Professional Documents
Culture Documents
TEWISE
Solutia si concentratia
10650-CP-1-2002-A -COMENIUS-C21
This project has been funded with support from the European Commission.
This publication [communication] reflects the views only of the author, and the Commission
cannot be held responsible for any use which may be made of the information contained therein.
Proiectul TEWISE
Acesta este si motivul pentru care am selectat determininarea continutului de sare din
apa. Sarea ne da ocazia sa folosim gustul ca pe un instrument de determinare.
In timpul evaporarii, sedimentul de sare va urca incet pe marginea unui pahar ingust.
Acesta este motivul pentru care folosim un vas Petri. Gradarea( scala) folosita trebuie sa
aiba o precizie de cel putin 0,1g.
Titrarea este scumpa, pentru ca pretul nitratului de argint este mare, dar ca masuratoare
cantitativa, este o metoda care nu foloseste instrumente complicate. In plus, procesul -de
la fenomen si pana la stiinta lui- nu trece printr-o “cutie neagra”.
In situatia in care consumul este o problema puteti lua in considerare acest pas aditional.
10650-CP-1-2002-AT-COMENIUS-C21
Toate probele cu solutie sarata vor fi diluate 1:9 inainte sa incepeti titrarea si dupa aceea
folositi 5 ml din solutia diluata. 5 ml pot fi masurati cu o seringa – amintiti-va de procedura
de curatare descrisa la pag. 7.10a.
Daca folositi acest pas aditional, va fi important sa le explicati copiilor de ce a fost facut si
de ce nu este nevoie sa multiplicam de 10 ori, potrivit manualului.
Conectati cei doi conductori la electrozi, folosind doi conectori tip crocodil.
Ideea de baza a modulului este ca intelegerea unui concept abstract trebuie sa fie
construita pe experienta concreta (fenomen). Acest lucru este foarte important atunci cand
elevii ar trebui sa dobandeasca intelegerea corecta a notiunii de concentratie ca si
cantitate intensiva si nu ca ceva invatat mecanic.
Prima parte:
Aici se va folosi ca substanta de inceput un colorant solubil in apa. Solutia este obtinuta
prin dizolvarea colorantului in apa. Fenomenul actual, este observarea diferentei de
intensitatea culorii si stabilirea relatiei dintre intensitatea culorii si cantitatea de substanta
dizolvata.
Este important ca elevii sa invate ca intensitatea culorii nu masoara cata solutie este acolo
10650-CP-1-2002-AT-COMENIUS-C21
Fabricarea colorantului si reactia lui cu apa nu sunt relevante acum. Se lucreaza numai cu
concentratia. Elevii trec de la observatiile vizuale, la masurarea colorimetrica. Aceasta este
realizata folosind un simplu spectofotometru care poate fi construit pentru aproximativ 5
euro.
A doua parte:
Aici se va folosi sarea si apa pentru a face solutii sarate. Concentratia unei solutii sarate
este initial stabilita folosind gustul. Gustul este un mod tipic de masurare a intensitatii, dar
foarte inexact, asa dupa cum se va demonstra in modul. In acelasi mod ca in partea 1,
elevul este condus catre nevoia de a avea mijloace mai exacte de masurare.
In aceasta parte, se introduc alti cativa termeni chimici – pur, apa, solutie, solid, apa de
mare, precipitare, titrare si masurarea cantitatii. Acestia sunt exemplificati prin masurarea
continutului de sare in apa de mare.
Titrarea este ultima metoda. Din nou, se face o legatura intre simturi (se vede
schimbarea culorii) si masurarea cantitativa facuta cu spectrometru. Din nou,
trebuie sa mentinem un volum constant pentru a evita necesitatea efectuarii
unor calcule matematice dificile. Puteti avea o problema cu mediul prin
10650-CP-1-2002-AT-COMENIUS-C21
Diluarea
Substantele pot fi amestecate. In urmatorul experiment vom amesteca
doua substante diferite. Una dintre substante va fi intotdeauna apa.
Putem pune o cantitate mai mica sau mai mare in apa,dar cum putem sa
vedem acest lucru (cat)?
