asortată, salată de bureţi, salată sfeclă roşie, salată
varză albă, salată varză roşie, salată verde, salată de murături.
• Gustări calde – tochitură dobrogeană, mămăligă cu brânză şi smântână, muşchi de vită
la grătar, pastramă de oaie, tocăniţă de viţel, aripioare de pui cu lămâie şi rozmarin,
etc.

5
 • Gustări reci – gustare transilvania (cârnăciori de casă, ruladă de ciuperci, caşcaval
pane, muschi file, castraveţi, gogoşari ), platou rece (şuncă, caşcaval, telemea, salam
sibiu, măsline, somon fúme pe salată de cruditaţi, roşie natur, castraveţi)
• Peşte – somon cu spanac, file de salău cu sos meuniere, păstrăv la grătar, somon la
grătar, file de salău cu sos de lămâie şi capere, etc.
• Garnituri – cartofi natur, cartofi pireu, cartofi prăjiţi, cartofi ţărăneşti, ciuperci cu
ceapă, ciuperci cu smântână, ciuperci la grătar, fasole verde, legume coapte, mazăre,
orez, etc.
• Mâncăruri de post - iahnie de fasole, mazăre scăzută, varză călită, platou vegetarian,
orez cu legume, etc.
• Desert – îngheţată, clătite cu brânză de vaci, clătite cu dulceaţă, tort de ciocolată,
cremă de zahăr ars, mere coapte, papanaşi cu gem şi smântână, tartă cu fructe, salată
de fructe.
• Băuturi – răcoritoare şi alcoolice.

Definirea pieţei ţintă

Restaurantele satisfac în mod predominant nevoi sociale, de care sunt strâns legate
aşteptările consumatorilor, percepţiile acestora şi motivaţiile care-i determină să aleagă una
sau altă unitate de restauraţie. Restauratorii care abordează comportamentul consumatorilor

6
printr-o optică de marketing pot crea şi ajusta oferta, pentru a reflecta necesităţile şi aşteptările
pieţei-ţintă.5
Într-un sens largă, resturantul se adresează tuturor consumatorilor dornici de a lua
masa în oraş (clienţi potenţiali), oferind o gamă variată de produse culinare şi preţuri.
Într-un sens mai restrâns, restaurantul vizează segmentul de piaţă al persoanelor cu
vârsta cuprinsă între 18 şi 65 de ani, atât femei cât şi bărbaţi, familişti ori nefamilişti, cu
activitate profesională diversă şi cu venituri mici spre medii.
Din punctul de vedere al segmentării geografice, publicul ţintă se concretizează în
cetăţeni ai României, în special cei rezindeţi în municipiul Braşov, dar într-o mare măsură îşi
centrează atenţia şi asupra cetăţenilor străini interesaţi de preparatele culinare tradiţionale.

Obiective de marketing
Implementarea unor strategii de marketing fie ele şi de comunicare implică o serie de
obiective stategice care abordează în sfera promovării şi comunicării aspecte de marketing.
Campanie de promovare şi comunicare propusă pentru restaurantul Transilvania va
avea ca obiective de marketing SMART:
 Creşterea vânzărilor cu 40% în următoarele 6 luni;
 Sporirea cotei de piaţă cu 3% pentru următoarele 5 luni;
 Extinderea spaţiului comercial, prin deschiderea unui punct de lucru pe strada
Republicii, obiectiv realizabil în următorii 3 ani;
 Creşterea gradului de ocupare, atingând în sezonul estival 70%, iar în cealaltă perioadă
50%, în fiecare lună;
 Un ritm ascendent al cererilor pentru nunţi, botezuri şi alte evenimente festive pentru
următoarele 5 luni;
 Informarea publicului ţintă cu privire la oferta restaurantului
 Creşterea numărului de vizitatori (clienţi) cu 50% pentru următoarele 6 luni;

Obiective de comunicare
Iar pentru ca procesul de comunicare să aibă un impact asupra consumatorilor, printr-o
poziţionare a produsului în mintea publicului ţintă, este necesară implementarea unor
obiective de comunicare, obiective ce urmăresc o separare a stadiile mentale prin care trece
consumatorul:

