Proiect Maşini şi Utilaje

Tema proiectului:

A. Prezentarea succintă a minimum trei utilaje folosite la prelucrarea

cărnii.

B. Să se stabilească principalii parametri funcţionali şi constructivi ai unei

maşini de tocat carne de tip industrial.

A. Utilaje folosite la prelucrarea cărnii.

1. CUTER KILIA 5000 EXPRESS 125÷700

 Utilizare:
Cuterele sunt folosite pentru pregatirea compozitiei (bradt) cu un grad ridicat de
maruntire si de buna asimilare (legare) a cantitatii de carne. Mai jos vor fi prezentate
caracteristicile generale ale cuterelor KILIA 5000 Express.
Cuterele acestei linii de productie se caracterizeaza printr-o mare viteza de lucru.
Rotatiile cutitelor pot atinge viteza de 156 m/s, iar constructia speciala rotunda
1
permite o rotatie a cutitului de 360°. Datorita acestui fapt, timpul de prelucrare este
mult mai scurt. Diversitatea recipientelor  cuprinsa între 125 l si 700 l permite
prelucrarea compozitiei (bradt) în functie de necesitatile beneficiarului. Cuterele
KILIA 5000 Express 125 – 700 sunt disponibile în variantele:
 standard
 standard + reglajul fin al rotatiilor
 standard + reglajul fin al rotatiilor + vacuum
 standard + reglajul fin al rotatiilor + vacuum + fierbere

*La cerere se poate atasa sistemul de încarcare.

 Constructia
Constructia rotunda, unica a cuterului este din otel inoxidabil. Recipientul cuterului
este închis cu un capac special care garanteaza pastrarea unei temperaturi optime si
reducerea zgomotului. Cutitele din otel inoxidabil de o calitate înalta sunt asamblate
într-un sistem special de presare hidraulica.
 Date tehnice
KILIA 5000 125 200 250 325 500 750
Express
Capacitatea  [l] 125 200 250 325 500 750
cazanului
Viteza de [rot/min] 2150/4300 1900/3800 1800/3600 1700/3400 1400/2800 1200/2400
rotatie a (4800) (500-4000) (500-3800) (500-3400) (500-3000) (500-2500)
cutitului (*)
Viteza de [rot/min] 10/20 10/20 10/20 10/20 10/20 10/20
rotatie a (7-22) (7-22) (7-22) (7-22) (7-22) (7-22)
cazanului
(*)
Puterea [kw] 28/35 50/ 65 55/ 75 67,5/ 88,5 110/ 145 140/ 190
motorului (37) (60) (60) (90) (160) (200)
principal (*)
Puterea [kw] 1,5 3 3 3 3 5,5
motorului
cazanului
Pompa de [ m³ ] 160 160 160 160 250
golire
Puterea [kw] 4,4 4,4 5,5 5,5 7,5
pompei de
golire
Masa [kg] 2200 4000 4200 5200 8000 12000

2. MALAXOR PW200M

2
  Aplicatii
Utilajul este proiectat pentru malaxarea carnii si compozitiilor din carne în unitatile
mici si mijlocii de prelucrare a carnii. Malaxorul este dotat cu un sistem de malaxare
cu palete si cu sistem de descarcare mecanica a compozitiei. Malaxor poate fi livrat in
doua variante:
 Standard – capac tip grilaj
 Vacuum – capac plin
 Constructia
realizat în totalitate din inox
dotat cu un ax cu palete  
reglarea fina a rotatiilor 0-35 rot./min
panou de comanda cu microprocessor tip Mikster INDU 22
posibilitatea de programare a procesului de malaxare – durata de lucru, directia de
rotatie si viteza rotatiilor, nivelul vidului (pentru versiunea Vacuum)
descarcarea mecanica prin rotatia paletelor cu posibilitatea de folosire a carucioarelor
200 litri
ridicarea usoara a capacului cu ajutorul mânerului mecanic (versiunea Vacuum)
Date tehnice
MODEL PW 200
Capacitatea [l] 200
Greutatea maxima a [l] 150
compozitiei
Viteza de rotatie [r/min] 0-35
Puterea (de cuplare) [kw] Versiunea 

3
 Standard 2,2 kW
Versiiunea
Vacuum 3 kW
Dimensiuni [mm] 1350X750X1450
Alimentarea cu curent V/Hz 3x380V/  50Hz
Descarcare mecanica +
Rotirea axului cu palete +
în ambele directii

3. CELULA DE FIERBERE SI AFUMARE

 Utilizare
Celula de fierbere- afumare este destinata prelucrarii termice a mezelurilor, a carnii, a
carnii de pasare si a pestelui. Principalele procese sunt: uscarea, afumarea, oparirea,
fierberea si racirea.

