Dr Martin E. P. Seligman este un reprezentant de prim rang ~l scclii americane de psihologie cognitiva, fondate de Aaron T.

Beck si Albert Ellis. Domeniile sale predilecte de cercetare sint psihologia pozitiva, neajutorarea inva~ta. depresia, 6~timismul si pcsimismul, Este profesor de psihologie 13 Universitates Pennsylvania si, pe linga aile funcrii prestigioase prezente ~i trecute, a avut-o pe aceea de presedinte al Asociatiei Americane de Psihologie. Pentru contributiile sale 13 dezvoltarea psihologiei is-au decemat unele dintre cele rnai importante premii stiintifice americane. A scris 20 de carti - traduse in 20 de limbi si devenite bestselleruri internationale - si nenumarare arti~ole despre motivaue si personalirate. Alaturi de Learned Optimism (1990, 1998), cele mai cunoscute carti ale lui Seligman slnr What You Can Change and What You Can' 1(1993), The Optimistic Child (1995), Helplessness (1975,1993), Abnormal Psychology (1982, 1998, 1995 -in colaborare cu David Rosenhan) ~i Authentic Happiness (2002).

, ,

i

da este 0 lume

& in aceastd fume a lui do trdiesc

. (rdsuctte cu lndeminare} toate lumile

e.e.cummings «dragostea e un Joe» Nu mersi (1935)

Dr Martin E. P. Seligman

Optirnisrnul se invata

I r

I

Stiinta controlului personal

Traducere din englezd si adaptare de

Alina Carie

II HUMANITAS

Partea intii

Cautarea

+

Doua feluri de a privi viata

Tatal se uita la fiica lui nou-nascuta, proaspat adusa de la spital, care doarme in Ieagan. Coplesit, simte ca inirna ii da pc din afara de recunostinta pentru cit este de frumoasa, cit este de perfecta,

Copilul deschide ochii ~i priveste in sus.

Tata! 0 striga pe nume, asteptind sa se intoarca si sa se uite la el. Ochii fetitei raruin nemiscati,

Ia atunei 0 jucarie pufoasa atirnata de marginea cosului ~i incepe s-o zgil\lie, facind sa sune clopotelul dinauntru. Ochii copilului ramin nemiscati.

Pulsul ii creste subit Se duce dupa nevasta-sa in dormitor si ii povesteste ce s-a intimplat.

_ Aia midi nu reactioneaza la niei un zgomot, 'ii spu-

ne el. Ca si cind n-ar auzi.

~ N-are nimic, sin! sigura, ii raspunde nevasta, inno-

dindu-si cordonul capotului.

Merg arnindoi in camera copilului. Mama i~j chearna bebelusul pe nume, scutura clopotelul, bate din palme, Apoi o ridica pe micula, care se invioreaza imediat, gingurind si agitindu-se.

_ Dumnezeule! exclama tatal, E surda ...

7

Optimismul se i'.,va~lI

jj oua Ieluri tie a pr ivi viata

• ,

- Da' de unde, il lini~t"'lte mama. E prea devreme sa spunem a~a ~e:a. Abia s-a nascut doar. Nici macar nll-~i poate fixa pnvirea pe vreun obiect,

- Pai n-a sch ita! nici 0 miscare, niei chiar cind ai baM tare din palrne,

- Hai ,sa citim ee serie In cartea aia despre cop ii, zice mama, luind un volum de pe raft. Cauta 18 index subiectul «auzuh ~i inceps sa citeasca eu glas tare: «Nu vii Ingrijorati daca bebelusul dumneavoaslrii nu pare a reacIlona la zgomote puternice sau a se orienta dupa sunete. Reflexul de a tresari ~i de a fi atent la sunete se dezvolta de cele mai multe ori, dupa un timp. Jar medicul dumneavoastra pediatru poate testa auzul copilului din punct de vedere neurologic.»

Poftim, spune mama. Acum est] linistit?

- Nu prea, marturise~te tatil]. Cartea niei macar nu in. driizne~te sa fomlUleze cealalta posibilitate, ~i anume un c~pll surd. OriCUUl, lot ce stiu 10 momeotul de fala este ca fetita mea nu aude nici un pic. N u-mi place defel treaba asia. Poate din cauza ca bunica-mea era complet surda! Daca frumusetea asta de copil nu aude din cauza mea n-o sa mi-o iert niciodara, '

- ~:i, :tai_pu!in, Ii replica sotia. Exagerezi. Luni la pri,:,a ora II cautam pe pediatru lntre limp, fruntea sus! Uite ttne-o putin plna 1i aranjez piiturica. Si-a rasucn-o toara.

Tatal iu copilul, dar i-I dii inapoi aproape imediat. Tot sfirsitu] de saptamtnii este incapabil sa deschida servieta ~i sa-si pregateasca lucrarile pentru zilele ce urmeaza, Se line seal de nevasta-sa prin casa, vorbind despre auzul copilului ~l despre CUm i-ar distruge surzenia viata Yede totul in negru: surzenie Insearnna imposibilitatea d~ ~-ti dezvolta vorbirea, rar acest copil frumos va Ii izolat de societate captiv Intr-o Iume mum. Duminica seara este de-a dreptul disperat.

8

Mama lasa un mesaj pe robotul telefonic 31 pediatrului, cerind sa fie primitii luni dimineata. t~i petrece sfirsicul de saptamina facindu-s: exercitiile fizice, citind ~i incercind sa-si calmeze sotul,

Testele pcdianului slat tncurajatoare, dar moralul barbatului cimine scazut. Abia dupa 0 saptamlnii, cind fetila tresare pentru prima oara la auzul rateu~ilor unui camion, incepe sa se lini~teasca ~i sa se bucure din nou de fiica sa.

Acest tatic si aceasta mamica au feluri diferite de a privi lumea. Cind i se intimplii ceva nepliicut -,are un _audit financier se cearta eu nevasta-sa, seful se incrunta la el _, tatal lji rnchipuie ce e .rnai rau: fal iment ~i 1nchisoa~ re, divert, concediere. Este predispus la depresii; are lung! perioade de apatie, iar sanatatea i se resimte .. In schl~b, mama vcde evenimentele neplacute In cea mal putm min: natoare lumina. Pentru ea este yorba numai de provo can de moment, ce pol fi surmontate. Dupa un esec 1~i revine iute, recapatlndu-si energia. Are 0 saoalate excelenta.

Optimisti si pesimisti: de 25 de ani ii stud~ez. ea::ac~ teristica definitorie a pcsimisulor este ca tind sa creada ca evenimentele neplacute vor dura mull timp, vor submina tot ce Inlreprind ~i apar din vina lor. Optimistii, ~re se confrunta eu aceleasi greuta\i pe lumea asta, se gmdesc la necazurile lor intr-o maniera opusa.Isi inchipuie ca infringerea este numai un pas inapoi temporar, iar :~uz:le se hmiteaza la situatia respectiva. Optlml~tll ered ca infringerea nu e din vina lor: circumstantele. ghinionul sau alte persoane au generat-e. Pe astfel de oamem esecul nu-t demonteaza. Pusi intr-o situatie proasta, a percep ca pe a provocare ~i i~i dau ~i mai mult silinia.. .

Aceste doua moduri tipice de a te giudi la cauze au, fireste, consecinte, Sute de studii arata ca pesirnistii renunta mai usor ~i sint adesea deprimati. Experimentele

9

Opeimismuj se in\'ata

10

~ai arata cil optirui§tii se descurcil mai bine 13 ~coar . a facultate, In mund ~i pe teren I d . ,a ~I

. d - II e Sport. In mod obi~

nun, epa~esc predictiile testelor de aptitudine At. ..candideaza . . unCI cind d . penn:' un post, optrmi~tii sinr mai degrabii al .

e angaJaton decit pesimi~tii. Saoatate I . . esi

de buna Imbatri"n bi _ _ _ a. or este neobl~nUlt

esc me, scapmd m pro rt" .

. decit ceilalti de suferintele fizice ale virsteio .. ie lTJaJ mare dovezi ca a tr·'· I." lIlJJloclJ. Exista

, r ,,' CHar mal mull.

J n teste efectuate pe su te de .. d .

vat ca su ri - . _ fill e oamem, am obsero I .rp mzator de multi srnt pesimi~ti pina-n maduva . ase or, rar un procentaj considerabil are tendinte gra mvalldante spre pesimism. Am "invatat di ,ve,

una usor sa- '0' d . nu este rntotdea,

y -,, at seama dad t" '. .

de multi . _. e~ I pcsumsr §I cil extrem

I oarnem tralesc, ram sa ~tie, sub aceasta amenin-

tare. Testele au revelat urme de pes" • .

indivizi care nici nu vi . __ .'filsm.n discursu) unor

- '. , Iseaza ea sint peslrni~ti; ~i au rnai

aratat ~I ea ele srnt percepute de cei di . .

neaza negativ 1a astfel de vorbi tori n JUT, care rcacpo.

G '. on,

'" • a~tu~mepesimistil poate fi ant de adinc lnrildaci

naw, mClt sa para penn - -

- . anenta, Am descoperit totusi -

poate scapa de pesunism De f '... I co se sa fie opt" . t',. , . .apt, peSlllIl~lll pot fnvata fl '. IffiJ$ I. ~I nu pnn metode stupide, cum ar fi s'a

uien 0 melodle vesela sau sa Indru' . '.

care zi mi-e din r-- t " gr platJtudm, (<<in fie• " n ce ill ce rnm bme in toate privinlde») . msu$Jndu-11 lin nou set de d . deri . . ' CI de a fi creatii I eprm en cogmnvs, Departe

rea," a e unor substanr .

rii d - ,e stlrn.ulatoane sau ale culru-

e masa, aceste deprinderi au fost descoperite in la toare $1 ClilllCl de catre psihologi si psihiatri d ~ora-

apoi validate eu rigurozitate. c rnarca, rar

Aceasts carte va va ajuta sa va d ..

tendinte pesimiste da - I·' esCOpen(l proptiile lor la care lineti. Va v~a e aven, saupe cele ale oarnenide .'. prelenta tehnic] care au ajutar mii

oamem sa se descototoseasca de obiceiun' '. .

peSlmlste $1

Doua feluri de a privi viata

de urmarea acestora: depresia, Va va oferi posibilitatea de a va privi nereusitele intr-o alta lumina.

Teritoriu nedestelenlt

\

La baza pesimisrnului sta un alt fenomen - eel de lIe- I

ajutorare. Prin neajutorare se intelege starea de lucruri In I care nimic din ce alegi sa faci nu afecteaza ceea ce se intimpla. De exemplu, daca va promit 0 mie de dolan ca sa treceji la pagina J03, probabil eli a sa acceptati si veti si reusi s-o faceti. Dar dad va promit 0 mie de dolari ca sa va contractati pupila ochiului folosindu-va de vointa, presupunind cii decideti s-o faceti, e inutil, Nu aveti putinta de a va contracta pupila. Rasfoitul paginilor va sm in putere, dar rnuschii care schimba dirnensiunea pupilei nu sin! sub controlul dumneavoastra voluntar,

Viata in cepe intr-o totala neajutorare. Copilul nou-nascut nU ponte face nimic prin el insusi, fiind 0 creatura a reflexului. Cind plinge, vine mama - ceea ce nu inseamna ca cl controleaza actiunea marnei. Plinsul lui este un simplu reflex la durere sau neplacere. Nu afege sa piInga. Un singur set de muschi al nou-nascutilor p'li;:e- a fi sub un oarecare control voluntar: eel implicat in S11pt. Ultimii ani de viala sint uneori 0 recadere In neajutorare. Putern sa nc pierdem capacitatea de a merge. in mod nefericit, ne putern pierde controlul asupra intestinelor si basicii urinare, control capatat in a1 doilea an de via\ii. Ne putern pierde, de asemenea, usurinta de a gasi cuvintul pe care-I cautam, Sau chiar capacitatea de a vorbi ~i de a ne concentra.

Lunga perioada dintre starea de bebelus $i ultimii ani de via\ii este un proces de iesire din neajutorare ~i de cistigare a controlului asupra proprici persoane. Asta inseamna capacitatea de a schirnba lucrurile prin acliuni ,"ohm tare; este opusul neajutorarli.fii. p-rJ-mele £rersau patru luni de

11

Opthnismuj sc ]nva~a

12

vista. bebelusul pune sub control voluntar niste miscari rudimentare ale bratelor ~i picioarelor. Datul di n mlini devine Inrins dupa ceva. Apoi, spre dezniidejdea piirinlilor, plinsul copilului devine voluntar, Peate acum urla ori de cite ori 0 vrea pe mama. I~i folos~te zgomotos nou ci~tigala putere pina. cind nu mai are efecr, Primul an se incheie cu doua minuni ale controlului voluntar: primii pasi ~i primele vorbe .. Daca totul se desfasoara cum trebuie, daca nevoile mentale ~i fizice sponte ale copilului sint macar minimal satisfacutc, in urmatorii ani neajutorarea se diminueaza, iar coutrolul asupra propriei persoane crests.

In viata multe lucruri sint dincolo de puterea noastrii ~ culoarea ochilor, rasa sau seceta din zona Vestului Mijlociu al SUA. Existillnsa un vast teritoriu nedestelenit de actiuni asupra carora ne putem instapini ~ sau putem ceda controlul altora, on sortii, Acestea se refera la rnodul In care ne ducem traiul, la cum ne purtarn eu semenii, cum ne ci~tigam piinea ~ la to ate aspectele existen(ei in care, in mod normal, avem 0 oarecare libertate de alegere.

Stilul de a gindi laacest domeniu al vieti] poare efectiv sa ne sporeascii on sa ne diminueza controlul pe care-I avem asupra Jui. Gindurile noastre nu sint numai reactii In

-r evenimente: ele ~i schimbd cursul acestora, De exemplu, daca ne consideram neputinciosi in a avea 0 influenta hotiirltoare asupra dezvoltJirii copiilor nostri, atunei vom fi ea paralizati cind vorn avea de-a face cu acest aspect al vietii noastre, Gintlul ea (mimic din ceca ce fac nu COIlt~, ne impiedica sa actionam, Astfel cedarn controlul asupra copiilor nostri tovarii~ilor si profesorilor lor, sau circumstantelor; Dad ne exacerbiim neajutorarea, alte forte se vor instapini asupra viitorului copiilor nostri ~i-I vor modela.

Ceva mai departe in aceasta carte vom vedea cum, utilizat eficient, pesimismul moderat are torusi foloasele lui. Dar 25 de ani de studiu m-au convins ca, daca in mod obi'i~

Do u !. fe lurl de a privi vill.ta

lIuie credem, precum pesimistul, ca nenorocirea e din vina noastra, eli. este durabila $i ca va submina absolut tot c: facem, atunci aceasta se va abate asupra noas~ ~u mal multa fol'\ii decit daca am fi crezut altceva.. Mal .smt, de asemenea, convins ca, avind aceasta atitudine, ajungern foartc usor la depresie.realizarn mai putin d~cit ne-ar permite potentialul ~i n~ imb~lnavim fizic mal des. profetl-l

i1e pesimiste se autollldepimesc.. _ _

Obisnuintele de gindire nu trebuie neaparat sa fie v~~nice. Una diotre cele mai importantc descoperiri ale psihiatriei din ultimii 20 de ani" este aceea cii indivizii pol sd-si l

aleagd modul til care gindesc, .

Stiinta psihologiei nu s-a preocupat dintot~~una _de stilurile individuale de a gindi, de actiunea LlldlVldua~a ,a omului sau, in general, de individ. Ba chiar dimpotriva. Cind cram studernla psihologie, acum 25 de am, se pre: supunea di oamenii sint produsul n:ediului. p:-c\iunile.u~UJ individ se explicau preponderent pnn aceea ca oamenu sint «irnpinsi» de elanuri interne sau «atrasi ~ de everumente exterioare. De~i maniera de a fi arras sau Imp~s deplllde~ de teoria la care aderai, in esenta toate teoriile la rr,toda cadeau de acord asupra acestui punct. Conform freudienilor, conflictele din copilarie ramase nerezolvate generau comportarnentul adult. Adeptii lui B. F. Sk:nner CO?SI~~rau cil un comportament se repeta Duma! cind este intant din exterior. Etologii hotarisera ca din ripare de acnune fixe determinate de genele noastre, deriva comportamentul, iar suporterii lui Clark Hull spuneau ~asintemimpin~i sa actionam de necesitatea de ane diminua pulsiunile ~l a ne satisface nevoile biologice.

Tnceptnd din 1965, explicatiile predilecte au inceput sa se schimbe radical. Mediul unei persoane era considerat

• Perioadele ~i datele mentionate de autor trebuie raportate la rnomentul aparitiei primei editii a aces tei c9J1i (1990). (N./.)

13

Optimismul se in",al!

din ce In ce maiputin important 1n detenninarea comportamernulul. Patru directii de gindire diferite convergeau, fiind '~ de ~CQrd ~il actiunea omeneasca se poate explica prin autodirijare, ~l nu pnn forte exterioare:

• in 1959, Noam Chomsky a scris 0 critica zdrobitoare a ciirlii de mare influen(il Verbal Behavior (Companamentul verbal) a lui B. F. Skinner. Chomsky argumenta di l~mbajulln particular si actiunea oroeneasca in general nu smt rezultatul inmrini obi~nuinlelor verbale anterioare. ~sen(a iimbajuJui, spunea el, stA in faptul eli este generatrv Fraze nespuse sau neauzi e vreodata (cum ar fi «Ia tine ~n poala sta un monstru purpuriu») pot fi to~i lntelese imediat,

• Jean Piaget, celebrul cercemtor elvetian al feluiui in care se dezvoltii. copiii, convinsese mare parte a lumii _ pe american'. Ia urma - cii minrea in evolutie a unui copil poateJi studiata in mod ~iintilic .

• In 1967, 0 data cu publicarea volumului Cognitive Psychology (Psihologia cognitivoj de Ulric Neisser un nou ~omeniu a. infHicarat imaginatia tineriJor psiholo~ expenmen~li~tJ care In.eercau sa se indepilrteze de dogmele beha_vlOnsnmlm. Psihologia cogniriva sustinea eli. se poate masura cum funcllOneazii mintea omeneasca, iar consecintele pot fi studiate utilizind ca model activitlitile cornputerelor de procesare a informatiei.

• Psih?logiibdlaviori~ti au observat ca nici cornporta, mentul arumal.9l nici eel ornenesc nu sintpe deplin explicate ~e unpulsu.n~! nevoi ~i au lncepur sa invoce «cognitiile» - gmdunle - mdiVlduale pentru a explica un comportament complex.

. Asrfel, pe la sfirsirul anilor '60, principalele teorii din . psihologie au incepul sa deplaseze accentuJ dinspre puterea medmlw spre ~tept.lrile. preferintele, alegerea, decizia, controlul ~i neajutorarea de tip individual.

14

Doua feluri de a prtvi viata

Aceasta modificare majora din domeniul stiintei psihologiei este strins legata de 0 modificare la fel de importanta a psihologiei noastre. Pentru prima oara in istorie - datarieil tehnologiei, productiei ~i distributiei de rnasa, precum si altor rnotive- multi oarneni pol alege intr-o rnasura considerabila, avind, in consecinta, control asupra propriilor vieti. Una dintre cele mai semnificative alegeri pe care Ie putem face priveste 5!~n~k.!l~~jre. in general, oamenii au fast Incintati de acest control. Pacem parte dintr-o societate ee ofera membrilor sai puteri pe care nu le-au avut nicicind, 0 societate care ia foarte tn serios placerile ~i suferintele mdivizilor, care ridica eul in slavi ~i considers realizarea personal! ca fiind un scop perfect legitim - de fapt, un drept aproape sacru,

Depresia

o claw eu aceste libertati si-au facut aparitia ~i pericolele, Pentru ca epoca eului este, in acelasi limp, si epoca acelui fenomen alit de strins legat de pesimism: depresia, expresia extrema a pesimismulul, Ne gasim in toiul unei epidemii de depresie, cu consecinte care, din cauza sinuciderilor, due la 101. atitea pierderi devieti ca ~i epidemia de SIDA, si care este la fel de raspindita, Depresia grava este de zece on mai des inrilnita decit acum 50 de ani, Are 35- tazi 0 incidents dubla la femei in raport cu barbatii ~i, in medie, survine cam cu zece ani rnai devrerne in decursul 1 vietii decit la generatia trecuta,

Pina nu demult nu existau dectt doua moduri de abordare a depresiei: psihanalitic ~i biomedical. Perspectiva psihanalitica se intemeiaza pe 0 lucrare de Sigmund Freud sensa acum aproape 75 de ani. Speculatiile lui Freud se bazau pe 0 cantitate minora de observatii si pe utilizarea din belsug a irnaginatiei. EI pretindea ca depresia reprezin-

15

Optimis.mul sc Invatn

til furia intoarsa asupra sinelui. Depresivul se desconsiderii ~i doreste sa se sinucida, Depresivul, spllnea Freud, invata sa se urasca inca de cind este de-o schioapa, Cindva, devreme in viala, mama i~i abandoneaza in mod inevitabil copilul- sau eel putin asa vede acesta lucrurile (mama pleaca in concediu, 'intirzie foarte mult in oras, face un alt copil etc.). La unii copii asta conduce la furie, dar pentru ca mama este prea iubita pentru a fi tinta acestei furii, copilul 0 lodreaptli asupra unei tinte mal potrivite - asupra lui i'nsu~i (sau, rnai exact, asupra acelei parti din sine pe care a identificat-o cu mama). Ceea ce devine un obicei distructiv. Ori de cite ori are loc 0 parasire, el se 1nfurie pe sine, ~i au pe adevaratul faptas al respectivului abandon. Ura de sine, depresia ca reactie la pierdere, sinuciderea - toate se insiruie perfect,

Parerea lui Freud este ca nu scapi usor de depresie.

Depresia cste efeetul unor conflicte dill copilarie ce ramin nerezolvate sub straturi solidificate de aparare, Numai strapungind aceste straturi ~i solutionind, In cele din urma, vechile confliete, credea Freud, se poate stinge tendinta spre depresie. Ani ~i ani de psihanaliza - lupta indrumata de terapeut pentru a patrunde in tainitele copilariei si a ajunge la cauzele Intoarcerii furiei contra propriului eu - iata ce prescria Freud impotriva depresiei.

Cu toata atractia pe care 0 exercita asupra imaginatiei americane (mai ales in Manhattan) trebuie sa spun eli aceastii opinie este absurda, Condamna victima 1a ani si ani. de conversatie unilaterala despre trecutul mizgos ~i indepartat. pentru a rezolva 0 problema care, in mod normal, ar fi trecut de la sine in citeva luni. In mai bine de 90% din cazuri, depresia este episodica: vine ~i pleaca, Episoadele dureaza intre trei si l2luni. Desi mii de pacienti au participat la sute de mii de sedinte, nu s-a demonstrat co. terapia psihanalitica ar avea efect asupra depresiei.

16

Dou! feluri de a pr! vi viata

Mal rau, teoria psihanalitica dii vina pc victima, Ea susline ca, din cauza unor defecte de caracter, victima lsi induce depresia. Vrea sa fie deprimata. Irnpulsul de autopedepsire 0 face sa sufere la nesfirsit si, daca poate, chiar sa se autoelimine.

Aceasta critica nu are intentia sa acuze global gindirea freudiana. Savantul austriac a fost un mare eliberator, in prirnele sale lucrari despre isterie - suferinte fizice, precum paralizia, lara niei un fel de cauza fizica - el a awl curajul sa studieze sexualitatea orneneasca ~i sa-i patrunda aspectele rnai intunecate. Totusi, succesul pe care I-a avut utilizind partea ascunsa a sexualitatii pentru a explica isteria a general 0 formula de care S-8 folosit tot restul vietii, Toate suferi ntele rnentale au devenit expresia illIor pafli murdare din noi, pentru Freud aspcctele josnice reprezentindu-ne ln tot ceea ce avern fundamental si universal. Oricit de insultatoare ar fi pentru natura omeneasca aceasta premisa de necrezut, ea a dat nastere unei epoci In care se putea spune orice:

Vrei sa. ai relatii sexua le eu propria mama. Vrei sii-ti ucizi tatal,

Ai fantezii despre cum iti rnoare copilul nou-nascut din cauza ca-i doresti moartea,

Vrei sa-Ii petreci zilele in suferinte nesfirsite. Secretele tale cele mai ascunse $i mai abjecte reprezinIii esenta tao

Astfel folosite, cuvintele i~i pierd legatura eu realitatea; se separa de emotii si de perceptia obisnuita, recunoscuta a oamenilor. Ia incearca sa-i spui ceva de genul acesta unui sicilian inarmat!

A doua perspectiva, mai acceptabila, asupra depresiei este cea biomedicala, Psihiatrii biologi sustin ca depresia este 0 maladie a trupului, Provine dintr-o defectiune biochi mica mostenita - situata, se pare, pc unul din bratele

17

Dptirnismul Sf inva~:II

cromozornului nurnarul 11 -, defectiune care produce un, dezechilibru in compusii chirnici din creier, Psihiatrii biologi trateaza depresia eu medicamente sau terapie electroconvulsiva (socuri electrice). Acestea sint remedii rapide, ieftine ~i moderat de eficiente,

Spre deosebire de psihanaliza, perspectiva biomedicala are, in parte, dreptate. Multe depresii raspund (lent) la medicamente antidepresive si (rapid) la terapie electroconvulsiva, Ambele terapii au tnsa efecte secundare foarte neplacute, pe care.relativ multi pacienti nu Ie pot tolera. Pe deasupra, perspectiva biomedicala generalizeaza nejustificat rezultatele obtinute in cazul depresiilor mostenite, putine la numar, asupra depresiilor obisnuite, mult mai freevente.

[n sfirsit, perspectiva biomedicala transform a niste oameni fundamental normali in bolnavi dependenti de pilulele puse la dispozitie de catre un medic generos, pentru ca, atunei cind pacientii tratati eu succes nu mai iau medicamente, adesea depresia revine, Pacientul rnedicalizat in mod eficient nu se rnai poate bizui pe sine lnsusi pentru a functiona cit de cit normal si a fi fericit; el trebuie sa se bizuie pe niste pilule.

Dar daca majoritatea depresiilor 810t mull mai simple decit ered psihiatrii biologi ~i psihanalistii?

• Daca depresia nu este ceva pe care ai motiv 511-1 indud asupm-ti, ei, pur si simplu, ceva ce vine pc capul tau? • Daca depresia nu este 0 boala, ci 0 proasta dispozitie severa?

• Daca, prin felul in care actionezi, nu esti .de fapt prizonierul unor conflicte vechi? Daca.Ia urma urmei, depresia este generata de neeazuri actua.e?

• Daca, pe de alta parte, nu esti nici prizonierul genelor, nici al chimiei creierului?

18

DoOuA (elur~ de a privi viata

• Daca depresia se instaleaza din cauza unor deductii gresite pe care Ie facem in urma tragediilor si necazurilor surverrite in deeursul vietii?

• Daca depresia apare numai cind nutrim ginduri pesirniste despre cauzele neajunsurilor suferite?

• Daca am putea sa ne dezvdtdm de pesimisrn ~i sa ne insusim deprinderea de a privi esecurile eu optimism?

Realizarea personals

Perspectiva traditionalii asupra realizarii.Ia fel ca ~i cea asupra depresiei, trebuie scuturata putin de praf. Locurile de rnunca si scolile noastre functioneaza pe baza premisei conventionale c.a succesul este rezultatul unei combinatii de talent si dorinta, Esecul survine fie pentru ca talentul, fie pentru ell. dorinta Iipseste, Dar esecul poate avea loc ~i atunci cind talentul ~i dorinta slnt prezente din belsug, dar lipseste optimismul.

Inceptnd de la gradinilli, exista numeroase teste de talent, de inteligenta, de aptitudini si asa mai departe, pe care piirin~ i le considers am de importante pentru viitorul copilului lor, tnctr platesc pentru en acesta sa fie antrenat sa Ie rezolve. tn orieare dintrc etapele vietii, aceste teste ii separa, aparent, pe eei competenti de eei mai putin competenti, S-a dovedit ea talentul se poate masura in mare, dar este, in schimb, teribiI de greu de sporit. Cursuri le intensive urmate inaintea testelor de aptitudini pot man intru citva punctajul elevilor, dar lasa neschimbat nivelul de talent.

Dorinta e 0 alta problema: ea poate fi intelita foarte usor, J ntr-o ora sau doua, predicatorii ne infliicareaza la maximum dorinta de mintuire, Reclama abila gencreaza dorinta acolo unde nu existase inainte, Seminariile pot insun rnotivatia, entuziasmindu-i si remontindu-i pe angajati. Toate aceste elanuri sint insa efemere, Dorinta arzatoare

19

Optimismul se in:vatii

de mintuire se stinge daca nu este alirnentata constant; gusrul pentru un produs poate fi uitat in citeva minute sau Inlocuit de gustul pentru un altul, Seminariile de motivare a angajatilor au efect citeva zile sau sBptfun'ini, apoi este nevoie de 0 noua sesiune.

Dar daca perspectiva traditionala asupm suecesului este grelitH.?

• Daca exista un al treiJea factor - optimisrnul sau pesirnismul - care conteaza la fel de mult ca talentul sau dorinta?

• Daca poti sa ai tot talentul sau dorinta necesare ~i totusi, fiind pesimist, sa esuezi?

• Daca optimistii se descurca mai binc la scoala, la slujba ~i pe terenul de sport?

• Daca oprimismul este 0 tehnica ce se invata, una ce poate fi dobindita permanent?

• Daca putern, de fapt, sa inculcamaceasta abilitate copiilor nostri?

Sanatatea

Perspectiva traditionala asupra sanatalii pare sa fie la fel de gre~itii ca ~i aceea asupra talentului. Optimisrnul $[ pesimisrnul actioneaza asupra siinatii~ i aproape la fel de evident ca ~i factorii fizici.

Majoritatea oamenilor presupun ca sanatatea fizica cste in intregime 0 chestiune fizica, determinata de constitutie, de obiceiuri siiniitoase si de evitarea cit mai eficienta a microbilor. Ei ered ca in mare masura constitutia este rezultatul genelor, dar cii poti s-oimbunatatesti prin deprinderi alimentare sanatoase, exercitii fizice temeinice, evitind colesterolul «rau», mergind la controale medicale in mod regulat, folosind centum de siguranta in masina. Poti evita Irnbolnavirea prin vaccinare, igiena perfecta, sex protejat,

20

neintrind in contact cu oameni gripati, spalindu-te pe dinti de trei ori pe zi si asa mai departe, Atunci cind sanatatea cuiva lasa de dorit este din cauza constitutiei slabe, PIOastelor habitudini privind sanatatea sau faptului ca respectivul a venit in contact eu prea multi microbi,

Aceasta viziune conventionala scapi! din vedere un rno-

tiv hotaritor al sanata!ii - !?!~.!iile <;:.ognitii. Putem avea T asupra sanatiiti i noastre fizice un control personal mult mai mare decit banuim. De exemplu:

• Modul ID care gindirn, mai ales despre sanatate, ne influenteaza sanatatea,

• Opumistii iau mai putine boli infecuoase decit pesirnistii,

• Optimistii au obiceiuri de ingrijire a sanlltatii mai bune declt pesirnistii.

• Sistemul nostru imunitar poate functiona mai bine daca sintem optimisti.

• Avem dovezi eil optirnistii traiesc mai mult decit pesimistii.

Depresia, realizarea personala si sanatatea fizica sint ·1 trei dintre cele mai evidente aplicatii ale optirnisrnului invatat. Dar mai exista ~i altceva: potentialul pentru 0 noua in[elegere a sinelui.

Cind veti ajunge la sfirsitul cartii, veti sti cit de optimist. 53U de pesimist sinteti ~i Yeti putea sa masurati optimisrnul partenemlui de viata ~i al copiilor. Yeti fi chiar in stare sa vedeti cit de pesimist erati cindva, Yeti sti mai rnulte despre ceea ce vii deprima - fie eli nu sinteti in apele dumneavoastra, fie eli v-a cuprins 0 disperare neagra - si despre ceea ce va mentine depresia. Yeti intelege mai bine de ce ali esuat, desi aveati deopotri vii talentul ~i dorinta de a atinge (inta respectiva, Veti fi invatat ~i noi deprinderi pentru a pune capat depresiei si a 0 impiedica sa revina. Yell putea folosi aceste noi aptitudini atunci clnd aveti

21

Optimisrnul se invata

nevoie de de in viata de toate zilele. Exista deja dovezi ca va vor imbunatat; sanatatea. in plus, veti putea lmparta~i aceste deprinderi oamenilor la care tineli.

Dar, eel mai important, veti ~ti mai mult despre noua ~tiinlil a controlului personal.

Optirnismul invalat nu inseamna redescoperirea puterii gindirii pozitive. Insu~irile optimiste nu deriva din lumea fOZ;;: a evenimentelor fericite. Nu inseamna sa inveti sa spui iucruri pozitive despre propria persoana. in limp, am descoperit ca afirmatiile pozitive despre sine au un efecr foarte mie, presupunind ca 11 au. Crucial este ce gindesti atunci cind esuezi, folosind puterea «gindirii non-negative». Sa schimbi lucrurile distructive pe care \i Ie spui atunci cind ai parte de necazurile pe care viata ni le rezerva tuturor, iata cheia optirnisrnului.

Majoritatea psihologilor [~i petrec viata ocupindu-se de categoriile traditionale de probleme: deprcsie, realizarepersonala, sana tate, rastumari politice, «meseria» de parinte, organizatii de afaceri si altele, Eu mi-am petrecut viata Incercind sa creez 0 noua categoric, care merge dincolo de cele traditionale. Vad evenimentele ca pe niste succese sau esecuri ale controlului asupra propriei persoane,

Privind astfel lucrurile, lumea arata altfel, Sa luarn ca exemplu 0 serie de evenimente aparent lara legatura: depresia ~i sinuciderea care devin ceva obisnuit; 0 societate care a ridicat implinirea personala la mngul de drept; izbinda celor care au incredere In ei, si nu a celor mai rapizi; oameni care sufera de boli cronice foarte devreme In viata ~i morprematur, parinti inteligenti, devotati, care cresc copii fragili ~i alintati; 0 terapie care vindeca depresia prin simpia schimbare a modului de a gindi. Acolo unde altii ar vedea aces! amestec de succes si esec, de suferinta ~i triumf

Z2

DouA feluri de a privi viata

ca pe ceva absurd ~i constemant, eu vad lucrurile ea un tot. Aceasta carte, asacum e ea, imi urmeaza conceptia, Vom incepe cu teoria controlului personal. Va voi prezenta doua concepte de baza: neajutorarea inviitatA si stiluI explicativ. Ele sint strins legate.

Neajutorarea invti{ata este reactia de renuntare, de abandon are, generata de credinta ea, orice ai face, nu conteaza, Stilul explicativ este maniera ln care ne explicam de obicei de ce au loc evenimentele. EI modeleaza considerabil neajutorarea invalatli. Un stil explicativ optimist pune capat neajutorarii, in vreme ce un stil explicativ pesimist favorizeaza neajutorarea, Modul in care ne explicam evenimentele determina cit de neajutorati sau cit de energid putem deveni atunci cind dam piept eu neplacerile zilnice, precum ' ~i cu Infringeri serioase. Consider ca stilul dumneavoastra expl icativ vii reflecta «cuvintul din suflet».

Fiecare dintre noi poarta un cuvint in suflet, un «da» . sau un «nu». Intuitiv, probabil nu stint ce cuvint locuieste acolo, dar putcm inva\3 sa-l descifram cu destula acuratete, In curind, veti gasi in carte un chestionar prin care sa va testati propriul nivelde optimism sau pesimisrn,

Optirnismul joaca un ro1 important in uneIe dornenii ale vietii dumneavoastra - desi nu in toate. Nu este un panaceu. Dar va poate proteja de depresie; poate sa vii rnareasca nivelul de reusita; poate sa va sporeasca bunastarea fizica; este de departe 0 stare rnentala mult mai placuta decit pesimisrnul. Pesirnismul, pe de alta parte, are si el rolullui si, pe parcursul cartii, yeti afla mai multe despre aspectele care-I fac suportanil.

Daca testele ariitii ea sinteti pesirnist, asta nu inseamna eli lucruriie sfirsesc aici, Spre deosebire de muite calitati . personale, pesimismul funciar nu este ceva imuabil sau de neschimbat. Puteti deprinde 0 suma de obisnuinte care va

23

Optimismul se in v a~a

vor elibera de tirania pesimisrnului ~i vii VOl' permite sa va folositi de optimism atunci cind vreti. Aceste deprinderi nu sint foarte simplu de invatat, dar pot fa totusi dobindite. Primul pas consta in a descoperi cuvintul ascuns din suflet, Para sa fie 0 coincidenta, acesta e si primul pas spre 0 noua intelegere a min Iii ornenesti ce a prins contur in ultimul sfert de seeol - lntelegerea privind felul In care ne poate determina soarta sentimentul controlului asupra propriei persoane,

Cum Inveti

sa fii neajutorat

Pe la 13 ani deja rna prinsesem de ceva: de cite ori parintii rna trimiteau sa stall peste noapte la eel mai bun prieten "I rneu, Jeffrey, inSell1l1fl eli acasa emu problemc, Cind s-a intimplat asia ultima oara, am aflat mai tlrziu eil mama suferise 0 histerectornie, Alta data am observat eli tata uvea necazuri. Se purtase ciudat in ultimul timp. De obicei era calm ~i echilibrat, asa cum credeam eu eli trebuie sa fie un lata. Acum se emotiona des ~i era dud furios, clnd trist.

Ducindu-ma seam la Jeffrey pe strazile cartierului rezidential Albany, din New York, ce se intunecau deja, rata a rras deodata scurt aer in piept ~i a oprit masina pe drcapla. Am Tamas amindoi tacuti un timp, dupa care mi-a spus ci'.i pentru un minut sau doua nu si-a mai sirntit deloe parlea dreapta a eorpului. Percepind teama in vocealui, rn-a apucat groaza,

24

Cum tn\lc:~i sa fii neajutcrat

Avea 49 de ani, adica era in deplinatatea fortelor; Copil al Marii Depresiuni", obtinuse rezultate remarcabile in facultatea de drept, indreptindu-se apoi spre 0 slujba siguIii, la Stat, in lac sa riste in speranta unui salariu mai mare. Trebuia sa candideze pentru 1.111 post malt in statui New York, ceea ce mafacea nespus de mindru de el.

~i eu treceam printr-o criza, prima din frageda mea viaIii. in acea toarnna tata rna luase de la scoala publica, unde irni placea, si m1i inscrisese lntr-o ~coalii rnilitara particulara, singura din Albany care-i trimitea pc tinerii prornitatori la colegii bune. Curind rni-am dar searna eli sint singurul baiat din Glasa de mijloc in scoala aceea frecventata de copii de bogatasi, majoritatea provenind din familii avind 0 veche istorie in Albany, de peste 250 de ani. Mii sirntearn dat la 0 parte ~i singur.

Tala a oprit rnasina In fata casei lui Jeffrey ~i mi-am luat ram as-bun de la el, ell un nod in gil. A doua zi m-am trezit foarte devreme, ill panica, ~tiam eEl trebuie sa rncrg acasa, stiam ca se lntimplll ceva. Am ie~it ~; am alergat cele sase striizi pina acasa, Am ajuns exact cind 0 targil era coborita pc treptele din fala. Pe ea stlitea Intins tata. Privind din spatele unui copac, am vazut ell mccrea sa para curajos, dar l-am auzit respirind greu ~i ziclnd ca nu se poate misca, Nu rn-a vazut si n-a ~tiut ca am asistat la aeel moment cumplit, Au urmat trei atacuri vasculare ccrebrale care l-au lasat complet paralizat, prada un or perioade de tristete alternlnd, in mod ciudat, ClI momente de euforie.

Nu am fost dus sa-l vizitez La spital ~i, un limp, niei la azilul Guiderland. In cele din urma, a sosit si ziua cind

• Marea Depresiune, criza economics ~i perioada de slaba activitate inregistratd in SUA ~i in aile ian in urma prabusirii pielei de actiuni in octombrie 1929. prelungindu-se $i in anii '30. (Nt.)

25

Optimismul se invatd

am intrat in camera lui ~i mi-am dat seama eil sc temea sa-l vad in starea aceea de neajutorare.

Mama Ii vorbea despre Dumnezeu si despre viata de apoi,

- Irene, i-a soptit, Nu cred in Durnnezeu, Nu cred eil exista ceva dupa, Nu cred decit in tine si eopii ~i nu vreau samar.

Asa am fiieu! cunostinta eu suferinta pe care a genereaza neaj utorarea. Irnagiuea tatlilui men in aeea stare, care s-a prelungit plna la moartea lui, peste rnai multi ani, mi-a fixat orientarea. Disperarea lui rn-a impulsionat.

La un an dupa aceea, indemnat de sam mea rnai mare, care aducea rnereu de la colegiu cilf\i pentru fratele ei precoce, l-am citit pe Sigmund Freud. Stateam lntr-un hamac ~i citcarn Prelegerile introductive. Cind am ajuns acolo unde vorbea despre oarneni care viseaza adesca ca Ie cad dintii, am simtit eli rna recunosc. Si eu avusesem astfel de vise! Am ramas inmarmurit de interpretarea lui. Pentru Freud, visele despre caderea dintilor simbolizeaza casrrarea ~i exprima sentimentul de vina indus de masturbare. eel cc viseaza se teme ea lata! sa nu-l pedepseasca pentru pacatul masturbarii eastrindu-L M-arn intrebat cum de rna cunoaste ~a de bine. Habar n-avearn ca pentru a genera aceasta identificare In eititor Freud se prevala de coincidenta dintre frecventa relativ mare a viselor despre dinti din adolescents ~i Inca rnai frecventul fenomen de masturbare. lnexplicatia lui se arnestecau suficiente elemente plauzibile faseinante si indicii ispititoare despre alte revelatii ce aveau sa urmeze.In clipa aceea m-am hotarit sa-rru petree viata punind intrebari ea ale lui Freud.

Peste citiva ani, dod am rners la Princeton hotarit sa devin psiholog sau psihiatru, am vazut cii departamentul de psihologie de aiei nu se distingea prin nimic, in vrerne ce acela de filozofie avca un renurne mondial. Filozofia

26

Cum lnvcti sl fii neajutorat

mintii ~i filozofia stiintei pareau sa mearga bine irnpreuna, Cind mi-an terminat studiile de filozofic moderns, tot mai credeam cii lntrebarile lui Freud sin! corecte. ln schirnb, raspunsurile lui OIl mi se rnai pareau plauzibile, iar metoda - generalizind excesiv doar citeva cazuri - mi se parea infioratoare. Credeam atunei ca numai prin experiment poate afla stiinta cauzele ~i efectele problemelor emotionale de tipul neajutorarii - pentru a invii\a apoi sa le trateze.

Am studiat in continuare psihologia experirnentala. ]n toarnna lui 1964, ea tinar entuziast de 21 de ani cu 0 proaspill diploma sub brat, am sosit la laboratorullui Richard L. Solomon de Ia Universiratea din Pennsylvania. Dorisem enonn de mull sa pot studia sub indrumarea lui. Nu nurnai ca era unul dintre cei rnai man teoreticieni ai lumii, dar se angajase intr-o rnunca pe care dorearn 5-0 fae ~i eu: incerea sa inteleaga elementele de baza ale rnaladiei rnentale prin extrapolarea rezultatelor unor experimente bine controlate, facute pe animate.

Laboratorullui Solomon se gnsea in cladirea Hare, cea mai veche ~i cea mai sumbra din campus, iar cind am deschis usa subreda rni s-a parut en 0 sa iasa din \itini. L-am vazut pe Solomon, lnalt ~i slab, aproape camp Ie! chel, cufundal in ceca ce parea a fi propria aura de intensitate intelectuala, Daca Solomon era absorb it, in schimb toti ceilalti din laborator pareau extrem de dezorientati.

Cel mai virstnic student, un tip prietenos ~i arnabil pe nume Bruce Overmier, mi-a dat imediat 0 explicatie,

- E verba despre ciini, a spus Bruce. Ciinii nu mai reactioneaza in nici un fel. S-a lntimplat ceva eu ei. Asa ca nimeni nu rnai poate face vreun experiment.

A continuat spunindu-mi ca in ultimele saptarniru ciinii de laborator - folositi in ceea ce el numea, cam neinteligibil pentru mine, experiente «de transfer» - fuscsera conditionati pavlovian. Zi dupa zi Ii supusesera la doua

27

Optimismu l se invalA

tipuri de stimuli: note sonore inalte si $OCW; scurte, Acestea Ii se aplicasera ciinilor in pereche - intii 0 nota, apoi un ~OC. Socurile nu erau dureroase - genul de tresarire pe care 0 ai atunci cind atingi 0 clan(li lntr-o zi senina de iarniL Ideea era sa faci c1inii sa asocieze nota neutra cu socul neplacut - sa Ie «cupleze» - a~a inctt rnai tirziu, cind auzeau nota, sa reactioneze ca si cind ar fi fost un soc: cu teams. Asta era tot.

Dopa aceea a inceput principala parte a experientei, Ciinii au fost dusi Intr-o «naveta eu dona compartimente», adica 0 cutie mare cu (evident) doua compartimente separate printr-un perete subtire. Cercetiitorii doreau sa vada dad acum ciinii care se gaseau in naveta vor reactiona la note la fel cum invatasera sa reactioneze la soc - sarind peste perete. Daca da, se demonstra cainvi'i\l'iturile emotionale se pot transfera la si tuatii nespus de diferite,

La lnceput ciinii au invatat sa sam peste obstacol pentru a scapa de socuri, Dupa ce au invii(at asta puteau fi testati pentru a se vedea daca notele singure le produceau aceleasi reactii. Ar fi trebuit sa fie foarte usor, Pentru a scapa de soc tot ce aveau de facut era sa sara peste obstacoJul sound care impartea in doua «naveta», De obicei ciinii 111- vata asta cu usurinta.

- Dar ciinii astia, spuse Overmier, s-au asezat pc jos schelalaind, Nici macar n-au incercat sa scape de socuri, Ceca ce inserrma, desigur; ca experimental nu putea fi continual.

Ascultindu-l pe Overmier, m-arn uitat la ciinii care scinceau, Mi-am dat searna ca se petrecuse ceva mull mai important decit ar fi putut produce vreun experiment de transfer. in mod accidental, in timpul primei parti a experimentului, ciinii invu(aserd pesemne neajutorarea De aceea renuntasera. Notele nu aveau nimic de-a face cu asta. In timpul conditionarii pavloviene, simtisera eli socurile Yin

28

Cum invc:~i sa Iii neajutorat

si pleaca mdiferent daca lupta, sar, latra sau dad TIU fae absolur nimic. Ajunsesera deci la concluzia, sau «invatasera», cii once ar face - nimic nu conteazii. A~a ca de ce sa mai lneerce?

Implicatiile m-au lasat fui'i grai, Daca acesti ciini fusesera In stare sa invete ceva atit de complex precum inutilitatea actiunilor lor, aveam 0 aoalogie ell neajutorarea umaria, care putea fi studiata, asadar, in laborator. Si nu exista nici un studiu stiintific asupra neajutorarii, Ma gindeam daca ceea ce se petrecea eu ciinii nu era cumva un model de laborator al neajutoriirii omenesti, un model utilizabil pentru a in\elege cum survine, cum trebuie tratatii, cum sa te feresti de ea, ce medicamerne actioneaza asupra-i si cine este mai vulnerabil in fata ei,

Desi era prima oara cind observam in laborator neajutorarea invatata, 0 recunoscusem. ~i altii 0 observasera, dar 0 percepeau ca pe 0 neplacere, nu ca pe un fenornen demn de studiu, Intr-un fel, viata si experienta mea - poate efectul pe care paralizia tatei 0 avusese asupra mea - rna pregatisera 8-0 vad, Avea sa-rni trebuiasca un deceniu pentru a dovedi comunitatii stiintifice ca ceea ce ii afcctase pe acei ciini era neajutorarea, ca ea se putea lnvata si, in consecinta, se putea dezvata,

Pe cit de emotionat eram de posibil itatea unei astfel de descoperiri, pe ad! eram de necajit din aM cauza, StudenIii administrasera socuri intr-o oarecare miisura dureroase aeelor animate total nevinovate. Puteam sa lucrez intr-un astfe1 de laborator? Mi-au placut intotdeauna animalele, ciinii indeoscbi, iar perspectiva de a le face rau - chiar dad durerea era midi - rna afecta profund. Mi-am luat liber 13 sfirsit de siiptaminil. ~i m-am dus sa-rni exprim indoiala in fata unuia dintre profesorii rnei de filozofie. DC§i numai cu citiva ani mai mare decit mine, 11 consideram un adevarat intelept.

