Necesitatea si esenta creditului

Existenta proceselor de producer a marfurilor si serviciilor este imposibila fara existent

relatiilor de creditare.de aici reiese si necesitatea creditului.Fiecare agent
economic,desfasurind activitatea economica,permanent schimba forma capitalului
sau.Initial capitalul exista in forma monetara.Dupa incetarea procesului de productie si
consumarea tuturor factorilor de producer,capitalul se transforma in forma de marfa.Dupa
realizarea marfurilor ,capitalul din nou se transforma in forma monetara.Aeasta rotatie a
mijloacelor banesti se numeste ciclul de rotatie a capitalului,repetarea ciclului esta numita
rotatia capitalului.Marimea capitalului necesar pentru decurgerea fara intrerupere a
capitalului permanent oscileaza.Marimea oscilatiilor depinde de caracterul activitatii
desfasurate de agentii economici.In legatura cu oscilatiile capitalului,la fiecare agent,in
unele perioade apar necesitati de mijloace banesti temporal libere,in cazul micsorarii
capitalului,iar in unele cazuri,apar mijloace banesti suplimentare in acest caz are loc o
crestere a capitalului.

Existenta in permanenta a agentilor care au surplusuri temporale de capital si a celor care

au necesitati temporale de capital audus la aparitia unor relatii economice.Rrelatiile
economice in bazacarora se redistribuiesc mijloacele banasti temporal libere se numesc
relatii de creditare.

Prin credit se subintelege un imprumut in forma monetara sau in forma de marfa acordata
in conditii de rambussabilitate,scadenta si de regula cu plata.Creditul exprima relatiile
economice care apar intre creditor si debitor in cadrul procesului de restribuire temporala
a mijloacelor temporal libere.

Creditorul este unul din participantii la relstiile de creditare ,subiectul care acorda
imprumut din urmatoarele surse:-mijloace proprii

-mijloace imprumutate

Debitorul este unul din participantii la relatiile de creditare,subiectul careaia i se acorda

imprumutul.De aici reese obligatiunea debitorului de a folosi mijloacele imprumutate in
modul stabilit de creditor,in momentul acordarii imprumutului.De asemenea deosebire
dintre debitorsi creditor consta in faptul ca debitorul achita creditorului dobinda.

Relatia de creditare pote sa apara in urmatoarele conditii:

Debitorul si creditorul sunt persoanefizice sau juridice

Debitorul si creditorul asigura responsabilitatea reciproca de avere
Debitorul si creditorul sunt agenti cointeresati reciproc unul fata de altul.

Rolul creditului in economie se manifesta prin functiile pe care le indeplineste.Cu ajutorul

creditului este asigurata continuitatea ciclului de productie ,apar noi edificii activitati,etc.

Creditul
Creditul isi are originea in cuvintul latin creditum care inseamna a crede a avea
incredere .Aceasta origine a notiunii de ceredit scoate in evidenta un element psihologic
absolut necesar existentei unei operatiuni de imprumut incredere.

La aparitia sa creditul era realizat sub forma de imprumut natural in care un individ
acorda altuia un bun sau un serviciu inprezent formele creditului au evoluat cu mare
rapiditate datorita dezvoltarilor societatilor.Notiunea de credit este continuta in art. 3 al
Legii institutiilor financiare conform carea “credit “este : orce angajament de a acorda bani
in imprumut cu conditia rambursarii lor,si platii dobinzii si a altor plati aferente,orce
prelungire a termenului de rmbursare a datoriei,precumsi orce angajament de a
achizitiona o creanta sau alte drepturi de a efectua o plata.

CREDITUL BANCAR este imprumut banesc acordat solicitantilor de ctre institutiile

specializate ,denumite institutii bancare,sub forma baneasca pentru un timp determinat ce
va fi rambursat in viitor la o anumita data,fiind insotit de dobinda.Potrivit art1236 al
codului civil di R.M. prin creditul bancar se intelege ca banca(creditor) se oblige sa puna la
dispozitia unei personae (debitor)suma de bani (credit)iar debitorul se oblige sa sa
restituie suma primita sis a plateasca dobinda si alte sume aferente prevazute de contract.

Activitatea de creditare se desfasoarain baza unor principii determinate in timp, ele sunt:

Principiul rambursabilitatii presupune obligatiunea debitorului de a restitui

obligatoriu suma inprumutata si cudobinda aferenta acestei sume.
Principiul respectarii termenului de achitare presupune restituirea imprumutului si a
dobinzii la termenele care au fost stabilite.
Principiul asigurarii presupune existent a garantiei de achitare a creditului .
Principiul contraplatii presupune ca creditul se acorda contra unei plati numita
dobinda.
Principiul finantarii presupune utilizarea resurselor de creditare in stricta
conformitate cu scopul definit de catre debitor.
Principiul diferentierei exprima ca bancile abordeaza individual fiecare caz de
solicitare a creditului.

In zilele noastre creditul bancar are diverse forme si se folosesc diverse criteria de
clasificare ,printer cele mai de bazase evidentiaza:

Criteriul de clasificare a creditelor bancare:

Dupa principiul institutional al debitorului:persoane fizice,persoane juridice.

Dupa tipul de valuta acordat ca credit:in lei moldovenesti ,in valuta straina.

Dupa modul de acordare :in numerar(ches),fara numerar(prin virament).

Dupa calitatea debitorului si creditorului:credit privat ,credit public.

Dupa perioada creditului:la vedere,la termen(termen scurt 12 luni, terme mediu mai mult
de un an si mai putinde 5 ani,credite pe termen lung maimult de 5 ani).
 Dupa perioada de ranbursare a creditelor sau a dobinzii:lunar,simestrial,annual;la finele
contractului de credit.

Dupa marimea sumei de credit.

Dupa destinatia creditorului-credite pentru cheltuieli curente ,pentru stocuri si cheltuieli

sezoniere,pentru importul si exportul de produse.

Dupa domeniul de activitate a debitorului:agricultura si industrie,constructia si

imbunatatirea financiara,constructia drumurilor si transportare.

Dupa nivelul de risc:credite standart,supraveghiate,dubioase,compromise sunt cu cel mai

mare risc de 100%.

Dupa modul de asigurare a creditului:credite neasiguratr si asigurate.

Dupa modalitatea de calculare si achitare a dobinzii.

ESENTA SI TRASATURILE CREDITULUI

Pentru a putea contura rolul si functiile creditului bancar trebuie evidentiate si analizate
urmatoarele elemente ale creditului bancar.

Structura creditului contine urmatoarele elemente:

Suma :este stabilita prin proiectiile facute de lucratorul bancar ,suma va acoperi
necesarulde credite ,inclusive dobinda pentru datoria suplimentara.

Participantii la raportul de credit sunt debitorul si creditorul acestia pot fi persoanele

fizice sau agebtii economici.

Promisiunea de rambursare reprezinta angajamentul debitorului de a rambursa la

scadenta,valoarea capitalului imprumutat plus dobinda cap ret al creditului.

Pretiul creditului bancar acesrta este reprezentat de dobinda ce reflecta pretul pe care il
achita debitorul pentru folosirea imprumutului ea se plateste intr-un timp stabilit.Exista 2
tipuride dobinda .Dobinda fixa care este valabila pe toata durata de utilizare a
creditului.Dobinda flotanta ea variaza pe perioada utilizarii creditului in functiie de nivelul
dobinzii pe piata.

Scadenta e termenul de rambursare stabilit in contract care depinde de nuivelul de

eficientei activitatii beneficiarului de credite.

Programul de rambursare trebuie sa arate in ce scop va fi folosit creditul .Achizitionarea

sau constituirea unui active fix necesita,de obicei o perioada lunga de rambursare.

Prezentarea de rapoarte creditorul solicita periodic rapoarte pentru supravegherea

situatiei pentru, siguranta proprie ca creditul va fi rambursat la timp si in intregime.

Documentatia reprezinta acordul de aprobare a creditului ,garantia pe carea o ofera

debitorul pentru credit.
 FORMELE DE CREDIT

Creditul bancar este imprumut banesc acordat solicitantilor de ctre institutiile

specializate ,denumite institutii bancare,sub forma baneasca pentru un timp determinat ce
va fi rambursat in viitor la o anumita data,fiind insotit de dobinda.

Creditul comercial presupune acordarea imprumutului in cadrul activitatilor

comerciale ,creditul se acorda in formanaturala dar se ramburseaza in forma
monetara.Vinzatorul transmite marfa in schimbul carea nu primeste bani,dar primeste
undocument care contine obligatiunea cumparatorului de a achita costul marfii plus
dobinda la creditul respective,acest document se numeste cambie.

Credit de stat se sub intelege creditul acordat de persoanele fizice sijuridice bugetului de
stat,el se acorda informa de emisiune de hirtii de valoare de stat.Acest credit se foloseste
pentru acoperirea deficitului bugetar.

Creditul de consum reprezinta un credit pe termen mijlociu sau scurt acordat persoanelor
individuale si destinat acoperirii costurilor bunurilor si serviciilor de care beneficiaza.

