MINISTERUL INTERNELOR ŞI

REFORMEI ADMINISTRATIVE

Oficiul Român pentru Imigrări

RAPORT ANUAL
privind situaţia străinilor care au obţinut o formă de protecţie în România

1. Introducere

Prezentul raport a fost elaborat în conformitate cu art. 19, alin. 3 din Hotărârea de Guvern
nr. 1483 / 9 septembrie 2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
Ordonanţei Guvernului nr. 44/2004 privind integrarea socială a străinilor care au dobândit
o formă de protecţie în România, cu modificările şi completările ulterioare, ordonanţă
aprobată prin Legea nr. 185/17 mai 2004. Grupul ţintă la care se referă raportul este format
din străinii care au obţinut o formă de protecţie în România (refugiaţii recunoscuţi şi
persoanele cu protecţie subsidiară 1 ). Raportul acoperă perioada august 2007 – august 2008.

1.1 Obiectivele raportului

Obiectivele raportului sunt:

• oferirea unei imagini de ansamblu privind situaţia străinilor care au obţinut o formă de
protecţie din punct de vedere al drepturilor pe care le au, a asistenţei oferite de autorităţi în
vederea integrării lor în societatea românească şi a problemelor întâmpinate;
• prezentarea modului în care problematica aflată în discuţie este reflectată în opinia publică
din România;
• schiţarea direcţiilor de acţiune pentru perioada următoare.

1.2 Metodologia

Din punct de vedere metodologic, principalele aspecte de noutate, comparativ cu evaluările

anterioare, sunt:
• evaluarea procesului de integrare a străinilor cu o formă de protecţie în România din
perspectiva unei noi dimensiuni a conceptului de integrare, şi anume opinia publică din
România;
• utilizarea unor evaluatori independenţi a programelor de integrare 2 .

Sursele de informaţii utilizate au fost statisticile centralizate la nivelul ORI, cercetarea

realizată de Direcţia de Azil şi Integrare (DAI) în 2007 şi studiul privind opinia publică
realizată în septembrie 2008 de Totem Communication.

1
Legea nr. 122/2006 privind azilul în România
2
Experţii germani din cadrul Proiectului de Twinning Phare ROo6/IB/JFI 02 ,,Continuarea dezvoltării
sistemului de azil şi migraţie din România

1
2. Situaţia străinilor care au obţinut o formă de protecţie din punct de vedere al
integrării lor în societatea românească

Conform Ordonanţei Guvernului nr. 44/2004 privind integrarea socială a străinilor care au
dobândit o formă de protecţie în România, cu modificările şi completările ulterioare,
integrarea socială reprezintă procesul de participare activă a străinilor care au dobândit
o formă de protecţie în România la viaţa economică, socială şi culturală a societăţii
româneşti. În vederea operaţionalizării conceptului de integrare şi pentru a măsura gradul de
participare activă a străinilor care au dobândit o formă de protecţie în România la viaţa
economică, socială şi culturală a societăţii româneşti a fost elaborat un set de indicatori care
să acopere cele trei dimensiuni conform definiţiei din lege (economică, socială şi culturală).
Raportul anterior oferă date privind integrarea străinilor care au obţinut o formă de protecţie
în România din punct de vedere economic, social şi cultural. La nivelul Uniunii Europene,
integrarea imigranţilor este privită ca un proces dinamic în două direcţii care include
acomodarea reciprocă atât a imigranţilor cât şi a membrilor societăţii gazdă 3 . Astfel, în noua
evaluare anuală a fost inclusă o nouă dimensiune a procesului de integrare, şi anume opinia
publică din România cu privire la imigranţi şi refugiaţi şi integrarea lor, dimensiune aflată în
strânsă interdependenţă cu celelalte dimensiuni ale integrării pe care le influenţează, dar şi de
care este influenţată.

Schematic, operaţionalizarea conceptului de integrare se prezintă astfel:

Dimensiunea economică
Acces la piaţa muncii, locuinţe,
educaţie, îngrijirea sănătăţii şi
alte servicii sociale

Dimensiunea socială Dimensiunea culturală

Existenţa prietenilor, INTEGRARE Nivelul de cunoaştere al
căsătoriile mixte, REFUGIAŢI limbii române, timpul
discriminare petrecut în România

Dimensiunea opiniei publice

Opinia despre străini şi refugiaţi,
contactul şi experienţa, reprezentări
sociale, stereotipuri

Fiecare actor instituţional (Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, Ministerul