 Functii
se pot introduce 1,2,3,4,6,8,10 sau 12 carucioare cu dimensiuni de 1000x1000x2000
mm
reglajul temperaturii pâna la 120ºC
comanda computerizata-pâna la 50 de programe 
diferite modalitati de încalzire: electrica, cu gaz, cu ulei, cu abur, electrica - abur
 Constructia
Din componenta structurii fac parte:
• celula termica,
• generatorul de fum,
4
• panoul de comanda cu microprocesor.
Toata structura este realizata din otel inoxidabil si anticoroziv. Tavanul si peretii
celulei sunt izolati termic.
Exista posibilitatea de adaptare a celulei la conditiile locale indicate.

 Generatorul de fum
Generatorul de fum arde cu rumegus de dimensiuni de 3 – 10 mm. Este prevazut cu
sistem electric de aprindere. Temperatura este controlata de senzor, iar în cazul
aprinderii rumegusului, automat se declanseaza sistemul de stingere. Activitatea
generatorului de fum este controlata de microprocesor.
 Programare
Celulele de afumare  sunt dotate cu un dispozitiv de comanda cu microprocesor cu
posibilitatea înregistrarii procesului. Aceasta permite programarea utilajului la
temperatura , umiditatea si durata dorita. Microprocesorul controleaza si dirijeaza
întregul proces tehnologic care are loc în celula. Controleaza clapetele, aprinderea si
functionarea generatorului de fum. Printre altele exista posibilitatea programarii:
• temperaturii din produs (baton),
• temperaturii din celula,
• umiditatii din celula,
• duratei procesului de lucru a celulei.
 Parametri tehnici
TIP Lungime Latime Inaltime Greutate Puterea
[mm] [mm] [mm] [kg] [kw]
I- carucior 1260-1290 1450-1500 2565-2750 600-900 25~38
IIcarucioare 2325-3390 1470-1700 2360-2750 750-1100 46~49
IIIcarucioare 3380-4590 1470-1700 2360-2750 900-1200 68~75
IVcarucioare 2365-5790 1470-3000 2360-2720 1000-1300 90~97

B. Să se stabilească principalii parametri funcţionali şi constructivi ai unei

maşini de tocat carne de tip industrial.

Se va lua ca model de referinţă „Maşina de tocat carne tip MATOCA-160”.

5
 Din seria maşinilor de mărunţit carne tip Matoca, în figura 1 este prezentat tipul
MATOCA – 160. Această maşină este destinată mărunţirii grosiere a cărnii sau a
organelor proaspete, refrigerate sau blanşate sau slănină, destinate fabricării
preparatelor de carne sau pentru topire. Maşina este dotată cu un sistem de tăiere cu
cuţite şi site. Sitele au diametre cuprinse între 100 şi 285 mm, iar orificiile sitelor au
diametre de 2, 3, 4, 6, 8, 10, 13, 18, 20 mm.
Pentru mărunţirea cărnii se folosesc cuţite în formă de cruce, cu tăiş pe o parte
sau pe ambele părţi, sau cu cuţit dublu lamelar pentru mărunţirea oaselor.

Fig. 1. Schema constructivă a maşinii de tocat carne MATOCA-160:

1. motor electric; 2. reductor;
3. mecanism de alimentare şi tăiere;
4. pâlnie de alimentare;
5. picioare de sprijin.

6
 I. Elemente iniţiale pentru proiect:
 Productivitate maxima
Q1 = 3000 Kg/h (carne cruda);
Q2 = 4000kg/h (carne fiarta);
 Diametrul sitei:160 mm;
 Purere instalata P100,2N 1; [kw],
Unde: N1 reprezinta numarul de litere al numelui (xxxxxx) N1  ;
P = 10+0.2x6; P = 11.2 [kw]
 Turatia elecromotorului de alimentare:n= 3000 rot/min;
 Turatia snecului de alimentare n130010N2 [rot/min],
unde N 2 reprezita numarul de litere al prenumelui (xxxxxxxx) N2 =8;
n1 x8 ; n1  380 [rot/min]
 Turatia snecului de presare:n275010N1N2 [rot/min]
n2 = 750+10(6+8); n2 = 890 [rot/min];
● Dimensiuni de gabarit (Lxlxh): 1250x640x1210 [mm];
● Masa neta:m =750 kg.