Ce veti folosi:
Colorant solubil în apă, zahăr, sare, apă, trei pahare Berzelius si două linguriţe.
10650-CP-1-2002-AT-COMENIUS-C21
Turnati aceeaşi cantitate de apă in cele trei pahare astfel încât să fie pe
jumătate pline cu apă. Asezati trei bucăţi de hârtie sub fiecare pahar cu
numerele 1,2 si 3 -pentru fiecare pahar un număr.
Adăugaţi:
10 picaturi de colorant în paharul 1
1 linguriţă de zahăr în paharul 2
1 linguriţă de sare în paharul 3
Când o substanţă ( lichid sau solid) este dizolvată în apă, avem o soluţie.
Notati, dacă puteti vedea, ca substanţele sunt dizolvate în cele trei pahare.
Discutati în grup şi găsiti o descriere colectiva a sensului cuvintelor lichid,
materie solida si solutie.
Acum completati cele trei pahare cu mai multa apa, astfel incat ele sa fie
aproape pline.
______________________________________________________________
______________________________________________________________
Discutati problema:
Exista mai multa sau mai putina culoare in paharul 1 dupa ce ati adaugat mai
multa apa in pahar?
Raspunsul grupului :
______________________________________________________________
10650-CP-1-2002-AT-COMENIUS-C21
______________________________________________________________
______________________________________________________________
______________________________________________________________
Solutii „egale”!
Cum pot solutiile sa fie „egale”, cand este mai mult dintr-o solutie
decat din cealalta?
Fiecare dintre cei trei copii Astrid, Brian si Chris are o cutie. In cutia lui Astrid sunt 5
bile albe. Cutia lui Brian contine 4 bile albe si o bila gri. In cutia lui Chris sunt 8 bile
albe si 2 bile gri.
Katerine este sigura ca , continutul cutiilor lui Astrid si Brian sunt egale.
Achmed este de parerea ca , continutul cutiilor lui Brian si Chris, este acelasi.
10650-CP-1-2002-AT-COMENIUS-C21
Profesorul Dl. Hansen spune ca toate cele trei raspunsuri sunt, intr-un anumit fel,
corecte!
Cand spunem ca doua lucruri sunt egale, nu inseamna totdeauna ca ele reprezinta
acelasi lucru.
Discutati in grupul vostru, despre care dintre cei trei copii credeti ca a dat
raspunsul corect?
Prezentati parerea voastra restului clasei. Comparati parerile .
Cum poate profesorul sa spuna ca raspunsul lui Achmed este corect – ”cutiile lui
Brian si Chris au acelasi continut”?
Vom folosi:
Un pahar mic si unul mare, iar cel mare sa fie de cel putin doua ori mai mare decat
cel mic.
Un cilindru gradat. Colorant si apa.
Puteti sa faci aceeasi culoare in cele doua pahare, adaugand picaturi de colorant?
__________________________________________________________________
Cate picaturi de colorant sunt necesare de adaugat, pentru a obtine aceeasi
culoare?
Cuvat nou: Densitatea colorantului –spunem ca, in apa din cele doua pahare,
concentratia de colorant este aceeasi.
Puteti estima cate picaturi de colorant ar trebui adaugate pentru a obtine aceeasi
concentratie de culoare in paharul mare ca cea existenta in paharul mic?
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
Verifica!
_____________________________________________________________________
Concentratia:
Acum veti invata sa faceti o concentratie specificata, intr-un mod
perfect stiintific.
Materiale necesare:
Colorant, cilindru gradat de 100 ml, apa,
o pipeta, pahare mici si mari.
Care este cel mai corect mod de a descrie concentratia unei solutii?
8 picaturi de colorant in 100 ml solutie sau
8 picaturi de colorant per 100ml de solutie
_________________________________________________________________________
Aparent este acelasi lucru dar exista o mica diferenta intre metoda pe care ati
folosit-o la pag 2.01 si cea de la aceasta pagina.
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
Daca solutia dumneavoastra este de 8 picaturi per 100 ml, cate picaturi ar fi trebuit
sa folositi pentru o solutie cu volumul de 1 litru?
