SFÂNTA CRUCE

Preot Ioan

Iubi\i credincio]i
 1. S{ VEDEM MAI ÎNTÂI CE ESTE SFÂNTA CRUCE ?
CRUCEA, este cel dintâi obiect sfânt al religiei noastre, c[reia adev[ra\ii cre]tini @i
acord[ un cult de venera\ie. CRUCEA, a fost sfin\it[ prin s`ngele Dumnezeiesc curs pe d`nsa, ]i
a devenit instrument de m`ntuire, obiect de cinstire, semn distinctiv ]i, pricin[ de laud[ ]i de
m`ndrie pentru cre]tini. CRUCE, în limba greac[ se spune stavros, de aici vine ]i cuvântul
"STAVROFOR" - adic[ purt[tor de cruce, fiind vorba de preo\ii care s-au învrednicit s[ o poarte.
CRUCEA, este un semn compus din dou[ linii întret[iate, CRUCEA se ridic[ la hotarul dintre cele
doua iconomii, a Vechiului ]i a Noului Testament, a legii ]i a harului, sau dintre cele dou[ lumi, a
trupului ]i a duhului. Putem vorbi despre CRUCE atât în sens material cât ]i în sens spiritual.
 2. EXIST{ MAI MULTE FELURI DE CRUCI ?
DA. Exist[ trei feluri de cruci. O cruce în form[ de X, T ]i . Cea în form[ de X este cea pe
care a fost crucificat Sfântul Apostol Andrei, cea în form[ de T, întâlnit[ în Vechiul Testament, ]i
folosit[ ]i azi de unii catolici ]i cea în forma binecunoscut[ () pe care s-a r[stignit Iisus Hristos ]i
pe care o cinstesc ]i ast[zi adev[ra\ii cre]tini.
 3. DE CE ESTE CRUCEA ATÂT DE CINSTIT{ ?
Pentru c[ pe cruce s-a r[stignit Fiul lui Dumnezeu, fiindc[ numai a]a puteau fi sc[pa\i
oamenii de pedeapsa mor\ii, care a urmat p[catului str[mo]esc.
 4. CE S-A #NT~MPLAT #N PRIMII ANI AI CRE}TINISMULUI CU CRUCEA ORIGINAL{,
ADIC{, CEA PE CARE S-A R{STIGNIT DUMNEZEUL NOSTRU, IISUS HRISTOS ?
Din pricina @mprejur[rilor vitrege, aceast[ Sf`nt[ Cruce a r[mas pentru un timp sub
temeliile templului p[g`n, prin a c[rui zidire, @mp[ratul Adrian c[uta s[ acopere urmele materiale
ale crucific[rii ]i @nvierii lui Hristos.
 5. ATUNCI, DE CE A TREBUIT S{ SE JERTFEASC{, ÎNSU}I IISUS HRISTOS?
Prin toate jertfele de dinainte de Hristos, oamenii c[utau s[ dea ceva în schimb pentru
iertarea p[catelor, pentru via\a lor. Dar, vie\ile de animale erau de un pre\ mai mic decât via\a
lor. }i atunci, trebuia o jertf[ egal[ cu via\a lor, ]i chiar mai mare ca via\a lor întinat[.
Aceast[ Jertf[ Sfânt[ a adus-o Fiul lui Dumnezeu, ca om, r[scump[rând prin scump sângele
S[u pe oameni de toate p[catele sau, altfel spus, ref[când leg[tura dintre lumea spiritual[ ]i cea
material[, adic[ dintre Dumnezeu ]i om.
 6. C~ND, }I DE CINE A FOST DESCOPERIT{ ACEAST{ CRUCE ORIGINAL{ ?
Descoperirea a avut loc @n anul 326, ]i se datoreaz[ st[ruin\elor Sfintei Elena, ]i acest
lucru este consemnat de: istoricul Eusebiu, Socrate Scolasticul, Sozomen, Fericitul Ieronim,
Rufim, Sf. Ambrozie ]i Sf. Chiril al Ierusalimului. #ndat[ dup[ descoperirea adev[ratei Cruci,
cinstirea ei a fost @ncadrat[ @n cultul liturgic al Bisericii, @ncep`nd cu 13 septembrie 335 -
c`nd s-a sfin\it marea Biseric[, zidit[ de Sf. @mp[rat Constantin cel Mare - Biserica Sf`ntului
Morm`nt.
