DELTA DUNARII

-Masuri de protectie a mediului-

RUSEN ANDREEA
Cls. a XI-a C
INTRODUCERE:
Delta Dunării (3446 km²), aflată în mare parte în Dobrogea, România, şi parţial în Ucraina, este cea mai
mare şi cea mai bine conservată dintre deltele europene. Delta Dunării a intrat în patrimoniul mondial al UNESCO (
United Nations Educational, Scientific and Cultural Organization) în 1991, este clasificată ca rezervaţie a biosferei la
nivel naţional în România şi ca parc naţional în taxonomia internaţională a IUCN ( International Union for
Conservation of Nature).

SCURT ISTORIC PRIVIND PROTECTIA NATURII IN DELTA DUNARII:

În Delta Dunării, activitatea de protecţie a naturii a fost organizată încă din 1938 când Pădurea Letea a fost
declarată arie protejată de către Academia Română, aceasta fiind a doua zonă protejată la nivel naţional, după Muntii
Retezat (1935). Suprafaţa zonelor protejate din Delta Dunării a crescut la aprox. 40.000 ha după al doilea razboi
mondial, multe din noile zone protejate fiind declarate în ultimele decenii ale secolului al XX-lea. În 1978, coloniile
de pelicani de la Roşca-Buhaiova şi Pădurea Letea au fost declarate prima rezervaţie a biosferei din România.
În anul 1990, Delta Dunării şi alte componente adiacente, în suprafaţă de circa 580000 ha, a fost declarată
rezervaţie a biosferei.

 Specii de fauna declarate MONUMENTE ALE NATURII existente in RBDD

Specie-denumire ştiintifică/denumire
Nr.crt Act normativ de bază
populară
1. Tadorna tadorna/călifarul alb HCM 1625/1955
2. T. ferruginea/călifarul roşu Ibidem
3. Corvus corax/corbul JCM 734/1933

4. Otis tarda/dropia
JCM 600/1933
5. O. tetrax/spurcaciul Ibidem

6. Pelecanus onocrotalus/pelicanul comun

Ibidem
7. Pelecanus crispus/pelicanul creţ Ibidem

8. Himantopus himantopus/piciorongul
Hcm 1625/1955
9. Platalea leucorodia/stârcul lopătar Ibidem

10. Egretta alba/egreta mare

JCM 600/1933
11. Egretta garzetta/egreta mică Ibidem

12. Neophron percnopterus/vulturul hoitar

Ibidem
Testudo graeca ibera/broasca ţestoasă de
13. JCM 142/1938
uscat

 Populaţii de păsări de importanţă internaţională pe teritoriul RBDD

Denumire Procente din populaţia europeană(E), palearctica (P),

Denumirea ştiintifică
populară mondială (W)
Phalacocrorax pygmeus Cormoran mic 61 W
Pelecanus onocrotalus Pelican comun 52 P
Pelecanus crispus Pelican creţ 5W

Nycticorax nycticorax Stârc de noapte

17 E
Ardeola ralloides Stârc galben 26 P

Egretta garzetta Egreta mică

11 E
Egretta alba Egreta mare 71 E

Ardea purpurea Stârc purpuriu

11 E
Branta ruficollis Gâsca cu gât roşu 90 W

Plegadis falcinellus Ţigănuş

30 E
Platalea leucorodia Lopătar 1E

Haliaeetus albicilla Codalb

1W
Circus aeruginosus Herete de stuf 4E

Unul din motivele pentru care Delta Dunării a devenit rezervaţie a biosferei este acela că, în comparaţie cu
alte delte ale Europei şi chiar ale Terrei, a păstrat o biodiversitate mai ridicată, prin aceasta întelegându-se un număr
mare de specii dintr-o mare diversitate de unităţi sistematice. Mai mult decât atât, Delta Dunării frapează prin
densitatea ridicată la multe specii, care sunt rare sau lipsesc din alte zone ale continentului, cu toate că din cauza
efectelor activităţilor antropice din ultimile decenii şi efectivele acestor specii ca şi habitatele lor au fost grav
afectate.