Educaţiei şi Cercetării, Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şansă, Ministerul Sănătăţii
etc.) este responsabil privind integrarea străinilor în domeniul său de activitate, coordonarea şi
monitorizarea politicii revenind Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, prin
intermediul Oficiului Român pentru Imigrări (ORI), care are şi atribuţia de a oferi, prin
structurile sale regionale, servicii specifice în vederea facilitării integrării în societatea
românească diferitelor categorii de străini. Coordonarea la nivel instituţional se realizează, în

3
Principiul nr.1 din Principiile Comune de Bază privind Integrarea Imigranţilor în UE (COM(2005)0389FINAL)

2
principal, prin intermediul întâlnirilor cu factorii de decizie (organizate pe Strategia privind
Migraţia) şi a întâlnirilor la nivel de experţi (organizate periodic de ORI prin DAI). Măsurile
prevăzute de lege pentru realizarea integrării se referă la facilitarea accesului la o serie de
drepturi economice şi sociale, cum ar fi dreptul la un loc de muncă, la educaţie, dreptul la o
locuinţă, dreptul la asistenţă medicală şi asistenţă socială şi la programele de integrare.

2.1 Date statistice

În România, din 1991 până în august 2008, 16914 de străini au solicitat azil, dintre care 2919
au primit o formă de protecţie. În luna august 2008, a fost estimat un număr de 1050 de străini
care au obţinut o formă de protecţie în România şi care continuă să locuiască în România. Din
punct de vedere al ţării de origine, cei mai mulţi provin din Irak (52,33% dintre adulţi).
Majoritatea este formată din bărbaţi (peste trei sferturi).

2.2 Piaţa forţei de muncă

Străinii care au dobândit o formă de protecţie beneficiază de acces pe piaţa forţei de muncă,
acces la sistemul asigurărilor pentru şomaj, la măsurile pentru prevenirea şomajului şi
stimularea forţei de muncă, în aceleaşi condiţii cu cetăţenii români. În actualul context al unei
dezvoltări economice rapide şi al cererii mari de personal pe piaţa forţei de muncă, peste trei
sferturi dintre adulţi au un loc de muncă, dar există un nivel scăzut de concordanţa între
calificarea obţinută şi ocupaţia din România 4 . Datele înregistrate în 2007 arătau că 69% dintre
femei erau casnice şi nici nu manifestaseră interes în identificarea unui loc de muncă, fapt
datorat, în principal, modului de viaţă tradiţional al societăţilor de origine. În ceea ce priveşte
serviciile oferite de agenţiile de ocupare, se menţine nevoia adaptării acestora la situaţia
specială a refugiaţilor.

2.3 Educaţie

Străinii care au obţinut o formă de protecţie în România au acces la toate formele de

învăţământ în aceleaşi condiţii stabilite de lege pentru cetăţenii români. În vederea înscrierii în
anul de studiu corespunzător cunoştinţelor deţinute, inspectoratele şcolare pot organiza pentru
minori un curs gratuit de iniţiere în limba română. Se remarcă procentajul ridicat dintre adulţii
refugiaţi care aveau studii superioare la venirea în România (peste o treime) şi faptul că peste
un sfert dintre adulţi şi-au finalizat studiile în România. Principala problemă continuă să
rămână recunoaşterea studiilor pentru cei care nu posedă documente doveditoare. Ministerul
Educaţiei şi Cercetării a elaborat o metodologie de recunoaştere a studiilor preuniversitare
pentru străinii care au obţinut o formă de protecţie în România, metodologie care se află în
proces de avizare.

2.4 Locuinţe

Străinii care au obţinut o formă de protecţie în România au dreptul la locuinţe sociale, în

aceleaşi condiţii cu cetăţenii români. Lipsa locuinţelor sociale la nivel local a fost suplinită de
ORI prin subvenţionarea a jumătate din chirie pentru o perioadă de 1 an sau cazarea într-un
centru administrat de ORI a cazurilor speciale (persoane cu handicap, persoane în vârstă,
minori neînsoţiţi, familii monoparentale şi victime ale torturii). Peste 90% dintre străinii cu o

4
27% în cazul bărbaţilor şi 9,7% în cazul femeilor – datele din 2007

3
formă de protecţie în România au o locuinţă închiriată sau proprietate personală, restul
beneficiind de cazare în centrele ORI sau în centrul organizaţiei JRS din Bucureşti.

2.5 Asistenţa medicală

Străinii care au obţinut o formă de protecţie în România au dreptul la asistenţă medicală în

aceleaşi condiţii stabilite de lege pentru cetăţenii români, ceea ce implică plata contribuţiei la
asigurările de sănătate. Numărul situaţiilor problematice generate de interpretarea greşită a
legii de către personalul caselor de asigurări de sănătate şi de nerecunoaşterea de către
instituţiile care fac parte din sistemul medical a Codului Numeric Personal pentru cetăţenii
străini a scăzut faţă de perioada anterioară.