 7. CE S-A MAI #NT~MPLAT #N CONTINUARE CU SF~NTA CRUCE ?
Regele Chosroes al Per]ilor, a furat @n anul 614, Sf`nta Cruce, ]i apoi, ea a fost
restituit[ ]i depus[ solemn (la 629 - 630) de c[tre @mp[ratul bizantin Heraclius, @n Biserica
Sf`ntului Morm`nt din Ierusalim, dup[ ce Patriarhul Zaharia a @n[l\at-o @n v[zul cre]tinilor la 14
septembrie 630. Dup[ 5 ani (634), din pricina pericolului cresc`nd al invaziilor arabe asupra

3
P[m`ntului Sf`nt, tot @mp[ratul Heraclius aduce Sf`nta Cruce la Constantinopol, depun`nd-o @n
Biserica Sf`nta Sofia. P[r\i mici din ea, se afl[ @mpr[]tiate @n toat[ lumea cre]tin[ (unele
ajung`nd ]i @n \ara noastr[ - la Sf`nta M[n[stire Putna).
 8. AM ÎN|ELES C{ TREBUIA S{ FIE O JERTF{ SUPREM{, DAR DE CE A TREBUIT
S{ MOAR{ TOCMAI PE CRUCE ?
Trebuia din mai multe pricini:
 S[ moar[ în[l\at spre cer, cu bra\ele deschise spre lume, ar[tând c[ se aduce
jertf[ Tat[lui, dar cu iubire fa\[ de lume. Moartea pe cruce fiind cea mai ru]inoas[, pentru cei mai
mari tâlhari, prin aceasta s-a ar[tat pân[ unde coborâse tic[lo]ia noastr[, c[ci am fost în stare
chiar s[ strig[m împotriva celui ce era HRISTOS DUMNEZEU, "R{STIGNE}TE-L !
R{STIGNE}TE-L !"
 S[ moar[ încetul cu încetul, ]i cu patima lui r[bdat[ f[r[ cârtire, sângele S[u s[ se
scurg[ pe cruce sp[lând astfel p[catele lumii.
 S[ ne arate prin suferirea acestei mor\i ru]inoase, cât de mare ]i total[ a fost smerenia ]i
iubirea lui pentru noi.
 9. CRUCEA O ÎNTÂLNIM NUMAI ÎN NOUL TESTAMENT, SAU A FOST
PREFIGURAT{ }I ÎN VECHIUL TESTAMENT?
CRUCEA o întâlnim în Vechiul Testament chiar în timpul lui Moise, în timpul r[zboiului
dintre Evrei ]i Amaleci\i.
“Când î]i ridica Moise mâinile, biruia Israel; iar când î]i l[sa el mâinile biruiau
Amaleci\ii. Apoi s-a a]ezat pe o piatr[, ]i, AARON ]i OR, îi sprijineau mâinile unul pe o
parte ]i altul de alt[ parte. }i au stat mâinile lui ridicate pân[ la apusul soarelui, ]i a zdrobit
Iosua pe Amaleci\i” (Ie]ire 17,11 - 12).
CRUCEA, o întâlnim apoi când Iacov binecuvânteaz[ pe fiii lui Iosif (Efraim ]i Manase) cu
mâinile încruci]ate, deci sub form[ de cruce a]a cum afl[m de la Facere 48,14: “Înadins ]i-a
încruci]at mâinile, de]i Manase era întâiul n[scut”.