Creditele de consum se definesc prin : reprezinta cu plata in rate a unor bunuri de

consum personal de folosinta indelungata si de mare valoare.
Intre creditul de consum si creditul bancar exista strinse legaturi in sensul unor
raporturi de determinare .
Pentru plata in rate comerciantul recurge la creditele bancare.
In conditii de insolvabilitate cumparatorul este obligat sa restituie bunurile,iar
uneori, in functie de clauzele contractuale nu se pot recupera nici ratele achitate.

Credite international sunt creditele acordate de un orgsnizm financiar

international,acordarea lor este insotita de mai multe conditii de ordin politic si social.

POLITICA SI PROCEDEELE DE CREDITARE

Politica creditara a bancii trebuie sa fie orientata spre protejarea activelor, obtinerii de
profit si îmbunatatirii starii economico-financiare a împrumutatilor concomitent luînd în
consideratie securitatea depozitelor clientilor. Politica si procedeele de creditare se
determina de o instructiune de politica generala si instructiuni specifice (scrise), aprobate
de consiliul bancii. O astfel de politica generala si procedee scrise vor cuprinde, dar
nelimitîndu-se la:• Instructiunea de politica generala de creditare a bancii, evidentiind:

- structura organizatorica;

- autoritatile de creditare

- strategia de afaceri si marketing;

- tipurile de credite;

- limitele generale de creditare;

- activitatea de creditare la nivel de filiala;

- gajul sau alt tip de asigurare considerat acceptabil si suficient;

- modul de acordare si rambursare a creditelor;

- principiile stabilirii marimii ratei dobînzii;

- distribuirea si diversificarea pe ramuri (pe sectoare);

- revizuirea si controlul portofoliului de credite etc.

• Instructiunile specifice detaliate despre politica si procedee pentru fiecare tip de credit si
plata cu avans inclusiv:

- procedeele interne de evaluare a credibilitatii debitorului;

- dirijarea si verificarea riscului;

- limitele de acordare a creditului;

- gajul sau alt tip de asigurare necesar;

- stabilirea pretului;

- autorizarile;

- creditele problematice si colectarea lor;

- formarea rezervelor;

- descrierea metodelor analitice de evaluare a credibilitatii clientilor.

Aceste instructiuni trebuie sa includa si formulare de cerere, acordurile(contractele) de

credit, formularul despre gaj sau alt tip de asigurare, etc. Politica generala trebuie sa
defineasca toate tipurile de credite pe care banca le acorda, descrise într-un mod concis si
cuprinzator, continînd informatia despre scopul creditului, scadenta si structura de
rambursare, pret, gajul necesar sau alt tip de asigurare, etc. Politica generala de creditare
trebuie sa reflecte limitele legale si regulatoare de creditare, adica limitele referitor la
eliberarea creditelor mari unui debitor sau unui grup de debitori în interconexiune,
persoanelor afiliate si functionarilor bancii. Aceasta ar putea contine si instructiuni cu
privire la distribuirea pe sector si geografica a portofoliului. În dependenta de detaliile
continute în Instructiunea generala, Instructiunile specifice vor reflecta particularitatile
pentru fiecare tip de credit,suplimentar reflectînd urmatoarele momente: administrarea
creditului, sistemul informational privind creditele, revizuirea interna a creditelor etc.O
banca trebuie sa aiba instructiuni detaliate la dispozitia sa cu descrierea întregului proces
de administrare pentru fiecare tip de credit: de lacererea initiala a clientului, prin evaluarea
credibilitatii si aprobarea de eliberare,pîna la rambursarea finala a acestuia. Aceste
instructiuni trebuie sa ofere un îndrumar detaliat despre documentare pentru orice tipuri
de credite si sa determine regulile referitor la:• Autoritatea de creditare: determinarea
autoritatii de creditare în cadrul bancii pentru luarea deciziei la diferite niveluri, pentru
fiecare tip si marime de credit;
• Informatia financiara: cerintele fata de comunicarea datelor cu privire la situatia
financiara, care trebuie executate de debitor pentru orice tipuri de credite, oferind
posibilitatea unei analize profunde a credibilitatii clientului;

• Evaluarea credibilitatii: instructiunile detaliate despre efectuarea evaluarii credibilitatii

clientului si capacitatii de rambursare a creditului, inclusive metodele adecvate de analiza a
bilanturilor, raportului cu privire la profit si pierderi; în mod similar aprecierea gajului si
altor forme de asigurare a creditelor si stabilirea limitelor (coeficientilor) de utilizare a
acestora.Rapoartele financiare ale entitatilor, care conform legislatiei sunt obligate sa
întocmeasca acest tip de rapoarte, se prezinta la solicitarea bancii, cu amprenta stampilei
organului de stat respectiv, pentru ultima perioada de raportare.

• Gajul si alte forme de asigurare a creditelor: prevederea unui coefficient minim pentru gaj
si alte forme de asigurare a creditelor necesare pentru fiecare tip de credit si evaluarea
adecvata a acestora, în scopul asigurarii acoperirii depline a sumei supuse riscului (suma
creditului plus dobînda);

• Procesul de aprobare: reguli detaliate cu privire la autorizarea acordarii creditului;

• Stabilirea pretului creditului: rata dobînzii/ comisioane pentru toate tipurile de credite
acoperind costurile de creare a fondurilor (plus o marja de profit), inclusiv costurile
suplimentare si crearea rezervelor pentru pierderile posibile;

• Limitele: limitarea liniilor individuale/ creditelor ne rambursate si în total pentru fiecare

debitor;

• Colectarea: determinarea procedeelor legate de creditele cu termenul de rambursare

expirat si platilor aferente neachitate/ delincvente legale si alte reclamatii;

• Diverse: instructiuni specifice pentru cazurile exceptionale si scutiri, etc.

Managementul corect si prudent al portofoliului de credite al unei banci necesita un sistem

eficient de informare, care trebuie sa includa toate aspectele importante privind eliberarea
creditelor. Disponibilitatea unui sistem de încredere si corect de informare, cuprinzînd
întreaga activitate de creditare, este o conditie indispensabila pentru dirijarea si
controlarea efectiva a riscului si, respectiv, pentru îndeplinirea datoriilor si obligatiunilor
managementului sau administratiei bancii.Sistemul informational de creditare trebuie sa
contina detaliile concise asupra creditelor individuale privind:

- identitatea si activitatea debitorului;

- situatia economica si financiara a debitorului (trecuta, actuala si în prognoza) pe baza

unei analize profunde a credibilitatii acestuia;

- tipul, scopul si marimea creditului; - sursele primare si secundare de rambursare;

- asigurarea (gajul) rambursarii creditului si conditiile acestuia;

- alta informatie referitoare la relatia creditara (este necesara comunicarea datelor cu

privire la situatia financiara a debitorului).
 Politica monetar-valutară poate fi definită ca activitatea de influenţare a proceselor
economico-sociale prin oferta de bani în vederea realiză rii principalelor scopuri
macroeconomice şi obţinerii echilibrului general în economie. Politica monetar-valutară
include 2 componente: politica monetară şi politica valutară .Politica monetară include
deciziile şi acţiunile vizînd oferta de monedă şi derularea circulaţiei monetare în economia
naţională , asigurarea echilibrului monetar şi menţinerea puterii de cumpă rare a monedei
în scopul realiză rii unor obiective ale politicii generale. Politica valutară se referă la
modalită ţile de procurare şi utilizare a resurselor valutare şi echilibrarea balanţei de plă ţi
externe, crearea rezervelor de valută , evoluţia cursului valutar şi efectuarea de tranzacţii
pe pieţele financiar-valutare.

Politica monetar-valutară este elaborată şi promovată de Banca Naţională care pune în

aplicaţie instrumentele politicii monetar-creditare:operaţiuni pe piaţa deschisă cu hâ rtii de
valoare de stat constituie operaţiuni de vâ nzare (plasare) –cumpă rare (ră scumpă rare) de
că tre Banca Naţională a hâ rtiilor de valoare emise de stat cu scopul de a mă ri sau micşora
cantitatea de bani din circulaţie. Vâ nzarea hâ rtiilor de valoare conduce la diminuarea
ofertei de bani rezultată din retragerea unei pă rţi din masa monetară din circulaţie, ca
rezultat rata dobâ nzii creşte, creşte puterea de cumpă rare a valutei naţionale şi se
diminuează volumul investiţiilor în economia naţională . Cumpă rarea hâ rtiilor de valoare de
stat contribuie la creşterea ofertei de bani, la micşorarea ratei dobâ nzii, stimularea
investiţiilor şi inflaţie.

În Republica Moldova se emit 3 tipuri de hâ rtii de valoare de stat:

1.bonuri de trezoră rie- constituie hâ rtii de valoare de stat emise cu scont şi ră scumpă rate
la valoarea lor nominală la scadenţă , avâ nd termenul de circulaţie de 28, 91, 182, 273, sau
364 zile;

2.bonuri de acoperire a decalajului de casă sunt hâ rtii de valoare de stat emise cu scont şi
ră scumpă rate la valoarea lor nominală la scadenţă , care au scadenţa nu mai mică de o zi şi
nu mai mare de 364 de zile, termenul de circulaţie fiind indicat în Comunicatul oficial de
lansare a hâ rtiilor de valoare de stat;

3.obligaţiuni de stat constituie hâ rtii de valoare de stat emise pe termen mediu sau lung, cu
rata dobâ nzii fixă sau flotantă şi ră scumpă rate la valoarea lor nominală la scadenţă .

