P. 1
Curs Bobath

Curs Bobath

|Views: 1,362|Likes:

More info:

Published by: Georgiana Milcoveanu on Feb 03, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/28/2013

pdf

text

original

METODA BOBATH de reeducare neuromotorie

ISTORIC

Karel BOBATH, un reputat specialist în neuropsihiatria infantilă şi Bertha BOBATH, soţia acestuia, fizioterapeută şi profesoară de gimnastică medicală în Germania, au publicat în perioada 1950-1953 într-o serie de articole, fundamentarea

teoretică a metodei lor de tratament. Această teorie vine după mulţi ani de observaţii atente şi o experienţă bogată (peste 160 bolnavi cu paralizie spastică de origine cerebrală aflaţi în tratament prelungit). Tardieu mărturiseşte, la un moment dat, că a rămas impresionat de felul în care Bertha Bobath mânuia copiii cu infirmitate motorie cerebrală şi de ceea ce reuşea să obţină de la ei. Bertha Bobath recunoaşte că a fost influenţată de mulţi alţi autori, preluând de la aceştia:
1

stimularea proprioceptivă . posturile reflex inhibitoare devenind poziţii de plecare pentru mişcări specifice.Peto „POSTURILE REFLEX INHIBITOARE" au fost primele descoperite.stimularea tactilă . Tratamentul era însă prea static.Margaret Rood . Pentru a se putea mişca împotriva gravitaţiei. Aceasta a condus la includerea „DEZVOLTĂRII MIŞCĂRILOR ÎN TRATAMENT”. pacienţilor trebuia să li se „DEZVOLTE REACŢIILE DE REDRESARE ŞI ECHILIBRARE”.pregătirea pentru activităţi funcţionale .Kabat . în anul 1943. 2 ..

Acestea sunt pe scurt etapele formării acestei prestigioase metode. Au început deci. să le dea pacienţilor posibilitatea de a-şi „DEZVOLTA CONTROLUL ASUPRA MIŞCĂRII ŞI ECHILIBRULUI” luând mâinile de pe ei gradat. Acesta a fost ultimul pas în pregătirea pacienţilor pentru „ACTIVITĂŢILE FUNCŢIONALE”. ci „UN CONCEPT DE VIAŢĂ”. Autorii au declarat că ei de fapt nu au urmărit să conceapă o metodă. Ei ajutau pacienţii nu cu exerciţii ci oferindu-le o viaţă mai bună. 3 .Nici acest lucru nu i-a mulţumit pe autori. Învăţaseră de la Peto că „exerciţiile” nu trebuie îndepărtate de necesitatea funcţională.

Inhibiţia centrală nu este un fenomen dezvoltat în întregime la naştere. Acest automatism se câştigă în primii 5 ani de viaţă şi coordonarea normală a acestor mişcări fundamentale este esenţială pentru învăţarea corectă a activităţilor funcţionale. Tulburările senzoriale pot fi: . pentru multe acte motorii. fără orientare în spaţiu aceşti pacienţi nu mai sunt capabili să dirijeze corect o mişcare.reacţii de echilibru 4 . Spaticitatea .împiedică achiziţionarea mişcărilor active. 2. deci nu are o imagine corectă kinestezică. care măresc la rândul lor dezordinea motorie. odată cu evoluţia individului. Tonusul crescut şi mişcările necoordonate pe care le produce determină în proprioceptori imagini senzoriale monstruoase. 3.CONCEPTUL BOBATH Analizând cauzele infirmităţii motorii cerebrale a acestor pacienţi. Din punct de vedere terapeutic. Dezordinea mecanismului postural reflex. Dezordinea mecanismului postural reflex 4.tulburări ale aprecierii mişcării . autorii subliniază trei grupuri de reacţii posturale automate: . ea se instalează. autorii au ajuns la concluzia – general admisă azi – că următorii factori contribuie la complexitatea aspectelor observate: 1. Lipsa modalităţilor de mişcare selectivă 1.este rezultatul eliberării activităţii tonice reflexe.tulburări ale percepţiei spaţiale şi corporale Având simţul postural lezat. Tulburările senzoriale sunt în majoritatea cazurilor rezultatul tonusului crescut în muşchi. care stau la baza automatismului. Tulburările senzoriale de grade diferite 2. Cauza tulburărilor motorii este în mare măsură datorată eliberării căilor primitive reflexe de postură şi mişcare de sub inhibiţia cortexului (lezarea tractului cortico-spinal piramidal şi a tractului reticulo-spinal).tulburări ale discriminării tactile . Spasticitatea 3. aceste tulburări sunt şi mai grave.reacţii de ridicare .tulburări ale aprecierii poziţiei . pentru că acesta nu a avut niciodată o percepţie corectă.astereognozie . Pentru copilul spastic.