CRUCEA, CA SEMN SCRIPTIC o întâlnim când Dumnezeu, hot[rând s[ piard[ pe
nelegiui\ii din Israel, alege în acest scop pe Iezechia proorocul spunându-i: "Treci prin mijlocul
cet[\ii, prin Ierusalim, ]i însemneaz[ cu semnul crucii pe frunte pe oamenii care gem ]i
care plâng din cauza multor tic[lo]ii. S[ nu v[ atinge\i de nimeni care are pe frunte semnul
crucii”(Iezechiel 9,4-6). Prin SEMNUL CRUCII desparte Moise cu toiagul apele m[rii. Crucea,
este preînchipuit[ ]i de ]arpele ridicat de Moise în pustie. “}i dup[ cum Moise a în[l\at ]arpele
în pustie (pe stâlp) a]a trebuie s[ se înal\e ]i Fiul Omului (pe cruce).” (Ioan 3,14-15)
 10. SAU, UN ALT EXEMPLU CONCLUDENT ÎN ACEST SENS
În Vechiul Testament, a fost cinstit nu numai David ci ]i sabia cu care a ucis pe Goliat, ]i
chiar sabia a fost \inut[ cu mare cinste. Unde? Chiar în cortul sfânt lâng[ Efod! "A zis David c[tre
Ahimalec : N-ai cumva la îndemân[ vreo suli\[ sau vreo sabie? Preotul îns[ a r[spuns: "Iat[ sabia
lui Goliat pe care l-ai ucis în Valea Stejarului. Ea este învelit[ într-o hain[ dup[ Efod"(I Regi 21,8-
9). Deci, cu atât mai mult trebuie s[ cinstim noi Sfânta Cruce, fiindc[ nu exist[ arm[ mai
puternic[ ca ea împotriva dracilor.
 11. DAC{ CRUCEA A FOST UNEALTA DE TORTUR{, ATUNCI DE CE TREBUIE S{ O
MAI CINSTIM ?
Este adev[rat c[ a fost o unealt[ groaznic[ de tortur[, dar, aten\ie, Iisus a iubit crucea ]i a
îmbr[\i]at-o ]i este evident adev[rat c[ nimeni n-ar fi putut s[-L r[stigneasc[ pe Hristos, dac[ El n-
ar fi vrut-o! Pe cruce, pe acest "altar" a ars p[catul nostru str[mo]esc. Crucea arat[ ru]inea
noastr[, ]i ne face s[ ne c[im de p[catele noastre, iar din partea lui Dumnezeu arat[ iubirea
nem[rginit[ pentru noi, oamenii.
Deci, crucea o cinstim pentru c[ ea a devenit "Altarul de mare sfin\enie”, a devenit
"Jertfelnicul Jertfei celei înfrico][toare”.
Ca o concluzie a celor spuse, crucea este cinstit[ pentru c[ prin ea s-a înf[ptuit mântuirea
universal[ a oamenilor.

4
  12. DRACII SE TEM DE SEMNUL CRUCII ?
Se tem cumplit, le este nesuferit semnul crucii, ba chiar îi arde ]i nu pot suporta acest
semn nici m[car f[cut în aer.
Dup[ cum bine ]tim, Sfântul Antonie cel Mare a avut o mare experien\[ în lupta cu diavolii.
Ucenicul s[u Sfântul Atanasie, cel care a redactat "Via\a Sfântului Antonie" ne spune c[ aceia
care veneau s[ primeasc[ cuvânt de folos de la "Marele Antonie" a]teptau cu zilele ]i nop\ile,
auzind voci, lovituri, \ipete ]i alte zgomote care veneau din chilia sfântului, la început au crezut
c[ sunt ni]te oameni care se ceart[ cu sfântul. Dar privind printr-o cr[p[tur[ n-au z[rit pe nimeni
în[untru. În acel moment, au în\eles c[, demonii erau cei care râdeau, chicoteau, \ipau,
încercând s[-l alunge pe Sfântul Antonie. Dar el d[dea importan\[ mai mult celor din afara chiliei,
decât celor dinl[untru. }i apropiindu-se de u]a chiliei, îi ruga Sfântul Antonie pe oameni, s[ nu se
team[, c[ acestea sunt jocurile demonilor: "Voi face\i-v[ semnul Sfintei Cruci ]i pleca\i încuraja\i ]i
l[sa\i-i pe ace]tia s[ se joace între ei". "Dezbr[când (de putere) încep[toriile ]i st[pâniile, le-a
dat de ocar[ în v[zul tuturor, biruind asupra lor prin cruce”.(Col. 2,15)
 13. DAR CE PRIMESC CRE}TINII DE LA DUMNEZEU, F{CÂNDU-}I SEMNUL CRUCII?
Atunci când î]i fac semnul crucii, credincio]ii cre]tini primesc binecuvântare ]i har de la
Dumnezeu pentru a li se îndeplini orice virtute.
 14. }I CUM TREBUIE S{ NE FACEM SEMNUL SFINTEI CRUCI?!