Dintre toate zonele protejate din Rezervatia Biosferei Delta Dunarii, parca nici unele nu sunt atat de
valoroase cum sunt coloniile de pasari. Unele permanente, altele temporare, coloniile reprezinta unele dintre cele mai
cautate zone, atat de cei care fac observatii, de cercetatori, dar din pacate si de vanatori. 
Colonii de pasari inventariate sunt in Rezervatia Biosferei Delta Dunarii peste 100. Cele mai multe dintre aceste
colonii sunt mixte, cormoranii, lopatarii, tiganusii, starcii, egretele si alte specii vietuind si cuibarind impreuna, insa
exista si colonii monospecifice. Dintre acestea din urma, cea mai cunoscuta este cea de la Rosca-Buhaiova, unde se
gaseste cea mai mare colonie de pelican comun (Pelecanus onocrotalus) din Europa.
NAVIGATIA HAOTICA DISTRUGE DELTA:
Specialistii spun ca barcile de viteza din Delta Dunarii pun in pericol ecosistemul.
Autoritatile au impus o viteza limita pentru ambarcatiuni, dar nu au stabilit si sanctiuni pentru depasirea
acesteia.Reputatul ornitolog Kiss Botond trage un semnal de alarma privind inmultirea periculoasa a navelor de
agrement de mare viteza in Delta Dunarii. 
"In Delta, numarul navelor care zboara pe canale cu zeci de kilometri la ora este mai mare decat al barcilor
pescaresti trase la rame. Daca se continua in acest ritm, in scurt timp toate pasarile de pe teritoriul Rezervatiei
Biosferei Delta Dunarii vor migra spre alte zone mai linistite pentru a cuibari si pentru a se hrani", spune Kiss. si
vicepresedintele Consiliului Judetean Tulcea, Ioan Boieru, a declarat, la un seminar privind dezvoltarea turismului in
Delta, ca "turistii nu vor mai avea ce sa vada in Delta daca salupele de mare viteza vor continua sa afecteze fauna si
flora din zona".

FLORA DELTEI DUNARII

Flora deltei , însumând 955 de specii si 64 de
subspecii, reprezinta 1/3 din numarul total de specii cunoscute
în flora României. Predominarea elementului acvatic are ca
urmare dezvoltarea vegetatiei de balta, în special a stufului , care ocupa o suprafata de circa 235.000 ha, rezultând
cea mai întinsa arie de stufarisuri compacte din lume. Din punct de vedere biogeografic, predomina elementele
euroasiatice, urmate de formele estice si cele europene. Din spectrul floristic se constata procentajul foarte ridicat al
speciilor cosmopolite si adventive, ceea ce evidentiaza înca o data gradul ridicat al influentei antropice.În functie de
biotopul pe care îl ocupa, se întâlnesc urmatoarele categorii de flora spontana : acvatica, emersa si submersa,
palustra, halofila, psamofila, segetala si ruderala, paduri si pajisti. Vegetatia acvatica predominant lacustro-palustra
este mult întinsa si reprezentata prin plante submerse (cosorul, bradisul, otratelul etc.) sau plante plutitoare (nuferii,
ciulinii de balta etc.).
 Urmeaza vegetatia specifica zonelor palustre reprezentata prin stuf ( Phragmites australis ), în amestec cu
papura ( Typha latifolia si T. angustifolia ), pipirig ( Schoenoplectetus lacustris ) si rogoz ( Carex sp.). Plaurul, ca
una din cele mai caracteristice formatiuni ale deltei, reprezinta o împletitura deasa de rizomi si radacini de plante
acvatice, resturi vegetale si mâluri aluvionare. Acesta are cea mai larga dezvoltare în lacurile Matita-Merhei si Rosu-
Puiu. Ca o unitate aparte se disting nisipurile litorale maritime, unde vegetatia prezinta o gradare caracteristica, cu
trecere de la nisipul plajelor cu Cakile maritima, Salsola ruthenica , la dunele înalte cu Elymus sabulosus, Artemisia
maritima etc. Vegetatia terestra ocupa suprafete mai reduse si ea apare numai pe grindurile cele mai înalte, cum sunt:
Letea, Caraorman, Chilia, Stipoc si diferite grinduri fluviale. Ea este reprezentata prin paduri amestecate, zavoaie de
salcie si pasuni.