Materiale folosite:
- colorant
- cilindrii gradati (mari si
mici)
- un pahar mare si 3
pahare mici numite cu A, B si
C.
Faceti 100 ml solutie in paharul mare, cu concentratia de 100 picaturi per litru,
folosind metoda stiintifica, corecta pe care ati invatat-o. Din solutie preparata in
paharul mare, puneti 20 ml in paharul mic, numit A, si 10 ml in celelalte doua
pahare mici, numite B si C.
Intelegerea diluarii – puneti mai multa apa intr-o solutie dar colorantul dizolvat
este inca in pahar. Volumul se schimba, concentratia se schimba, dar exista vreo
schimbare in cantitatea de material dizolvat?
Tom toarna un rest de vopsea in chiuveta si apoi o clateste - a scapat el de
vopsea? Discutati problema de mediu, in grup si participatie la o discutie despre
acest subiect in clasa.
Materiale necesare:
Colorant, cilindru gradat, apa, o bucata de hartie alba, un pahar mare, o seringa de
unica folosinta de 10 ml sau 20 ml si trei pahare inguste sau eprubete numerotate
cu 1, 2 si 3.
Altcineva din grupa sa se uite din nou – s-a facut vreo greseala la prima
observatie?
Faceti o descriere a procedurii care poate fi folosita in cazul observatiei vizuale
pentru determinarea concentratiei colorantului in apa.
Prezintati descrierea in clasa, pentru celelalte grupe.
La ultima pagina 2.04a s-au facut trei solutii. Ele au fost facute prin solutia unui
solvent ( dilutie de solutie) cu o concentratie de 200 picaturi per litru.
Care au fost concentratiile din cele trei solutii? ( exprimati raspunsul in picaturi per
litru).
Material necesar:
O solutie colorata cu o concentratie de 200 picaturi per litru ( poate fi folosita cea
de la pag. 2.04a), o seringa de unica folosinta 10 (20) ml , 11 eprubete cu suport,
apa.
Veti folosi aceleasi materiale ca in 2.04b, dar, este posibil ca profesorul sa va dea
alt tip de eprubeta pentru acest exercitiu. Veti invata de asemenea sa folositi un
spectrometru si un ohmetru. Preparati cele 11 solutii in acelasi fel ca in 2.04b,
folosind tipul potrivit de eprubeta pentru acest exercitiu. Deoarece ele sunt
aceleasi, cand veti completa tabelul de la pag 2.05b, puteti folosi tabelul de la
2.04c, care arata concentratiile din eprubetele 1-11.
Puneti eprubeta 1 in stativul din cutie. Acoperiti din nou, cu atentie, cutia. Este
important sa nu intre lumina dinafara in cutie. Cititi valoarea afisata de meter si
inregistrati-o in tabel la pag.2.05b.
Repetati actiunea cu toate solutiile si inregistrati rezultatele in tabel. Apoi puteti
inregistra rezultatele pe graficul de la pag 2.05c.
Acum masurati valoarea propriului amestec, necunoscut si schimbati-l cu un alt
grup. Masurati acest amestec necunoscut si folositi pentru a afla concentratia.
Discutati in grup, de ce valoarea rezistentei devine cu atat mai mare cu cat exista
mai mult colorant in eprubete.
Daca ati transformat toate masuratorile, veti putea pune valorile pentru
concentratie si valorile transformate in graficul de la pag 205c.
X- axa orizontala
Arata concentratiile de la 0 la 200 picaturi per litru.
Y – axa verticala
Arata valorile rezistentei transformate.
Materiale folosite:
Apa pura, apa de la robinet, apa de mare.
3 pahare si un cilindru gradat.
Va trebui sa va amintiti ca, atunci cand folositi un cilindru gradat pentru mai
mult de un lichid, va trebui sa-l curatati inainte de a-l folosi pentru urmatorul
lichid. Folositi urmatoarea procedura:
1. clatiti cilindrul gradat cu apa pura.
2. umpleti cilindrul gradat cu lichidul pe care vrei sa-l masurati si varsati-l
in chiuveta ( sau acolo va da voie profesorul).