4. Tratamentul nu se bazează. INHIBAREA ACTIVITĂŢII TONICE REFLEXE se face prin găsirea pentru pacient a unor poziţii reflex – inhibitoare. spasticitatea. La copilul mai mare. Ele depind de reflexele tonice ale gâtului şi de reflexele labirintice. 5 .. înainte să se dezvolte posturi vicioase şi scheme de mişcare anormale. care e bine să înceapă cât mai curând. pe un „antrenament muscular” şi pe reeducarea „modalităţilor de mişcare”. POSTURII şi MIŞCĂRII.reacţii adaptative ale tonusului muscular . În timpul tratamentului. cu excepţia celor foarte uşoare. pacientul trebuie să primească cât mai multe senzaţii posibile asupra TONUSULUI. aceste poziţii pot fi menţinute activ. sub controlul kinetoterapeutului. deci. pentru un anumit timp. Tratamentul paraliziilor spastice cerebrale Autorii subliniază că scopul tratamentului nu trebuie să fie tonifierea musculaturii paralizate deoarece acest efort nu face decât să crească tonusul muscular. Poziţiile reflex . deci poziţia capului şi a corpului în întregime este foarte importantă. Lipsa modalităţilor de mişcare selectivă este prezentă în toate cazurile. Adultul poate fi menţinut timp îndelungat într-o astfel de poziţie reflex inhibitoare sau poate să înveţe să o adopte singur.inhibitoare sunt total sau parţial opuse posturii iniţiale anormale a pacientului. ca o protecţie împotriva forţelor gravitaţiei.

care sunt folosite ca „ PUNCTE CHEIE”.cheie” şi membrul respectiv se va putea mişca. într-o etapă avansată a recuperării.extensorilor Facilitează: ... Capul Extensia capului (din şezând. spasticitatea scade atât de mult pe parcursul tratamentului. deci.flexorilor Facilitează: .. Punctele cheie de control (Les points clefs de controle – Marc GROSS – C. Mulhouse) 1.Kinetoterapeutul poziţionează.controlul capului în poziţia şezand şi în întoarcerile pe o parte 2.H. Posturile reflex – inhibitoare pleacă de la marile articulaţii. Membrul superior şi centura scapulară Inhibă: Rotaţia Internă a umărului şi Pronaţia antebraţului . încât. În acest fel.) Flexia capului (cu flexia centurii scapulare) Inhibă spasticitatea: . stând. pentru a obţine o redistribuire a tonusului mai apropiată de normal în segmentele distale (mână.flexia capului. umerii şi şoldurile.spasmul de extensie (la atetozici) Facilitează: . picior). este suficient să poziţionăm numai „punctul . decubit ventral.. trunchiului şi membrelor inferioare 6 .extensia în restul corpului Inhibă spasticitatea: . mai întâi capul şi gâtul apoi trunchiul.