2.9

- Am vazut ceva in laborator care ar putea fi inceputul intelcgerii neajutorarii, am spus, Nimeni n-a studiat asta pina acum, dar nu sint SigUT cil voi fi in stare 5-0 fac deoarcce nu cred eli e corect sa supun ciinii la socuri, Chiar daca nu este gresit, imi repugna. I-am descris observatiile rnele, unde credeam ca pot duce si rnai ales cc rna nelinisrea.

Profesorul meu studia etica ~i istoria stiintei, asa cii in-

trebarile lui au pomit de aiei. .

- Marty, ai alta metoda de a rezolva problema neajutorarii? Ce zici de studiile de caz privind oamenii neajutorati?

Era clar pentru amindoi di studiile de caz sint niste fundaruri din punet de vedere stiintific: studiul de caz este o anecdota despre viata unei singure persoane, purtind pecetea subiectivitatii naratorului, Numai experimentele bine controlate pot izola cauzele ~i descoperi 0 cum.

- Exista vreo justificare in a face vreo creature sa sufere? am insistat eu.

Profesorul mi-a amintit ca majoritatca fiintelor omenesti, ca si a animalelor de casa, traiesc astazi pentru ca s-au facut experirnente pe animale. Farii ele, poliornielita ar face Inca ravagii, iar varicela ar fi foarte raspindita,

- Pe de alta parte, a continuat el, ~tii ca istoria stiintei este plina de promisiuni neindeplinite, de tehnici ce se presupunea cii vor usura suferintele omenesti, dar n-au reusit. Sa te intreb intii ceva: exista sanse intemeiate sa elimini, cu timpul,mai rnulta suferinta decit provoci acum pe 0 peri Gada scurta? in al doilea rind, pot savantii sa generalizeze de Ia animale la oarneni?

Am raspuns afirrnativ la ambele intrebari. in primul rind, avearn un model capabil, speram, sa rezolve rnisterul neajutorarii omenesti, Daca se realiza aces! lucru, atunei alinarea suferintei avea sa fie considerabila. in al doilea rind, stiam cil. ~tiinla ohtinuse deja 0 serie de teste clare,

30

Cum tnvett sa. ni neejutcrat

i'

menite sa demonstreze cind anume generalizarea de la ani. male la om avea sa reuseasca ~i cind urrna probabil sa esueze. Am decis sa le incerc.

Profesorul In-a avertizat eft adesea oamenii de ~tiintii cad prada propriilor ambitii ~i uita foarte usor idealurile de la care au pornit, M -a rugal sa iau doua hotariri: in ziua cind lmi vafi clar cii am descoperi t principiile de bam a ceea ce voiam sa stiu sa nu.mai lucrez cu ciini, iar cind voi fi gasit raspunsurile la problemele esentiale a caror rezolvarenecesita experiente pe animale sa nu mai Iucrez niciodata cu animale,

M-am inlors in laborator plin de speranta ca voi crea un model «animal» de ncajutorare. Numai un singur alt student, Steven Maier, credea ca \'elul meu e realist. Acest lillar timid, studios, venit din Bronx, a fost repede arras de 'project. Crcscuse in saracie si se remarcase la liceul de sfiin(ll din Bronx .. Stia ce inseanma sa fii neajutorat pe lumea astasi cc lnseamna sa IUPli. Si mai credea ca a descoperi un model de neajutorare umana era un teL caruia merits sa-Ii dedici cariera. Am pus La punct un experiment pentru a demonstra ca animalele pot invata neajutorarea, L-arn nurnit «triadic» deoarece implica trei grupuri de ciini.

Primului grup ii aplicam socuri de care puteau scapa, lmpingind un carton cu botul, ciinele din respectivul grup putea sa opreasca socurile, Avea astfel controlul, deoarece unul dintre raspunsurile sale conta.

Aparatul ce producea socuri pentru grupul al doilea de ciini era cuplat cu eel pentru primii. Ciinii prirneau exact aceleasi socuri ca si primii, dar orice fel de reactie ar fi avut - nu conta. Sacul suferit de un cline din acest grup inceta numai cind ciinele din primul grup lmpingea cartonul.

Cel de-al treileagrup nu primea nici un fel de socuri.

!

: ~.

31

Optimi smu I se Inva'i!ii

Dopa ce ciinii terrninau experimental, conform grupului din care faceau parte, top erau dusi in «naveta», Au lnva",t repede sa sara peste obstacol pentru a scapa de soc, Am presupus torusi ca, &tea aceia din grupul al doilea aT fi invatat ca nimic din ceea ce faceau nu conta, aveau sa se a~eze pc jos si sa riitnfuii pasivi,

Profesorul Solomon s-a declarat sceptic. in teoriile psihologice la rnoda nu exista loe pentru ideea en animalele sau oarnenii ar putea invata neajutorarea,

- Organisrnele, a spus Solomon atunci cind am rners sa discutam pmiectul cu el" invata raspunsuri numai cind acestea due fie la rasplata, fie la pedeapsa, in experimentele pe care Ie propuneti raspunsurile nu sint legate nici de pedepse, niei de rilsplliii. Acestea survin indiferent de ceea ce face animalul, nefiind 0 conditio care sa produca invataminte in nici 0 teorie a invaprii.

- Cum sa invete animalele ca nirnic din ceea ce fac nu couteaza? a intervenit Bruce Overmier, Animalele nu au o viala mentala de ordin superior. Probabil ca n-au nici un fel de ccgnitii,

Desi sceptici, amindoi ne-au sprijinit. Ne-all rnai sfatuit sa nu ne pripim sa tragem vreo concluzie, Se putea foarte bine ca animalele sa nu scape de soc din alt motiv, nu pentru ea descoperisera cii orice reactie este inutila, Era posibil ca insusi stresul socului sa-i faca pc ciini sa para ca renunta,

Steve ~i cu mine credearn eli experimentu1 triadic va studia ~j aceste posibilitati deoarece grupurile ce primeau socuri de care puteau sau nu sa scape urmau sa sufere aceeasi doza de sires fizic, Daca aveam dreptate si neajutorarea era elernentul primordial, atunci aveau sa renunte nurnai ciinii care prirneau socuri de care efectiv nu puteau scapa,

La inceputul lui ianuarie 1965, am supus prirnul dine la socuri de care purea scapa si un al doilea dine Ia socuri identice, de care Jusa nu putea. scapa, Celui de-a I treilea

32

Cum Inv-e~; s4 fii neajutcret

nu i s-a flicut nimic. Ziua urmatoare am dus ciinii In navetil ~i le-arn aplicat socuri de care puteau scapa cu LIliurinti sarind peste mica bariera ce despartea cele doua compartimente ale cutiei,

in dteva secunde, ciinele care inva\aSe ca poate controla socurile a descoperit ca poate sari peste bariera ~i scapa, Ciinele care nu prirnise nici un fel de soc inainte a descoperit acelasi lucru tot in citeva secunde. Dar ciinele care vazuse cii oriee ar Ii facut nu conta n-a depus nici un fel de efort sa scape, desi putea privi eu usurinta peste bariera, la zona fiirii socuri a navetei. in mod jalnic, a renun\lit .repede si s-a intias pe jos, desi primea regular un soc, Nu a descoperit nicicind eli Ill" putea scapa de el sarind pur ~i simplu in partes cealalta!

Am repetat experimentul cu opt triade, Sase dintre cei opt ciini din grupul neajutorat au ramas in navetii si au re'nun tat, in timp ce nici unul dintre cei opt din grupul care invatase ca poate controla socul nu a renuntat,

Steve ~i eu mine eramacum.couvinsi eli numai lucrurile de neocolit produceau renuntare, deoarece tipul identic de §DC, atunei cind era sub controlul animalului, nu ducea la niei 0 renuntare, in mod dar, animalele pot invala ca actiunile lor sint inutile, iar atunei clnd invata asta nu mai au nici 0 initiativa, devin pasivi, Luasem primaprernisa de baza a teoriei invlitfuii - anume ea lnvatarea se produce numai atunci cind Ull raspuns conduce la 0 rasplatii sau 0 pedeapsa - ~i demonstrasem cii este gresin,

lmpreuna eu Steve, am scris despre aceasta deseoperire si, surprinzator, editorul de la Journal of Experimental Psychology, cea rnai conservatoare publicatie din domeniu, a gasi! de cuviinta sa ne pub lice contributia ca articol de fond, Manusa fusese aruncata teoreticienilor invii(arii din Iumea intreaga, lata doi fosti studenti lara pic de experienta spunindu-Ie marelui B. F. Skinner, guru al behavio-

33

Opli:mismul se tnvatA

rismului, ~i tuturor discipclilor sai eli se in~ala chiar in premisa fundamentalal

Behavioristii au s-au lasat eu una cu doua, Un foarte venerabil profesor din departarnentul nostru de la universitate - lnsusi fostul editor al Journal of Experimental Psychology limp de 20 de ani - mi-a scris, comunicindu-mi ca articolul nostru ii facuse «greata». La 0 intrunire internationala am fost abordat de principalu! discipol al lui Skinner, care rn-a informat ca «animalele nu invatii nimic, ci numai reactioneaza».

Nu au fost multe experimente cruciale in istoria psihologiei, dar Steve Maier, de numai 24 de ani pe atunci, a

realizat unul dintre ele. A fost un act de cursj, lntrucitexpe- "

rimentullui Steve ataca 0 traditie Impamintenita, behavio- i

rismul, De 60 de ani, psihologia americana era dorninata I'

de acest curent, Teate marile personalitati din dorneniul inva1funintului erau behavioristi care, de mai bine de doua generatii, ocupau orice post academic bun in psihologie.

Desi behaviorismul era, in mod cert, exagerat. (Stiinta ob-

tine adesea mult credit din lucruri exagerate.)

La fel ca in cazul freudismului, principala idee a doctrinei behavioriste mergea irnpotriva bunului-simt, Behavioristii afinnau insistent cil. lntreg comportarnentul unei persoane este detenninat numai ~i nurnai de 0 viata lntreaga depedepse ~i recompense. Actiunile rasplatite (un zimbet, de excmplu, care a adus dupa sine 0 mmgiiere) aveau mari sanse sa fie repetate, iar cele care atrasesera pedepse erau suprimate. Si eu asia basta.

Constiinta - gindirea, planificarea, asteptarile, amintirea - nu are niei efect asupra actiunilor noastre, asa cum vitczometrul nu face 0 masina sa se miste, ci doar arata ce se intimpla. Fiinta omeneasca, sustineau behavioristii, este in lntregime modelata de mediul extern - prin recompense si pedepse -, ~i nu de ginduri interioare,

34

Cum invc~i sA fii neajutorat

Bste greu de crezut Gil oameni inteligenti au subscris la aceasta idee un timp atit de indelungat, si totusi, de la sfirsitul celui de-al doilea razboi mondial, psihologia americana a fost condusa de dogrnele behaviorismului. Acesta are 0 perspective deosebit de optimista asupra organismului omenesc, ceea ce face progresul fermecator de simplu, Pentru a schimba 0 persoana nu trebuie decit sa-i schimbi mediul. Oamenii comit crime pentru ca sint saraci, dar, daca se elimina saracia, va disparea si crima. Daca prinzi un hot, poti sa-l dai pe brazda modificind elementele vietii sale. Pedepseste-l pentru ell furii ~i recompenseaza-l pentru orice comportament constructiv, Prejudecata provine din necunoasterea oamenilor IIi poate fi infrinta inviitind sa-i eunosti, Prestia deriva din lipsa de educatie ~i poate fi Invinsa prin scoala pentru toata lumea.

in timp ce europenii aveau 0 abordare genetica a comportamentului - vorbind in termeni de trasaiuri de carneter, gene, instincte ~i asa mai departe -, americanii sustineau teza conform careia comportarnentul este in intregime determinat de mediu. E mai mult decit un accident faptul ell cele dow (liri in care behaviorismul a inflorit - Statele Unite ~i Uniunea Sovietica - sint, eel putin in teorie, leagane ale egalitarismului, «Toti oamenii sint creati egali» si «de lafiecare conform abilitatilor, fiecaruia conform nevoilor» au fost deopotriva axele ideologice ale behaviorismului si ale sistemelor politice american ~j sovietic,

Asa stateau lucrurile in 1965, cind ne-am pregatit contraatacul impotriva behavioristilor, N oi credeam ca notiunea behaviorists conform careia totul se reduce la pedepse ~i recompense este falsa, Sa ne gindim la explicatia data in cazul unui sobolan care apasa 0 bara pentru a obtine mincare: atunci cind sobolanul a primit hrana prin apasarea barei, 0 va mai apasa si altii data, deoarece asocierea dintre apasarea barei ~i mincare a fost stimulate in prealabil de

35

Optlmismul se invatit

o recompensa. Sau explicatia behaviorista a muncii oamenilor: omul merge la lucru numai flindca raspunsul i-a fost deja inlirit de recompensa, nu din cauza ca se asteapIii la recornpensa, Viata mental a a persoanei sau a sobolanului DU exist! sau nu joaca niei un rol cauzal in perspectiva behaviorista, Spre deosebire de adeptii acesteia, noi eredeam cii evenimentele mentale sint cauzale . Sobolanul se asteaptd ea prin apasarea barei sa capete mincare; omul se asteaptd ca mersulla serviciu sa duca la prirnirea unui salariu. Noi consideram ea motivatia celui mai voluntar comportament este ceca ce astepti sa rezulte din acesta.

Cu privire la neajutorarea inva{ata, Steve ~i cu mine credeam ca animalele se asezasera pe jos deoarece inva(asera cit, orice ar face, nu conleazii·~ ~i de aceea se asteptau ca nimie din ce fac sa nu aiba vreo insemnatate 1n viitor. o data ce Ii se formase aceasta asteptare, nu aveau de ce sa se rnai angajeze in vreo actiune.

- Pasivitatea deriva din doua SUllie, a fost de parere Steve. Precum batrinii din aziluri, inveti sli fii pasiv dad meritli. Personalul este mull mai dragul daca pari docil decit dad esti pretentios, Sau poti deveni pasiv ~i renunta la tot, daca iIi inchipui eli nimie nu mai conteaza oricum te-ai cornporta, docil sau pretentios, Ciinii nu sint pasivi pentru cii ar fi invatat ea pasivitatea pune eapa! socului, Mai degraba eiinii renunta pentru cil se asteapta ea tot ce fac sa nu aiba importanta,

Behavioristii nu puteau accepta ca acei ciini «neajutorati» invatasera sa se astepte OR nimic din eeea ee fiiceau sa nu conteze. in fond, ei sustineau ea singurul lucru pe care un animal - sau 0 fiinta omeneasca ~ II poate invata este 0 actiune (sau, in iimbajul profesiei, un raspuns motor). Nu ar putea nicicind invata un gind san 0 asteptarc, Asa eli fortau lucrurile, sustinind eA animalele patisera ceva, fusesera curnva recompensate pentru ea stateau pe jos,

36

Cum inveli sA m neajutorat

C1inii primeau socuride care nu puteau scapa, Existasera mornente, aratau behavioristii, cind se intimplase ca animalele sa stea jos la incetarea socului. Oprirea durerii, spuneau ei, a intarit impulsul de a sta jos. in consecinta, ciinii stateau jos si mai mult, iar socul inceta din nou, ceea ce intiirea in continuare statui jos.

Aeest argument a reprezentat ultimul refugiu al unei opinii elaborate eu grija (desi inoorecte, dupa parerea I;I1ea). La fel de bine se putea pretinde cii anirnalele n-au fost recompensate pentru a sta jos, ei pedepsite - prin faptu! ea uneori socul pomea atunei cind anirnalele stateau; asta ar fi trebuit sa pedepseasca statui jos ~i sa-l suprime. Behavioristii treceau eu vederea aceasta hiba din argumentatia lor. Noi am replicat ca animalele, tn fata socului pe care nu-i puteau conrrola, s-au dovedit capabile de a process. infor'mapa, invatind ca nimic din ceea ce fac nu conteaza,

Aiei a survenit stralucitul test al lui Steve Maier.

- Hai s.ii supunem ciinii chiar proccsului prin care behavioristii cred ea animalele devin ultraneajutorate, a spus Steve. Ciinii sint reeompensati pentru di nu se misca, spun ei. Foarte bine, 0 sa-i recornpensam ca nu se misca, De' cite ori stau nemiscati cinci secunde, oprim socurile, Cu alte cuvinte, testul facea in mod de!iberat ceea ce behavioristii sustineau' crt soar fi petrecut accidental.

Behavioristii pretinsesera cil. 0 recompense pentru statui nemiscat ar determina aces! comportament. Steve nu era de acord.

- Stirn amindoi ca animalele vor inv3\ll eli stind jos, pur ~i simplu, socurilc vor inceta. 0 sa invete ea raminind nerniscate cinci seeunde pot face socurile sa inceteze. 0 sa-~i spuna: (<Piii putem controla treaba asta!» Si, conform teoriei noastre, 0 data ee invata ce insearnna controlul, nu vor deveni niciodataneajutorate.

37

Optlrntsmu! se iiwa,A

Steve a pus la cale un experiment in doua faze. in prima, ciinii pe care Steve Ii nurnea «din grupul nemiscao aveau sa fie SUPW1i unui soc care inceta numai daca stateau nemiscati, AI doilea grup, asa-numitul «grup cuplat», avea sa prirneasca socul 0 data eu grupul celor nemiscati, dar nimic din ceea ce faceau «cuplatib nu afecta socul, Acesta lnceta numai cind ciinii din grupul nemiscat stateau pe loc. Celui de-al treilea grup i se spunea «grupul nesocat».

A doua parte a experimentului eonsta in a duce top CHnii in naveta pentru a-i invata cum «Sa sara peste» soc. Behaviorisrii preziceau ca, atunci cind va aparea socul, ail! ciinii din «grupul nemiscat» cit ~i cei din «grupul cuplat» vor sta pe loc, partnd neajutorati - din cauza eli ambele grupuri primisera inainte recompense, fund scutite de socuri atunci cind stateau nerniscate, Comparativ, spuneau behavioristii, ciinii din «grupul nemiscat» vor fi ~i mai pasi vi pentru ca fusesera recornpensati in mod constant pentru nerniscare, in timp ce ciinii din «grupul cuplat» fusesera recompensati numai cind ~i ciud. Mai sustineau, de asemenea, ca grupul nesocat n-o sa fie deloc afectat.

Noi, cognitivistii, nu eram de acord. Sustineam ca aceia din «grupul nemiscat», care invatasera eil au control atunci cind socul inceteaza, a-or sa devina neajurorati, Cind vor prinde ocazia sa sara peste bariera din naveta, 0 VOT face degraba. Am rnai presupus ca majoritatea celor din grupul cuplat vor deveni neajutorati ~i, desigur, ca grupul nesocat nu va fi afectat ~i va scapa cu agilitate de socuri.

Am supus ciinii primei parti a experimentului, apoi i-am dus la naveta, lata ce s-a intimplat:

Majoritatea eelor din grupul cuplat au zacut, pur ~i simplu, asa cum prevazusera ambele tabere, Ciinii din grupul nesocat nu au fost afectati. Cit despre dinii din celalalt grup, cind au ajuns la naveta au rarnas nemiscari clteva secunde, asteptind ca socul sa se opreasca. Vazind ea nu

38

Cum Inveri sA Iii neajutorsr

inceteaza, s-au fitii! un pic, cautlnd alta metoda pasiva de a anula socul. Foarte repede au ajuns la concluzia ca nu exista niei una si au sarit imediat peste bariera,

Cind parerile se ciocnesc, asa cum se intimplase cu cele ale behavioristilor ~i ale cognitivistilor eu privire la neajutorare, este foarte greu sa realizezi un experiment care sa lase partea adversa fiirii replica. Steve Maier, La eei 24 de ani ai sal, reusise,

Acrobatiile behavioristilor mi-au amintit de problema epiciclurilor. Astronomii din Renastere au ramas eu gura cascara afllnd de observatiile facute de Tycho Brahe. Din cind in cind, planetele pareau sa se intoarca pe «cararile, pe care tocmai apucasera, Astronomii care credeau ca Soarele se misca in jurul Pam1:ntului au explicat aceste retrageri cu ajutorul epiciclurilor: cercuri mici intr-unul mare, de-a lungul carora corpurile ceresti se rotesc periodic. Pe rnasura ce se faceau mai multe observatii, astronornii traditionalisti au fost nevoiti sa postuleze tot mai muLte epiciduri. in cele din urma, cei care credeau eli Parnintul se invirre in cere injurul Soarelui (de fapt urmeaza 0 traiectorie elipticii) au aVUI clstig de cauza asupra geocentristilor pur ~i simplu pentru ca perspectiva lor necesita mai purine epi-. cicluri si, in consecinta, era mai plauzibila, Expresia «mai adauga un epiciclu- a ajuns sa fie folosita in legatura eu orice fel de savanti care, gasindu-se in dificultatea de a sustine 0 ipoteza ~ubreda, postuleaza cu disperare alte ~i alte subteze in speranta de a-si sprijini ideea.

Descoperirile noastre, impreunii eu cele ale unor ginditori precum Noam Chomsky, Jean Piaget si psihologii procesarii informatiei, au extins cirnpul de investigatie a mintii si i-au pus pe behavioristi la respect. Deja in 1975 studiul stiintific a1 proceselor mentale ale oamenilor ~i animalelor a detronat cornportamentul sobolanilor ca subiect predi leet al lucrarilor de doctorat,

39

Optirnismul se lnv8Fi

Steve Maier ~i cu mine am descoperit cum sa producern neajutorare tnva\3m. Dar; daca 0 generasem, puteam 5-0 si vindecam?

Am luat un grup de ciini pe care-i tnvatasem sa fie neajutorati si am tras de bietele animale inainte si-napoi in naveta, peste bariera ~i la loc, pina cind au ajuns sa sc miste din proprie initiativa si sa-~i dea seama ea propriile actiuni dau rezultate. Cind ajungeau in acest punct, vindecarea era sutll la sum sigura ~i durabila,

Ne-am ocupat de prevenire ~i am descoperit un fenomen pe care l-am numit «imunizare». Daca inveti dinainte ca reactia ta are eu adevarat 0 valoare, atunci previi neajutorarea, Am vazut cum ciinii care invata de mici acest lueru rarnln «imunb pentru toatil viata, Implicatiile pentru oameni erau uluitoare.

Pusesem astfel bazele unei teorii si, asa CUIll hotllrisem in ziua aceea la Princeton, cind profesorul si cu mine discutaseram despre etica experientelor pe animale, Steve MAier ~i cu mine run oprit cxperimentele pe ciini.

Vulnerabilitate ~i invulnerabi1itate

Articolele noastre apareau acum cu regularitate, Teoreticienii invatarii au reactionat asa cum era de presupus: eu neincredere, furie si critici aprinse. Acea controversa, cam tehnica ~i plicticoasa, a durat 20 de ani si, pe cit se pare, noi am invins, Chiar ~i cei mai intransigenti behavioristi au inceput, finalrnente, sa predea studentilor neajutorarea invatata ~i s-o studieze,

Cele mai constructive reactii au venit de la oamenii de ~intll interesati de aplicarea neajutorarii invii\3te in prebleme legate de suferinta umana, Una dintre cele mai subtile a venit de la Donald Hiroto, unjaponez de 30 de ani de la Oregon State University. Hiroto cliuta 0 tema de doctorat

40

Cum lnveli s", fii neejutorat

:Ii a dorit sa afle detalii despre ce facuseram noi. Voia sA' ¥!Ida dad descoperirea noastra se aplica si oamenilor:Ii de aceea a adaptat experimentele facute de noi pe ciini,

Hiroto a luat un grup de voluntari, l-a dus intr-o camera, a.dat drumul la muzica foarte tare ~i le-a dat oamenilor llUCina sa descopere cum se opreste. Subiectii au incercac bte combinatiile posibile pe panoul de butoane, dar zgoIDDtUI pur ~i simplu nu inceta, Nimic nu a mel'S. Un alt grup .re~it sa opreasca zgomotul apasind pe niste butoane din partea dreapta a panoului. Un al treilea grup nu a fost lliUpus la nici un fel de zgomote.

ApoiHiroto a dus grupurile intr-o camera unde se gasea 0 naveta, Puneai mina pe 0 latura a ei ~i izbucnea un ~omot puternic, puneai mina pe cealalta latura ~i zgomolui se oprea.

-intr-o dupa-amiaza (era in 1971), Hiroto m-a sunat ~ .ill-a spus ca obtinuse niste rezultate care ar putea sa insemne ceva, chiar foarte mull. Oamenii carora li se pusese muzica de care nu aveau cum scapa pur si simplu SlilUsera pasivi in naveta, rara sa faca nimie! Mi-am dat :seama ca Hiroto era tare emotionat, desi incerca s~-~i pas- 1reZe calmul stiintific,

- A fost ca ~i cind ar fi lnvatat ca sint neajutorati, inapabili sa opreasea zgomotul, asa eli nici n-au mai incerat, desi totul, ~i locul ~i momentul, fusese rnodificat, Pe lOt parcursul experimentului au echivalat zgomotul eu ne.jutornrea. in schimb ceilalti, care la inccput s-au confrun.. en un zgomot de care se putea scapa sau eu niei un fel de zgomot, au invli\at sa-l opreasca foarte usort

Am simtit c1i asta reprezenta lncununarea tuturor aniIarDO~tri de munca ~i de studiu. Daca oamenii puteau InVila sa fie neajutorati in fata unui neajuns minor cum estc zgomotul, atunci poate ca, fi.ind supusi unor experiente de 1Iiata din care rezulta eli actiunile lor sint inutile, fiind SUPWii

41

Q,ptimiSn'l111 se inva\!

unor socuri serioase, invata de asemenea sa fie oeajutorati. Poate ca reactia omului la 0 pierdere in general- respingerea de catre cei pe care i-a iuhit, insuccese la serviciu, moartea sotului/sotiei - poate fi inteleasa prin modelul neajutorarii invatate, *

Conform studiilor lui Hiroto, printre oamenii pe care a incercat sa-i faca neajutorati unul din trei nu s-a lasat - fapt deosebit de important. Un animal din trei nu devenea I niei el neajutorat in urrna socurilor inevitabile. Experiente ulterioare, in care s-au folosit discurile lui Bill Cosby care cintau ~i se opreau indiferent de ce faceau oamenii, sau monede ce cadeau din automate pe neasteptate, sprijina descoperirile lui Hiroto.

Testul sau a avut si alt rezultat fascinant: din zece 03- meni nesupusi niei unui soc, unul In rnedie a stat de la inceput in naveta nemiscat si pasiv la zgomotul suparator. Ceva similar se Intimplase in experientele ell animale: un animal din zece liimlnea nemiscat de la Inceput. Satisfactia ~tiinlifica ne-a fest repede inlocuita de 0 curiozitate intensa. Cine renunta usorsi cine nu renunta? Cine supravietu- I ieste atunci cind nu ajunge la niei un rezultat in rnunca sa ori este respins de cineva pe care l-a iubit intens, multa vrerne? ~i de ce? 'in mod cert, unii nil reusesc, Ca ~i ciinii neajutorati, clacheaza, Altii insa reusesc. Precum acei subiecti energici din experientele noastre, 0 iau de la inceput si, In ciuda oricarui e~ec, reusesc sa mearga mal departe

si sii-~i reconstruiasca viata. Sentimentalistii numesc asta «triumful vointei omenesti- sau «curajul de a fi» - ca si cind astfel de etichete ar explica ceva.

• Mil grtibesc sA spun ca oamenii din experimentele de neajutorare nu au pamsit laboratorul lntr-o stare de depresie, La sfirsitul testului li se spunea ca zgomotul era 'manipulat sau eli problema nu se putca rezolva. in consecinta, simptornele dispareau. (N.a.)

42

Bxplicatia nencrocu!ui

Dupa sapte ani de experimentari ne era clar ca acea azislenti\ remarcabila In fata esecului nu trebuie ueaparat

- r.imina ceva misterios. Nu este 0 triisatura innascutii; te fi dobindita. Explorarea irnplicatiilor colo sale ale -.tei descoperiri a reprezentat munca mea din ultimii IS ani.

Explicatia nenorocului

Universitatea Oxford nu este un loc un de sa te simti in largul tau daca trebuie sil sustii 0 conferinta,

M-am lansat ins a, in acea zi din aprilie 1975, in diseersul despre neajutorare ~i am respirat usurat vazind ea jdeile mele sint bine primite de audienta, Cu cxceptia unui Personaj din prirnul rind, care s-a dovedit a fi John Teasdale, conferentiar 1a sectia de psihiatrie, proaspat sosit de la spitalul Maudsley din Londra.

- Nsar trebui sa va iasap amagiti de 0 asemenea poveste .fenn~catoare, s-a adresat el audientei dupa ce imi terminasem conferinta si primisem traditionalele lncurajari din partea profesorului care imi era referent. Teoria nu e deloc convingatoare, a continuat Teasdale. Vorbitorul a treeut pesIe faptul ca 0 treirne dintre subiectii umani nu au devenit neajutorati. De ce? $i dintre cei care au devenit, unii au revenit la normal, altii nu. Unii s-au aratat neajutorati numai in acea situatie in care lnvatasera sa fie neajutorati: n-au mai Incercat sa scape de zgomot. in timp ce altii 31,1 renuntat in situatii cornplet noi. Sa ne intrebam iari4i de ceo Unii si-au pierdut stima de sine si s-au autoinvinovatit

43

Optimismul 51!: Invall

pentru ca n-au reusit sa scape de zgomot, in timp ce altii I-au acuzat pe eel care facea experimentul eli le daduse probleme imposibil de solutionat, De ce?

Zece ani de cercetari ale caror rezultate mi se pareau de nezdruncinat cind incepusern sa vorbese se risipeau parca, laslnd loc unor dubii serioase, Am murmurat ceva despre modul in care progreseaza stiinta ~i I-am intrebat pe I Teasdale daca el era in stare sa rezolve paradoxul pe care mi-l dezvaluise,

- Cred ca cia, a spus et, dar nu este niei locul si nici tiropul potrivit,

Deocamdata nu va voi oferi solutia lui Teasdale, ci va voi ruga sa parcurgeti un scurt test care va va permite sa descoperiti daca sinteti optimist sau pesimist,

Testali-va optimismul

Nu va grabili sa raspundeti In intrebari. in medie testul dureaza cam ]5 minute. Nu exista raspunsuri corecte sau incorecte, Este important sa parcurgeti testul inainte de a citi analiza care va urrna, tocmai pentru en raspunsurile dumneavoastra sa nu fie influentate. '

Cititi descrierea fiecarei situatii si imaginati- va cu intensitate di vi se lntimpla chiar dumneavoastra. Probabil eli n-ati treeutprin toate situatiile descrise in test, dar asta nu are importanta. Se poate sa nu vi se potriveasca nici unul dintre raspunsuri, Nu va opriti si lncercuiti fie A, fie B, alegind solutia eu cele mai mari sanse sa vi se aplice, Este posibil sa vi se para ea unele raspunsuri nu suna bine, dar nu alegeti ceca ee credeti ca ar trebui sa spuneti sau ceca ce.pare coree! pentru altii, ci numai ee vi se pare po~ trivit dumneavoastra,

lneercuiti numai un singur raspuns lafiecare intrebare.

Deocamdata nu luati in consideratie punctajul, .

44

Expficatia nencrocului

L Pmiectul de care raspunzi se dovedeste un mare !IUCCeS,

J~ supravegheat indeaproape pe toti care au Iucrat la protect:

B. Toli au acordai mull timp proiectului ~i au depus rIlUlid energie

2.. Te impaci cu perechea fa (prieten/prietena) dupa ce ¥-ali certat.

Aivo jeri,

&..Am tendinia $6 iert.

PsP

r.'

,..0

PmP 0\/ 1

3.. Merglnd cu masina spre casa unui prieten, te riilJire.jti, PsN

A._~~~ 1

B.. Prietenul nil mi-a explicat COl'ect cum sa ajung. 0 1/

4.. Perechea (prietenul/prietena) iii face un cadou ~eptat.

A. /-a CTe1iCUt salariul.

&. Cu 0 se(lrd inainte t-am oferit o cind speciald ia restaurant.

So.Ai uital de ziua de nastere a souilui/sotiei (prietenuluilprietenei)

A., Nu tin minte zilele de nastere. B. M-au preocupat aile lucruri.

,'- -l'riro~ti 0 floare de la cineva care te admira in secret, A- li/oatrag.

B. Sint 0 persoand popularti.

1. Candidezi pentru un post in administratia locala ~i clstigi,

A. Am depus mulrd energie in campanie.

B. Muncesc foarte serios, indiferent ce fac.

I. Ai ratat 0 intilnire importanta.

A.. Memoria imi joacli feste citeodald. :8. Uneori uit sd-mi consult agenda,

PsP 011

1

PmN

1 ,/

o

PrP 0'-' 1

PrP OU

1

PrN

I .J

o

45

Optimismul ae illva~!

9. Candidezi pentru un post in administratia locale si pierzi.

l/A. N-am fdcut suficienui campanie.

8. Persoana care a cistigat cunostea mai multa fume.

/0. Ai oferit un dineu reusit,

,J A Am fast deosebit de antrenant In acea seard.

B. Sint 0 gazdd buOO.

II. Previi un delict, chemind politia. '-'A. UII zgomot ciudat mi-a atras atentia.

B. in ziua aceea am fast «pe fazd».

12. Ai fost extrem de sanatos tot anal.

A. jn jurul "'ell fiind foarte puli>!i vamelli bolna vi, , . flU am fost expus.

.JB. M-am strdduit sa mdninc si sa ilia odihnesc bine.

13. Datorezi bani bibliotecii pentru 0 carte rerurnata / prea tirziu.

') I A. Cind sint prins de ceea ce citesc uit adesea dolo retumdrii.

B. Am [ost alii de prins cu scrisul lucrdrii, incit am uitat sa inapoiez cartea.

14. Actiunile pe care Ie deiii iii aduc 0 gramada de bani. .A. Brokerul meu a decis sa incerce eella nou,

.) B. Brokerul meu este UII investitor de prima mina.

15. Cistigi 0 intrecere sportive. AM-am simtit de neinvins.

_) B. M-am antrenat foane bine.

16. Rateziun examen important.

J A. N" sint la fel de inteligent ca aceia care /-0.1.1 luat. , B. Nu m-am pregdtit bine.

46

PsN 1 o

PsP I o

P.P I

'PmN

PmP o

PiliP u

PrN 1 o

Explica~ia nencroculu i

• Ai gaUl 0 masa speciala pentru un prieten si el/ea

o

Pia2i 0 competitie sportiva pentru care te-al antrenat mnIllimp.

AI. Nv. sint genu.! sportiv:

a NIl sin! bWI fa sportul respectiv.

II.. £iimii noaptea fiirii benzina pe 0 strada innmecoasa, A. INIm controlat dId benzind mai e iii IT!Zervor.

-, aliodicatornl de benzind S·Q stricat.

1 i1i pierzi ri3.bdarea en un prieten. A. /tlii bale mereu /0. cap .

.IL£ro pus pe harui.

Z._ Esti penalizat pentru ell nu ai depus formularele de impozit global la timp.

Ii. JJereu am in formalttdple legate de impozite. 8.Anul aces/a. m-am Ienevit cu impozitul.

o

72. Ceri 0 mtilnire unei persoane ~i te refuza,

A. in ziua Geeea am fosl 0 eatastrofa.

B. N-am ;Iiut ce sli spun cind am cerut intilnirea.

23. Gazda unui spectacol-concurs te alege din public pentru a participa la emisiune.

A.. Stdteam pe locul potrivlt. B. Pdream eel 1110; entuziast.

24. La 0 petrecere esti invitat/invitata des la dans.

A. Atrag simpatia oamenilor !a petreceri.

B. jn seam aceea eram in mare forma.

PrN 1 0'

PrN 1

o \j

PmN

1 0\/

PmN I o

PrN I o

PsP o

PmP 1 o

47

Optimismul se ;nv8.~a. Ex.ptica1ia nenorocuiui
25. ii cumperi sotului/sotiei (prietenului/prietenei) PrP
nn cadou care au-i place. PsN 0
A. Nu dau suficienta atentie chestiilor de acest gen. t
H. Are gusturi foane dificile. 0
26. T. descurci de minune la un interviu pentru un post. PmP Un prietea iii multumeste pentru ajulorul acordat
inIr'-0 perioada gre a. PrP
A M-am simp! foarle jncrezator ill cursul acelui interviu. 0 A..1im foce pldcere sa-/ls-o "jut cind e 10 ananghie. 0
H. Mti descurc bine la interviuri. ._ im pasd de orice om. I
27. Spui un bane ~i toata lumea ride. PsP I1'e distrezi de minune I. 0 petrecere. PsP
A Bonelli era bun. 0 ._ Toatd lumea era. dragulci. 0
B. L-am spus exact la momenlui potrtvit. "Am fost drtigu( cu ceilalti. I
28. Seful iti d:l foarte pulin limp ca sa termini un proiect, J1.Jloctorull~ spune ca fanna ta fizica este buna, PrP
dar tu iJ duci oricum la bun sfirsit, PrP
A. Sint bun ill m eseria mea. 0 ILlloM strtiduiesc siifac exercuii fisice regulat. 0
B. Sint 0 persoand eficienui. 1 B. J[ii preocupd foarte mult sdndtatea mea. I
29. in ultimul limp te-ai sirntit cam obosit, PmN .lIl So!ullsotia (prietenullprietena) li-a pregatitun sfirsit
A. Niciodaui ~-apuc sa rna destind. 1 de saptamina romantic departe de cas". PmP
B. Am jO$1 deosebit de ocupat sapflirnino asia. 0 k APea nevaie sci iasd citeva zile. 0
ali place sa experimenteze lucruri noi.
30. Inviri pe cineva la dans ~i te refuza, PsN
A. Nu dansez destul de bine. I 39_ Doctorul iii spune c~ maninci prea mult zahar; PsN
B. Persoanei respective nu-i place sa danseze. 0 A. Nu dau prea mare atentie alimenuulei. 1
B. N-oi cum sa eviti zahdrul, este in lot ce mdninci. 0
31. Salvezi pe cineva care e gata-gata sa se sufoce
inecindu-se cu ceva. PrP 4Il Esti rugal sa conduci un proiect important ProP
A. Cunosc 0 tehnicd prin care se opreste inecatul. 0 A. Tocmai am terminal ell brio un pro led similar. 0
B. Stiu ce sa fat: in situatii de crizd, 1 B. $tiu sa supervizez.
32. Partenerul tau romantic doreste sa 0 rfuili un limp. PrN 41. Tu ~ so!ullso~ (prietenullprietemi) V<'i certati adesea PsN
A. Sf"I prea egoisl(a). 1 A. Am fost cam lifnoasalrifnos si stresatd/stresat in
B. Nu petrec StJjicienllimp cu el/ea. 0 uuimul timp.
B. A jost pus(a) pe haria in ultimu! limp. 0
33. Un prieten spune ceva care te jigneste. PInN
A. intotdeauna trtincdneste vrute ~i nevrutejara sa 42. Cazi de multe ori la schi, PmN
se gfndeasca fa ceilaut. A. Schiul e dificil. 1
B. Era prost dispus(ii) si si-a vifrsat nadufol pe mille. 0 II. Pirtiile sint pline de gheala. 0
48 49 Optimiemul se invaFi

43. Cistigi un premiu prestigios,

A. Am rezolvai a problema importantd.

B. Am fost eel mai bun.

44. Actiunile tale ajung la eel mai scazue nivel,

A. Nu stiam prea multe despre mediul de afaceri 10 vremea ace~a.

B. Amales prosi actiunile.

45. Cistigi 10 loterie,

A. A fast a purd intimplare. B: Am ales numerele bune.

46. Te-ai iDgrii~at in vacanta ~i nu pofi slabi,

A. Fe termen lung '''g;murile III.! ajull"i.

B. Regimu! pe care l-am incercat n-a dat rerultate.

47. qti in spital ~i te viziteaza pupn. lume.

A. Cind sin! bolnav sint IfjiIOS.

B. Prietenii mei sin: neg/ijen!; in situatii din astea.

48. Nu Ii se onoreaza carte. de credit la rnagazin,

A. Citeodatd cred cd am bani rna; muir; decit in realitate.

B. Citeodatti uit sa alimentes cartea de credit.

PUNCTA!

PmN __

PmP_~. ~

PrN__ PrP __

SN __

PsN__ PsP--

Total N Total P _

P-N __

50

Aeum lasali testul deoparte, 0 sa va calculati punctajul rnai lncolo, pe masura ce inaintam in capitol.

PrP' o

Stilul explicativ

Expf icaria nenorccutu i

PrN

Cind John Teasdale a ridicat obiectii dupa discursul (inut de mine Ia Oxford, habar n-aveam ca intrebarile lui aveau sa duca la ceea ce-rni doream mai rnulr - sa foloIieSC descoperirile tlicute pentru a ajuta oamenii care sum ~i au nevoie de asistenta,

Parasind sala impreuna ell Teasdale dupa conferinta, If..am intrebat daca n-ar dori sa lucreze cu mine ca sa conmnim 0 teorie adecvatJi S-a doclarat de acord si am inceput sa ne vedem frecvent, Am aflat eli pentru el solutia se redua::a, in esenta, la modul in care oamenii tsi explica lucrurile aepIacute care Ii se intimplii. Cei care dau un anurnit tip de explicatii, spunea el, sint predispusi spre neajutorare, A-i inva\3 sa schirnbe aceste explicatii se putea dovedi 0 mcIodii eficienta de a le trata depresia,

.. loire timp, in America, teoria mea fusese contestata de CIouii studente indraznete din propriul meu grup de lucru, .lyn Abramson ~i Judy Garber. Fusesera amindouaentuziasmate de moda creata de lucrarile lui Bernard Weiner. Iii anii '60, acest tinar specialist in psihologia sociala de laUniversitatea din Los Angeles, California, incepuse sa .Jill intrebe de ce unii oameni reusesc atit de bine in ceea ce ii:ttreprind si allii nu, A ajuns la concluzia ca modul in ~ oamenii interpreteaza cauzele succesului si esecului CD singurul lucru care conteaza, Aceastii aoordare a primit 1BIII1e1e de teoria atribuirii (caci i~i punea problema carer &dori Ie atribuie oamenii succesele ~i esecurile lor).

; Se- contrazicea asrfel ideea existent! despre realizare, a carei dcmonstratie clasica purta numele de PREE* (efectuJ. de consoli dare partiala-suprimare). PREE reprezinta 0

o

PsP o _I

.PmN 1 o

PsN 1 o

PrN

o

; 'Am pastrat abrevierea din engleza, PREE -the Partial ReiIrforcement Extinction Effect. (N.t.)

51

Opttrnlsmul sc invu~3

tezii rasuflata a teoriei invi'i\1irii. Daca jj dai unui sobolan un cocolos de mincare de fiecare data clnd apasa 0 bara, aetiunea se numeste «consolidare continua». Raportul recompensa-efort este de UTIU la unu, un cocolos pentru 0 apasare a baret Daca nu i se mai of era hrana cind apasa bara (<<suprimare»), sobolanul va apasa de trei, palm ori inainte de a renunta definitiv, vazind ca nu mai primeste mincare deloc, Daca, pe de alta parte, in IDe de consolidarea «unu la unu», i se acorda 0 consolidare «partiala» « sa zicem un cocolos, In medie, la cinci sau zece apasari - si apoi se trece la suprimare, sobolanul va apasa bara de o sutii de ori inainte de a renunta,

PREE fusese demohstrat in anii '30. Este exact tipul de experiment care i-a construit reputatia lui B. F. Skinner ~i I-a consacrat drept guru al behavioristilor, Principiul PREE lnsa, desi functiona in cazul ~obolanilor si al porumbeilor, nu sc aplica prea bine la oameni, Unii renuntau imediat ce avea loc suprimarea; altii continuau.

Weiner banuia de ce nu functiona si la oameni. Cei care credeau c1i suprimarea era permanentii (ajungind, de exemplu, la concluzia ca «experimentatorul a decis sa nu rna rnai recornpenseze») renuntau imediat, In timp cc aceia care i~i inchipuiau cii motivul suprjmarii este temporar (es-a produs vreun afurisit de scurtcircuit in echipament» perseverau, Mnuind ca situatia avea sa se schimbe ~i recom- , pensele vor reveni, Explicatiile pe care si Ie dadeau oamenii,

si nu programul de consolidare la care fusesera supusi determinau cit de influentati erau de PREE. Teoria atribuirii postula in continuare ca, la om, comportamentul este controlat nu doar de «programul de consoli dare» din mediul extern, ci si de 0 stare mental a interna, de explicatiile pe care oamenii si Ie dau pentru a intelege de ce mediul exterior le-a programat astfel consolidarea.

52

Bxplicetia nenorocului

Om! intotdeauna am subliniat In fata studentilor mei ;'porlaDlta·acceptiirii criticii, rn-am grabit sa-i conving pe Teasdale, Abramson ~i Garber, sa rni se alature cu de a imbun1ilii\i teoria,

CU John Teasdale, dedicat, la Oxford, psihoterapiei, ... explorat posibilitatea de a trata depresia modificind fem care oarnenii i~i explica lor j'n~i~i cauzele evenimen.... neplacute, in Philadelphia, cu Abramson ~i Garber, 1rIIorit.i'i.interesului putemic manifestat de Lyn pentru etioIogie, ne-am oprit asupra cauzelor maladiilor mentale,

impreuna eu Teasdale am purees la elaborarea unei luairi ce sustinea ca terapia neajutorarii ~i a depresiei ar trebui sa se bazeze pe schimbarea explicatiilor oamenilor, in xd~i timp, cu Abramson am inceput sa scriu 0 lucrare dcspre motivele pentru care stilul explicativ al oarnenilor • putea fi cauza neaiutorarii ~i depresiei.

La un moment dal rn-a contactat redactorul-sef de La .Ioumal of 'Abnormal Psychology, spunindu-mi ca prirnise aenrun1irate remarce legate de controversata idee a neajuIi:ririi inva\llie ~i decisese sa dedice un nurnar tntreg acesiei probleme. Ma in!reba dad dorese sa seriu un articol. Am acceptat ~i i-am convins pe Lyn ~i John sa rna lase sa fU!l cap la cap cele dona materiale pe care le concepuseram impreuna.

Abordarea noastra se inspira din teoria atribuirii a lui Bernard Wiener, dar se deosebea de aceasta in trei punete. In primul rind, pe noi ne interesau obisnuintele explicative, DU explicatia unica pe care cineva 0 dadea unui unie esec, Sustineam cil: existii un asa-numit stil explicativ, Cu totii avern un stil de a percepe came le si, daca ni se da ocazia, impunem si celor din jur aceastii deprindere. in al doilea

53

lind, in vrerne ce Weiner vorbise despre doua dirnensiuni ale explicatiei - permanenta ~i personalizarea -, noi am introdus a treia dimensiune, puterea de raspindire sail generalizarea, (Voi explica putin mai incolo aceste concepte.) in al trei1ea rind, in timp ee pe Weiner 11 interesa realizarea, noi ne concentrarn asupra maladiei mentale si terapiei.

Editia specials din Journal of Abnormal Psychology a aparut in februarie 1978. Continea articolul nostru care raspundea de la bun inceput principal elor obiectii aduse teoriei initiale asupra neajutorarii inva~te. A fost bine primit ~i a generat si mai rnulte studii decit teoria iniliala. Am procedar apoi la lntocmirea chestionarului pe care l-ati vazut mai devreme. Cu acesta se putea masura cu ~uri[lJli stilul explicativ si ideea noastra putea fi aplicata la prebleme adevarate din lurnea reala, nil doar in laborator,

In fiecare an Asociatia Americana de Psihologie acorda un «Premiu pentru debut in cariera» unui psiholog «ell merite stiintifice deosebite» In primii zece ani de acuvitate, in 1976 ell ctstigascm acest premiu pentru teoria neajutorani. in 1982 distinctia i-a revenit lui LynAbramson pentru reformularea teoriei neajutorarii,

Cine nu ranunta nkiodata?

Ce gindili dumneavoastrd despre cauzele necazurilor, mid sau mari, en care va confruntati? Unii oameni, cei care renunta usor, obisnuiesc sa spuna despre nenorocirile survenite ca sint din cauza lor ~i eli vor continua la nesfirsit, subminind tot ce fac, Altii, cei care nu cedeaza in fata nenorocirii, zic cam asa: «Au fost de vina circumstantele nefaste, 0 sa dispara repede ~i, in plus, rnai sint si alte lucruri pe lumea asta,»

Modul dumneavoastra obisnuit de a explica evenimentele negative, stilul dumneavoastra explicativ reprezinta

54

ExpJiclllia nencrocului

_""nnllt'.-l,~""'t niste simple cuvinte pe care le rostiti cind Reprezintii 0 deprindere de a gindi care se invata .. ,o;,Dll'l[1·e si adolescents. Stilul explicativ deriva direct Clipinia dumneavoastra despre locul pe care-I ocupati

a:eastii Iume - indiferent ea va. credeti valoros si meinuril ~i f"arii perspective. Este pecetea dumneade pesimist san ·de optimist.