Schema cinematică a maşinii

z1, z2, z3, z4 – roţi dinţate; z5, z6, z7, z8 – roţi de lanţ;
S1 – şnec de alimentare; S2 – şnec de presare;
I, II, III, IV – arbori plini; V – arbore tubular.

7
  Funcţionare:
Motorul electric de acţionare se cuplează direct cu reductorul.
Pe arborele principal I se află roata dinţată z1, care angrenează cu
z2 de pe arborele intermediar II. Pe acelaşi arbore se află z3, care
antrenează cu z4 – solidară cu arborele III si cu snecul de presare S2 .
Miscarea la snecul de alimentare S1 se face prin intermediul rotilor de
lant z5-z6-z7-z8

I. Determinarea rapoartelor de transmitere provizorii:

 Determinarea raportului de transmitere total iI' III între motorul
electric de acţionare şi şnecul de presare:

n 3000
i’ I-III = n2 = 890 =
3.37
 Determinarea rapoartelor de transmitere intermediare i’ I-II si i’ II-
III:

Din motive de gabarit se adopta i’I-II = i’II-III, iar i’I-III = i’I-II x i’II-III ;
i’I-II = i’II-III = i ' I  III = 3.37 = 1.835

II. Determinarea numarului de dinti pentru rotile dintate z 1, z2,

z3 si z4;

z1 = z3 = z min = 14dinti;
z2 z4
= = i’ I-II = i II-III; => z2=z4= z1x i’I-II = z3x i’ II-III =
z1 z3
14x1.835=25.69

Adopt: z2  z4  25 dinţi (număr impar, apropiat de 25,69).

(Se alege număr prim sau impar).

IV. Determinarea rapoartelor de transmitere reale:

a) Determinarea raportului de transmitere total iI III între motorul
electric de acţionare şi şnecul de presare:
z2 z 4 25 25
iI-III= z1 x z3 = 14 x 14 =3.188

8
 b) Determinarea raportelor de transmitere intermediare:
z2 25 z 4 25
i I-II= z1 = 14 =1.785; i II-III= z3 = 14 =1.785;

V. Calculul turaţiei reale a şnecului de presare:

n 3000
n2 real= i = =941 rot/min
I  III 3.188

VI. Stabilirea raportului de transmitere provizoriu la şnecul de

alimentare:

n 3000
i’I-V= n1 = 380 =7.894

VII. Stabilirea numarului de dinti pentru rotile de lant

z5=z7=zmin=10 dinti

Pentru calculul rapoartelor de transmitere intermediare iIII-IV şi iIV-V,

cu ajutorul cărora se calculează numărul de dinţi al roţilor de lanţ z6 şi z8, se
ţine seama de relaţia:
i I-V = i I-III x i III-IV x i IV-V

Din aceleaşi considerente avem i III-IV= i IV-V si atunci :

iI  V 7.894
i III-IV=i IV-v = = = 1.5735
iI  III 3.188

z6 z8
iIII-IV = iIV-V = = => z6 = z8 = z5 x i III-IV = z7 x i IV-V = 10x1.5735 = 15.735
z5 z7

Adopt: z6 = z8 = 15 dinti

9
VIII. Calculul turaţiei reale a şnecului de alimentare:

n
n1 real = i I V ,

z2 z4 z6 z8 25 25 15 15
iI-V = x x x = x x x = 7.174
z1 z3 z5 z7 14 14 10 10

n 3000
Rezulta: n1 real = i = 7.174 = 418 rot/min.
I V

IX. Calculul modulului şi al elementelor geometrice ale roţilor

dinţate

Pentru calculul modulului roţilor dinţate se foloseşte relaţia:

66000  k  PKW
m = 10 3
c f    ai  nII

în care:
k 1,2 – coeficient de sarcină (ţine seama de dinamicitatea şi
concentrarea
sarcinii; în mod curent variază între 1 ... 1,6);
P= 11,2 kw – puterea motorului electric de acţionare;
c f  0,15 – coeficient de formă a dintelui (pentru zmin 14 dinţi şi
coeficientul
precizie 8, folosită uzual la angrenaje în construcţia de maşini);
 b
= m =10 – coeficient de lungime a dintelui;
z = z3 = 14 – numărul de dinţi al roţii dinţate conducătoare cea mai
solicitată;
 ai =1150 daN/cm2 – rezistenta admisibila la incovoierea dintelui.
n 3000
nII = iI  II = 1.785 = 1680 rot/min. Turatia rotii dintate
conducatoare cae mai solicitata (in cazul de fata -turatia arborelui II);
Rezulta:

66000  1.2  11 .2
m = 10 3
0.15  10  14  1150  1680 =2.8 mm

10
 Rezultă:

Modulul standardizat în STAS 821-61 cu mărimea imediat superioară

este m = 3 mm

Elementele geometrice ale roţilor dinţate sunt:

- diametrele de divizare:

Dd1 = Dd3 = m  z1  m  z3  3 14  42 mm

Dd2 = Dd4 = m  z2  m  z4  3  25  75 mm

- diametrele exterioare:

De1 = De3 = Dd1+2m = Dd3+2m = 42 + 2  3 = 48 mm

De2 = De4 = Dd2+2m = Dd4+2m = 75 + 2  3 = 81 mm

- înălţimea dinţilor:

h = 2  m  2  3  6mm

- diametrele interioare:

Di1 = Di3 = Dd1 – 2xh = Dd3 – 2xh = 42-2x6 = 30 mm;

Di2 = Di4 = Dd2 – 2xh = Dd4 – 2xh = 75-2x6 = 63 mm;

- lungimea dintelui b   m 10  3  30 mm

- distanţa dintre axe:

z1  z2 z z 14  25
AI-II = AII-III = m =m 3 4 =3 2
= 58.5 mm
2 2

X. Calculul la torsiune (răsucire) al arborilor roţilor dinţate

11
 Arborii roţilor dinţate sunt arborii I, II şi III. În cazul de faţă, pentru
simplificarea calculelor, pentru diametrele acestor arbori se adoptă
constructiv valorile: d1 = 25 mm; d2 = 30 mm; d3 = 35 mm şi se verifică
tensiunea efectivă cu relaţia:
Mt
 ef    at
Wp [N/mm2]
Unde:
P 30  P
Mt =     n [Nm] este momentul de torsiune la care e supus
w w

arborele;
 d3
Wp = 16 [mm3] modulul de rezistenta polar.

 at = tensiunea admisibila la torsiune; (se admite  at = 60 N/mm2

Rezulta:
P 30  P
30  11200
MtI =     nI =   3000 = 35.668 Nm = 35.668x103 Nmm;
w w

P 30  P
30  11200
MtII =     nII =   1680 = 63.694 Nm = 63.694x103 Nmm;
w w

P 30  P 30  11200
MtIII =     nIII =
w w

  941 = 113.715 Nm = 113.715 x103

Nmm;

Si respectiv:
M tI M tI 16  35.668 103
 efI   
W pI   d 3 I   253  at
=11.631 N/mm2 < =60 N/mm2;
16

deci arborele I este bine dimensionat;

M tII M tII 16  63.694 103
 efII   
W pI   d 3 II   303  at
= 12.02 N/mm2 < =60 N/mm2;
16

deci arborele II este bine dimensionat;

M tIII M tIII 16 113 .715 103
 efIII   
W pI   d 3 III   353  at
=13.514 N/mm2 < =60
2
16
N/mm ;

12
 deci arborele III este bine dimensionat.

XI. Calculul productivităţii melcului de presare

Debitul de material transportat de melcul de presare se determină

cu relaţia:

Qm  ( D 2  d 2 ) p  60ns  ku  
4
unde:
D, d sunt diametrele exterior, respectiv interior,
ale spirei [m]; p – pasul spirei [m];
ns – turaţia reală a melcului de
presare [rot/min]; ku – coeficient de
umplere;
 – masa volumică a

materialului [kg/m3]. Adoptând:

D = 140 mm = 0,14 m (inferior diametrului sitei);

d = d3 = 35 mm = 0,035 m (egal cu diametrul arborelui III, care
antrenează melcul de presare);
p = 40 mm = 0,04 m. Se consideră o valoare medie a pasului spirei
(în realitate, pentru a asigura o bună presare a materialului în vederea
trecerii acestuia prin orificiile sitei, pasul spirei melcului este variabil:
descreşte cu apropierea de sită);
ns = nV = n2 real = 941 rot/min;
ku = 0,9;
 1200 kg/m3,

productivitatea melcului de alimentare va fi:

3.14
Qm  (0.142  0.0352 )0.04  60  941 0.9  1200  35  103 Kg / h
4
Rezulta:
Qm  35t / h  Q2  4  103 Kg / h (carne fiarta)

şi, în consecinţă, melcul de presare este bine dimensionat. Valoarea net

superioară a debitului Qm faţă de Q2 asigură, după mărunţire, pe lângă

13
transport, şi trecerea
uşoară prin sită a materialului tocat.

14