Plasarea hâ rtiilor de valoare de stat se efectuează prin intermediul licitaţiilor

desfă şurate de că tre Banca Naţională în baza Dispoziţiei Ministerului Finanţelor, conform
unui grafic aprobat de că tre Banca Naţională şi Ministerul Finanţelor. Caracteristicile
(valoarea nominală , tipul şi periodicitatea plă ţii dobînzii), precum şi modalitatea de
plasare, de plată a cupoanelor şi de ră scumpă rare a obligaţiunilor de stat sunt stipulate în
Condiţiile de plasare, circulaţie şi ră scumpă rare a obligaţiunilor de stat cu dobînda
fixă /flotantă şi Comunicatele oficiale de plasare a VMS.

La licitaţii participă bă ncile comerciale care deţin conturi curente deschise la Banca
Naţională şi au încheiat cu Banca Naţională acordul cu privire la îndeplinirea funcţiilor de
dealer primar pe piaţa hâ rtiilor de valoare de stat şi participanţii. Dealerii primari pot
participa la licitaţie în numele şi din cont propriu, precum şi din contul mijloacelor
investitorilor, la cererea acestora, iar participanţii pot depune cereri la licitaţii numai în
numele şi din cont propriu.

Pentru a îndeplini funcţia de dealer primar pe piaţa hîrtiilor de valoare de stat este
necesară îndeplinirea urmă toarelor condiţii:

1. Banca activează pe piaţa valorilor mobiliare de stat nu mai puţin de 3 luni, procurînd
valori mobiliare de stat în portofoliul propriu;

2. Dispune şi menţine cuantumul minim necesar al capitalului reglementat de BNM;

3. Faţă de bancă nu sunt aplicate de că tre BNM mă suri de remediere prin care se interzice
atragerea

4. Dispune de cont curent deschis la Banca Naţională a Moldovei;

5. Este participant la SIC în BNM şi dispune de un sistem automatizat de înscrieri în conturi

la nivelul doi;

6. Participă la licitaţiile de vînzare a valorilor mobiliare de stat desfă şurate pe piaţa

primară , după cum urmează :

- Dealerii primari, al că ror nivel al activelor este mai mare sau egal cu 800 mil.lei, participă
la fiecare licitaţie de vînzare a valorilor mobiliare de stat;

- Dealerii primari, al că ror nivel al activelor este mai mic de 800 mil.lei, participă minimum
la 50 la sută din numă rul total de licitaţii de vînzare a valorilor mobiliare de stat (fiecare
numă r desfă şurate pe parcursul unei luni.

7. Procură în decursul unui trimestru valori mobiliare de stat la valoarea nominală într-un
cuantum minim de:

- 2.0% din volumul mediu trimestrial oferit de Ministerul Finanţelor pe parcursul a patru
trimester precedente - pentru dealerii primari, al că ror nivel al activelor este mai mare sau
egal cu 800 mil.lei;

- 1.0% din volumul mediu trimestrial oferit de Ministerul Finanţelor pe parcursul a patru
trimester precedente - pentru dealerii primari, al că ror nivel al activelor este mai mic de
800 mil.lei.

8. Contribuie la crearea lichidită ţii pieţei secundare a valorilor mobiliare de stat, efectuînd
trimestrial tranzacţii în volum minim de 1,5% din volumul total al tranzacţiilor de vînzare /
cumpă rare efectuate cu VMS în

trimestrul precedent de că tre toţi dealerii primari (cu excepţia operaţiunilor de piaţă
deschisă ale BNM).

9. Banca dispune de o încă pere separată şi personal calificat necesar - cel puţin o persoană ,
responsabilă de operaţiunile cu valori mobiliare
 În scopul desfă şură rii licitaţiilor de vâ nzare a hâ rtiilor de valoare de stat se creează
Comisia de licitaţie care include 3 lucră tori ai Bă ncii Naţionale (viceguvernatorul Bă ncii
Naţionale a RM, directorul Departamentului Operaţiuni de Piaţă al Bă ncii Naţionale a RM şi
şeful Direcţiei Operaţiuni de Piaţă a BNM) şi doi reprezentaţi ai Ministerului Finanţelor
viceministrul finanţelor şi şeful Direcţiei Angajamente Interne a Ministerului Finanţelor).
Comisia de licitaţie îndeplineşte urmă toarele sarcini:

-organizează licitaţiile de vâ nzare a valorilor mobiliare de stat;

-i-a decizii privind satisfacerea cererilor depuse;

- determinarea condiţiilor referitoare la preţuri şi luarea deciziei privind satisfacerea

cererilor depuse;

- satisfacerea cererilor depuse la licitaţie în volum mai mic sau mai mare decît volumul
ofertei indicat în Comunicatul oficial de plasare a valorilor mobiliare de stat;

- efectuarea controlului asupra respectă rii regulilor şi condiţiilor de desfă şurare a

licitaţiilor;

- analiza rezultatelor licitaţiei desfă şurate.

-rata dobâ nzii.Bă ncile pot să -şi mă rească rezervele creditare prin: atragerea de noi
depuneri, contractarea de credite de la alte bă nci comerciale şi procurarea de resurse
creditare de la Banca Naţională . În Republica Moldova bă ncile comerciale procură resurse
creditare la licitaţia creditară interbancară , unde cel mai mare furnizor de resurse creditare
este Banca Naţională . Prin mecanismul licitaţiei propunâ nd oferte mari sau mici de resurse
creditare pentru vâ nzare, Banca Naţională influenţează rata dobâ nzii.

Efectele modifică rii ratei dobînzii pot fi observate analizînd piaţa monetară :

a) scă derea ratei dobînzii stimulează investiţiile şi creşterea ocupaţiei forţei de muncă ,
pe fondul unei anumite tendinţe de creştere a preţurilor;

b) creşterea ratei dobînzii conduce la diminuarea investiţiilor şi apariţia tendinţei de

creştere a şomajului. Pe fondul anumitei stabilită ţi a preţurilor se dezvoltă procesele de
stagnare.

- rata rezervelor obligatorii-presupune ca o parte din depozitele bancare şi mijloacele

atrase din alte surse să fie depozitate de că tre bă ncile comerciale în conturi deschise la
Banca Naţională . Cerinţa, confirmată prin lege, conform că reia o parte din depozitele
bancare şi mijloacele primite din alte surse trebuie să se pă streze în Banca Centrală , în
primul rînd contribuie la asigurarea bă ncii şi protejarea clientelei, în al doilea rînd, Banca
Centrală mă rind sau micşorînd rata rezervelor obligatorii, influenţează direct volumul
creditelor acordate de bă ncile comerciale şi ca rezultat, mă reşte sau micşorează oferta de
bani. Rezervele valutare ale Bă ncii Naţionale Instrumentul de promovare a politicii, în
context internaţional utilizat de bă ncile centrale, se numeşte intervenţie pe pieţele
valutare.Intervenţia valutară reprezintă activitatea de stabilizare a nivelului cursurilor
valutare prin blocarea forţelor pieţei, care ridică sau scad nivelul cursurilor de schimb ale
valutei proprii.

Mecanismul intervenţiei valutare este analogic celui al operaţiunilor pe piaţa deschisă .

Acest instrument presupune operaţiuni de vâ nzare-cumpă rare a dolarilor. De exemplu
dacă cursul valutei naţionale scade, Banca Naţională intervine prin operaţiuni de vâ nzare a
dolarilor, fapt ce contribuie la procurarea valutei naţionale, la creşterea cererii de monedă
naţională şi la creşterea puterii ei de cumpă rare. Dacă cursul valutei naţionale creşte,
Banca Centrală din contra, începe activ să vîndă moneda sa, pentru a produce efectul
creşterii ofertei de monedă proprie. Astfel se urmă reşte stabilizarea cursului valutar.

Cum a evoluat creditul in perioada anilor 2006- 2007.

Pe parcursul anilor 2006-2007, a avut loc cresterea considerabila a creditului de

consum in Republica Moldova. Chiar daca acesta este un fenomen firesc ce insoteste
cresterea economica si pare a fi un indicator al increderii populatiei in venituri stabile si
mari in viitor, exista totusi anumite riscuri legate de nerambursarea creditelor si presiuni
inflationiste aditionale. In acest context, exista oare motive de ingrijorare pentru Republica
Moldova? Care sunt actiunile ce trebuie intreprinse in vederea evitarii acestor riscuri?

Sursele majorarii creditului de consum

O evolutie fireasca in conditiile cresterii economice este cresterea volumului creditelor de

consum. Pana in anul 2005, volumul acestora in Republica Moldova era practic neglijabil.
Pe parcursul ultimilor doi ani acestea au cunoscut o crestere semnificativa, atingand
14,06% din totalul creditelor acordate la sfarsitul anului 2007. O majorare de aproximativ
5 p.p. in numai doi ani este considerabila, iar tendintele economiei moldovenesti creeaza
asteptari de crestere in continuare a acestora. Creditele de consum sunt in majoritate
acordate in lei moldovenesti, si doar recent unele banci comerciale au inceput sa ofere
credite de consum in valuta straina, ponderea acestora fiind inca foarte mica.