Semnul sfintei cruci se face astfel: îndoim în[untrul ]i lipim pe podul palmei degetul mic ]i
inelarul, apoi împreun[m la un loc vârfurile degetelor gros, ar[t[tor ]i mijlociu de la aceia]i palm[ a
mâinii drepte ]i ne însemn[m pe frunte, pe piept, pe um[rul drept ]i pe um[rul stâng pentru a
împrejmui cu puterea lui Hristos, fruntea, inima, umerii, acele organe ale adev[rului, dar ]i ale
p[catului, dorind s[ le facem astfel organe ale drept[\ii, r[stignind pe omul cel vechi care
manifest[ o înclinare spre p[cat ]i s[ fie reînnoit omul cel nou creat dup[ chipul lui Dumnezeu în
dreptate ]i în sfin\enie.
 15. DAR DE CE NU S-A JERTFIT HRISTOS ÎN TEMPLUL IUDEILOR ?
HRISTOS - "Pa]tele nostru" dup[ cum zice Sfântul Apostol Pavel s-a jertfit pe crucea
în[l\at[ pe Golgota ]i nu în templul Iudeilor, pentru c[ ace]tia s[ nu-]i însu]easc[ jertfa, s[ nu cread[
c[ numai pentru acel neam a fost adus[, ci s[ ]tim c[ este o Jertf[ universal[ - pentru întreaga fire
omeneasc[.
 16. SECTAN|II NE REPRO}EAZ{ C{ NE ÎNSEMN{M CU SEMNUL CRUCII }I C{ ASTA-I
CEREMONIE GOAL{! ESTE ADEV{RAT?
Nu! Crucea este semnul fiec[rui cre]tin, este cea mai simpl[ m[rturisire a credin\ei în Sfânta
Treime. Precum solda\ii se cunosc dup[ uniforme, medicii dup[ hainele lor albe, sectan\ii
dup[ bibliile lor sectante cu care umbl[ la subsoar[, tot a]a ]i cre]tinul adev[rat se cunoa]te
dup[ semnul Sfintei Cruci, de care nu se ru]ineaz[ niciodat[ s[ ]i-l fac[ prin ÎNCHINARE. Îl
m[rturisim pe Hristos cel ce ne-a spus: “Tot cel ce m[ va m[rturisi pe mine înaintea
oamenilor, m[rturisi-l-voi ]i Eu înaintea Tat[lui meu care este în ceruri” (Matei 10, 32) sau
Sf. Apostol Pavel în epistola c[tre Galateni 6,14 “S[ nu-mi fie mie a m[ l[uda, decât numai în
Crucea Domnului nostru Iisus Hristos.”
 17. SECTAN|II VOR DOVADA ÎN CEEA CE PRIVE}TE SFIN|ENIA CRUCII?
Mântuitorul vorbindu-le ucenicilor despre a doua venire a Sa la sfâr]itul lumii le spune
"Atunci se va arata pe cer SEMNUL FIULUI OMULUI” (Mat. 24,30). Semnul Fiului omului este
f[r[ discu\ii crucea, precum semnul satanei este 666. “C[ci cuvântul crucii este nebunie
pentru cei ce pier, iar pentru noi care ne mântuim este puterea lui Dumnezeu” (I Cor I.18).
Conform acestei afirma\ii a Sfîntului Apostol Pavel s[-l întreb[m pe sectant: "Ce consideri
dumneata c[ este crucea: pierzanie sau mântuire?" el va r[spunde cu siguran\[: "Pierzanie!". }i
atunci noi îi r[spundem: Este foarte clar c[ dumneata e]ti pe calea pierzaniei, iar noi pe calea
mântuirii!
 18. SECTAN|II NE ÎNTREAB{ REFERITOR LA CRUCE: DAC{ TE-AR BATE TAT{L T{U
CU O BÂT{, AI PUTEA CINSTI BÂTA ACEEA?