TestuI pe care 1-a~ parcurs rnai devreme va defineste explicativ.

Existii trei dimensiuni cruciale ale stilului expLicativ: iallDllIlellta, puterea de raspindire sau generalizarea ~i per-

l'ennanenta: Oamenii care renunta usor cred cii moti~.~tl:'l'eninlen.tel()r ncplacure ce Ii se intimpla slnt penna, ~_:..E",er:rirnleolele negative vor persista, Ie vor afecta viata '''IoIide<IUD.3. Oarnenii care se opun neajutorarii ered ca ~ cauze ale evenimentelor neplacutesint temporare.

TEMPORAR (optimist)

"Slot foarte obosit.»

«Curele de slabire nu au efect daca mlininci 1a restaurant» ,<Mil. cicalesti cind nu-mi fac ordine in camera.»

«Seful e prost dispus,»

«in ulrimul timp n-ai mai vorbit eu mine.»

~ e UIl ricalos,» 4INu ~ niciodata eu mine,»

Dacii ginditi despre lucrurile neplacute in termeni de cnereW) si «niciodata» - sau recurgind la alte notiuni permanente -, atunci aveti un stil pesimist, Daca ginditi in· t.::tmeni de «uneori» sau «In ultimul tirnp», dacii folositi

'55

Opnmisrnul se i[lva,'

notiun] restrictive si dati vina pentru evenimentele neplacute pe circumstante trecatoare, atunei sinteti optimist.

Acum sa ne intoarcem la test Priviti cele opt puncte notate cu «PmN) (care inseamna «permanent negativ»):

Intrebarile eli numerele 5, 13,20,21, 29, 33, 42 ~i 46.

Acestea arata cit de pennanente tindeti sa credeti cii sint cauzele evenimentelor neplacute, Fiecare enun; notat eu «0» denota optimism, iar eu «1» denota pesimisrn, A~ ca., daca alegcti, de exemplu, «nu lin rninte zilele de nastere», si nu «m-au preocupat alte lucruri» pentru a explica de ce uitati ziua de nastere a sotului/sotiei, alegeti 0 cauza permanents, deci pesirnista,

Adunati numerele din dreapta intrebarilor PmN. Scrieti totalul pe linia PmN de la punctajul din pagina 50.

Dacd totalul dumneavoastrd PmN este 0 sau 1, slnteti foarte optimist in aceastd dimensiune; 2 sau 3 este un scar moderat optimist; 4 este mediu; 5 sou 6 este relativ pes/mist; jar dacd ave'; un scar de 7 sou 8 veti descoperi ca I partea a treia a acestei cdrti, «De la pesimism fa optimism», vd este foarte uti/a.

latl'i. de ce dimensiunea permanentei conteaza ant de mult - si .iatl'i. raspunsul nostru catre John Teasdale, care se intreba de ce unii oameni ramin mereu neajutorati, in ump ce altii revin Ia normal.

Esecul face pe oricine sa se sirnta neajutorat, macar pe moment. Este ca un purnn prim it in stomac. Doare, dar suferinta trece - pentru unii aproape instanraneu, Acestia sint oamenii al carer scor totalizeaza 0 sau I. Pentru altii durerea persista; irita, roade si 50 transforma in rica. Ei au un punctaj de 7 sau 8. Ramin neajutorati zile sau luni, chiar ~i dupa insuccese miirunte. Dupa infiingeri majore e posibil sa nu-si revina niciodata,

Stilu! optimist de a explica evenimentele pozitive este exact reversul stilului optimist de a explica evenimentele

56

~x_plicatia neuorocului

Oamenii care cred ca evenimentele pozitive au permanente. sint rnai optimisti declt cei care cred cii

PERMANENT (optimist) I,Inlotdeauna am noroc.i «Sint talentat,»

«Rivalul meu nu face doi bani»

Optimi~tii i~i explica lucrurile fericite in termeni de cau~p=larlente: calltati, abilitl'i.p., notiunea de intotdeauna. pomenesc cauze tranzitorii: dispozitie, stradanie,

Pmbabil eli ali remarcat faptul ca jumatate din intrebari "''''''''''''l1la evenimente pozitive, De exemplu, «Actiunile care le detii IIi aduc 0 gramada de bani», Calculati punc-

_ ... celor rnarcate cu «PI11P» (permanent pozitiv}: 2, la, 15, 24, 26, 38 ~i 40.

Cele urmate de «I)} sint raspunsuri permanente, optiAdunati numerele din partea dreapta. Scrieti totalul

Iinia marcata PmP de la pagina 50.

Daca scorul dumneavoastrd PmP este 7 sau 8, sin/eli optimist in ceea ce priveste posibilitatea ca eveni•.. _""",,,pozitive sa continue: 6 este un scar moderat opti- 4 sau 5 este mediu; 3 este moderat pesimist; jar 0,

I sou 2 este [oarte pesimist.

Oamenii care cred ca evenimentele pozitive au cauze

. (IieIma11ente se straduiesc ~i mai mult dupa ce reusesc, Oa-m care atribuie cauze temporare evenirnentelor pozitive potrenun\a chiar ~i atunci clod reusesc, crezind casuccesd a fost 0 intimplare norocoasa,

Puterea de rlispindire: specific contra general. Pennam::nta are de-a face cu timpu!. Puterea de raspindire - ell spatiuL

57

Optirnismu! se lnva.la

Unii oameni pot sa-si aranjeze problemele frumos intr-o cutie ~i sa-~i continue viata chiar si atunci cind un as' peel important - serviciul sau viata amoroasa - scirtiie .. Altii se dau de ceasul mortii cu privire la orice. Fac 0 catastrofa din toate. Cind un simplu fir al vietii lor se rupe, c ca si cind s-ar fi destramat lntreaga rextura,

Asia inseamaa ca oamenii care dau explicatii generale pentru insuccesele lor renunta la tot atunci cind sufera un esec in vreun domeniu. Oamenii care dau explicatii speciflee pot deveni neaj utorati in acel domeniu al vietii lor, dar vor continua neabatut 10 celelalte,

lata citeva explicatii generale si specifice ale unor evenimentele negative.

GENERAL (pesimist)

«Toti profesorii sint nedrepti,»

SPECIFIC (optimist) «Profesorul Seligman este nedrept.»

«Sint respingator din punctul lui de vedere.», «Aceasta carte este ncfolositoare.»

«Sin! respingator,»

«Cartile sint nefolositoare.»

. In lungile plimbari de la Oxford eu John Teasdale am I abordat paradoxul pe care-I citase - cu privire la cinerenuntii si cine nu - ~i l-am detasat in trei parti, dezvoltind trei ipoteze despre cele doua tipuri de oameni.

Prima ipoteza sustinea di elementul de permanenui determina pentru cit limp renunta 0 persoana, Explicatiile perrnanente ale evenimentelor negative produc 0 neajutorare de lunga durata, iar explicatiile ternporare produc rezistenta,

A doua ipotezii privea puterea de rdspindire sau generalizarea. Explicatiile genera Ie produc neajutorare in multiple situatii, iar explicatiile specifice produc neajutorare numai in zona eu probleme. Despre eel de-al treilea element, personalizarea, v71i afla mai tirziu.

58

Explicaria nenorocului

~ cumva 0 catastrofa din orice? Reiese asia din De exemplu, la intrebarea 18 ati dat drept cauza a iiaII_ 13ptlul ea nu sinteti sportiv (eeva general) sau faptul la respectivul sport (ceva specific)? Luati "~lIlJID:oare marcata PrN (putere de raspindire a evenegative): 8, 1.6, 17, 18, 22, 32, 44 ~i 48.

1i .• _IDiIi\i numerele din partea dreapta si scrieti totalul a-1liL ....... l ..... "" «PIN» de la pagina 50.

de 0 sau 1 fnseamna eli sinteti foarte op_ ... ~.,_._3 este un scar moderat optimist; 4 este mediu;

moderat pes imist; jar 7 sau 8 este foarte pesi-

Stilu! explicativ optimist pentru even i"IIeJ:I!lZ:iti,~e este opus celui pentru evenimente negative.

crede ca evenimentele negative au cauze spece evenimentele pozitive vor pune ~i mai _~.va:loare tot ceca cc face .. Pesimistul crede ca eveni... ~lell~;!thle au cauze generale ~i cii evenimentele pocauzate de factori specifici.

GENERAL (optimist) «Sint tare,»

«Brokerul meu are bursa la degctul eel mic.»

«Am fost ferrnecator,»

FaceP punctajul puterii de raspindire a evenimentelor

luind in considerare fiecare afirmatie rnarcata eu 6,7,28; 31,34, 35, 37~i 43.

raspuns notal eu 0 este pesimist (specific), ori< .. ~di!PlIlSnotat cu I este optimist (general). Faceti totalul "iil.iDsa:!etJI-l pe linia marcata «PrP» la pagina 50.

de 7 sou 8 inseamnti cd sinteti foarte op;w:"';;t6 I'.:<ITI'Wl scar moderal optimist; 4 sau 5 este. mediu; moderat pesimist; iar 0, 1 sau 2 este foarte pesimist.

59

Uptimismul se invaFI

Din ce e facutasperanta

Speranta a tinut mult timp de domeniul predicatorilor, politicienilor si escrocilor. Conceptul de stil explicativ aduce speranta in laborator, unde oamenii de~tiinlii 0 pot diseca pentru a in\elege cum functioneaza,

A spera sau nu depinde de dona dimensiuniale stilului nostru explicativ: puterea de raspindire ~i permanenta, Arta sperantei rezida in a gasi nenorocirilor cauze spedlice si temporare. Pe de alta parte, cauzele permanente produe neajutorare pe 0 perioada lunga in vii tor, iar cauzele generale molipsesc de neajutorare toate actiunile cui va. Disperarea are obiceiul de a descoperi pentru nefericire cauze permanente ~i generale,

DlSPERAT «Sint un idiot,» «Barbatii sint tirani,»

«Exisl1i 0 probabilitate de 50% ca nodulul asta sa fie cancer,»

CUSPERANTA «Ceva rna depaseste» «Sotul meu era prost dispus,» «Exista 0 probabilitate de

50% CO nodulul asia sa I nu insemne nimic,»

Probabil cacel mai important scor din test este eel referitor la speranta. Adi'iugaij totalul «PrN» la totalul <U'mN) si yeti avea scorul sperantei pentru eveaimente negative, SN (p. 50).

Deed aveti 0, 1 sau 2 puncte fa SN sinteti extraordinar de plin de speranui: 3, 4, 5 sau 6 este un scor moderat; 7 sauS este mediu; 9, 10 sau II este scorul unei persoane CU putine speran te; far 12, 13, 14, 15 sau 16 - al unei persoane total lipsite de speranui.

Oamenii care dau explicatii permanente si generale necazurilor tind sa clacheze sub presiune, atit pc 0 perioada lunga cltsi in situatii punctuale,

60

Explicatia nenorocului

un alt scor nu este alit de important precum eel la speranta,

Personalizarea: Internallzare contra extcrnalizare. un ultim aspect al stilului explicativ: personalizarea. . trait cindva cu 0 femeie care dadea vina pe mine once; mesele proaste de Is restaurant, avioanele iritirziau, pma si pliurile imperfect calcate ale pantaluati de Ja cura\iitorie. «Draga mea, i-am spus inziexasperat, dupa ce lipase Ia mine pentru ca uscatorul nu functiona, din toata lumea pe care 0 cunosc, esti

care externalizeaza eel mai tare evenirnentele ne-

Da, a strigat, ·~i totul e din vina tal

selntlmpla lucruri neplacute, putem sa ne auto"~,O'la!iIl1 (intemalizare) sau sa diim vina pe alti oameni .~CUlIisltante (externalizare). Oamenii care se autoinvicind sint confruntati en un esec au, ca unnare, 0 de sine foarte deflcitara, j~i inchipuie eli sint lipsiti r"dl:=';YlILlo,lre, de talent ~i nedemni de a fi iubiti, Cei care dau pe evenimente exterioare nu-si pierd stima de sine Ii se Intimpla lucruri neplacute, In general, se pretu-

mai mult decit persoanele care se autoinvinovatesc.

De obicei, stima de sine scazuta. deriva dintr-un stil inlict:ilaliz:mtm ce priveste evenimentele negative.

EXTERNALIZARE

(stima de sine crescuta) «Esti prost,»

«Nu am noroc la pocher,» «Am crescut in saracie.»

.. acum punctajul dumneavoastra PsN (personabte negativa), referitor la intrebarile 3, 9, 19, 25, 30, 39.41 ~i 47.

61'

Optimisrnui se inva,a.

Variantele urmate de 1 sint pesimiste (intemalizante I sau personale). Faceti totalul si scrieti-I in dreptul PsN din tabe lui de scor de la pagina 50.

U" scor PsN de 0 sau j indica 0 stimd de sine foarte ridicatd; 2 sau 3 indica a stimd de sine moderatd; 4 e un scar mediu; 5 sau 6 indica a stimd de sine moderat de saizuui; iar 7 sau 8 0 stimd de sine foarte scdzuui.

Dintre cele trei dimensiuni ale stilului explicativ, personalizarea este cea mai usor de inteles, In fond, unul dilltre primele lucruri pe care un copil le inva~ este sli spunli , «EI e de vina, nu eu!», Personalizarea cstesi dimensiunea cea rnai usor de supraevaluat. Ea controleaza insa numai ceea ce simti fata de tine, pe cind puterea de raspindire (generalizarea) si permanenta -cele mai importante dimensiuni - controleaza ceca ce faci: cit limp esti neajutorat si in cit de multe situatii,

Personalizarea este singura dimensiune usor de falsificat Daca spun cuiva sa: vorbeasca despre problemele sale intr -0 maniera externalizanta, acest lucru poate fi realizat chiar daca persoana este cronic internalizata, Peate vorbi la nesfirsit, pretinzind ca dli vina pe altii. Torusi, daca persoana este pesimista ~i 0 voi ruga sa-si descrie necazurile ca avind cauze ternporare ~i specifice, nu va fi in stare 5-0 fad (decit daca a deprins tehnicile din partea a treia a car\ii, «De la pesirnism la cptimism»).

~i 0 ultima informatie inainte de a purcede la total. StiluI optimist de a explica evenimentele pozitive.favorabile este opusul celui folosit pentni evenimente negative. Este intemalizant mal degrabd decit extemalizant. Oamenii care cred ea ei [n~i~i genereaza lueruri bune tind sa se considere mai buill decit aceia care cred eli lucrurile bune se datoreazii celorlalti sau circumstantelor,

EXTERNAL1ZARE (pesimist) INTERNALIZARE (optimist)

«Am aVIII noroc!» «Datorita colegilor mei. .. »

«Stiu sa profit de noroc,» «Datorita mie ... »

62

Expficatia nenoroeului

Ultimul punctaj este PSP, personalizarea pozitiva .. in- corespunzatoare sint 1, 4, 11,12, 23, 27, 36 si 45.

Punctele notate eu 0 sint extemalizante sau pesimiste. notate eu 1 sint intemalizante sau optimiste.

Scrieti totalul pe linia marcata PsP din tabelul punctade la pagina 50.

Un punctaj PsPde 7 sau 8 este foarte optimist; 6 este moderat optimist; 4 sau 5 este mediu; 3 este mopesimist; iar Q, I sau 2 este foarte pesimist.

Acum calculati scorul final.

intii adUna~ cei trei N (PmN, PrN, PsN) obtinind toN (evenimente negative).

Apoi adunati eel trei P (pmP, PrP, PsP) obtinind tota-

P (evenimente pozitive).

Scadeti N din P. Veti obtine scorul final (P-N). lata ce inseamna rezultatele durnneavoastra:

"

Dacd punctajul Neste cuprins intre 3 si 6, sinteti ex-

nordillar de optimist si n-o sa aveti nevoie de capitolele ~eritoare la schimbare; dacd Neste intre 6 si 9, sinteti .aderat de optimist; UII punctaj N ega/ cu 10 sau I J este 'aediu; N intre 12 si 14 inseamnd moderat de pesimist; peste 14 indica necesitatea stringentd a unei schimbdri.

Dacd punctajul dumneavoastrd Peste 19 sau peste, _eamna cii ginditi foarte optimist des pre evenimentele pazitive; dacd Peste intre 17 Iii 19, gindirea dumneavoaslni este moderat optimistd; un punctaj P [litre 14 Iii 16 Gte mediu; P intre 11 si 13 indica 0 gindire destul de pesimistd; iar un puncta] de 10 sau mai piuin indica un mare

Finalmente, dacd punctajul P-N este peste 8. atunci sintep optimist la toate categoriile; intre 6 iii 8 stnteti madera! optimist; intre 3 si 5 aveti un scor mediu; I sau 2

63

Optimismul se ~nv8til

inseamnd un scor moderatpesimist; iar 0 sau sub zero (scor negativ) inseamnii cd sinteti foarte pesimist.

Aten~ie la responsabilitate!

Desi existd binefaceri clare ale invalarii optimismului, sint ~i pericole, Temporar? Local? In regula. Vreau ca. depresiile mele sa fie de scurta durata ~i limitate. Vreau sa-mi revin imediat. Dar extemalizarea? E coree! sa dau vina pe altii pentru esecurile mcle?

Desigur; dorim ca oamenii sa recunoasca prostiile pe care le fac, sa fie responsabili pentru actiunile lor. Unele doctrine psihologice au prejudicial soeietatea prin incercarea de a dilua responsabilitatea personals. Rliului i se spune nebunie, proastelc maniere tree drept nevroza, Pacientii «tratati cu succes» se sustrag de la datoria falli de familia lor deoarece aceasta no le aduce irnplinirea personals. intrebarea este daea schimbind credintele despre escc din interne in externe (cnu este vina mea, e doar ghinion» responsabilitatea nu va fi subminata.

Nu doresc sa sustin vreo strategic ee ar eroda ~i mai mult responsabilitatea, Nu cred cii oamenii trebuie sa-si schimbecu totol credinteledin interne in externe, Totusi, exista un caz in care rnodificarea aceasta trebuie facuta: depresia. Vom vedea in capitolul urmatorca oamenii deprimati lsi asuma adesea mai multi responsabilitate pentru evenimentele negative decit e necesar,

Avem de abordat 0 problema mai profunda aici: de ce trebuie sa-si recunoasca oamenii esecurile, in fond? Raspunsul este, erect, pentru eli vrem ca oarnenii sa se schimbe ,~i stim eli n-o vor face dadi nu-si asuma responsabi litatea, Daca vrem ca oamenii sa se schimbe, internalizarea nu este atit de cruciala precum dirnensiunea permanentei. Daca iti imaginezi cii motivatia unui necaz este permanents - pros-

64

Exp,lic,l!.tlf!. nencroculu!

1ipsa detalent, uritenie=, nu vei actiona spre a te schimin bine. Daca lnsa iti inchipui ca. rnotivatia este tem- proasta dispozitie, prea putin efort, surplus de

-, po Ii actiona pentru a modifica unele lucruri,

dorim ca oamenii sa fie responsabili de ceea ce fac, lntr-adevar, trebuie ca ei sa aiba un stil explieativ ~ ... ..,.U<lJ,,,· <cu. Dar e maiimportant ea oamenii sa aiba un . explicativ temporar pentru evenimentele negative - c.i, indiferent care e cauza evenimentului nefeacestapoate fi schimbat,

Ce se intimpla daca estl pesimist?

Conteazii foarte mult daca stilul durnneavoastra explieste pesirnist, Daca ali obtinut un punetaj slab, exista domenii in care Yeti da de necaz (ceea cc probabil ,intimplat deja). In primu! rind, cum 0 sa vedem In capi-

urmator, este foarte probabil sa deveniti depresiv foarIn al doilea rind, probabil ea obtineti mai putin la b:ul de munca declt v-ar pennite aptitudinile, In al treilea lind, sanatatea fizica ~i functia irnunitara nu sint ce-ar tresa fie, putlndu-se Inrautali pe rnasura ce avansati ill mm. In sfir§it, viata dumneavoastra nu este ant de placucit ar trcbui, Stilul explicativ pesimist este un dezastru, Daca punctajul durnneavoastra pesimist este rnediu, nu vor exista probleme in perioadele obisnuite Dar incele decrizli, in momentele grcle ell care va confruntati in via~ veri plati un pre] inutil. Atunei cind survin asemenea evenimente, puteti sa va treziti mai deprimat decit ar trebui, Cum Yeti reactiona cind actiunile in care ati investit scad, eind slnteti respins de cineva pe care-I iubiti, cind nu obti~ slujba Ia care aspirati? Asa cum voi arata mai departe, 'vllti deveni foarte trist, Viatn i~i va pierde stralucirea, Cu greu veti mai putea intreprinde ceva important Viitorul

65

Optimismul se iDVaUi

va va parea sumbru ~i yeti. avea aces! sentiment timp de saptamini, chiar luni, Probabil ca deja ap trecut prin asia de mai rnulte on. Majoritatea oamenilor au facut-o. Se in~impHi atlt de frecvent, incit manualele 0 numesc reactie standard.

Faptul eft a fidarimat de necazuri reprezinta ceva obisnuit nu lnseamaa totusi ca este ~i acceptabil sau cii asa trebuie sa' fie viata, Daca folositi all sill explicativ, veri fi rnai pregatit sa faceti falii perioadelor dificile si Ie yeti impiedica sa va impinga spre depresie.

Sintem departe de a fi epuizat beneficiile unui nou stil explicativ, Daca sinteti de un pesimism rnediu, va petreceti viata la un nivel ceva rnai scazut decit V-aT pennite de ~apt calitatile dunuleavoastrii. Dupa cum veti -vedea in capitoJele 6'~i 8, chiar si un grad rnediu de pesimism va afecteaza performantele de la serviciu, de la scoala san din sport. La fel sc intimpla cu sanatatea fizica Capitolul 9 arata cum, chiar daca nu sInleti decit un pesimist obisnuit, sliniitatea durnneavoastra se va resimti. Probabil eli veti suferi de bolile cronice ale lnlbatrinirii mai devreme ~'i mai series decit ar fi normal. Sistemul imunitar se poate sa nu va functioneze asa cum trebuie. Veti lua mai des boli mfectioasesi va veti insanatosi rnai lncet,

Daca folositi tehnicile din capitolul 11, veti putea sa va ridicati nivelul obisnuit de optimism. Vep reactiona la necazurile banale ale vietii mai bine si va Yep reveni dupa o infringere rnai repede decit inainte. Veti obtine mai mult La slujba, Ill. scoala sau pe terenul de sport ~i, in timp, chiar ~i trupul vii va sluji mai bine.

66

Supremul pesimism

P4-u

Supremul pesimism

Cind ne glisim intr-o stare pesimista, melancolica, treeem de fapt printr-o forma usoara a unei tulburari psihice grave: depresia, Asta inseamna pesimism eu litera mare, jar pentru a intelege pesimismuL, un fenomen subtil, este uti! sa aruncam 0 privire Ill. forma sa extinsa, exagerata. Este tehnica folosita de autorul ~i ilustratorul David Macaulay pentru a demonstra cum functioneaza micile meeanisme din viata noastra cotidiana, i'ntr-una din cele mai line vindute ciirti ale sale, ne arata cum merge un ceas de mina folosindu-se de mecanismeie unui orologiu (marit, CIl componente imense, usor de distins) ~i plimbindu-ne prin interiorul sau, Tot astfel, un studiu al depresiei arunca fmnina asupra pesimismului. Depresia merita sa fie stumata independent. dar are rnulte de dezvaluit ~i celor care se preocupa numai de ceca ce numim pesimism. Aproape toti am trecut prin momente de depresie si §lim cum ne otravesc ele viata de zi eu zi. Pentru unii este ~ experienta rara, abatindu-se asupra-le numai cind mai multe dintre cele mai dragi sperante s-au prabusit deodars. Pentru multi dintre noi este 0 stare familiara, care ne cuprinde de fiecare data cind suferim un esec. Pentru altii este 1111. to~ fidel, lipsindu-i de bucurie in cea rnai mare parte a timpului si Innmecindu-le complet perspective asupra ~etii

Pin3 nu demult, depresia era un mister. Cine e mai predispus, de unde vine, CWII sa te descotorosesti de ea, loa:Ie aceste intrebari reprezentau tot atitea enigme. Azi, gratie eelor 25 de ani de intern studiu stiintific depus de sute de psihoJogi si psihiatri din toata lurnea, riispunsurile au prins

67

Optimismul se invata.

Depresia poate fi de trei tipuri, Primul este nurnit depresie normalii si este genul pe care fiecare il cunoaste destul de bine. Deriva din suferinta si pierdcrilc inerente speciei Homo sapiens, creaturilor care se gindesc la viitor, Nu obtinem slujbele pe care Ie dorim. Actiunile noastre la bursa se prabusesc. Sintem respinsi de eei pe care-i iubim, ne moare partenerul de via~ Tinem conferinte proaste si scriern carti neizbutite. 1mbatrinim. Atunci cindau loc astfel de pierderi urmeaza ceva obisnuit ~i previzibil. Ne simtim tristi ~i ncajutorati. Devenim pasivi si letargici. Credem ell. perspectivele noastre sinr sumbre ~i eli nu avem capacitatea de a Ie face mai luminoase. Nu ne indeplinim treaba cum trebuie si uneori Jipsim frecvent de la slujba. Se duce tot entuziasmul pentru activitatile ce obisnuiau sa ne incinte ~i ne pierdem interesul pentru mincare, compania oamenil or, sex. Nu putem donni.

Dar, dupa un timp, grape unui mister al naturii, incepem sa ne simtim mai bine. Depresia normals este foarte cornunil - e guturaiul banal al maladiilor rnentale. Am descoperites in orice moment aproximativ 25% dintre oameni tree printr-un episod de depresie normals.eel putin intr-o forma usoara.

Celelalte doua tipuri de depresie, numite tulburari depresive unipolare ~i bipolare, le dau de lucru psihologilor si psihiatrilor, Diferenta dintre ele' rezida in existenta sau absents maniei. Aceasta afectiune psihica e caracterizata printr-un set de simptome care par opusul depresiei: euforie nefondata, grandoare, vorbire ~i actiune frenetice, stima de sine exagerata.

Depresia bipolara cuprinde intotdeauna episoade rnaniacale; se mai numeste si depresie maniacald (mania la un pol ~i depresia la celalalt). Depresiile unipolare nu cunose niciodata episoade maniacale. 0 alta difcrenta intre cele doua e faptul eli depresia bipolara se poate destul de

68

Suprema! pestmism

des mosteni, Daca unul dintre doi gemeni univitelini sufera de depresie bipolara, exista 72% sanse ca ~i celalalt sa aiba aceeasi maladie, (Ceea ce este valabil numai pentru 14% diotre gemenii bivitelini. Acestia nu sint rnai similari dedi mice alti frati, dar, fiind nascuti in acelasi timp si crescuti de aceiasi plirinp, cornpararea lor eu celalalt tip de gemeni De ajuta sa separiim ee este lnvalat de eeea ce este mostenit petie.) Depresia bipolara riispunde foarte bine la un medicament-minune, carbonatul de litiu. In mai bine de 80% ~tre cazurile de depresie bipolara, Iitiul va indeparta mania in mare rniisurii, iar depresia intr-o masura mai mica, Spre 'ci::oslebiJre de depresia normals ~i cea unipolara, depresia maniacalii este 0 boala, percepura ca 0 tulburare a functio- 1Iirii trupului, care se trateaza medical.

Se naste intrebarea daca depresia unipolarii, ~i ea consio boala psihica, si depresia normala sint inrudite.

cred ca sint acelasi lueru, diferenta constind numai in sirnptomelor ~i severitatea lor. 0 persoana poate fi diagnosticata eu depresie unipolara ~i etichetata drept

. intimp ce alta, suferind de simplome acute de de-

normala, poate sa nu tie considerata pacient. Distince foarte midi, putind consta in cit de repede ajung oamenii lal£rapeut sau cit de bine se simt cu «pecetea- de pacient.

Psrerea mea difera de opinia rnedicala dominanta, care ca depresia unipolara este 0 boala, iar depresia nordoar 0 demoralizare trecatoare rara interes clinic. e parerea majoritatii psihiatrilor in eiuda lipsei lo-

a probelor eonform carora depresia unipolarii ar repreceva mai mult decit 0 depresie normala severs. Ninu a stabilit 0 distinctie intre ele alia cum s-a stabilit, exemplu, lntre pitici si oamenii marunti - 0 distinctie c:iditativa.

Determinant este, cred, faptul ca depresia normala si «presia unipolarii se recunosc in acelasi mod. Ambele

69

Optimismul sc inva1a

implica aceleasi patrutipuri de modificari negative: in gindire, dispozitie, comportament si ~eactii fizice.

Unul dintre cele patru criterii ale depresiei este, asadar, o schimbare negativa a modului de a gindi. Cind esti deprimat gindesti altfel decit cind nu esti: ai 0 pcrspecti vii sumbra asupra propriei persoane, asupra lumii ~i viitorului. Obstacolele nelnsemnate Iti par de netrecut ~i crezi eli pc orice pui mina se preface in pulbere. Ai 0 rezerva nesfirsita de motive pcntru care fiecare succes este perceput, de fapt, ca un esec,

La baza acestui mod de gindire depresiv se ana stilul explicativ pesimist. 0 conceptie negativa despre viitor, despre sine, despre lume deriva din perceptia cauzelor evenimentelor negative ca fiind permanente, generaJe si personale, in vreme ce cauzele evenimentelor pozitive sint percepute in mod opus.

AI doilea criteriu dupa care recunoastem atit depresia unipolarii, cit si pc cea normala este schimbarea negative a dispozitiei. Cind esti deprimat te simti groaznic: trist, descurajat, cufundat in «butoiul» eu melancolie. Poti plinge mult sau poti fi dincolo de laerimi. Viata nu mai are haz. Activitaticindva arnuzante devin niste prostioare fiirii sens, Glumele nu rnai sint nostime, ci insuportabil de ironice.

Dispozitia depresiva nu este, in general, continua. Se schimba de-a lungul zilei, De obicei eel mai rau este chiar cind te trezesti, Gindurile la vechile infringeri si la pierderile pe care le va aduce noua zi te pot coplesi cind inca mai esti in pat. Daca ramii acolo, aceasta dispozitie ti se va lipi de suflet ea un cearsaf umed. Dad te dai jos din pat si iIi Incepi activitatea, ziua se mai lurruneaza pe parcurs. desi se va inriiutalj din nou in momentul de minim al asa-numitului «ciclu de odihna ~i de activitate», in general intre

70

Suprcmul pestmism

.. einci dupa-amiaza, Seam este cea mai putin deprimata a zilei,

Tristetea nu este singurulindiciu al depresiei, Anxie~i IritabiJitatea sint ~i ele adesea prezente, Dar arunci

, depresia devine foarte intensa, anxietatea ~i ostilitatea iar eel ce sufera devine indiferent.

de-al treilea criteriu al depresiei priveste comportaPersoana depresiva prezinta trei feluri de simptome:

_"Vllutl". indecizie ~i activitate suicidara.

persoanele deprimate nu se pot ocupa nici de obisnuite lucruri ~i renunta foarte usor atunci cind obstacole. Un scriitor, de exemplu, nu poate sa

pe cornputer primul cuvint, Iar cind in sfirsit reuseste apuce de scris, abandoneaza totul daca vede ca a fa-. vreo greseala.

Persoanele deprimate nu se pot decide intr-o alternativa comanda la telefon 0 pizza, iar cind e intrebat daca cu ketchup dulce sau iute priveste paralizat la reccp~i dupa 15 secunde de tacere inchide telefonul. Multi sau chiar incearcii ~a se sinucida, in general au sau chiar doua motive: Primul este ca perspectiva de 'continua ~a Ie este insuportabila si vor sa curmc totu!. este manipularea; vor sa recistige 0 dragoste piersa sc razbune ori sa aiba ultirnul cuvint intr-o disputii.

Criteriul final al depresiei este legat de eul fizic, Deprcadesea inso\itii de sirnptome fizice neplacute si, en

mai accentuata, eu atit sint si simptomele. Poftele dispoti minca, nu poti face dragoste. Chiar si somnul lC5Ie·~l1e('tat si de multe ori iti Incepi ziua nu nurnai depridar ~i epuizat,

Aceste patru indicii - schimbarinegative in gindire, 4ispozitie, cornportament si reactii fizice - con due la un r'.r;e.m,m,ti" de depresie, fie unipolara, fie normals. Ca sii Iii considerat deprimat nu trebuie sa prezinti toate patru

71

simptomele; ~i niei macar nu e nevoie ca vreunul din cele patru sa fie prezent, Totusi, eu cit ai mai multe simptome ~i eu cit sint mai accentuate, eu atit este mai sigur eli problema pe care 0 ai este depresia.

Te5ta~i-va gradul de depresie

Cii de deprimat sinteti in momentul de fa~?

A~ vrea sa parcurgcti acum un test de depresie foarte folosit, creat de Lenore Radloff de la Centrul de Studii Epidemiologice al Institutului National de Snnatate Mental~ din SUA. Acest test, nurnit CES-D (de la Center for Epidemiological Stutlies-Depressioll) acopera toare simptornele depresiei, Tncercuili rlispunsul care descrie eel mal bine ee ali sirolit in ultima sapt!imlna.

In ultima sdpltfmfnii

1. M-au deranjat lucruri care de obicei I1U ma deranjeaza. o Rar SOli Iliclodara (mai pUIIIl de 0 zi).

I Citeodaui sail de pulille ori (1-2 zile).

2 Ocazionol sou de un "umal' moderat de ori (3-4 zile}.

3 fli cea mal mare parte dill timpsau tot timpul (5-7 zile).

2. N-3m awl chef sa rnaninc. Pofta de rnincare mi-a scazut, o Rar sa" niciodatd (mai putin de 0 ZI).

I Cileoda/d sau de pUline ori (1-2 zile).

2. Ocazional sau de UII rrulntiy moderat de or! (3-4 zfle) '311'1 cea mal mare parte dill limp sau tot timpu! (5-7 "iter

3. N-.m purut sa seal' de melancolie nici macar cu ajutorul fa-

rniliei ~i 31 prietenilor,

o Rar sau niciodaui (lIIai putin de 0 zi). I Citeodaui sau de pusine ori (/-2 zile).

2 Ocazional sou de u" nunuir moderat de ori (3-4 zile).

3 jn cea mai mare parte din timp sau tot timpul (5-7 zile). 4. Am simtit d nu rna ridie 13 nivelul altor oameni.

o Rar sau niciodaui (mai putin de 0 zi).

I Cileodata sau de putine ori (1-2 zile).

72

Suprernol pesimism

2 Ocazional sau de WI Il"mar moderat de ori (3-4 tile).

3 i" cea mai ,,!are parte dill timp sou lot timpul (5-7 zile), avut prcbleme de concentrare menrala,

(I Rar sou niciodatd (mai pulin de 0 zi).

I ClleQdata sau de putine or; (1-2 zile).

2 Ocazional sau de un numdr moderat de ori (3-4 zile).

3 In cea rna! IIIare parte din limp sau lot timpul (5-7 zile). simtit deprimat

V Rar sau niciodatd {mai PliliI, de 0 zi). 'I Citeodald sau de putineori (1-2 zile).

2 Ocazional sail de un numdr moderat de ort (3-4 zile). 3 In cea mai mare parte dill limp sou tot timpu] (5-7 zife) fiiceam imi p~rea un efort.

o Rar Sail nidodala (rna! PUli11 de 0 zi). J Cfl'eodaui seIU de putine ori (1-2' zile}.

2 Ocazional SOlI de 1m 111","1, moderat de orl (3-4 zile)

3 i" cea mai mare parte din limp sau 101 timpul (5-7 zile). Am slrntit c~ nu exista nici a speranl4 in viitor.

o Rar Still niciodaui (mai putin de 0 zt).

I Ctleodatii sa" de putine ori (1-2 zile).

2 Ocazionai sau de WI numdr moderat de ori (3-4 zile).

3 [" ceo rna; mare parte din limp sau tot timpul (5-7 rile). simlit 0., viata mea cste un fiasco.

o Rar sa" niciodaui (mai putin de (} zi). I Citeodatd sau de putine 01'/ (1-2 zile).

2 Ocazional sau de 1111 numdr moderat de or; (3-4 zile).

3 in cea mai mare pane din limp sau tot timpul (5-7 rile). 1~_ Am simtit teams,

ORaI' sau nlciodatd [mai pUIIIl de 0 ZI), 1 Citeodatd sau de purine ori (1-2 zile).

2 Ocaztonal sail de lin numdr modemt de Or; (3-4 rile).

3 fn ceo mai mare parte din limp sau 101 timpul (5-7 rile).

I. Am donnit agitat,

o Rar sau niciodatd (rna; putin de 0 zi). 1 Citeodatd sau de purine ori (1-2 zite).

2 Ocazional sau de un numdr moderat de ori (3-4 tile).

3 jn cea mai mare parte din limp sau tot timpul (5-7 zile).

73

Optillli:srn~l se Illv;;lIa

12. Am fost nefericit,

o Rar sau niciodatd (mai pI/lin de 0 zi). 1 Citeodatd sau de putine ori (1-2 zile}.

2 Ocazionai sail de lin nunuir moderat de ori (3-4 zile).

3 in cea rna! mare parte din limp sau tot timpul (5-7 zile).

13. Am vorbit mai putin decit de obicei.

o Rar sau niciodata (mai PUP" de 0 zi}. I Citeodatd sau de purine ori (;-2 zile).

2 Ocazional SQU de un 11I1mtfr moderat de or; (3-4 zile).

3 I" cea mai mare parte dill limp sau tot timpul (.5-7 zile).

14. M-am simtit singur,

o Rar sau niciodaui (mai putin de a zi}. I Citeodatd sau de putine ori (1-2 zile}.

2 Ocazional sau de un numdr moderat de on (3-4 zile}.

3 in em mai mare pane din tlmp sau tot umpul (5-7 zlle).

15. Oamenii rni s-au parut ostili,

o Rar sau niciodaui (rna; putin de 0- zi). I Citeodatii sau de pujine ori (1-2 zile).

2 Ocazional sau de un numdr moderat de on (3-4 zile).

3 in cea mat mare parte din limp sau 101 timpul (5-7 zile).

16. Nu m-am bucurat de vial •.

o Rar sau niciodatd (rnai putin deo zi). 1 Citeodatd sau de putine ori (/-2 zile).

2 Ocazional sau de un numdr moderat de on (3-4 zile).

3 in cea mai mare parte din limp sau 101 timpul (5-7 zile).

17. Am avur crize de plins.

o Rar sau niciodatd (rna; putin de 0 zi). 1 Citeodatd sau de putine ori (1-2 ziie}.

2 Ocazional sau de un numdr moderat de ori (3-4 zile}.

3 in cea mai mare parte din limp sau· tOI timpul (5-7 zi/e).·

18. M-am simtit trist. .

o Rar sau niciodaui (mai putin de 0 zi}. 1 Citeodatd sau de putine ori (1-2 zile).

2 Ocazional sau de WI numdr moderai de on: (3-4 zile).

3 in cea mai mare parte dill limp sau tot timpul (5-7 zile).

19. Am simrit c~ displac oamenilor.

o Rar sau niciodaui (rna; putin de 0 zi). I Citeodata sail de putine or; (t-2 zile}.

74

Suprcmu! pesimism

2 Ocazional sau de Uliliurmir moderat de on (3-4 zi/e). 31" cea mal mare parte din timp sau lot timpul (5-7 zile}. N-am putut ~ rna mentin «ill functiune»,

o Rar sau niciodatd (mai pup" deo zi).

I Citeodatd sau de puline ori (1-2 zile),

2 Ocazional sou de Uri numdr moderat de on (3-4 zile}.

3 In cea mai mare parte dill limp sa." 101 timpul (5-7 zile).

Punctajul e Wior de facut, Adunati numerele pe care k-ati incercuit. Daca nu v-ati putut decide si ali incercuit douanumere pentru aceeasi intrebare, luati-l in considerare pe eel rnai marc. Ve~i avea un punctaj intre 0 si 60. inainte de a-I interpreta trebuie sa $titi Cll un scor mare

_este echivalentcu un diagnostic de depresie, Acesta dede mai multi factori, de exernplu cit limp au durat <innntr",·, .. le dumneavoastra, si poate f stabilit numai dupa

temeinica discutie ell un psihiatru sau un psiholog. Testul ,'i"j of era ifiS3 0 indicatie eu privire la nivelul sirnptornelor depresive din momentul de fata.

Daca aveti un scor intre 0 si 9, nu slnteli in zona depresiva. Un punctaj intre 10 si 15 va situeaza in categoria celOr usor deprimati; cu un punctaj de la 16 la 24, va aflati in zona rnoderat deprimata. Daca ati obtinut peste 24 e posibil sa suferiti de 0 depresie grava.

Dacd intrati in categoric celor gmv deprimati sau in oricare alief categoric si in plus credeti cd v-ati sinucide daoi at! avea ocazia, va somez sa wi duceti imediai la UII specialist in probleme de sdndtate mentald. Dad vii incadrati in categoria celor moderat deprimati si in plus ati dori sa vii sinucideti.jrebuie sa consultati cit mai repede un specialist. Dad aveti un punetaj moderat, mai faceti 0 data testul peste doua saptsmjni. Daca va pastrati acelasi punctaj, prograrnati-va 0 consultatie la psihiatru,

. F~cind testul, probabil ca v-ati dat seama ca dumnea-

voastra sau cineva la care tineti sufera de aceasta boalii

75

OptimismuJ se lnvata

recurenta, extrern de raspindita. Nu e deice surprinzator faptul ea aproape oricine, chiar daca el personal nn e deprimat, cunoaste pc cincva care este. Dr Gerald KJennan, fost director al agentiei americane cc so ocupa de alcoolici, dependenti de droguri ~i bolnavi psihic, vorbind despre vremurile pe care Ie traim, a nascocit denumirea de «Epoca melancoliei».

La sfirsitul anilor '70, K1ennan a intreprins doua studii importante asupra ratei tulburarilor psihice In America si a ajuns la rezultate surprinzatoare, Primul studiu a fost astfel conceput lncit sa determine citii boala mentala, de orice fel, exista in Statele Unite. Cercetatorii au vizitat ~i intervievat 9 500 de adulti alesi la intimplare. Cu totii au fost supusi aceluiasi interviu de diagnosticare ce i se aplica oricarui pacient care intra in cabinetul unui psihiatru sau psiholog priceput,

Fiind intervievati atit de multi adulti de virste diferite ~i intrebati dacd si cind au avut simptome semnifieative, a rezultat un rablou lara precedent al tulburarilor psihice de-a lungul a mai multi ani ~i a fost posibila depistarea modificarilor produse pe parcursul secolului XX. Una dintre cele mai izbitoare schimbari s-a petrecut In ce priveste incidenta depresiei ~ adica a procentajului de populatie care a suferit de aceasta afectiune macar 0 data in viata, (Desigur, cu cit esti mai in virsta, eu atit ai mai multe sanse sa fi trecut printr-o tulburare oareeare. Incidenta picioarelor fracturate, de exemplu, sporeste 0 datil. cu virsta, deoarecc cu cit esti mai batrln eu aft! creste probabilitatea sa-Ii rupi un picior.)

Toata lurnea interesata de depresie se astepta ca persoanele nascute mai spre debutul secolului sa aiba 0 incidenta a depresiei, adica un numar de cpisoade depresi ve, mai mare. De pilda, daca eineva se nascuse in 1920 avusese mai mult sanse sa sufere de depresie decit daca se nascuse

76

Supremu! pesirnism

in 1960. lnainte de a studia datele, medici i statisticieni declarau ca, daca la data interviului aveai 25 de ani, adica daca te nascusesi in jur de 1955, existau cam 6% sanse fi avut eel putin 0 data 0 depresie puternica, iar dad

'aveai intre 25 ~i 44 de ani riscul de depresie acuta crestea In circa 9%, ~ cum ar fi fost normal in ariee fel de statisricii bazata pe date cumulative.

insa, dupa ce au studiat datele, statisticienii au obscrvat eeva foarte straniu. Cei nascuti in JUT de [925 ~ deci care, fiind mai in virstii, ar fi avut sanse mari sa faca boala ~ . :JIU prea suferisera de asa ceva, Nu 9"10, ei abia 4% trecusera printr-un episod depresiv Iar cind statisticienii s-au uitat l:adatele referitoare la cei nascuti §i mai devreme ~ inainte de primul rii.zboi mondial- au descoperit ceva ~i mai uluilor. Nu numai ca incidenta nu sporea, asa cum crezuscra,

;ci scadea vertigines, la 1%.

Asta sugereaza ca oamenii nascuti in treimea de mijloc a secolului au 0 probabilitate de zece or; mai mare sa suCere de depresie decit cei nascuti in prima treime,

Un singur studiu, chiar dad e bine facut, nu Ie perrnite ~i oarnenilor de ~tiinla sa puna eticheta de «epidemie.» 'Din fericire, lnstitutul National de Sanatate Mentala a purees concomitent la un alt studiu, Era conceput similar eu «Ialalt si se DCupa ~i el de un lot mare de oarneni. De data asta insa, subiectii nu erau alesi la intirnplare, ei satisfaceau Un anumit criteriu ~ aveau rude apropiate care fusesera intemate din cauza unei depresii severe. S-a inceput eu 523 de oarneni care suferisera deja 0 depresie severa, Aproape toate rudele disponibile ale acestor persoane - in total 2 289 de tati, marne, frati, surori, tii si fiice- au fost intervievati in mod similar. Scopul era de a vedea daca aceste rude fusesera si ele vreodata deprimate grav, daca rudele celor extrem de deprimati sint in perieol mai mare decit restul populatiei sa sufere si ele de depresie. Toate acestea aveau

77

Optimismol se. in v a~a

sa serveasca la separarea factorilor genetici de eel de mediu ill ceea ce priveste depresia,

Astfel s-a descoperit nu numai ca depresia este de zece . ori mai frecventa in prezent, confirmindu-serezultatele celuilalt studiu, dar ~l ca ataca persoane mult mai tinere. Avem toate motivele sa afirmam ca este vorba de 0 epidemic.

Mi-am petrecut ultirnii 20 de ani mcerclnd sil descopar cauzele depresiei, lam. ce cred,

Depresia bipolara (depresia maniacala) este 0 boala a trupului, de origine biologics, ce poate fi tinuta sub control cu medicamente.

~i unele depresii unipolare sint partial biologice, mai ales cele foarte putemice. Clteodata depresiile unipolare se mostcuesc. Daca unul dintre doi gemeni univitelini este depresiv, e mai probabil ca celalalt sa fie ~i el depresiv decit daca erau gemeni bivitelini. Acest gen de depresie unipolara 51:' poate adesea trata ell medicamente, desi nu aut de 'eficient precum depresia bipolara, iar sirnptornele ei pot fi frecvent alinate prin terapie electroconvulsiva,

Depresiile.unipolare mostenite sint insa minoritare, De unde vine atunci acest val de depresii din prezent? M-am intrebat daca oamenii au suferit schimbari fizice de-a lungul secolului caresa-i faca.rnai vulnerabili la depresie, Nu cred, Este foarte putin probabil ca genele sau chimia creieruhii nosrru sa se fi modificat radical pe durata ultimelor doua generatii, Prin urmare, 0 crestere de zccc ori a incidentei depresiilor llU poate fi pusa pe seama unor cauzc biologice,

Banuiesc eli depresia epiderrrica alit de familiara nona in ziua de azi trebuie considerata a fi de natura psihologica. Opinia mea este elj majoritatea depresiilor survin din pricina unor probleme de viati si a modurilor specifice in care ne gindirn la.acesteprobleme, Cam asta credeam si acum 20 de ani, cind am inceput cercetarile asupra depre-

78

Supremul pesimism

dar rna lntrebam cum am putea demonstra ca majoridepresiilor sint de origine psihologica.