Aceasta crestere a avut loc chiar daca rata dobanzii este inca destul de inalta pentru ele si a
variat pe parcursul anului 2007 la bancile comerciale intre 13,3% si 25%. in Europa,
dobanzile la creditul de consum variaza de la 6% in Finalanda, statul cu cel mai ieftin credit
de consum, la 12% in Portugalia. in Italia dobanda este de 9,4%, iar in Irlanda de 6,4%.

Principalele cauze care au condus la cresterea creditului de consum in Republica Moldova

sunt:

• Intensificarea concurentei. Patrunderea in sectorul bancar al Republicii Moldova a

investitorilor straini (Raiffeisen International, Grupo Veneto Banca, Societe Generale) a fost
insotita de implementarea pe o scara mai lara a practicilor bancare avansate de creditare la
noi in tara.

• Disponibilitatea resurselor pentru creditare. Bancile Republicii Moldova dispun de

mijloace banesti ca urmare a cresterii depunerilor atat de la persoanele fizice cat si de la
persoane juridice. in acelasi timp, economia autohtona nu este capabila sa asimileze acesti
bani. Astfel, resursele financiare sunt indreptate catre consum, unde intotdeauna se gasesc
doritori de a le utiliza.

Dar, cresterea atat de semnificativa si rapida a ponderii creditelor de consum in totalul

creditelor acordate nu trebuie supraapreciata, ea nefiind insotita de o crestere tot atat de
considerabila a volumului acestora. Paralel cu cresterea creditului de consum, din 2006, s-
au micsorat creditele acordate intreprinderilor din sectorul vitivinicol, ca urmare a
embargoului de vinuri impus de catre Rusia. Astfel, creditele acordate agriculturii si
industriei alimenatare inregistrand o reducere semnificativa, ponderea acestora
micsorandu-se cu cca. 5 p.p. anual in 2006 si 2007.

Care sunt riscurile?

Se considera ca volumul si dinamica creditului de consum reprezinta un indicator al

increderii populatiei in viitor si s-ar parea ca populatia Republicii Moldova spera la un
venit stabil si mare, aventurandu-se spre un consum mai mare. Pe de alta parte, experienta
unor tari arata ca dupa cativa ani dupa explozia creditului de consum, populatia continua
sa contracteze credite chiar daca inteleg bine faptul ca nu-l vor rambursa la termen. Iar
bancile, pentru atragerea clientilor ofera credite in conditii tot mai avantajoase: sume mai
mari, fara gaj. Astfel, riscul nerambursarii creditelor creste, acesta fiind mult mai mare
pentru creditele de consum decat pentru alte tipuri de credite. De exemplu in Romania
valoarea sumelor neachitate de populatie in contul creditelor de consum reprezinta peste
60% din totalul intarzierilor de plata.

Iar in Moldova exista banci care acorda o atentie deosebita creditelor de consum, ponderea
acestora in volumul creditelor acordate depasind chiar 20% la Moldova Agroindbank,
Mobiasbanca, Investprivatbank, EuroCredit Bank. in prezent cea mai mare parte a pietii
creditelor de consum este detinuta de Mobiasbanca. Desi nu putem neglija existenta
riscurilor mentionate, in cazul Republicii Moldova ele sunt deocamdata acceptabile, iar
creditul de consum are loc pentru extindere, fiind inca mult in urma altor state in tranzitie.

Un alt impact al cresterii volumului creditelor de consum care reprezinta un risc major
pentru Moldova este ca acesta, ca si remitentele, sporesc lichiditatea pe piata monetara, ca
urmare afectand nivelul preturilor. Anume din aceasta cauza reducerea ratei de dobanda la
aceste credite nu este recomandata, pentru ca ar putea duce la o explozie a creditelor de
consum si la inflatie inalta, careia BNM nu i-ar putea face fata si din cauza intrarilor masive
de valuta de peste hotare care nu pot fi controlate. Chiar daca nivelul ratelor de dobanda
este inalt comparativ cu alte state, micsorarea acestora este acceptabila doar pentru
investitii in productie, dar nu pentru creditele de consum care, prin stimularea consumului
final mentin inflatia inalta si agraveaza deficitul comercial al Republicii Moldova.In plus, si
evolutiile structurale ale creditului pentru consum comporta riscuri care pot fi mai
periculoase decat dinamica propriu-zisa a creditelor. La momentul actual populatia tarii
tinde sa se indatoreze pe termen scurt, dar odata ce aceasta tendinta se va indrepta pe
termen lung vor apare riscuri aditionale deoarece majoritatea activelor achizitionate se
depreciaza mult mai repede decat ritmul in care debitorii returneaza datoria.

Ca urmare...
Cresterea creditului de consum pe parcursul ultimilor doi ani este o evolutie fireasca in
procesul de crestere economica. La momentul actual, riscurile legate de acest fenomen
pentru Republica Moldova sunt minime. Dar, datorita specificului economiei moldovenesti,
si anume, ponderea inalta a remitentelor in PIB, care nu pot fi controlate de BNM si care au
un impact negativ asupra stabilitatii preturilor, extinderea acestui tip de credit trebuie
examinata cu precautie. Nu este necesar de limitat numarul si volumul creditelor de
consum, ci de evitat micsorarea semnificativa a ratelor dobanzii pentru acestea, creditarea
pe termen lung, acordarea creditelor riscante. in acest sens, este importanta aprobarea
proiectuluid de Lege cu privire la birourile istoriilor de credit.

Creşterea deficitului bugetar pâ nă la limite riscante, precum şi majorarea datoriei

publice interne prin emiterea masivă de valori mobiliare de stat (VMS) pe parcursul
ultimelor luni va impune viitorul Guvern să apeleze la surse de finanţare externe. În acest
sens, Republica Moldova are la dispoziţie 2-3 opţiuni majore: semnarea unui nou
memorandum de finanţare cu FMI sau/şi contractarea creditelor bilaterale negociate la
moment cu Rusia şi China. Ultimele au tulburat enorm mediul mediatic şi analitic din ţară ,
stâ rnind mari controverse. Cauza este că contractarea unor asemenea credite gigantice
pentru ţara noastră automat va tripla soldul datoriei de stat externe, iar în condiţiile
actualei recesiuni economice, gradul de îndatorare va atinge limite riscante. Totodată , este
vital ca aceste credite să nu prejudicieze relaţiile cu FMI, care sunt şi aşa incerte la
momentul de faţă . Or, semnarea unui nou memorandum de finanţare cu această instituţie
financiară va influenţa în mod direct imaginea ţă rii noastre în faţa finanţatorilor occidentali
şi, cu siguranţă , va releva într-o altă lumină sinceritatea aspiraţiilor privind integrarea
europeană . Prin urmare, este necesar ca viitorul Guvern să stabilească clar priorită ţile sale
în domeniul politicii privind datoria de stat externă . Ar trebui sau nu noul Guvern să
accepte creditele oferite de Rusia şi China pe fondul relaţiilor suspendate cu FMI? Care ar fi
impactul de pe urma contractă rii acestora şi care ar trebui să fie priorită ţile politicii de stat
în acest domeniu?

De ce avem nevoie acum mai mult ca oricând de surse externe de finanţare?

Pentru a elimina pericolul major pentru economia naţională care la momentul actual
constă în creşterea puternică a datoriei publice interne în paralel cu diminuarea veniturilor
bugetare. Astfel, pe fondul relaxă rii graduale a politicii monetare şi a tendinţelor
deflaţioniste, Guvernul a apelat foarte intens la surse interne de creditare. Începâ nd cu luna
mai a avut loc practic o explozie a volumului de VMS tranzacţionate pe piaţa primară , astfel
încâ t în luna iunie bă ncile comerciale au devenit principalii finanţatori ai deficitului
bugetar. Problema majoră constă în constrâ ngerile politice care au subminat fundamental
capacitatea Guvernului de a ajusta politica sa bugetară la efectele crizei economice. Prin
urmare, veniturile obţinute din vâ nzarea VMS, care în iunie au fost cu 45,9% mai mari faţă
de nivelul prognozat, erau direcţionate exclusiv spre finanţarea sectorului bugetar şi a
programelor de asistenţă socială . Astfel, în condiţiile în care majoritatea bonurilor de
trezorerie sunt cu o perioadă mai mică de jumă tate de an, reducerea constantă a veniturilor
bugetare va afecta esenţial capacitatea Guvernului privind onorarea obligaţiunilor de plată
la scadenţă . De aceea necesitatea surselor externe de finanţare este una imperativă , luâ nd
în consideraţie maturitatea timpurie a creditelor interne, precum şi pericolul exploziei
deficitului bugetar şi a acumulă rii arieratelor privind plata salariilor şi transferurilor
sociale.

Ce cunoaştem la moment despre creditele negociate cu Rusia şi China...

În principiu, nu există diferenţe fundamentale între perioadele de maturitate a creditelor

oferite de ambele state. Astfel: durata se preconizează a fi de 15 ani, perioada de graţie 5
ani (Rusia) şi 3 ani (China), iar destinaţia acestor credite va ţine (din cele oficial declarate)
de proiecte infrastructurale. Mai cunoaştem de asemenea că , în virtutea propriilor
imperative geopolitice, ambele ţă ri utilizează un spectru larg de instrumente, inclusiv
financiare, pentru a-şi consolida influenţa politică în Europa de Est (Rusia) sau pentru a se
poziţiona în calitate de jucă tor important în această regiune (China). O diferenţă notabilă ar
fi că Rusia, mai mult decâ t China, este interesată de ataşarea unor condiţii politice la
creditul să u. China este interesată mai mult de concesiuni economice cu caracter strategic
din partea Moldovei (de exemplu, administrarea proiectelor de infrastructură de că tre
ingineri şi manageri chinezi sau utilizarea la scară largă a forţei de muncă chinezească ).