2.6 Asistenţa socială

Accesul la sistemul de asistenţă socială se realizează în condiţiile stabilite de lege pentru

cetăţenii români. Străinii care au obţinut o formă de protecţie în România pot beneficia de un
ajutor rambursabil din partea Ministerului Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şansă, care poate
fi obţinut pentru o perioadă de 6 luni, cu posibilitatea de prelungire pentru alte 3 luni. Ajutorul
rambursabil se ridică la valoarea salariului minim pe economie, pentru fiecare membru al
familiei şi se acordă în urma unei anchete sociale. În perioada de referinţă, Oficiul Român
pentru Imigrări a înaintat Direcţiilor pentru Dialog, Familie şi Solidaritate Socială dosarele a
207 de străini care au obţinut o formă de protecţie în România, ajutorul rambursabil fiind cel
mai solicitat serviciu social.

2.7 Programul de integrare

Programul de integrare urmăreşte susţinerea străinilor cu o formă de protecţie, în prima parte

a şederii lor în România după obţinerea formei de protecţie, în procesul de dobândire a
abilităţilor şi cunoştinţelor necesare adaptării la societatea românească. Programul de
integrare constă în oferirea unui curs gratuit de limba română (la nivel de începător),
participarea la sesiuni de orientare culturală şi consiliere, cazarea într-un centru ORI pe durata
programului şi asigurarea asistenţei financiare pe o perioadă de 2 luni până la obţinerea
ajutorului rambursabil. Programul durează 1 an şi se realizează după un plan individual de
integrare întocmit pentru fiecare persoană adultă. Cazurile speciale (persoane cu handicap,
persoane în vârstă, minori neînsoţiţi, familii monoparentale şi victime ale torturii) pot
beneficia de prelungirea programului de integrare. Programele de integrare sunt organizate de
centrele regionale ORI (Bucureşti, Timişoara, Galaţi, Rădăuţi, Şomcuta Mare) sub
coordonarea DAI, cursul de limba română fiind organizat în colaborare cu inspectoratelor
şcolare, după o programă şi manuale speciale. Programa cursului de orientare culturală a fost
realizată la nivelul ORI, totalizează 39 de ore şi cuprinde module privind geografia şi istoria
României, Constituţia României, cultura românească şi valorile europene aşa cum sunt
reflectate în Carta Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene.

În perioada august 2007 – august 2008, 223 străini au primit o formă de protecţie (pe
primele trei locuri din punct de vedere al ţării de origine se situează Irak – 167, urmat de
Somalia – 15 şi Serbia - 9), dintre care 138 au participat în programe de integrare. Astfel,
62% dintre noii recunoscuţi în perioada avută în vedere au ales să beneficieze de
programul de integrare, cei mai mulţi fiind din Irak (57%). Creşterea înregistrată faţă de
perioada acoperită de raportul anterior este semnificativă, atât din punct de vedere al
numărului de beneficiari (47 de persoane în perioada iulie 2006 - iulie 2007, comparativ cu

4
138 în perioada august 2007 – august 2008), cât şi al procentului de nou recunoscuţi care au
optat pentru programul de integrare, participarea nefiind obligatorie (28% dintre noii
recunoscuţi în perioada iulie 2006 - iulie 2007 au ales să beneficieze de programul de
integrare, comparativ cu 62% în perioada august 2007 – august 2008).
150 138

100
iulie 2006 - iulie 2007
47 augus t 2007 – augus t 2008
50

0
be ne ficiari

Tendinţa care se manifestă este aceea de creştere a numărului de participanţi în

programul de integrare, în paralel cu scăderea ratei de părăsire a programului de
integrare şi creşterea numărului de persoane care finalizează programul de integrare.
Explicaţia este aceea că din ce în ce mai mulţi refugiaţi doresc să se stabilească în România,
iar situaţia particulară generată de numărul mare de refugiaţi irakieni recunoscuţi, dar şi
participanţi în programul de integrare, întăreşte această concluzie. Existenţa propriei
comunităţi este elementul care îi determină, într-o mare măsură, pe noii veniţi să-şi dorească
să rămână şi să se integreze în ţara de azil 5 .