Padurile amestecate sunt constituite din plop alb, Populus alba , plop negru, P. nigra , stejar, Quercus
robur, salcie alba, Salix alba , ulm, Ulmus levis etc., ca si de o serie de arbusti (alun, porumbar, maces, paducel, lemn
câinesc, corn, catina alba si rosie). Caracteristica pentru aceste paduri, care apar pe grindurile Letea si Caraorman,
este prezenta plantelor agatatoare: liana, Periploca graeca , vita-de-vie salbatica, Vitis silvestris , curpenul de padure,
Clematis vitalba si altele. Zavoaiele de salcii se întâlnesc mai ales pe grindurile fluviatile, iar pajistile ocupa
suprafete restrânse, fie pe grindurile inundabile (unde predomina asociatiile cu numeroase graminee), fie pe cele
nisipoase cu specii arenicole.

FAUNA DELTEI DUNARII

Delta Dunarii adaposteste 98% din fauna acvatica a Europei - peste 3400 de specii, multe din ele fiind unice
în lume, lepidoptere acvatice si de moluste gasteropode de Europa si tot aici îsi gãsesc refugiul mamifere rare cum
sunt Mustela lutreola, Lutra lutra si Felis silvestris. Amfibienii sunt reprezentati prin 2 specii de caudate si 6 specii de
anure, iar reptilele prin 8 specii, majoritatea serpi (4 specii). Pestii sunt prezenti prin 65 specii, cei mai multi de apã
dulce (60%), restul migrând primãvara din Marea Neagrã. Intre acestia din urmã, sturionii si scrumbiile au rol
important, atât stiintific, cât si economic. Pãsãrile sunt cele care au creat faima deltei, cunoscutã, încã de la începutul
secolului ca un paradis avian.