3. acum puteti folosi cilindrul gradat pentru a masura lichidul.
Materiale folosite:
4 pahare mici si un pahar mare, sare, un cilindru gradat mare si unul mic, apa, si o
lingurita de masurat.
Fiecare membru al grupului va gusta cele trei solutii, folosind, fiecare, cate o
bagheta curata din sticla. Comparati rezultatele.
10650-CP-1-2002-AT-COMENIUS-C21
In legatura cu locul solutiei misterioase a celuilalt grup, a existat aceeasi opinie din
partea tuturor celor din grup?
Intrebari pentru discutii de grup:
Este usor sa simti sarea in solutiile de sare? Este usor sa gusti diferitele
concentratii de sare in solutii? Este gustul, un bun ”instrument de masura”?
Pahar 3
Pahar 1
Pahar 2
Materiale folosite:
O lingurita, sare si un cantar care are precizia de 0,1 gram. ( S-ar putea sa fie
nevoie sa impartiti cantarul cu alte grupe)
Veti incerca sa aflati cum s-ar putea masura numarul de grame de sare obtinut,
atunci cand se masoara sarea cu lingurita. Nu este suficient doar sa masori o
lingurita de sare. Pentru o masurare precisa, va trebui sa aflati media a 8 masurari
cu o lingurita de sare.
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
10650-CP-1-2002-AT-COMENIUS-C21
Paharul 1 ___________________________________________________
Paharul 2 ___________________________________________________
Paharul 3 ___________________________________________________
Care sunt diferentele reale dintre tipurile de apa pe care le-ai gustat?
Exista ceva in apa?
Uita -te!
Materiale necesare:
4 solutii:
1. apa pura
2. apa de la robinet
3. apa de mare
4. 5% sare de mare ( asigurata de catre profesor)
___________________________________________________________
Apa de robinet
Apa de mare
Apa sarata
10650-CP-1-2002-AT-COMENIUS-C21
Xx
Materiale folosite:
Cateva solutii de apa de mare si apa sarata
2 pahare mici curate
2 vase Petri curate
pipete de unica folosinta
ceva usor pentru acoperit paharul-Tifon, voal
cantare de mare precizie, 0,1g sau mai bune
greutatea rezultata.
Calculati, apoi, cata depunere este
Urmati aceeasi procedura pentru probele in 10 g de apa in solutia pe care ati
de apa sarata avand grija sa faceti experimentat-o.
masuratori exacte.
Puteti calcula, cata depunere ar
putea fi in 100 g din proba de apa?
Poate prezentati problema
profesorului de matematica?
Cat de mare este depunerea din 100 g de apa minerala? Cum poti afla asta?
Dificil
Vas Petri,
pahar,tifon si
solutie
Solutie
(10 g sau 20g)
Greutatea
calculata a apei
10650-CP-1-2002-AT-COMENIUS-C21
Greutatea
calculata a
depunerii
Mare parte din depunere este materie solida obisnuita - poti ghici ce este?
_____________________________________________________________
Materiale necesare:
Solutie sarata, apa pura, apa de la robinet.
Solutie tester sarata intr-o sticla cu pipeta – nitrat de argint.
Solutie sarata pentru colorat, intr-o sticla cu pipeta – cromat de potasiu.
Folositi trei eprubete – una pentru apa pura, una pentru apa de la robinet si una cu
solutie sarata, 1/3 din inaltime, in fiecare eprubeta.
Mai intai picurati testerul de sare in fiecare eprubeta - cate 3 picaturi.
Chimistii numesc tulburarea precipitatului (precipitatul nu se aseaza intodeauna pe
fundul eprubetei sau a paharului).
Precipitatul aici este o materie solida, care nu a putut fi dizolvata in apa, de aceea
solutia devine tulbure.
Adaugati acum o picatura de sare colorata in fiecare eprubeta. Culoarea sarii este
galben deschis, dar ce culoare vedeti acum in cele trei eprubete?
1 ______________________________________________________________
2 ______________________________________________________________
3 ______________________________________________________________
________________________________________________________________
Testerul de sare impreuna cu sarea dizolvata vor face un precipitat alb, tulbure.