Care este procesul psihologic prin care oamenii devin ......... "noti'! Pentru a oferi un riispuns este nevoie de un (=0-

logic» care sa aiba toate proprietatile originalului ~i gil ne spuna cum functioneaza aoesta, Preocuparea mea a fast, asadar, sa realizez un astfel de model logic sa prezinte toate proprietatile depresiei. Aceasta sarpresupunea doua etape: constructia rnodelului ~i del!!Hl'nstra~la eli el se potriveste depresiei, De la inceput ob"*lVaiSernunele similaritati eu neajutorarea lnvatata, dar a

ckrnonstra ca aceasta e 'ill model de laborator al fenomeBului din viata de. toate zilele numit depresie reprezenta 0 totul alta problema.

in urmatorii 20 de ani, mai bine de300 de studii intrein multe universitati din lume au elaborat modelul Invatate. La inceput studiile au fast facute pe

apoi pc sobolani ~i in final pe oameni. Toate contineau '.: .. experimcnte cu trei grupuri de subiecti. Unui grup i se persa. aduca un obiect sau un eveniment - de pilda un '§DC electric - sub propriul control, Cel de-al doilea, grupul

h«Ilea.iuton:lb),primea acelasi ~OG precurn primul, dar orice .3[ fi facut nu conta. Iar eel de-a! treilea grup era pur ~i simplu Iasat inpace.

Rezultatele au fast consecvente. Grupul neajutorat renunta, Membrii lui deveneau atit de pasivi melt niei in situnoi nu mai incercau nimic, Grupul capabil sa controleze ~uevemrnell!e.le. sau lucrurile raminea activ sivioi, exact ca gmpul lasat in pace. Sobolanii fugeau imediat din zona de actiune a socului, iar oamenii descifrau anagrame in citeva secunde.

Aceste rezultate simple au identificat nemijlocit sursa neajutorarii invatate. Experienta era cea care le spunea subiectilor ca orice ar facenu conteaza ~i ca reactiile lor nu

79

Optirnismul se inva~!

le of ere au ceea ce doreau, Ea ii invatase ca pe viitor, in siruatii noi, actiunile lor vor fi la fel de inutile.

Simptomele neajutorarii invatate puteau fi produse in mai multe feluri. Infrlngerea ~i esecul generau aceleasi simplome ca ~i evenimentele de necontrolat. Asa incit neajutorarea inviiJatli parea sa stea [a baza infringerii ~i esecului,

N eajutornrea invaJatli putea fi totusi vindecata aratindu-i-se subiectului ell. actiunile sale conteaza; sau 1nviillndu-I sa gindcasca altfel despre eeea ee-l facuse sa esucze, Putea fi prevenita daca, inainte ca experienta neajutorarii sa aiba Ioc, subiectului i se spunea ca actiunile sale au un efect, Cu cit aceasta abilitate este deprinsa mai devreme in via\ii, eu atit imunizarea impotriva neajutorarii este rnai eficienta.

Asa s-a dezvoltat, a fost testata ~i perfectionata teoria neajutorarii invatate. Dar a folosit ea ca model pentru depresie? Modelul de laborator se potrivea oare cu fenomenul din viata adevarata? Daca se dovedea ca descoperiseram un model de laborator pentru unul dintre cele rnai vechi chinuri omenesti, depresia, lucrul acesta ar fi reprezentat un progres stiintific de prim rang, Trebuia sa stim daca simptornele de neaj utorare invaJatli produse in toate acele laboratoare erau la fel cu simptomele persoanelor eu depresie, Cu cit paralela se dovedea mai exacta, cu alit modelul ar fi fost mai bun.

Dad! mergeti la un psihiatru sau un psiholog, pentru a va stabili diagnosticul el vii va supune unui interviu ca sa determine daca sirnptomele dumneavoastra va plaseaza intr-o anumitli categoric de tulburari mentale, Pentru a primi diagnosticul de «episod depresiv sever», trebuie sli prezentati cinci din urmatoarele noua simptome:

I. dispozitie depresiva

2. pierderea interesului pentru activitatile obisnuite

3. pierderea poftei de rnincare

80

Supremul pesimism

4. insomnie

5. gindire sau miscari ineetinite (lentoare psihomotorie)

6. pierderea energiei

7. sentimente de vim si de neinsemnatate

8. capacitate dirninuata de a gindi ~i siaM concentrare 9, ginduri sal! acte suicidare

Cind am luat 0 !ism de.astfel de simptome si Ie-am verificat 1n cazuI oamenilor ~i animalelor care participasera ]a experirnentele de neajutornre inva\3tli, am descoperit eli subiectii carora Ii se permisese sa controleze evcnimentele nu prezentau nici unul dintre cele noua simptorne critiee, pe cind eei carom nu Ii se acordase nici un fel de control prezentau nu rnai putin de opt din cele noua simptome! Asadar, modelul ~i fenornenul real erau extrem de aproplate. De aceea ccrceratorii au inceput sa testeze teoria ~i in alt fel, Exista un numar de medicamente care inliitura depresia ln cazul oamenilor, iar experimentatorii le-au administrat animalelor neajutorate. Rezultatele au fost din nou surprinzatoare, Toate medicamentele antidepresive (ca si terapia electroconvulsiva) au vindecat neajutorarea invat<ltii II animalelor, ProbabiI eil efeetul s-a produs prin sporirea eantitatii de neurotransmitatori importanti din creier, Cercetlitorii au observat ci medicamentele care nu inlatura depresia la oarneni, eum ar fi cofeina, valiumul sau amfetamineie, nu vindeca niei neajutorarea inviiJatii.

Asadar, din punctul de vedere al simptomelor, neajutorarea invlilata produsa in laborator parea aproape identica cu depresia.

Actualul val de depresii puteafi considerat aeum drept o epidemie de neajutorare invatatli. Cunosteam cauza acestei neajutorari - credinta cd propriile actiuni sin! inutile~i puteam s-o identificam cu originea dcpresiei. Aceasta credinta se nastea din esec ~ infringere, casi din situatii necontrolabile, Depresia era provocata de esec, infringere,

81

Optimisrnul se invat~

pierderi ~i de credinta, in consecinta, eli orice actiune este inutild.

Aceasta credinta sta, dupa parerea mea, la radaoina epidemiei de depresie, Omul modem este probabil mai 8USceptibil fata de neajutorarea 1nvatatii, fata de convingerea crescinda ca nimic din ceea ce face nu conteaza .. Cred ca stiu ~i de ce si vom aborda problema in ultimuicapitol.

Teate lucrurile acestea suna cam sumbru, Exista totusi un aspect diitl'itor de speranta, si in aces! context stilul explicativ devine deosebit de important.

Cum glnde?ti, ce sirnti

Inventatorii tratamentului depresiei sint psihologul Albert Ellis si psihiatrul Aaron T. Beck. Cind se va scrie 0 istorie a psihoterapiei moderne, probabil ca numele lor vor aparea alaturi de ale lui Freud si Jung. Ei dol au aratat ca depresia este mai simpla ~i mult mal usor de vindecal decit se credea.

Inainte ca Ellis si Beck sa-si fi expus teoriile, faptul ca toate depresiile sint maladii maniaco-depresive era litera de lege. Existau doua teorii contradictorii despre boala rnaniaco-depresiva. Scoala biomedicala sustinea eli este yorba de 0 maladie a trupului; altemativa era ideea lui Freud cum ci depresia reprezintii a furie indreptatl'i asupra sinelui, Sirecurind sistematic aceasta neghiobie In tratamentul bolnavilor, freudienii Ii indemnau pe depresivi sa dea curs tuturor emotiilor, astfel incft eel mai adesea rezultatul era 0 amplificare a depresiei, mergind pina la sinucidere,

82

Cum glndesri, ce s.im'[i

Ellis propovaduia 0 alta metoda de a-ti lasa sentimentele sa se manifeste. Dupa ee a obtinut un doctorat la CO" himbia University in 1947, si-a deschis propriul cabinet ~-9I'·p.I.mc'rerapl'e,specializmdu-se inprobleme legate de easa~i de terapia familiei. Influentat, poate, de dezvaluirile

paeientilor sai, s-a lansat curind intr-o campanie impotriva 'n:nrimii.11J sexuale, ce avea sa dureze 0 viata, A inceput sa carte dupii carte, alegind titluri de genul: Dacd asta ~~'.:r.g mlm'~te ereziesexuald, Cazul libertdui sexuale, Ghidul cuplului civilizat pentru aventuri extraconjugale. Am aflat despre opera. lui la inceputul ani lor '60, cind, fiind in anul doi la Princeton, colaboram Ia organizarea unui program studenti pe tema sexualitatii. Invitat sa conferentie-

Ellis a propus ca titlu al prelegerii sale «Mastnrbeaza-te Rectorul, bine cunoscut pentru extraordinara sa co:.":n~·ihlldi· ne nu I-a mai vrut ca invitat, Prin anii '70, Ellis inceput sa se ocupe de depresie, un domeniu Ia fel de de idei preconcepute precum eel al sexualitatii.jar Ius-au schimbat radical.

Ellis credea ca ceea ce altii luau drept conflict nevrotic :fumplex nu reprezenta decit un mod. gresit de a gln~i, (<W1 eomportamenr tirnpit din parteaunor oameni care nu slut cum spunea el. Si, intr-o maniera zgornoroasa, pn)pagaIldi!;tica (desi i~i zicea contrapropagandist), le cerea ':.J,'a"I'Oll~UV' sa inceteze sa. gindeasca gresit ~i sa inceapasa . ~;;giflld(:as(:a asa cum trebuie.In mod surprinzator, majoritapacientilor sai se 1nsarilito~eau. Ellis a pus la indoiala ~, ..... '_v·~t" ,._ gaunoasa dupa care maladia mentala ar fi un feextrem de complicat, chiar misterios, ce poate fi

. atunci cind conflicte inconstiente adinci aduse la lumina sau cind 0 afectiune fizica este inde-

partatii. in complexa lume a psiholcgiei, abordarea sa.dezlmlant de simpla, a parut absolut revolutionara,

83

Op.imi~l1lul se iIlva~;!

!ntre timp, Aaron Temkin Beck, un psihiatru freudian eu extraordinare caliciti de clinician, avea si el probleme ell metoda ortodoxa, Beck si Ellis se aflau la poli opusi, Comporramenrul lui Ellis era trotkist, allui Beck era socratic. Prietenos, popular, eu 0 faVi bucalata si 0 infatisare de medic de ~ara din Noua Anglie, Beck intruchipa blindetea ~i bunul-simt. Nu-i statea m obieei sa-si hartuiasca pacien-. Iii. li asculta eu atentie, ii lntreba cu delicatete, ii convingea eu vorba buna, Dupa studii la Yale, fusese ani intregi un analist freudian conventional. De eele mai rnulte ori, asteptase zadamic ea personajul singuratic de pe canapea sa-i dezvaluie cum i~i indreptase furia asupralui insusi in loc 8-0 exprime ~i cum aparuse astfel depresia. Dupa 1966 se decisese sa descrie, pur si sirnplu, cegindeste in mod constien: un depresiv si sa-i lase pe altiisa se ocupe de teoretizarea eauzelor aces tor idei. Depresivii cred lucruri groaznice despre ei in~i~i ~i viitorul lor. Poate eii acesta e secretul depresiei, si-a zis Tim Beck. Peate ca ceea ce pare un simptom al depresiei - gindirea negativii - reprezinta chiar boala. Depresia, a afirmat el cu tarie, nu inseamna nici proasta functionare chirnica a creierului, nici furie intoarsa spre sine. Este 0 tulburare a gindirii constieute,

«0 persoana eu [astfel del tulburari ajunge sa creada cA nu este capabila sa. se descurce singura si ca trebuie sa ceara ajutor specializat atunei cind se confrunta cu diverse probleme in viata de zi eu zi», a scris 1'1, provocindu-i pe freudieni, «Increderca in tehnicile obisnuite, de care se servea in mod normal pentru a-si rezolva problemele, s-a erndat pentru cil a acceptat ideea eii tulburarile emotionale sint cauzate de forte care-l depasesc, Nu poate sa 51' inteleaga prin propriile eforturi deoarece i~i considera conceptiile superficiale ~i fiirii substanta, Subevaluind bunul-simt, aceasta indoctrinare subtila irnpiedica respectiva persoana

. B4

sa-~i foloseasca propria judecata In analiza ~i rezolvarea problemelor personate»

Un alt revolutionar al psihologiei a fost Joseph Wolpe, psihiatru in Africa de Sud ~i protestatar innascut, Prin anii '50 a uluit lumea medicala ~i si-a infuriat colegii descoperind un tratament extrem de simplu al fobiilor. Contrazicindu-i ~i pe freudieni, ~i pe teoreticienii biomedicali, Ia fel ca Beck m cazul depresiei, Wolpe a afirrnat ea friea irationala de ceva nu e doar un sirnptorn al fobiei; este insa~i fobia. Daca friea ar fi anihilatii - ceea ce e posibil prin diverse proceduri pavloviene de extinctie, care includ pedeapsa ~i rasplata -, atunei fobia s-ar stinge. Daea ai putea scapa . de frica de ciini, sa zicem, fobia ta ar fi rezolvata .. ~i n-ar reaparea sub 0 alta. forma, asa cum sustineau teoriile psihanalitice si biomedicale. Wolpe si adeptii sai, care sc autodenumeau terapeuti ai comportamentului, vindecau rara probleme mea Intr-o luna sau doua, iar fobia nu mai reaparea In niei un fel.

Pentru impertinenta de a afinna ea afectiunile psihiatrice nu sint deosebit de complexe, Wolpe a trebuit sa se autoexileze la Spitalul Maudsley din Londra, apoi la Uni-versitatea din Virginia si finalmente la UniversitateaTempie din Philadelphia ..

In 1969, Tim Beck m-a rugat sa revin la Universitatea Pennsylvania, ceca ce am accepcat cu bucurie, nimerind in rni] locul unuigrup ce cauta cu entuziasm un nou trata!Oent pentru depresie,

. Rationamentul nostru era simplu Depresia deriva dinn-o Iunga obisnuinta de a te gindi constient la fenomene oeplacute. Dad! modificam aceste habitudini de gindire, puIem vindeca dcpresia. Sii atacam direct gindirea constienIi, ne-am spus noi, folosind tot ce stim pentrua schimba inOdul de gindire al pacientilor despre evenimentele negative.' Astfel s-a nascut noua abordare pe care Beck a numit-o

85

Opnmismu I se In ..... la

terapie cognitivd. Ea incearca sa schirnbe felul in care pacientii depresivi privesc esecul, infringerea, pierderea si neajutorarea Insuturul National de Sanatate Mentala din SUA a cheltuit milioane de dolari pentru a testa daca terapia functioneaza in cazul depresiei, Ei bine, functioneaza,

Modul in care te gindesti la problemele tale, inclusiv la depresie, iIi va agrava sau ameliora depresia, Un esec sau 0 in:fiingere i\i arata ca acum esti neajutorat, dar neajutorarea invatatii produce numai simptome mornentane de depresie - daca nu cumva ai un stil explicativ pesimist. Daca ai un astfel de stil explicativ, atunci esecul si lnfringerea te pot azvirli intr-o depresie de toara frumusetea. Dar daca stilul tau expl icauv este optimist, atunci depresia va fi optiti'i.

Femeile sillt de douaori mai susceptibile sa cada prada depresiei deeit barbalii pentru ell, de regula, gindesc lntr-un mod careampliflca aceasta stare. B~fbatii rind sa actioneze, nu sa reflecteze, in limp ce feme lie au tendinta sa despice firu I in patru pentru a descoperi cauza.problemci. Psihologi i numesc acest proces de analiza obsesiva ruminatie, adica rumegare. Animalele rurnegatoare cum ar fi oile, vacile, caprele mesteca rnincarea regurgitata ~i partial diget'atllceca be nu eo imagine prea atrlig~l<?are cu privire la camenii care-si rumega gindurile, dar e deosebit de potrivita. «Rurnegareas cornbinata en stilul explicativ pesimist este reteta depresiei severe.

Gala ell vestile proastel Vesrile bune sintca atit stilul explicativ pesimist cit ~i «rurnegarea» pot fi schimbate, si inca definitiv, Terapia cogniriva poate crea un stil explicativ optimist ~i poate limita «rumegarca». Noile depresii sint prevenite prirr deprinderea abilitatilor necesare pentru a ne reveni dupa un esec, Yeti vedea cum functioneaza la altii, iar apoi yeti inva\ll cum sa folositi dumneavoastra in~iva aceste tehnici.

86

Cum ginde~ti, ce siwli

Neajutorarea invatata sistilul expllcatlv

Cind suferim un esec, cu totii devenim neajutorati pe moment. Elanul dispare, Sintem tristi, viitorul se prefigureaza surnbru §i orice efort pare teribil de di:ficil. Unii l~i revin aproape imediat, toate simptomele neajutorlirii risipindu-se In citeva ore. Attii rarnin neajutorari timp de mai multe saptlimini, iar daca esecul este suficient de important, timp de mai multe luni.

Aceasta e diferenta critica dintre 0 scurta demoralizare ~i un episod de depresie. Opt din cele noua sirnptorne ale depresiei descrise ill capitolul4 sin! produse de neajutcrarea lnvalat~. Ca sa capeti 110 diagnostic de depresie grava trebuie s!i prezinti cinci din cdc ooua, Plus inca. ceva: simptornele sil nu fie momentane, Trebuie s~ dureze eel putin doua saptlim1'nL

Di ferenta dintre oamenii a carer neajutorare !nvatat~ dispare rapid ~i cei care suferll sirnptornele ei tirnp de doua sau mai multe saptlllnini este, de obicei, simpla, Membrii celui de-al doilea grup all un stil explicativ pesirnist, iar un astfel de stil transforma neajutorarea invi!ilatli, din ceva de scurta durata ~i local, in ceva general, de lunga durata. Neajutorarea lnva\atii devine depresie in loata Icgea arunoi cind persoana care sufera un esece pesimista, La optimisti, un esec produce numai 0 dernoralizare temporara,

Cheia acestui proces este speranta sau lipsa de speran\i'i. Dupa cum va arnintiti, stilul explicati v pesimist consta intr-un anumit tip de explicatii date evenimentelor negative: personate («E villa mea»), perrnanente «Nafi mereu asa») ~i generale (<<lmi va submina toate aspectele vietii»), Daca explicati un esec la modul permanent si generalizator, va proiectati esecul prezenl in viitor ~i in toate situatiile ce au sa vina. De exemplu, dad! sinteti respins

87

Optim isrnul se invlI~1i

de cineva pe care-I iubiti, 0 sa vii spuneti «femeile/barbaIii nu rna plac» (explicatie generalizatoarc) si «n-o sa-mi gasesc niciodata pe cineva» (explicatie permanents). Atit permanenta cit si generalizarea vii fac sa credeti cil yeti fi respins mereu ~i nu numai de 0 singura fiintiJ. draga, ci de toate. 0 astfcl de explicatie data nereusitelor sentimentale vii va submina toate incercarile viitoare de a cauta iubirea, In plus, daca veti f convins cil motivul este personal (enu sint demn de a fi iubit»), stima dumneavoastra de sine va avea si ea de suferir,

Coroborind toate acestea, vom vedea ca exista un mod de gindire care induce eu precadere insuccesul: aeela de a da explicatii personate, permanente si generate evenimentelor negative. Cei care au acest mod foarte pesimist de a gindi vor prezenta, foarte probabil, simptomele de neajutorare inviltata un timp lndelungat si In multe siruatii, pierzindu-si totodata stima de sine. 0 astfel de neajutorare inva(ata poate conduce la depresie, lam ideea-cheie a 11'0- riei mele: oamenii care poseda un stil explicativ pesirnist ~i tree prin evenimente neplacute vor suferi probabil 0 depresie, in (imp ce oarnenii care poseda un stil explicativ pozitiv ~i tree prin evenirnente ueplacute vor tinde sa reziste la depresie.

in aces! caz, inseamna ca pesimisrnul este un factor de rise pentru depresie exact In sensul in care fumatul este un factor de rise pentru cancerul de plamlni sau faptul de a avea 0 personalitate agresi va ~i irascibila este un factor de rise pentru atacurile de cord.

Este pesimismul cauza depresiei?

In ultimii zece ani rn-a preocupat mull aceasta problema. Primul lucru pe care l-a facut grupul de la Universitatea din Pennsylvania a fost *i eel rnai simplu. Am aplicat

88

Cum gindesti, ce simti

ihestionarul despre stiluJ explicativ citorva mii de depresivi felurile si in toate stadiile de depresie. Am descop:rit in mod consecvent ca depresivii sint si pesirnisti. Am n:petat de atitea ori testul, Incit se pare di ar f nevoie de peste 0 suta de mii de studii negative ea sa arunce vreo I!_IDbra de dubiu asupra rezultatului.

Asta nu inseamna ca pesimismul genereaza depresie, ca persoanele deprimate sint ~i pesimiste in acelasi Ar exista aceeasi suprapunere intre pesimism ~i de, daca depresia ar cauza pesimisrnul sau daca altceva (functionarea chirnica a creierului, de exemplu) ar genera iElbele stari. Finalrnente, metoda de diagnosticare a depreSiei consta, in parte, in a asculta cum pacientul ne spune C'ii nu valoreaza nimic, ceea ce ne furnizeaza 0 parte din motivul pentru care-i punem diagnosticul de depresie. Deci asocierea intre stilul explicativ pesimist si depresie ar putea li pur si simplu circulara.

Pentru a arata ea pesirnismul cauzeaza depresia, treIJuia sa luarn un grup de oameni nedeprimati ~i sa aratam c;3., dupa 0 catastrofa, eei pesimisti se deprirna mai u~or decit cei optimisti, Am facut Wl astfel de studiu intr-o indrisoare. Am masurat nivelul de depresie si stilul explieaWal prizonierilor barbati inainte si dupa lncarcerare, Cum sinuciderea e 0 problema serioasa 111 inchisori, voiam sa ileterminam cine avea un rise sporit de depresie, Spre miralea noastra, nimeni TIU era reaImente depresiv imediat dupa intrarea in iocbisoare. Spre constcrnarea noastra, aproape erau la iesirea din inchisoare. Unii ar putea interpreta rezultatul spunind cil inchisorile i~i indcplincsc menirea, dar mie mi se pare eil In timpul prizonierarului se intimpla eeva cumplit de demoralizant. In orice caz, am prevazut corect care prizonieri urrnau sa aiba, la plecare, niveluri ridicate de depresie: cei care intrasera in inchisoare eu un stiI explicativ pesimist, Asta lnseamna ca pesimismul e un $01 fertil pentru depresie, mai ales in medii ostile,

89

Oprimismul se invlltA

Un alt mod de a descoperi daca pesimismul cauzeaza depresia era observarea unui grup de oameni de-a lungul vietii, Estc asa-numitul «studiu longitudinal». Am monitorizat - ~i continuam s-o facem - un grup de 400 de elevi din c1asa a treia plna in clasa a sasea: Ie-am miisurat de doua ori pe an stilul explicativ, nivelul de depresie, realizarile scolare si popularitatca in rindul colegilor, Am descoperit ca acei copii care erau inili al pesirnisti aveau probabilitatea maxima, in cursul celor patru ani, sa devina depresivi $1 sa ramilla astfel, Copiii initial optirnisti ramineau neatinsi de depresie sau, daca deveneau depresivi, i~i reveneau rapid. Am studiat $1 tineri, descoperind acelasi tipar.

Dar demonstreaza aceste studii en adevarat ca pesimismul cauzeaza depresie sau numai ca pesimismul preceda depresia ~i 0 prezice? lata 0 chestiune tare afurisita, Sa presupunem ca oarnenii stiu destul de bine cum vor reac-

. 'tiona la evenimente negative. Unii au vazut in repetate rinduri cit de distrusi sint daca Ii se lntimpla ceva neplacut. Aceasta cunoastere de sine ii face pesimisti, Altii, viitori optimisti, au observat cit de iute se redreseaza, Persoanele din cele doua grupuri devin pesimiste sau optimiste pentru ca si-au observat reactia la evenimente negative. De aceea, pesimismul nu reprezinta 0 cauza a depresiei - la fel cum vitezometrul care indica 90 km la ora nu determina rnasina sa mearga mai repede, Vitezometrul si pesimismul indica pur si simplu niste stari de baza.

Stilul explicativ ~i terapia cognitiva

Studiile aratli ca nici medicamentele antidepresive, nici terapia cogniti va folosite separat nu pot Inlatura 0 depresie in mod cert, Cornbinarea lor dii rezultate mai bune, dar nu excesiv de bunco

90

Ingredientul activ din terapia cognitiva este 0 schimbare a stilului explicativ din pesimist in optimist. Cu cit sedin'te1e de terapie cognitiva sint mai frecvente si mai bine eondose de catre specialist, cu alit reorientarea spre optimism este mai deplina. La fel, cu cit reorientarea spre optimism 'este mai profunda, cu atit se reduce depresia. Pe de alta parte, medicamentele, desi inlatud. in mod eficient depresia, .nu-i fac mal optimisti pe pacienti, E rezonabil sa tragi concluzia ca, desi medicamentele ~i terapia cognitiva due amindoua la inlaturarea depresiei, ele actionem probabil in moduri diferite. Medicamentele par a fi factori stirnulatori: ele pun pacientul in miscare, dar nu-i fac lumea mai hcninoasa, Terapia cognitive sehimbil. modul in care percepi himea, iar noul stil optimist te impulsioneaza,

eel mai important lucru care s-a observat in cazul depresiei este resuta. Cit de durabila este vindecarea? Reznltatele studiilor au aratar cii pentru a fulatura definitiv depresia trebuie sa-ti schirnbi stilul explicativ. Multi dintre pacientii care au luat rnedicamente au suferit resute; eei supusi terapiei cognitive nu au prezentat aceeasi rata de resuta Pacientii al CaTOr stil devine mai optimist au 0 probabilitate mai mica de resuta decit eei al caror stil ramine pesimist. Asta Inseamna ca efectul terapiei cognitive este sa-i faca pe pacienti mai optimisti, Ea previne resutele deoarece pacientii dobindesc 0 aptitudine la care pot recurge in repetate rinduri, Tara sa se mai bazeze pe doctori san rnedicamente. Pastilele indeparteaza numai temporar depresia, Spre deosebire de terapia cognitiva, ele nu pot modifiea pesimismul aflat la radacina problernei.

Din aceste studii am conchis ca, pentru oamenii care acum nu sint deprimati, stilul explicativ pesimist prezice cine va deveni deprimat, cine va ramine asa ~i cine va recadea in depresie dupa terapie. Schirnbarea stilului expli-

91

Optimismul se rnva~a

cativ de la pesimisrn la optimism amelioreaza considerabil depresia,

o modalitate sigura de a testa daca pesimisrnul constituie 0 cauza a depresiei este de a va transforma din pesimistin optimist. Daca pesimismul ar fi numai un indicator, precurn vitezometrul, reorientarea spre optimism n-ar trebui sa afecteze modulin care reactionati la evenimente negative, dupa cum vitezometrul nu poate schimba viteza masinii, Dar daca pesimismul estecauza depresiei, schirn- . barea de la pesimism la optimism ar trebui sa va arnelioreze depresia. ~i chiar a~a se Intimpla, ceea ce confirms definitiv rolul cauzal a] pesirnismului in depresie, Desigur, nu reprezinta singura cauza a depresiei - genele, evenimenIde negative, hormoni i. sint tot atitia factori de rise -, dar faptul eli este una di.ntre cauzele majore pare acum de neconrestat,

Ruminatia l'i depresia

Daca esti gata sa crezi eli oeice problema se iveste din CHum ta ~i ciI 0 sa dureze la nesfirsit, subminind 101 ce faci, atunei e sigur eli te indrepti spre depresie. Faptul eli esti inclinnt sa gindesri asa nu inseamna neaparat ca iti spui astfel de lucruri in mod frecvent, Unii 0 fac, altii nu. Cei care «clocesc» indelung evenirnentele negative pol fi numiti «rumegatori».

Cineva care rumega este fie optimist, fie pesimist. «Rumegatorii» pesirnisti au probleme. Structura credintelor lor este pesimista si ei ;~i repeta mai tot timpul cit de groaznice sint lucrurile. Alti pesimisti sint oameni de actiune ~i nu «rumega». Au un stil explicativ pesimist, dar nu vorbesc c~ ei insisi prea mult. Cind 0 fac, se refera la ceea ce au de gind sa intrcprinda, ~i IIU la cit de prost stau treburile.

92

Cum gfndestl, ce sirtui

lata cum duee lantul pesimism-oruminatie» ta depre:Sie. La Inceput apare un pericol in fata caruia te crezi ne*jutorat. Cauti, pe urma, cauza amenintarii, iar daca esti pesimist, cauza pe care 0 descoperi este permanenta, genem1ii si personals. In consecinta, te astepti sa fii neajutorat in viitor in rnulte situatii, asteptarea constienta constituind ultima veriga a lantului care genereaza depresia,

Te astep]] sil fii neajutorat rareori sau tot timpul, Cu cit esti mai Incliner sil. «rumegi», ell lItit te vei astepta rnai des. Cu cit se iveste mai des asia, cu atit devii mai deprimat, Tot glndindu-te cit de negre sint lucrurile, pornesti bulg~.rele, Pe care «rumcgatorii » il fac mereu sa se rostogoleas~. Orice le aduce aminte de pericolul inilial!i determine sa reia Intreg lantul pesirnisrn-ruminatie pin.! la asteptarea esecului ~i instalarea depresiei.

Ceicare nu «rumega» tind sil. evitc depresia, chiar dac~ sint pesimisti, tn cazul lor, procesul se declanseaza foarte rar, Optimisti i care rumega evita ~i ci depresia, Schimbind "fie «ruminatia», fie pesimismul, depresia e ameliorata, Cel mai uti I este sa Ie schimbi pe amindoua.

«Rurnegatorii» pesimisti au eel mai mare rise de depresie. Terapia cognitiva limiteaza ruminatia si totodata ajlltli la crearea unui slil explicativ optimist.

Cealalta tala a e,pidemiei: femeile in raport cu barbatii

Rolul crucial pe care-ljoaca ruminatia in. depresie poate fi raspunzator pentru surprinzatorul fapt ciI ultima afecteaza in principal ferneile. Nenumarate studii lntreprinse in secolul XX au aratat acest lucru. Proportia femei/barbati cu depresie este de doi la unu.

De ce sufera femeile de depresie mal mult ca barbatii?

93

Optimismul se invali

Pentru ca femeile sin! mal do mice sa mearga la doctor decit barbatii ~i astfel slnt rnai prezente in statistici? Nu. Aceeasi proportie dorninanra de fernei se obtine ~i in urma unor sondaje efectuate «din u~a in usa»,

Pentru ca ferneile sint mai domice sa vorbeasca deschis despre problemele lor? Probabil ca nu. Proportia de doi la unu este prezenta atlt in conditii publice, cit ~i anonime.

Pentru eEl femeile au de obieei slujbe mai proaste ~i bani mai putini decit barbatii? Nu. Proportia se pastreaza ~i atunci cind grupurile de femei ~i de barbati au aceleasi slujbe ~i salarii, Femeile bogate sint de dona ori mai depresive decit barbatii bogati, iar cele fiira serviciu de doua on mai rnult deci! barbatii someri,

Sa fie Yorba de vreo diferenta biologica, apta sa produca rnai multa depresie? Probabil eli nu. Studiile privind afectivitatea premenstruala ~i postpartum arata ca, desi fluetuatiile hormonale tind sa aiba 0 oarecare inffuenta asupra depresiei, efectul nueste atit de mare incit sa explice diferenta de doi la unu.

Sa fie 0 difercnta genetics? Studii riguroase privind frecventa eu care survine depresia printrc fiii ,;,i fiicele unor persoane depresive de sex masculin ~i feminin indica 0 ram mare de depresie in rindul fiilor barbatilor depresivi - prea mare, avind in vedere modul in care se transmit cromozomii de la lalii la fiu ~i de III mama la fiica, pentru a pune pe seama geneticii repartitia inegala pe sexe. Exista dovezi privind contributia genelor la depresie, dar nu ex isIii niei 0 proba ca genele ar contribui mai mult la depresia femeilor decit a barbatilor,

Ramin de analizat trei teorii interesante.

Prima se refera la rolul fiecarui sex ~ daca exists ceva ln rolul femeii In societate care 0 transforma in material propice depresiei,

94

Un argument la moda din aceasta categorie este aceta ci femeiIe sint educate pentru a investi in dragoste ~i relasociale, in limp ee barbatii sint educati pentru a investi . Stima de sine a unei femei, se spune, depinde * cit de bine merg dragostea si prietenia. Esecul socialde la divort ~i separare pina la copiii ce parasesc cuibul RU la 0 sean'! neizbutita petrecuta cu un po sibil partener - II: afecteaza pe femei mai mult decit pe barbati, Poate ca e.adcvarat, dar asia nu explica de ce femeile sint de doua uri mai deprimate decit barbatii. Caci putem privi proble~i astfel: barbatii iau esecul la slujba mult rnai in sems. Calificative proaste, nici 0 promovare, echipa de fotbal Are pierde, iata lucruri ce dezumfla si ele stirna de sine a barb at. Esecul la locul de munca pare sa fie la fel de ca ~i eel in dragoste, asa Incit efectul net at trel:iui sa fie tot atlta depresie ~i la femei, si la barbati,

Un alt argument la moda referitor la diferenta dintre sexe se refera la conflictul legat de TO!. Femeilor li se cere mai mult decit barbatilor in viata de zi cu zi. Femeia nu joaca numai rolul traditional de mama ~i nevasta, dar trebuie acum sa-si pastreze ~i slujba. Aceasta indatorire 5U" plimentara produce 0 presiune groaznica si deci inca mai multa deprimare. Argurnentul e plauzibil, dar, ca multe alte "'~.UU'~H'~ plauzibile, nu line, se destrama la 0 confrunta.re eu realitatea, Sotiile care lucreaza sint mai putin deprimate in medie decit nevestele care nu pMisesc caminul, Mia ca tot ce s-a invocat ill legarura cu rolul fiecarui sex nu explica preponderenta de doi la unu a depresiei feminine.

Cea de-a doua teorie implica neajutorarea inva(alii si stilul explieativ. in societatea noastra.se spune, femeile au 0 vasta experienta in cc priveste neajutorarea pe parcursul vietii. Comportarnentul baietiloreste laudat sau criticat de parinti ~i de profesori, in tirup ce al feteloreste adesea ignorat. Baieti] sint antrenati sa depinda de ei m~i~i ~i sa

95

Optimismu! se inv.ota

fie activi, in limp ce fetele sint pregatite pentru pasivitate ~i dependenta Atunci cind se maturizeaza, femeile se pomenesc intr-o cultura care nu Ie apreciaza rolul de nevasta si mama. Daca 0 femeie alege sa fie activa in societate, realizarile ei sint mai putin laudate decit cele ale barbarilor. Cind ia cuvintul intr-o adunare, este Innmpinata de mai rnulte mutre plictisite decit daca ar fi barbat, Daca, in eiuda a toate, reuseste totusi sa se afirme ~i sa fie prornovata intr-o pozitie inalta, este privita ca si cind n-ar fi la Iocul sau, Peste tot numai neajutorare invalata. Daca femeile tind sil aiba un stil explicativ mai pesimist decit barbatii, orice rei de experienta de neajutorare Ie va cauza mai rnulta depresie deei; barbatilor, Exists, intr-adevar, date care arata eli orice factor de stres produce mal rnulta depresie ferneilor decit barbatilor.

Si aceasta teorie este plauzibila, dar nu lara oarecare deficiente. Cum ar fi ca nimeni n-a reusit sil demonstreze eil femeile sint mai pesimiste decit barbatii] Singurul studiu relevant al celor doua sexe a fost facut pe elevi, fete ~i baieli, si are un rezultat opus. Printre elevii de clasa a palm si a cineca, baietii sint mai pesimisti si mai depresivi decit fetele, Clnd parintii divorteaza, baietii sint mai deprimali dedi fete le, Toate astea se pot. schimba la pubertate si, lntr-adevilr, se pare cil proportia de doi la unu apare in adolescenta, Poate ca se intimpla ceva la pubertate, ceva care trimite fetele spre depresie ~i care-i elibereaza pe baieti de gindurile negre, Yom vorbi despre asia mai incolo, cind vom aborda comportamentuL fall de copii si de scoala, in capitolele 7 ~i 8. 0 alta problema ar fi ca nimeni n-a amtat vreodata eil femeile, in raport cu barbatii, i~i percep viata ca fiind mai putin controlabila,

Ultima din cele trei teorii se refera la ruminatie, Potrivit acestei teorii, cind se intirnpla un necaz, femeile glndesc, iar barbatii aetioneaza. Clod 0 ferneie i~i pierdc serviciul,

96

Cum gind.e~ti, ce simu

Incearca sa inteleaga de co. E trista ~i «revede» de sute de ori evenimentele. Un biirbat dat afara de La serviciu actioneaza, Se imbata, bate pe cineva san cauta 0 distractie care sa-i ia gindul de la ce s-a intimplat, Poate chiar sa pomeascii in cautarea unui alt serviciu, lara sa-~i faca probleme . referitor la rnotivele concedierii. Daca depresia este 0 tuLburare a gindirii, pesimismul ~i ruminatia 0 ati\ii. TendinIa de a analiza 0 hraneste, iar cea de a actiona 0 risipeste.

De fapt, depresia In sine poate antrena mai multa «rumegare» la femei decit la barbati, Ce facem cind sintern deprimati? Femeile incearca sa-~i dea seama de cauza, Barbatii se due sajoace baschet sau sa lucreze la birou ca sa-si distraga atentia, Sin! alcoolici in proportie mai mare decit femeile, Soar putea ca diferenta sa fie suficient de mare pentru a ne determina sa spunem eli barbatii beau, iar femeile sufera de depresie, E plauzibil ca barbatii sa bea pentru a-si uita problernele, iar femeile sa intoarca lucrurile pe toate fetele, Femeia, analizind cauzele depresiei, nu va face

. decit sa si-o amplifice, in timp ce barbatul, actionlnd, 0 poate elirnina.

Teoria ruminatiei poate explica epidemia de depresii si, in general, repartitia inegala pe sexe, De vreme ce traim azi intr-o epoca a constiintei de sine, fiind incurajati sa ne abordam problemele ~i sa le analizam la nesfirsir in loe sa actionam, se prea poate ea frecventa depresiei sa creasca,

Au aparut ~i dovezi in sprijinul faprului ca ruminatia are un rol in difercnta dintre sexe privind depresia, Susan Nolen-Hoeksema de In Universitatea Stanford, autoarea teoriei ruminatiei, a si testat-e. Vorbind despre ceea ce fac (nu despre ceea ce ar trebui sa faca) cind sint deprimate, cele mai multe femei spun: «Am incercat sa-rni analizez dispozitia» sau «Am incercat sa aflu de ce rna simt asa», Majoritatea barbatilor, in schimb, spun: «Am tacut ceva ce-mi place» - au practicat un sport sau au clntat la un

97

Optimismul se trwala

instrument muzlcal; «Am hotarit sa nu rna rnai preoeupe dispczitia respectiva».

intr-un studiu asupra coaflictelor de cuplu, fiecare persoana a fost Inregistrata povestind ce a facut atunci cind S-8U ivit probleme maritale. intr-o proportie covirsiroare, ferneile se concentrau asupra emotiilor, iar barbatii cautau o disrractie sau nu se gindeau la respectiva problema. intr-un stu diu de laboraror, li s-au dat douasarcini femeilor ~j barbatilor atunci cind erau tristi, Puteau alege intre a pune pe hirtie cuvintele care Ii se pareau cii exprima eel mai bine dispozitia in care se afla (0 sarcina ce se conccntreaza asupra depresiei) ~i a face 0 !ism a statelor in ordinea bogatiei lor (0 sarcina care distrage atentia), 70% dintre femei au ales sarcina concentrata asupra emotiilor, lntocmind lista cuvintelor care descriau dispozitia in care se aflau. La barbali proportia a fost inversa. .

Asadar, analiza si complacerea In emotii atunei cind sintem nefericiti pare 0 explicatie foarte probabila a faptului eli femeile sint mai depresive decit barbatii. Reznlta de aid ca femeile si barbatii sufera de depresie in aceeasi proportie, dar eli la femei, care se adincesc in aceasta stare, depresia usoara se accearueaza. Barbatii, in schimb.:o ncutralizeaza, distraglndu-si atentia, actionind san bind.

Nu mai avern decit doua versiuni plauzibile. Una este ea femeile lnvata in mai mare rnasura neajutorarea si pes imismul, iar a doua ca reactia cea mai probabila la necazuri a femeilor este sa «rumege», sa iutoarca problemele pe reate fetele, ceca ce duce direct la depresie.

Depresia poate fi vindecata

Acum 0 sum de ani, cea mal la moda explicatie a actiunilor omenesti, mai ales a celor negative, era caracterul, Cuvinte precum meschin; prost. criminal, rdu se considerau

98

Cum grndesn, ce si mri

suficiente pentru a explica un comportarnent negativ, Nebun trimitea la 0 maladie mentala. Acesti termeni denotii trasaruri ce nu pot fi schimbate cu usurinta, presupunind d\ ar purea fi schimbate vreodata, Ca ~i profetiile, se autoindeplinesc. Oamenii care se ered pto~ti,~i nu neinstruiti, nu iau masuri pentru a-si imbunatati functionarea mentala. 0 societate care ii percepe pe criminali drept rnalefici, iar pe eel bolnavi mental ea nebuni nu sprij ina cu adevarat institutiile de reabilitare, ci pecele menite sa pedepseasca ~i sa izoleze fiinte omenesti, indepartindu-le din fata ochilor nostri.

Spre sfirsirulsecolului al XIX-lea, etichetele ~i conceptele au inceput sa se schimbe, Influenta politicacrescinda a imensei forte de munca a generat probabil, in SUA, aceastil. transformare. Apoi au venit val dupa val de imigranti europeni si asiatici care s-au rafinat in mod vizibil in mai putin de 0 generatie, Explicatiile esecului oamenilor in termeni de caracrer neizbutit au lasat lee ideii de proasta crestere sau de mediu nefavorabil, Ignoranta a inccput sa fie perceputa ca lipsa de educatie, si nu ca prostie, iar crima ea nascindu-se din sarneie, nu din rautate, Chiar ~i siril.cia a inceput sa fie privita ca un ghinion, nu ca izvorind din lene, iar nebunia ca 0 neadaptare de care te poti dezvata, Aceasta noua ideo logie, care punea accentul pe mediu, a reprezentat piatra de temelie a behaviorisrnului ce a dominat psihologia americana (si sovietica) din 1930 pina in 1965, de la Lenin la Lyndon Baines Johnson.

Urmasa behaviorismului, psihologia cognitiva, apastrat credinta optirnista in schimbare ~i a imbinat-o eu 0 perspectiva extinsa asupra sine lui, dezvoltind teza ca acesta se poate imbunatati. Oamenii care doreau sa reduca incidenta insuccesului din lumea aceasta puteau privi dincolo de dificultatile schimbarii conditiilor de educatie si de mediu. Puteau adopta pcrspcetiva conformcareia individul

99

Optimismul se inva,a.

poate alege sa actioneze asupra lui insusi. De exemplu, vindecarea maladiilor mentale nu mai era doar apanajul terapeutilor, lucratorilor sociali ~i azilurilor, Ea trecea acurn partial in seama ~elor ce sufereau, Aceasta credinta sta la baza miscarii de autoperfectionare, fiind sursa tuturor acelor dirti despre regimuri alimentare, exercitii fizice sau despre cum sa ne schimbarn personalitatea (personalitatea noastra de tip A eu rise de boola de inirna), fobia noastra de avion, depresia, Remareabil este ea 0 buns parte din toate aceste teorii despre cum sa nc pcrfectionam nu sint «gargara», 0 societate care pune atila pre] pe sine ea a noastra produce 0 entitate care nu e deloc himerica, Eulautoperfectibil chiar se perfectioneaza. Poti intr-adevUr sa slabesti, s!i-~i reduci nivelul de colesterol, safii mai puternic ~i mai arragator fizic, mai putin obsedat de limp, rnai purin ostil ~i mai putm pesimist,

Credinta in autoperfectionare esre 0 profetie care se autoindeplineste la fel de bine ca ~i cca veche, despre caracterul ce nu poate fi schimbat, Oamenii care cred eli n-ar trebui sil fie sedentari sau ostili vor incerca sa ia masuri, cum ar fi sa faca jogging sau sa se gindeasca de doua ori inainte de a reactiona cind sint «calcati pe coada», Cei care nu accepta ca transformarea este posiblla vor ramine intr-adevar incapabili de schimbare. 0 culturli care spera in autoperfectionare va sprijini cluburile de sanitate, Asociatia Alcoolicilor Anooimi ~i psihoterapia, 0 cultura care crede d'i actiunile negative izvorasc dintr-un caraeter negativ si sint perrnanente nici macar nu va incerca.

Oamenii de ~tiinla care vorbesc despre un sine apt sa actioneze pentru a se schimba nu sint adeptii vreunui eurent de incurajare metafizica. Computerul of en! modelul fizic penrru astfel de idei. Un computer, chiar ~i un PC, poate cornpara rezultatele sale cu situatia ideala, ponte detecta nepotrivirile ~i corecta imperfectiunile, Dupa aceea poate

100

Cum grndesti, ce aimri

din nou sa compare ceea ce a racut cu ceea ce ar trebui sa faca ~i, daca asavirsit a greseala, 5-0 corecteze, Cind potrivirea este perfecta se va opri. Daca un computer poate sa duca asa ceva la bun sfirsit, atunci pentru mult mai cornplexul computer care este creierul omenesc problema autoperfectionarii ar trebui sli fie floare lao ureche.

Dintotdeauna oamenii au fost deprimati de esecuri, desi poate nu lntr-o proportie atit de mare ca azi. In anii 'SO a aparut terapia cognitiva, care incearca sa modifice felul in care oarnenii se gindesc la esecurile lor. Maximele acestei terapii nu se deosebesc prea mull de intelepciuuea bunicii san 3. preotilor de altMat~. Numai c~ functioneaza.

Ce face terapia cognitiva ~i de ce functioneaZ§?

Terapia coqnitiva ;;;i depresia

In anii '70 Aaron Beck ~i Albert Ellis all sustinut in fata unui public tot mai numeros eil ceca ec gindirn In mod constient deterrnina in mare parte ceca ce simtirn, Din aceast.1 teza s-a nascut 0 terapie care incearca sa schimbe modul in care pacientii cu depresie se glndesc in mod constient la esec, Infringere, pierdere ~j neajutorare,

Terapia cognitiva foloseste cinei tactici.

In primul rind, inve(i sil recunosti gindurile care i\i tree in mod automat prin minte atunci cind te simti cel mai «la parnint». Gindurile automate sint fraze sau propozitii rapide, exersate atit de bine inc1t tree farli a fi luate in seams san tara a fi pusc sub senmul intrebarii. De exemplu, 0 mama cu trei copii tiP" uneori la ei cind ii trimite la scoaIii, simtindu-se apoi foarte deprimata, Cu ajutorul terapiei cognitive va inva\a ca imediat dupa ce ii cearta t~i zice in sinea ei: «Sint 0 mama ingrozitoare, chiar mai rea declt propria mea marna.» Astfel devi ne constientade gindunle

101

Optimismul se inva~a

ei autornatesi 1nvata ca. ele sint de fapt explicatiile pe care ~i- le dil - pennanente, generate si personate.

in al doilea rind, inveti sii infrunti glndurile automate folosind dovezi contrarii. Mama este ajutata sa-si aminteasca ~i sa constientizeze faptul cii atunei cind copiii Yin de la scoalajoaca mingea ell ei, Ie veriflca temele la geornetrie ~i discuta problemele lor plina de intelegere_ Ea se concentreaza asupra aeestor dovezi ~i constata ca ii contrazie gindirea automata cum eli ar fi 0 mama groaznica,

in al treilea rind, lnve(i sa dai explicatii diferite, nwnite reatribuiri, si sa Ie folosesti pentru a pune la indoiala gindurile automate. Mama respect iva poate invata sa spuna: ,Mil port bine cu copiii mei dupa-amiazasi groaznic dimineata. Peate ca nu sint genul de persnana care e in apele ei dimineata.» Ceea ee reprezinta 0 explicatie a nervozita[ii in fata eopii lor mult mai putin permanenta si generalizatoareInvata astfel sa Intrerupa sirul cxplicatiilor negative de genul: «Sint 0 mama groaznica, nu slnt buna sa cresc copii ~i nu merit sa traiesc» ell 0 explicatie noua, care Ie contrazice,

in al patrulea rind, inveti sa te sustragi gindurilor depresive. Mama este invatata ca a gindi aceste lucruri negative acum nu este ceva de neevitat. «Rumegarea», mai ales atunci cind lncerci din rasp uteri sa te comporti si sa actionezi bine, agraveaza situatia, Adesea e preferabil sa nu te mai glndesti pentru a puteafi la inalrime. Poti invata sa controlezi nu numai ce glllde~ti, dar chiar ~i cind sa gindesti.

in al cincilea rind, invetisa recunosti presupunerile generatoare de depresie, care domina atitea din lucrurile pe care le faci:

«Nu pot trai lara dragoste.»