Renumele se datoreazã celor 327 specii pe care le putem întâlni în deltã si care reprezintã 81% din avifauna
României. Dintre acestea cuibãresc 218 specii, restul de 109 specii trecând prin deltã si rãmânând diferite perioade
de timp toamna, iarna si primãvara. Pãsãrile acvatice sunt cele mai numeroase : cuibãrersc 81 specii si trec prin deltã
60 specii, în total 141 specii, ceea ce reprezintã 82% din avifauna acvaticã europeanã. Avifauna acvaticã din Delta
Dunãrii este alcãtuitã dintr-un nucleu de specii vechi, bine adaptate la mediul acvatic, la care se adãugã, speciile
accesorii si speciile cosmopolite. Nucleul avifaunei este format din 75 specii a cãror viatã este legatã de prezenta
apei. Acestea se grupeazã în 5 tipuri ecologice principale : specii strâns legate de apã, strict stenotope (cufundari,
corcodei, furtunari, pelicani, cormorani, unele anatide), specii de stufãrii (toate speciile de paseriforme acvatice),
specii de tãrmuri (stârci, lopãtari, tigãnusi, unele anatide), specii de pajisti hidrofile cu vegetatie bogatã continuate cu
stufãrii (ralide), specii de tãrmuri marine (unele laride). Multe specii, mai ales dintre rate, gâste, pescãrusi, apar
frecvent în diferiti biotopi. Speciile accesorii sunt cele care se integreazã secundar în avifauna acvaticã, devenind din
ce în ce mai numeroase pe mãsura transformãrii cosistemelor acvatice. Zãvoaiele sunt populate de silvii, muscari,
filomele, pitigoi, cinteze, la care se adaugã, în timpul cuibãritului, rate, cormorani si stârci. In pãdurile de pe
câmpurile marine Letea si Caraorman cuibãresc 64 specii tipice avifaunei pãdurilor nemorale (silvii, mierle,
ciocãnitori, mãcãleandru, pitigoi, graur, precum si codalbul (Haliaetus albicilla), gaia brunã, acvila piticã, vulturul
pescar . Fazanul (Phasianus colchicus) a fost introdus prin colonizare, populatia dezvoltându-se rapid. In pajistile de
stepã nisipoasã sunt specifice potârnichea, prepelita, ciocârliile, pasãrea ogorului (Burchinus oedicnemus). In satele
deltei, pe lângã gospodãrii, sunt frecvente gugustiucul, vrabia de casã, rândunica, barza, lãstunul. O serie de specii
acvatice se asociazã în timpul cuibãritului formând colonii care sunt aglomerãri de cuiburi pe spatii, în general mici.
Cauzele asocierii sunt legate de penuria suprafetelor de constructie a cuiburilor, precum si de avantajele oferite de
prezenta unui numãr mare de pãsãri în apãrarea cuiburilor cu ouã sau pui. Coloniile de cuibãrit au reprezentat
dintodeauna atractia deltei. Miile de cuiburi construite pe crengile zãvoaielor de salcie sau în stufãrii, zgomotul
infernal, atmosfera specificã altor ere geologice, zborul sãgetãtor al miilor de pãsãri care îsi hrãnesc puii, transformã
coloniile de pãsãri într-un rai nu numai al ornitologilor, dar si al oricãrui iubitor al naturii. In Delta Dunãrii sunt mai
multe tipuri de colonii : de stârci, lopãtari, tigãnusi si cormorani, de pelicani si cormorani, de pescãrusi, de avoazete
si ciocântorsi, de chirighite, de chire. Colonia de pelicani din zona cu regim de protectie integralã Rosca-Buhaiova
este cea mai mare din Europa si este un exemplu de colonie mixtã. Aici se asociazã mai multe mii de perechi de
pelican comun, cu zeci, pãnã la sute de perechi de pelican cret si cormoran mare. canalelor.
 CAP.VI. PROTECŢIA CADRULUI NATURAL AL DELTEI DUNĂRII

