Ferigile si plantele inrudite cu ele Ferigile $1 plantele inrudite cit ele, pedicutele si coada calu- lud, au apérut in urmd cu circa 350 de miltoane de ant. Au fost primele plante care au colonizat uscatul, pe care Lau stéipanit timp de 100 de natlioane de ant, erigle i panile icudte eu ee apanin Fem: the piste Perth Ace rip a prezentat prima care crsctensich renee it ach itis un art exe for de cele, mpereahi ap CeRicn) st tes specaizat ent taspeml apes be bet inte organele cre absor apa (tdci) $)o1ganele care proc bring Cranzele) Uncle dnt aceste plante vechi ta ndil matiy tchla dec fn ‘ents rat de 39 m, si pedicugele alte de 15 fav cast, ma exit in prezent vores mai mich alti de specti evoluate maitre tent in eeme modeme, eile sunt laste de oumeni dow cn plate decorative, dir planele ousive care a exieat can Ciibunelui steals ambele reause ‘sentale penta ciescerea sl detvohanea etl mode Tene, peikcutele sl cond callut fic pare dln gral ett ara de ple rk fl Spre ceonehe cle rise inzes st mmischi ples. cre au saci, sin per 4 j 2 indy 1903, Q Aceastd feigh de form’ Ge frunza ve numeste penat si este Incas. rarictonts comun penins sproape toute ferigle, desi frunze Ccieva, procum fetiga Amba cethulu Pais sou tulpinl forint scolepontriwm), au ranze lobote, O frunal Feral mare se numeste fronda. “Tulpinile fergilor vatiazd de la teunchivd Inalte Ia rizoen = tlpiai seurte care erese och zontal su part, ca tulpaile unor ii Dest zomul este cet mal Fecventé forms de ‘erga, clo planta cu nist suedee ‘uncle st tulpin! verte sh seminte sparindnd Linnaeus datorlts semene cu vitde de vie, frupulul disparut) §—asemanari'sale ca isbusti sau usborl La erigle arboxescente, Peridospermae. Pielorsl une plsiei,—fiunzele crese diect din alpina sb apoi mor lasing in uima bazele finactor cane anit ta servnd dreptrlacn, Feige $1 plantele inra- protect tulpink, Pe nga lazele frunzelor, die cu ele 2u ridécini adevarate ca un sistem —tufpinie sunt Acopentte ca pert sau co sol Functional de wise, smu bun, penins tans be} sam maro, mume raments Port) apel, si Irinze cv © stritart li fel de Radeinle tevkglor eresedeect din tulpina Evans ca a multors dinte planelecu flor — un tip de evestere cunoseut sh numeie de adveatied, Din ste puncte de vedere ele sure Structura ferigilor Similare cu rfddciale planeelcr cu Hori prin Le cele mai multe ferigl, frinacle constitvie Faptol ete tulpini centrale pentra tansoertl Patten cen mai evicenth. Fiecice una ape si, clad sunt Unere, au per ridieuaa maturt contine un ex central, miu nervurl pent* absoibta apel. Tost, ele au se cent, cu simul laterale mai oie, Acest tip ingroast pe ensure imbatein ° Bical ‘or frunze fositzate ddrept fer Acest Linopters nu este 0FERIGILE $1 PLANTELE TNRUDITE/CU ELE aint apmoaimatiy 19.00 de spect def righ rispande pese tot in lume, e excepts reglunilxe acoperce cot simpul.-anull eu rapa i gheats, Chiat sf in regimen arctica xia peste 500 de spect! spectal adapiate penn in'minia corse ase. prose Fel de multe speci st ceva sol sa pent penta 2) pute st teiasca in cone de desert. Alttidinea nu este ci ea 0 bare s uncle feigi erase La iti de pi m, Decne di de unite, na ele mai mle speci se Mivimea feriglor vonezt mot grupul forgilor membrancase sunt atit de mic incit © covonle fatreaait poste st creased sub o singurt funzé de marime medic. Fron cor fligiane sunt aproape transparent sl vecesil o unidtate foarte mare pentra as paviejl, Lt cealalia exema sun cele apr Xinaily 700 de fei arboresceme, in Nous Zeck st requnie umede cin Ausra ele Dox ceste