Sarea colorata este o solutie galbena dar, impreuna cu solutia tester, aceasta
devine un precipitat cafeniu. Solutia tester si sarea colorata impreuna cu sarea
dizolvata vor da un precipitat galben. Discutati in grup, ce s-a intamplat in eprubeta
cu apa de la robinet. Lasati o notita aici, pentru ca va veti intoarce – veti gasi
raspunsul mai tarziu.
Stiinta reala?
Aici vom folosi o metoda mai buna de determinare a
concentratiei dintr-o solutie.Vom folosi un tester de sare si sare
colorata.
Materiale necesare: o sticla cu tester de sare, o sticla cu pipeta cu sare
colorata, 2 seringi de unica folosinta de 10 sau 20 ml. Un pahar mic, doua
pahare de marime medie si un pahar mare plin cu apa pura - nu apa de la
robinet. Solutiile sarate care vor fi testate.
Una dintre seringi va fi folosita numai pentru tester. O vom numi “seringa tester”.
Cu cealalta seringa, pe care o vom numi “seringa de sare”, vom masura o cantitate
exacta de solutie sarata care urmeaza sa fie testata. Vom testa diferite solutii
sarate . De fiecare data cand folositi o noua solutie trebuie sa curetati cu atentie
seringa de sare. Turnati putina solutie tester intr-un pahar de marime mijlocie, iar
solutia de sare pe care o testati, in celalalt pahar mijlociu.
Cum ati putea face o solutie care sa contina de 5 grame de sare per 100 ml
solutie? (vezi pagina 7.02a)
______________________________________________________________
Completati tabelul:
10650-CP-1-2002-AT-COMENIUS-C21
______________________________________________________________
Vi se pare dificil?
Materiale folosite:
5 pahare de 50 ml, 1 pahar de 150 ml, cilindrii de masurare de 25 ml sau 100
ml, 2 seringi de unica folosinta 10 –20 ml, cantar, apa pura.
Puneti etichete pe cele 5 pahare sau mici bucati de hartie sub fiecare pahar.
Urmati manualul. Incepeti cu solutia de 1 g per 100 ml. Este bine sa faceti
fiecare test pentru o solutie de cel putin doua ori. Nu uitati sa curatati seringile
si paharele dupa fiecare test. Daca doua teste sunt foarte diferite intre ele,
repetati testul. Daca o solutie a fost testata si treceti la urmatoarea solutie cu
o noua concentratie, nu uitati sa curatati inainte .
in 5 ml de
solutie
1 g per 100 ml
2 g per 100 ml
3 g per 100 ml
4 g per 100 ml
5 g per 100 ml
Proiect:
Ati locuit langa o sursa de apa sarata? Ar putea fi marea sau un lac sarat.
Daca da, puteti folosi procedura pe care tocmai ati invatat-o pentru a testa
concentratia de sare din probele de apa pe care le-ati recoltat.
10650-CP-1-2002-AT-COMENIUS-C21
Numarul pe care-l veti gasi va fi aproape de sare per 100. Puteti obtine
informatii despre sare per 100 din apa locala, de la autoritatile locale.
Daca exista un golfulet sau o gura de rau, puteti testa sarea per cent in
cateva locuri. Puteti de asemenea face testul sare per cent ca rezultat al
actiunii mareei.
Daca nu traiti langa o sursa de apa sarata exista doua modalitati pentru
obtinerea probelor pentru test:
Forma plictisitoare: profesorul sa prepare cateva “misterioase” probe de apa
sarata.
Calea amuzanta: incearca kidlinks sau alte surse de pe Internet de unde sa
obtii probe de apa sarata din diferite tari.
1 lingurita in 200
ml de apa
2 lingurite in 200
ml de apa
3 lingurite in 200
ml de apa
Apa de robinet
Apa de mare
10650-CP-1-2002-AT-COMENIUS-C21
Calculul in grame per 100 ml de solutie poate fi dificil, dar iata un indiciu:
Puteti calcula numarul de grame de sare din cele trei solutii si inregistrati asta
in tabel.
Cum puteti estima numarul de grame de sare pentru 100 ml din apa de mare?