Conservarea condiţiilor naturale şi a monumentelor culturale şi istorice se înscrie între preocupările de bază ale
statului nostru: “Este necesar să luăm măsuri riguroase pentru combatarea noxelor industriale, preîntîmpinarea
poluării apei şi aerului, protecţia pădurilor, lacurilor, râurilor, munţilor, a lacurilor considerate monumente ale
naturii.”
Pornindu-se de la caracterul de unicat al Deltei Dunării s-au accentuat preocupările privind protejarea mediului
înconjurător, utilizarea raţională a resurselor şi păstrarea echilibrului său ecologic.
În privinţa deltei, cercetările tehnico-ştiinţifice au pus în evidenţă două relaţii fundamentale din punct de vedere
ecologic, relaţii care afectează un areal ce depăşeşte cu mult limitele geografice proprii, şi anume:
- poziţia cheie pentru ecologia faunei piscicole din Lunca Dunării şi zona litorală a Mării Negre;
- poziţia cheie în viaţa avifaunei migratoare din Europa, delta aflându-se la încrucişarea principalelor trasee de
migrare a păsărilor.
În cadrul continentului European, Delta Dunării îşi păstrează, în mare măsură, biotopul natural având astfel o
însemnătate excepţională sub raport ornitologic şi al factorilor morfologici şi climatici care au făcut din ea o
însemnată rezervaţie, cu multe specii de animale şi vegetale rare. Aceste caracteristici au făcut ca delta să fie
considerată absolutul originală în comparaţie cu toate zonele turistice de prim rang ale ţării noastre.
Dar existenţa deltei ca mediu natural inedit, respective ca zonă turistică de mare atracţie, este în dependenţă de
menţinerea în cadrul său a unui echilibru natural între toţi factorii care-l compun, echilibru ce se va menţine numai
într-o protejare judicioasă a tuturor acestor factori. Intervenţia excesivă asupra unuia sau altuia dintre ei poate duce în
mod inevitabil la schimbări structurale importante, ireversibile, cu urmări directe pentru floră şi faună şi îndeosebi
pentru păsările migratoare aflate în sistemul căilor de pasaj, în care acest ţinut este integrat de mii de ani. În final,
toate aceste modificări ar putea periclita echilibrul ecologic şi implicit potenţialul turistic al Deltei Dunării.
În scopul menţinerii cadrului natural al Deltei Dunării s-a stability prin mai multe acte normative, ca întraga
activitate de cercetare şi exploatare economică a acesteia săse facă prin respectarea cu stricteţe a echilibrului său
ecologic. Un prim pas pe această linie s-a făcut prin delimitarea în cadrul teritoriului deltei a trei mari rezervaţii
naturale, care ocupă circa o zecime din suprafaţa deltei, cuprinzând formaţiuni geologice şi geografice, asociaţii
vegetale caracteristice, precum şi a unor refugii şi locuri de ciubărit şâi de popas pentru păsările migratoare.
Rezervaţiile naturale, în suprafaţă de 41500 ha, au fost delimitate în cele trei biotopuri diferite ale deltei, şi anume: în
delta fluvială, în delta maritimă, şi în complexul lagunar Razim-Sinoe.
Rezervaţiile naturale Roşca – Buhaiova – Hrecişca şi Letea, alături de Parcul naţional Pietrosu Mare al Rodnei,
au fost incluse în reţeaua mondială a rezervaţiilor biosferei, care numără acum 177 de ecosisteme representative de pe
toate continentele lumii. Această decizie a fost luată în cadrul programului internaţional de studii “Omul şi biosfera”
de pe lângă UNESCO, ca o recunoaştere a importanţei ştiinţifice excepţionale a rezervaţiilor naturale româneşti, a
bogăţiei şi variaetăţii elementelor de floră şi faună care au permis viaţa aici din timpuri imemorabile, a capacităţii lor
de a conserva echilibrul ecologic la parametrii iniţiali.
PROTECTIA MEDIULUI
Doamna Veronica ANTONE, biolog și muzeograf la Complexul Muzeal de Ştiinţe ale
Naturii Constanţa, secţia Microdelta, ne-a acordat un interviu despre acest tărâm unic şi
inconfundabil, Delta Dunării, un tărâm care fascinează prin inedit, prin mirajul locului, o
adevărată bijuterie a universului, omul având o relaţie aproape osmotică, o legătură
miraculoasă cu acest eden pământesc.
..................................................................................................................................................
Reporter: Ce părere aveţi despre iniţiativa tinerilor de a se informa cu privire la necesitatea protecţiei Deltei Dunării, o regiune
atât de importantă pentru România şi pentru Europa?