«Daca tot ce fae nu este perfect, atunci sint 0 ratata/un ratat.»

102

«Daca nu ma place toata Iumea, insearnna ca. sint 0 ratata/un ratat.»

«Exista 0 solutie absolut corecta pentru fiecare problema, Trebuie s-o gasesc.»

Premisele de genul acesta vii transforma intr-un bun candidat [a depresie, Daca alegeti sa traiti conform lor~i multi dintre noi fae asta - zilele dumneavoastra vor fi sumbre ~i melancolice, Dar la fel cum cineva i~i poate schirnba stilul explicativ din pesimist in optimist, tot asa poate alege un nou set de premise, mai omenesti, conform carora sa traiasca:

«Dragostea este pretioasa, dar se intilneste rar.» «Succesul inseamna sa fac tot ce pot eu mai bine.» «Pentru fiecare persoana care te place exists una care

flU te place.»

«Viata inseamna sa te ocupi de cele mai grave probleme, nu detoate.»

De ce functloneaza terapia cognitiva?

Exista dona tipuri de raspunsuri, La nivel mecanic, terapia cognitiva functioneaza deoarece schirnba stilul explicativ din pesimist in optimist, iar schimbarea este permanenta, Iti of era un set de aptitudini cognitive pentru a ~ti ce sa-Ii spui in caz de esec, Poti sa Ie folosesti pentru a pune capat depresiei care te cuprinde dupa un esec,

La nivel filozofic, terapia cognitiva functioneaza deoarece sc foloseste de puterile nou legitimate ale sinelui, lntr-o era cind credem cil sinele se poate schimba, sintem dornici sa incercam sa modificam obisnuinte de gindire ce pareau la fel de inevitabile ea rasaritul soarelui. Terapia

103

Optimi smul se inva~~

cognitiva functioneaza in epoca noastra pentru ca of era sinelui un set de tebnici pentru a se schimba, Iar sinele alege sa Ie foloseasca din interes, pentru ca-l ajutii sa se simla rnai bine,

Partea a doua

Dorneniile vietii

Intre limp, Regii de Gheaid tremurau pe tronurile lor Dar nu de frig - vdzuserd un om ridicind sus de tot Marea Cupa-Com ce se termind In adincul oceallu/ui Sf imputinind IWe eele Sapte Miiri prin propria staturd;

II vdzuserd miscind Mira Lumii si mdsurind Stilpul unei labe, intregul call de nord..

Vdzuserd un simplu am luptindu-se chiar cu Moartea Si tinindu-i piept pas cu pas, grohdind ca tunetul.

David Wagoner, «Muncile lui Thor»

Succesu' la locul de rnunca

Intr-o zi de martie a anului ! 982, zburind de la San Francisco la Philadelphia, l-am cunoscut pe John Leslie, care mi-a sugerat sa-mi redirectionez atentia de la pesimism la optimism, de la esec la succes, Ceca ce am si facut. De multe ori dupa aceea m-am gindit ca ar trebui sa-i scriu o scrisoare, Daca ~ fi facut-o, i-as fi povestit despre cercetarile asupra optimismului pe care le intreprind de atunei.

De fapt, restul carli i acesteia ar putea fi considerat drept scrisoarea pe care i-a datorez,

105

Oprimismul se ~nva.ta

La trei saptiimini dupa ce I-am cunoscut pe John Leslie, am intrat in legatura ell John Creedon, directorul companiei de asigurari Metropolitan (Met) Life, caruia i-am spus cil ali putea gasi 0 metoda de a descoperi viitori agenti de succes.f-am expus teoria neajutorarii inva(ate ~i ideile mele despre stilul explicativ, mentionindu-i chestionarele pe care le intocmisern.

Am decis impreuna sa incepern cu un studiu simplu, pentru a vedea daca agentii de asigurari deja angajati, care obtineau rezultate bune, erau sau nu optimisti. Daca erau, aveam sa continuam treptat, scopul nostru principal fiind de a crea 0 nona metoda de selectie a fortei de rnunca. Am folosit alt chestionar, nu cel din capitolul 3, numit ASQ*.

Agentii care au obtinut primeJe zece punctaje Ia ASQ vindean en 88% mai mult decit primii zece pesimisti, Ceea ce, in incercarea noastra de a vedea cit de folositor ar putea fi testul pentru lumea afacerilor, insemna un inceput incurajator;

Testarea aptitudinilor

De-a lungul timpului, industria de asigurari a intocmit un test avind ea scop descoperirea celor mai potrivite persoane pentru cariera de agent de asigurari. «Profilul de cariera» este publica! de Asociatia de cereetare a managementului asigurarilor de viata din SUA. Toti cei ce vor sa se angajeze la Met Life trebuie sa. obtina [3 acest test eel putin 12 puncte,

in general, in orice dorneniu de activitate exista doua tipuri de chestionare capabile sa indice potential ul de sue-

• De la Attributional Style Questionnaire, chestionar referitor la stilul de atribuire, cu ajutorul caruia se determina tot nivelul de optimismlpesimism .1 respondentului. (N.t.)

106

Succesul la lee u 1 de munca

ces: empirice ~i bazate pe 0 teorie, Un test empiric pleaca de la cei care, in fapt, au reusit in acca cariera si de la eei care, in fapt, au esuat, Pune 0 sumedenie de intreban aleatorii, cum ar fi: «Va place muzica clasica?», «Vreti sa cistigati multi bani?». Majoritatea intrebarilornu li deosebesc pe «soirni» de «gaini»,dar citeva sute de intrebari o vor face. (Pur si simplu detennini intrebarile care se nimeresc sa functioneze ~i Ie tolosesti; nu este implicata nici un fel de teorie.) Aceste citeva sute de lntrebari devin poocte in testele de identifieare a celor ce vor avea sucees in meseria respective. Candidatul potrivit va trebui sa aiba acelasi «profil» - aceeasi virsta, provenienta, atitudine - ca ernul de succes tipie, deja angajal. Testele empirice admit de la inceput ca motivul pentru care cineva are succes este complet misterios si se limiteaza la aplicarea intrebarilor care li pot desparti pc «soimb de «gaini».

In schimb, testele hazate pe teorie, cum ar fi cele care evalueaza Coeficientul de inteligenta (IQ) sau Testul de aptitudine scolara (SAT*), pUll lntrebari ee decurg dintr-o teorie, in cazul accsta teoria aptitudinii, De exemplu, SAT sustine ca «inteligenta» consta in aptitudini verbale (intelegerea unui text citit, capacitatea de a scsiza anaiogiile etc.) si aptitudini matematico-anaiitice (algebra, geometrieetc.). Deoarece aceste aptitudini prezie sucoesul la scoala, daca testele corespunzatoare sint trecute cu bine inseamna ea ~i sooala va merge la fel. Ceea ee se si intimpla tntr-o prapartie considerabila.

Dar ambele tipuri de teste - empiriee ~i bazate pe (eorie - savirsesc 0 serie destul de mare de erori, desi in ansamblu fac predictii corectc din punet de vedere statistic. Multe persoane cu seer slab la SAT vor face treaba buna in facultate ~i multi dintre eei eu seer bun vor esua, Aceasta problema era ~i mai evidenta in cazul Met Life: 0 multime

• in engleza, Scholastic Aptitude Test. (N.t.)

107

Optimismul se invata

de oameni cu rezultate bune la «Profilul de cariera» aveau vinzari slabe.

ASQ este un test bazat pe teorie, dar una foarte diferita de cea traditionala privind succesul, Conceptia traditional[ sustine di exista doua ingrediente ale succesului ~i ea ai nevoie de ambele pentru a reusi, Primul este abilitatea sau aptitudinea, pe care testele de IQ ~i SAT-ul se presupune ca 0 mascara. AI doilea este dorinta sau motivatia. Indiferent de cite aptitudini ai avea, spune teoria traditionala, dad! iti lipseste dorinta vei esua, 0 dorinta suficienta poate [nsa compensa un talent mai modest.

Cred ca aceasta conceptie este incompleta. Un compozitor poate sa aiba talentul lui Mozart ~i 0 dorinta nebuna sa reuseasca, dar daca nu erode ca e in stare sa compuna rnuzica nu va face mare luem. Nu se va stradui suficient, Va renunta prea dcvreme. Succesul cere perseverenta.capacitatea de a nu sucomba in fata insuecesului. ~i cred ca stilul explicativ optimist este cheia perseverentei,

Teoria succesului bazata pe stilul explicativ spune ca, pentru a descoperi oamenii suseeptibili sa aiba succes intr-o slujba, acestia trebuie sa fie selecticnati dupa urmatoarele criterii:

I. aptitudini

2. motivatie

3. optimism

Toate trei au un Tal hotaritor in obtinerea succesului.

Testarea stilului explicativ lei Met Life

Exista doua modalitati de a explica de ce in primul noslru studiu agentii de vinzari buni au avut punctaje ASQ mai optimiste decit agentii slabi, Una dintre ele continua

108

Succesul la Iocu! de munca

teoria ca optirnismul aduce succes, Optimisrnul te face sa vinzi mai bine, iar pesimismul sii vinzi mai prost. Cealalta explicatie este ea vinzind bine deviioptimist, iar vinzind prost devi i pesimist,

La inceputul anului 1985, 15 000 de candida? pentru un post la Met Life din intreaga tara au fast supusi atit

testului ASQ, cit si «Profilului de cariera», '

Aveam acurn doua scopuri, Primul ern sa angajam 0 mie de agenti prin procedeul obisnuit, supunindu-i «Profilului de cariera». Pentru acesti 0 mie punctajuJ ASQ nu intra in decizia de angajare. Voiam doar sa vedem dad optimistii din aceasta grupa normala vor avea vinzari mai bune decit pesimistii,

AI do ilea scop era mult mai riscant pentru Met Life.

Ne-am hotlirit sa formam 0 grupa specials de agenti op"tirmsri, eei care cazusera de putin la «Profilul de cancra» (avind 9 pina la 1 J puncte),dar care se plasasera, ca scar, in prima jumatate a listei ASQ. Peste 0 suta de agenti, pe care nimeni nu i-ar fi angajat penlru ca picasera testul, au fost primiti la Met Life. Daca aceasta grupa esua lamentabil, Met Life putea picrde cele trei milioane de dolan phitite pentru cursurile de calificare.

o mie din cei 15000 de candidati au fost angajati, formind «grupa obisnuita», Jumatate erau optirnisti ~i jumatate pesimisti, in primul an optimistii din aceasta grupa au vindut mai mult cu 8% decit pesimistii. in al doilea an, eu 31%,

Clt despre eei din grupa speciala, 129 de oameni, ei s-au descurcat de minune. Au vindut mai mult decir pesimistii din grupa obisnuita eu 21 % in primul an ~i eu 57% in al doilea. Au vindut mai mult chiar ~i decit media grupei obisnuite in primii doi ani (cu 27%). De fapt, au avut eel putin aceleasi realizari ca optimistii din grupa obisnuita,

109

Optimismul se inval~

Am mai observat ~i eli. oprimistii se perfectionau mai mult decit pesimistii, Conform teoriei noastre, optimismul conteaza pentru eli produce perseverenta. Ne asteptam ca lainceput talentul ~i rnotivatia de a vinde sa fie eel putin la fel de importante ca perseverenta, Dar pe masura cc trecea timpul si numarul de esecuri crestea, perseverenta ar fi trebuit sa joace rolul hotaritor, Evolutie care s-a confirmat intocmai.

Testul de optimism prevedea rezultatele vinzarilor eel putin la fel de coreet ca «Profilul de cariera»,

Noua politlca de angajari de la Met Life

in anii '50 Met Life era gigantul industriei asigurarilor din SUA, avind mai mult de 20 000 de angajati. In urrnatorii 30 de ani, Met a redus forta de munca, servindu-se de alte metode pentru a vinde asigurarile ~i celelalte produse. in 1987, cind tocmai terminam studiul referitor la grupa speciala, Met Life pierduse suprematia, cedind 10- cui de !ider companiei Prudential, iar forta de munca i se diminuase cu peste 8 000 de agenti, Era nevoie de 0 eonducere noua a departamentului de vinzari. Aceasta a decis sa-i supuna de-a cum incclc pe toti candidatii la angajare testului ASQ, ca element principal al noii si curajoasei strategii de a recruta oamen i In functie de gradul lor de optimism.

Compania a inceput slI-i angajeze pe cei care obtineau scoruri ASQ plasate in primajumatate a listei ~i picau doar eu putin la «Profilul de cariera», Cu aceastastrategie Met Life si-a depasit scopul de a-si man considerabil forta de munca $; a angajat rnai bine de l2 000 de agenti, cota sa pe plata de asigurari crescind astfel cu aproape 50%. Com-

110

Succesul la locul de m uncj

pania are acum nu numai mai multi agenti, dar si pe cei mai buni, recistigind loeul de !ider in domeniu.

Folosind ASQ, Met Life a reusit in mai putin de doi ani sa-si rezolve problema fortci de munca,

Transfoi'marea pesirnistilor in optimisti

Iata-ma din nou in biroullui John Creedon, devenit de eurind presedintele Met Life, trecind in revista succesele obtinute, Descoperiserarn tmpreuna ca optirnismul poate fi masurat si, asa cum sperasem, cil poate prezice succesul unei persoane in mesena de agent de asigurari, Nu numai ca modificaserarn strategia de angajare a acestei irnense companii, dar Ins~i politica de selectionare a personalului aplicata in intreaga industrie dadea semne de schimbare.

- Ceva inca nu-mi da pace, mi-a spus John, in orice bransa a afacerilor exists si pesimisri, De unii nu poti seapa pentru cil. se apropie de pensie, altii sint pastrati pentru ca fae treaba buna, Pe masura ce lrnbarrlnesc, pesimistii rna deran jeazii tot rnai tare. intotdeauna imi spun ce nu pot sa fac. fmi spun doar ee nu e In regula. Stiu ca nu vor asia, dar frineaza actiunea, imaginatiasi initiativa. Cred ca celor mai multi - ca sa nu mai spun cornpaniei - le-ar prii un pic de optimism. Uite ce-asvrea sa stiu, Ai putea transforma un am eu 3D sau chiar 50 de ani «vechime» de gindire pesimista intr-un optimist?

l-am raspuns eil da. lnsa Creedon nu mai vorbea acum despre agentii de vinzari, ci despre birocratia conservatoare, eu atita control practic asupra oricarei institutii, Tar eu nu prea stiam cum se reformeaza a b irocratie. ~i chiar daca as fi stiut, era intelept sa-i inveti pe reprezentantii ei optimismul?

111

Optimiarnul se inv8lli

Exista un rol pe care pesirnisrnul poate sa-ljoace lntr-o companie bine condusa? Are vreun rol pesimismul intr-o via1ii bine dirijata?

De ce exista pesimismul?

Pesimismul ne inconjoara din toate partile, Chiar ~i eei mai optimisti dintre noi sufera din cind in cind un astfel de puseu. Este pesimismul 0 greseala colosala a naturii sau are, dimporriva, un rol important in desfasurarea lucrnrilor?

Pesimismul ar putea sprijini realismul de care avem nevoie atit de des. Intr·adevar, in multe sectoare ale vietii, optirnismul nu este bine venit.

Peate ca pcsimismul persoanelor din conducerea companiei Met Life realiza ceva important. Poate eli cineva trebuie sa domoleasca planurile prea entuziaste,

De ee, la urma urmei, a permis evolutia ca depresia si pesimismul sa existe? Desigur, optimismul pare sa aiba un 101 in evolutie, In cartea sa patrunzatoare Optimismul= biologia sperantei (Optimism: The Biology a/Hope), Lionel Tiger sus line ca specia omeneasca a fast selectata in procesul de evolutie datorita iluziilor optimiste despre realitate. Ce alta specie ar fi plantat seminte in aprilie, rezistind de sete ~i de foame pina in octombrie, ee alta specie ar fi amenintat mastodontii eu niste bite pricajite sau ar fi lnceput sa construiasca temple ~i catedrale care puteau fi terminate peste mal rnulte vieti? In spatele acestor comportamente curajoase sau nebunesti sra capacitatea de a actiona in speranta ca realitatea va deveni mai buna decit este.

Multi oameni ered ell nu exista Dumnezeu, ca singurele scopuri 10 via\ii siot cele pe care ei reusesc sa si le creeze, ca atunci cind mar 0 sa putrezeasca pur si simplu. In cazul acesta, de ce anVa dintre ei sint veseli? Capacitatea de a

112

Succesul la locul de rnunc!i.

ne ignora credintele negative profunde reprezinta, poate, cea mill rernarcabila forma de aparare a noastra impotriva depresiei,

Dar atunei care este rolul pesimisrnului? Sa corecteze, poate, ceea ce nu facem pIea grozav atunci eind sintem optimisti ~i nedepresivi, ~i anume sa evaluam cu acurateIe realitatea.

ldeea ca oamenii deprimati percep corect realitatea, in timp ce nedeprimatii a distorsioneaza cum Ieconvine te pune pe ginduri. Ca terapeut, credeam ca mesena mea este sa ajut pacientii depresivi sa se simta maio veseli ~i sa vada lumea mai c1ar. Se presupune eli sint eel care Ie mijloceste ~i fericirea, ~i adevarul, Dar poate ca. adevarul si fericirea se exclud reciproe. Poate ea ceea ce noi consideram a fi a terapie buna pentru un pacient depresiv nu facea

. decit sa-i alimenteze niste iluzii benigne, detenninindu-l sa creada lurnea mai buna decit este.

Exista dovezi clare eli oamenii deprimati, desi rnai tristi,

slnt mai lntelepti. .

Studiile mcute in ultimii zeee ani au ajuns la concluzia eli depresivii - majoritatea dovedindu-se pesimisti - apreciaza extrem de corect cit control au asupra lucrurilor. Cei nedeprimati - optimisti, cei rnai multi - ered eli au mai mult control decit in realitate, mai ales cind sint neajutorati ~i nu au de fapt nici un fel de control. Ceva similar se intirnpla io cazul deprinderilor sociale: depresivii i~ijudecii. foarte corect abilitntile, pe cind optimistii si Ie supraevalueaza,

o alta categorie de dovezi pri veste memoria. In general, subiectii depresivi i~i amintesc mai multe evenimente negative decit pozitive, iar eei nedepresivi fae invers. Dar cine are dreptate? Ei bine, se poate demonstra prin teste de laborator ca depresivii i~i amintesc coreet; nedepresivii sint eei care distorsioneaza trecutul.

113

Oprimi smul sefnvata

o ultima categorie de dovezi in favoarea ideii di persoanele de primate sint mai triste, dar rnai intelepte, line de stilul cxplicativ, Judecind dupa explicatiile nedepresivilor, acestia cred ea insuccesul este un accident, pe eind succesul e 0 constanta; depresivii, in'schimb, evalueazacu aceeasi rnasura esecul si succesul - sint nepartinitori,

Una peste alta, se poate demonstra ca persoanele care nu sufera de rlepresic denatureaza realitatea intr-o maniera convenabila pentru ele, in timp ce persoanele depresive 0 percep coreet. Cum se leaga aceste dovezi, referitoare la depresic, de optimism ~i pesimism? Statistic voroind, rnajoritatea celor deprirnati au un sri! explicativ pesimist, iar majoritatea celor care nu sint deprimati au unu! optimist. Ceea ce Inseamna ca, in medic, optimistii vor denatura realitatea, iar pesimistii, conform definitiei lui Ambrose Bierce, «vor vedea lumea asa cum e», Pesimistul pare a fi «la rnina» realitatii, in timp ce optimistul poseda 0 aparare sol ida. impotriva rcalitatii, pastriudu-si zimbetul in fata unui univers mereu indiferent ~i nepasator, Totusi, aceasta relatie este statistica, adica pesimistii nu detin monopolul realitatii. Unii realisti, 0 minoritate, sint optimisti, iar unii dintre eel care denatureaza realitatea, 0 minoritate ~i ei, slut pesimisri.

Sa fie oare acuratetea depresiva numai 0 curiozitate de laborator? Nu cred, Mai degraba ea ne conduce chiar in inima pesimismului. Cu aces! prim indiciu consistent, ne-am apropiat de raspunsul la intrebarea pusa mai lnainte; de ce.a admis evolutia ca pesirnismul ~i deprcsia sa rezistesi sa se propage asa de mull? Daca pesimismul se afia la baza depresiei ~i a sinuciderii, dad diminueaza realizarile si are un efect negativ asupra functiei imunitare ~i s3illitatii, dupa cum vom' vedea, de ce n-a disparut cu milenii in urma? Ce functie de echilibrare in slujba speciei omenesti are totusi pesimismul?

114

S~ccesul Ia locul de munca

Beneficiile pesimismului au iesit pesemne la iveala de-a Iungul istoriei recente a evolutiei noastre, Sintern animale din pleistocen, epoca ghetii, Structura noastra ernotionala a luat nastere in urma a sate de mii de catastrofe climatice: valuri de fiig si de caldura, seceta ~i potop, belsug si foamete, Acei stramosi din pleistocen care au supravietuit se poate sa fi avut capacitatea de a-si face mereu problerne eu privire la viitor, vazind zilele cu soare ca pe un simplu preludiu al iernilor grele, Am mostenit de [a ei creierul ~i capacitatea de a vedea mai degraba raul decit binele,

Uneori, in anumite domenii ale vietii modeme, aces! pesimism adinc lmplintatfuncaoneaza cu folos ~i dii. rezultate, 0 companie, depilda, are nevoie ~i de pesimlsti, de oarneni capabili de 0 cunoastere exacta a realitatii, Trezorierul, eontabilii, administratorii, responsabilii cu protectia jnuncii - toti trebuie sa. aiba 0 perceptie clara asupra ce j~i permite campania, asupra primejdiilor, Rolullor este sa fie prudenti, sa dea semnalul de alarma, Vreau sa subliniez totusi cil in fruntea unei corporatii trebuie sa se gaseasca 0 persoana suficienr de inteleapta si de flexibila pentru a echilibra viziunea optimists a eelor de la planificare eu plingerile celor de la contabilitate.

Bilan]: optimism contra pesimism

Probabil ca intr-o vialii reusita, oa ~i intr-o companie, este nevoie alit de optimism cit si, ocazional, de pesirnisrn, Poate ca ~i 0 viata reu~ita are nevoie de 0 «conducere» ce da dovada de optimism flexibil.

Dupa cc am prezentat partile bune ale pesirnismului, cum arfi simtul realitatii si corecta apreciere, voi scoate in evidenta si pilr\ile sale negative pentru a putea sa eomparam uvantnjele $i dezavantajele:

• Pesimismul duce la depresie,

115

Optimlsmul se inv.ql

• Pesimismul genereaza inertie, In loc sa indemne la actiune atunei cind te confrunti eu neplaceri.

• Pesimismul induce 0 stare sufleteasca neplacuta: tristete, anxietate, griji, lipsa de speranta,

• Pesimismul se autoadevereste. Pesimistii nu rezista in fata situatiilor difieile $i de aceea esueaza rnai des, chiar daca succesul ar putea fi obtinut,

• Pesimismul este asociat eu 0 sanatate fizica proasta (vezi capitolul 9).

• Pesimistii pierd atunci cind candideaza pentru un post Inalt (vezi capitolul 10).

• Chiar daca pesimistii au dreptate ~i lucrurile ies prost, ei tot se simt elt se poate de rau, Stilullorexplicativ transforma necazul prevazut intr-un dezastru, dezastrul intr-o catastrofa.

Cel rnai bun lucru care se poate spune despre un pesimist este cii temerile sale au fost fondate.

Bilantul pare a fi elar in favoarea optimismului, desi exista momente ~i locuri in care avem nevoie de pesimisrn. Capito lui II inccarca sa indice cine nu trebuie sa se foloseasca de optimism si In ce situatii e bine sa iasa la iveala pesimismul.

Toata lurnea - pesimisti si optimisti deopotriva - trece prin ambele faze. Probabil ca stilul explicativ are 0 anume ciclicitate, Ritmurile circadiene genereaza ocazional stari moderat deprcsive. Depresia are 0 anumita evolutie de-a lungul unei zile si, in cazul anumitor femei, ~i in timpul unei luni. De obieei sin tern mai deprirnati cind ne trezirn, dar spre seara devenim mai optimisti, Peste acestea se suprapune ciclul nostru fundamental de odihna sl activitate. Dupa cum am rnai spus, el tsi atinge minirnul cam pe la patru dupa arniaza si la patru dimineata. Maximele stnt dimineata tirziu ~i sears devrerne, desi totul depinde de persoana.

116

SUCCI:5ul la locul de munca

In perioadele de maxim sintem mai optimisti decit de obicei. Formularn planuri aventuroase despre 0 viitoare cucerire amoroasa, despre 0 masina sport noua s.a.m.d, In perio adele de minim sintem inclinati spre depresie ~i pesimism mai mult decit de obieei. Vedem eruda realitate dinapoia planurilor noastre; ea nu va fi interesata de un barbat divortat, cu trei copii; un Jaguar costa mult rnai mult decit ei~tigi intr-un an ...

in cursul acestor crize zilnice de pesimism, li putem constata rolul constructiv in viata noastra, in forme moderate, pesimismul serveste la domolirea exagerarilor optimismului, indemn1ndu-ne spre reflectie ~i irnpiedicindu-ne sa actionam nesabuit, Momentele optimiste ale vietii contin planuri marete, vise ~i sperante. Realitatea este distorsionatil in mod benign pentru a face loc viselor sa infloreasca. Para aceste momente n-am realiza niciodata ceva dificil ~i n-am incerca Did macar ce este posibil. Muntele Everest n-ar fi fost cucerit, recordul alergarii milei in patru minute n-ar fi fost atins; avionul cu reactie si cornputerul s-ar fi redus la niste planuri aruncate in cosul de hirtii al unui director financiar,

Geniul evolutiei rezida in tensiunea dinamica dintre optimism ~i pesimism, care se corecteaza reciproc in permanenta, Pe rnasura ce urcam si coborim 0 data eu ritmul circadian, tensiunea aceasta ne perrnite sa ne aveoturarn ~i sa ne retragern - rara peri co], pentru ca atunci cind ne indreptllm spre 0 extrema tensiunea ne trage inapoi. Intr-un fel, tocmai aceasta fluctuatie perpetua perrnite fiintelor omenesti sa. realizeze asa de rnult,

Evolutia a daruit totu~i creier stramosilor nostri din pleistocen. Astfel au aparut ~i neplacerile pesimismului: succesul este trecator; primejdia ne pindeste dupa colt; optimismul e hybris. Creierul care a inteles corect realitatile sumbre ale erei glaciare se afla azi in urma realitatilor ceva

117

Optimismul 5C: in .... atfl

mai putin sumbre ale vietii moderne, Desigur, viata moderna abunda ~i ea in ameniutari ~i tragedii: crime, SlDA, divorturi, pericolul annelor nucleare, catastrofe ecologice. Dar numai 0 manipulare voit negativa a statisticilor a:r putea considera viata moderna din Occident cit de cit apropiata de nivelul dezastrelor care au faurit creierul uman in era glaciara. ~i bine ar fi sa recunoastem eli vocea insistenta a pesirnisrnului este 0 ram~itli. a aeelor vremuri.

Asta inSe3!!1J13 eli sintem indreptalili sa fim mai optimisti dec]! ue simtirn in mod normal. Avern de ales In ceea ce priveste optirnismul? Putem sa ne tnsusim aptitudinile optirniste si sa Ie suprapunem peste creierul nostru din pleistocen pentru a profita de avantaje, pl!.strind totodara ceva pesimism pentru cazurile clnd avern nevoie de el?

Cred c1\ da, pcntru CEt evolutia a permis 55 punem IQ' balanta lucrurile. Avem la indemina ceea ce se numeste intelepcume - entitarea careia j se adrcseaza partea esen(ial3 din aceasta carte. In(elegjnd valoarea pesirnisrnului, dar ~j consecintele sale invalidante, putern 1nv81a cum sa-i rezistarn, orictt de bine implantat in creier ar fi sau oricit de obisnuiti am fi cu el. Putern ([wlita sa alegem preponderent optirnismul ~i sa dam crezare pcsimismului cind este .cazul,

Cum sa lnvatam optimismut ~i sfaturi pentru asurnarea unui optimism flexibil slnt temele sectiunii finale a drlLi, intitulata «De la pesirnisrn la optimism».

Copii ~i pAnnTi: orlgimle optimismului

~::rE

Copii ?i parinti: originile optimismului

Stilul explicativ are un impact covirsitor asupra vietii adultilor, Poate produce depresie ca reactie la necazurile zilnice sau poate genera tarie chiar si in fala unei tragedi]. Te poate face insensibil la placerile vietii sau iIi perrnite sa-~ tr1iie~ti viata din plin, Te poate irnpiedica sa-Ii realizezi telurile OI'i te ajutli. sa Ii Ie depasesti. Vorn vedea ca stilul explicativ al cuiva poate influenta modul in care ceilalti 1.1 percep ca individ, determinlndu-i sfi acuoneze pentru sau lrnpotriva lui. Acelasi stil afecteaza ~i sll:nlltateafiziCli.

Stilul explicatrv se naste in copilarie, Optirnismul sau pesimismul care se formeaza atunci este fundamental. Esecurile sau victoriile slnt filtrate prin prisma lui, devenind a obisnuinta intrinseca de gindire.ln acest capitol ne vom lntreba care e sursa sti lului explicativ, care sint consecintele sale pentru copii ~i cum poate fi schimbat acest stil,

Testati optimismul copilului dumneavoastra

Daca a veti un copi I de peste sapte an i, probabil eli st-a format deja un stil explicativ, aCLLm pe calc de a SIl cristaliza. Puteti testa. aces! stil eu ajutorul unui test nurnit Chestionarul stilului de atribuire la copii (CASQ*),la care au fost deja supusi rnii de copii americani, CASQ searnana foarte bine ell testul pe care l-ati facut in capito lul 3. Unui

• Abreviere de Ia Children 's Attributional Style Questionnaire. (Nt.)

119

Optimismul ae 'i'nval:l

copil intre opt ~i 13 ani )i in 20 de minute sa-l parcurga. Daca aveti un copil rnai mare, dati-i testul din capitolul 3. Pentru cop iii sub opt ani nu exista niei un test perfect fiabil care sa se rezolve cu creion si hirtie, dar exista 0 altii metoda de a Ie evalua stiluI explicativ pe care 0 voi prezenta mai incolo,

Pentru a-l supune pe copil testului rezervati 20 de minute, :l¥'zali-va la masacu el ~i spuneti-i ceva de genul acesta: «Fiecare copil gindeste in felul sau, Am citit a carte despre asta ~i rna intreb cum gindesti tu despre unele lucruri care ar putea sa Ii se intimple,

Ia uita-te la tesrul asta, E chiar interesant. iIi pune 0 surnedenie de intrebari despre cum gindesti. Fiecare intrebare este 0 midi poveste ~i Ia fiecare exista dona moduri ill care PO? raspundc, Trebuie sa alegi ce erezi tu cil ai sim~ daca ~ s-ar intimpla lucrul respectiv.

Imagineazs-ti ca. fiecare dintre aceste povestioare Ii se intimpla, chiar daca nu e asa, Si da fie raspunsul A, fie B. eel mai fbrmidabil lucru in legatura eu testul asia c ea nu exista raspunsuri gresiteb

In cazul copiilor care IlU sint foarte familiarizati cu leelura, puteti sa cititi ell voce tare in acelasi limp cu ei.

t Chestionaml srilulu; atrlbutiv af copiuor (CASQ)

1. lei lOla scoala, la un test. PrP

A. Sin! destept. 1

B. Sin! tare 10 materia asta. ·0

2. Joci un joe eu prietenii ~; cistigi. Ps]'

A. Cei cu care am jucat ilu era" prea bunL 0

B. Joe bine jocul acestu.

3. Petree; 0 sears 13 un prieten ~i te.distrezi bine. PrP

A. Prietenul meu era foarte drdgu; in seara aceea. 0

B. Toatd familia prietenului meu era foarte drligu/fi En seara aceea,

120

Copii ~i p3rifili~ origfnile optimismului

4. Te duei in vacant" eu un grup 1i te distrczi.

A. Eram bine dispss.

B. Col cu care am fost erau bin. dispusi.

5. Toti prietenii tai racesc, dar tu DU.

A. in ultimul limp am fOSI SantilOS.

B. Sint a persoand sdndtoasd.

6. Anirnalul tau de companie este calcar de 0 masina,

A. N-am destulii grija de animalele mete.

B. So!erii lIu sintdestul de atenti.

7. Niste copii pe care Ii stii spun eli nu te plac. A, Caeodata ceiiaiti sin I raj cu mine ..

B. Citeodatd sint. rdu Ctl ceilalti.

8. Ai note foarte bune,

A. E U$or la Jcoalli.

B. Muncesc mutt pentru scoald.

9. To iatilnesti co un prieten si it; spune ca arati bine.

A. In. ziua aceea pnetei1u! meu era pus pe complimente.

B. Prietenul meu face de obicei complimente /0 toata lumea.

10. Un prieten bun iIi spune cil nu te poate suferi.

A. Prietenulmeu era pros: dlSPUS fn zjua aceea.

B. jn ziua aceea nu m-am pur/at/rumas cu prieienul meu.

II. Spui uri bane ~i nimeni nu ride.

A. Nu stiu sa spun bancuri.

B. Bancul e U$a de cunoscui cd" nimeni nu mai face haz de el.

12. Profesorul preda 0 lcctie ~i 0-0 intelegi AN-am foSI atent la nimic in ziuG aceea. B. N:am [ost alent cind vorbea profesorul.

PsP I o

PmP o

PsN I

o

PsN o

PsP o

PmP o

P.N o

PsN 1

o

PrN 1 o

121

Optimismul se i"nvata

13. Ai cazut 13 UD examen.

A. Profesorui meu dri teste de examen grele.

B. in ultimele saplam,ni profesorul meu a <fat teste grele.

14. Te-ai ingrasar' ~i • Inceput sa so vada,

A. Mincarea pe care 0 primesc i'ngrCl$a.

B. t-« plac minairurile care ingrCl$a.

15. Cineva iIi fura niste bani.

A. E un hal.

B. Oamenii sint hop.

16. P5rinlii te lauda pentru ceva ce ai facut, A·. Fae unele Iucruri bin •.

B. Pdrintilor me; Ie plac une!e lucruri pe care le fa",

17.10ci un joe ~i cistigi bani,

A. Sint un norocos.

B. Am noroc cind joc jocuri.

18. E~i gata-gata sa te ineci inotiod 'inrr-un riu, A. Nu sint 0 persoand foarte precauui.

"B. Uneori nu sint precaul.

19. Esti invitat I. multe petreceri,

A. [n ultima vreme multa lume s-o. purtat foarte driiglll

cu mine.

B. in ultima vreme am fost foarte drtigu; cu mulla lume.

20. Un adult tip. I. tine. PrN

A. A tipat 10 prima persoana ce i-a iesit in cole. 0

B. 1 tipa: la multd lume ce i-a iesu ill cale in ziua auro.

21. Faci un proiect impreuna eu un gmp de ccpii

~i iese prost. Pr '

A. N-am lucrat bine cu copiii din grupul aceta. 0

B. Niciodaui nu lucrez bine in g111p.

n~~oo~~= ~

PsN o

Pr' o 1

PsP I

o

PrP 1 o

PIIli"l 1

o

PsP

o

Copii si p6riD~i: originile optimismulu i

A. Siill 0 persoana silllpatiea. .

B. Oamenii cu care am fiicut c""o~tinfa sim simpatici.

23. Te impaci bine eu familia.

A. E usor sa te impaci bine cu mine dnd sint in familie.

B. Citeodnla. e usor sa. te impaci bine cu mine cind sint in familie.

24. Incerci sa vinzi dulciuri, dar nimeni nu cumpara,

A. ill ultima vreme mulp copii vind diverse lucruri, asa ell oamenii nu mai vor so cumpere nimic de la copii.

B. Oamenii nu IIOr sa cumpere nimic de la copii

25. Joci un joe ~i c~tigi.

A. Uneori. cind joe, md strdduiesc citpot eu de tare.

B. Uneori md straduiesc cit pOI eu de tare.

26. lei 0 noti!. mica Ia scoala,

A. S'uu prost.

B. Profesorii h" dau note corea.

27. Dai cu capul 'iutr-o ~ii ~i W curge singe.

A. Nu rna uitam pe wide mergeam.

B. in ultima vreme am fost neatens.

28. Pierzi mingea ~j echipa ta manlnca bataie,

A. in ziua aceea nu mi-am dat silinta la joe.

B. De obicei nu-mi dau silinta la joe.

29. hi serintesti glezna la 0('3 de sport.

A. in ultimele sdptiirnillijacurile de la ora de sport au fost periculoase.

B. in ultimele siiptifmini am fost cam impiedicat la orele de sport.

30. Parintii te due la plaja ~i i~ place acolo.

A. in ziua aceea la plaja totul a fost grozav:

B. Vremeo la plaja a fou grozava In ziua aceea.

II
PmP
0
PmN
0
PrP
0
PsN
1
0
PrN
0
I
PmN
0
1
P,N
0
1
PrP
1
0
123 Oplir:ni:!jmul se invalA Copii ~i parin(i; crigmite optimismulu i
3l. lei un tren care ajunge alit de tirziu incit pierzi 40. Ai vacanta ~i te duci la tara unde iIi place foarte tare. PmP
un film la televizor. PmN A. La Ian. e foarte frumos. 1
A. In ultimele zile trenul nil a sosit la ump. 0 B. Era' 0 perioadd a anuluifoarte frumoasa. o
B. Trenursle nu vin aproape niciodatd fa simp. I
41. Vecinii te invi t1i la ein •. PmP
32 .. Mama iti pregateste meniul preferat. PrP A. Uneori oamenit SIn( drdguti. ()
A. Mama face citeva lucruri care imi plac. o B. Oamenii sint driiguli.
B. Mama adord sd-mi faca pldcere. 1
33. Echipa din care faci parte pierdc jocul. PrnN 42. Profesorul suplinitor te place. PmP
A. Membrii echipei nu joacd bine impreuna. I A. M'am purtat bine la ore fn riua aceea. ()
B_ ill ziua aceea membrii echipei n-au jucat bine B. Aproape intotdeauna rna port bine {a ore.
impreund 0 43. iii faei prietenii sa rida.
ProP
34. iIi termini temele repede. PrP A. Sin: 0 persoand ell ca", te distrezi. 1
A. In ultima vreme le-am. fdcu: pe toate repede. I B. Uneori te distrezi cu mine. 0
B. In ultima .reme mi-am facut temele mai repede. 0
44. Primesti un cornet de inghetata pe gratis. p.r
35. Profesorul re intreaba ceva si-i raspunzi gresit, . PrnN A. M-am purtat dragu; cu vinuitorul de [nghe/ata
A. Sint emotionat cind trebuie sa rdspund fa intrebdri. 1 in ziua aceea.
B. in ziua aceea m-.am emotional cind a trebuit sa B. Vinzdtoru! de inghetatd a vrul sa fie drdgu;
rdspund /a intrebdri. 0 in ziua aceea. 0
36. Te sui intr-un autobuz gresit si te riltace~ti. PrnN 45. La ziua unui prieten magicianul te roaga sao! ajuti, PsP
A. 111 'ziua aceea II-am fast atent la ce facea",. 0 A. Am avui nome eli m-a ales. 0
B. De obicei IlU sint alent la ce se petrece. I B. Pdream foarte interesat de ce se petrece.
37. Te duci intr-un pare de distractii si re distrezi bine. PrP 46. Incerci sa convingi un copil sa mearga la cinema
A. De obicei md distrez bine in parcurile de distractii. 0 cu line, dar el nu vrea. PrN
B. De obicei md distrez bine. A. in ziua aceea n-a awl chef de nimic. I
B. in ziUQ aceea n-a avul chef de cinema. 0
38. Un cop; I rnai mare te palmuieste. PsN
A. L-am supdrat pe fratele lui. 1 47. Parintii tai divorteaza. PrN
B. Fratele lui mai mic i-a spus cd l-am supdrat. 0 A. Oamenilor le e greu sa se inteleagd cind sins
cdsdtoriti. 1
39. Capeti de ziua ta toate jucariile pe care Ie vrei. PmP B. Pdrintilor met Ie e greu sa se irueleagd in cdsnicie. 0
A. lnvitatii «se prind» intotdeauna ce fel de jucdrii
sd-mi cumpere. 48. Ai tot incercat sa intri intr-un club si n-ai reusit. PrN
B. De data asta invitati! au nimerit exact ce juoirii A. Nu md inteleg bin" cu alii oameni. 1
imi doream. 0 B. Nu ma inteleg bine eu Dam enii de la club. 0
124 125 Optimi smul se invata

PUNCTAl

PmN---

PmP--

PrN PrP __

SN __

PsN _

PsP--

Total N Total P __

P-N __

Faceti acum punctajul. Puteti sa-i spuneti copilului ce scm a obtinut, dar explicindu-i ce insearnna.

Incepe\i cu PmN (permanent negativ). Adunati numerele alese de copilul dumneavoastra la intrebarile 13, 18, 24,28,31,33, 35 ~i 36. Notati totalul pe linia de punctaj de mai sus in dreptullui PmN.

Adunati numerele PmP (permanent pozitiv) - intrebazile 5, 9,23,39,40,41, 42 ~i 43 - ~i treceti scorul pe linin corespunzatoare,

Ocupati-va apoi de scorul referitor la puterea de raspin~ire. intrebarile PrN sint 12, 15,20,21,27,46, 47 ~i

48. _fnttebiirile PrP sint 1, 3, 17, 25, 30, 32, 34 ~i 37.

Insumati punctajele PlllN si PrN pentru a obtine scorul referitor la speranta (SN). Notati-l pe linie.

Acurn calculati scorul pentru personaiizare. Intreb1irile PsN sint 6, 7, 10, 11, 14,26, 29 si 38. lntrebarile PsP sint 2,4,8, 16, 19,22, 44 si 45.

Faceti totalul pentru evenimente negative (PrnN+PrN+ PsN) si notati-l pe linia Total N. Calculati apoi Total P (PrnP+PrP+PsP) si notati-I,

In fine, socotiti scorul total, P-N, scazind Total N din Total P. Scrieti-l in jasul tabelului.

lata ce inseamna scorurile ~i cum poate fi comparat copilul dumneavoastra cu alte mit de copii care au facut testul:

In primul rind, trebuie sa ~tili ca fetele au aile punctaje declt baietii. Fetele, eel putin plna la pubertate, sint vizibil

126

Copii ~i parinri: originile optimismului •

rnai optirniste decit baietii, In medie, a fata de noua pilla la 12 ani are un punctaj P-N de 7,0.1n medie, un baiat de noua pinii la 12 ani are un punctaj de 5,0. Daca fiica dumneavoastra are un scor mai mic de 4,5, este cam pesimista. Daca baiatul dumneavoastra are un scor mai mic de 2,5, este cam pesimist; la mai .putin de 1 este faarte pesimist ~i are rise de depresie.

Cit priveste scorul Total N, el este de 7,0 in rnedie pentru fetele Intre noua si 12 ani si de 8,5 In medie pentru baietii de aceleasi virste, Scoruri mai mari eu trei puncte decit media indica un pesirnism marcat. .

Totalul P pentru fete ~i pentru baietiintre noua ~i 12 ani este, in rnedie, de 13,5. Scoruri mai rnici Cll trei puncte indica un pesimism considerabil. Valorile individuale pozitive (pmP, PsP ~i PtP) sint in medie de 4,5, scarurile de 3 ~i mai miei fiind faarte pesimiste, Cele negative (PmN, PrN, PsN) sint in medie de 2,5 pentru fete si 2,8 pentru baieti, scorurile de 4 sau mai mutt indicind a posibila depresie.

De ce copiii nu pot fi 'Iipsili de speranta

Poate ca v-au surprins semnificatiile punctajului, mai ales in comparatie eu cele ale scorului durnneavoastra. In general, inainte de pubertate copiii sint foarte optimisti, en a capacitate de a nutri sperante ~i a imunitate In lipsa de speranta cu care nu se var mai intilni dupa aceasta perioada, cind isi vor pierde mult din optimism.

Cind David, fiul meu, avea cinci ani, mama lui ~i cu mine am divortat. Explicatiile eufemistiee pe care i Ie 00- deam nu pareau sa aiba efect. Ma inrreba mereu.tn fiecare . weekend, daca mama lui si eu mine ne vom casatori din

127

Optimismul se In v at{J

1I0U, Venise vremea sa vorbim pe sleau, l-am spus pe indelcte ca oamenii ajung sa nu se mai iubeasca ~i cu asta basta, Ca sa in\eleaga mai bine, l-am intrebat:

- Tun-at a vut vreun prieten pe care-I placeai foarte tare ~i dupa aia nu l-ai mai placut atita?

- Ba da, a raspuns dupa oezitare, scormonindu-si amintirile,

- Pili asa e ~i cu mami ~i tati. Nu ne mai iubim *i n-o sa ne mai iubirn niciodata,

S-a uitat la mine, a dar din cap aprobator, dupa care a spus, incheind discutia:

- Ba s-ar putea!

Stilul explicativ al copiilor este grozav de neechilibratinfinit mai mult decit al unuiadult. Evenimentele pozitive vor dura permanent, vor fi de folos in toate privintele ~i sint opera copilului, Evenimentele negative sint dear intimpletonre, dispar iute si sin! din vina altcuiva. Atit de neechilibrate sint, in medic, punctaj de unui copil, lucit arata ca ale unui agent de asigurari de mare succes de la Met Life. Scorul dezechilibrat al unui copil deprimat seamana cu scorul mediu al unui adult nedeprimat. Nimeni nu pare sa mai aiba capacitatea de speranta a copiilor de virsta mica, ceea ce face ca depresia severa a acestora sa fie 0 problema rragica,

Si copiii sufera depresii -Ia fel de frecvente si de profunde ca adultii -, dar depresia lor difera de cea a adolescentilor sau a adultilor intr-un punet esential, Copiii nu-si pierd speranta si nu-si pun capat vietii. in fiecare an se sinucid intre 20 000 ~i 50 000 de adulti americani, aproape to\i ea. urmare a depresiei, Existii 0 anume componenta a acesteia, [ipsa de speran(ti, care prezice cu cea mai mare acuratete suicidul, Potentialii sinucigasi cred cu liirie ca nefericirea prezenta va dura permanent si ca se va extinde asupra lntregii tor existente, numai moartea putindu-le

128

Copii ~i pi.rLn~i' originile optinusmului

eunna sufenntele, Sinuciderea la copii este tragica si are acurn un trend crescator, dar numarul de 200 de suiciduri annale din SUA cu greu poare fi considerat 0 epidemie, Copiii sub sapte ani nu se sinucid niciodata, desi exista asasinate comise de copii de cinci ani. Copiii de aceasta virsta inleleg ce insearnna moartea, ii in\eleg caracterul final, pot dori sa ucida pe cineva, dar slrrt incapabili sa traiasca lipsa de speranta prea multii vreme,

Cred ca acest lueru a fost opera evolutiei, Copilul poarta in el viitorul.isi principalul interes al naturii este ca el sa ajunga la pubertate cu bine si sa produca urmatoarea generatie de copii. Natura i-a protejat pe copii nu numai fizic, dar ~i psihologic, Inzestrindu-i cu speranta - abundenta ~i irationala

ell toata aceasta protectie, unii copii sint mai predispusi iapesimism ~i depresie decit altii, CASQ esteun bun indicator al celor vulnerahili sial celor protejati, Copiii care au un punctaj optimist - baie\ii peste 5,5, iar fetele peste 7,5 - vor deveni niste adolescent! ~i adult! optimisri, in medic, vor fi mai putin depresivi, vor realiza mal mult ~i vor fi rna; sanatos: decit copiii ell scoruri mai mici.

