Professional Documents
Culture Documents
Paleoliticul sau epoca veche a pietrei, acopera cea m.m. parte din era cuaternara,
incepe cu prima unealta cioplita de om si cuprinde toate culturile ce au evoluat de
m. bine de 2 mil de ani.
-a fost divizat in m.m per successive tinand seama de ev. Omului si civilizatiile
sale( in caz. nostru, culturile.)
Divizare:
Paleolitic mijlociu.
Paleolitic superior.
-barbatul vana. Se consid ca omul exploata animalele din 3 motive:I rand pentru
hrana, in al doilea rand pentru obtinerea unor produse(piele, blana, tendoane) al
treilea rand pentru realizarea uneltelor de os si corn. Inca din paleoliticul inferior,
Homo erectus isi alegea prada, fie vanand-o cu aj capcanelor sau cu armele de
care duspunea, fie recuperand-o de la pradatori.
Descop focului a marcat un moment extreme de imp in evolutia tehnica si psihica
a hominidelor. A permis ocuparea integral a pesterilor, avand un rol de seama in
organizarea structurilor de locuit, cu vetre simple sau amenajate special, in dezv si
perfectionarea tehnicilor de cioplire, jucand totodata un rol imp in ev structurilor
sociale, in dezv limbajului si a spiritualitatii. In Europa , cele mai vechi dovezi de
folosire a focului nu depasesc 600.000-700.000.
Se caract. Prin industrii litice arhaice, atat din pct de ved ethnic, cat si prin
putinatatea tipurilor de unelte.
-sunt reprz indeosebi din galeti, in general din silex( mai rar din cuartit sau cuart)
prelucrati la un capat, fie lateral, pe o fata ori pe ambele( choppers, poliedre),
precum si din unelte pe aschii(piese cu enchoce, denticulate)
-spre sfarsitul acestei etape (intre circa1.000.000. si 600.000) s-au putut constata
o dezv, diversificare, chiar un inceput de specializare si standardizare a industriilor
litice, si tot acum devin frecvente protobifacialele( denumite impropriu
“abbevillene”)
- se caract. Prin aparitia unor tehnici mai ev. , cum ar fi tehnica Levallois, si
realizarea bifacialelor de tip Aucheulean
-din pct d ved tehnico-tipologic, materialul litic cules in ultimele 5 decenii consta
din: cioplitoare unifaciale(choppers) si bifaciale( chopping-tools) pe galeti, unero
destul de masivi, acele “pebble-tools”, poliedre, discoide, racloare, piese cu
encoche, denticulate.
-cea mai recenta industrie apartinand paleoliticului inferior sau vechi este cea
cunoscuta sub denumirea de premusterian. Prin acesta industries au industrii
intelegem piesele lucrate pe aschii de debitaj Levallois sau non Levallois, in care
tip vechi de unelte, cioplite pe galeti ori bifaciale de diverse forme, se pot intalni
intr-un procent mai mic, sau mare ori sunt absente.
Paleoliticul mijlociu.
-pe ter Moldovei demne de mentionat sunt cele 2 asezari de p cursul mijlociu al
Prutului: Mitoc-Valea Izvorului, unde s-a gasit o bogata industrie de silex
apartinand musterianului de trad acheuleana si cunoscuta statiune Ripiceni-Izvor ,
aici s-au descoperit 6 niveluri musteriene bogate in: racloare, piese cu encoche si
denticulate, bifaciale.
-cel mai bogat dintre ele e nivelul al IV-lea , avand un mare numar de unelte si
arme cioplite din silex de buna calitate
-printre complexele de locuire amintite, demne de mentionat sunt si
adaposturile-paravan, de forma fie usor arcuita sau cvasirectilinie, fie cvasiovala,
care protejau pe om de vanturile aspre.
-din pct de ved cronologic , cele m vechi locuiri musteriene de pestera sunt cele
din Pestera Cioarei de la Brosteni, jud. Gorj
-in ceea ce priveste prelucrarea osului, este de ramarcat faptul ca in unele locuiri
musteriene, Baia de Fier, Ohaba Ponor sau Borosteni, s-au gasit cateva obiecte de
os, cu urme prelucrare, destul de sumare, folosite ca unelte(strapungatoare,
racloare). Ele inlocuiau probabil uneltele de piatra, care se realizau greu, datorita
rocilor de cal inf gasite in zona.
-ptr diversele com de neandertalieni care au loc atat in pesteri, cat si sub aer liber,
vanatoarea a jucat un rol preponderant. Unele dintre aceste colectivitati vanau
mai ales un anumit animal, care probabil, era mai numerous in zonal or. Ex.
Pestera Muierii-ursul de pestera, Ohaba-Ponor calul, Ripiceni-“Izvor” –mamutul.
Paleoliticul superior.
Cele doua culture, cea aurignaciana sic ea gravetiana s-au desfasurat in timpul
ultimei glaciatiuni Wurm. Se consid ca trecerea de la pal mijl a cel superior s-ar fi
desfasurat in per cuprinsa intre 35000 si 30000 BP.
-industria litica din aceste nivele aurignaciane consta din numeroase burine( de
tip carenat, diedru), gratoare( cele mai multe carenate) si denticulate, lucrate in
gen pe aschii groase, surprinzatoare este lipsa totala a bifacialelor.
-ptr celelate etape de ev a aurignacianului d p ter Romaniei exista inf mai bogate
datorita numarului mai mare de asezari sapate.
-spre deosebire de asezarile sub aer liber, locuirile aurignaciene din pesteri, cum
ar fi cele de le Ripiceni, Cioclovina, Peştera la Adam;Târguşor, Peştera Hoţilor de la
Băile Herculane si altele, sunt sarace in resturi de locuire( material litic), ceea ce
dovedeşte ca ele au fost de mai scurtă durată, sau d f scurtâ durată( refugii
temporare).
-unelte si arme de os şi corn, s-au descoperit putine. Demne de amintit sunt varful
de sulita de la Bistricioara-Lutarie, cele 2 frag de vf de sulita de os, cu baza simpla
din corn de ren de la Mitoc-“Malul Galben” etc.