... şi ce NU cunoaştem?

Nu cunoaştem practic esenţialul: ratele dobâ nzilor şi, mai ales, condiţionalită ţile
economice/politice ataşate. Interesul autorită ţilor pentru aceste credite, pe fondul
reticenţei privind semnarea unui nou memorandum de finanţare cu FMI, poate fi uşor
înţeles luâ nd în consideraţie specificul situaţiei politice din ţară la momentul câ nd au
început negocierile. Analizâ nd experienţa altor state din CSI care au apelat la credite din
partea Rusiei, vom vedea că acestea includ mult mai puţine condiţionalită ţi economice, faţă
de cele cerute de FMI. În acelaşi timp, cooperarea cu aceasta instituţie financiară
internaţională a presupus, pentru mai multe state din regiune (Ucraina, ţă rile Baltice,
Bosnia, Ungaria, Româ nia), condiţii austere vizavi de politicile lor bugetar-fiscale, în special,
reducerea cheltuielilor aferente programelor sociale şi salariilor din sectorul bugetar.

Totodată , creditele oferite de Rusia şi China vor fi destinate proiectelor infrastructurale, în

timp ce banii oferiţi de FMI pot fi utilizaţi doar pentru suplinirea activelor oficiale de
rezervă . Prin urmare, pentru un Guvern ghidat de obiective electorale sau de alte obiective
pe termen scurt, ofertele Rusiei şi Chinei sunt mult mai atractive faţă de cea a FMI. Ipoteza
respectivă a fost validată chiar de ministrul economiei şi comerţului, Igor Dodon, care a
declarat recent că R. Moldova va accepta mai curâ nd credite comerciale şi nu concesionale
bilaterale[1]. Totodată , acesta a afirmat că Guvernul nu va accepta condiţiile impuse de FMI
care ar „prejudicia populaţie R. Moldova” fă câ nd referinţă explicită la experienţa altor state
din regiune în reducerea salariilor pentru bugetari şi a cheltuielilor aferente programelor
sociale. Cu siguranţă , această poziţie a fost determinată de ezitarea Guvernului în exerciţiu
de a implementa reforme nepopulare care ar fi generat tensiuni sociale şi, respectiv, costuri
politice în ajunul alegerilor parlamentare.

Condiţionalităţi economice venitul statului condiţionalităţi politice

 Deşi creditele bilaterale din partea Rusiei şi Chinei sunt mai atractive pe termen scurt,
acestea implică o serie de riscuri majore pe termen lung. Cauza este că creditele respective,
în special cel din partea Rusiei, ar putea fi condiţionat de o serie de concesiuni politice care
ar permite Kremlinului majorarea influenţei în ţara noastră , influenţă care deja este foarte
înaltă . Experienţa altor state din CSI (tabela 1) relevă faptul că creditele ruseşti au fost
preferate mai mult de statele, politica externă a că rora este mai degrabă una pro-rusă
(Armenia, Kazahstan, Belarus, Kîrgîzstan). Deşi unele dintre acestea au obţinut şi finanţare
FMI, creditele ruseşti au majorat dependenţa economică şi politică a acestora de Rusia.
Spre exemplu Kazahstan a fost obligat să utilizeze creditul rus pentru procurarea metalelor
şi echipamentului fabricate în Federaţia Rusă , iar la moment se duc negocieri privind
vâ nzarea celei mai mari bă nci din această ţară , BTA, că tre Sberbank, o banca comercială
rusă controlată de Kremlin. Kîrgîzstan, pentru obţinerea creditului rus, a fost nevoit să
ceară evacuarea trupelor americane din Baza Aeriană din Manas. Chiar şi Bulgaria, care nu
este membră CSI, a contractat un credit rusesc în valoare de 5 miliarde USD pentru
construcţia unei fabrici de energie nucleară , în schimbul cesionă rii unei cote pă rţi din
sectorul energetic al acestei ţă ri. Se pare însă că noul guvern ales recent în Bulgaria va
retracta precedentele înţelegeri financiare cu Rusia. Totodată , condiţionalită ţile politice
ataşate creditelor din partea Rusiei pot influenţa negativ durabilitatea proiectelor finanţate
în cadrul acestora. Un caz elocvent este cel al Belarusului, câ nd partea rusă a refuzat
transferarea ultimei tranşe de credit de 500 milioane USD, determinâ nd această ţară să
ceară finanţare din partea FMI. Creditele din partea Rusiei şi FMI negociate şi transferate
statelor CSI (Iunie, 2009)

Ţara Credit din partea Rusiei Credit din partea FMI

Ucraina 16,4 miliarde USD (negociat)

7,3 miliarde USD (transferat)

Belarus 2 miliarde USD (negociat)

1,5 miliarde USD (transferat) 2,4 miliarde USD (negociat)

788 milioane USD (transferat)

Kazahstan 3,5 miliarde USD (negociat)

Moldova 500 milioane USD (negociat)

Armenia 500 milioane USD (transferat) 823 milioane USD (negociat)

400 milioane USD (transferat)

Georgia 750 milioane USD (negociat)

187 milioane USD (transferat)

Kîrgîzstan 2 miliarde USD (negociat) 100 milioane (negociat)

 25 milioane (transferat)

Tadjikistan 116 milioane (negociat)

39 milioane (transferat)

Prin urmare, o preferinţa acordată creditelor bilaterale din partea Rusiei şi Chinei în
detrimentul relaţiilor cu FMI va majora semnificativ dependenţa politică şi economică a
ţă rii noastre de aceste state, iar aspiraţiile de integrare europeană vor fi compromise. Deşi
viitorul Guvern va fi pus cam în faţa aceloraşi constrâ ngeri financiare, s-ar putea ca acesta
să aibă mai multe capacită ţi de a implementa acele reforme dureroase, dar necesare, care
derivă din condiţionalită ţile aferente memorandumului FMI. În acelaşi timp, este vitală o
viziune a guvernă rii pe o durată mai lungă de timp, or miopia guvernului în exerciţiu a dus
la întâ rzierea unei serii de reforme structurale fă ră de care relansarea sectorului real la
momentul actual ar fi extrem de dificilă .

Ce rămâne cert?Deşi nu se cunosc ratele dobâ nzilor şi adevă ratele condiţionalită ţi ale
acestor credite bilaterale, ră mâ ne cert faptul că acestea vor avea un impact fundamental
asupra gradului de îndatorare al economiei noastre. Astfel, nivelul acestuia va atinge limite
riscante în urma triplă rii soldului datoriei de stat externe (grafic 1) şi a efectelor crizei
economice în special asupra veniturilor bugetare şi a PIB-ului. Prin urmare, va fi grav
afectată sustenabilitatea datoriei de stat externă (grafic 2) fapt ce ar putea crea turbulenţe
macroeconomice majore.

Grafic 1: Modificarea soldului DSE după ...povara datoriei de stat externe asupra
contractarea creditelor bilaterale, mil. economiei naţionale va creşte de peste 3 ori
USD
Indicatorul care relevă capacitatea economiei de
a rambursa datoria creditorilor externi (ponderea
Datoriei de Stat Externe (DSE) în PIB) va creşte
pâ nă la aproximativ 41,9%. Nivelul respectiv este
unul pe de-a dreptul alarmant luâ nd în
consideraţie faptul că media în alte state din
regiune variază între 19%-20%. Prin urmare, vor
creşte substanţial costurile aferente gestionă rii
Sursa: MinFin, calcule EG DSE care vor fi practic de două ori mai mari faţă
de alte state din Europa Centrală şi de Est.
 ...gradul de expunere la riscul ratei de schimb va fi dublu faţă de media pe regiune
Triplarea ponderii DSE în PIB automat presupune triplarea gradului de expunere la riscul
oscilaţiilor ratei de schimb valutar, ceea ce în actualele condiţii de criză devine un pericol
iminent. Astfel, în timp ce media privind ponderea respectivă în statele din regiune variază
în jur de 19%-20%[3], în R. Moldova aceasta va fi practic dublă (41,9%). Totodată , va
creşte şi ponderea DSE în total datorie publică pâ nă la circa 63%, fapt ce confirmă riscul
sus menţionat. Aceasta vine în contradicţie cu tendinţa regională unde se promovează o
politică în domeniul datoriei publice în direcţia diminuă rii gradului de expunere la riscul
ratei dobâ nzii. ...va fi grav afectată disponibilitatea R. Moldova de a rambursa datoria
sa externă
 Grafic 2: Modificarea
principalilor indicatori de
sustenabilitate a datoriei de
start externe (DSE) în urma
Soldul DSE va depă şi practic de două ori volumul contractă rii creditelor
exporturilor, în contextul anticipatei comprimă ri a bilaterale[2]
comerţului extern în anul curent. Astfel, ponderea DSE în
total exporturi va creşte de la 45% la sfâ rşitul anului 2008
pâ nă la 191% în 2009. La râ ndul să u, aceasta va determina
Banca Mondială să modifice calificativul ţă rii noastre din
„debitor cu risc mic de a nu rambursa datoriile”, în „debitor
cu risc moderat”, fiind aproape de nivelul critic (nivelul critic
se consideră începâ nd cu pragul de 220%).
 