Stilul explicativ se formeaza devrerne, i1 putem observa, deja cristalizat, ~i la copii de opt ani, Poate ca vii intreball de unde provine aceasta perspectiva pesimista sau optimista la 0 virsti'i atit de frageda,

Exisa trei ipoteze principale despreoriginea stilului explicativ Prima se refera la mama copilului,

1. Stllul explicativ al mamet, Antenele copiilor sint intotdeauna aoordate pe «frecventa» modului in care parinpi, mill ales marnele, vorbesc despre cauzele evenimentelor en incarcatura emotionala, Nu intirnplator una dintre prirnele ~i cele mai frecvente intrebari ale copiilor mici este «De ce?», Obtinerea de explicatii desprelumea inconjura-

129

Optimismul se lilValA

toare, mai ales cea socials, este principala preocupareintelectuala in perioada de crestere a copilului. Daca parintii nu mai au rabdare ~i inceteaza sa mai raspunda la nesfirsitele de ce-uri, copiii l~i gasesc informatiile in alta parte. Cel mai adesea asculta foarte alent atunei cind explici In mod spontan de ce se intimpla un lucru sau altul - ceea ce facem, 0 dam pe minut, ori de cite ori vorbim. Copiii sorb fiecare 'cuvint din explicatiile noastre, mai ales cind ceva nu e in regula. Nu numai ca asculta detaliile, dar sin! profund interesati de caracteristicile evenimentului: daca e vorba de 0 cauza permanenta sau ternporara, specifica sau generala, daca vina e a dumneavoastra sau a altcui va,

Felul in care mama v-a vorbit desprelurne atunci cind erap copil a avut 0 influenjil pronuntata asupra stilului dumneavoastra explicativ, Am descoperit acest Iucru aplicind cbestionarele privind stilul explicativ pe un lot de 100 de eopii si parinti. Niveilirilede optimism al mamei ~i al copilului s-au dovedit foarte apropiate, lucru valabil alit in cazul baietilor cit ~i al fete lor. Am constatat eu surprindere ca nici stilul copiilor, nici al mamei nu prezenta nici 0 asemanare eu eel al tatalui, Asta ne arata ca, atunei cind sint mici, copiii asculta ce spune despre cauze parintelc care are grija de ei rnai mult (de obicei mama), tinzind sa-si insuseasca stilul sau explicativ, Dad mama e optimista, este formidabil pentru copil; ~i invers, daca mama e pesimista, asta poate fi un dezastru pentru copil.

Aeeste descoperiri genereaza 0 intrebare. Este oare stilul ex.plieativ genetic? II mostenim de la parinti, ap cum se pare cii mostenim 0 mare parte din inteligenta, din eonvingerile politice ~i religioase? (Diverse studii intreprinse asupra unor gemeni identici CI7!SQ.({i separat releva Cit arnbii cresc avind convingeri politice, religioase, precum ~i un IQ ciudat de asemaoatoare. Spre deosebire de aceste trasil.turi psihologice, tiparul stilului ex.plieativ pe care-l desco-

130

Copii ~i pArinti; originile cpumismulu i

perim in familii sugereaza di acest stil nu se rnosteneste. Cel al mamei este similar atit eu al fiilor, cit ~i eu al fiicelor, Cel al tatalui nu se aseamana cu nici unul, Acest gen de rezultate nu se potriveste eu modelul genetic obisnuit,

2. Critica adultllor: prafe,orii ~i parin(ii. Cind copilul dumneavoastra face ceva rau ce ii spunep? Ce Ie spun profesorii copiitor? Dupa cum am mai mentionat, copiii sint foarte atenti nu nurnai la continut, dar ~i la forma, nu numai la ce le spun adultii, dar si la cum Ie spun. Lucru cu atlt rnai valabil cind e yorba de critici. Copiii cred cil toate rcprosurile care li se adreseaza sint justiticate ~i Ie introduc in stilul lor expl icativ.

Carol Dweck, unul dintre cei mai irnportanti cercetatori ai dezvoltarii emotionale, a studiat indelungcum se formeaza optirnisrnul, A gasit totodata indicii eu privire la ceca ce se lntlmpla in copilarie eu fetele, faclndu-le mai tlrziu, mult mai susceptibile sa sufere de depresie decit baietii,

Ce Ie spune in mod normal profesorul copiilor care nu se descurca bine la teste? Ce fel de critici capata baietii si fetele de la profesorii lor atunci cind au rezultate proaste?

Pentru eil. sint mult mai agitati ~i greu de potaIit baietiler Ii se spune de obicei: «n-ai fost alent», «nu te-ai straduit suficient», «faceai nazdravanii atunci cind eu predam fractiile». Toate aceste explicatii slnt temporare ~i specifice, nu generalizatoare, Temporare deoarece, daca vrei, poti sa depui mai mull efort, poti safii atent ~i sa nu rnai faei galagle, Baietilor Ii se fumizeaza cauze specifice ~i temporare pentru a li se explica proasta performanta.

In schimb, studiile lui Dweckarata Cit fetele se confruntil ell un alt tip de acuzatii. Cum ele nu sin! poznase si par a fi atente la are, nu pot fi criticate pe aceste motive. De aceea profesorilor nu le ramine decit sa le spuna: «nu esti

Optf mlsmul :s.e l[1v<lla

prea grozav!l la matematicao.xducrarile tale sint intordeauna neglijente», «nu-ti controlezi niciodata terna». Majoritatea cauzelor temporare, cum ar fi neatentia, lipsa de stradanie ~i proasta purtare sinr eliminate, fetele fiind blocate cu critici generalizatoare despre esecurile lor. Asta face ca, in testele folosite de Dweck, ele sa-si explice insuccesele pe haze permanente, generale ~i personale.

Baietii, pe de alta parte, of era in aceleasi teste explicaIii mult mai pline de speranlil- temporare, specificc, modificabile, Toate acestea se refera la impactul pe care il are a dona influenta asupra stilului explicativ al copilului durnneavoastra: critica adresata de catre adulli copiilor care fae greseli, Copilul asculta atent si, daca ceca ce aude este permanent ~i generalizator, ca de exemplu «esri prost» sau «nu fad doi bani», explicatiite acestea 4i fac loc in viziunea lui despre sine. in schimb, daca primeste observatii temporare ~i specifice, precum «nu te-ai straduit suficient», «exercitiul asta e pentru copii mai rnari», va socoti problemele rezolvabile ~i locale.

3. CrizeJe existenttale ale eopiilor, Glen Elder, unul dinIre cei mai mari sociologi ai familiei, a sustinut In 1981 0 conferinta In fata unui grup de cercetatori interesati de rnodu! in care cresc eopiii in conditii neprielnice, Ne-a povestit despre un' studiu fascinant, la care lucrase toata viata, initiat de un grup de savanti vizionari, predecesorii lui Glen, en decenii in urrna. Doua loturi de, copii din California fusesera testati in privinta punctelor forte ~i slabe psihologice, Subiectii aveau acum 70--80 de ani ~j continuau sa participe la acel studiu crucial despre dezvoltarea psihologica de-a lungul unei vieti omenesti, Mai mull, copiii ~i acum nepotii lor participau ~i d.

Studiul aratase ce categorii de oameni iesisera din Marea Depresiune fie neafectate, fie distruse psihic pentru tot-

132

Copii si paeinti: originiLe optirni smului

deauna, Fetele din clasa de mijloc, ale carer familii i~i pierdusera teata averea, i~i revenisera psihologic pe la 35-40 de ani si erau intr-o buna stare fizica si psihica la virste inaintate. Fetele din clasa de jos (clasa care pierduse ~i ea in anii '30 putinul pe care-l avea) nu-si mai revenisera niciodata; aveau a batrinete tragica, atit sub aspect fizic cit si psihologic. Glen interpreta aceste rezultate afirmind eli. fetele din prima categorie, care reusise, spre deosebire de a doua, sa-si revina economic mai tirziu, invii(asera optimismul, Criza prin care trecusera ~i deznodamintul ei Ie influentase stilul de a explica evenimentele negative, iar asta Ie aj utase tot restul vietii, inclusiv la batrinete, «Sint speculatii, bineinteles, a incheiat Glen. Notiunea de sill explicativ era necunoscuta aeum 50 de ani, asa ca el n-a fost masurat. Pacat eli n-avern 0 masina a timpului. Am calatori en ea in 193 0 ~i am vedea dacii am sau nu dreptate,»

~i totusi, Chris Peterson, un socio-psiholog extrem de creativ care a lucrat cu mine la Universitatea din Pennsylvania, a inventat «masinarimpului. dupa care tinjea Glen Elder. Cu ajutorul ei e posibil sa se determine stilul explicativ al oamenilor carora nu li s-a putut aplica, dintr-un motiv sau altul, chestionarul nostru: sportivi, presedinti de state, staruri de cinema s.a.m.d. Astfel, Chris citea neobosit paginile de sport din presa si ori de cite ori gasea 0 afirmatie cauzala lacuta, sa zicem, de un fotbalist, 0 trata ea pe un punct dintr-un ipotetic chestionar aplieat acestuia, De pilda, daca spunea c1i «vintul rn-a dezavantajat», Chris evaiua cit de permanents, generalizatoare ~i personala este afirrnatia pe 0 scara eu sapte trepte. Proceda la fel eu toate afirmatiile cauzale ale fotbalistului, facea media si ii determina stilul explicativ lara sa aiba nevoie de vreun chestionar,

Am numit tehnica aceasta CAVE, de la Content Analysis of Verbatim Explanations (analiza de continut a explicatiilor

133

Optimismul se in\'at~

«cuvint-cu-cuvint»). CAVE reprezinta, lntr-adeviir. 0 rna~ina a timpului. E utila nu numai in cazul conremporanilor imposibil de chestionat, dar ~i in cazul eelor decedati - eu conditia sa avem acces la 0 cantitate suficienta de material verbal (sau scris): conferinte de presa, jumale, inregistrari alesedintelor de psihoterapie, scrisori de pe front, testamente. Puteam astfel determina stilul explicativ al copiilor prea mici pentru testul CASQ doar inregistrlnd ee vorbesc, puteam descoperi cit de optimisti fusesera pre~edintii SUA pJecali de mult dintre cei vii, puteam afla daca nivelul de optimism crescuse ori scazuse tn America de-a lungul istoriei sau daca anumite culturi si religii sint mai pesirniste decit altele.

Aplicata in studiul desprecare vorbeam mai devreme (pe stenogramele interviurilor luate in 1930), CAVE a furnizat prima dovada ca optirnismul nostru e modelat de crizele reale prin care trecem in copilarie, confirmind in acelasi (imp speculatiile lui Glen Elder. Asadar, acestea ne marcheaza cu un SO! de amprenta care, tot restul vietii, explica alte crize.

Acelasi lucru a fost demonstrat ~i de alt tip de eercetari.

Studiind depresia femeilor casnice din zonele de saracie extrema ale Londrei, profesorul britanic George Brown a izolat trei factori protectori care Ie faceau practic invulnerabile pe anumite femei, Daca unul dintre acesti factori este prezent, depresia nu apare niei chiar in cazul unor pierderi ~i privatiuni importante, Primul factor P'?tector este o relatie intima reusita eu un sot sau un iubit, In astfel de situaii, femeile se opun cu succes depresiei. Al doilea este un servieiu. Jar ultimul, a nu avea in grija trei sau mai multi copii sub 14 ani.

Pe linga factorii de invulnerabiiitate, Brown a izolat ~i doi factori majori de rise de deprcsie: disparitia recenta a

134

Sccala

unui sot sau fiu si, mai ales, moartea propriei marne inainte de intrarea in adolescenui a femeii.

Moartea rnamei unei fete este 0 pierdere permanenta ~i generala. Evolutia unei fete depinde enorm de mama sa, mai ales inainte de pubertate, adica inainte ca fetele (si baietii) sa gaseasca inlocuitori partiali ai parintilor in rindul eelor de aceeasi virsta, Daca trece printr-o asemenea criza initiala, sarmana rata va interpreta orice noua pierdere in viatii exact la fel: drept permanents si generala.

Am evidentiat deci trei tipuri de factori ce pot influenta stilul explicativ al copilului dumneavoastra, Primul este maniera in care piirin\ii, mai ales mama, analizeaza cauzele evenimentelor din viata de zi en zi: daca sinteti optimista, asa va fi si el. AI doilea este tipul de critica pe care 0 aude atunci cind are un insucces, Daca aceasta e permanenta si generalizatoare, parerea despre sine va deveni pesimista. Al treilea factor este natura pierderilor si traumele sale timpurii. Daca acestea se esrompeaza, copilul i~i va forma parerea eli evenimentele negative pot fi schimbate si invinse, Dar daca natura lor se dovedeste a fi permanenta si general a, atunei simburele lipsei de speran(ii se va implants adinc in sufletul copilului.

&1'"

. (,fJ

Scoala

Cum afecreaza stilul explicativ al unui copil rezultatele sale scolare?

Sane reinroarcem la teoria de baza. Cind avern 0 nereusita, toti devenim neajutorati *i deprimati eel putin pe

135

Optirrusmul se Iuvata

moment. Optimistii lsi revin imediat din aceasta neajutorare temporara: foarte curind dupa ce au esuat, se aduna, ridica din umeri si incearca iar. Esecul este pentru ei 0 provocare, un simplu neajuns pc drumul spre victoria inevitabila, Pentru pesimisti, in schimb, a infringere intr-o batiilie inseamna sa pierzi razboiul. Nu mai incearca nimic timp de 5aptiimini san luni, iar daca a fac, un alt esec, oricit de mic, Ii poate readuce in starea de neajutorare.

Teoria ne indica, ~a cum vom vedea, dl succesul la scoala nu revine neaparat celor mai talentati, Prerniul va fi obtinur de cei en talentul necesar care sint insa, totodata, optimisti,

Masura~i gradul de depresie al copilului dumneavoastra

Atunci cind un copil merge prostcu scoala, profesorii ~i chiar parin\ii lui ajung la concluzia falsa cli este lipsit de aptitudini san chiar prosr, Ceea ce poate duce la a depresie a copilului, care-I impiedica sa mal lncerce, sa fie' perseverent, sli-~j asurne riscuri ce i-ar permite sa-~i fructifice potentialui. Mai diu, daca parintele ajunge la concluzia eli prostia sau lipsa de talent este cauza nereusitei copilului, acesta i~i va da seama ~i va introduce respectivul element In teoria sa despre sine. Stilul explicativ i se va inrii~tali si rezultatele scolare slabe vor deveni 0 obisnuinta,

til ce conditii puteti afirma ca un copil cste deprimat? Fiirii a consultatie pentru obtinerea unui diagnostic de la psiholog sau psihiatru, nu exrsta nici 0 cale relevanta de a face 0 astfel de afirmatie, Puteti sa obtineti insa un raspuns aproximativ rugindu-I pe copil sa rezolve urmatorul chestionar, Varianta a testului de depresie din capitelui 4, acesta a fost realizar de Myrna Weissman, Helen

136

Scaala

Orvaschell ~i N. Padian, care au lucrat pentru Centrul de studii epidemiologice al lnstitutului National de Sanatate Mentala din SUA. lata cum 11 puteti prezenta copilului:

«Am citit a carte despre ce simt copiii ~i m-am gimlit la tine. Uneori copiilor le vine greu sa gaseasca vorbele cele mai potrivite, Uite, testul acesta iii da rnai multe posibilitati sa te exprimi, La fiecare intrebare sint patru variante de raspuns, A~ vrea sa citesti fiecare propozitie si 5-0 alegi pe cea care descrie eel mal bine ce ai simtit sau cum ai actionat tu in ultima sdptdmind. Dupa ce ai ales.treci la punctul urmator, Nu exista raspunsuri corecte sau gresite.»

in ultima siipliim;nii

I. M-au deranjat lucruri care de obicei nu rna deranjeaza,

Nici un pic __ Putin __ Oarecum __ Mull __

2. N-am avut chef sa rnaninc; nu prea mi-a fost foame.

Nici unpic __ Putin __ Oarecum~·_·_ Mull~·--

3. N-am reusit sa mit simt fericit nici cind familia sau prietenii au Incercat sa rna ajute.

Nid un pic __ Putin s: __ Oarecum __ Mult __

4. M-am simtit rna; putin bun declt ceilalri copii.

Nic! un pic __ Putin __ ~ .. -Oilrecum -- Mull--

5. Am simtit oil' nu pot fi atent la ee fac.

Nici un pic __ Putin __ Oarecum __ . Mult __

6'. Am simtit ca. slnt «1. pmnfui».

Nici ,'" pic __ Putin __ Oarecum __ Mul: __

7. M-am simtit prea obosii ca so. fac ceva, orice,

Nid un pic __ Puttn __ Oarecum __ Mult __

8. Am simtit ca osa se intirnple ceva rau,

Niei un pic . __ Putin __ Oarecum __ Mull __

9. Am sirntit co lucrurile po care, Ie faceam a ltadata nu-mi mai ies, Niel un pic __ Putin __ Oarecum __ Mull-to. Am simtit ca mi-e tearna.

Niei WI pic ~Puli/l __ Oarecum __ Mull __ I L N-am donnit asa de bine ca de obieei.

Nici un pic __ Pr.4in~-- Oarecum __ Mult __ .

137

Optimismul se ,nvaU

12. M-am simtit nefericit,

Nici un pic __ Putin __ Oar.cum __ Mut: __

13. Am fast mai tAcut dec1t de obicei.

Nici un pic __ Pxqin __ Oarecum -- Mull __ 14. M-am simtit singur, ca ~i cind n-as avea prieteni,

Nici un pic __ Putin __ Oarecum -- Mull-IS. Mi s-a parut cii prietenii si colegii nu s-au purtat dragU! cu mine sau ca nu voiau sa stea cu mine.

Niei un pic __ Putin __ Oarecum __ Muil __ 16. Nil rn-arn distrat.

Nici un pic --Puli" -- Oarecum -- Mull-- 17. Mi-a venit sa pling,

Nici un pic -_PUP" __ Oarecum __ Mule __ 18. Am fast trist,

Niei un pic __ Pu/ill __ Oarecum __ Mule __

19. Am simtit ca oarnenii nu ma plac.

Nict un pic __ Putin __ Oarecum __ Mult __

20. Mi-a fost greu sa rna "PUC de vrco treabii.

Nici un pic __ Putin __ OareclInI __ Mule __

Este simplu de facut punctajul: «nici un pic» inseamna 0, «putin» lnseamna I, «oarecum» 2, iar «mult» 3. insumali numerele acestea. Daca a bifat doua variante la 0 intrebare, luati in seama punetajul rnai mare.

lata acum ce inseamna scorul, Daca fiul sau fuca dumneavoastra a avut lntre 0 ~i 9 puncte, probabil eli nu este deprimat(ii). Cu un scor loire I 0 si 15 este moderat depnmat(ii). Daca a obtinut peste IS, are, foarte probabil, un nivel considerabil de depresie: cu un punctaj Intre 16 ~i 24 se giise~te in categoria moderat depresiva, in vreme ce . un scor peste 24 indica 0 depresie severa, Atentie: nici un fel de test facut pe birtie nu este echivalent cu un diagnostic specializat. Trebuie sa fiti atent la doua greseli ce pot fi comise in cazul unui astfel de test. in primul rind, multi copii isi aseund simptornele, mai ales falii de parinti. De aceea, eei ell un punctaj sub 10 pot fi torusi de-

138

Scoala

primati, In al doilea rind, unii copii dintre eei eu punetaje mari pot avea alte probleme decit depresia, susceptibile sa genereze un astfel de punctaj.

Daca fiul sau fuca dumneavoastni. a ~eumulat 10 sau mai multe puncte ~i nu prea se descurca la scoala, depresia este eea care poate explica rezultatele proaste, si nu viceversa, S-a descoperit la copiii din class a patra ea obtin rezultate eu aut mai slabe Ia anagrame si teste 1Q si note cu atit mai proaste cu cit gradullor de depresie este mai mare. Lucru valabil chiar si pentru cop iii foarte talentati ~i foarte inteligenti,

Asadar, in cazul in care copilul dumneavoastra insumeaza peste 15 punete intr-un interval de dona saptamini, ar trebui sa cereti ajutor de specialitate, iar daw are peste 9 ~i vorbeste despre sinucidere trebuie de asemenea sa ccreti ajutor. Un terapeut «cognitiv-comportamental» .peTltru capii ar fi ideal, dar, in lipsa lui, adresati-va neaparat oricarui gen de psiholog,

Studiullongitudinal Princeton-Penn

AI putea un sill explicativ pesimist sii stea la baza depresiei ~i rezultatelor proaste ale copiilor, asa cum se petrece eu adultii?

Pentru a raspunde la aceasta intrebare, in toamna lui 1985 am pomit asa-nurnitul Studiu longitudinal PrincetonPenn.Patru sure de copii de clasa a treia, profesorii ~i parintii lor au fost implicati lntr-un program ce avea sa dureze plnli dod primii terminau c1asa a saptea, adieu aproape. cinci ani.

Am emis ipoteza eli exista doi factori majori de rise ce predispun la deprcsie si realizari insuficiente in cazul copiilor:

Oprimismul se iDv3ta

• Stilul explicativpesimist: Copiii care pereep evenimentele negative ea permanente, generale ~i personale vor deveni in timp deprimati si vor avea rezultate slabe la scoala. • Evenimentele negative din via{li. Copiii care S6 C{)Dfrunta eu asemenea evenirnenre - despartirea parintilor, decese In familie, soma] in familie - vor sta eel mai prost.

Avem deja la dispozitie datele pentru prirnii patru am din aces! studiu de cinci ani. in mod deloc surprinzator, eel mai mare factor de rise de depresie il reprezinta o criza de depresie timpurie. Copiii care au suferit cindva 0 depresie rind sa redevina depresivi, iar cei care n-au suferit o depresie in clasa a treia tind sa nu rna; fie atinsi de asa ceva nici in clasa a patra san a cineca. Dar, dincolo de asia, am observat ca atit stilul explicativ cit ~; evenimentele negative din via!i'i constituie factori de rise sernnificativi pentru depresie,

in primal rind, stilul explicativ. Copiii eu un stil explicativ pesirnist sint pro fund dezavantajati, Daca in clasa a treia copilul dumneavoastra Insumeaza un puncta] pesimist la CASQ. el are rise de depresie, Am impartit copiii in doua grupe: cei ai caror punctaje de depresie s-au Inrautaiit in timp si cei a carer depresie s-a ameliorat in timp. in functie de stilul lor explicativ, se remarca urmatoarele tendinte:

• Daca incepi clasa a treia eu un stil pesirnist ~i nu esti depresiv, devii depresiv cu trecerea timpului.

• Dad lncepi tiind pesimist ~i totodata depresiv, ramii depresiv,

• Daca la inceput esti optimist si totodata depresiv, 'Ii revu,

• Daca esti optimist si nu esti depresiv, ramii nedepresiv. Ce apare mai intii - pesimismul sau depresia? Se prea poate ca pesimismul Sa conduca la depresie, dar se poate

140

Sccala

13 fel de bine ca depresia sa te impinga sa vezi lumea intr-un mod pesimist, Ambele legaturi cauzale par a fi adcvarate. Faptul eli. esti depresiv in clasa a treia te face sa devii mai pesimist in clasa a patra, iar faptul ca esti pesirnist in clasu a treia te face sli devii rnai dcpresiv in clasa a patra, Cele doua forrneaza un cere vicios,

A recunoaste cind a inceput acest cere vicios in cazul copilului dumneavoastra ~i a inva(a cum sa- i puneti capa; - iata 0 deprindere cruciala pe eare piirintii ar trebui sa si-o insuseasca. Veti vedea ee trebuie sa faceti in capitolul 12.

in al dnilea rind, evenlmentele negative din viatii. Cu 'Cit un copil trece prin mai multe nenorociri, cu atlt depresia sa va fi mai grava, Copiii optirnisti rezista la evenimentele negative mai bine decit cei pesirnisti, jar cop iii populari mai bine decit cei nepopulari. Asta nu irnpiedica tnSa evenimentele negative sa aiba un efect deprcsiv asupra tutu-

ror copiilor; I

Voi enumera citeva evenirnente la care trebuie sa fim atenti, Cind ele survin, copilul are nevoie de tot tirnpul ~t ajutorul pe care i le puteti acorda,

• Un frate sau a sora paraseste casa pentru a merge la facultate sau La serviciu in alta localitate,

• Moare un animal de companie - ceea ce poate parea o bagatela este, de fapt, un eveniment tulburator,

• Un bunic de care copilul e foarte apropiat moare.

• Copilul se muta la alta ~coalli .. pierderea prietenilor poate produce un dezechilibru.

• Va certati in permanenta en sotul/sotia.

• Divortati .sau va despaqiti de sot/sotie, ceca ce reprezinta, alaturi de certurile dintresoti, problema numarul unu,

141

Opnmismu! se in\lall

Div0'1ul ~i nein1elegerile parin1ilor

Deoarece divorturile ~i eerturile serioase dintre parinti sint In crestere, reprezentind ~i cauzele cele mai frecvente ale depresiei copiilor, in cadrul Stndiului longitudinal Princeton- Penn ue-am axat pe copiii care au avut asemenea experiente, La inceputul studiului, aproximativ 15% dintre copii no-au spus ca au pannli divortati sau care traiesc separati.In ultimii trei ani am observat eli atentie acesti copii si i-am comparat eu ceilalti, Concluziile noastre au implicatii importante pentru societate in general ~i pentru modul in care trebuie sa ne purram eu copiii atunci cind se Intimpla sa divortam.

In primul rind, si eel mai important, copiii parintilor divortati se descurca de obicei rnai prost la scoala, Testati de doua ori pe an, acestia s-au dovedit mult mai depresivi decit copiii din familii intacte, Am sperat ca difercnta sa se rnicsoreze in tirnp, dar n-a fost asa, Dupa trei ani, copiii parintilor divortati inca sin! mai depresivi decit ceilalti copii. Descoperirea noastra scaplica I. toate simptomele depresiei: copiii sint mai tristi si se poarta rna; rau in clasa, au mai putin entuziasm, 0 stirna de sine mai scazuta, mai multe probleme legate de sanatarea fizica; de asemenea, sint mal anxiosi.

Este important de retinut ca aeestea sint dare "",edii.

Unii dintre copii nu au devenit depresivi, iar unii dintre eei depresi vi si-an revenit in limp. DivoJ"\U1 nu condarnna copilul I. ani Intregi de depresie, ci doar face depresia mult mai probabila.

In al doilea rind, copiii din famiLii divortate continua sa se confrunte eu mult rna; multe evenimente negative in viata. Aces! dezechilibru permanent poate f ceea ce mentine depresia in rindul copiilor respectivi, Evenimentele se impart in trei categorii,

142

Scoeta

jotii vin cele cauzate de divortul in sine sau de depresia I. care conduce acest a, lata ce Ii se intimpla eel mai adesea copiilor din farnilii divortate:

o Mama incepe sa rnearga la 0 nona slujba.

o Colegii de clasa sin! mai putin prietenosi,

o Parintele se recasatoreste.

o Parintele se.converteste la aM religie.

o Parintele este spitalizat.

• Copilul ramine corigent la 0 materie,

Copiii cuplurilor divortate se confrunta ~i cu 0 aita categorie de evenirnente, care ar fi putut cauza ele insele di ~ vortul:

o Parintii se cearta rnai mull.

• Tatii pleaca rnai des in ciiliitorii de afaceri, o Unul dintre pannli i~i pierde serviciul.

Pina aici, nimic surprinzator, Ce ne-a mirat a fost insa ultima categoric de evenimente negative din cauza carora copiii cuplurilor divortate sufera mai mult decir ceilalti copii. Inca nu ~tim cum sii interpretam aceste fapte, dar eredem ca trebuie sa fiti Ia curent cu ele:

o Copiii cuplurilor divortate au un frate in spital intr-o proportie de trei ori ~i jumatate mai mare decit cop iii din farnilii intacte.

o Probabilitatea ca un copil al unui cuplu divortat sa fie spitalizat este de !rei ori si jumatate mai mare.

o Probabilitatea ca un prieten al copilului sa moara este de douii ori mai mare.

o Probabilitatea ca un bunic al copilului sa moara este de asemenea de doua ori mai marc.

Unele dintre aceste evenimente pot fi cauze sau consecinte ale divortului. Dar, in plus, familiile care divorteaza sint bintuite de mai multe feluri de necazuri ce par. nu avea nimic de-a face - in chip de cauza sau consecinta - eu divortul ln sine. Nu ne putem imagina cum ar putea fi

143

Optimismul 1tL": lnv:Ilta

moartea unui prieten bun at copilului sau a unui bunic 0 consecinta sau 0 cauza a divortului . .';>i totusi asta aratli statisticile.

Se spune oil e mai bine pentru. copii ca parintii lor nefericiu sa divorteze decit sa traiasca Iaolalta urindu-se. Datele noastre schiteaza lnsa un tablou surnbru pentru acesti copii: depresie prelungita care nu cedeaza usor: 0 rata mai mare de evenimente cutremuratoare; si, in mod ciudat, mult mai multe necazuri aparent rara n·ici 0 Iegarura intre ele, Ar fi iresponsabil din partea mea sa nu va sfaniiesc sa luati aceste date in serios daca va ginditi la divert,

Dar se poate ca problema sa nu fie divortul, Se poate ca la radacina problemei sa fie certurile dintre parinti, (Copiii din cuplurile care se cearta, am constatat in studiul nostru, prezinta cam acelasi tablou ea si eei proveniti din cupluri divortate.)

Exista doua moduri in care certurile dintre parinti ar putea sa-i afecteze pe copii alit de pro fund. Primul este ca parintii care au devenit foarte nefericiti irnpreuna .sa se certe ~i apoi sa divorteze. Certurile si divortul afecteaza copilul in mod direct, producind depresie pe termen lung. AI doilea mod Sil apropie de intelepciunea traditionala: parintii care se cearta ~i se despart devin foarte nefericiti. Cearta si separarea in sine nu afecteaza prea mult copilul in mod direct, dar el i~i da seama de nefericirea profunda a parintilor, ceea ce ii produce pe tennen lung depresie. Datele noastre nu arata care dintre cele doua ipotezeeste corecta,

Numerosi oarneni au casnicii subrede, pline de discuIii aprinse si conflicte, Mai putin dramatica, dar mult mai raspindita este urmatoarea situatie: dupa citiva ani de casatorie, multi nu-si mai agreeaza partenerul, ceea ce constituie un teren propice certurilor. in acelasi timp !usa, ambii parinti sint extrem de preocupati de bunastarea copiilor.

144

Scoala

Este clar, eel putin din punct de vedere statistic, ca fie despartirea, fie certuri le ca reactie la 0 casatorie nereusita afecteaza copilul de a maniera durabila, Daca se dovedeste eft nefericirea parintilor este cauza, si nu certurile, as sugera sedinte de consiliere rnaritala eu scopul de a clarifica hibele casatoriei respective. Dar dad'[ certurile si despartirea se dovedesc responsabile de depresia copilului, atune; se impune un cu totul alt sfat, presupunind eli. interesul eopilului - si nu sarisfactia proprie - este mai important pentru durnneavoastra. Sinte? dispusi sa renuntati la despartire? $i altceva, .m.ai dificil: sinteti dispusisa va abtineti de la certuri?

Nu slnt alit de naiv inci! sa va sfatuiesc sa nu va mai certati niciodata. Uneori cearta ajutii: problema dispare, iar situatia se imbunatateste. Dar multe certuri dintre parteneri sint neproductive, Nu pot sa va spun cum sa va certali in mod productiv pentru ca nu II?ta e specialitatea mea. Singurul studiu serios despre cum sa te certi .sc refera la deznodarnlnt, Copiii pusi sa priveasca filme cu adulti care se cearta sint mult rna; putin tulburati cind disputa se terminacu 0 hotarire clara. Deci, cind va certati, faceti astfel ineit conflictul sa se finalizeze ram nici un fel de ambiguitate, cbiar in fata copilului,

Pe !lngft asta, e important ca atunci cind va certati sa fiti constientica puteti dauna copilului. N-aveti decit Sa credeti ca dreptul dumneavoastra Ia cearta e sacru, In fond, traim intr-o epoca in care se considera ca a te descarca de toate emotiile negative este sanatos si lndreptatit, Se socoteste ca este in regula, daca es ti nervos, sa te certi ~i iar sa te certi - un rezultat al ideilor freudiene privind consecintele negative alereprimarii furiei, Ce se lntirnpla insa daca intorci celalalt obraz? Pe de-o parte, furia neexprimata cauzeaza eel putin cresteri de moment ale tensiunii arteriale si poate conduce, asadar, pe termen lung.la probleme psiho-

145

Optimismul se inv~ll

somatice. Pe de a111l parte, cind te descarci, relatiile deja delicate pot bascula definitiv,

Consecintele abtinerii de la certuri ii afecteaza insa pe cei do; parteneri. In ce priveste copilul, nu sint multe de spus in favoarea certurilor parintilor. De aceea, rna irnpotrivesc uzantelor si recomand sa vii abtineti - daca vii. pasa in prirnul rind de copil - si sa va. ginditi bine inainte de a va certa. Sa fii rninios ~i sa te certi Ill< sint drepturi ale omufui.Incercati sa va stii.pini!i furia ~i mindria, acceptind rnai putin decit meritati din partea partenerului, Nu vii provocati sotul/sotia ~i nu dati curs unei provocari. Cearta este a optiune umana ~i soar putea sa fie in joe bunastarea copilului in mai mare masura decit a dumneavoastra,

Cercetarile noastre conduc sprc urmatorul lant cauzal frecvent: disputele parintilor sau divortul due la cresterea ratei de depresie a copiilor. Depresia face apoi ca preblemele de la scoala sa se rnultiplice, iar stilul cxplicativ sa devina din ce in ce mai pesimist, Problemele de la scoala sc cornbina cu nou-creatul pesimism ~i mentin depresia, stabilindu-se un cere vicios. Depresia devine acum un mod de viap permanent pentru copil,

Inmullirea neintelegerilor sau decizia parintilor de a se desparti marcneaza exact punctul in care copilul are nevoie de ajutor suplimentar pentru a evita depresia si alunecarea in pesirnism, precum ~i problemele scclare. Este exact momentul cind are nevoie de 0 minll intinsa din partea profesorilor si a dumneavoastra. Straduiti-va sa fi~ foarte aproape de copil. 0 relatie afectuoasa importanta, lasatli sa se dezvolte, poate contracara efectele certurilor. Tot atune; e indicat sa va ginditi la ajutor specializat. Urmind 0 terapie veti invata, dumneavoastra ~i partenerul, sa va certati mai putin ~i mal productiv, Terapia urmata de copil in acest punct al casniciei dumneavoastra l-ar putea fen de 0 via\li intreaga de depresie.

146

$coala

Baie~ii in raport cu fetele

Efectele dezastruoase, pe termen lung, ale certurilor si divortului n-au fost singurele date care ne-au surprins. Ni s-au parut foarte interesante ~l diferentele dintre sexe, Ne asteptam ca un anurnit sex sa fie mai depresiv si rna; pesirnist, dar, cind am studiat datele, am descoperit exact opusul, in repetate rinduri.

Stiind ca femeile adulte sufera in medie de depresie mai mult decit barbatii, am banuit ca aceasta situatie trebuie sa tnceapa din copilarie, fetele avind un stil explicativ mai pesimist.

Dar nu a fost asa, De-a Jungul studiului nostru bdietii s-au dovedit mai depresivi decltfetele. Printre baietii din clasele a treia ~i a patra, cam 35% sufereau 0 depresie severa rnacar 0 data in acest interval, in timp ce numai 21 % dintre fete prezentau acelasi tip de depresie, Oi ferenta se limiteaza la doua seturi de simptorne: baietii prezinta mai multe tulburari comportamentale (de tipul: «mereu dau de bucluc») ~i mai multa ahedonie (lipsa de chef, prietcni prea putini, izolare sociala), In ce priveste tristetea, stirna de sine redusa ~i sirnptomele fizice, baietii nu Ie intrec pe fete.

Diferentele de stil explicativ merg in paralel. Spre surprinderea noastra, fetele sint mai optimiste decit baieti i la toate testele. Sint mal optimisre decit baietii in privinta evenimentelor pozitive ~i mai putin pesimiste decit e; in privinta celor negative.

Studiul longitudinal Princeton-Penn a seos la iveala alt fenomen neasteptat, Baietii sint mai pesirnisti si rnai depresivi decit fetele, ~i slnt mai fragili In fata evenimentelor negative, inclusiv divortul parintilor, Asta insearnna ca ceea ce cauzeaza diferenta considerabila in materie de depresie la maturitate, cind femeile sint de doua ori mai

147

Optimismul sc inV81a.

vulnerabile decit barbatii, nu are ctidiicini in copilarie, Ceva rrebuie col se intimpla la pubertate sau imediat dupa - 0 schimbare majora care le afecteaza gray pe fete.

Ce spune inlelepciunea tradilionala des pre succesul scolar

Timp de aproape 0 suta de ani, aptitudinea si talentul au reprezentat cuvintele-cheie ale succesuiui scolar, Ele ocupa locul de onoare pe altarul oficialitatilor implicate in procesul de admiterc ~i in recrutarea de personal.

Dupa parerea mea «talentul» este supraevaluat. Nu numai cEi el se mlisoarll inir-o rnaniera imperfecta ~i prezice succesul foarte imprecis, dar aceasta viziune traditionala este incorecta, Trece cu vederea un factor care poate compensa scon.trile proaste obtinute la teste ~i dirninua drastic rezuitatele oamenilor de mare talent: stilul explicativ,

Ce vine lntli, optirnisrnul sau realizarilc scolare? Bunul-sirnt ne spune ea oamenii devin optimisti pentru ca sint talentati sau pentru eli se descurca binc, Dar cercetarite n035- Ire demonstreaza exact opusul. tn studiile noastre, mentinem mai intii talentul constant - punctajele la SAT, IQ, testul de calificare pentru agentii de asiguriiri de viata -, pentru ca apoi sa observam ee se ll1tlmplll cu optimistii ~i pesimistii din eategoria celor mai talentati, Si de nenumarate ori am constatat eli pesimistii scad sub «potentialui» lor, iar optimistii ~i-l depasesc,

Am ajuns sa cred ea notiunea de potential, in lipsa celei de optimism, nu inseamna mare lueru.

148

Scoata

Sportul

Realizarile sportive se aseamana in mare rnlisura eu cele scolare. Cum se aplica parerile mele despre optimism pe terenul de joe? Simplific1nd, exista trei predictii principale in legaturB cu sportul.

1n primul rind, dacli indivizii au aptitudini ~i conditii similare, cei eu un stil explicativ rnai optimist vor ci~tiga. Asia pentru eli se vor stradui rna; mult, rnai ales dupA ce au suferit 0 inmngere sau cind compentia esre rnai acerba,

111 al doilea rind, acelasi lucru ar trebui sa fie valabil ~i pentru echipe, Daca 0 echipa poate fi caracterizata prin nivelul sau de optimism, atunci cca mai optimista ar trebui sa cistige - dacatalentul ambelor este egal -, iar aces! fenomen ar trebui safie ~i mai vizibil sub presiune.

in al treilea rind, atunci cind stilul explicativ al sportiviler se scnlmba de Ia pesimism la optimism, ei ar trebui sa clsrige rnai des, mai ales sub presiune.

Studiile pe care le-arn efectuat asupra unor echipe de baschet si de baseball m-3U dus la concluziile unniitoare: • Si echipele, nu numai indivizii, au un stil explicariv ce poate fi masurat.

• Stilul explicativ prezice modul in care vor actiona

echipele dincolo de cit de «bune» sint ele.

• Succesul pc teren este determinat de optimism.

• Esecul pe teren este determinat de pesimism,

• Stilul explicauv se manifests in modul in care actioneaza 0 echipa sub presiune - cups a infringere, de exernplu,

Ce-ar trebui sa ~tie orlce anrrenor, Daca sinteti autrenor sau atlet de performanta, trebuie sa Iuati toate aceste descoperiri ill serios, caci ele au impl iealii practice imediare pentru dumneavoastra,

149

Dpumisrnul ee 'jnVH~a

• Optirnisrnul nu este un lucru ce poate fi cuaoscut intuitiv. ASQ* mascara ceva inaccesibil noua, El prezice succesul dincolo de judecatile antrenorilor eu experienta ~i de expertiza eel or care fac previziuni sportive.

• Optimismul vii spune cind sa-i folositi pe anumiti sportivi In locul altora. Avcti un alergator rapid, dar pesimist, care a pierdut ultima cursa individuala? 1nloeui\i-1. Folositi pesimisti numai dupa ce au obtinut un rezultat bun.

• Optimismul va indica pe cine sli selectionati ~i sa recrutati, Daca se prezinta doua persoane cu un potential similar, alegeti-o pe cea optimista.In timp, va evolua mai bine,

• Puteti sa-i antrenati pe pesimisti sa devina optimisti.

N9A Sanatatea

Daniel aves doar noua ani cind i s-a pus diagnosticul de limfom Burkitt, 0 forma de cancer abdominal. Acum implinise zece ani si, 1n ciuda unui an cumplit, eu iradieri ~i chirnioterapie, caneerul continua sa se raspindeasca, Doctoriisi aproape toti din jurul lui nu mai aveau niei a speranta. Nu tnsa si Daniel.

Daniel i~i facuse planuri. Avea sa creases mare ~i sa devina cercetator, spunea el, ca sa descopere cum se vindedi. boli ea a lui, astfel lncit copiii sa 111.1 se mai tearna de ele, Desi corpul ii era tot mai slabir, Daniel rarninea tare optimist.

• Vezi nota de la p. 106 (N.t.).

150

S~nAlau::&

Daniel locuia in Salt Lake City. In rniezul sperantei lui se afla un doctor pe care-l numea «celebrul specialist de pe coasta de Est», Acest doctor, 0 autoritate in rnatcrie de limfom Burkitt, devenise interesat de boala lui Daniel ~i discutase de mai multe ori, la telefon, Cli doctorii lui. Urma sa mearga pe coasta de Vest, 13 0 conferinta de pediatrie, ~i intentione sa se opreasca in drum la Salt Lake City ea sa-l consulte pe Daniel.

Daniel iI astepta eu nerabdare de mai multe saptlirnini.

Voia sli-i spuna atitea lucruri! Tinea un jumal ~i spera ea jumalul sa-l ajute pe doctor sa-i stabileasca tratamentul.

In ziua in care trebuia sa vill~ specialistul, Salt Lake City a fost acoperit de cea(ii ~i aeroportul S-3 lnchis, Turnul de control a trimis avionul Ia Denver, iar doctorul a hotaTit sa mcarga direct la San Francisco. Clod a auzit, Daniel a inceput s~ pllllg§ In tacere, Parin]] i $i infirmierele i-au spus sa se odinneasca ~i i-au prom is ca-l vor cherna pc doctor In telefon in San Francisco, astfel ca Daniel s1l-i v~Tbeasc5. fnsa a doua zi dimineata Mialului nu-i mai pasa. Nu mai fusese asa nepasator niciodata. Avea febra mare si facuse pneumonic. Seara era in coma. In dupa-arniaza urrniitoare a rnurit,

Ce sa intelegem dintr-o aserncnca poveste? Sint sigur cs nu e prima de acest fel pe care a ~titi: 0 poveste sf Wetoarc despre moartea provocatli de pierderea sperantei; sau dimpotriva, 0 poveste despre vindecarea provocatii de re. dobindirea sperantei. Sint povesti pe care Ie auzi peste to! In lume, indeajuns de frecvent en sa incepi sa crezi ca speranta e prin ea insli!ji dlitiitoare de via(ii, iar lipsa de speranla ucide.

Exista insli ~i alte interpretari plauzibile, iIi poti imagina ca un al treilea factor - de pilda un sistern imunitar Ioarte receptiv - salveaza viata si toto dati! genereaza speranta.

151

Optimlsmul se invall\

Ellen Langer ~i Judy Rodin, doua tinere cercetatoare de la Universitatea Yale, au facut in 1977 0 descoperire foarte interesanta, lucrind cu pensionarii unui azil de batrini. Au impartit stabilimentu1 in doua, pe etajc. Directorul i-a adunat pe pensionarii de la etaju l intii 9i le-a [inut un discurs de genul urmator: «A? vrea sa cunoasteti lucrurile unde aveti de ales. La mieul dejun se servesc om lela sau ochiuri, dar trebuie sa optati pentru ceea ce vreti ell. 0 seara inainte. Proiectam filme miercuri si joi seara, insa trebuie sa alegeti ziua ~i sa va inscrieti din vreme. Aveti aici niste ghivece: luati ce planta vretisi duceti-o la dumneavoastra in camera, dar va trebui s-o udati singuri.»

Pensionarilor de la etajul doi directorul Le-a spus: {(A~ vrea sa. ~tili care sint Iucrurile de care avern noi grij ii. La micul dejun va dam omleta sau ochiuri. Luni, miercuri ~i vineri facem omleta, iar in eelelalte zile ale sapraminii faeem ochiuri. Proiectarn filme miercurea ~i joia seara. Camerele din partea stinga a culoarului sint programate la film miercuri, camerele din partea dreapta - joi, Aveti aici niste ghivece de pus in camera, Infirmiera va alege cite 0 planta pentru fiecare dintre dumneavoastra si va avea grija de ea.»

Prin urmare, persoanele de La etajul intii primeau bunuril servicii asupra carora puteau sa-si exercite controlul, ceLe de la etajuL doi primeau exact aceleasi lucruri, dar nu aveau nici un control asupra Lor. Optsprezece luni mai tirziu, Langer si Rodin au descoperit eli grupulliber sii aleaga si sa-si exercite controlul em mai activ si mai ferieitpotrivit masuratorilor efeetuate pe eele mai diverse scale; in plus, rnurisera rnai putine persoane decit in celalalr grup. Obtinusera un indiciu evident ca libertatea de alegere ~i de control era capabila sa salveze vieti si ca, poate, neajutorarea era capabila sa ucida,

152

SJina.talca

Madelon Visintainer a investigat fenomenul in laborator, in conditii perfect controlate: a masurat capacitatea a trei grupe de sobolani de a respinge tumorile indusc artificial, prin injectarea unui numar cunoscut de celule canceroase letale, Cele trei grupe difereau doar prin starea psihologica: prima grupa lnvatase neajutorarea (administrindu-i-se socuri electrice pe care nu le putea controla, ca in experimentul deseris la inceputul acestei caf\i), a doua invii(ase ca poate controla socurile, iar a treia nu suferise nici 0 schimbare de natura psihologica, nefiind supusa la socuri. La 0 luna dupa inducerea cancerului, 50% dintre sobolanii din grupa a treia rnurisera, iar 50% respinsesera tumoarea, ceea ce reprezenta raportul normal. Dintre sobolanii care avusesera un control asupra socurilor, 70% respinsesera tumoarea, Dar nurnai 27% dintre sobolanii neajutorati 0 respinseseral

Madelon Visintainer a devenit astfel prirnu] cercetator care a demonstrat ca 0 stare psihologica - neajutorarea invatata - poate fi CQUZQ cancerului,

Problema minte-trup

Oare de ce posibilitatea ca viata mentala sa influenteze boala intimpinii atita rezistenta? Raspunsul se leaga de una dintre eele mai spinoase probleme filozofiee pe care le cunosc.

in univers, sustinea marele rationalist din secolul aL XVII-lea Rene Descartes, nu exista decit doua categorii de substante: fizica ~i mentala, Cum actioneaza una asupra celeilalte? Putem vedca cum se produce miscarea unei bile de biliard lovite de alta bila. Dar cum produce actul mental al vointei de a-ti misca mina lnsa$i miscarea fizica a rniinii? Descartes avea un raspuns. Spunea ca mintea dirijeaza corpul prin intermediul glandei pineale, un organ

153

Optimismul se in"al~

cerebral a carui functie e inca imperfect cunoscuta, Raspunsul lui Descartes era gresit, ~i de atunci incoace namenii de ~tiintil ~i filozofii incearca sa priceapa care e calea pe care substanta mentala influenteaza substanta fizicli.

Descartes era dualist Credea ca mentalul poate influenta fizicul. Cu timpul, a aparut 0 scoala de gindire care i se opunea: materialismul, ai carui adepti credeau fie ca exista un singur fel de substanta - cea fizica -, fie ca exista si substanlli mentala, dar lara niei un efect asupra celei fizice, Aproapc toti oarnenii de ~tiin(ii moderni sinr materialisti. Se impotrivesc din rasputeri ideii eli gindul si emotia pot afecta corpul, Pentru ei, asia inseamna «spiritualism»,

Am incercat sa raspund in ulrimii 20 de ani la trei lntreban pri vind sanatatea ~i speranta, Fiecare se invecineaz1i eu tentativa de a intelege boala fizica, tentativil ce reprezinta intruchiparea moderna a problemei minte-trup,

f Prima intrebare se refera la callza. Dare speranta sustine realrnente viata? Lipsa de speranta ~i neajutorarea ucid intr -adevar?

A doua se refera la mecanism. in lurnea aceasta mate-

I riala, cum pot functiona speranta ~i neajutorarea? Prill ce rnecanism aceste lucruri arlt de spirituale actioneaza asupra unor lucruri alit de materiale?

\ A treia intrebare priveste terapia. Este posibil ca schim-

I bindu-ti modul de a gindi, schimbindu-ti stilul explicariv, sa-~ lm1runata\e~ti sanatatea si sa-Ii prelungesti viata?