5
Negru, Ruxanda – op.cit., p.9
7
  Atingerea unui nivel al gradului de notorietate a restaurantului Transilvania în
proporţie de 60% pentru următoarele 6 luni;
 Determinarea celor care nu consumă preparate culinare în cadrul unui restaurant să
apeleze la astfel de servicii într-un procent de 20% în primele 4 săptămâni ale
campaniei
 Imprimarea în rândul consumatorilor ţintă a calităţii atât a produselor cât şi a
serviciilor oferite de restaurant;
 Creşterea gradului de consţientizare a potenţialilor clienţi a raportului calitate-preţ
foarte bun pe care îl oferă restaurantul Transilvania;
 Menţinerea gradului de fidelizare în rândul clienţilor efectivi, şi sporirea acestui cu
20% pentru clienţii potenţiali.

Strategia de comunicare

Atingerea obiectivelor stabilite se realizează prin implementarea unei strategii pe care

o va urma restaurantul în următoarea perioadă de timp; însă, orice obiectiv stabilit şi orice
strategie implementată gravitează în jurul necesităţilor clienţilor, clienţii fiind consideraţi
principalii „actori”/stakeholderi pe piaţa serviciilor de alimentaţie publică. În acest sens,

8
consolidarea unei imagini favorabile a restaurantului presupune oferirea unor motive
întemeiate care să determine acţiuni de achiziţionare a produsele respective într-un timp cât
mai scurt. De aceea, principala strategie adoptată de restaurantul Transilvania trebuie să
vizeze aspectele legate de promovare şi comunicare, fără de care chiar şi produsele cu un
raport calitate-preţ foarte bun sau cu preţuri foarte atractive, pot întâmpina dificultăţi pe piaţa
atât de competitivă pe care acţionează. Pentru aceasta, este necesară adoptarea unei strategii
de tragere (pull strategy) din partea restaurantului care presupune îndreptarea eforturilor
promoţionale ale producătorilor către consumatorii finali pentru a-i convinge pe aceştia să
„tragă” produsul prin canalele de distribuţie solicitându-l intermediarilor6.
În acest sens, restaurantul îşi propune sporirea notorietăţii şi a unei informări cât mai
adecvate a clienţilor potenţiali şi creşterea fidelizării celor efectivi într-un timp scurt printr-o
campania promoţională agresivă ce va cuprinde următoarele tehnici promoţionale:
publicitatea şi promovarea vânzărilor.
Instrumentele folosite pentru publicitate vor fi:
• reclamele tipărite prin apelarea la presa cotidiană, în special datorită existenţei unei
audienţe largi şi non-selective, fiind accesibile aşadar, unui spectru larg de consumatori şi
uşor vizibile. Un alt avantaj al acestui instrument promoţional constă în faptul că au
permanenţă, actualitate şi flexibilitate. Principalele cotidiene: „Transilvania Expres”, „Bună
ziua Braşov” şi „Monitorul Expres”, dar şi publicaţii periodice: „Zile şi nopţi” şi „24 FUN”;
• reclame la radio prin apelarea la posturile de radio locale precum Radio Braşov,
avantajul fiind postarea unor spoturi publicitare la preţuri acceptabile şi alegerea părţii din zi
în care este difuzat mesajul;
• pliante oferă avantajul de a permite stimularea vânzărilor şi/sau promovarea
restaurantului. Acestea vor conţine informaţii concrete despre restaurant, oferta restaurantului,
localizarea şi modul de contactare; vor fi utilizate şi pliante de tipul cărţilor de vizită şi vor fi
distribuite în punctele de interes major: centrele de informare turistică, unităţile de cazare
turistice, centrele comerciale, etc;
• publicitate outdoor prin folosirea unor banere stradale care vor indica localizarea
restaurantului şi care vor fi amplasate pe principalele artere de circulaţie ale municipiului
Braşov (Calea Bucureşti, str. Iuliu Maniu, str. Eroilor, str. Mureşenilor, str. Lungă, B-dul
Griviţei, B-dul Victoriei, B-dul Saturn).
Pentru promovarea vânzărilor vor fi utilizate instrumente promoţionale precum:

6
Chiţu, Ioana Bianca – Tehnici promoţionale – note de curs, studii de caz, teste, p.36
9
 • reduceri de preţ – în fiecare zi, între orele 11-12 şi 16-17, se va oferi clienţilor câte o
oră de „Happy Hour” în care aceştia vor fi răsfăţaţi cu produse culinare cu un preţ mai mic cu
15%. Este o formă promoţională prin care se doreşte atragerea clienţilor între orele cu o
clientelă mai redusă;
• la sfârșitul fiecărei luni se va organiza o tombola din chestionarele completate de
consumatorii restaurantului, iar cel/cea care va câştiga va beneficia de un meniu gratuit;
• carduri de fidelitate – care permit creşterea gradului de fidelitate a clienţilor actuali şi
potenţiali. La un consum constant de minim 8 ori pe lună, clienţii vor beneficiar de reduceri
considerabile şi de cadouri surpriză din partea prestatorului de servicii. Un cadou va consta
într-o masă romantică gratuită pentru 2 persoane.
Trebuie să se ţină cont şi de modificările generate de evoluţia tehnologică, ceea ce
duce la evoluţia nu numai a mijloacelor de promovare folosite, ci şi a întregului mix de
marketing. Apariţia comerţului electronic a dus la modificarea structurii anumitor canale de
distribuţie, cu efecte directe asupra preţului. Astfel, campania promoţională presupune şi
inserarea unor bannere în spaţiul virtual, pe următoarele site-uri: www.brasov.ro,
www.brasovcity.ro, www.tourismguide.ro.

Planul de desfăşurare a campaniei

Tema campaniei promoţionale gravitează în jurul sentimentului de detaşare faţă de

restul problemelor punându-se un mare accent pe „răsfăţul” de care potenţialii clienţi pot
beneficia dacă aleg să consume produsele culinare ale restaurantului Transilvania. În acest
sens, campania promoţională se doreşte a fi una de informare, de stimulare şi de încurajare
prin intermediul sloganului „Răsfaţă-te cu cele mai alese preparate culinare”, slogan ce
10
inspiră consumatorilor sentimentul de interes din partea personalului restaurantului şi totodată
de apreciere a efoturilor lor.
Campania se va desfăşura în perioada 1 februarie – 1 aprilie 2011, iar dacă aceasta se
dovedeşte a fi o reuşită prin atingerea obiectivelor stabilite, campania va fi reluată cu mici
modificări în perioada 1 noiembrie 2011 – 1 ianuarie 2012. Pentru realizarea acestei, aşa cum
este precizat în rândurile de mai sus, se va utiliza o serie de tehnici de comunicare cu
instrumetele promoţionale adecvate: presă scrisă, reclame la radio, pliante, mijloace
promoţionale outdoor, reduceri de preţ, carduri de fidelitate şi internetul.

Planificarea acţiunilor de publicitate

1. Reclama în presa scrisă cotidiană se va realiza prin postarea unui mesaj concis,
care să sublinieze avantajele pe care publicul ţintă, respectiv cetăţenii municipiului Braşov, le
pot avea şi totodată să surprindă tema campaniei. Din punct de vedere estetic, se doreşte o
combinaţie a nuanţelor de maro-crem, cu un scris arhaic dar lizibil, astfel încât să coincidă cu
numele restaurantului.
Conţinutul mesajul promoţional va fi postat de trei ori pe săptămână şi va cuprinde, în
esenţă, următorul text:

Poate fi un lunch-business, un prânz de plăcere cu prietenii sau poate fi o cină romantică

sau poate o dorinţă de a mânca ceva ...
„Răsfaţă-te cu cele mai alese preparate culinare!”.
Restaurantul Transilvania situat pe Castelului 106 vă aşteaptă zilnic între orele 11:00 şi
23:00 să vă bucuraţi de orice moment din viaţa dumneavoastră.
Rezervări la 0722/912.037 sau 0761/698.650.

Principalele ziare prin intermediul cărora se va realiza acest mijloc de realizare sunt:
• „Transilvania Expres” care va publica mesajul promoţional în zilele de luni, joi şi
vineri, prin postarea acestuia pe a treia pagină, în format de 100x130 mm;
• „Bună ziua Braşov” în care mesajul va fi publica marţi, vineri şi sâmbătă, cu aceleaşi
dimensiuni, în colţul din stânga jos al paginii a treia;

11
 • „Monitorul Expres” - cu publicarea mesajului se va face miercuri, vineri şi duminică,
pe un format de 100x130 mm, cu postarea acestuia pe a treia pagină în colţul din
dreapta sus.
Acelaşi mesaj promoţional se va regăsi şi în publicaţiile periodice „Zile şi nopţi” şi
„24 FUN”, într-un fomat asemănător celui din publicaţiile cotidiene.