la hati de 15m jar frondele Lor ice palmer pot avea hungimen de 6 m, feria putes: pe ape stticane. Fer aile 2ina Gpedia aAznlla, care formeaza co Soire pe supratataelestetelor in timpul vel de odie sipravieuiese peste lara. Alte t ad, precum Ljyodiin, sh des Pan care ie este asigurath supraviesirea, 460 2a Th copadl pan lain Reproducerea fe! gu nu Ace seminje peotns a se ry Me cum au cclolake plant sca se Hntdmpld penta ef ea na ae lor rigie a8 dezvolat un cla © soma © Ferig arbores. ariel, fergh canta ino atin de apd. Des mjeri> de 1.200 m tn mun. titan forgilr triese $i Males. Fergla Peureatunelearboresconta au pec trilesen pS, “Mranchiur™ drept, ‘ncoronate ou rurse supra de paler. bignuit care nu a fost pe ¢ la'milecul tecclul fapte ani de cercetei “in émpul liber’, un botanist german, Friedrich Hofmeister, 2 reuit st explice misterosul proces Terigile produc spor = pacteule ca de prat comtinute ta capsule name sporang.. 5 Tang sunt grupatl pe partes inferioar a fron dlelor in gramexi numte son. Adesea forme: zimodele aro Inch aitgatoate. © sing feriga poate st alba mil de sporangl and ajung It manurkate, capsiele explo- deaza si imprasie spor, care sunt lust de sed mal ugoara adiere ce’ Vint, Dack un spor Menzeara intin loc umed s1 unbros eave 1 st gemineze. mead in dear citevs cee cel putin efteva luni pnd efnd formeazt op avind de obicel diametrul decison 6 mim, Aceasta nu este Inia o Ferg, Ba prota gl este 0 mict planta hewn Feprezintt generatia Sexuaid a specel Proialal este fxat in sol cu Rizo! asert nator cw eldfcinile sare ccunse pe pata infevoara Parle masculine, rumite aneridl comin speiraa la capatul as. ‘euut al protalulal, Pactle feminine, mimearhegoane, se gtsese la capers opus Fecun: ddatia poste aves loc cénd o pelicula subsire de ap acopert prot, permirand spermel st inoue, Dupl fecundate, celula ou se divide pen tru a produce eporofiul asexuat, sau feriga rallied, care fp va purta propel spor. ApoL protalul mouse. Dact fecuncatia no a avut Toc, ature! proslul va wi pad cfnd scopul su va fi fndeplioit Tntregul proces eludat de producere a une frig minuscule dia raf viu dureazé aproximatiy 9 lun, Ferigile $i omul Ferigle exe ai fom pent prina datt Imperate in Marea Brtanie in 1699, dat pnt in 7795 na wu fost itroduse ta mute Foate tate, in aces vere cutvnes lor, c4 st 0 faa! vorbim de. propagare, 1 re Ileus ‘ces! fap, alan de corte foae mart de transporte eisponibile nimal Pen aecionarl foarte Boga patonat ‘Ar ecsat, fee, multe feig) Indgene arin mare pare aedbservae gi cu sigurantt bu erau considerate plance Gecorative ztrac- tive, Ceea ce a transionnat aceste “Cenust ese” pin@ stunel necunoseute din lumen plantelor tn plante dosite de hortculor «Fost fa mare pare o chestiane de sins ‘Nathaniel Ward, un mecic pasionat de plunte, incercase in zadar sf creaset fexgh {nto voratstincoust din geting sa. Peciatle ‘mureat mereu din cauza polull din ory si a lipsel de umeltate. £1 suas i Autu i po= ese un eocon Tnur-un borcan acoperk, pentru fObservatle. Ward @ wlay de borcan timp d= Sise ln, ind 2 observa ceva. fer Sinitozee erescand in soul de pe fundul bor- Canulul, Astel el a descopert ct se putea (reste ferghchitt 81 in orasul pol 2 1820, in sere miniaturale in care ‘eur $i med, Asernenea sere sunt Cunoscuts Sub numele de cus wardlene CCundnd feriga a fost eatepuleztt in inka ‘nx a populatat viclonene. Expunerea ia cast a ‘cutilor eleginte, (uerare din metal oirnans SEE DouA Gieat Caetparatter, GENERATI ind brane pin ALE FERIGI ©) 0 ferigh tints Gporetity sporoftl