extensia spontană a degetelor şi mainii .dacă membrul inferior este spastic în extensie (hemiplegici) acest punct cheie facilitează flexiaabducţia de partea afectată (F+Abd) Facilitează: .flexorilor pumnului şi degetelor Abducţia policelui cu Rotaţia externă a umărului.flexorilor ( Pectoralis ++ +.extensia trunchiului. facilitează adducţia şi rotaţia şi rotaţia internă a membrului inferior (Add+RI) Facilitează: . Extensia umărului cu Rotaţie Externă în diagonală în plan posterior b. abducţia şi rotaţia externă a membrelor inferioare (E+Abd+RE) Facilitează: . membrului inferior .b.flexorilor Acest punct cheie funcţionează în Rotaţie externă sau Rotaţie internă a umărului Inhibă spasticitatea: . Supinaţia antebraţului şi Extensia cotului 7 . Adducţia umărului cu Rotaţie Internă b a Inhibă spasticitatea: . pumnul trebuie să fie în extensie Inhibă: . extensia spontană a degetelor şi mainii .extensia.a.flexorilor Facilitează: .facilitează extensia degetelor. Flexors coli + ++) Facilitează: .extensia în tot restul corpului Inhibă spasticitatea: .spasticitatea flexorilor şi tracţiunea în jos a hemi-trunchiului.Rotaţia Externă a umărului şi Supinaţia antebraţului cu Extensia cotului Abducţia orizontală Rotaţia externă a umărului şi Supinaţia antebraţului cu Extensia cotului Ridicarea membrului superior cu Rotaţie Externă Inhibă spasticitatea: . membrului superior şi centurii scapulare a.

rotatorilor interni ai şoldului şi flexorilor plantari ai piciorului (infirmitatea motorie cerebrală) Inhibă spasticitatea: .3. Decubit ventral Extensia capului şi gatului cu ridicarea membrelor superioare deasupra capului Extensia capului şi gatului cu Abducţia orizontală a membrelor superioare şi Extensia cotului Inhibă spasticitatea: .flexia dorsală a piciorului. Membrul inferior şi bazinul Inhibă spasticitatea: Flexia membrelor inferioare . rotatorilor interni ai şoldului şi flexorilor plantari ai piciorului (infirmitatea motorie cerebrală) Inhibă spasticitatea: .flexorilor Facilitează: .extensorilor piciorului (triceps sural) Facilitează: .extensia coloanei dorsale extensia degetelor şi abducţia membrelor inferioare 8 . abducţia şi rotaţia externă a şoldului (Abd+RE) Flexia dorsală a degetelor (3 sau 4 degete externe) 4.abducţia.adductorilor.abducţia şoldurilor şi flexia dorsală a piciorului Rotaţia Externă a şoldurilor cu genunchiul extins Facilitează: . rotaţia externă a şoldurilor (Abd+RE) şi flexia dorsală a piciorului Facilitează: .adductorilor membrelor inferioare Facilitează: .adductorilor.flexorilor .extensia membrelor inferioare Inhibă spasticitatea: .

Extensia capului şi gatului cu Rotaţia capului Inhibă spasticitatea: . Abducţia membrelor inferioare . abducţia membrului inferior şi ridicarea membrului superior (la hemiplegic acest lucru permite un control mai bun asupra membrelor) 5.de partea întoarcerii capului.extensorilor membrului superior Facilitează: . Decubit dorsal Inhibă spasticitatea: Flexia.controlul membrelor superioare în plan anterior (flexia membrului superior) În IMC cu spasticitate crescută 6.adductorilor membrelor inferioare Facilitează: .flexorilor . Şezand 9 .

extensia coloanei vertebrale şi controlul capului în extensie Facilitează: .Inhibă spasticitatea: Flexia şi Abducţia şoldurilor. Cavaler servant 10 . Patrupedie Inhibă spasticitatea: Patrupedie cu coatele extinse şi pumnul şi degetele în extensie .flexorilor şi adductorilor membrului superior Facilitează: .flexia capului .stabilizarea centurii scapulare Flexia şi Abducţia şoldurilor. extensia pumnului şi degetelor 8. trunchiul aplecat în faţă + presiuni pe stern Inhibă spasticitatea: Inhibă spasticitatea: .extensia şi abducţia membrului superior (E+Abd). trunchiul aplecat în faţă + Adducţia orizontală şi flexia braţelor Flexia şi Abducţia şoldurilor.flexia întregului corp 7.extensorilor gatului şi membrelor superioare (IMC) Facilitează: .flexorilor Facilitează: .controlul capului şi membrelor superioare în plan anterior . trunchiul uşor în extensie .