Optimismul ~i sana.tatea

In ultimii ani, laboratoarele din toata lumea au produs o avalansa de dovezi stiintifice care arata ca trasaturile psihologice, mai ales optimismul, pot induce 0 stare de sanatate buna. Nenumarate povesti despre modul1n care atitudinea psihologica pare sa ne vindece - de la hobotele

154

S!nll:!Ilea

de ris pina la dorinta de a supravietui - incep sa capete sens,

Teoria neajutoriirii invatate arata, in patru moduri, eli optimismul ar trebui sa aiba 0 influenta favorabi Iii asupm siinarn\ii.

Primul mod deriva din descoperirile lui Madelon Visintainer, conform carora neajutorarea i-a Iacut pe sobolani mai susceptibili sa dezvolte tumori. Aceste date au fost intarite de studii ~i rnai amanuntite privind sistemul imunitar al sobolanilor neajutorati,

Cercetatorii au descoperit eli experienta unor socuri de care nu se poate scapa slabeste sistemul imunitar, Celulele T d~ sistemul de aparare al corpului recunosc «in~t;;":rim straini, rnultiplicindu-se considerabil in mod normal ~i distrugindu-i. in singele sobolanilor neajurorati, aceste celule nu sc mai inmuttesc rapid atunci cind Intilnesc tot felul de «intrusin.Iar celulele «ucigase» NK (de la natural killer) din splina acelorasi sobolani l~i pierd aptitudinea de a omori invadatorii.

Rezulta eli neajutorarea tnval3tii nu afecteaza numai [\ comportamentul, ci actioneaza si la nivel celular, determinind sisternul imunitar sa rarnina pasiv,

Ce inscarnna asta in termeni de stil expiicativ? Stilul explicativ este marele modelator al neajurorarii invatate, Asa cum am vazut, optimistii opun rezistenta neajutoriirii. Ei nu devin cu ~urintJi depresivi cind sufera un esec, Nu renunia usor, Pe tot parcursul vietii, un optimist va trece prin rna; purine episoade de neajutorare lova\<llli decit un pesimist. Cu cit aeeste episoade sint mai rare, cu aut sistemul irnunitar este intr-o forma mai buna. Prin urmare, primul mod in care optimismul ar putea sa va influenteze ,I sanatarea de-a lungul vietii este prevenind neajutorarea ~i asrfel mentinind in Jonna apdrarea imunitard.

155

Oprimismul se In v .attii

Un alt doilea mod in care optirnismul mentine sanatatea priveste adoptarea cu strictete a regimurilor de sdndtate si recurgerea la ajutor medical. De exemplu, un pesimisr care crede eli boala este personala, permanenta ~i generala. va spune di nirnic din ceea ce face nu conteaza, asa ea de ce sa mal incerce? E putin probabil ca 0 astfel de pers03n5. sa se lase de fum at, sa se vaccineze antigripal, sa lina regim, sa faea sport, sa se duca 13 medic cind este belnava sau sa-i urmeze sfaturile, Intr-un stu diu efectuat weme de 35 de ani pe 0 sura de absolventi de la Harvard s-a constatat eil e mai puun probabil ClI pesimisui sa renunte la furnat dedt optirnistii si mai probabil sa se tmbolnaveasca. Asadar, optirnistii care iau imediat ha\Uri!e in miini vat actionaln asa fel Incit s~ previna maladla sau sc vor trata de lndata ce slot atinsi de boala,

AI treilea mod In care optirnismul ar trebui sil influenteze sii.n~tatea S6 refcrii la numdrul de evellimente negative inlilnile in vlatd. S·a. dovedit statistic c~ dac1i un individ, intr-o anurnita perioada, 56 confrunta cu rnai multe evenimente negative, va suferi de rnai rnulte boli. eel care pe parcursul acelorasi ~ase luni se muta, slot concediati ~i divorteaza risca in mult mal mare masura sa se aleaga cu 0 boala iufectioasa - sau chiar cu un cancer ori un arac de inima -dedt cei ce due 0 existenta lipsita de evenimente, De aceea, atunci cind in viata durnneavoastra survin schimbari serioase, e necesar sa va controlati saaatatea mal des decit de obicei .. Chiar daca va simtiti bine, este deosebit de important sa aveti gJija de sanatate atunci cfndva schimbali serviciul, puneti capat unei relatii sentimentale, va pensionati sau cind cineva drag durnneavoastra moare. Persoanele vaduve au un rise de citeva ori mai mare sa decedeze It] primele sase luni de la moartea partenerului dedi in oriee alt moment Daca va moare mama, asigurati-va ca tatal dumneavoastra face eel putin un consult

156

Sanatatea

medical imediat dupa aceea - ar pntea sa-i prelungeasca semnificativ viata,

Cine credeti ca are parte de mai multe evenimente negative in vista? Pesirnistii, Fiind mai pasivi, iau rnai putine masuri ca sa evite evenimentele nefericite si e mai putin probabil sa intreprinda ceva pentru a le pune capat 0 data co au survenit, Asadar, daca pesimistilor li seintirnpla mai multe lucruri rele ~i daca acestea due J8 mai multa boala, atunci pesirnistii ar trebui sa fie rnai bolnavi.

Ultimul motiv peatru care e posibil ca optimistii S8, S6 bucure de 0 sana tate mai bema priveste sprijinul social. Capacitatea de a avea prieteni intimi ~i de a iubi pare sa fie impcrtanta pentru sanatatea fizica. Oamenii de virsta medie care cunosc eel putin 0 persoana pe care 0 pot trezi LO rniez de noapte pentru a-si istorisi necazurile se bucuril de 0 s!in1itate fizic1i. rna; buria decit cei fibi. prieteni, Necbatonlii riscli mal mull decit cuplurile sa sufere de 0 depresie, Chiar fi contactul social obisnuit este un tampon impotrtva bolii, Cei care se izoleaz!l cind sint suferinzi tind sa boleasca mai mult, Se pare eli acesta este un all pret de platit pentru singuratate: riscul sporit de boa.la Si rnai ales de revenire a acelor rnaladii care nu s-au vindecat cornplet,

Pesirnistii au aceeasi problema. Devin pasivi mull mai usor atunci ctnd dau de necaz $1 ian mal purine masuri pentru a-si asigura un sprijin social. Legatura dintre lipsa de sprijin social ~i boalii. furnizeaza cea de-a patra dovadli In favoarea ideii ca. stilul explicativ optimist produce sanatate.

Pesimism. sani:itate precara, cancer

PrimuL studiu sistematic al rolului pesimismului in irnbolnavire a fost efectuat de Chris Peterson, pc la jumatatea anilor '80, cind preda un curs de anomalii psihologice

157

la Virginia Tech. EI a descoperit eli pesimisrii contracteaza de do "a ori mai multe maladii infectioase si merg la doctor de doua ori mai des decit optimistii.

Sa fie oare asa pentru ca pesirnistii se pllng mai mull de dureri ~i de junghiuri in chestionare, nu fiindca sint realmente bolnavi? Nici Yorba. Chris a demonstrat ca suferintele sint obiective,

Ceva similar s-a observat Intr-un studiu efectuat asupra unor femei bolnave de cancer mamar: eel mai mult autrait acele paciente care simteau 0 mai mare bueurie de viata ~i aveau un stil explicativ optimist.

Rezultatele acestea au fast contestate in 1985 de un studiu asupra unor pacienti bolnavi de cancer in faza terminala, studiu facut de catre Barrie Cassileth, care a descoperit ca nici un fel de variabila psihologica nu influenteaza durata supravietuiri]. intr-un editorial special din New England Journal of Medicine, redactorul asociat Marcia Angeli a batut rnoneda pe acest studiu, afirmind eli ne ajuta sa Intelegem cit de iluzorie e credinta noastra cum ca. boala arfi reflectarea directa a simi mentale a pacientului. Trecind cu vederea toate cercetarile bine fundamentere si citindu-le numai pe cele mai neconvingatoare, Angell a condamnat mlreg domeniul psihologiei, considerindu-l responsabil de perpetuarea unui basm despre efectele min\i i asupra bolii.

Dar testele lui Cassileth au fast efectuate pe pacienti bolnavi in faze terminale si, in plus, intr-o maniera incorectao Desigur ca, daca te calca un carnion, oriel! de optimist ai fl, nu prea va mai conta. Dar daca te da jos 0 bicicleta, optimisrnul poate avea un ral considerabil, Nu cred ca procesele psihologice rnai joaca vreun rol in cazul unui pacient al earui cancer s-a intins intr-atit inclt faza sa fie numita «terminals». Pe de alta parte, cind tumora e mica, cind

158

Sanaratea

boala este la inceput, optimisrnul poate marca diferenta diutre rnoarte ~i viata.

Sisternul Imuuitar, Materialistii percep sisternul imunitar drept ceva separat de psihologia persoanei in cauza. Ei nita ca sisternul nervos e legat de creier, astfel ca starilor de spirit, cum ar f speran]a, Ie corespund diverse stan cerebrale ce reflects psihologia persoanei respective. Acestea afecteaza apoi restul corpului. Asa ca nu exista nici un fel de mister sau de spiritualism privind modul.in care emotia ~i gindul afecteaza boala.

Creierul ~i sistemul imunitar sint interconectate nu prin nervi, ci prin hormoni, iar acesti rnesageri chimici navigheazl\ prin.singe si trans. mit starea ernotionala dintr-o parte a corpului intr-alta. S-a dovedit ca atunei cind 0 persoana este deprimara, creierul sufera 0 schimbarc, Neurotransmi(litorii, care sint hormoni ce poarta mesajele de la un nerv la aIM, pot sa se imputineze. Unii dintre acestia, catecolaminele, se epuizeaza complet in caz de depresie.

Ce lant de fenornene fizice ar putea semnala sistemului imunitar eli gazda sa este pesimista, deprimata sau lnduterata? Se pare cit atunei cind catecolaminele se epuizcaza, alte substante chimice, numite endorfine - propria morfina a corpului -, f~i sporesc activitatea. Unele celule din sistemul irnunitar au receptori care sesizeaza nivelul de endorfine, Cind catecolaminele au un nivel scazut, cum se intimpla in dcpresie, nivelul endorfinelor creste, Sistemul imunitar detecteaza aces! lucru si se auro-einchide».

Diverse experimente au dovedit ca in perioadele de suferinta psihologica, cum este doliul, celulele T nu se multiplica la fel de rapid ca de obicei, Cu timpul insa, sistemul irnunitar i~i revine. Depresia pare a afecta ~i ea raspunsu-

rile sisternului imunitar, .

159

Opttrntsmul se in'll4\A

Daca depresia ~i doliul atacs ternporar sistemul imunitar, atunei pesimismu I, 0 stare cronies, ar trebui sa afecteze pc termen lung activitatea imunitara, Asa cum spuneam ma.i devrerne, persoanele pesimiste devin deprimate mai usor ~i rnai frecvent, Ceea ce poare Insemna ca. pesimistii au sisteme imunitare rnai putin active.

Impreuna cu Leslie Kamen de La Universitatea din Pennsylvania si cu Judy Rodin de la Yale, am supravegheat sanatatea unui lot important de persoane de peste 70 de ani, luindu-le singe 0 data pe an si chestionlndu-le in detaliu, ceea ce ne-a permis sa le determinam nivelul de optimism .. A~a cum ne asteptam, optimistii aveau 0 activitare imunitara mai buna decit pesimistii,

Moartea cuiva apropiat, depresla, pesimismul - toate pot reduce eficienta sisternului imunitar, Iar daca acesta din urrna este afectat de pesimism, pare logic ca pe termen lung sa fie intluentata ~i starea de sanatate,

Optimismul ~i 0 viata mai sanatoasa

Este oare posibil ea optimistii satriiiasca ma.i mull decit pesirnistii? Dad ai un stil explicativ optimist cind esti tlnar, oare vei fi mai siinatos tot restul vietii?

Nu sint iotrebari la care sepot furniza raspunsuri ~tijn\ifice cu usurinta, Dcgeaba ii dam ca exemplu pe oamenii foarte io virsta, destul de multi, si demonstram ell. majoritatea sint optimisti, Peate eli sint Dptimi~ti pentru ca au trait mult si au fostsanatosi, si nu invers,

Inainte de a raspunde la astfel de lntrebari, e necesar sa Ie dam altora de capat, In primul rind, trebuie sa stim daca stilul explicativ este stabil.de-a lungul vietii, lmpreu- 08 cu Melanie Bums, 0 studenta in ultimul an, am dat un anunt in ziar cautmd persoane care pastreaza inca jumale intime din copilarie, Ne-an raspuns 30 de oameni, Studiind

160

Sinalete:a

jurnalele eu metoda CAVE ~i apoi testindu-i pe autorii lor ill prezent, am ajuns la citeva concluzii, .

Stilul explicativ pentru evenimentele pozitive se modifica drastic in timp. in schimb, stilul explicativ pentru evenimentele negative s-a dovedit stabil pc 0 perioada de mai bine de 50 de ani. Modul in care privirn evenimentele negative - teorianoastra despre tragedii - ramine neschimbata de-a Jungul Intregii vieti. De pildli, femei.le care, ea adolescente, scrisesera in jumal eli nu-i interesau pe baieti pentru ca erau «nedemne de a fi iubite», scriau peste 50 de ani ca. ou le viziteaza nepotii pentru ca sint «ned ernne de a fi iubite»,

Ajunsi aici, De-am intrebat daca stilul explieativ al unei persoane tinere ii afecteaza acesteia sanatatea mill tirziu, De ce anume maiavearn nevoie tnaiote de a pune aceasta totrebare?

Crupu) studiului Grant Aveam nevoie de un grup mare de persoane cu aournite caracteristici:

I. Membrii grupului trebuiau sa fi facur in tinerete diverse afirmatii care puteau fi inca gasite ~i testate ell ruetodaCAVE.

2. Trebuia sa De asiguram ca erau sanato~i ~i eli aveau succes atunei cind facusera respectivele declarani, Dad nu eran sanato~i sau daca esuasera deja, ar fi putut deveni pesimisti ~i mai putin sanatosi mai tirziu. Jar daca lucrurile ar fi stat asa, optimisrnul din tinerete s-ar fi corelat cu 0 viata mai lunga ~i mai sanatoasa, dar pesemne numai pentru eli boala sau insuccesul tirnpuriu conduc catre 0 via\5 nesanatoasiL Nimic deosebit aicil

3. Aveam nevoie de subiecti care sa fi cfectuat CODrroale medicale regular, pentru a Ie putea cere eta starea de sanatate de-a lungul vietii,

161

Optimismu I S¢ tnV3~a

4. in sfirsit, aveam nevoie de subiecti deja in virsta acum, astfel incit sa facem predictii pentru 0 via\ii intreaga.

Am beneficia! de subiectii studiului Grant inceput pe la mijlocul anilor '30, subiecti care indeplineau (Date cele patru conditii, Scopul studiului initial de fundatia William T. Grant era sa determine factorii care asigurs succesul si sanatatea Tn via(ii. Grupul ce urma sa fie rnonitorizat fusese alcatuit din 200 de studenti la Harvard, toti avind o inzestrare intelectuala si aptitudini sociale exceptionale, precwn si 0 foarte buna forma fizica. Acesti oameni, care se apropiau acum de 70 de ani, cooperasera perfect cu cercetatorii vreme de 50 de ani.

Cind au devenit ei insisi prea batrini, initiatorii srudiului Grant si-au gasi! un succesor in persoana lui George Vaillant, un psihanalist pentru care nutresc 0 mare admiratie, George a acceptatcu generozitate salucreze eu Chris Peterson ~i cu mine. Am decis sa folosirn tehnica «plicului sigilat». Mai intii, aplicind metoda CAVE, am determinat stilul explicativ de La sfirsitul tineretii a circa jurnatate din subiectii studiului, alesi la intimplare.

Pe urma am deschis «plicul sigilat» ca sa vedem cum evoluasera in viata acei oameni, ~i am vazut ca sanatatea lor la 60 de ani era in strlnsa corelatie eu optirnismul de la 25. Pesimistii lncepuscra sa sucombe bolilor virstei de mijloc mai devreme ~i mai gray decit optimistii, Pe la 45 de ani, deosebirile in privinta sanam\ii devenisera considerabile. Pina la aceasta virsta, barbatii i~i pastrasera starea de saniitate de la 25 de ani. rosa la 45 de ani corpul barbalilor i~i incepe declinul. Iar viteza ~i gravitatea acestui proces erau in mod preponderent determinate de pesimisrnul care- i caracterizase in urma eu 25 de ani.

162

S~n~l.,tea

Prevenire sl terapie psihologid'i

Sprij initi de Fundatia MacArthur, Judy Rodin, Sandra Levy (0 tinara specialista in oncologie psihologica din Pittsburgh) si eu mine am tratat 40 de pacienti cu melanornsi cancer de colon, doua forme de cancer destul de grave. Pacientii continuau sedintele de chirnio- si radioterapie, Tn plus, 0 data pe siipmmina, tirnp de 12 saptamini, fiiceau 0 forma modificata de terapie cognitiva, Le adap. taseram terapia astfel incit, in IDe sa vindece depresia, sa-i inarmeze eu noi moduri de a gindi despre p ierderi: recunoasterea gindurilor automate; distragerea atentiei; dispu(area explicatiilor pesimiste (v. capitolulll). Cornpletaseram terapia cognitiva ell tehnici de relaxare impotriva stresului, Aveam toto data un grup de control- pacienti cu cancer care faceau aceleasitratamentefizice, dar fiim tcrapie cognitiva si tehnici de relaxare,

«Sfinte Dumnezeule! AI trebui sa vezi cifrele astea!» Nu detectasem niciodata atita emotie in glasul Sandrei ea atunei cind mi-a dat telefon in acea dimineata de noiembrie, la doi ani dupa ce incepuseram experimentul. «Activitatea celulelor NK este extrem de ridicata la pacientii care au fiicut terapie cognitiva, Si n-a ureal deloc la grupul de control. Sfinte Durnnezeuleb

Terapia cognitiva amplificase putemic activitatea imu- 1 na - exact cum sperasem. Rezultatele au fast decisive pentru l Fundatia MacArthur, care a aeceptat sa sprijine un proiect similar, insa cu bataie mai lunga. Vam Incerca nu nuznai sa stimulam sistemul imunitar, dar si sa.prevenim boala.

Yom aplica exercitiile din capiro lui II celor cu rise crescut de imbolnaviri: oameni divortati sau desp3J1ip recent, recruti militari din zona arctica, care sint extrem de predispusi la maladii. Schimbarea stilului lor explicativ pesimist Ie va imbuniitiip oare apararea irnunitara ~i va pre. veni boala? Sperantele noastre sint foarte mario

163

Dprimismul Sf: In~'at;l

141

Politka, religie si culture: o noua psihoistorie

Citindu-I pe Sigmund Freud in adolescents, am fost putemic influentat de anumite chestiuni care au continuat sa rna captiveze pina azi. M-a fascinat psihologia «fierbinte» ~ motivatie, ernotie, boala mentala -, iusa m-am ararat ciudat de indiferent fata de psihologia «rcce» - perceptie, procesarea informatiei, auz ~i V3Z. Un alt scriitor PJJPuJar in copilaria mea, in general mai putin 51im3! decit Freud, rn-a marcat ~i mai profund: Isaac Asimov, autor prolific de science-fiction, rornancier ~i vizionar,

Trilogia sa imposibil de li!isat din rniris, Fundatia, il are pe Hari Seldon crept erou, E un savant care creeaza «psihoistoria» pentru a prevedea viitorul, Seldon crede ca indivizii nu sint predictibili, dar ell 0 masa de indivizi, la fel ca una de atomi, devine extrem de predictibila, Nu ai nevoie decit de ecuatiile tatistice ~i de prinoipiile comportamentale ale lui Hari Seldon (Asimov nu ni le divulga nicaieril) ~i poti sa prevezi mersul istoriei, ba chiar Iii rczultatul erizelor.

Ca tinar profesor la inceputul anilor '70, am aflat eu emotie ca exista lntr-adevar un dorneniu numit psihoistorie. Am tinut si un seminar pe aces! subiect, datorita caruia am examinat cu atentie versiunea academica a viziunii lui Asimov: Ce deziluzie! Am aflat, de pilda, despre tentative lui Erik Erikson de a-i aplica lui Martin luther principiile psihanalitice freudiene. Atitudinea rebela fata de catolicism a lui Luther, spunea Erikson, era consecinta perioadei in care fusese «dresat» sa faca pe olita! Profcsorul Erikson ajunsese la aceasta uimitoare ipoteza studiind putinui care se stie despre copilaria lui Luther. Genul acesta de extra-

164

Polifiea. rcl(gfe ~i eulrura: () nQU:l psihois tcrie

polare dusa pin!! in pinzele albe n-avea nimic de-a face ell ideile lui Han Seldon, macar pentru ca nu prezicea nimic,

Dupa ce am dezvoltat tehnica nurnita CAVE, aveam lntr-adevar la dispozitie un fel de rnasina a timpului. Metoda poate fi aplicata nu numai Ia contemporani, dar ~i la oameni care nu mal sint, cu conditia sa se gaseasca citate exacte dill acestia,

Puteam sa no ecupam acum de psihoistorie, pentru eli dispunearn.de cele trei principii esentiale cerute de Han Seldon. in primuJ rind, posedam un principiu psihologic serios: sui ul explicati v optimist prevede abilitatea de a combate depresiaprezice succesul in vLata si consecventa. in al doilea rind, dispuneam de 0 tehnica valabila de a rnasura stilul explicativ al oamenilor vii sau morti, 1n altreilea lind, aveam la dispozitie un numar de subiecti de studiat Indeajuns de mare ca sa. puternface previziuni statistice.

In 1983, discutlnd toate astea ell unul dintre cei mai «efervescenti: studenti, Harold Zu\low, acesruia i-a venit ideea sa aplicarn metoda CAVE in politica, Ce am realizat in urmatorii cinci ani a fost unie. Cu un pic de ajutor d.in partea mea, Harold. a fostprimul psiholog care a prezis un eveniment istorie major inainte ea acesta sa aiba lac: cine dintre candidatii la alegerile prezidcnjiale din America., din anul 1988, va intruni cele mai multe voturi.

Ce fel de presedinte vrea electoratul american? Conteaza oare optirnismul pentru acest electoral? - au fost lntrebarile la care Harold si C.lI mine ne-arn propus sa raspundem,

Sa ne gindim ce s-ar Intimpla cu un candidat Ia presedintie al carui stil explicativ confine mai rnult pesimisrn ~i rnai multa «ruminatiei decit stilul opozanrului SHU. Ei bine, ar exista trei consecinte, toate negative.

Mai int1i, aces! candida! ar fi mai pasiv; ar merge in mai putine locuri In campania electorala ~i ar raspunde mai putin prompt la provocarile opozantului sau,

165.

Optimi$u:nH sc invaVI

in al doilea rind, ar fi rnai putin simpatic alegiitorilor. in experimentele controlate, depresivii sint mai pu'tin simpatizati decit nedepresivii ~i rind sa fie evitati, Nu vreau sa spun cil. unii candidati la presedintie ar fi depresivi - de obicei IlU sint -, ci ca alegatorii sint supersensibili la dimensiunea aceasta a optimismului ~i sesizeaza pina si diferentele infime dintre doi candidati.

in at treilea lind, candidatul mai pesimist ar insufla m:ai putina speranta III dndurile alegatorilor. Afirmatiile pennanente ~i generalizatoare despre evenirnentele negative pe care le fac pesimistii semnaleaza lipsa de speranta, Cu cit candidatul «rumega» rnai mult, ell. atit lipsa de speranla pe care 0 transmite e mai extinsa. Daca vor un presedinte care sa-i faca sa creada eii va rezolva probLemele \iln i, votantii 11 vor alege pe optimist.

Laolalta, cele trei consecinte prezic ca, intre doi candidati la presedmlie, eel care in discursurile sale va «rumega»

. mai pesirnist va pierde alcgerile, Am verificat eli metoda CAVE aceasta ipoteza In cazul tuturorcandidatilor americani la presedintie dintre 1948 (anul in care discursul lor a lnceput s5 patrunda, gratie televjziunii, in casele alegatorilor) §i 1988. ~i cu 0 singura exceptie, victoria lui Nixon asupra lui Humphrey tn 1968, explicabila conjunctural, am dernonstrat ca alegerile au fost ctsrigate de candidatul mai optimist. Tn octornbrie ]988 am prezis ca Bush va tnvinge, depasindu-si eontracandidatnl ell. 9,2%. in noiembrie Bush l-a batur intr-adevar pe Dukakis cu 8,2%.

Stilul explicativ fara frontiere

10 1983 am fost la Miinchen la un congres al Societiitii inrernationale pentru studiul dezvoltarii cornportamentale, unde am cunoscut-o pe printesa Gabriele zu Oettingen-Oettingen und Oettingen-Spielberg, unul dintre eei mai prorni-

166

Pclitica. religi~ ~i culture: 0 nnLl~ psibo.isror!e

\illori tineri oameni de ~tiinlii din Bavaria. Ascultindu-mi expunerea despre metoda CAVE, cea care se prezenta eu simplitate drept Ele m-a intrebat daca, dupa parerea mea, pericolele pesimismului, neajutorarii ~i pasivitatii reflecta niste legi universale omenesti san sin! valabile rnai ales pentru societatea occidentala.

lntr-adevar, depresia nu pare sa facli atitea ravagii In culturile neoccidentale, care 11U sint obsedate, ca noi, de realizarea personala. Dar observatiile f.icute asupra animalelor nu trebuie neglijate. Nunumai femeile ~i barbatll din liirile occidentalizate sint atin~i de depresie ~i de lipsa de speranta, Alit in natura c11 si in Isborator, animalele raspund la neajutorare eu sirnptome absolut analoge celor prezentate de fiintele umane «occidentalizate». Cimpanzeii reactioneaza astfel cind se confrunta cu moartea alter cirnpanzei; sobolanii reactioneaza astfel cind sint supusi unor socuri electrice de care n-au cum scapa; pestii, ciinii, chiar $1 gindacii de bucatarie se comporta foarte asemanator cu noi atunci cind esuam. Presupun, i-am spus Elei, ca atunci cind 0 cultura nu rasp WIde la pierderi $i neajutorare prin depresie, asia se Inttmpla pentru cii pedeapsa saraciei ~i a suferintelor nesfirsite a anihilatin aeea cultura raspunsul natural.

(dar dad afirm cil dorinta de a avea control precum ~i distrugatoarea reactie la neajutorare sint naturale, nu vreau sa spun ca optimismul functioneaza pretutindeni. Optirnismul e eficient In cazul agentilor care vind asigarari de viala in America sau in =L candidatilor la presedintia SUA. Dar nu-m i pot irnagina un britanic introvertit reactionind pozitiv Ja agentu I de asigurari care nu se da niciodata batut, San un alegator suedez rigid votlndu-l pe Eisenhower. Sau un japonez aratindu-se binevoitor fata de un individ care Ii invinovateste trrereu pe ceilalti pentru propriile greseli.»

157

Ele s-a ararat interesata sa studieze daca exista ceea ce s-ar putea nurni stil explicativ national ~i a venit ell 0 idee perfecta: 0 comparatie :1ntre germanii din Est ~i cei din Vest. «Doua.culturi foarte similare: aceeasi localizare geografica, aceeasi clima, aceeasi limba ~i acelasi limbaj nonverbal, aceeasi istorie pina in 1945. De atunci incoace difera doar in privinta sisternului politic. Sint en doi gerneni univilelini despaqili in ultimii 40 deani ~i crescuti.fiecare, altfel, lmi pare modul ideal de a afla daca disperarea difera in functie de sistemul politic - cind toate celelalte variabile raminconstante», a spus Ele,

:;Ii pentru ca nu peste mult limp urtna sa se tina Olimpiada de iarna in Iugoslavia, avea sa caute hI presa declaratii ale atletilor ~i reporterilarlegate de victorii ~i infiingeri, pentru a vedea care dintre culturi este mai pesimista, A obtinutf Sl de citate din ziare, Spre surprinderea Elei, declaratiile Iacutede germanii din Est sunau mai pesirnist decit cele ale gerrnanilor din Vest, desi primii clstigasera 24 de medalii, iar ul timii doar patru,

inca neconvinss, a decis sa mearga In Berlinul de Est, sa colinde baruri ie, sa asculte conversatii si sa Ie compare apoi Cl1 discutii surprinse In cafenele vest-germane. in iaron lui 1985 a intrat in 31 de baruri din zone industriale: 14m Berlinul de Vest ~i 17 In Berlinul de Est. In aceste baron +sau rnai degrabli. circiumi - JD.ergeau sa bea muncitorii cind ieseau de la lucru, Emu. aproepe unele de celelalte, separate doar de Zidul Berlinului. EJe a facut toare observatiile in cele cinci zile ale aceleiasi saptamini. Pe Iinga discutii a luat in consideratie toate celelalte clemente pe care literatura de specialitate le ascciaza cu depresia: postera.miscari ale miinilor, zlrnbete, surisuri, gesturi rnarunte cum ar fi rosul unghiilor;

Tot berlinezii din Est au fost gasi\i mai deprimati, 69% dintre vestici zimbeau, fata de numai 23% dintre estici.

168

PoUtrd. I'i:Jlgie, ~i culrura: 'Q ncua psihuistorfe

50% dintre berlinezii vestici stateau cusparele drept, fala de numai 4% (!) dintre berlinezii.estici. 80% dintre muncitorii Berlinului de Vest aveau posturi deschise ale corpului - emu intorsi unii £pre ceilalti -m comparatie eu nurnai 7% (!) dintre est-germani, Vestieii rideau de 2,5 ori mai des decit esticii,

De vreme ce, pinli In 1945, cele doua culturi erau una, aceste deseoperiri spun ceva despre cantitatea de speranta generara de un regim pulitic In raport cu. celalalt, Dar nu indica. ~i ce aspect se face responsabil de speranta sporita sau dirninuata, Poate eli estediferenta de nivel de trai san diferenta ill libertatea de exprimare on de deplasare, Sau chiar diferentele dintre carti, muzica sau mincare."

In orice caz, aceste descoperiri demonstreaza di. exista o metoda de a masura nivelul de speranta sl disperare din diverse culturi .. Metoda aceastai-a permis Gabrielei Oettingen sa compare ceea ce altadata parea de necemparat.

Religia ;;i optimismul

Se spuneca religia aduce speranta si pennire oameniIornecajiti sa treaca mai usor pOO suferintele acestei lumi. Religia organizatii ofera credinta eli viata este rnai buna decit pare. Esecurile indivizi lor sint estornpate de convi 11- gerea ca eifac parte dintr-un tot mai important Estornparea aceasta are Ioc fie oil e vorba de 0 speranteconcreta, ca aceea intr-o minunata vjapi viitoare, fie en speranta este

• Mii. intreb acum (aprilie 1990) III ce masur. s-a schienbat stihrl explicativ al est-gertuanilcr dupa.caderea Zidului Berlinului. Si fac 0 previziune: schimbsrilc de stil explicativ in Germani. de Est, Cehoslcvacia, Romania, Poloaia, Ungaria ~i Bulgaria vor arata cit deeficient urmeaza sa-§i exploateze aceste natiuni libertarea recent cucerita, (N.a)

169

Optlmismu l se jnva~~

abstracta+ sa faci.parte din planul divin sau pur ~i simplu din continuitatea evolutiei, George Brown, un socio log Iondonez, a efectuat studii asupra casnicelor din Hebride si a dernonstrat ca acelea care merg regulat la biserica sufera mai putin de depresie decit cele care TIU merg.

Of en oare unele religii mai multii speranta decit altele? o tinarii inimoasa, sociolog ~i istoric, Eva Morawska, parea sa aiba 0 parte din raspuns, Am invitat-o sa tina un seminar despre neajutorarea evreilor rusi ~i a slavilor rusi din secolul at XIX-lea. Eva a demonstrar ca evreii se dovedeau mal optimisti decit slavii, desi ambele populatii erau la fel de oprimate, Peate ca religiile diferite Ie inoculau niveluri diferite de optimism. S3 fie ortodoxia rosa mai pesimistli decit iudaisrnul?

Gabriele Oettingen a ineeput sa colaboreze cu Eva, mergind in sate din Rusia locuite de ambele nationalitati, Cu ajutorul unor preo]! ortodocsi au facut rost de material religios ~i laic, reprezentativ pentru arnbele eulturi -lirurghli, povestiri religioase, cintece folclorice ~i proverbe - pc care I-au supus tehnicii CAVE. Materialul secular nu diferentin eele douli culturi, dar eel religios, da, Materialul evreilor rusi era considerabil rnai optimist declt eel al rusilor ortodocsi, mai ales in ceea ce priveste dimeusiunea permanenteiIn materialul evreiesc elementele pozitive erau proiectate foarte departe in timp, asta Insemnlnd ca lucrurile bune vor dura rnai mult, ill vreme ce evenimentele negative aveau bataie scurta.

o alta perspective asupra psihoistoriei

PIna nu demult, psihoistoria era departe de ceea ce ar fi aptesiat Han Seldon. Nu prezicea, oi «postzicea». Recon-

170

POhli~il., retigie :si c:uhura.~· 0 nOl.,13 psfbctstcrte

struia vieti individuale, nu actiuni ale unor grupuri de oameni. Folosea principii psihoJogiee discutabile :;ii nu recurgea la nici un instrument statistic.

Dar gratie cercctarilor noastre lucrurile s-au schimbar: noi Incerclim sa prevedem lucrurile importate inainte ca ele sa se Intimple.jncercarn sa prezicern actiuni ale unor grupuri mari, cum ar fi votul electoratului, migrajia oamenilor. Ne bazam pe principii psihologice solide $i utilizam .instrumente statistice considerate valide,

Acesta e nurnai inceputul. El sugereaza ca psihologii viitorului nu vor trebui sil se limiteze la cercetari de laborator indoielnice sau la studii de grup costisitoare pentru a-si proba teoriile, Documentele isrorice se pot dovedi un teren de experimentare fructuos, jar prezicerea viitorului ar putea fi un test inca mai convingator pentru teorii.

Cred ca Hari Seldon ar fi mindru de not.

Partea a treia

De fa peslmisrn la optimism

VI! biitrinel e lueru groaznlc, ziiu o haind peticitd-n bat. Doar dacd Dill suflei va cinta si tipa rdu

Pentr 'orice petic muritor ce-mbracd.

W. 8. Yeats «NavlgTnd spre Bizanf)) Tumul (1928)

UNs14ECE

vlata optirnista

Viata Il aruncii peoptimist in acelasi vlrtej de necazuri ~i tragedii casi pe pesimist, numai cii optimistulnavigheaza mai bine prin ele. A~ cum am vazut, dupa 0 iufi:ingere optimistul se repune pe picioare ~i desi viata i-a fost afeclata, 0 ia de la capac Pesirnistul renunta ~i cade in depresie, Oralie perseverentei sale, optimistul realizeaza mai molt la slujba, la scoala ~i pe terenul de sport. Optimistu! S6 bucura de 0 s'aniitatefiz.ica mai buns si, foarte probabil, traieste mai mult. Chiar ~i clod lucrurile merg bine pentru pesimist,el ramine obsedat de spectral catastrofei.

173

Oprimisrnul se inve;ta

Aceasta ar fi vestea proasta pentru pesimisti, Vestea buaa este di deprinderile optimiste se pot inva\3, iar calitatea vietii se poate imbunatati permanent. Cniar si optimistii pot beneficia de pe urma unei schimbari, Aproape toti optimistii au perioade de pesirnism usor, iar tehnicile care-i ajut.ii pc pesimisti potfi folosite ~i de optimisti atunei dod se simt la piimint

Dupa cum veti vedea in continuare, a inviita sa fW optimist.nu inseamna sa deveniti mai egoist si mai insistent, sa va impuneti intr-o rnanierli agresiva, ci pur si simplu sa vainsusiti niste deprinderi prin care sa vd vorbiti dumneavoastni insivd de pe 0 pozitie mal lncurajaroare atunci cind suferiti un e~ec. .

Poate va inlrebaliclaca, depri.nzind optimismul, nu cumva Yeti sacrifica realismul, partea buna a pesimismului?

Capitolele urrnatoare nu lnf''i\i~eazii un optimism absolut, neconditionat, pe care sa-l aplicati orbeste in toate situatiile, ci un optimism flexibil. SCOP111 este sa va sporiti controlul asupra modului m care percepeji necazurile, Daca aveti un stil explicativ pesirnist, nu mai c cazul sa triii\i sub tirania pesimismului. Cind se lnllmplii evenimente nega. tive, nu trebuie sa Ie priviti ca pe ceva permanent, general, personal, eli rezultatele destabilizante pe care stilul explicativ pesirnist Ie atrage dupa sine. Aceste capitole va of era o altemativa la modul in care abordati nenorocirile - 0 alternativa care nu va va face sa deveniti sclavul unui optimism debordant

Rapere pentrufolosirea optimismului

Scorul la testul din capitolul3 es;JrincipaJul indicator dupa care puteti decide dad! aveti nevoie de aceste

174

Vitqa optimist!

deprinderi, Dacii punctajul dumneavoastra P-N (scorul total) este mai mic de 8, aceste capitole va vor prinde bine. Cu cit e mal mic punctajul, cu alit veti avea rnai multe beneficii. Chiar daca scorul a fost 8 sau mai mare, ar trebui sa va puneti mtrebarile de mai j os. Daca vreunul dintre raspunsuri este afirrnati v, atunei aeeste capitole vii vor fi de folos.

o Mil. descurajez cu usurinta?

o Cad in depresie rnai des decit as don?

o Esuez mai mult decit ar trebui?

in ce situatii ar trebui sa utilizati tehnicile de schimbarc a stilului explicativ fumizate de aceste capitole? in primul rind, lntrebati-va care va este telul,

o Daca stnteti intr-o situatie de realizare [obtinerea unei promovari, vinderea unui produs, intocmirea unui raport dificil, cistigarea unui joe), fotositi optlmismul,

o Daca sinteti ingrijorat de cum va simtiti (va luptati cu dcpresia, incercati sa va mentineti rnoralul sus), folositi optirnisrnul.

• Dacli situatia pare sa se prelungeasca ~i sanatatea dumneavoastrli fiziea este 0 problema, folositi optimismul.

• Daca doriti sa conduceti oarneni, dacli doriti 5a-i inspirati pe oameni, daca vreti ca oarnenii sa vii voteze, folositi optimismul.

. Pe de alta parte, exista situatii in care aceste tehnici nu trebuie folosite,

o Daca vii faceti pJanuri legate de un viitor riscant si nesigur, nu folositi optimismul,

o Daca telul dumneavoastra este de a-i consilia pe cei cu un viitor sumbru, nu folosi\i optimismul,

o Daea doriti sa va manifestati simpatia fata de necazuriJe altora, nu incepeti cu optimismul, desi folosirea lui mai tirziu, cind s-a instalat tocrederea ~i empatia, poate fi benefica,

175

Dprimismu] se hwe{i;

Ca sa aflsri daca nu trebuie folosit optirnismul, principaia regula este sa va intrebati care ~ costul esecului in acea situatie, Daca e ridieat, atunci optirnismul reprezinta o strategic gresita, Pilotul care decide daca e cazul sa dej ivreze avionul inca 0 data, invitatul care alege sa CODdueR sau nu rnasina spre casa dupa ce a baut alcool, sotia frustram ce sc intrcabil. daca sa inceapa 0 relatie care, 0 data descoperita de 50(, le-ar distruge casiitoria - toti acesti oarneni nu trebuie safoloseasca optimismuL In aceste cazuri, costul esecului cste, respectiv, moartea, un accident de rnasina, divortul. Folosirea tehnici lor care minimalizeaza costul nu este potrivita aiei.

Dar daca acest cost este scazut, atune; folositi optimismul, Agentul de viuzari care decide sa mai facil Inca un apel teleforric t~i pierde nurnai tirnpul.daca esueaza, Timidul care se Intreaba daca sa deschida sau TIU conversatia riscii eel mull sa fie respins. Adolescentul care se gindeste sa invete un sport nou TIscii doar frusrrarea. To~ ar trebui sa foloseasca optimisrnul.

Acest capitol va invala principiile de baza cu ajutorul carora vii puteti transforms din pesimist in optimist in viata de toate zilele, Spre deosebire de alte tehnici de self-help. acestea au fost serios testate. mil de adulti folosindu-le pentru a-si modifica definitiv stilul explicativ,

Cele trei capitol" referitoare la transforrnereapesimismului in optimism au 0 anumita autonomic. Primul privestetoate dorneniile vietii adulte, cuexceptia serviciului, Al doilea priveste copiii. Altreilea est" pentru locul de rnunca, Fiecare foloseste aceleasi tehnici de optimism inVB(at intr-un cadru diferit, asa tncit ar putea sa vi se para cii se repeta. Daca va intereseaza numai unul di ntre subieete nu este absolut necesar sa parcurgeti si celelalte doua capitole,

175

vtaja oplimisla

ABC-ul*

Cind. dam piept ell 0 adversitate, reacrionam gindindu-ne In ea. Foarte rapid gindurile noastre sc transforms in credinte. Acestea se pot transforma in obisnuinte, astfel incit nici nu realizam di le avem atita timp cit nu ne conccntram asupra lor. lar ele nu stau asa, degeaba, ci au consecinte "

Credintele sint cauzele directe a ceea ce simtim sau facern in continuare, Ele marcheaza diferenta intre a te simti deprimat si a renunta, pe de-a" parte, ~i a te simp bine ~i a pureede la 0 acti une constructi va, pe de alta parte. Am vazut pe parcursul acestei car\i ca. anumite tipuri de eredinte genereaza a reactie de renuntare, Va voi arata cum sa intrerupeti acest cere vicios, Prirnul pas este sa depistati legatura dintre adversitate, credinra ~i consecinta. Al doilea este sa observati cum opereaza ABC-ulin viata de toate zilele, Aceste tehnici fae parte dintr-un curs de schimbare a stiiului explicativ pentru oameni nonnali, realizat de doi dintre cei mai faimosi specialisti in terapia eognitiva din lume - dr Steven Hollon, profesor de psihologie la Universitatea Vanderbilt ~i editor al principalei reviste din dorneniu, ~i dr Arthur Freeman, profesor de psihiatrie 13 Universitatea de Medicina din New Jersey - impreuna cu mine.

Vreau acum sa identificati cJtevaABC-uri ca sa vedeti cum funetioneaza Eu va voi furniza «adversitatea», impreuna cu «credinta» ori «consecinta», Dumneavoastra veti completa elementul lipsa,

• Am pastrat acronimul din engleza: A = adversity, tradus In text «adversitate», B = belief, tradus «credintb si C = COIIsequences. tradus «consecinte». (N.t)

•• Modelul ABC a fost dezvoltat de Albert Ellis, WI pionier al psihologiei cognitive. {N.o.}

177

Optimismu I se iftv!lta

Identificurea ABC-urilor

l , A. Cineva se repede cu masina in locul de parcare pe care l-ati ochk,

B. vi glndi~".

C. va infuria\i, deschideti geamul ~i va rnloi~ la celslalt sofer,

2. A. Va rasti1i la copilul dumneavoastrii pentru cii. nu si-a racut temele.

B. Va gindi~: «Sin! 0 mama deplorabila.»

C. Sim~? (sau faceti) ...

3. A. eel mai bun prieten nu va raspunde la telefoane.

B. Va glndi!i ...

C. Sinteti dcprimat toata ziua,

4. A. Cel mai bun prieten nu vil.ril.spunde la telefoane,

B. V. gindip ...

C. Nu va deranjeeza ~i vii conunuati treburile din acea zi.

5. A. vs certeti cu '''lul/solia.

B. Va gmdili: «Niciodata nu fac ceva ca lumea,»

C. Sim!i\i (sau faceti) ...

6. A. Vii certati C\I sotul/soda,

B. Credeti ell el/ea era prost dispusta),

C. Simtiti (sau faceti) ...

7. A. V. certati ell so\Ut'solia.

B. V~ gindi!i: «S1nt inlolde.una in stare S3 lamuresc neintelegerll e, )}

C. Simtiti (sau faceti) ...

Acum sasmdiern aceste sapte siruatii ~i sa observam cum interactioneaza elementele.

1. In primul exemplu, gindurile referitoare la iJlcaJcarea unui drept al dumneavoastra va infurie. «Soferul asia mi-a furat locul», «A facut ccva grosolan ~i egoist» etc,

17B

2. Cind va explicati comportamentul [ala de copil prin «slnt 0 mama deplorabila» urmeaza tristetea ~i refuzul de a mai incerca sa-l faceti sii-~i rezolve ternele. Cind explicam evenimentele negative ca rezultat aJ unor trasaturi pennanente, genera le si personale, se iveste intotdeauna deprimarea ~i renuntarea, Cu cit trasatura pare mai permanenta, cu atit deprimarea va dura mai mult.

3 si 4. Daca prietenul nu va raspunde la telefon, puteti da fie a explicatie permanents ~i geaerala (enu-i de mirare, sint un egoist lip sit de consideratic») care va fi UImala de deprimare, fie 0 explicatie temporara $i exterioara (eprobabil ca face ore suplimentare saptamma asta», «n-arc chef - a carol in butoiul ell melancolie» etc.).

5, 6 si 7. Ce se petrece chid va certati cu sotul/sotia?

Daca venili cu 0 explicatie permanenta, generals ~i personala ca In exemplul 5, vii veti simti deprimaua) si nu veti incerca sa vii impacati, Dar daca veti da 0 explicatie temporara ~i exterioara, ca in exemplul 6, veti simti numai un pic de furie, un pic de suparare ~i 0 pasivitate treditoare. Cind proasta dispozitie se va risipi, yeti incerca probabi I sa dregeti lucrurile. Vii veti impaca ~i va yeti simti curind minunat ~i plin(a) de energie.

ABC-urile personate. Pentru a vedea cum opereaza acesteABC-uri in viata cotidiana, [ineti un jurnal al lor limp de a zi sau doua, atit cit este necesar pentru a consemna cinci ABC-uri proprii.

in aces! scop este suficient sa deveniu atent la dialogul continuu ce are lac in mintea dumneavoastra, dialog de care, in mod normal, nici nu sinteti constient, Trebuie sa detectati legatura dintre 0 anume adversitate, chiar ,~i minora, si senrimentul ce-i urrneaza.

Vor exista trei rubrici 'in consernnarile dumneavoastra din jumal,

179

Optimi.smul se iilvar-l

Prima, «adversitate», poate contine aproape orice lucru neplacut, de Ia un robiret care curge pinri la un prieten care se incrunta. Fiti obiectiv. Descrieti faptul, Tara a-l evalua,

Cea de-a doua rubrica este a «credintelor», CredinteIe reprezinta modul in careinterpretati adversitatea, Nu le coufundati cu sentirnentele, care tin de «consecinte», «Am facur-o de oaie ell regimul de sHihi!» si «Ma simi incornpeteno sint credinte. Acuratetea lor se poate evalua, Pe clod «sint trist» exprima un sentiment. N-are sens sa verifiei exactitatea lui «sint trist»: dacii asa sirnti, asa esti si gata.

A treia rubrics este a «consecintelor». Aici notali ce ali simti: ~i ce ali fliCLlt. V-ati simtit vesel, nelinistit, vinovat sau CUOl? Adesea sirntim mai multe lucruri. Natali cit mai rnulte sentimente si acliuni de care ali fost constient.

!nainle de a Incepc, iatll douli exernple care va pot fi de folos:

A.Adversilate; So(ul meu trebula sl! le faea bale copiilor ~i sa-i culce, dar cind J11-am Inters acasa de la sedin- 13 erau cu totii lipi\i de televizor,

B. Credinui: De ce nu poate s~facA ee-l rog? E chiar asa de greu sa-i 1mbliieze ~i sa-i trimita Is culcare? Acurn a sa fiu personajul negativ care Ie stricli distractia!

C. Cpnsecinle; M-am suparatpe sorul meu si am inceput s!i tip la el inainte de a-i da posibilitatea sa-mi explice, Am intra! in camera. ~i am inch is televizorul tara sa zic nici macar «buna», Parca cram bau-bau ...

A. Adversitaie: Am holarit sa fac gimnastica la sala, dar cind am ajuns acolo n-arn vazut decit eorpuri suple ...

B. Credinui: Ce fac eu aici? Arlit ca 0 balena pe-uscat in comparatie cu tipele astea! Ar trebui sa dispar d~-aici dad! mal am purina demnitate,

180

Viata optimis.ti

C. Consecinte: Am devenit hiperconstienta de corpul meu ~i 3.11). plecat cam intr-un sfert de orlL

ACWll e rinduJ dumneavoastra, in zilele urmatoare, notali cinci secvente ABC din propria via\iL

Dupii ce le-ati scris, cititi-le cu atentie, Cautafi legatura dintre crcdinte ~i consecinte. Veli vedeaca explicatiile pesirniste atrag dupa sine pasivitate, III limp ce explicatiile optimiste va urnplu de energie.