2. Reclama la posturile de radio locale se va concretiza într-un spot publicitar de

aproximativ 30-35 de secunde şi care va conţine un mesaj prin care se doreşte atragerea
atenţiei ascultătorilor, captarea interesului şi crearea dorinţei de achiziţionare a produselor
culinare ale restaurantului. Elementele reclamei audio vor fi: o melodie lentă pe fundalul
reclamei audio, cu acorduri de saxofon, melodie interpretată de Kenny G, o voce persuavisă şi
un text:

Obosit de problemele zilnice...neglijat de societate...vino şi „Răsfaţă-te cu cele mai alese

preparate culinare!”.
Restaurantul Transilvania situat pe Castelului 106 vă aşteaptă zilnic între orele 11:00 şi
23:00 să vă bucuraţi şi să degustaţi preparate culinare tradiţionale.
Rezervările se pot face la numerele de telefon 0722/912.037 sau 0761/698.650

Cele aproximativ 30-35 de secunde vor fi difuzate zilnic pe perioada emisiunii

matinale între orele 8:00-10:00, la prânz între 13:00-15:00 şi seara începând cu ora 18:00 şi
terminând cu ora 19:00. Astfel, la fiecare pauză publicitară contractul prevede difuzarea
acestui mesaj.

3. În cazul pliantelor (Anexa 1), se va realiza un număr de 500 de astfel de materiale

promoţionale care vor fi distribuite în principalele unităţi hoteliere şi de cazare şi la centru de
informare turistică, iar o parte din ele vor rămâne în incinta restaurantului, fiind amplasate pe
fiecare masă pentru a fi înmânate direct clienţilor.
De asemenea, se doreşte realizarea a 250 de pliante sub forma cărţilor de vizită, 50
dintre ele fiind livrate centrului de informare turistică, iar restul distribuite alături de pliantele
create la structurile de primire turistice cu funcţiuni de cazare şi în incinta restaurantului, într-
un loc special amenajat şi vizibil, pe un suport creat în acest scop.

12
 4. Publicitatea outdoor se va realiza cu ajutorul unor bannere stradale de 90x70 cm
amplasate pe stâlpii principalelor artere de circulaţie astfel:
 Calea Bucureşti: 14 de bannere stradale – câte 7 pe fiecare sens de mers;
 Iuliu Maniu: 6 bannere stradale;
 Eroilor: 3 bannere stradale;
 Mureşenilor: 6 bannere stradale;
 Lungă: 16 bannere stradale;
 B-dul Griviţei până la intersecţia cu str. Aurel Vlaicu: 8 bannere stradale;
 B-dul Victoriei: 4 bannere promoţionale – câte 2 pe fiecare sens mers;
 B-dul Saturn: 10 bannere.
În total vor fi realizate 67 de bannere, dispunând de un mesaj simplu dar care să
trezească interesul pasajerului auto respectiv a trecătorilor şi păstrând aceeaşi paletă coloristă,
respectiv o nuanţă de crem-maro, cu scris arhaic şi cu simbolul restaurantului. Mesajul va fi
următorul:

Restaurantul Transilvania

„Răsfaţă-te cu cele
mai alese preparate
culinare!”
Str. Castelului, nr.106
Braşov

Planificarea acţiunilor de publicitate

1. Reduceri de preţ – în fiecare zi, între orele 11-12 şi 16-17, clienţii vor beneficia de
câte o „Happy Hour” în care aceştia vor fi răsfăţaţi cu produse culinare ale căror preţuri vor fi
micşorate cu 15%. Conştientizarea acestui fapt se va realiza prin 4 autocolante lipite în locuri
vizibile (în format de 40x40 cm, cu o formă asimetrică), menite să atragă atenţia
consumatorilor.
2. La fiecare sfârşit de lună, timp de 5 luni (începând cu prima lună de campanie),
restaurantul va organiza o tombolă a cărui premiu constă în oferirea unui meniu gratuit
persoanei câştigătoare. Pe parcursul acestei perioade, alături de nota de plată, clienţii vor fi
rugaţă să completeze un chestionar prin care îşi vor exprima opiniile legate de calitatea
preparatelor culinare, a serviciilor oferite şi a atmosferei.