Sursa: MinFin, BNS, calcule
... povara DSE asupra bugetului de stat se va apropia de
EG
punctul critic

Impactul cel mai dramatic va fi simţit de bugetul de stat, ponderea DSE în total venituri
majorâ ndu-se de circa 4 ori. Pe fondul diminuă rii veniturilor bugetare în actualele condiţii
de criză , ponderea DSE în veniturile bugetului de stat va creşte de la 57,8% la finele anului
2008, pâ nă la 228,2%. Un asemenea nivel este foarte aproape de limita critică (250%), fapt
ce relevă riscul sporit privind apariţia unor dezechilibre macroeconomice adiţionale
majore, în urma contractă rii acestor credite.  
 
Concluzii şi recomandări majoreRepublica Moldova posedă un grad mic de îndatorare
faţă de alte state din regiune, respectiv potenţialul de îndatorare al ţă rii trebuie exploatat
foarte atent, astfel încâ t oportunitatea respectivă să nu să se transforme în risc. Deşi nu se
cunosc condiţionalită ţile creditelor analizate, este cert faptul că contractarea acestora va
aduce gradul de îndatorare al economiei R. Moldova pâ nă la limite riscante. Indicatorii
analizaţi relevă riscurile majore ale creditelor respective pentru situaţia macroeconomică
din ţară . În acelaşi timp, maturitatea timpurie a VMS-urilor, pericolul creşterii puternice a
deficitului bugetar şi insuficienţa acută de surse interne de finanţare pe termen lung
determină necesitatea sporită a surselor externe de finanţare. În acest context, prioritatea
numă rul unu în cadrul politicii viitorului Guvern în domeniul datoriei de stat externe ar
trebui să fie reluarea imediată a negocierilor cu FMI privind semnarea noului
memorandum de finanţare. Aceasta nu înseamnă renunţarea la alte credite bilaterale, ci
suspendarea negocierilor privind contractarea acestora pâ nă la momentul semnă rii
acordului cu FMI. Cauza majoră constă în efectul de multiplicator al relaţiilor cu aceasta
organizaţie internaţională de finanţare, care pe lâ ngă asigurarea stabilită ţii
macroeconomice şi a cursului de schimb al monedei naţionale, reprezintă un semnal
pozitiv pentru întreaga comunitate de finanţatori din occident. Mai mult decâ t atâ t, în cazul
contractă rii creditelor din partea Rusiei şi Chinei în lipsa finanţă rii din parte FMI, soldul
datoriei de stat externă nu va mai putea fi acoperit de activele oficiale de rezervă a BNM,
fapt ce ar putea pune în pericol stabilitatea monedei naţionale. În orice caz, Guvernul va fi
nevoit să apeleze la memorandumul FMI cu scopul suplinirii activelor oficiale de rezervă .
Prin urmare, cea mai raţională opţiune a viitorului Guvern va consta în primul râ nd în
reluarea imediată a negocierilor cu FMI, iar ulterior, după semnarea memorandului de
finanţare, este acceptabilă contractarea echilibrată a altor credite bilaterale. Din punct de
vedere geopolitic, este preferabil mai degrabă un credit din partea Chinei, care ar putea să
contrabalanseze esenţial influenţele excesiv de mari ale Rusiei în Moldova.

Creditul in anul 2010

Rapoartele politicii monetare :NR.1

 Pe parcursul anului 2009 Banca Naţională a Moldovei a continuat să utilizeze în mod
flexibil întregul set disponibil al instrumentelor de politică monetară .Ca ră spuns la criza
financiară globală , în contextul presiunilor inflaţioniste reduse şi al scă derii semnificative a
activită ţii economice, Banca Naţională a întreprins mă suri importante de susţinere a
lichidită ţii bă ncilor şi de creditare a economiei în situaţii critice.

Politica ratelor

Relaxarea politicii monetare a Bă ncii Naţionale a Moldovei prin reducerea pe parcursul

anului 2009 a ratei de bază a BNM şi diminuarea normei rezervelor obligatorii a avut drept
scop micşorarea ratelor dobâ nzilor de pe piaţă şi extinderea posibilită ţilor de creditare a
sectorului real al economiei.Deşi principalele operaţiuni de politică monetară (atâ t
operaţiunile de sterilizare pe termen scurt, câ t şi cele de vă rsare de lichiditate) au fost
efectuate cu rata de bază a BNM, impulsurile transmise de ratele BNM au fost preluate cu
întâ rziere de că tre piaţa interbancară a creditelor-depozitelor şi de piaţa valorilor
mobiliare de stat (VMS), iar de multe ori nu au influenţat ratele dobâ nzilor pe termen scurt
de pe aceste pieţe.Astfel, în luna noiembrie 2009 rata medie la credite/depozite
interbancare a coborâ t sub limita inferioară a coridorului ratelor dobâ nzilor, constituită de
rata la depozitele overnight,înregistrâ nd cea mai joasă valoare - 1.00 la sută anual, situaţie
produsă pe fondul unei stagnă ri a activită ţii pe această piaţă generate de excesul de
lichiditate din sistemul bancar.

De asemenea, pe piaţa VMS în luna aprilie, în momentul de maxim deficit de lichiditate

înregistrat pe piaţă , randamentele au depă şit cu mai bine de 10.0 puncte procentuale limita

de sus a coridorului ratelor dobâ nzilor – rata medie lunară la VMS de 91 zile înregistrâ nd
23.8 la sută annual.Rata de referinţă a pieţei interbancare Chibor overnight, poziţionată
distorsionat în raport cu rata de politică monetară în prima jumă tate a anului, s-a corectat
spre sfâ rşitul anului, înregistrâ nd oscilaţii relativ mici.Totuşi, pe ansamblul anului 2009
ratele dobâ nzilor pe piaţa monetară interbancară şi a valorilor mobiliare de stat au preluat
ajustă rile descendente ale ratei dobâ nzii de politică monetară . Rata medie lunară a
dobâ nzii la creditele/depozitele interbancare şi-a menţinut tendinţa de scă dere, ajungâ nd
în luna decembrie la un nivel de 3.02 la sută , inferior celui consemnat în luna ianuarie –
18.84 la sută . Rata medie a dobâ nzii la valorile mobiliare de stat plasate pe piaţa primară
de asemenea au scă zut, de la 17.45 la sută în luna ianuarie pâ nă la 4.51 la sută în luna
decembrie, iar randamentele aferente tranzacţiilor cu VMS pe piaţa secundară s-au
diminuat de la 17.22 la sută în luna ianuarie pâ nă la 3.72 la sută în luna decembrie 2009.
Activitatea de creditare

În condiţiile restrâ ngerii în trimestrul I al anului 2009 a excedentului de lichiditate,

începâ nd cu luna aprilie Banca Naţională a Moldovei a Moldovei a trecut în poziţia de
creditor în raport cu sistemul bancar(graficul nr. 2.3).Lă rgirea accesibilită ţii la resursele
creditoare ale Bă ncii Naţionale a Moldovei în anul 2009 a fost destinsă ca rezultat al
diversifică rii destinaţiilor şi majoră rii termenelor creditelor acordate bă ncilor.

Pe parcursul anului 2009 Banca Naţională a alocat credite pentru menţinerea lichidită ţii
bă ncilor, creditarea agenţilor economici din sectorul real al economiei şi protejarea
integrită ţii sistemului bancar.Volumul creditelor acordate de că tre Banca Naţională a
Moldovei a constituit 2209.9 mil.lei, reprezentâ nd ponderea principală în volumul total al
operaţiunilor de refinanţare aleBNM.Resursele creditoare ale Bă ncii Naţionale a Moldovei
au fost acordate preponderent pentru menţinerea lichidită ţii sistemului bancar şi pentru
creditarea sectorului real al economiei.Pentru menţinerea lichidită ţii bă ncilor în anul 2009
Banca Naţională a Moldovei a acordat credite la şase bă nci licenţiate în sumă de 660.0 mil.
lei, soldul acestor credite la 31decembrie 2009 cifrâ ndu-se la 450.0 mil. lei. În scopul
credită rii sectorului real al economiei Banca Naţională a Moldovei în lunile mai - august
2009 a deschis pentru 9 bă nci linii de credit pe termen de un an în sumă de 960 mil.lei. La
finele anului soldul creditelor acordate pentru creditarea sectorului real al economiei a
constituit 798.0 mil. lei. Creditele menţionate au fost alocate de că tre bă nci primordial în
ramurile industriei şi comerţului (42.2 la sută ), agriculturii şi industriei alimentare
(circa33.6 la sută ) şi industriei energetice şi a combustibilului (circa 14.1 la sută ).Creditele
pentru menţinerea lichidită ţii bă ncilor şi pentru creditarea sectorului real al economiei au
fost acordate cu rata de bază a BNM, variabilă pe perioada acţiunii contractelor de credit,
care pe ansamblul anului s-a diminuat de la 11.00 pâ nă la 5.00 la sută anual. Alocarea
resurselor creditoare bă ncilor cu rata de bază a Bă ncii Naţionale a Moldovei a contribuit la
inversarea în sens descendent a trendului ratelor de dobâ ndă pe piaţam interbancară şi,
respectiv, al ratelor la creditele acordate de bă nci. Această acţiune a condus la încetinirea
ritmului de descreştere a credită rii şi la restabilirea funcţionă rii normale a pieţei financiare
şi de credit.Pe parcursul anului 2009 Banca Naţională a Moldovei a continuat
monitorizarea creditelor acordate în anii precedenţi pentru creditarea cooperativelor de
construcţie a locuinţelor. La finele anului de referinţă soldul acestor credite s-a cifrat la
21.9 mil. lei. Ca rezultat al achită rilor efectuate în termen şi al achită rilor anticipate, soldul
creditelor acordate pentru creditarea cooperativelor de construcţie a locuinţelor
comparativ cu sfâ rşitul anului 2008 a fost în diminuare cu 17.0 la sută . Soldul total al
datoriei creditoare a bă ncilor faţă de Banca Naţională a Moldovei la 31 decembrie 2009 a
constituit 1859.8 mil. lei faţă de datoria de 26.4 mil. lei înregistrată la finele anului 2008
care a fost reprezentată integral de creditele acordate pentru creditarea cooperativelor de
construcţie a locuinţelor.În anul 2009, comparativ cu anul 2008, în structura gajului ce
asigură datoriile creditoare ale bă ncilor faţă de BNM au intervenit modifică ri esenţiale. În
anul de referinţă în calitate de gaj la acordarea creditelor au fost acceptate rezervele
obligatorii ale bă ncilor în lei moldoveneşti şi în valute liber convertibile menţinute de că tre
bă nci la BNM şi valori mobiliare de stat, pe câ nd în anul 2008 gajul a fost constituit doar din
mijloacele bă neşti din conturile „Loro” ale bă ncilor la BNM