devine Independent slim cele din ure pro= ‘all moare, —_ 2 4 @ Equisetum feimatela ete 0 spece de ferlgh ‘lapBndith In Maren Ia capetee {ulplnilor contin spo- rangi. Cand aja la potruite pentru {reptera vor germing {iver produce un prota, erin si sila pine eu Ferg exotice, a devenit 5 manie, ar horticultan! au inceput sf ofere ln ce i ce mal muke speci publica inte esa, Se piateau sume iat de ban, pent varie prewlte si nevbisnuite. Chiar ai padkiele Jocale au fost lefule de spect tn © Feriguta, Potyposium vulgare cu sporangi! S81 numerosi adumat in grupuri,nurite sor, rondl, 0 singura ‘sporangl i 2[EB rice 51 puanerece turvore cu eve © caosula Spotl une! fergh Soorl i peretit © capsuta craps (1) ise incoate spre Imapo! (2). Cand e Celuar au fost co- such sa inchide din loratl in rogu pentru nou bruse, avarlind Ieentficare, sori in aer (3). tutes constania dup plante, Niciodacs ainte in Marea Brtanie nu existase v1e0 land, cu excepiis othideet,atit ce rivni say colectinat® cu lite Trenenie Pedicute Pedicle sunt un grup de plante exbacce mick care cree din "izomi, Ele sunt mel 3) seamind cu muschii, in prezent exstt doar inci grupurl_de pedicute Acestea sunt Lyecbodiun, Selagtelta, silts oes $i Poylogtosune Ca 9 tn Gazal frig, In cat bonifer Cn arma Cu 300-28 de miioane de and) erau abundente tel forme de pedicate Iscoria View pedicutelor ese oar sient cu cea a plantelor flor, Elect dev tipuri de spon, numite microsport si mucrospod Ambele rode gametoe, La microspor, cceste poard onganele sexuale masculine; Ly macrospor, ele pound organele feminine, Spermatozoiai sunt prodush din cost elteva elute dip itera microsporilor sb nu sunt cliberati din spor ~ aseminator cu polenul pntetor cu flor. Totug, spre deasebine de pluntele ca flor macrosport sunt aruneat la sol fnaate de a fi Tecunda. Coada calului Coad calulut sunt plante petene innate Ferigs. le ou au frunze sit fod, $1 ele sunt plante stavech, @ cor onigine poate Wien tiicaut fn catbonifec. Exist ctea 2530 de speck de coads calulul, cine apain toate avelulasl geup cunascut sub numele de Pepasetun Acexe plane cu aspect chidat, ci fornd de Dagluett aur un cap in formi de ghindd fey ee 3 Desi au sunt evidente,frunzele sunt prezente sub formi de soli, lar proxhucerea hanes, {aie n-mod nowmal are hoe inguinal fran elon, 3e desftsourt tn wlpena adine estas Conda calulu au culpinfe ariculaze, goal pe dinauntr, shalvtatl lor preterit este in Apropierea ‘pel. Fle aii de asemenea tulpini Sublerane cire se raspindese pe distante ‘marl, mon pent cize sin! grew de conto lato datt ce sau stable Coad calvlui varia2a foarte mult ca mmirime, de la apeoximatiy (3 cm part la peste cot mew. Pepum olanceet (uisetum hnyemale) poate sf creased pat la naimi Ince 30109 em late otulpind eBoucii care 11 2 aspectul unui pres ince. Coaca cal lui pestnit (Equiseram variegatum) este la inaltimi inte 15 si 60 em 3) are 0 taping interesandd flnd coloratd ver alb st eg Datoretaspectulul st deconativ,coada cal Ii pest este adesea cullvatt in casa in hivece, desi in general nu este o foarte bund plant de inter Coutia calulat se inedineste nese wt in fume, des! sunt mi shundente in eeguinie tennperate si mal rico ale emis novel, Lnele speed contin o cantiate ese de silee (in compos chime folest la fabs nea SticteD in elpinile ler sith vecolele we cute a fost folosie fa histuten Mlceyulut mmetaleior © O specie de coats cali, foarte rispindits In Marea Britanie, Deoarece cond ‘lulu sunt inrudite ov pecla Colamites care 8 xistat in carborfer, cle sunt edesee ‘numitefosle wi