Veronica Antone: Îi felicit pe tinerii care au astfel de proiecte, care au iniţiative în domeniul cercetării, care sunt interesaţi de
necesitatea ocrotirii speciilor şi a frumuseţilor naturii plecând de la cele mai mici organisme până la vârful piramidei trofice.
R.: E benefic că ne însoţiţi pe noi, elevii Colegiului Naţional „Mircea cel Bătrân” Constanţa, în excursia în Delta Dunării şi
curiozitatea noastră este mare. Ce ne puteţi spune despre păsările protejate din acest tărâm mirific?
V.A.: Din biodiversitatea Deltei, care cuprinde 5200 de specii, aproximativ 315 – 320 de specii sunt reprezentate de păsări. Dintre
acestea zece specii sunt ocrotite de lege. În această perioadă, cele mai întâlnite păsări în Deltă sunt oaspeţii de vară, păsări care vin
din Africa, din nordul Europei şi al Asiei pentru a-şi depune ouăle şi pentru a-şi creşte progenitura. Am văzut pe cuib lebăda,
cormoranul, atât cormoranul pitic, cât şi cel mare, egreta albă, raţa sălbatică. Specii ocrotite în Deltă, dar care trăiesc în zone în
care accesul omului este strict interzis, sunt
speciile de pelicani, pelicanul comun şi pelicanul creţ. O zonă mare de cuibărit a pelicanului în Deltă este zona Roşca-Buhaiova.
Pelicanul, ca organism, dacă simte în prezenţa omului un pericol la cuibul său, pleacă din acea zonă şi nu se mai întoarce.
R.: Ştim că dumneavoastră vă desfăşuraţi activitatea atât la Complexul Muzeal de Ştiinţe ale Naturii Constanţa, cât şi aici, în
Deltă. Cine sunt beneficiarii acestei legături?
V.A.: Noi toţi beneficiem de aceste colaborări, de aceste relaţii atât locale, cât şi internaţionale, scopul fiind protecţia mediului. Şi
noi, şi voi, toată lumea! Nu mă refer numai la noi ca populaţie, ci şi la mamifere, păsări, peşti, toate au de câştigat! Anul trecut,
de exemplu, am derulat un proiect prin care am adus diferite specii de plante, inclusiv nufărul alb
şi cel galben, din Deltă. Au fost plantaţi în cadrul microrezervaţiei şi anul acesta chiar au ieşit frunzele de la nuferi la suprafaţa
apei.
R.: Suntem miraţi să vedem aceste observatoare. La ce servesc ele?
V.A.: Sunt observatoare pentru păsări şi au fost construite cu mulţi ani în urmă. Într-un fel, acestea sunt camuflate de invazia de
arbori, tocmai pentru a proteja păsările, a nu le speria prin prezenţa omului. Astfel, le poţi observa
în manifestările lor libere.
R.: Ce ne puteţi spune despre modificările antropice care au afectat mediul şi implicit viaţa păsărilor?
V.A.: În natură, toate se leagă de toate. Există o lege a naturii, aceasta având mereu resursele necesare pentru a-şi crea echilibrul
existenţial. Bineînţeles că natura este într-o continuă mişcare şi schimbare şi orice lucru care are intervenţie bruscă în natură
creează un şoc. În momentul în care se intervine
uşor, există o acomodare, iar atunci impactul este mai puţin sesizabil.
R.: Am observat o plasă cu monofilament pusă la uscat la vedere. Mai mult, somnul nu se poate pescui, fiind prohibit în acest
sezon. Cu toate acestea, la restaurant, s-au servit şi somn, şi sturion. Sunt trei abateri grave de la reguli, de la legislaţie. Cum
comentaţi acest fapt?
V.A.: Se încearcă, însă, şi păstrarea tradiţiei. Oamenii aşteaptă să mănânce în acest ţinut „ce-i mai mândru pe la noi” – peşte. O
masă fără peşte în Deltă ar fi de neimaginat. Locaţiile acestea au rezerve de peşte în frigidere, astfel încât ospitalitatea Deltei să fie
neştirbită. Pescuitul pentru subzistenţa locuitorilor este permis, pe când pescuitul industrial, în cantităţi foarte mari, ar afecta
populaţia de peşte, de aceea, este interzis.
R.: Acest proiect ecologic se derulează timp de trei ani. Ce le-aţi sugera participanţilor de anul viitor? Ce temă de cercetare
credeţi că le-ar stârni interesul?
V.A.: O întrebare destul de dificilă... V-aş recomanda să vă opriţi asupra rezervaţiei marine „2 Mai – Vama Veche”. Aceasta are
ca scop conservarea biodiversităţii: specii de plante şi de animale, dar şi habitate – căluţul de mare şi delfinul fiind reprezentativi
pentru această zonă. Protecţia şi conservarea peisajului marin sunt esenţiale, de aceea, vă recomand să analizaţi posibilitatea
vizitării rezervaţiei. Este un proiect interesant, o aventură a cunoaşterii, în care
veţi învăţa să iubiţi natura şi să înţelegeţi că suntem datori să o apărăm şi să o protejăm.

Mila 35, Delta Dunării, mai 2010

A consemnat Elif Samedin