Facilităţile permanente Regimul de funcţionare a facilită ţilor permanente (depozite şi

credite overnight), stabilit de BNM, a permis bă ncilor gestionarea eficientă a lichidită ţilor
proprii şi a oferit BNM un plus de flexibilitate în realizarea politicii monetare.Facilitatea de
credit overnight. În contextul deficitului de lichiditate urmă rit în sistemul bancar la
începutul anului 2009, Banca Naţională a Moldovei în perioada februarie – mai 2009, avâ nd
drept scop asigurarea funcţionarii adecvate a pieţei monetare interbancare, a furnizat prin
intermediul facilită ţii de credit overnight mijloace bă neşti la cererea bă ncilor, soldul mediu
zilnic în această perioadă constituind circa 66.8 mil. lei. Pe parcursul perioadei menţionate
valoarea minimă a soldului mediu zilnic al creditelor overnight în mă rime de 10.0 mil. lei a
fost înregistrată în luna februarie, iar valoarea maxima de 126 mil. lei – în luna aprilie
2009.

NR.2

Pe parcursul trimestrului I, 2010 Banca Naţionala a Moldovei a utilizat instrumentele de

politică monetară pentru asigurarea realiză rii obiectivelor stipulate în Strategia politicii
monetare pe termen mediu pentru anii 2010-2012 în vederea menţinerii stabilită ţii
preţurilor, contribuind la stabilitatea macroeconomică şifinanciară .

Politica ratelor

Majorarea ratelor la instrumentele de politică monetară iniţiată de Banca Naţională a

Moldovei de la începutul anului 2010 a fost motivată de riscul creşterii inflaţiei pe termen
mediu. Astfel, de la începutul anului BNM a efectuat două ajustă ri ascendente ale ratei de
bază cu câ te 1.0 puncte procentuale: la data de 2 februarie şi la 30 martie 2010 (pâ nă la
nivelul 6.0 la sută şi 7.0 la sută ,respectiv). Totodată , rata dobâ nzii pentru facilitatea de
depozit a fost majorată de la 2.0 la sută pâ nă la 3.0 la sută anual la 2 februarie 2010 şi pâ nă
la4.0 la sută la 30 martie 2010, iar rata dobâ nzii la facilitatea de creditare - de la 7.5 la sută
pâ nă la 9.0 la sută şi apoi pâ nă la nivelul de 10.0 la sută anual, cu aplicare de la datele
respective (graficul nr. 3.1). Creşterea ratei de bază a fost receptată mai pronunţat la
nivelul randamentelor VMS de 91 zile, acestea urcâ nd pe parcursul întregului trimestru de
la media lunară de 3.43 la sută anual înregistrată în luna ianuarie, pâ nă la 6.56 la sută anual
în luna martie. În acelaşi timp, mişcarea ratelor dobâ nzilor pe piaţa creditelor/depozitelor
interbancare a fost neuniformă : în luna februarie rata medie a crescut pâ nă la 7.0 la sută
anual (dublu faţă de ianuarie 2010), plasâ ndu-se peste rata de bază şi a coborâ t din nou
sub nivelul ratei de bază , pâ nă la 5.74 la sută anual în luna martie.

Rata de referinţă interbancară CHIBOR de o să ptă mâ nă (1W) s-a aliniat creşterii ratei
dobâ nzii de politică monetară , poziţionâ ndu-se aproape la acelaşi nivel cu aceasta pe
întreaga perioadă de referinţă (graficul nr. 3.2).

Activitatea de creditare

În baza contractelor de credit dintre Banca Naţională a Moldovei şi bă ncile licenţiate,

încheiate în lunile mai-august 2009 (conform că rora bă ncilor li s-au deschis linii de credit
pentru creditarea agenţilor economici din sectorul real al economiei) în trimestrul I, 2010
Banca Naţională a acordat credite bă ncilor licenţiate în sumă totală de 30.4 mil. lei.
Creditele au fost acordate la rata de bază a Bă ncii Naţionale a Moldovei, care pe parcursul
trimestrului a variat de la 5 pâ nă la 7 la sută anual. Suma creditelor rambursate în perioada
de analiză a constituit 650.1 mil. lei, inclusiv din creditele acordate bă ncilor pentru
creditarea sectorului real al economiei – 277.2 mil. lei, pentru menţinerea lichidită ţii –
350.0 mil. lei, pentru protejarea integrită ţii sistemului bancar – 22.0 mil. lei şi pentru
creditarea cooperativelor de construcţie a locuinţelor – 0.9 mil. lei. Astfel, la 31 martie 2010
datoria creditoare a bă ncilor licenţiate faţă de Banca Naţională a Moldovei a totalizat
1240.2 mil. lei, fiind reprezentată din creditele acordate bă ncilor pentru completarea
lichidită ţilor - în sumă de 100.0 mil. lei, pentru protejarea integrită ţii sistemului bancar –
567.9 mil. lei, pentru creditarea sectorului real al economiei - în sumă de 551.3 mil. lei şi
pentru creditarea cooperativelor de construcţie a locuinţelor - în sumă de 21.0 mil. lei.La
31 martie 2010 comparativ cu finele trimestrului precedent, soldul creditelor acordate
bă ncilor s-a diminuat cu 619.6 mil. lei, sau cu 33.3 la sută .În trimestrul de referinţă , în
structura gajului ce asigură datoriile creditoare şi dobâ nzile aferente ale bă ncilor faţă de
BNM nu au intervenit modifică ri. La 31 martie 2010 gajul era reprezentat din mijloacele
bă neşti din conturile „Loro” ale bă ncilor la BNM, rezervele obligatorii în lei moldoveneşti,
rezervele obligatorii în VLC menţinute de că tre bă nci la BNM şi din valorile mobiliare de
stat.

Facilităţile permanente Regimul de funcţionare al facilită ţilor permanente (depozite şi

credite overnight) stabilit de BNM a permis bă ncilor gestionarea eficientă a lichidită ţilor
proprii şi a oferit BNM un plus de flexibilitate în realizarea politicii monetare. În trimestrul
I, 2010, în condiţiile persistenţei excedentului de lichiditate, bă ncile au continuat să recurgă
la facilitatea de depozit overnight. Soldul mediu zilnic al depozitelor overnight în trimestrul
de referinţă a constituit 857.4 mil. lei, în scă dere cu 1695.4 mil. lei, sau de circa 3.0 ori faţă
de trimestrul IV, 2009.Pe parcursul trimestrului I, 2010 concomitent cu majorarea ratei de
bază au fost modificate în creştere de 2 ori consecutiv dobâ nzile la facilită ţile permanente.
Astfel, din 2 februarie 2010 au fost majorate ratele la depozitele şi creditele overnight de la
2.0 şi 7.5 la sută pâ nă la 3.0 şi 9.0 la sută anual, respectiv, iar din 30 martie 2010 ratele la
facilită ţile permanente au fost majorate încă cu 1 puncte procentuale, fiind stabilite la nivel
de 4.0 la sută anual la depozitele overnight şi 10.0 la sută anual pentru creditele overnight.
Micşorarea volumului depozitelor overnight a fost condiţionată de preluarea în luna
decembrie 2009 de că tre BNM a operaţiunilor de sterilizare a lichidită ţii prin plasarea de
certificate a BNM.În trimestrul gestionar facilitatea de credit overnight nu a fost solicitată .
NR.3

Pe parcursul trimestrului II, 2010 Banca Naţională a Moldovei a pă strat condiţiile actuale
pe piaţa monetară ,utilizâ nd instrumentele de politică monetară pentru asigurarea realiză rii
obiectivelor stipulate în Strategia politicii monetare pe termen mediu pentru anii 2010-
2012 în vederea asigură rii şi menţinerii stabilită ţii preţurilor.