13
 Astfel, în fiecare lună vor fi tipărite 400 de astfel de chestionare, iar acestea vor fi
introduse de către clienţi într-o tombolă situată la ieşirea din restaurant.
3. Cardurile de fidelitate vor fi utilizate pe parcursul unui an, iar dacă se constată că
acest mijloc de promovare este un succes, atunci perioada de valabiltate se va prelungi. În
prima lună vor fi comandate aproximativ 500 de carduri, urmând ca pe parcursul desfăşurării
activităţii numărul acestora să se multiplice.

Planificarea acţiunilor de publicitate – promovare şi vânzare – directă

Internet-ul merită o atenţie specială pentru că poate lărgi piaţa cumpărătorilor

potenţiali şi actuali mult mai rapid decât alte mijloace, ţinând cont de milioanele de
persoane care accesează Internet-ul şi de modul original şi artistic în care se face publicitate.7
În acest sens, restaurantul Transilvania va investi şi într-o publicitate online, prin inserarea
unor bannere, cu dimensiuni de 40x5 cm, postate în josul paginilor: www.brasov.ro,
www.brasovcity.ro, www.tourismguide.ro, cu mesajul:

„Răsfaţă-te cu cele mai alese preparate culinare!”

Restaurantul Transilvania vă aşteaptă zilnic între orele 11:00 şi 23:00.
Rezervările la 0722/912.037 sau 0761/698.650
Castelului nr.106, Braşov

Bugetul campaniei promoţionale (1 februarie – 1 aprilie 2011)

Venituri Cheltuieli
Activitate Explicaţii
(lei) (lei)
190.392/an
Reclama în presa „Transilvania Expres” 480
scrisă cotidiană (3 zile x 20 Ron/zi) x 8 săpt.
„Bună ziua Braşov” 600
(3 zile x 25 Ron/zi) x 8 săpt.
„Monitorul Expres”
7
Tehnici promoţionale – suport de curs, Bacău, 2008 http://www.scribd.com/doc/24217574/Tehnici-
promotionale
14
 (3 zile x 15 Ron/zi) x 8 săpt. 360
TOTAL
1440
8:00-10:00 2800
350 ron/săpt x 8 săpt.
13:00-15:00 2400
Reclama la posturile 300 ron/săpt x 8 săpt. 2800
de radio locale 18:00-19:00
350 ron/săpt x 8 săpt. 500
Înregistrarea spotului audio
TOTAL 8500
500 x 0,3 ron/pliant x 2 300
Pliante 250 x 0,19 ron/pliante x 2 95
TOTAL 395
Publicitate outdoor 67 x 20 ron/banner 1340
Chestionare 400 x 0,5 ron/chestionar x 2 400

Autocolante 4 x 15/autocolant 60
500 x 5 ron/card - 1 lună 2500
Card de fidelitate
- 2 luni 5000
Bannere on-line 3 x 1000 ron/lună x 2 6000

TOTAL 31.732 23.135

Profit 8.597

BIBLIOGRAFIE

Cărţi şi surse pdf

• Chiţu, Ioana Bianca – Tehnici promoţionale – note de curs, studii de caz, teste;

15
• Managementul restaurantelor, - http://www.tbs.ubbcluj.ro/Documente/noutati/avizier/
anulIV/managementul_restaurantelor.pdf;

• Monitorul Oficial nr. 312 din 12 mai 2010 – Ordinul nr. 1296 din 15 aprilie 2010
pentru aprobarea Normelor metodologice privind clasificarea structurilor de primire
turistice;

• Negru, Ruxanda – Autoreferat al tezei de doctorat: Perfecţionarea sistemului de

management in restaurante, Academia de Studii Economice din Moldova, Chişinău, 2008,
http://www.cnaa.md/files/theses/2008/8162/ rusanda_negru_abstract.pdf;

• Tehnici promoţionale – suport de curs, Bacău, 2008 http://www.scribd.com/doc/

24217574/Tehnici-promotionale;

16