2.8 Activităţile complementare serviciilor oferite de instituţiile statului

În vederea suplimentării asistenţei oferite solicitanţilor de azil şi refugiaţilor, ORI cooperează,

în baza protocoalelor încheiate, cu organizaţii neguvernamentale. Aceste ONG-uri sunt:
ARCA - Forumul Român pentru Refugiaţi şi Migranţi (în domenii privind accesul
refugiaţilor la asigurările de sănătate şi asistenţă socială, cetăţenie română, ocupare, pregătire
şi informare a autorităţilor locale şi în procesul de monitorizare a cazurilor individuale),
Salvaţi Copiii (consilierea şi integrarea copiilor refugiaţi si separaţi în societatea românească,
consilierea părinţilor în vederea participării copiilor la şcoală, monitorizarea rezultatelor
şcolare, pregătire suplimentara şi activităţi recreative), Consiliul Naţional Român pentru
Refugiaţi (asistenţa juridică şi socială a solicitanţilor de azil), Serviciul Iezuiţilor pentru
Refugiaţi (asistenţă socială, consiliere şi orientare socio-profesională, cazare temporară a
familiilor şi persoanelor vulnerabile), Organizaţia Femeilor Refugiate din România
(activităţi de consiliere socială şi campanii de informare) şi Fundaţia ICAR (asistenţa
victimelor torturii). De asemenea, există o colaborare foarte bună cu Înaltul Comisariat al
Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi, Reprezentanţa din România, care finanţează o parte
din programele de asistenţă ale organizaţiilor neguvernamentale.

2.9 Opinia publică

Pentru cunoaşterea opiniei publice privind străinii şi refugiaţii în România, ORI a contractat
firma Totem Communication pentru a realiza un studiu de opinie 6 . Raportul final al cercetării

5
În Raportul anual din 2007, este prezentat un studiu de caz privind străinii din Irak cu o formă de protecţie în
România
6
În cadrul Proiectului de Twinning Phare ROo6/IB/JFI 02 ,,Continuarea dezvoltării sistemului de azil şi migraţie
din România

5
privind percepţia populaţiei cu privire la refugiaţii din România este anexat. În continuare,
prezentăm câteva din concluziile cercetării.

Opinia despre străinii şi refugiaţii care locuiesc în România este, în general, neutră,
chiar favorabilă (47,3% dintre respondenţi au declarat că au o părere nici bună, nici proastă
despre străini, iar numărul celor care au o părere bună (33,3%) este mai mare decât al acelora
cu o părere proastă(9,9%). În ceea ce priveşte influenţa străinilor asupra dezvoltării ţării,
datele confirmă părerea neutră, chiar favorabilă a populaţiei (aproape jumătate dintre
respondenţi (49%) consideră că prezenţa străinilor în România nu are nici un efect bun, nici
unul rău asupra dezvoltării ţării noastre, iar peste un sfert dintre aceştia (28,4%) declară că
această influenţă este una bună).

Se remarcă o lipsă a informaţiei în rândul populaţiei în ceea ce priveşte străinii (aproape o

treime consideră că în România trăiesc peste 1 milion de străini, doar 14,6% indicând cu
aproximaţie numărul corect de străini 7 ) şi refugiaţii (aproape o treime dintre respondenţi
(29,3%) cred că în acest moment în România trăiesc peste 100.000 de refugiaţi 8 ). Principalele
informaţii despre străini sau refugiaţi sunt oferite de mass-media (mai mult de trei sferturi
dintre respondenţi (76,7%) au aflat cele mai multe lucruri despre străini şi refugiaţi din mass-
media), fără a exista o experienţă directă cu aceştia (82% nu au stat de vorbă niciodată cu un
refugiat, doar 15% cunoscând personal un refugiat 9 ). Există necesitatea unei clarificări
conceptuale privind diferenţele dintre refugiaţi şi celelalte categorii de străini din România.

În general, refugiaţii sunt văzuţi ca persoane harnice, muncitoare, religioase, la locul lor
responsabile, provenind din ţări asiatice sau arabe. În măsură mai mică, aceştia sunt asociaţi
cu atribute precum “violenţi”, “agresivi”, “leneşi”, “indisciplinaţi”. Părerea cea mai proastă
despre persoanele străine vizează persoanele de etnie/naţionalitate arabă. După cum am văzut,
acest portret este construit, în general, de mass-media.