Politica ratelor

Conduita politicii monetare promovate de BNM pe parcursul trimestrului II, 2010 a fost
justificată de prognoza inflaţiei şi presiunilor inflaţioniste pe termen mediu. Astfel, după
modifică rile operate în trimestrul anterior, BNM, prin deciziile Consiliului de administraţie
adoptate în trimestrul gestionar, a menţinut ratele de dobâ ndă la instrumentele sale de
reglementare monetară la nivelul stabilit la finele trimestrului precedent (7.0 la sută – rata
de bază , 10.0 şi 4.0 la sută – ratele dobâ nzilor ataşate facilită ţii de depozit şi, respectiv, de
credit overnight). În contextul menţinerii ratei de bază la acelaşi nivel, randamentele
valorilor mobiliare de stat (VMS) de 91 zile au consemnat valori în jur de 7.0 la sută anual
pe parcursul întregului trimestru. În acelaşi timp, evoluţia ratei medii a dobâ nzii pe piaţa
creditelor/depozitelor interbancare a fost neuniformă datorită numă rului mic de tranzacţii
şi a scadenţelor ce diferă de la o lună la alta: rata medie a dobâ nzii a înregistrat creşteri în
lunile aprilie şi iunie (6.94 şi 6.57 la sută anual, respectiv), şi o scă dere în luna mai (pâ nă la
4.68 la sută anual). De menţionat că , în toate trei luni ale trimestrului ratele dobâ nzilor
interbancare s-au plasat în partea inferioară a coridorului ratelor dobâ nzilor, sub nivelul
ratei de bază a BNM (graficul nr. 2.1)

Rat
a de referinţă interbancară CHIBOR de o să ptă mâ nă (1W) a fost pe tot parcursul
trimestrului mai mica decâ t rata de bază , consemnâ nd valori între 5.91 şi 6.98 la sută anual
(graficul nr. 2.2).

Activitatea de creditare

În baza condiţiilor contractelor de credit dintre Banca Naţională a Moldovei şi bă ncile

licenţiate, conform că rora bă ncilor li s-au deschis linii de credit pentru creditarea agenţilor
economici din sectorul real al economiei, în trimestrul II, 2010 Banca Naţională a Moldovei
a acordat bă ncilor credite în sumă de 61.5 mil. lei, satisfă câ nd integral cererile bă ncilor.
Suma creditelor rambursate în perioada de analiză a alcă tuit 160.1 mil. lei, inclusiv
creditele acordate bă ncilor pentru creditarea sectorului real al economiei – 128.7 mil. lei,
pentru protejarea integrită ţii sistemului bancar – 30.6 mil. lei şi pentru creditarea
cooperativelor de construcţie a locuinţelor – 0.8 mil.lei. Astfel, la situaţia din 30 iunie 2010
datoria creditoare a bă ncilor licenţiate faţă de Banca Naţională a Moldovei a constituit
1141.6 mil. lei, fiind reprezentată din creditele acordate bă ncilor pentru completarea
lichidită ţilor – în sumă de 100.0 mil. lei, pentru protejarea integrită ţii sistemului bancar –
537.3 mil. lei, pentru creditarea sectorului real al economiei - în sumă de 484.1 mil. lei şi
pentru creditarea cooperativelor de construcţie a locuinţelor - în sumă de 20.2 mil. lei. La
30 iunie 2010, comparativ cu finele trimestrului precedent, soldul creditelor acordate
bă ncilor s-a diminuat cu 98.6 mil. lei, sau cu circa 8.0 la sută .

Facilităţile permanente

Regimul de funcţionare al facilită ţilor permanente (depozite şi credite overnight), stabilit

de BNM a permis bă ncilor gestionarea eficientă a lichidită ţilor proprii şi a oferit BNM un
plus de flexibilitate în realizareapoliticii monetare.Fermitatea controlului asupra lichidită ţii
a continuat să se accentueze în trimestrul gestionar prin sterilizarea excedentului de
lichiditate cu ajutorul operaţiunilor de sterilizare a lichidită ţii. Pe acest fundal, apelul
bă ncilor la facilitatea de depozit overnight s-a redus comparativ cu trimestrul precedent.
Astfel, în trimestrul II, 2010 soldul mediu zilnic al depozitelor overnight a constituit 408.8
mil. lei, în scă dere cu 448.6 mil. lei, sau cu 52.3 la sută faţă de trimestrul I, 2010.În
trimestrul gestionar facilitatea de credit overnight nu a fost solicitată .

NR.4

Pe parcursul trimestrului III, 2010 Banca Naţională a Moldovei a pă strat condiţiile actuale
pe piaţa monetară , utilizâ nd instrumentele de politică monetară pentru asigurarea
realiză rii obiectivelor stipulate în Strategia politicii monetare pe termen mediu pentru anii
2010-2012, în vederea asigură rii şi menţinerii stabilită ţii preţurilor.

Politica ratelor

Pe parcursul trimestrului III, 2010 Banca Naţională a Moldovei a pă strat conduita prudentă
a politicii monetare prin menţinerea ratelor de politică monetară la acelaşi nivel şi a
gestionat ferm surplusul de lichiditate din sistemul bancar prin operaţiuni de sterilizare.
Astfel, BNM prin deciziile a trei şedinţe ale Consiliului de administraţie desfă şurate în
trimestrul gestionar, a considerat corespunză tor nivelul ratelor de dobâ ndă la
instrumentele sale de reglementare monetară , menţinâ ndu-le a şasea lună consecutiv la
acelaşi nivel (7.0 la sută - rata de bază , 4.0 şi 10.0 la sută - ratele dobâ nzilor ataşate
facilită ţii de depozit şi, respectiv, de credit overnight). În situaţia menţinerii ratei de bază la
acelaşi nivel, randamentele valorilor mobiliare de stat (VMS) de 91zile au consemnat valori
în jur de 7.0 la sută anual al doilea trimestru la râ nd. În acelaşi timp, evoluţia ratei medii a
dobâ nzii pe piaţa creditelor/depozitelor interbancare a fost neuniformă , datorită
numă rului mic de tranzacţii (în lunile iulie şi septembrie a fost înregistrată câ te o
tranzacţie) şi a scadenţelor ce diferă de la o lună la alta: rata medie a dobâ nzii a coborâ t în
luna iulie pâ nă la 4.50 la sută anual, iar în luna august – pâ nă la 3.92 la sută annual (sub
limita de jos a coridorului ratelor) şi a urcat în luna septembrie pâ nă la 5.0 la sută anual. De
menţionat, că în toate trei luni ale trimestrului, ratele dobâ nzilor interbancare s-au plasat
în partea inferioară a coridorului ratelor dobâ nzilor, sub nivelul ratei de bază a BNM
(graficul nr. 2.1).
Rata de referinţă interbancară CHIBOR de o să ptă mâ nă (1W) pe parcursul trimestrului
gestionar aînregistrat o creştere neînsemnată , poziţionâ ndu-se în primele două luni ale
trimestrului în vecină tatea apropiată a ratei de bază (6.94, 6.99 şi 7.01 la sută ), iar în luna
septembrie a urcat peste nivelul acesteia, consemnâ nd valori între 7.27 şi 7.30 la sută anual
(graficul nr. 2.2).

Activitatea de creditare

În baza condiţiilor contractelor de credit dintre Banca Naţională a Moldovei şi bă ncile

licenţiate, încheiate în lunile mai-august 2009 şi în luna aprilie 2010 (conform că rora
bă ncilor li s-au deschis linii de credit pentru creditarea agenţilor economici din sectorul
real al economiei), în trimestrul III, 2010, Banca Naţională a acordat bă ncilor credite în
sumă de 70.8 mil. lei. Suma creditelor rambursate în perioada de analiză a alcă tuit 41.8 mil.
lei. Astfel, la 30 septembrie 2010 datoria creditoare a bă ncilor licenţiate faţă de Banca
Naţională a Moldovei a constituit 1170.6 mil. lei, majorâ ndu-se cu 29.0 mil. lei, sau cu circa
2.5 la sută comparativ cu finele trimestrului precedent. În trimestrul de referinţă , în
structura gajului ce asigură datoriile creditoare şi dobâ nzile aferente ale bă ncilor faţă de
BNM nu au intervenit modifică ri. La 30 septembrie 2010 gajul era reprezentat din valori
mobiliare de stat, rezerve obligatorii în lei moldoveneşti şi din rezervele obligatorii în VLC
menţinute de că tre bă nci la BNM.

Facilităţile permanente

Regimul de funcţionare a facilită ţilor permanente (depozite şi credite overnight), stabilit de

BNM a permis bă ncilor gestionarea eficientă a lichidită ţilor proprii şi a oferit BNM un plus
de flexibilitate în realizarea politicii monetare. În trimestrul III, 2010 soldul mediu zilnic al
depozitelor overnight a constituit 295.7 mil. lei, în scă dere cu 113.1 mil. lei, sau cu 27.7 la
sută faţă de trimestrul precedent. În trimestrul gestionar facilitatea de credit overnight nu
a fost solicitată .