5
 Bâta aceea nu a] cinsti-o, pentru c[ tat[l meu nu a putut-o sfin\i. Dar crucea o cinstim
pentru c[ ea s-a sfin\it fiind Jertfelnicul Jertfei celei înfrico][toare. }i pentru a l[muri acest lucru
s[ citim un verset din Vechiul Testament de o importan\[ extraordinar[, “}apte zile s[ cur[\i
astfel jertfelnicul ]i va fi Jertfelnicul Sfin\eniei mare: tot ce se va atinge de el se va sfin\i”
(Exod 29,37). Dac[ tot ce se atingea de jertfelnic se sfin\ea, cu atât mai mult în cazul în care
tocmai Iisus Hristos-Dumnezeul nostru, "Sfin\enia întruchipat[" s-a atins de jertfelnic, adic[ de
cruce, apoi indiscutabil ]i crucea s-a sfin\it.
Deci rezult[ foarte clar c[ “CINE CINSTE}TE JERTFA (HRISTOS) TREBUIE
S{ CINSTEASC{ }I ALTARUL (CRUCEA)!”
 19. SECTAN|II NE SPUN C{ NU AVEM NEVOIE DE SEMNUL CRUCII F{CUT CU MÂNA
pentru c[ Dumnezeu nu cere slujirea mâinilor omene]ti, folosindu-se de tâlcuirea gre]it[ a acestui
verset: "Duh este Dumnezeu ]i cel ce i se închin[ se cade a i se închina în duh ]i în adev[r" (Ioan
4-24).
R{SPUNS. Dat fiind îns[ natura dubl[ a fiin\ei noastre, cât suntem în via\[ la tot ceea ce face
trupul particip[ ]i sufletul, ]i invers. Este adev[rat c[ trebuie s[ ne închin[m în duh, dar aceasta nu
înseamn[ c[ se înl[tur[ cultul exterior. Iat[, Sf. Apostol Pavel porunce]te, ca “B[rba\ii s[ se roage
în tot locul, ridicând mâinile sfinte, f[r[ mânie ]i f[r[ ]ov[ire” (1. Tim. 2,8).
Oare Mântuitorul s-a oprit numai la suferin\a spiritual[ din Gr[dina Ghetsimani sau a
primit-o ]i pe cea trupeasc[? S[ avem crucea numai în inim[ cum ne spun sectan\ii? Dar ce,
inima este singurul m[dular al organismului? Categoric nu! Noi trebuie s[ cinstim crucea ]i cu
ochii, ]i cu gura ]i chiar cu mâinile, închinându-ne: "Lui Dumnezeu @nchin[-te!" (Apoc. 22,9).

Iubi\i credincio]i, putem afirma c[ prin Sfânta Cruce moartea a fost învins[,
p[catul str[mo]esc a fost dezlegat, iadul s-a golit, învierea ne-a fost d[ruit[, por\ile raiului ne-au
fost deschise ]i în bra\ele lui Dumnezeu am fost a]eza\i. CRUCEA ARE MEREU PUTERE
DATORIT{ ACELUI CARE A FOST R{STIGNIT PE EA }I ESTE TOTODAT{ D{T{TOARE DE
VIA|{ DATORIT{ "VIE|II" CARE A FOST ATÂRNAT{ PE EA.
C`t despre crucea noastr[, cea a necazurilor, a ispitelor, a durerilor, a str`mtor[rilor,
iat[ ce ne spune, mai frumos ca nimeni altul, Sf`ntul Ioan Gur[ de Aur:
"#nainte de a-\i trimite Crucea pe care o duci, Dumnezeu a privit-o cu ochii S[i cei
preafrumo]i, a examinat-o cu ra\iunea Sa dumnezeiasc[, a verificat-o cu dreptatea Sa
neajuns[, a @nc[lzit-o cu inima Sa cea plin[ de iubire, a c`nt[rit-o cu m`inile Sale cele pline de
afec\iune, ca nu cumva s[ fie mai grea dec`t o po\i duce. }i dup[ ce a m[surat curajul t[u, a
binecuv`ntat-o ]i \i-a pus-o pe umeri. Deci, o po\i duce.
|INE-O BINE, }I URC{ PE GOLGOTA SPRE #NVIERE !

Cre]tine, s[rut[ crucea ]i icoanele, ]i împodobe]te-le cu flori!

Închina\i-v[, c[ dracii fug de cruce, a]a cum fuge câinele de b[\ul cu care
a fost lovit, ]i s[ zicem cu to\ii:
"CRUCII TALE NE ÎNCHIN{M ST{PÂNE }I
SFÂNT{ ÎNVIEREA TA O L{UD{M }I O SL{VIM".
AMIN!