Asistenţa oferită de către autorităţi refugiaţilor este puţin cunoscută în rândul populaţiei (71%
din populaţia vizată admite că nu cunoaşte serviciile pe care autorităţile le acordă persoanelor
refugiate, iar 79% nu cunosc drepturile persoanelor refugiate din România). Cu toate acestea,
gradul cel mai ridicat de responsabilitate pentru integrarea persoanelor refugiate este
transferat asupra Guvernului (50,1% dintre respondenţi) şi 44% dintre respondenţi consideră
că autorităţile din România ar trebui să acorde mai multe drepturi persoanelor refugiate, în
timp ce 28% consideră că acest lucru nu este necesar, iar 28% nu pot formula o opinie cu
privire la acest lucru. Oamenii sunt foarte puţin conştienţi de rolul pe care ar putea să îl aibă în
sprijinirea refugiaţilor. În ceea ce priveşte reprezentarea conceptului de integrare socială în
rândul populaţiei, mai mult de jumătate dintre respondenţi (50,4%) sunt de părere că
principalul lucru pe care un refugiat ar trebui să-l facă pentru a se integra într-o comunitate
este de a învăţa limba, urmat de obţinerea unui loc de muncă (27,6%). Mai puţini acordă
importanţă învăţării culturii şi obiceiurilor româneşti (8,1%) sau abilităţilor de comunicare ale
refugiaţilor (4,9%).

Ca o concluzie generală, actuala opinie publică neutră, chiar favorabilă, creează premisele
unei acceptări pozitive în rândul populaţiei faţă de refugiaţi. Printr-o informare
corespunzătoare a populaţiei privind motivul venirii refugiaţilor în România, privind nevoile
lor specifice şi avantajele pe care le are România ca participant activ în domeniul protecţiei

7
În România, în august 2008 erau înregistraţi cu şedere legală 53164 de străini
8
Nr. de străini cu o formă de protecţie care locuiesc în România este de aproximativ 1050 de persoane
9
Date confirmate şi de Eurobarometru UE - 2007

6
refugiaţilor, opinia publică poate deveni un factor extrem de favorabil integrării refugiaţilor.
De asemenea, printr-o reflectare incorectă în mass-media a problematicii refugiaţilor, opinia
publică se poate transforma în principalul obstacol în calea integrării, reducând decisiv din
impactul politicilor şi programelor de integrare.

3. Recomandările experţilor germani şi principalele direcţii de acţiune pentru perioada

următoare

În cadrul Proiectului de Twinning Phare ROo6/IB/JFI 02 ,,Continuarea dezvoltării sistemului

de azil şi migraţie din România”, experţii germani au realizat, în anul 2008, o evaluare a
programelor de integrare pentru refugiaţi. Concluzia generală a evaluării a fost aceea că baza
legală este una detaliată şi bine gândită, nelipsind nici personalul pregătit în domeniu care
aplică prevederile legale. Recomandările au fost următoarele:

• gruparea competenţelor şi responsabilităţilor în domeniul integrării în cadrul unei singure

autorităţi, respectiv ORI, care să dispună de un buget unic;
• creşterea implicării organizaţiilor nonguvernamentale şi îmbunătăţirea comunicării între
autorităţi şi ONG-uri, eventual prin finanţarea serviciilor acestora de către autorităţi;
• îmbunătăţirea cantitativă şi calitativă a cursului de limba română (realizarea cursului
conform Cadrului comun european, care presupune module, număr de ore, nivel de
competenţă, atestare);
• obligativitatea participării la cursul de limbă şi orientare culturală pentru toţi nou veniţii,
chiar perceperea de taxe de participare în funcţie de categoriile de cursanţi;
• extinderea duratei programelor de integrare;
• pregătirea funcţionarilor publici în domeniul integrării şi comunicării interculturale şi
realizarea de campanii de informare;
• evaluarea de către ORI a gradului de integrare a străinilor la acordarea permisului de
şedere.

Direcţiile de acţiune pentru perioada următoare:

• realizarea unei campanii de informare a populaţiei din zonele centrelor regionale ORI
privind situaţia refugiaţilor 10 ;
• derularea de acţiuni de pregătire pentru funcţionarii publici în domeniul integrării şi
comunicării interculturale 11 ;
• îmbunătăţirea cantitativă şi calitativă a cursului de limba română 12
• îmbunătăţirea comunicării între organizaţiile guvernamentale şi nonguvernamentale în
domeniul integrării 13 ;
• realizarea de programe privind îmbunătăţirea accesului la locuinţe pentru străinii cu o
formă de protecţie în România 14
• realizarea de programe privind îmbunătăţirea accesului la un loc de muncă pentru străinii
cu o formă de protecţie în România 15

10
În cadrul Proiectului de Twinning Phare ROo6/IB/JFI 02 ,,Continuarea dezvoltării sistemului de azil şi
migraţie din România
11
În cadrul Proiectului de Twinning Phare ROo6/IB/JFI 02 ,,Continuarea dezvoltării sistemului de azil şi
migraţie din România
12
În colaborare cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi Institutul Limbii Române
13
Prin realizare de întâlniri de coordonare şi informare de către ORI
14
Prin Fondul European pentru Refugiaţi
15
Prin Fondul European pentru Refugiaţi