Flexia membrului superior. stand. constă în REACTIVITAREA REAC}IILOR POSTURALE (mişcări de răspuns spontan din partea pacientului obţinute într-o postură reflex inhibitoare). pronaţia . rotaţia internă.Flexia trunchiului Dar singura garanţie a unei reduceri permanente a tonusului muscular. Pe genunchi. mers . cavaler servant. 11 . provocându-le şi întărindu-le prin repetare. Acest lucru se realizează pentru fiecare postură nou achiziţionată (postura păpuşii. se poate provoca extensia capului şi membrelor. patrupedie.după parerea autorilor. se poate provoca extensia membrelor superioare). mers Inhibă spasticitatea: Pe genunchi.adductorilor şi extensorilor şoldului de partea fără încărcare . pe genunchi. după ce acesta apare. De asemenea se stimulează prin toate mijloacele reacţiile de echilibru ale corpului. şezând.flexorii şoldului de partea cu încărcare Facilitează: .extensorilor Facilitează: . care persistă mai multă vreme la copiii spastici. în cadrul reflexului de „pregătire pentru săritură”. Tehnica de obţinere a mişcărilor de răspuns spontan este bazată pe existenţa reflexelor posturale integrate la un nivel superior (ex: în cadrul reflexului Landau.Cavaler servant (bazinul în retroversie de partea fără încărcare) Inhibă spasticitatea: . ortostaism).stabilizarea bazinului 9. stand.

.. Bucureşti. ce să încurajăm. de la rostogolire. Ed. ce să facilităm. Medicală. Alma. Stecken.. Lemaire. ridicare în şezând. . . Ed.. mers „în patru labe”.. Bucureşti 1981. leziune incompletă a măduvei spinării. Ed. P. INDICAŢII TERAPEUTICE Metoda BOBATH este o metodă preţioasă fiind folosită în recuperarea persoanelor suferinde de leziuni ale sistemului nervos central: - - - infirmitate motorie cerebrală. A.. Bleton.Testăm recţiile posturale. 3-eme edition. până la ortostatism şi mers independent. Plan-Paquet. Cash’s Textbook. Neurology for physiotherapists.-P. Tratat de neurologie.Ştim apoi ce să inhibăm.. Ed.Cordun... Kinetologie Medicală. 1999. Medicală.Dawnie. mers pe genunchi. J. P.Delava J. Bucureşti... 1993. J. . ce să interzicem” Bertha şi Karel BOBATH BIBIOGRAFIE: .. vol.Arsene C. Ch. M. hemiplegie/hemipareză... I-II. târâre. Masson. scleroza în plăci... Paris 1996 12 . J.Un alt principiu elementar al metodei este acela de a urmări îndeaproape TRECEREA PRIN DIVERSELE STADII DE DEZVOLTARE.. traumatism cranio-cerebral. boala Parkinson. Cressard – Neurologie centrale chez l’adulte et readaptation.-F.. Pheline. „Simţim tonusul şi schimbările de tonus când mişcăm copilul...

Bazele semiologice ale practicii neurologice şi neurochirurgicale. . N.. Medicală. Mărgărit. Bucureşti. Aspecte ale recuperării bolnavului neurologic. Ed. Asgian B.Vlad. 1998. B.. Reeducarea neuro-motorie Ed. 1992.Moffat.Pendefunda. Ed.. Blakweel Scientific Publications.. Universităţii din Oradea.Pendefunda. Edinburg and Melbourne. Medicală. Ed. Principii kinetoterapeutice în bolile neurologice. Anatomy and physiology for Psysioterapsts.. 1997. Medicală.. 1979. Ed. Bucureşti 1993. Ed.. .. 13 . . M. F. Bucureşti. . L. Mottram. Contact Internaţional. . 1991. L. F. G..Mărgărit. Heredea. Universităţii din Oradea.Robănescu. Mărgărit..Popovici. F. T. D. 1992. M. R. Recuperarea bolnavului hemiplegic adult.. . Neurologie Practică. L. Oxford.Mărgărit. London..

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->