Urmatoarea rniscare: daca va schirnbati credintele care se manifesfa in mod obisnuit in carol dumneavoastra cind lntimpina\i 0 adversitare, reactia la adversitare se va schirnba i medial si ea. Exista c1ii foarte sigure de schimbare.

Dlsputareasl distragerea. atentiei

Exista doua moduri genera le de a face fala credintelor pesirnisre 0 data ee !IIi devenit coustient de ele .. Prirnul este s~ I1U le dati alenlie in momentcl cind survin - M. incercati 511 va gindil! la altceva. Al doilea este sa le disputati. Pe termen lung, disputarea este mai eficienta deoarece eredintele combatute cu succes vor rcaparea rnult mai rar cind situatia se repeta.

Oamenii sint programati sa se glndeasca la acele lucruri, bune sau rcle, care Ie atrag atentia ~i le ridica intrebari. Ceea ce, din punct de vedere evolutiv, este foarte logic. N -am trai prea mull daca n-am recunoaste imediat pericolele ~i nevoile ~i daca n-arn f pregatili sane fct\m1ntlilll cum le vom solutiona, Gindnrile pesimiste obisnuite due, din plicate, acest proces folositor un pic prea departe, Nu nurnai eli ne atrag atentia, dar ne eircutii neincetat prin minteo Prill insa~i natura lor, nu vor permite sa fie uitate .. SIll 1 forme de rememorare primitive, biologice ale nevoilor si pericolelor, in limp cc evoluria pare sa f facu! din copiii preadolescent! niste optimisti formidabili, ea s-a asigurat

18

Oprimismul se tnvata

ca adultii care-si faceau griji ~i planuri au mai multe sanse de a supravietui ~i a avea copii pe care sa-i vada supravietuind, Tn viata modemil insa, aceste ram~ite primitive ne Incurca, deranjlndu-ne performantele si lnrautatindu-ne calitatea vierii ernotionale,

Sa vedern care este diferenta dintre distragerea atentiei sidisputare.

Distragerea atentiei, Vreau acum sa nil va ginditi la 0 tarta de mere cu inghetata de vanilie. Tarta e caldasi inghelata contrasteaza splendid cu ea ca gust ~j. temperatura, Probabil ati descoperit eil nu aveti aproape deloc puterea sa nu vizualizati deliciul. Dar aveti capacitatea de a va replia atentia,

Ginditi-va din nou la tarta, Va lasa gum apa? Acum ridicati-va in picioare si loviti cu palma in perete, strigind: tNCETEAZA!

Imaginea tartei a disparut, nu-i asa?

Este una dintre metodeLe simple, dar eficiente, de a-ti intrerupe sirul gindurilor, de a pune capat unor tipare de gindire intrate in obisnuinta. Unii suna dintr-un clopotel, altii pori cu ei (ill cartonas pe care e scris cuvintul iNaTEAZA cu litere mad rosii, Unii ered eli este folositor sa poarte 0 banda de elastic la incheietura, cu care sa se plesneasca tare, ca sa nu mai rumege aceleasi ginduri.

Dad ve~ combina una dintre aceste mel ode fizice cu o tehnica numita reduectionarea atentiei, veti obtine rezultate de durata, Pentru a DU va rcintoarce la glndurile negative dupa ce le-ati intrerupt (prin plesnirea cu banda de elastic sau altcumva), indreptati -va atentia in alta parte. Asa fac ~i actorii clod vor sa treaca de Ia 0 emotie 1a alta. incercal! siasa: luati un obiect_'nic in p:um~ ~~ studiap") mtens citeva secunde, Jucati-va cu el, bagati-l In gurii sa vedeti ce gust are, mirositi-l, ciocaniti-l pentru a vedea

182

cum surra. Veti vedea cum, concentrindu-va astfeL asupra obiectului, va veli fi redirectionat atentia,

Mai pUIe\i pune capat rurninatiilor profitind de insa~i natura lor. Prin natura lor, gindurile circula rieintrerupt prin minte ca sa nu le uitati, ca sa actionati conform lor. Cind apare 0 adve!Oitate,progmmafi-I<d siiVli gfrldi(i ia ea mai tlrziu, sa zicem in seara respectiva la ora sase.

De asemenea, notati gindurile negre chiar atunci cind survin. Combinatia dintre a Ie nota - fapt care le atenueaza ~i le arunca «Ia cos» - ~i fixarea uuui moment mai Indepartat pentru a vii gindi la ele fuuctioneaza bine. Tine seama de illSU~i motivul pentru care exista ruminatia - a va aminti permanent de ea -$i a «faulteaza». Daca vii scrieti ginduri le negre si stabiliti 0 ora pentru a starui asupra lor, de l~i pierd din insemnatate si asia Ie diminueaza forta,

Disputarea. Sa ne ferim de credintele care ne tulbura poate fi de folos pentru inceput, dar un remediu mai de durata este sa Ie «disputame.Atacati-le, oferind argumente. Hartuind eu perseverenta credintcle care apar in urma necazurilor puteti sa va schimbati reactia obisnuita din suparare ~i renuntare in buna-dispozitie.

A. Adversuate: Am inceput sa merg La niste cursuri scrale pentru masterat. Am primit rezultatele de la prima sene de examene si am vazut ca nu sint atit de bune pe cit as fi vrut,

B. Credinui: Ce note nasoale ai luat, Judy! Sigur e~ti pe ultimulloc! Sint ttmpita~i gata. Si in plus sinr prca batrina ca sa concurez cu copiii a~tia. Chiar daca merg mai departe, cine 0 sa rna angajeze, La 40 de ani, dud poate angaja 0 femeie de 23? Ce-a fast In eapul meu cind m-arn inscris? La vlrsta mea e prea tirziu,

183

Optimismul soc i'nvnVi

C. Consecinie: Mvam sirntit inutila si trista, Mi-a fost jena si ca am incereat, asa cn am hotarit sa renunt la cnrsuri ~j sa mii multumesc ell slujba mea de-acurn.

D. Disputare: Exagerez, Speram sa ianpeste tot 10, dar am Iuat un 8, un 9 si un 7. Nu sinr eele mai groaznice note. Probabil ca nu sint cea mai buna in grupa, dar nici cea mai rea. Tipul care sta tinga mine la ore a luat 5 ~i 6, am vazut. $i I\U din cauza virstei am rezultate mai proaste decit speram. Probabil eli. s-a inlimptat asa pentru cii sint foarte ocupata si n-am limp de studiu, Am un serviciu, am o familie ... Ia drept vorbind rn-arn descurcat destul de bine daca tin cont de asia. Acum 0 sa stiu de cit timp am nevoie ca sa invat pentru examene. Nu e momentul sa rna framint cine 0 sa rna angajeze, Aproape toata lumea care promoveaza acestcurs i~i gaseste 0 slujba.

Concluzie: Am aeum 0 parere mult mai buns despre mine ~i exarnenele mele, N-o sa rna retrag de la cursuri ~i n-arn sa renunt la ce vreau din cauza virstei. inca imi fae probleme ca virsta poate fi un dezavantaj, dar voi trece peste acest obstacol daca ~i cind 0 sao! intilnesc.

Judy si-a contracarat in mod eficient credintele despre notele primite la examen. Si-a schirnbat astfel sentirnentele - de la disperare la speranta - ~i actele - de la tetragere la mersul decis inainte. Judy cunoaste anurnite tehnici pe care ~i dumneavoastra le vcti In villa.

Distantarca. Credintele dumneavoastra, este esential sa. intelegeti acest lucru, sin! niste simple credinte. Nu corespund neaparar realitatii. Daca 0 rivala geloasa 1irlti sputneglnd de furie eli slnteti 0 mama Ingroziroare, 0 egoism nesimtita si proasta, cum veti reaction a? Probabil ciifu yeti da prea mulm atentie acestor acuzatii.Jar daca vJirita,

probabil cr. Yeti educe contraargurnente, -

184

Putem sa ne distantam.mai mult sail mai putin, de acuzatiile nefondate ale altora. Dar nu ne pricepem Ia fel de bine sa ne distantarn de acuzatiile pe care noi insine le Ianslim impotriva noastra In fiecare zi, in fond, daca no; gindim asa despre noi, Inseamna ca. e adevarat,

Eroarel

Lucrurile pe care ni le spunem atunei cind suferim un esec pot fi 13 fel de nefondate ca ~i acuzatiile unui rival gelos, Explicatiile noastre sint in general distorsionate. Sin! proaste obisnuinte de gindirc produse de experiente nep lacute din trecut - de confl icte din copilarie, de parint! 'seven s.a.m.d, Dar pentru ca par a izvori din noi insine, le luam drept litera de lege.

Nu sint insa decit simple credinte. lar daca noi credem ceva, asta nu face ca acel ceva sa devina adevarat, Daca un ins se teme ea este nedemn de a lucra undeva sau de a fi iubit, ori se (erne cil este inadecvat, nu inseamna eli lucrurile stau ehiar asa. Este esential sa ne suspendarn eredintele pentru 0 clipa, sa ne distantam de explicatiile pesirniste macar atlta elt e necesar pentru a Ie veri fica acuratetea. «A disputa» inseamna sa verificam in ce masura credinlele noastre sint adevarate,

Primul pas este sa. 'iti(l, pur ~i simplu, ca. 0 credinta poate fi combaruta. Urmatorul este 5-0 disputati efectiv,

Cum inva~am sa ne certarn cu noi in~ine

Din fericire, aveti deja 0 experienta de 0 viata in disputare. Folositi aceasta deprindere arunci cind va certati cu altii, Dad Yeti porni la atae lmpotriva propriilor acuzatii nefondate, vechile deprinderi va vor veni in ajutor,

185

Dprimismu] so i'nvoll

lata patru modal itli\iimportanle de a disputa 0 credin-

ta in mod convingator:

• Dovezile?

• Alternati vele?

• Implicatiile?

• Utilitatea?

Dovezlle, Cea mai convingatoare metoda. de a disputa 0 credinta negativa este de a-i dernonstra inccrectitudinea faptica, De cele mai multe ori, faptele sint de partea noastra, deoareee reactiile pesimiste la 0 adversitate repremm adesea exagerari. Intri atunei in rolul de detectiv ~i te intrebi care sint probele in sprijinul acelci credinte.

Judy a facut acest Iucru cind a cautat probe pentru eremota d[ notele ei «nasoale» 0 plasau «pe ultimnl 100>. Or, s-a dovedit eli persoana care statea alaurri de ea la ore avea note 'Ii mai mici.

Este important sa observarn diferenta dintre aceasta abordare ~i asa-numita <aor(ii. a. gindirii pozitive», G1nd.irea poziriva implica de multe ori idei lncurajaroare (de genu I: «in orice zi, in once privinta, lmi e din ce 10 ce mai bine» carom [e lipsesc insa probele sau, ~i mai rau, sint contrazise de probe. Dad puteti crede asa ceva, spun propovaduitorii gindirii pozitive, sintcti cu atit mai putemici, Multi oarneni cu scoala, obisnuiti sa fie sceptici, nu pot practica 0 atare autostimulare, Optimismul invatat se refera insa

la acuratete, .

S-a observat ca nu simpla repetare pentru sine de fraze pozitive tmbuniitlite~te dispozitia sau reusita, ci modul in care faeem fala asertiunilor negative. De obicei, credintele negative ce urrneaza unei adversitati nu sim adcvarate, Majoritatea oamenilor fac 0 catastrofa din orice, Dintre.cauzele potentiale 0 aleg pe aceea eu cele maifuneste imp~c~pi. Una dintre cele mai eficieote tehnici de disputare ar fl cau-

186

Vietti optimist!

tarea de probe care sa arate clt de defonnate sint explicatiile noastre catastrofice, Foarte adesea realitatea este de partea noastra,

Optimismul invdta: nufoncliolleazd daioritd unei atitudini positive nejustificate ell privire la lume, ci prin JOT/a gindirii (won-nega.tive».

Alternativele_ Aproape nimic din ce ni se intimplii. nu are doar 0 cauza; majoritatea evenimentelor au mai multe, Daca ai obtinut rezultate slabe [a un test, la asta se poate sa fi contribuit tot ce urmeazz: dificultatea testului, timpul pe care l-ai dedicat studiului, inteligenta ta, corectitudinea profesoruJui, rezultatele celorlalti, propria oboseala, Pesimistii tflolina sa se agate de cea mai rea dintre aceste posibile cauze, cea permanents, geueralizatcare si personala, Judy a ales: «Slot prea batrlna ca sa. concurez cu copili ~tia.»

Din nou, disputarea are de obicei realitatea de partea sa. Existii rnai multe cauze, asa cit de ce sa ne aga\am de cea rnai insidioasa? intreba~-va: «Nu exists 0 perspective mai putin distructiva?» Judy, a specialism in auto-disputare, a descoperit-o cu usurinta: «Am un serviciu, am 0 farnilie .. ,»

Pentru a ne disputa propriile credinte trebuie sa exploram toate cauzele posibile. sa ne fixdm asupra cauzelor temporare, specifice ~i ne-personale. E greu, desigur, sa scormonim dupa alternative, sa descoperim posibilita(i noi, pe care nu tntotdeauna te credern tntru totu 1 adevarate. Gindirea pesimista, sa nu uitam, consta in cramponarea de cea mai lngroziroare credinta nu pentnl ea faptele, dovezile ar fi In sprijinul ei, ci tocrnai pentru ca este atlt de sumbra. Treaba dumneavoastra este sa anihilati acest obicei distrugator,.deprinzindu-va sa generali alternative.

187

ImplicarVile. Dar, dupa cum merg Iucrurile 10 lurnea asia, faptelenu vor fi lntotdeaunasie partea noastra, Soar putea ca ideea negativa pi: eare 0 aveam despre noi.sa fie corecta, In aceasta situatie, tehnica ce trebuie folosita este deeatastrofizarea.

Presupunind ell aceasta credinta a meaesze corecta, va V"li spune, can: ar :fi implicatiile ei? Judy era, intr-adevar, mailn v(ISfa decit ceilalti cursanti, Dar ce implica asta? Nu insearnna ail Judy e maiputin inteligenta dedi ceilalti si nu Inseamna cit. nimeni n-o va angaja.

Cit de probabile, ar trebui sa vii Intrebati, sint aceste implieatii atlt de neplacute? Cit I'll' probabil este ca notele lui Judy sa.insemne eli nimeni n-o va angaja? Cind va Intrebati daea Implicatiile sint intr-adevar atit de neplacute, reincepeti sa cautati probe. Judy si-a amintit ca aproape toata.lumeacare prornova ace! curs objinea 0 slujbii mul\umitoare.

Utilitatea, Uneori consecintele pastrarii unei crediute oonteazli rnai mult decit adevarul credintci respective. Este credimamea distructiva? -ar trebui sa va Intrebati,

Unii oamenii sin: extrern de afectati cind lumea se do" vedeste nedreapta, Putem avea !oatil m\elegen:a pentru acest sentiment, dar 0 atare crediuta cauzeaza mai multi suferinta decit merita, La ce bun sa.va cantonati In ea? Citeodata est" foarte folositor sa ne continuam traiul de zi cu zifiirii sa ne oprim pentru a cerceta cit de exacte sint eredintele noastre si, dupa aeeea, sa le disputam. On de cite ori trebuie sa actionem imediat, eel mai bun instrument este distragerea atentiei.Intrebarea pe care trebuie sa ne-o punern nu este daca ceca. ce credem e eorect,.~i--{f~a. este functional sagmdirn ~a caiar in momentu.1 respectiv, Daca raspunsul estc I1U, atunci trebuie folesite tehnici de distra-

HiS

Vja~8 DpUmislii

gere a atentiei, (Stop! Va g1ndi!i lao asta rnai tirziu, Deccarndata nota? pehirtiechestiunea.)

o alta tactica este de a detalia toate modalitatile de schlmbare a siruatiei m viiror. Chiar daca avem 0 credintii. adeviiratii pe moment, oare situafia nu se va modifica? Cum putem s-o schimbam?

Palmaresul de disputa.re a credlntelor negative

Asvrea acum sa extindem modejulABC, astfel incit sa devina ABCDE. Lantului cauzal adversitate-credintaconsecinte (ABC) i-am adsugat disputarearp) ~i energizarea (E).

In cazul urmatoarelor cinci evenimente adversecu care sinteti contruntat.fiti atent lacredintele dumneavoastra, observati coasecintele ~i disputati-va credintelecu vigoare, Rernarcati apoi energizarea ce se produce pe masura ce re~ili.

Notati totul pe hirti.e. Peate fi verba de adversitati minore: po~ta lntirzie; cineva nu va returneaza ape lui telefo.nic; baiatul de la statia de benzina nu va sterge parbnzul, Folositi de fiecaredata cele patru tehnici de disputare eficienta.

Studiati exemplul de mai jos inainte de a incepe.

A. Adversitate: Am imprurnutat 0 pereche de cercei foarte scumpi de la prietena mea si am pierdut unul aseara la petrecere,

B. Credinui: Sint cumplit de irespoasabilal Erau cerceii ei preferati si bineinteles ca trebuia sa pierd unull 0 sase infurie groaznic pe mine. Nu ca. n-ar avea motive. Daca as fi in locul ei, si eu m-as uri. Nu-mi vine sa. cred

189

OplimismuJ SI:' inv8.~a

ce cascata sint! Nu m-ar mira dad mi-ar spuneca nu rnai vrea sa aibil de-a face cu mine.

C. Consecinte: M-am sirntit groaznic de rusinata ~i stinjenita si nu mi-a venit s-o sun sa-i spun ce s-a intimplat. Am stat asa un limp, airntindu-ma lnfiorator, ~i am incercat sa-ml fae cura j ca 5-0 sun.

D. Disputare: lntr-adevar; mare ghinion eli am pierdUI cercelul. Erau preferajii ei (proba) ~i probabil eil 0 sa-i para tare rau (implicatie). Totusi va inlelcge eli a fast un accident (alternativa) ~i m~. indoiesc eil rna va uri din cauza asia (irnplicatie). Nu cred eli e corect sa mil consider total iresponsabila nurnai pentru ca am pierdut un cercel (implicatie).

E. Energizare: inc~ 1l1~ simt prost pentru eil i-arn pierdut cercelul, dar nu atit de ru~inat1i si de speriata cD prietenia noastra 0 58 se termine. M-am calmat ~i am reuslt 511-i telefonez en sa-i spun ce S-9 intimplat.

Faceti asta limp de 0 s~ptllmln~. Nu chutali cele cinei adversi liili cu luminarea, dar clnd aveti a suparare ascultati alent diatogul durnneavoastra interior. Daca descoperiti eredinte negative, disputati-le. Apoi notati lantul cauzal extills- ABCDE.

EJ(teriorizarea vocilor interioare

Pentru a exersa disputarea nu e nevoie sa asteptati sa apara 0 adversi tale; Puteti cere unui prieten sa. vii furnizeze credinte negative ell voce tare, dupa care sa-i disputati acuzatiile, lot cu voce tare. Exercitiul poartli. numcle de «exteriorizarea vocilor interioare». Pentru a-l practica alegeti lUI prieten (san sotul/sotia) ~i rezervati 20 de.minute, Treaba prietenului este sa. va eritice. De acee"lrtTel:fuie s3-1 alegeti foarte bine - sa fie cineva in care aveti lncredere ~i in rata caruia nu siiriti irnediat sa va aparati. Ajmati-va

190

prieteuul sa aleaga cele mal. bune critici parcurgiod impreuna. cu el palmaresul dumneavoaslrli ABC ~i indicindu-i credintele negative care va afecteaza permanent Astfel nu veti f jignit de critica pe care a face ~i cxercitiul va intiiri legatura de prietenie dintre dumneavoastra.

Trebuic sa disputati criticile ell glas tare, folosind toate argurnentelepe care le puteti gasi - contra probe si explicatii alternative -, sustinind C\I taric ea irnplicatiile nu sillt atit de grave pe cit pretinde prietenul durnneavcastra (decatasnofizare). Daca vi sc pare c~ acuzatia este adevarata, detaliati tot ce a~i putea face pentru a schirnba situatia. Prietenul va poate Intrerupe, eontrargument1nd. RiiSpllll± deti-i,

lath. un exemplu:

Situatie: Nevasta lui Andrew, Lori. este alcoolica. Tirnp de lIei ani n-a rnai pus strop de bautur~ in gurll. dar de curind a reinceput sa traga III masea. Andrew a 'facut tot ce i-a slat in [luted. pentru a 0 determina s~ inceteze. A lncercat s1i-i cxplice, s-o amenirue, 5-0 convinga, Dar in fiecare seara cind vine de la lucru 0 gaseste pe Lori beata.

AClaG (venitli din partea prietenului]: E groaznic. AI trebui s~ fli io stare 5-0 fad sa se lase de ba.uturli. Trebuia sa-Ii dai seama caare a problema lnainte sa ajunga In halul asIa. Cum ai purut fi atit de orb? De ce nu esti capabil 5-0 faci sa inteleaga ce se petrece ell ea?

Disputare: Ar Ii formidabil daca a~ putea 8-0 fac pe Loti sanu rnai bea, dar e 0 pretentie nercalista (proba), Ultima daca cind am iucercat am vazut eli IlU pOL face nimic (probli). P"rna IlU se decide ea insli~i sa se lase, n-am cum 5-0 ccnving (altemat.iva). Asta nu inseamna ca sint neajutorat ill privinta sentimentelor mele {implicatie], A~ putea sa rna lnscriu lntr-un grup de sprijincare sa rna ajute sa nu relncep sa rna autolnvinovalesc (utilitate).

191

Optimismul se lnvata

Prietenul intrerupe: Credeai eli lucrurile merg foarte bine intre voi, Te-ai inselat pe tineinsuti in ultimii trei ani. Casatoria voastra nu mai lnseamna nimic pentru ea.

Disputarea continua: Faptul eli Lori s-a apucat din nou de baurura nu anuleaza ultimii trei ani de casatorie (alternativa). Lucrurile au mers bine (proba) Si 0 sli rnearga si mai bine. Este problema ei (altemativa) si nu trebuie decit sa-mi spun asta jar ~i iar (utilitate), Nu bea pentru eli as fi facut sau n-as facut eu ceva (alternative). Acum eel mai bun Iucru pentru arnindoi este sa vorbesc cu cineva despre problemele ~i grijile mete in aceasta privinta (utilitate). 0 sa fie cumplit de greu sa tree prin asta, dar vreau sa Iacerc.

Recapitulare

Disputarea, tehnica princeps de invatare a optimismului, ar trebui sa functioneze deja ln viata dumneavoastra zilnica. Ati observat mai .intii lantul cauzal ABC, faprul ca anumite credinte due la tristete ~i pasivitate. in mod normal, ernotiile si actiunile nu sint consecinta directs a adversitatilor, ci izvorasc din credintele durnneavoastra despre adversitati, Asadar, daca vii schimbati raspunsul mental la advcrsitati, Ie veti putea face fala mult mai bine,

Principalul instrumentin modificarea interpretarii advcrsitatilor este disputarea acestora, Disputati mereu de acurn inainte interpretarile dumneavoastra automate. Ori de cite ori vii simtiti la parnint, furies sau nelinistit, intrebati-va ce va spuneti In forul interior. Uneori credintele durnneavoastra se vor dovedi adevarate. In acest caz concentrati-va asupra modalitatilor prin care puteti schimba sitnatia, lmpiedicind adversitatea sa se transform7~ dezastru. De obicei insa, credintele dumneavoastrafiegative sint distorsionari ale realitatii, Puneti-le la indoiala. Nu le lasap sa va conduca viata afectiva, Spre deosebire de re-

192

AjllialJ-vl ccpilul sa scepe de pesimism

gimurile alimentare, optirnismul mvatat se poate rnentine en u~uri.nta 0 data ce ali inceput. Cind vii. veti fi obisnuit sa va disputati credintele negative, viata de zi eu zi va deveni mult mai bunii ~i va Yeti simti mult mai fericit,

DOJj~CE

Ajutati-va copilul Sa scape de pesimism

Ne place ~a ne gin dim la copilarie ca la 0 pezioada idiIica, netmpovarara de grijilesi responsabilitatile ce se abat asupra noastra 0 data cu virsta, ca la un interval protejat care preceda viata adevarata, Totusi cop iii de ~coala sufera de depresie in aceeasi proportie ~i cu aceeasi intensitate ca adultii. Mai rau, pesimismul se implanteaza ca un mod de perceptie a lumii, iar pesimismul din copilarie este pariotele pesimismului adult.

Dupa cum am vazut, copiii mostenesc pesimismul de la rnamele lor. ~i mai lnvatil pesimismul deIa adultii care-i critica. Dar daca-I !nvala, tot atit de bine ar putea sa se dezvete de el, in acelasi tel ca adultii, Desi tehnicile ABC . au fest indelung studiate pe mii de adulti, in. cazul copiilor s-au facut mai putine cercetari. Totusi, se stie acurn suficient ca sa putem face recornandari pentru copiii dumneavoastra, A-i lovaia optimismul este la fel de important ca a-i invata sa munceasca serios ori sa fie onesti - si poate avea un impact Ia tel de puternic asupra vietilor lor ulterioare.

Daca feli\<! durnneavoastra a avut mai putin de 7 punctc la testul CASQ din capitolul 7, iar baietelul rnai putin de

193

5, ei au sanse duble de a suferi de depresie eomparativ eu eei mai optimisti, jar capitolul acesta Ie va fi de mate folos. Cu cit scorul copilului a fost mai rnic, cu atit solupile din aces! capitol Ii vor prinde mai bine,

Apoi, ce scor a avut copiLul dumneavoastra la testul de depresie din capitolul 8? Daca a obtinut 10 sau mai rnulte puncte, acest capitol este bine venit.

In sfirsit, daca dumneavoastra si sotul/sotia va certati sau, ~i mai grav, daca exista posibilitatea unui divert, a unei despartlri, atunci copilul va avea nevoie ·urgenta de deprinderile sugerate in aces! capitol. Stirn ca in astfel de mornente copiii devin extrem de deprimati ~i ramtn a~a mai multi ani, ell rezultate slabe la ~eoala si evoluind spre W1 stil explicanv pesimist. Iuterventia la timpul petrivit este cruciala,

ABC-uri pe.ntru copilul dumneavoastra

Ca Sa deprinda optimismul, copiLul trebuie mai Intii sa perceapa corelatia dintre adversitate, credinta ~i consecinte (ABC). Exercitiile pe care Ie propunem urmaresc . sa-l invete aeest lucru. Sint destinate copiilor intre opt ~i

14 ani. Cei mai mid le pot gasi dificile, dar fuca aveti rabdare §i copilul este suficient de inteligent, puteti sa I~ aplicat! ~i unuia de sapte ani. Adolesccntilor li sc recomanda exercitiile pentru adulti,

Sa va lnva\ati copilul cum sa fie optimist Ii foloseste nu nurnai lui, ci ~i dumneavoastra, caci inviitindu-l pe el

va imbuniitliliti enorm propriile deprinderi. "

lata cum sa incepeti. Dupa ee atJ. citit capitoI61¢ecedent ~i ali rezolvat exercitiile pentru adulti, explicati-i copilului modelul ABC. Ce trebuie sa-l faceti sa inleleaga

194

Ajm8li-vl copilul d scape de pesimism

este ea nimic din ceea ce simte nu vine din senin, Explicati-i eli tot ceca ce gindeste clnd lucrurile nu merg bine transforma de fapt ceea ee simte, Atunci cind se simte trist, furios, infricosat san rusinat de ceva, sentanentul a fost declansat de un gind,

Dupa aceea, parcurgeti impreuna exemplul de rnaijos.

Puneti-l sa va explice exemplul In cuvintele sale, concentrindu-se asupra corelatiei dintre credmta ~j consecinte. Dupa ce a explicat, parcurgeti intrebarile de la sfirsitul cxemplului.

A Adversitate: Profesoru1 X a [ipat la mine in fataintregii clase IIi toti au ris.

B. Credintd: Ma uraste $i acum toata clasa erede ca sint un bliiat rau,

C. Consecinte: Am fost foarte trist ~i ~ fi vrut sli intru In parnint,

Intrebati-va copilul de cc baiatul din exernplu a fest trist. De ce dorea sli intre in piirnint? Daca arfi gindit altfel despre dl X- de exemplu, «toata clasa stie ca dl X nu e un om corect» - consecintele ar fi fost diferite? Ar rnai erede clasa ea este un baiat rau?

Credintelc sint pasul esential spre consecinte, Atune; cind ele se schimba, si consecintele se schimba .

Cind copilul a priceput conceptul ABC, incheiati discutis, Programati in ziua urmatoare 0 jumatate de ora in care sa inve~e sa puna In practicaABC-ul In propria-i viata.

in sedinta urmatoare incepeti prin a revizui lantul cauzal adversitate-credinta-consecinte, Cereti-i copilului un exernplu din viata lui si notati-l pe birtie. Eventual dati-i exemple ABC din propriul dumneavoastra palmares.

Spuneti-i aeum ca. e: rindullui sa gaseasca ABC-uri in viata proprie, de zi cu xi. Tema pentru zilele urmatoare va fi sa vina acasa cu un exemplu pe care 511-1 discutati impreuna. Atrageti-i atentia eli rristetea, furia, leama sau

19.5

Dptimismul se inva~il

renuntarea sint toate produse de credintele lui ~i sugerati-i ca aces tea. nu sint nici inevitabile, nici de neschimbat, Oind a gasit cinci exemple, notati-le pe hirtie - ele vor alcatui «palrnaresul ABO) alcopilului dumneavoastra. Acorn puteti trece la etapa urmatoare, disputarea,

ABCDE-uri pentru copilul durnneavoastra

Disputarea In cazul copiilor nu difera in nici un fel de cea din cazul adultilor; Cind copilul a inteles lantul ABC, puteti sa-iexplicati veriga disputare-energizare. Rezervati-va 40 de minute. lncepeti prin a recapitula corelatia ABC (adversitate-credinta-consecinte), Folositi doua dintre exernplele notate in palmaresul ABC al copilului, Explicati-i ca dad are astfel de ginduri nu inseamna ca ele sint siadevaratc, Pot fi cornbatute, disputate, exact ap cum ar face dacaun alt oopil care nu poate sa-l sufere ar fi spus acele lucruri despre el,

Utilizindunul dintre exemplele copilului, puneti-l sa-~i imagineze ail, du~~anullui eel mai mare ar fi spus asta despre el. Cum i-ar raspunde? Cereti-i mai multe raspunsuri ~i explicati-i ca la fel de bine ar putea sa-~i cornbata propriile glnduri negative, dar cu efecte ~i mai bune: va incera sa mai creada lucrurile negative pe care ~i Ie spune singur despre el, va deveni rnaivesel §i capabil sa fac!l mai multe.

latii un exernplu:

A. Adversitaie: Profesorul X a lipat La mine In fata In-

tregii clase ~i toti au ris, _F

B. Credinui: Mii uraste ~i acum toata clasa crede cil sint un baiat diu.

196

C. Consecinte: Am fost foarte trist ~i as fi vrut sa intru In pamint.

D. Disputare: Daca dl X a lipa! la mine, astanu Inseamna neaparat ca mauri!ite. D1 X (ipa aproape la toata lumea si ne-a spus ca. sintem clasa lui preferata. De fapt eram cam neastlmparar, asa cii nu pot sa-l invinuiesc eli s-a, infuriat degeaba. Dl X a \1pat eel putino datil ia toti copiii din clasa - hm, poate ca. Linda a. scapat, dar ea c 0 rocilara -, asa ca. nu prea cred ca rna considera un baiat rau,

E. Energizare: Inta slnt un pic trist ca a tjpa.t la mine, dar nu-mi mai vine sa intru in parnlnt de rusine,

Recititi credinta eu voce tare. Cereti-i copilului sa 0 dispute eu propriile lui cuvinte, Cereti-i sa va explice cum functioneaza fiecare dintre argumentele lui: cum contracareaza realizarea faptului ca dl X (ipa la toatii.lwnea afirmatia «rna uraste»?

AI! exemplu:

A. Adversitate: leri a fost ziua fratelui rneu, Mama ~i tatal rneu vitreg i-an facut cadou tot felul de j ucarii ~i un tort. urias, iar pe mine nici nu rn-au bagat In seama.

B .. Credmrli: E1 a fost preferatul lor dintotdeauna .. Obtine tot ee vrea, Eu parca niei n-as exista pentru ei. Stiu de ee-l plac mai mult: pentru ca are note mal bune decit mine ~i profesorul scrie ill carnetullui ca este «exceptional», iar In al meu ca trebuie sa rna straduiesc mai tare.

C. Consecinte: Mil simt foarte trist ~ i singur ~i mi-e teama c1i mama 0 sa-mi. spuna ca au mai vrea sa rna vadii.

D. Disputare: Bineintelcs ea mama ~i tata i-au dat fratelui meu tot felul de jucarii si alte cadouri, Doar a fest ziua lui! De ziua mea. rni-au flieut ~i rnie £I multime de cadouri: Poate ca azi ii dan lui mai mult atentie, dar asia nu inseamna ca-liubesc mai mult dcclt pe mine, Mi-ar plaeea sa-rni ziea ~i mie profesorul ell sint «exceptional», dar rna gindesc ca si despre mine a scris lucruri bune, Oricum,

197

Optimdsmul se inva.llI

mama §i tata spun mereu ca ei nu-mi compare calificativele eu ale fratelui meu, ci ne compara numai cu noi insine ~i ca, arita timp cit ne straduim, ei sim fericiti.

E. Energizare; N-am mal fost speriat cil. mama 0 sa-mi spuna sa plecsi nu m-am mai simtit aUt de uist eli fratele meu a fost centrul atentiei, pentru ca atunci cind va fi ziua mea §i el va sirnti ce simt eu acurn.

Cind copilul ainteles treaba eu exemplele, puneji punct discutiei, Ziua urmatoare, Intr-o alta ~edinta de 45 de minute, revizuiti veriga disputare-energizare utilizind eel mai bun exemplu pe care l-a dat copilul in ~edinia anterioara

Apoi faceti apella palmaresul ,lui ABC. Luati fiecare exernplu §i puneti-l sa-si dispute credintele, Ajutati-I folosindtehnicile dovezilor, alternativelar, implicatiilor si utilitdtii, dar nu-i vorbiti despre aceste categorii, Pursi simplu folositi-le cind Il lnvatati.

Pe urma dati-iurmatoarea terns: in fiecare din urmatoarele cinci zile, trebule sa-~i dispute cite 0 credinta negativii eu care se intllnesteln viata zilnica, in fiecare seara veti nota totul lmpreuna - alcatuind un «palrnares ABCDE>f al copilului - ~i veti recapitula, La sfirsitul fiecarei sedinte aduceti-j aminte de diversele adversitati pe care urmeaza sa Ie intimpine in ziua urmatoare si cum sa le contracareze,

Exteriorizarea vocilor interioare la copilul dumneavoastra

Ultirnul exercitiu pe care-l aveti de taeut cu copilul este exteriorizarea vocilor interioare. Aceasta tehnica psihologiea se bazeaza pe faptul ea putem examina ~i disputa mai usor criticiledespre noi atunci clnd vin din partea unei per" soane neutre decit cind yin din partea cuiva tenden '\'i'os.

v

198

Cu ajutorul copilului, dumneavoastra yeti furniza eriticile, iar el va raspunde. Spuneti-i de rnai multe orica nu credeti ca aceste critici sint adevarate si cii recurgeti la ele doar pentru cii vii lnchipuiti ell ~i elle-ar putea formula. Pili foarte atent s~ nu-l raniti, Daca e inca mic, folosltl.o pap~li de minuit, care sa vorbeasca in Iocul dumneavoastra

inainte de a Incepe, cititi exemplul unnator cu voce tare, astfel.tncit copilul sa ",ada genul de credinte pe care Ie va cornbate ~i felul in care trebuie s"o facii. Folositi papusa pentru formularea anumitor critici.

Sltuatie: George esre ill clasa a saptea, Merge cu autobuzul la 0 scoala foarte bun a, dintr-un cartier destul de instarit, George e un elev bun, ii place scoala si.are un grup de prieteni grozavi.In fiecare zi, du"pa scoala, prietenii hotarasc la cine dintre ei sa mearga, Lui George i-ar placea sa-l invite la el, dar li e rusine de parintii lui si de casa In care.loculeste.Intr-o zi, cineva sugereaza sa rnearga eu totii acasa Is George, iar acesta, stinjenit, Ie spune ca nu se poate pentru eli tatal lui e medic ~i are cabinetul acasa Sirntindu-se trist ~i rusinat pentru ca le-a spus prietenilor lui 0 minciuna, George se duce spre casa, pretextind ca nu se simte prea bine.

ACU2tl (pronuntata de mama prin intermediul papusii, mai ales atunei cind criticile devin foarte dure): Mare mincinos mai esti! Tatal tau doctor? Ce bane bun! N-ai. sa poti invita niciodata la tine gasca.In curind cine va 0 sa-si dea seama di ceva nu rniroase a bine!

Disputare: Ce 1l-8§ da ca parintii mei ~i casa noastra sa fie ca ale lui Micky! Nu pot sa sufar sa ma simt rusinat de parintii ~i de casa mea. Dar nu prea am ce face. Oricum, nu stnr singurul in casa caruia nu s-a mers. De fapt, de cele mai multe ori ne ducem 13 Andy, fiindca sUI rnai aproape,

199

Optimismul se inva-Ia

Mama (vorbind pcnrru papu~a) intrerupe: 0 sa afle oil locuiesti lntr-o mahala, ci tatal fau este betiv ~i mama ta ferneie de serviciu, ~i atunci n-or sa rnai vrea sa fie prieteni cu tine. a sa dda toata scoala de tine!

Disputare: a sa rna. simt ca naiba daca bliie\ii 0 sil. afle cil tata e un coate-goale, dar nu cred eli 0-0 sa mal fie prieteni cu mine din cauza asta, Doar nu m-au Iuat iu··gaileli pentruca-si inchipuie eli sint. copil de bogata~! Pai daca eu 8!j afla ca tatal lui Micky esomerrni-ar parea rau pentru el, dar nu l-as lasa balta. Nici eu nu stiu ce-i cu top parintii lor si unde locuiesc, Poatedi. unii dintre ei nu sin! mai breji ca ai rnei, Oricum, n-o sa invit ga§ca la mine prea curind, dar nici n-o sa le mai spun minciuni,

Acum, cititi din nou cu voce tare acuzatiile, Cereti-i copilului sa le dispute iar, cu propriile lui cuvinte, Intrerupeti-l en alte critic; ~i cereti-i sa Ie dispute si pe acestea. Apoi faceti acelasi Iucru recurgind la propriile lui critici, notate In palmaresul ABC !II copilului,

A-Ii disputa gindurilc negative este 0 deprindere utilii in vial;;:, pe care orice copil poatesa si-c insuscasca, Cu cit 0 face ·mai devreme, cu ani va fi mai ferit de suferinta.

Cind deprinderca de a fi optimist e il1sn~ila de timpuriu, ea devine fundameutald. Ca si obiceiul de a fi cum! sau politicos, este 0 smsa de satisfactie, nu 0 povara, ~i e practicata in mod automat Optimismul e tnsa a deprindere rnult mai importanta decit curatenia, mai ales daca la testul de depresie san la CASQ copilul a avut un punctaj slabsau daea mariajulparintilor sai dll semne de destramare,

200

Organizatia optimists

Orqanizatia optirnista

Ginditi-va la cea mai mare dificultate eu care va confnmtati Is lucru, la mornentul in care slujba incepe sa fie absolut deprimantasi aveti senzatia eli va loviti de un zid .. Ce faceti atunci?

Steve vinde asigurari de via(li si, intre 5.30 ~i 9.30 seam, trebuie sa 'telefbneze unor oameni pe. care nu Lea intilnit niciodata, Urii~te aceasta partea slujbei. a seara de lucru tipica decurge astfel:

Primul client potential Ii inchide telefonul ln nas dupa 15secunde . .A1 doilea Ii spune ea are deja asigurare. Al treilea se simte singur: il lasa pe Steve sa vorbeasca, dupa care it pune sa-i asculte versiunea personala a meciului jucat ieri, Dupii 30 de minute, Steve afla c3. respectivul traieste dintr-un ajuror social ~i nu e deloe interesal de asiguriirL Al patrulea posibil.client Ii trinteste, inainte sa inchida, un «Lass-ma-n pace, bii cretinule!». In aces! moment, Steve clacheaza.

Din nefericire pentru el, Dare drept concurenta pe Anne, care vinde tot asigurari de vlata si are aceeasi lista de numere de telefon, insa lucreaza pentru alta firma. Iar dod se izbeste de zid, nu clacheaza, E capabila sa dea al cincilea ~i al saselea lelefon. Iar Ia al doisprezecelea apel, reuseste sa fixeze 0 intilriire, Clod Steve ajunge la acelasi client trei zile mai t1rziu, acesta Ii spune politicos ca tocrnai si-a facut oasigurare,

Anne are succes, iar Steve e pe calc sa esueze, asa ea nu ede mirare cii. prima e optimista ~ plina de enruziasrn, in vrerne ce a] doilea e pesimist ~i deprimat, Bunul-sirnt ne spune ca succesul ii face pe oarneni optimisti, Dar in aceasta carte am vazut de multe on eli lucrurile se petrec

20

Optimismul se rnVa\~

~J myers, Optirnistii devin persoane eu succes, La scoala, in sport ~i la slujba, optimistul isi valorifica la maximum calitatile.

$i acum stirn de ceo Optimistul persevereaza. Confruntat eu nereusite banale ~i chiar cu esecuri serioase, insista, La serviciu, ajuns in fata zidului, merge inainte, nu se Iasa

Orice om are propriul punct de descurajare, propriul zid. Cum actionati atunci cind va ciocniti de el poate insemna diferenta dintre neajurorare ~i control, dintre sueces si esec. Esecul, cind se zareste zidul, nu izvoraste din lene, desi incapacitatea de a-I depasi se confunda eu lenea, Nu e nici lipsa de talent, nici lipsa de imaginatie. Este pur ~i simplu necunoasterea unor deprinderi foarte irnportantc care nu se invala in nici 0 scoala.

Clod, in slujba dumneavoastra, vii ciocniti de un zid?

Ginditi-va la situatia recurenta care va bloeheazii ~i va descurajeaza eel rnai tare. Poate fi yorba de redactarea unui text. Poate fi incheierea until contract. Sau. calculele de rentabilitate dinainte de a achizitiona ceva. Sauplictiseala aceea posomorita din ochii studentilor carom Ie predati. Gasi\i siruatia tipica pentru dumneavoastra, caci aces! capitol va va ajuta sa treceti peste zidul personal de la serviciu.

Cele trei avantaJe ale optimismului

Optimismul invatat ii «salta» pe oameni peste rid - si nu numai pe unindivid, ci pe 0 intreagii echipa, Organizatiile, mari sau mici, au nevoie de optimism; au nevoie de oameni talentati §i enruziasti, dar totodata optimisti, 0 astfel de organizatie are un avantaj in cornparatie eu altcle. Exista trei rnodalitati prin care 0 organizatie se poate folos; de avantajul optimismului.

Prima, selectia, a fost subiectul capitolului 6. Firma dumneavoastra poate selecta pentru angajare persoane op-

202

Organizutia optimisra

tirniste, asa cum a procedat Met. Life. Talentul ~i entuziasmu.1 nu sint suficienre. Optimistii realizeazamai mult decit pesimistii, in special cind sint supusi unei presiuni. Numeroase companii din SUA folosesc acum, la angajarea cuiva, un ohesticaar de testare a optimismului. Abilitatea de a selectiona optimisti s-a dovedit foarte importanta in serviciile unde exista costuri mari de recrutare si pregatire, preeum si 0 rata mare a profitului. A leglndu-se optimisti, se reduc pierderile cu forta de munca, se imbunatatesc productivitatea ~i satisfactia in munca a intregii echipe. Dar asta nu e tot.

AI doilea mod in care compania poate folosi optimismul este distribuirea oamenilor. Un .optimism puternie este o calitate evidenta 111 posturile eu grad mare de stres, care necesita iniliativli, perseverenta ~i indriizneala. Totusi exists ~i slujbe unde e nevoie de 0 doza mare de pesirnism, Orice firma de succes, once via\a reusita, de fapt, are nevoie atit de evaluarea precisa a realitatii (0 aptitudioe pesirnista), elt ~i de capacitatea de a visa, depasind realitatea prezenta (0 aptitudine optimista), Cele doua triisiituri nu exista de obicei in aceeasi persoanii. Sint putini cei care au deprinderile pe care Ie yeti descoperi In aces! capitol- de a folosi optimismul sau pesimismul dupa nevoi. tn companiile mari, fiecare individ lndcplineste 0 anumita sarcina. Cum ali pulea distribui angajatii astfel ca omul potrivit sa fie la loeul potrivit?

Pentru a deterrnina profilul psihologic eel rna; adecvat pentru un anurnit post, trebuie puse dOlIa intrebari referitoare .Ia respective munca. in primul rind, in ce masura necesita perseverenta, initiativa ~i e lnsotita de frustrari frecvente, de respingere ~i chiar Infringeri? lata citeva domenii in care stilul explicativ optimist este absolut necesar:

• vinziiri

• brokeraj

203

Optimismul, s.(! in v api.

.' relatii cu publicul

• comperaj si roluri de teanu

• colectare de fonduri

• joburi creative

• joburi In care competitia este foarte mare

• joburi epuizante

La polul opus, exista posturi care necesita un sirnt pronuntat al realitatii, Sint s!ujbe eu sanse mid de esec, slujbe care produc profituri mici, slujbe care necesita aptitudini tehnice specifice in medii unde nu se lucreaza sub presiune. Acestea cer mai degraba realisti reflexivi decit indivizi optimisti, Existii ~i slojbe manageriale ce implica unacut sirnt al realirati] ~i In cazul carora optimismul trebuie tinut in friu, peslmisrnul moderat fundo virtute. Aici este nevoie de oameni care stiu cind sa nu se avintc ~i cind sa fie precauti.Pesimistii moderati functioneaza foarte bine In urmatoarele domenii:

• proiectare si constructia ,sistemetor" de securitate

• evaluari tehnice ~i de costuri '. negociere de contracte

• coutabilitate '~i control financiar

• drept (dar nu litigii)

• adrninistrarea unci afaceri

• statistica

• redactare de texte tehnice

• controlul calitatii

• managementul personalului ~i al relatiilor eeonomice Cel de-al treilea avantaj pe care il of era optimismul

unei organizatii fortneazasubiectul acestui capitol: posibilitatea de a illva1;a optirnismul la loeul de munca,

Sa ne reamintim de Steve, agentul de asigur.l:ri. El isi iubea meseria.era taleatat ~i uvea 0 motivatie puternica. Nu cxista decit un. singur impediment In calea succcsului sau: incupacitatea de a trece dincolo de «zid».

204

Org!l!1i:zatia cptimista

Steve a urmat un scurt curs de optimism bazat pe principiile din aceasta carte. Spre deosebire demajoritatea cursurilorpentru agentii de asigurari, care te lnv31a ce sa. Ie spui clieruilor; acesta ~ ~i exercitiile ce urmeaza ~ te lnva? ce sa-~ spui lieli.lsu/i atunei clod clientul zicenu. Deosebirea e radicala, Steve, de exemplu, a.capatat un set de deprinderi care i-au schimbat cornplet viata protesionala.

Cum sa"ti schimbi dialogul interior la lowl de munca

Ceea ce glndesti clod lucrurile merg prost, ceea ce-ti spui tie insuti cind te lovesti de propriu! zid te va face fie sa. renunti, fie sa transformi in bine cursu! evenirnentelor, Schema noastra de abordare a acestei probleme estede fapt modelul ABCDE al lui Albert Ellis, mentionat in capitolull l.

ABC. Pentru unii oameni orice adversitate reprezinta un capat de \Bra. «Ce rost are? Nu pot merge mai departe. Pur ~i simplu am dat-e-n. bara», i~i spun ei, ~i renunta, Pentru altii 0 adversitate.este doar lnceputul unui Ian! de evenimente incitante, care due adesea la succes. «Adversitatea» poate fl. aproape brice: faptul ca esti ·presat sa ctstigi mal mull, scntlmentele de respingere, criticile sefului, cascatul plictisit al unui student, un sot/o sotie care te tine din scurt,

Cind intlmpinam oastfer de adversitate, mai futiiincer· dim s-o explicam. A~a cum am vazut in aceasta carte, explicatiile eu aJutorul carora interpretam adversitati1e inforul nostru interior - credintele noastre - influenteaza drastic modul in care 3c\ionam in continuare.

205

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful