Professional Documents
Culture Documents
REÞETE VEGETARIENE
DE POST ªI DIVERTISMENT
1
2
200
REÞETE VEGETARIENE
DE POST ªI DIVERTISMENT
Culese de
Hegyi Árpád - Gedeon
preparate cu blenderul
Soia-lakt
Editura
MULTIMEDIA INTERNAÞIONAL
Arad, 2006
3
Editare ºi copertã:
MIHAELA AMBRO
4
Partea I
5
A. BLENDERUL SOIA-LAKT
Recomandare - PROSPECT
Mod de utilizare
• Dupã ce s-a asamblat filtrul cu unitatea principalã, puneþi întregul
set în picioare vertical, umplând vasul cu apã.
Atenþie! Partea de sus a aparatului (motorul) se monteazã cu ciocul
spre mânerul vasului. Deasupra mânderului se aflã un mic cocoºel de
plastic care se potriveºte suub ciocul pãrþii de sus unde acþioneazã un
întrerupãtor de siguranþã (la ridicarea motorului din apã acesta întrerupe
curentul de la termoplonjon pentru ca sã nu se ardã).
• Puneþi boabe de soia înmuiate în filtru, 2 pahare. Acoperiþi apa-
ratul, conectaþi la prizã ºi apãsaþi butonul “steeped bean”. Când auziþi
6
beep-ul, unitatea centralã începe sã lucreze. Aparatul încãlzeºte apa la 80°
C în aproximativ 10 minute. Motorul face câteva rotiri înainte ca aparatul
sã înceapã din nou sã încãlzeascã apa. Când laptele de soia este gata pentru
procesat se va auzi o melodie. Întregul proces dureazã aproximativ 18-25
minute.
• Dacã procesaþi un pahar (8 gr.) de boabe de soia uscate, apãsaþi
butonul “dry bean”. Motorul începe imediat sã macine boabele. Dupã
aceea apa va fi încãlzitã la 80°C în aproximativ 12-20 minute. (Timpul
depinde de felul apei pe care o folosiþi.) Motorul va face încã câteva rotiri
înainte ca aparatul sã reîncãlzeascã apa. Când procesarea laptelui este gata
va cânta o melodie.
• Laptele poate fi consumat imediat.
• În filtru veþi avea pulpa ºi coaja rãmase de la boabele de soia,
numitã okara/brânzã din care puteþi pregãti diferite reþete culinare.
Curãþarea aparatului
• Scoateþi afarã filtrul prin rotirea sa în sens invers acelor de
ceasornic, scoateþi pulpa (okara) fiind resturile de boabe de soia, spãlaþi
vasul ºi elementele aparatului ºi curãþaþi cu o perie filtrul.
• Folosiþi buretele de spãlat vase (cu partea mai asprã) pentru a
îndepãrta resturile de lapte de soia închegate pe conducta de încãlzire.
• Umpleþi cu apã curatã vasul aparatului ºi înmuiaþi conducta de
încãlzire câteva minute, dupã care clãtiþi cu apã.
• La spãlare/curãþare: Nu introduceþi aparatul cu partea electricã
(motorul) în apã pentru a nu se umezi în interior! Þineþi sub jet doar partea
de jos a aparatului (cuþitul, electrozii, senzorul). Introduceþi filtrul în apã
caldã ºi cu periuþa frecaþi bine gãurile acestuia, apoi þineþi sub jet de apã.
7
iarna. În caz contrar va rezulta mai puþin lapte sau nu vor putea fi sfã-
râmate boabele;
• Durata procesului diferã în funcþie de mediul înconjurãtor, tem-
peraturã, electricitate ºi tipul de boabe de soia, ºi spumarea apei;
• Volumul de apã trebuie neapãrat sã fie între 1300-1500 ml (vezi
tipul aparatului);
• Dacã simþiþi cã laptele nu este destul de dulce sau de fin puneþi
filtrul în unitatea principalã ºi apãsaþi butonul “heating”. În decurs de 3
secunde va reporni automat procesul de fierbere la prepararea laptelui.
• Filtrul trebuie curãþat sau înmuiat dupã fiecare folosire a apa-
ratului. Asiguraþi-vã cã nu a rãmas nici un fel de reziduri de boabe de la
folosirea anterioarã. Dacã nu este îndepãrtat laptele închegat, boabele de
soia nu vor fi zdobite corect la urmãtoarea folosire a aparatului. Toate
aceste procese de curãþare sunt necesare pentru a obþine un lapte gustos ºi
de ca litate!
• Tineþi aparatul în locuri uscate ºi bine aerisite!
8
Soluþii:
1. Mai înmuiaþi boabele timp mai îndelungat
2. Curãþaþi bine filtrul
3. Puneþi cantitatea corespunzãtoare de boabe de soia
Soia este o plantã cu o istorie veche, dar care este utilizatã de puþin
timp. Chinezii o cunosc din timpuri strãvechi. Este menþionatã în scrieri
vechi câteva mii de ani, fiind catalogatã ca plantã sãlbaticã. În egalã mã-
surã au promovat ºi japonezii aceastã plantã, ºi este posibil ca la ei sã-ºi
fi gãsit locul în alimentaþia zilnicã chiar mai devreme. În aceastã zonã a
lumii soia, împreunã cu orezul, reprezintã alimentul de bazã al populaþiei
precum în Europa acesta este pâinea ºi carnea.
Limba japonezã, care iubeºte asemãnãrile ºi asocierile, a creat ºi
expresii speciale pentru definirea plantei, vorbind despre soia ca despre
carnea fãrã oase, sau carnea pãmântului.
În China anticã, soia era consideratã una dintre cele cinci culturi
sacre (alãturi de orez, grâu, orz ºi mei).
Englezii spun cã un cãlãtor a adus boabele minune la sfârºitul
secolului al XVII-lea, iar nemþii atribuie aducerea plantei în þara lor unui
botanist, la începutul secolului XVIII.
În concluzie, prin anii 1700, în grãdinile botanice mai importante
din Europa, se gãsea deja aceastã plantã deosebitã, fiind privitã ca o
curiozitate. Folosirea ei însã a început abia dupã câteva sute de ani. Din
Marea Britanie s-a extins obiceiul de a o întrebuinþa în domeniu alimentar,
iar mai târziu ºi în þãrile vest europene. La sfârºitul secolului al XX-lea,
a devenit una din cele mai cultivate plante de pe glob.
9
În Europa ºi America soia a fost adoptatã pe scarã largã abia prin
anii ‘60.
De menþionat cã la început era utilizatã pentru uleiul pe care îl
conþine. În acest sens s-au dezvoltat foarte multe fabrici de presat ulei,
fiind cãutate mai ales seminþele care aveau un grad ridicat de ulei. Acest
lucru a dus la descoperirea boabelor de soia ca aliment, ea fiind uºor de
prelucrat. Totodatã fãina derivatã ca borhot servea de furaje pentru ani-
male.
Dupã ce boabele de soia au ajuns sã fie cunoscute, cererea lor pe
piaþã a crescut foarte mult, importatorii nereuºind sã þinã pas cu cerinþa.
Astãzi utilizarea acestei plante s-a extins foarte mult, iar aici nu ne
referim doar la uleiul de soia, ci ºi la pãsatul din boabe de soia, coaja se-
minþei de soia, paiele ºi chiar la frunzele plantei de soia, toate acestea de-
venind parte din preferinþele culinare ale consumatorilor. Datoritã con-
þinutului mare de proteine, soia este consideratã un aliment de bazã, cu
precãdere pentru persoanele care au adoptat un regim alimentar vege-
tarian.
SUA este cel mai mare producãtor de soia, cu un procentaj de 65%
din producþia globului, fiind urmatã de Brazilia, China, Argentina ºi
Japonia.
Soia se aseamãnã cu fasolea tufoasã (scundã). Unele soiuri cresc,
ajungând la înãlþimea de doi metri. Este o plantã de varã, aparþinând
familiei leguminoaselor. Floarea este de culoare alb liliachiu. Boabele,
asemenea celor ale fasolei, sunt în pãstãi. Rareori se gãsesc mai mult de
trei boabe într-o pãstaie.
Creºte în acelaºi tip de pãmânt ca ºi porumbul, dar expunerea în-
delungatã la soare îi este dãunãtoare, zilele de varã cu soare arzãtor ne-
fiind ideale pentru ea. Aceasta se constatã privind, nu atât dezvoltarea
plantei în întregul ei, cât dezvoltarea boabelor de soia. Astfel continentul
european nu este tocmai potrivit pentru cultivarea plantei de soia.
Denumirea de „soia”, este una genericã, specia având aproximativ
1500 de soiuri. Este galbenã, verde, maro, neagrã, roºie, mãruntã, mare,
rotundã, ovalã, scundã sau înaltã. Modul de folosire este determinat de
aceste soiuri; anumite soiuri se preteazã anumitor preparate culinare.
Soia este o plantã care poate folosi, în mod benefic, energia solarã.
Componenþa acesteia diferã în funcþie de zonã, anotimp, condiþii meteo-
rologice; 100 de grame de soia conþin: proteine 34-35%, glucide 33%,
grãsimi 25%, minerale 2,1%. Procentul de grãsime la soia crudã este de
10
20% iar cel de apã de 8-9%. Programul de analizã nutriþionalã aratã cã
procentul de substanþe minerale se ridicã la cel mult 2,1% la boabele fierte
ºi uscate, ºi la 3% la boabele crude ºi uscate.
Soia este o plantã cu totul deosebitã. Putem spune cã am descoperit
alimentul secolului XXI, pentru cã soia este relativ ieftinã ºi totodatã are
un grad ridicat de proteine. Soia nu este folositã exclusiv în alimentaþie,
componentele ei putând fi valorificate ºi în alte domenii de activitate.
Urmãtoarele produse alimentare conþin derivate din soia: ali-
mentele calorice pentru copii, supele din conserve, produsele de pani-
ficaþie, fãina de soia, pãsatul de soia, uleiul de soia, lecitina. Soia ºi de-
rivatele ei se folosesc de asemenea în industria chimicã, industria hârtiei
ºi industria textilã, la fabricarea vinului, a materiei de ferment - drojdia,
vopselelor, stopului de spumã, linoleumului, etc.
Nu trebuie sã înlocuim toate alimentele, ajungând astfel sã folosim
doar soia ºi preparate din soia. Aceastã decizie nu este bunã nici din punct
de vedere economic ºi nici din punct de vedere al sãnãtãþii. Soia ºi pre-
paratele din soia trebuie folosite ca alimentaþie de bazã fiind o alternativã
la alimentele tradiþionale din bucãtãria noastrã.
O alimentaþie unilateralã nu conduce la o dezvoltare sãnãtoasã ºi
echilibratã. De aceea se recomandã o alimentaþie variatã ºi cât mai di-
versificatã, cu multe zarzavaturi, fructe ºi cereale, printre care sã-ºi gã-
seascã loc ºi folosirea boabelor de soia într-o anumitã proporþie.
La noi în þarã, soia a devenit cunoscutã în anii ‘80, când din resturi
de carne, din soia furajerã prost prelucratã ºi din aditivi chimici s-a alcãtuit
celebrul „salam cu soia”, care a devenit un fel de simbol al tristei dictaturi.
Datoritã acestei realitaþi predecembriste, soia a fost consideratã de cãtre
români ca fiind ceva negativ. Din acest motiv multã vreme concetãþenii
noºtri au respins acest aliment, nãscându-se chiar adevãrate “legende“
despre “presupusele” sale efecte negative, care s-au dovedit a fi nefondate
ºi neadevãrate. Aceasta în timp ce în Statele Unite ºi în Occident, pro-
dusele cu soia, prelucrate în forme foarte diversificate, erau o adevãratã
delicatesã, devenind cel mai cãutat aliment în supermarket-uri, în res-
taurantele asiatice sau în cele cu profil naturist. Din fericire, aceasta
veritabilã modã a produselor de soia a pãtruns ºi la noi în þarã fiind, în
ultimii ani, tot mai mult prezentã în magazine. ªi mai ales în perioadele
de post.
11
Informaþii despre soiurile boabelor de soia
Galben
Este soiul cel mai cunoscut ºi cel mai frecvent folosit. Din el se
realizeazã uleiul de soia, pateul de soia, „pulpa de soia”, (okara) de soia,
brânza (Tofu) de soia, laptele de soia, fãina de soia.
Are un nivel ridicat de grãsime (aprox 18-20%), însã e lipsit de
colesterol. În stare crudã nu e comestibilã – ca orice alt soi de „legu-
minoase” – substanþa otrãvitoare pe care o conþine este antitripsina. Prin
fierbere sau prin alte tratamente termice aceastã substanþã otrãvitoare es-
te distrusã. Poate fi folosit ºi ca aliment de bazã, având un gust asemãnãtor
produselor din carne.
Boabe mungo
Se numeºte ºi mung, sau bob verde de soia. Acesta se foloseºte ca
sãmânþã pentru semãnat. Este o plantã nepretenþioasã, neavând nevoie de
foarte multã îngrijire de specialitate. Odatã semãnatã, creºte spontan ºi
continuu.
Boabe azuchi
În Japonia se numeºte diamant roºu. Acesta este bobul de soia de
culoare roºie care este destul de gingaº ºi se cultivã destul de greu. Chiar
ºi în þara de origine se cultivã mai rar. Este preferat nu atât datoritã gus-
tului, cât datoritã culorii. Cu ajutorul lui se dã culoare ºi gust dulciurilor.
La fierbere se înmoaie mai repede decât soia galbenã.
Are un gust deosebit ºi, de asemenea, are proprietãþi benefice în
special în ceea ce priveºte tratarea problemelor de rinichi. Este foarte
scump, dar este de ajuns ºi în cantitãþi mici.
Fãina de soia
Seamãnã cu fãina de grâu, dar întrebuinþarea ei este diferitã de cea
a celorlalte cereale. Deoarece are o capacitate mai mare de absorbþie a
12
umezelii, necesitã mai multã apã decât fãina de grâu.
Se obþine din bobul galben de soia, fiind prima datã extras din
acesta gustul amãrui, coaja ºi antitripsina. Deoarece fãina nu conþine
antitripsinã, ea poate fi folositã pentru prepararea unor alimente.
Cunoaºtem trei feluri de fãinã:
a. fãina integralã sau „fãinã complexã”, din care nu s-a extras
grãsimea, adicã uleiul;
b. fãina degresatã, din care s-a îndepãrtat uleiul;
c. fãina amelioratã prin adaos de lecitinã. Fãina complexã se pro-
ceseazã prin prãjire ºi astfel se anuleazã efectul antitripsinei din soia. În
urma prãjirii se schimbã gustul ºi drept urmare este folositã cu precãdere
la preparate dulci.
Recomandãm folosirea fãinei degresate, deoarece din ea este extras
gustul amãrui, ºi este mai finã decât fãina de soia integralã.
Se obþine foarte simplu, prin mãcinarea boabelor de soia uscate.
Combinatã (în proporþie de 5-15%) cu fãina de grâu, este folositã pentru
obþinerea unei pâini ºi a unor produse de patiserie extrem de gustoase. De
asemenea, din fãina de soia se preparã produse de panificaþie pentru
diabetici, întrucât este mult mai sãracã în zaharuri decât grâul sau alte
cereale.
Laptele de soia
Se preparã prin înmuierea prealabilã a boabelor de soia galbenã în
cca. 4-8 ore, dupã care se macinã si se fierbe. Se gãseºte ºi în comerþ la
pahar îmbuteliat ºi la litru.
În cazul în care este preparat cu blenderul Soia-lakt trebuie aro-
matizat, pãstrând totuºi gustul specific de soia. Gustul specific de soia
poate fi îndepãrtat prin opãrirea boabelor, dupã timpul de înmuiere în apã,
(6 ore) dupã care se foloseºte la pregãtirea laptelui de soia cu blenderul
Soia-lakt. Sunt persoane cãrora le place acest gust specific de soia. Laptele
de soia din magazine nu are acest gust specific, fiind preparat din prafuri.
Pe lângã folosirea sa la prepararea diferitelor reþete, este potrivit ºi
pentru diverse cure. Este recomandat în special mamelor care alãpteazã,
deoarece ajutã la abundenþa laptelui ºi atât pielea mamei cât ºi a copilului
devin foarte frumoase.
Se produce pe scarã industrialã ºi în România ºi se gãseºte în
prezent în supermarket-uri ºi în magazinele naturiste, fiind un excelent
substitut pentru laptele de vacã. Cu excepþia sugarilor, pentru care laptele
13
matern este fãr îndoialã cel mai bun, este indicat tuturor categoriilor de
vârstã, fiind un produs bogat în zaharuri uºor asimilabile, în grãsimi ºi
aminoacizi esenþiali.
Ulei de soia
Dintre toate produsele din soia uleiul este cel mai cunoscut. Se
opþine prin presare ºi este foarte potrivit pentru degresare. Marele sãu
avantaj este cã, fiind foarte sãþios, ne fereºte de tentaþia de a consuma
cantitãþi prea mari.
Este indispensabil unei alimentaþii sãnãtoase.
Este utilizat în producerea mai multor preparate, este elementul de
bazã din care se confecþioneazã margarina de masã, este folosit în industria
panificaþiei ºi a cofetãriei.
Conþine 60% acizi graºi, în primul rând acizi linoleici. Are un gust
foarte bun, ºi este uºor digerabil.
Poate fi folosit la salate, produse de panificaþie, dulcuri, etc.
Uleiul de soia conþine elemente similare cu cele din untura de
peºte: lecitina, vitamine din grupa B si E, macro- ºi microelemente. Le-
citina este o fosfolipidã care joacã un rol extrem de important în schimbul
de grãsimi ºi de colesterol, are acþiune lipotropã, reduce acumularea
grãsimilor în ficat, facilitând arderea lor.
14
Sos de soia
Se pregãteºte prin procesare industrialã ºi este folosit la aromatizãri
ºi ca aliment pe lângã produse de bazã.
Obtinerea lui este în extremul Orient o adevãratã artã, existând în
fiecare þarã cu tradiþie în acest sens (Japonia, China, Thailanda, Vietnam)
reþete milenare. Sosurile de soia se folosesc în special ca adaos la orez ori
la brânza din soia, denumitã ºi tofu.
15
trei zile, armata statului Zhou ºi-a refãcut capacitatea fizicã ºi a obþinut
apoi o mare victorie împotriva armatei statului Wei.
Doctorul Sun Yatsen, care a condus revoluþia din 1911, în timpul
cãreia a rãsturnat ultima dinastie feudalã chinezã ºi a instituit în China
republica, a scos în evidenþã valoarea nutritivã a brânzei de soia, arãtând
cã “în reþeta vegetarienilor chinezi, brânza de soia este nelipsitã, deoarece
ea constituie carnea vegetalã, având funcþiile cãrnii, dar neconþinând to-
xinele din carne. Deci, a mânca brânza de soia este un obicei al întregului
popor chinez”.
În legãturã cu brânza de soia ºi derivatele acesteia, existã sute, chiar
mii, de reþete cu specific diferit, în funcþie de localitate.
În timpul dinastiei Tang (anii 618-907 e.n.), marele discipol al lui
Sajiamuni, Jianzheng a pornit din Yangzhou, traversând oceanul. A ajuns
în Japonia ducând cu el, alãturi de budism, arhitecturã, sculpturã ºi me-
dicina tradiþionalã chinezeascã, ºi metoda de preparare a brânzei de soia.
La ora actualã brânza de soia a devenit un aliment mondial ºi se
gãseºte atât pe piaþa asiaticã, cât ºi pe cea americanã sau europeanã.
Precizãm cã în China brânza de soia fragedã se numeºte brânza de
soia de sud, iar cea mai puþin fragedã se numeºte brânza de soia de nord.
Cea de sud se poate mânca crudã, amestecându-se cu sare, sos de soia,
praz tãiat mãrunt, ulei de susan ºi praf de gust (Weijing), iar cea de nord
reprezintã o materie primã pentru diferite alte preparate culinare.
Se obþine din prelucrarea în continuare a laptelui de soia pânã la
coagularea lui. Se gãseºte ºi în magazine ca produs finit. Se preparã foarte
simplu ºi în gospodãrii. (vezi reþeta de preparat Tofu.) Aroma e neutrã, nu
are un gust propriu, de aceea se poate combina cu orice fel de preparate.
Nu e fibroasã ºi conþine o cantitate redusã de glucide (hidrocarbonate);
este foarte uºor de digerat. E alimentul ideal pentru cura de slãbire - 100
g conþin 85 calorii; bãtrânii, bolnavii, copiii o pot folosi cu încredere. În
Asia se foloseºte la ameliorarea multor boli ca: diabet, probleme car-
diologice, arteriale. Este recomandatã de medici în diete. Poate fi coa-
gulatã cu clorid de calciu. Astfel va creºte nivelul de calciu care este mult
mai ridicat decât în laptele de vacã. Pentru copiii în creºtere este foarte
benefic, deoarece întãreºte sistemul osos ºi dantura.
Este saturabilã, neputându-se consuma o cantitate foarte mare. În
Asia brânza de soia esta înlocuitoarea cãrnii. În multe locuri e mult mai
apreciatã decât carnea. Vara poate fi consumatã rece pe când iarna se
potriveºte la mâncãrurile calde sau fierbinþi.
16
Pulpa de soia – Okara
Este alimentul din soia cu nivelul cel mai scãzut de calorii putând
fi folosit ca element de bazã la foarte multe reþete. Numele provine din
japonezã, însemnând „mult stimatã coajã”. În urma pregãtirii laptelui de
soia se obþine ca un produs secundar. Rãmâne în filtrul blenderului Soia-
lakt.
C. CALITÃÞILE NUTRIÞIONALE
ªI AVANTAJELE CONSUMULUI DE SOIA
17
proteinele din cereale ºi împreunã au un efect mai eficient decât cele de
origine animalã.
Alþi nutrienþi din compoziþia produselor din soia: pe lângã faptul cã
reprezintã o sursã de proteine ºi calciu, aceste produse au un aport moderat
de zinc, magneziu, fier ºi seleniu.
• Conþine numeroase substanþe care pot proteja organismul îm-
potriva cancerului. Mai mult, existã alte studii epidemiologice care susþin,
un posibil efect protector al fitoestrogenilor faþã de cancerul de sân.
În privinþa consumului de soia ca aliment, datele înclinã înspre
efectele favorabile, spre proprietãþile protectoare. Studiile epidemiologice
fãcute în Asia aratã cã atât cancerul de sân cât ºi cel de prostatã sunt mai
rare în aceastã parte a globului ºi acest lucru s-ar datora tocmai consumului
crescut de soia. Studiile observaþionale fãcute pe adventiºtii de ziua a
ºaptea din California sugereazã de asemenea o legãturã favorabilã între
consumul de leguminoase (inclusiv soia) ºi scãderea riscului de cancer de
sân ºi prostatã, colon, uter; acest efect se datoreazã unor compuºi numiþi
izoflavone, ºi a unor compuºi înrudiþi, numiþi izoflavonoizi. Despre aceºti
compuºi se crede cã inhibã în cancer dezvoltarea a noi vase de sânge,
“înfometând” astfel tumoarea ºi stopând dezvoltarea ei.
Preparatele din soia reduc riscul cancerului de sân în procent de
60% dacã sunt consumate încã din copilãrie, sunt benefice în perioada de
menopauzã ºi încetinesc/reduc pierderea de calciu; de asemenea previn
bolile de inimã. În þãrile în care produsele din soia fac parte în mod regulat
din meniu, frecvenþa bolilor cardio-vasculare este scãzutã. Soia acþio-
neazã în acest sens la reducerea colesterolului, a tensiunii ºi la prevenirea
formarii arterosclerozei. Pentru fragilitate vascularã se recomandã con-
sumul zilnic de alimente pe bazã de soia cât mai puþin procesatã. De fapt,
soia este un adevãrat prieten al sistemului cardiovascular, fiind de ajutor
ºi în ischemia cardiacã, în tratarea sechelelor dupã accidente vasculare.
Preparatele din soia sunt foarte potrivite ºi pentru tratamentele
dietetice, pentru diabetici. Diabetul este o boalã de nutriþie ºi regimul
alimentar joacã rol mai mult decât de cruþare sau protejare a stomacului
sau intestinului. Boabele de soia au un nivel scãzut de glucide ºi nu conþin
colesterol. (Decesurile din cauza inimii sunt frecvente la diabetici). În
urmã cu 20-30 de ani, medicii recomandau diabeticilor insulino-depen-
denþi sã consume cât mai multã carne, întrucât aceasta este foarte bogatã
în calorii ºi nu conþine hidraþi de carbon. Noile studii au arãtat cã, deºi nu
conþine zaharuri, carnea perturbã grav metabolismul din cauza toxinelor.
18
Mai mult decât atât, carnea agraveazã boala în loc sã o stabilizeze. Soluþia:
consumaþi carne vegetalã, adicã produse cu soia, care sunt foarte bogate
în proteine ºi nu au în schimb toxicitatea produselor de origine animalã.
Pentru diabetici soia este un adevãrat medicament, pentru cã are foarte
puþin amidon. În schimb conþine hidrat de carbon. Experimentele medicale
au constatat cã duce la scãderea nivelului de zahãr din sânge ºi creºte
capacitatea celulelor de a absorbi glucoza.
• Soia ajutã la prevenirea osteoporozei. Produsele din soia au un
conþinut bogat de calciu. Conþinutul de calciu însã variazã în funcþie de
metoda de obþinere a brânzei tofu. Conþinutul de calciu este de trei ori mai
mic la tofu care a fost coagulat fãrã sãruri de calciu (nigari). În cazul ce-
lor care înlocuiesc laptele de vacã cu lapte de soia, nutriþioniºtii reco-
mandã folosirea laptelui de soia ameliorat/fortificat cu calciu. De exem-
plu, o porþie de tofu contine aproximativ 20% din necesarul zilnic de
calciu. Combinând consumul de produse din soia cu o activitate fizicã
regulatã puteþi ajuta la prevenirea osteoporozei. Produsele de soia, mai
ales laptele ºi fãina, sunt un excelent ajutor pentru stoparea procesului de
pierdere a substanþei osoase. Soia are o acþiune estrogenã, estrogenul fiind
hormonul care determinã asimilarea calciului ºi consolidarea oaselor.
• Boabele de soia conþin o moleculã asemãnãtoare estrogenului ca-
re se ataºeazã receptorilor de estrogen º ajutã la echilibrarea hormonalã!
Astfel poate contribui la prevenirea sau diminuarea simptomelor me-
nopauzei. În dereglãri ale ciclului menstrual, hipermenoree - se reco-
mandã consumul zilnic de soia în forme cât mai apropiate de cele natu-
rale. La femeile care consumã zilnic produse cu soia, perioada de sânge-
rare în timpul ciclului menstrual se reduce cu aproximativ 2 zile, dispar
simptome cum ar fi migrena sau crampele asociate menstrelor (când sunt
tulburãri specifice debutului de menopauzã: bufeuri, transpiraþii nocturne).
• Produsele din soia fermentate au efecte probiotice cu efect în
menþinerea sãnãtãþii intestinelor. Reduc riscul deranjurilor digestive
datoritã conþinutului bogat de fibre. Acestea, adãugate într-o digestie
sãnãtoasã, reduc [riscul de] cancerul de colon - adicã al intestinului gros.
• Mâncãrurile din soia sunt gustoase ºi dau o energie specificã ce
sporeºte buna dispoziþie ºi stimuleazã regenerarea Alzheimer, demenþa
senilã. Studii fãcute de medicii americani în statul Hawaii, la populaþia
baºtinaºã - mare consumatoare de soia, au arãtat cã acest aliment pro-
tejeazã celulele nervoase, ajutã la buna funcþionare, la vârste înaintate, a
memoriei ºi a altor funcþii mentale.
19
• Cercetãri:
a) În Statele Unite, Asia, Europa s-a confirmat faptul cã persoanele
care consumã 50 gr. de soia pe zi sunt mult mai ferite de cancer. Femeile
din Japonia ºi din China, unde consumul de soia este cel mai mare, au o
incidenþã a cancerului uterin ºi de sân cu pânã la 400% mai redusã decât
compatrioatele lor care au emigrat în America sau în Europa ºi care au
adoptat dieta de acolo. Soia acþioneazã mai ales contra cancerului la pros-
tatã, a celui la sân ºi uterin, contra cancerului la colon.
b) ªcoala de Medicinã din cadrul Universitãþii din Pennsylvania,
susþine cã inhibitorul de proteinazã Bowman-Birk (IBB) din soia, re-
prezintã un alt compus anticancer cheie care poate suprima formarea tu-
morilor cu 71%.
c) Adepþii acestei leguminoase, afirmã cã fitoestrogenul îmbu-
nãtãþeste calitatea þesutului mamar ºi poate scãdea (cu cca 50%) riscul
apariþiei cancerului de sân. În þãrile asiatice, unde soia se consumã din
belºug, numãrul femeilor care suferã de cancer de sân este scãzut. În
Japonia, doar 4% dintre femei au aceastã afecþiune, faþã de 42% în Marea
Britanie.
d) Cercetãrile Universitãþii Chineze din Hong Kong în colaborare
cu Universitatea din Manchester, susþin cã boabele de soia au calitatea de
a ne proteja împotriva dezvoltãrii cancerului de prostatã ºi a celui mamar.
Nivelul izoflavonoidelor din sânge a fost stabilit a fi de 110 ori mai mare
în cazul japonezilor cu o incidenþã scãzutã a cancerului de prostatã, decât
în cazul finlandezilor. Femeile japoneze cu risc redus de dezvoltare al
cancerului mamar, prezintã de asemeni niveluri mult mai ridicate de izo-
flavonoide (de genul genistein ºi daidzein) în comparaþie cu femeile din
alte societãþi industrializate. Un studiu recent al World Cancer Research
Fund, urmãrind comportamentul celor douã izoflavonoide confirmã cã
consumul de soia regulat ºi pe termen lung, mãreºte efectul de protecþie
împotriva apariþiei ºi dezvoltãrii formelor de cancer. Cele mai bogate surse
de izoflavonoide sunt laptele din soia, iaurtul de soia ºi tofu, în timp ce
produsele mai mult procesate sunt sursa cea mai sãracã!
• Preparatele din soia “sunt o alternativã salutatã” pentru oamenii
care au o intoleranþã la lactozã sau sunt alergici la laptele tradiþional de
origine animalã.
20
cunoscute. Principalele sale componente sunt colina ºi inozitolul, de fapt
fosfatidilcolina ºi fosfatidilinozitolul Colina care intrã în structura mem-
branelor celulare ºi se întâlneºte sub formã combinatã cu diverse vitamine.
Inozitolul se gãseºte în proporþie mare în structura creierului. Atât ino-
zitolul, cât ºi colina contribuie la arderea ºi descompunerea grãsimilor,
împiedicând depunerea acestora în ficat.
Lecitina reduce nivelul sanguin al colesterolului, converteºte co-
lesterolul ºi alte lipide în substanþe hidrosolubile, contribuind astfel la
eliminarea lor din organism. Împiedicã formarea plãcilor de aterom de pe
pereþii arteriali ºi fortificã musculatura cardiacã.
Reduce în mare mãsurã sau chiar eliminã durerile articulare. Con-
sumul sistematic de lecitinã permite celor suferinzi de artropatii sã-ºi des-
fãºoare activitãþile zilnice obiºnuite.
Lecitina ajutã persoanelor sensibile la factorii de mediu. Este in-
dispensabilã ºi pentru ameliorarea durerilor articulare ale sportivilor.
Asigurã o culoare sãnãtoasã a pielii ºi combate cãderea pãrului, previne
apariþia diverselor eczeme, contribuie la intensificarea capacitãþii de me-
morizare ºi are un uºor efect sedativ.
În combinaþie cu mierea de albine ajutã la intensificarea funcþiilor
cerebrale. Este un excelent tonic pentru persoanele în vârstã, apatice, care
ºi-au pierdut apetitul. Accelereazã tranzitul intestinal ºi previne balonarea.
Consumul de lecitinã timp mai îndelungat poate încetini sau chiar opri
dezvoltarea litiazei colesterolice. Datoritã efectelor sale asupra metabo-
lismului lipidelor este recomandat ºi pentru sportivi.
Sursa cea mai bunã de lecitinã este uleiul de soia sau laptele de
soia, etc. Se cunoaºte de multã vreme rolul lecitinei în activitatea ner-
voasã; de altfel 30% din greutatea materiei nervoase este reprezentatã de
lecitinã. În acest sens este recomandat un consum suplimentar de lecitinã
persoanelor ce desfãºoarã intensiv activitãþi intelectuale, persoanelor ex-
puse stresului, persoanelor care prezintã probleme de memorie sau cãrora
le-a scãzut capacitatea de concentrare, suplimentul de lecitinã stimulând
metabolismul neuronului ºi accelerând transmiterea impulsului nervos.
Atenþie! În cazul unor dureri articulare deosebit de intense (în de-
pendenþã de schimbãrile atmosferice, de exemplu) se poate consuma mai
des decât cea obiºnuitã. Cantitãþile crescute sunt lipsite de orice pericol,
necunoscându-se efecte secundare. Consumul sistematic poate încetini sau
chiar opri creºterea ori formarea litiazelor colesterolice din colecist.
21
Alte întrebuinþãri ºi avantaje
ale alimentelor din soia
22
• Consumul de produse din soia poate cauza ºi reacþii alergice. În
acest caz, corpul percepe soia ca fiind dãunãtoare ºi produce substanþe
pentru a se apãra. Trebuie sã ºtiþi cã alergia nu apare odatã cu prima
utilizare a acestor produse, corpul neavând timp sã dezvolte anticorpi.
Intoleranþa la soia poate apãrea dupã 48 de ore de la consumarea ei ºi se
poate recunoaºte dupã simptome precum: acnee, dermatitã atipicã, coli-
tã, conjunctivitã, diaree, eczeme, febrã, hipotensiune, stãri de vomã, mân-
cãrimi, respiraþie dificilã. De remarcat faptul cã frecvenþa cu care apare
intoleranþa este relativ micã ºi nu se datoreazã soiei în sine, ci felului în
care reacþioneazã organismul cuiva. Unele persoane au acest tip de alergie
la gluten, lapte, carne, fructe, etc. Problema se aflã în organismul persoa-
nei în cauzã. Existã o singurã soluþie: sã nu consume produsele care
provoacã alergii.
• Modalitãþi prin care pot fi eliminate efectele nedorite ale pro-
duselor din soia:
a) Nu concentratele proteice sunt rele în sine, ci folosirea lor în can-
titãþi prea mari. Excesul de concentrate proteice cauzeazã probleme cu
precãdere la sportivii vegetarieni care vor sã-ºi creascã masa muscularã.
Existã riscuri reale, dar nu semnificative în ce priveºte, de exemplu, izofla-
vonele administrate ca extracte sau suplimenþi concentraþi. Din acest mo-
tiv, FDA ºi Asociaþia Dieteticã Americanã recomandã consumul de soia
nu consumul componentelor extrase din soia ºi opteazã pentru produsele
mai puþin procesate precum tofu, laptele de soia, miso, tempeh, natto -
prafuri ºi pilule din extract de soia. c) Se recomandã un consum moderat
de soia, putându-se servi împreunã cu cereale integrale sau carne slabã.
Produsele din soia pot fi folosite în zilele de post. Consumul zilnic
în cantitate moderatã nu numai cã este lipsit de riscuri, dar este chiar
recomandat din cauza beneficiilor dovedite. De fapt, conform piramidei
alimentaþiei, putem spune cã soia împreunã cu celelalte alimente proteice
în a cãror grupã intrã ºi ea, trebuie consumatã de 2-3 ori (porþii)/zi.
23
- Zinc: 0,23 mg
- Potasiu: (Kaliu): 141 mg
- Fier: 0,58 mg
- Mangan: 0,17 mg
- Calciu: 4 mg
Laptele de vacã
A = 140 mg D = 44 mg B1 = 0,03 mg B2 = 0,17 mg
1 Microgram de Vitamina D, vit B1 ºi B2 sunt similare.
Minerale ºi vitamine:
Magneziu: 242 mg/100 g
Calciu: 260 mg/100 g
Vitamina: E 1,95 mg/100 g
Vitamina: B1 0,87 mg/100 g
Fier: 15,7 mg/100 g
24
Tabel cu valoarea nutritivã a alimentelor
25
Valoarea nutritivã a alimentelor
26
Cãrnuri
Grãsimi
Slãninã crudã,
albã 2925 699 4,2 75,8 -
Unsoare de gâscã 3736 893 0,5 99,0 -
Unsoare de porc 3757 898 0,1 99,7 -
Margarinã
(de plante) 3180 760 0,5 84,0 0,4
Ulei de floarea
soarelui, dovleac 3757 898 - 99,8 -
Lactate
27
Albuº de ou
1 buc = 24 g 59 14 3,0 0,1 0,2
28
Piersici 167 40 0,7 0,3 9,0
Pere 209 50 0,4 0,3 12,0
Mandarine 184 44 0,7 0,8 9,8
Portocale 167 40 0,6 0,4 8,5
Zmeurã 117 28 1,2 0,8 5,4
Prune bistriþene 238 57 0,7 0,5 13,1
Struguri 318 76 0,6 0,5 18,0
Pepene galben 163 39 0,3 0,1 9,5
Pepene verde 121 29 0,5 0,2 6,5
Cireºe 255 61 0,8 0,7 14,0
Viºine 213 51 0,8 1,4 11,0
Mãcieºe 209 50 3,6 1,3 8,0
Stafide 1201 286 2,5 6,7 65,0
Nuci 2740 654 18,6 57,0 11,7
Arahide 2560 610 26,7 47,2 14,7
Castane 700 167 4,8 1,5 32,6
Migdale 2630 327 27,6 52,2 6,8
Mac 2250 537 20,5 38,2 23,9
Alune de pãdure 2900 691 15,6 63,5 8,7
Seminþe de dovleac
ºi floarea soarelui 2662 636 33,9 51,5 3,6
29
Conþinutul de colesterol
la cîteva alimente exprimat în mg
Alimentul - 100 g Conþinutul de colesterol
în mg
Lapte 28
Unsoare de porc 143
Unt 187
Caº 140-170
Suncã 126
Carne de gãinã 93
Ficat de gãinã 200
Ficat de vitã 262
Carne de vitã 116
Carne de porc 98
Sânge 190
Creier 3000
Peºte 30
Conservã de vitã 70
Ouã 280
Friºcã (30% grãsime) 102
Smântânã 10% grãsime 34
Caº 30-45% grãsime 105
Lemnoase
(nuci, alune, arahide, cocos) 0
Soia 0
30
Partea a II-a
“Nu e meºteºug a gãti mâncare,
ci e meºteºug a o potrivi”
proverb francez
31
SFATURI UTILE
LA PREPARAREA REÞETELOR
32
3 Preparatele din soia nu se recomandã pentru pãstrare pe pe-
rioade lungi de timp. Laptele de soia la frigider pãstrat mai mult de 5
zile nu se mai recomandã a fi folosit. Tofu ºi ocara se pãstreazã în vid
de apã la frigider, aproximativ 1 sãptãmânã. Tofu nu se pune la congelator
deoarece îºi schimbã culoarea ºi devine cãrnoasã. Astfel nu mai poate fi
folosit numai fiert în supe sau fript.
33
ºi gustoasã, de aceea este preferabil sã se gãteascã doar cantitatea care
se consumã la o singurã masã.
34
PÂINE, ALUATURI,
SANDVICIURI, PIZZA
35
1. Batoane cu tofu
Timp de preparare: 30 minute
Din coca asemãnãtoare cu pizza cu tofu.(reþeta 6)
Ingrediente: 200 gr. fãinã integralã, 100 gr. tofu, 1 praf de copt, 3
linguri ulei de mãsline, 1 lingurã sos sau bazã de soia, 1 ou. Pentru
întindere - fãinã cu tãrâþe, pentru ungerea platoului - margarinã sau ulei.
Una din urmãtoarele: chimen / borº / mac / susan.
Mod de preparare: Se amestecã fãina integralã cu praful de copt
ºi se zdrobeºte tofu cu furculiþa. Se pune fãina pe scândura de frãmântat
ºi se face o gropiþã în mijloc unde se toarnã tofu, uleiul, baza de soia ºi
oul. Din exterior spre interior se începe ºi se frãmântã o cocã finã. Cu
puþinã fãinã se întinde subþire, de 2-3 mm.
Se presarã cu chimen/boia/mac/susan ºi bucãþele de mãsline; se
taie fâºii de 1 cm lãþime. Se coace la nivelul cel mai jos de coacere al
cuptorului.
36
Rezultã 4-6 porþii. Se serveºte cu mult pãtrunjel verde.
4. Hamburger de Tofu
Timp de preparare: 30 minute
Ingrediente: Brânza de soia (tofu) - 1 ½ canã, orez (fiert) - 2 cãni,
fulgi de ovãz (fierþi) - ½ canã, nucã (mãcinatã) - 1 canã, ceapã (tocatã
mãrunt) - 3 linguri, usturoi (pisat) - 4 cãþei, þelinã - 2 linguri, vegeta
naturalã - 1 lingurã, boia dulce - 1 linguriþã, suc de roºii - ½ canã, lapte
de soia - 1 canã, sare vrac - 1 linguriþã.
Mod de preparare: Se înãbuºã ceapa ºi þelina cu laptele de soia
timp de 5 minute într-o cratiþã. Se amestecã toate ingredientele, apoi se
frãmântã pânã se omogenizeazã. Se modeleazã coca sub formã de rulou
ºi se taie în fragmente cu grosimea de 1 cm. Se pun fragmentele într-un
vas de yena sau într-un vas de lut ºi se dau la cuptor 20 minute, la 180o
C.
6. Pizza cu tofu
Timp de preparare: 30 minute
Ingrediente:
Pentru 1 blat de pizza cu diametru de 30 cm: 200 gr. fãinã in-
tegralã, 100 gr. tofu, 1 praf de copt, 3 linguri ulei de mãsline, 1 lingurã
sos sau bazã de soia (vezi reþetele123, 121, 125, 126), 1 ou. Pentru în-
tindere se foloseºte fãinã cu tãrâþe, iar pentru ungerea platoului - mar-
garinã sau ulei.
Pentru umpluturã: 300 gr. tofu, 2 cepe mari, 2 ciorchini de usturoi,
4 linguri ulei, 2 linguri bazã de soia, 10 boabe de mãsline uscate, 10
37
frunze de busuioc proaspete sau uscate, 1 vârf de cuþit piper, 500 gr. roºii.
Mod de preparare:
Pentru blat: Se amestecã fãina integralã cu praful de copt ºi se
zdrobeºte tofu cu furculiþa. Se pune fãina pe scândura de frãmântat ºi se
face o gropiþã în mijloc, dupã care se adaugã tofu, uleiul, baza de soia ºi
oul. Din exterior spre interior se începe ºi se frãmântã o cocã finã. Cu
puþinã fãinã se întinde sub formã de blat pentru pizza ºi se aºazã pe un
platou uns. Se coace la nivelul cel mai jos de coacere al cuptorului.
Pentru umpluturã: Ceapa tãiatã în fâºii lungi se opãreºte în puþin
ulei. Se taie tofu în fâºii de 3 cm grosime ºi se aºazã într-o farfurie a-
dâncã. Sosul de soia se amestecã cu uleiul din vas ºi se toarnã peste tofu.
Se scot sâmburii din mãsline ºi se taie în bucãþi dure. Se taie mãrunt frun-
zele de busuioc ºi se presarã peste tofu. Deasupra se macinã puþinã boia.
Peste blatul copt deja se vor pune ºi felii de roºii cu puþinã boia.
Se aranjeazã în mod uniform feliile de tofu apoi se toarnã peste ele toatã
umplutura rãmasã. Deasupra se aºazã cerculeþele de ceapã. Se coace la
foc potrivit în poziþia cea mai de sus din cuptor.
38
pãtrunjel, mãrar, germeni de lucernã, roºii, dovlecei, avocado, castravete,
mãsline, ceapã, morcovi.
Mod de preparare: Se întinde puþinã maionezã pe clãtite. Se pun
felii subþiri de roºii, dovlecei, castravete, avocado, mãsline, ceapã ºi mor-
covi. Se adaugã germeni de lucernã ºi picãturi de suc de lãmâie. Se ru-
leazã clãtita ºi se mãnâncã în loc de sandvici.
39
ºi felii de roºii pentru ornamentat.
Mod de preparare: Se usucã pulpa de soia la foc mic pârlind-o
puþin ºi mestecând continuu circa 5 minute. Se macinã chimenul ºi se
amestecã cu fãina integralã. În afarã de ulei ºi de ceapã, restul ingre-
dientelor se mãrunþesc ºi se amestecã.
Se pune uleiul într-o tigaie cu capac ºi se înfierbântã dupã care se
presarã ceapa, apoi se toarnã coca în mod uniform. Se menþine totul aco-
perit timp de 10 minute. (Sã avem grijã ca aburii sã nu scape din vidul de
sub capac.) Cu ajutorul unei farfurii plate se întoarce coca ºi se frige ºi
pe cealaltã parte.
Se taie ca tortul.
40
Mod de preparare: Se dã în clocot laptele de soia. Se adaugã
mierea ºi se amestecã cu: mãlai, sare, porumb fiert. Se pune în tigaia de
teflon sub formã de turte care se rumenesc pe ambele pãrþi. Se servesc
fierbinþi.
41
42
MAIONEZE, CREME SÃRATE,
PATEURI, UMPLUTURI
SÃRATE, CREME DULCI
43
15. Ardei umpluþi cu pulpã de soia
Timp de preparare: 1 orã
Ingrediente: 2 cepe, 2 morcovi, 1 þelinã, vegeta naturalã, 400 g
orez, 1 canã pulpã de soia, 2 linguri fãinã de mei, aprox. 1 kg ardei.
Mod de preparare: Ceapa se toacã mãrunt, morcovii ºi þelina se
dau prin rãzãtoare. Se cãlesc toate în puþinã apã cu vegeta naturalã. Se
adaugã bulion sau 2 roºii decojite ºi se fierbe totul pânã se formeazã un
sos. Orezul se spalã ºi se scurge, apoi se adaugã la legumele fierte îm-
preunã cu pulpa de soia, amestecând mereu pentru a nu se prinde de
fundul vasului. Pentru ca compoziþia sã nu se desfacã se adaugã fãinã de
mei ºi se amestecã pentru omogenizare; se ia de pe foc ºi se pune sare ºi
verdeaþã tocatã mãrunt. Cu aceastã compoziþie se umplu ardeii care se
pun la fiert în apa cu bulion. Se mai poate adãuga, dupã plãcerea fie-
cãruia, ºi alte legume.
44
sare, 250 gr. ciuperci tãiate mãrunt, 1 ceapã tãiatã mãrunt (cu cât supa în
care fierbe soia este mai bunã, cu atât soia va fi mai gustoasã).
Dupã ce a fiert, soia se scoate cu spumiera, se scurge ºi se ames-
tecã cu bulionul ºi cu 1 ceapã tocatã ºi cãlitã; se adaugã 250 gr. ciuperci
tãiate bucãþele ºi fierte cu vegeta naturalã. Amestecul se pune în jumãtã-
þile de cartofi. Dacã pasta este foarte moale, se toarnã peste cartofi, iar
dacã este mai consistentã se pune pe un platou ºi se aºazã cartofii peste
ea. Se orneazã cu pãtrunjel verde tocat ºi mãsline.
45
20. Cremã din pulpã de migdale
Timp de preparare: 10 minute
Ingrediente: ¾ ceaºcã pulpã de migdale, 1 ceaºcã apã, 6-8 curmale,
½ linguriþã vanilie, 1 vârf de cuþit sare.
Mod de preparare: Toate ingredientele se mixeazã bine ºi se pun
la rece. Se lasã sã se solidifice puþin.
46
Dupã ce s-a rãcit, se ia din compoziþie o canã sau mai mult, se adaugã
sare ºi ceapã ºi se amestecã. Apoi se toarnã ulei ca la maionezã. Când se
terminã uleiul, se adaugã zeama de lãmâie. Se poate pune boia dulce
pentru culoare ºi mãsline pentru ornament.
47
27. Pasta de ciuperci cu pulpã de soia
Timp de preparare: 25 minute
Ingrediente: Ciuperci Champignon - ½ kilogram, pulpã de soia
fiartã - ½ canã, usturoi 2 cãþei, mãsline (nesãrate fãra sâmburi) - 7 bucãþi,
ulei de mãsline - 4 linguri, suc de roºii ¼ canã, sare vrac - 1 linguriþã, apã
- 1 litru.
Mod de preparare: Se curãþã, se spalã ºi se fierb ciupercile cu 1
litru de apã timp de 20 de minute, la foc mic. O canã din apa în care au
fiert ciupercile se amestecã cu toate ingredientele ºi se dã la blender 2
minute. Se serveºte ca pastã pe pâine.
48
30. Pastã din miez de nucã
Timp de preparare: 10 minute
Ingrediente: 1 ceaºcã miez de nucã, 1 ceaºcã apã, 50-60 gr. ardei
capia roºu, ½ linguriþã sare, 1 vârf de cuþit pudrã de usturoi, ½ linguriþã
pudrã de ceapã, 2 linguriþe suc de lãmâie, cimbru.
Mod de preparare: Se dau nucile, apa, sarea, pudra de usturoi,
ardeiul capia, pudra de ceapã ºi cimbrul în mixer. Se fierbe compoziþia
pânã se îngroaºã, amestecându-se mereu, apoi se adaugã sucul de lãmâie.
49
Mod de preparare: La porþia de pulpã de soia se adaugã un mor-
cov ºi o ceapã mãrunþite. Se þine pe foc pânã se fierb/opãresc ºi legumele.
Pentru a obþine o pastã omogenã ºi finã, dupã rãcire se vor mixa. Uleiul
se adaugã treptat, apoi aromele, muºtarul ºi zeama de lãmâie. La sfârºit
se poate adãuga gogoºarul ºi castraveþii muraþi tocaþi mãrunt (în acest caz
nu se renunþã la muºtar ºi lãmâie).
50
ionezã de soia, sare, dupã gust, ½ linguriþã busuioc, ½ linguriþã boia de
ardei dulce.
Mod de preparare: Cartofii se fierb separat ºi se zdrobesc. Ceapa
se toacã mãrunt ºi se cãleºte în apã. Se amestecã nãutul cu cartofii, ceapa
ºi restul ingredientelor.
Se mixeazã pânã se obþine o pastã spumoasã. Rezultã 6 porþii.
51
Ingrediente: 500 gr. pulpã de alune neprãjite, (rãmas de la laptele
de alune) 1 morcov potrivit, 2 cãni de tomate (sau roºii proaspete fierte
ºi decojite), 1 canã apã.
Mod de preparare: Toate ingredientele se mixeazã fin ºi se con-
dimenteazã pentru a obþine un gust mai deosebit. Se fierb aproximativ o
orã (trebuie sã treacã prin aceastã etapã) într-o tavã adâncã, la foc mic.
Compoziþia este mai gustoasã cu verdeaþã proaspãtã sau germeni.
52
dupã care se adaugã uleiul, treptat, ca la maionezã (se ia cãpãcelul de la
capacul de mixer ºi pe acolo se picurã uleiul). În final se adaugã sucul de
lãmâie ºi sare dupã gust.
Dacã dorim sã facem maionezã, procedãm la fel, doar cã vom pune
ulei mai mult, pânã când pasta se îngroaºã.
CREME
53
vanilie (opþional).
Mod de preparare: Se lasã tapioca la înmuiat în lapte de nuci timp
de 15 minute. Se fierbe 5 minute, amestecând din când în când. Se ia de
pe foc ºi se adaugã 2-3 banane feliate. Se amestecã bine.
Se toarnã peste cereale sau se serveºte în cupe pentru fructe.
Rezultã 4-5 porþii.
54
într-o tigaie de teflon ºi se fierbe la foc mic timp de 20 de minute ames-
tecându-se continuu, deoarece se prinde foarte repede. Se lasã la rece.
Când s-a rãcit, se pune din nou în blender clasic (rece) împreunã cu
fructele. Se mixeazã bine apoi se adaugã treptat uleiul, iar la urmã sucul
de lãmâie. Când este gata, se rãstoarnã într-un borcan cu capac ºi se
foloseºte ca orice cremã.
55
55. Cremã din miez de nucã ºi banane
Timp de preparare: 5 minute
Ingrediente: ¼ ceaºcã miez de nucã (rãmas de la laptele de nucã),
½ ceaºcã suc de ananas, ½ ceaºcã apã, 3 banane congelate, ¼ linguriþã
vanilie, 2 linguri curmale tãiate, ¼ linguriþã esenþã de migdale (sau de
arþar).
Mod de preparare: Se amestecã în mixer nucile cu sucul de ananas
pânã se obþine o cremã. Se adaugã celelalte ingrediente. Se pune puþin în
congelator ºi se serveºte.
56
59. Pastã de stafide, miez de nucã ºi pulpã migdale
Timp de preparare: 10 minute
Ingrediente: 1 ceaºcã miez de nucã (rãmas de la procesarea laptelui
de nucã), 1 ceaºcã pulpã de migdale, 3 cãni lapte de soia, 1 lingurã coajã
de lãmâie rasã, ½ linguriþã coriandru, 1 ceaºcã suc de portocale, 1 ceaºcã
stafide.
Mod de preparare: Se mixeazã nuca ºi migdalele cu laptele de soia
pânã rezultã o pastã finã. Se amestecã cu coaja de lãmâie rasã ºi cori-
andru. Se toarnã sucul de portocale ºi se adaugã stafidele, amestecându-
se bine.
57
58
SALATE
59
62. Cartofi cu pulpã de soia la cuptor
Timp de preparare: 10 minute
Ingrediente: 1 kg cartofi fierþi în coajã, 1 canã pulpã de soia, 2
cepe, 500 ml bulion, sare de mare, 3 linguri fãinã.
Mod de preparare: Cartofii se curãþã ºi se taie felii. Soia se fierbe
în apã cu vegeta naturalã ºi sare de mare dupã gust, apoi se scoate ºi se
scurge. Ceapa se taie peºtiºori ºi se fierbe 3 minute. Se amestecã soia cu
ceapa, sare dupã gust ºi fãinã înmuiatã în apã.
Se tapeteazã o tavã sau un vas de yena cu pesmet ºi se aºazã un
strat de cartofi, apoi se pune umplutura º.a.m.d. Ultimul strat trebuie sã
fie de cartofi. Se dã la cuptor pânã când cartofii se rumenesc uºor. Dupã
ce s-a scos din cuptor ºi s-a rãcit puþin, se unge cu ulei amestecat cu boia
de ardei dulce. Se serveºte cu mujdei de usturoi.
60
linte, nãut, fasole, soia, 2 roºii medii tãiate cubuleþe, ½ ceaºcã tofu ras sau
tãiat cubuleþe mici, 2-3 linguri seminþe de floarea-soarelui, de preferat
nesãrate ºi neprãjite, ¼ ceaºcã boabe de soia prãjite, nesãrate (se pun în
tava de la cuptor ºi se mai amestecã din când în când, pânã capãtã o
culoare maronie), 4 linguri oþet pentru salatã sau suc de lãmâie, 4 linguri
de ulei presat la rece.
Mod de preparare: Se amestecã toate ingredientele încet ºi se
consumã imediat. Se poate servi pe un pat de frunze de salatã verde sau
spanac.
61
Atenþie! Zarzavaturile astfel pregãtite se vor adãuga la preparatul
cu tofu chiar înainte de folosire. Se amestecã ºi se foloseºte ca aperitiv sau
ca mâncare de bazã.
62
Mod de preparare: Se rade tofu, morcovul ºi usturoiul pe rãzã-
toarea mare, dupã care se amestecã cu maioneza ºi se orneazã cu ver-
deaþa.
63
64
ªNIÞELE, CHIFTELE,
DROBURI
65
73. Brânzã americanã din miez de nucã
Timp de preparare: 25 minute
Ingrediente: 1 ceaºcã de apã, 1/3 ceaºcã + 1 lingurã rasã gelatinã
vegetalã, 1¼ ceaºcã apã clocotitã, 2 ceºti miez de nucã (rezultat din
prepararea laptelui de nucã cu Soia-lakt), 3 linguri fulgi de drojdie, 2
linguriþe pudrã de ceapã, ¼ linguriþã pudrã de usturoi, 2-3 linguri suc de
lãmâie*, 100 gr. ardei roºu capia sau ½ ardei mare sau 2 linguriþe boia de
ardei dulce, 1½ linguriþã sare.
Mod de preparare: Se înmoaie gelatina într-o ceaºcã de apã în
mixer, în timp ce se preparã celelalte ingrediente. Se toarnã apã clocotitã
peste gelatina înmuiatã ºi se dã la mixer puþin, ca sã se dizolve. Se rãceºte
câteva minute. Se adaugã nucile ºi se amestecã împreunã în mixer. Se
adaugã celelalte ingrediente. Se amestecã compoziþia în mixer pânã de-
vine o cremã, fãrã ca sã se mai observe bucãþi de ardei. Se toarnã într-o
formã ºi se rãceºte. Se acoperã ºi se pune la frigider peste noapte. Dupã
ce s-a întãrit la frigider, brânza se poate pãstra în congelator pânã ce este
nevoie sã fie folositã.
Observaþie: Pentru a prepara brânza albã, ingredientele marcate cu
(*) trebuie sã fie dublate. În loc de ardei roºu capia, se folosesc 3 linguri
de morcov ras.
66
dupã preferinþe. Apã curatã - 2 pahare.
Mod de preparare: În laptele fierbinte, proaspãt preparat, se a-
mestecã coagulantul (nigari) ºi se lasã 2 minute, dupã care se vor aduna
fulguleþe în lapte. Se adaugã condimentele. Se strecoarã prin tifon ºi se
preseazã sub o greutate timp de aproximativ 15 minute. Dacã avem la
dispoziþie o formã pãtratã din lemn sau plastic este ºi mai estetic.
Brânza astfel rezultatã are valoarea cea mai mare de proteine - vezi
tabelul pag. 26 - se depoziteazã în apã curatã care trebuie schimbatã
zilnic. La frigider se pãstreazã maxim 7 zile.
Zãrul obþinut în urma stoarcerii poate fi utilizat pentru udat flori,
spãlat pe pãr, ca aliment pentru animale, întreþinerea tenului. Din cauza
conþinutului ridicat de lecitinã poate fi consumat ºi ca bãuturã (în loc de
borº), dacã ne putem obiºnui cu gustul sãu specific. Adãugat la ciorbe -
supe zãrul omogenizeazã gustul ºi creºte mult valoarea caloricã.
67
Mod de preparare: Se amestecã toate ingredientele ºi se formeazã
burgerii. Se pun la copt în tava unsã cu ulei, în cuptor. Se întorc pe cea-
laltã parte ºi se mai lasã 10 minute.
68
Ingrediente: 400 gr. tofu foarte ferm, ½ cãni (250 ml) pesmet, 1-
2 linguriþe praf de usturoi, ¼ linguriþe piper negru, ½ cãni (250 ml) apã,
sare, dupã gust.
Mod de preparare: Îndepãrtaþi excesul de apã din tofu ºi puneþi-l
în congelator într-o pungã de plastic bine sigilatã. Se congeleazã pentru
cel puþin 24 de ore. În urmãtoarea zi, dezgheþaþi-l punându-l într-un cas-
tron, în cuptorul cu microunde*, dar numai dupã ce aþi scos tofu din pun-
ga de plastic! Acoperiþi castronul ºi daþi cuptorul la 700 W verificând la
fiecare 2-3 minute ca sã nu se coacã.
Dupã ce s-a dezgheþat bine, apãsaþi uºor ca sã se elimine restul de
apã. Procedeul de îngheþare foloseºte la eliminarea apei din tofu. Tãiaþi
tofu în cubuleþe de aproximativ doi centimetri ºi jumãtate. Preîncãlziþi
cuptorul la 180o Celsius.
Într-un castron puþin adânc puneþi pesmetul împreunã cu con-
dimentele ºi amestecaþi bine. În alt castron puneþi apã ºi scufundaþi fiecare
bucãþicã de tofu scuturând uºor excesul de apã, apoi daþi prin pesmetul
condimentat. Puneþi cuburile de tofu învelite în pesmet într-o tigaie unsã
cu ulei ºi coaceþi timp de 25-30 de minute, pânã când încep sã capete o
culoare maroniu deschis ºi devin crocante.
Se servesc cu muºtar iute sau cu un sos.
69
adaugã restul ingredientelor, se frãmântã bine, se modeleazã chifteluþele
ºi se aºazã în tava de teflon unsã în prealabil cu ulei. Se pun la cuptor.
Dupã 20 de minute se întorc ºi se lasã pentru alte 20 de minute.
70
scoate carnea din ulei ºi se pune deoparte.
Restul de ulei se pune în tigaie ºi se prãjesc ardeii aproximativ 3
minute împreunã cu pulpa de soia. Se adaugã carnea, se condimenteazã
cu sos de soia ºi se presarã cu sâmburii de dovleac.
71
În loc de ouã, ca sã se lege compoziþia se adaugã fãinã din fulgi de
ovãz sau din nãut crud care se macinã (se poate adãuga ºi un cartof crud
ras pe rãzãtoarea micã).
Se unge tava cu ulei, se aºazã compoziþia ºi se pune în cuptor la
foc moale, timp de o orã. Când se scoate din cuptor, se toarnã deasupra
puþin ulei.
72
gãteºte grãtarul la temperaturã medie ºi se curãþã cu ulei de mãsline. Se
pun feliile de tofu pe grãtar ungându-se cu marinatã în timp ce se gãteºte.
Se þin aproximativ 5 minute pe fiecare parte.
73
92. Mei fiert cu pulpã de soia
Timp de preparare: 25 minute
Ingrediente: 150 grame mei, 2 cãni pulpã de soia, ¼ l apã, 2 dl
lapte de soia, ¼ linguriþã sare.
Mod de preparare: Când fierbe apa, laptele ºi sarea, se presarã
meiul ºi pulpa. Se þine 10 minute pe foc, dupã care se îndepãrteazã ºi se
lasã 15 minute la înmuiere ºi rãcire.
Mâncarea obþinutã poate fi consumatã cu sosuri.
74
mineazã, boabele se vor spãla de 2-4 ori pe zi scurgându-se de fiecare
datã (aºezând borcanul cu gura în jos), astfel încât sã fie mereu umede,
dar sã nu stea în apã. Atunci când au fãcut colþiºori de 2-4 centimetri se
scot germenii din borcan, se îndepãrteazã cojile rãmase precum ºi boa-
bele care nu au germinat sau alte resturi ºi se depoziteazã la frigider.
Germenii astfel obþinuþi nu trebuie sã aibã gust amar (dacã sunt
amari înseamnã cã au fost lãsaþi prea mult în apã ºi s-au stricat), nu
trebuie þinuþi la luminã ºi la temperaturi mai mari de 4o C. De regulã,
depozitarea germenilor la frigider se face vreme de cel mult 7 zile. Se
preparã sub formã de salatã, la care se adaugã puþin ulei, sare, suc de
lãmâie, eventual ºi ceapã sau pãtrunjel verde. (Despre proprietãþile tera-
peutice ale acestor germeni, precum ºi ale boabelor de soia, în general,
vezi prima parte a cãrþii.)
Salatele de cruditãþi preparate cu boabe de soia germinate sunt
gustoase ºi deosebit de sãnãtoase.
75
brun) sau fructe (nuci, migdal, alune, cocos) poate fi folosit ca desert
(budincã) amestecat cu gem sau fructe mãrunþite, sau ca element de bazã
pentru reþetele gãsite în carte.
76
cele douã linguri de fãinã (aproximativ) ºi se amestecã bine. Se prãjeºte
amestecul în ulei încins. Se serveºte cu orez fiert.
77
foi de varzã dulce sau acrã. Se toacã puþinã varzã ºi se presarã într-o
cratiþã în care au fost puse 2-3 linguri bulion.
Se aºazã sarmalele în 2-3 straturi, se acoperã cu apã clocotitã se
pun la fiert sau la cuptor.
78
dacã presa este pãtratã. Poate fi confecþionatã din lemn sau din plastic,
accesorii la aparat). Lãsaþi sã se scurgã 2-3 ore. Se poate consuma sau gãti
dupã preferinþe. Zãrul de tofu de asemenea se poate folosi la gãtit.
Tofu se pãstreazã în apã la frigider chiar ºi o sãptãmânã. Nu se
pune în congelator.
79
de tofu. Se continuã aºa, pânã sunt puse toate ingredientele. Se dã la
cuptor la foc moderat pentru 25 de minute. În loc de vinete se pot folosi
dovlecei.
80
SOSURI, TOCÃNIÞE
81
109. Castraveþi cu tofu
Timp de preparare: 25 minute
Ingrediente: 500 gr. castraveþi pentru salatã, 400 gr. tofu, 200 gr.
smântânã de soia (vezi reþeta 45), 1 ceapã, 1 lingurã ulei, 1 linguriþã sare,
l lingurã mãrar mãrunþit.
Mod de preparare: Ceapa se opãreºte în 2 linguri apã ºi ulei; cas-
traveþii tãiaþi felii subþiri se opãresc în apã sãratã 10 minute, sub capac.
Se zdrobeºte tofu cu furculiþa ºi se adaugã ¼ linguriþã sare ºi curry. Totul
se fierbe împreunã 10 minute, la foc încet. Dupã ce se ia de pe foc se
adaugã mãrarul ºi smântâna.
82
112. Omletã din spanac cu pulpã de soia
Timp de preparare: 40 minute
Ingrediente: 500 gr. pulpã opãritã, 750 gr. spanac proaspãt, o
ceapã, puþin unt, 50 gr. fãinã integralã, 1½ lingurã praf pentru supã/
vegeta, 2 linguriþe fulgi de drojdie (drojdie uscatã), 1 lingurã delikat, 2
vârfuri de cuþit piper, 4 ouã, ½ canã smântânã sau ulei.
Mod de preparare: Dupã spãlare se fierbe spanacul în zãr de tofu
(sau apã), pânã scade. Se strecoarã ºi se toacã pe un platou. Ceapa opãritã
în puþinã margarinã se amestecã cu fãina integralã, cu praful pentru supã,
cu drojdia, delikatul, smântâna, pulpa de soia ºi spanacul zdrobit. Din
albuºul de ou se face o spumã tare care se adaugã la cele de mai sus. Într-
o tigaie unsã cu ulei se frige totul ºi se consumã proaspãt.
Se potriveºte cu salate.
83
apa se adaugã tofu ras ºi se mai lasã 1-2 minute la cãlit. Se adaugã
usturoiul pisat, frunzele de pãtrunjel, iar în final uleiul. Rezultã 2 porþii.
84
119. Omletã de tofu
Timp de preparare: 10 minute
Ingrediente: ½ linguriþã praf de ceapã, ½ linguriþã vegeta, ½
linguriþã sare dacã este nevoie, ½ linguriþã boia de ardei, 2 cãni tofu.
Mod de preparare: Se încãlzesc toate ingredientele într-o cratiþã.
amestecându-se bine cu lingura de lemn. Se serveºte ca ºi omleta, cu
pâine prajitã. Pentru diversificare se poate adãuga ceapã verde tocatã. Se
orneazã (dupã dorinþã) cu pãtrunjel verde tocat.
85
poziþiei de mai sus. Totul se fierbe la foc mic amestecându-se continuu.
La fel se preparã ºi sosul de zmeurã, viºine, mere.
86
apã - 4 cãni.
Mod de preparare: Se amestecã toate ingredientele ºi se fierb 20
de minute la foc mic, apoi se dau la blender 2 minute. Compoziþia se
serveºte numai proaspãtã.
87
88
SUPE, CIORBE
89
129. Ciorbã de bulion cu pulpã de soia
Timp de preparare: 30 minute
Ingrediente: 3 cãni pulpã de soia, 4 linguri arpagic mãcinat cu
râºniþa sau griº, 3 cãni bulion, 3 linguri ulei de mãsline, 1 ceapã, ¼ litri
apã, 1 lingurã vegeta sau praf de supã, 1 linguriþã busuioc mãcinat
proaspãt, ¼ linguriþã boia de ardei, 2 linguri pãtrunjel mãrunþit.
Mod de preparare: Se taie ceapa mãrunt ºi se opãreºte puþin în
ulei sau numai în apã. Într-o altã oalã se fierbe praful de supã sau vegeta.
Arpagicul mãcinat se amestecã cu bulion ºi ¼ l apã ºi se fierbe. Ciorba
se fierbe la flacãrã micã timp de 5 minute. La servire se presarã deasupra
pãtrunjel, dupã preferinþe.
90
Mod de preparare: Ceapa, morcovii ºi ardeiul se fierb în apa
pentru supã, apoi se adaugã cartofii. Când aceºtia sunt fierþi, se pune
vegeta, boiaua, bulionul, foile de dafin ºi leuºteanul. Se condimenteazã
cu sare dupã gust. Se pune smântâna ºi se lasã la fiert încã 2-3 minute.
Se mixeazã supa (în mixer). Se toarnã în farfurii, se adaugã cru-
toane de pâine peste care se rade tofu ºi se presarã deasupra frunze de
pãtrunjel. Rezultã 5 l de ciorbã.
91
92
DESERTURI, DULCIURI
93
136. Banane delicioase cu pulpã de cocos
Timp de preparare: 15 minute
Ingrediente: 2 ceºti mei fiert, orez sau fulgi de ovãz, 3 banane,
cereale, 1 ceaºcã sos de fructe (sos de cãpºuni, afine, cremã de nuci etc.),
6 linguri cocos ras.(rãmas în filtru Soia-lakt de la prepararea laptelui de
cocos)
Mod de preparare: Se umplu 2 ceºti mei fiert, orez sau fulgi de
ovãz (compoziþia sã fie groasã). Se curãþã 3 banane de coajã ºi se taie în
jumãtate pe lungime. Fiecare jumãtate se aºazã pe grãmãjoare de ce-
reale. Se toarnã deasupra 1 ceaºcã sos de fructe apoi se presarã 6 linguri
cocos ras.
Folosiþi-vã imaginaþia!
94
139. Biscuiþi cu pulpã de cocos
Timp de preparare: 60 minute
Ingrediente: 1 kg fãinã, 100 g pulpã de cocos (rãmas din blen-
derului Soia-lakt), 300 ml ulei, ½ linguriþã de drojdie uscatã, coaja de la
2 lãmâi, 3 plicuri zahãr vanilat, 200 gr. zahãr brun, un vârf cuþit de sare,
apã cãlduþã.
Mod de preparare: Fãina se amestecã cu nuca de cocos ºi uleiul.
Dupã ce s-a încorporat uleiul în fãinã, se adaugã restul ingredientelor. Se
frãmântã cu apã cãlduþã pânã se obþine un aluat tare.
Se fac biscuiþi cu ajutorul aparatului special de biscuiþi ce se ata-
ºeazã maºinii de tocat. (În lipsa acesteia se întinde pe o scândurã platã
ºi se taie cu forma sau cu cuþitul dupã cum se doreºte). Se aºazã pe tavã
ºi se coc în cuptor la foc potrivit.
95
Se coc brânzoaicele dupã care se trec printr-un sirop obþinut ast-
fel: 300 g miere, 300 ml apã caldã. Deasupra se presarã nucã de cocos
sau miez de nucã mãcinatã (pentru 18 bucãþi).
96
145. Budincã din pulpã de cocos
Timp de preparare: 15 minute
Ingrediente: ½ ceaºcã pulpã de cocos,(din filtru Soia-lakt) 1 ceaº-
cã cuburi de portocale, 1 ceaºcã banane tãiate felii, 1 ceaºcã de cuburi de
ananas, 1 ceaºcã suc de ananas sau de portocale, 1½ - 2 linguri tapioca
(sau amidon).
Mod de preparare: Se fierbe tapioca în suc pânã când compoziþia
devine transparentã. Se dã la o parte de pe foc ºi se adaugã fructele. Se
rãceºte ºi se serveºte.
97
148. Chifteluþe din tofu
Timp de preparare: 40 minute
Ingrediente: 2 ceºti tofu, 2 ceºti orez brun fiert, 2 cepe verzi,
tocate fin, ½ linguriþã sare, ½ ceaºcã pãtrunjel tocat sau ardei gras.
Mod de preparare: Se fac chifteluþe ºi se tãvãlesc prin germenii
de grâu. Se coc la 190o C timp de ½ de orã.
98
Gãtite fãrã ceapã se pot servi la micul dejun cu sos de mere, gem
sau nucã de miere.
99
coaja de la 2 lãmâi, 100 gr. unt de cocos.
Se pun 2 l de lapte de soia la fiert ºi se adaugã vanilia ºi coaja de
lãmâie. Când fierbe laptele se pune amidonul dizolvat în ½ l lapte. Se
lasã sã fiarbã 2-3 minute. Se ia de pe foc, se pune mierea ºi untul de
cocos. Crema puþinã rãcitã se aºazã între cele 2 foi.
100
158. Îngheþatã “tutti-frutti”
Timp de preparare: 70 minute
Ingrediente: ¾ ceaºcã miez de nucã (din filtru Soia-lakt) 2 ceºti
lapte de soia, 6 ceºti suc de ananas sau lapte de cocos, ¾ ceaºcã suc
concentrat de portocalã, 1 vârf de cuþit sare, 4 banane mari, 3 ceºti cu
bucãþi de ananas, 1 linguriþã vanilie.
Mod de preparare: Se mixeazã pulpa de nuci, laptele de soia ºi
sucul de ananas pânã rezultã o cremã. Se adaugã suc concentrat de por-
tocale ºi se mixeazã din nou. Se pun bananele ºi bucãþile de ananas ºi se
amestecã din nou în mixer. Compoziþia rezultatã se pune în aparatul de
îngheþatã. Se obþin 4 litri.
101
161. “Lãmâiþa” cu cremã din lapte de soia
Timp de preparare: 60 minute
Ingrediente: 20 linguri ulei, 20 linguri zahãr (se recomandã zahãr
brun), 20 linguri lapte de soia, 2 plicuri vanilie, coaja de la o lãmâie,
fãinã cât cuprinde, ½ linguriþã de drojdie uscatã.
Mod de preparare: Se amestecã bine toate ingredientele (în afarã
de fãinã) pânã se topeºte zahãrul. Se pune fãina ºi se obþine un aluat
potrivit de tare. Se fac 4 foi care se coc pe dosul tãvii.
Crema: 750 ml lapte de soia preparat cu blenderul Soia-lakt, 150
gr. miere, 4 plicuri vanilie, 7 linguri griº, 1 lãmâie (coaja ºi scul).
Laptele se fierbe împreunã cu vanilia ºi coaja rasã de la o lãmâie;
se adaugã griºul. Se ia de pe foc ºi se adaugã untul de cocos, mierea ºi
sucul de lãmâie. Se întinde pe fiecare foaie.
102
vor adãuga câte 100 gr. fructe diverse uscate ºi tãiate mãrunt (mere,
piersici, stafide, coajã de portocale ºi lãmâie). Mai adaugãm la preparat
½ suc de lãmâie. Formãm biluþe de mãrimea unei nuci ºi le tãvãlim prin
nuci, alune sau cocos mãcinat (amestecat cu zahãr brun - opþional).
103
Ingrediente: Tofu - 4 cãni, seminþe de floarea soarelui - ½ canã,
suc de ananas ¼ -½ canã, 2/3 canã miere sau zahãr brun, coriandru 1½
linguriþã, sare - 1 linguriþã, suc de lãmâie - 1 lingurã, vanilie - ½ linguriþã
- blat pentru prãjiturã (din comerþ sau preparat de dumneavoastrã dupã
preferinþe)
Mod de preparare: Se amestecã toate ingredientele ºi se dau prin
mixer. Dacã nu încap toate odatã, se împart în douã. Se toarnã com-
poziþia peste blat ºi se pune la cuptor pentru 20-30 minute, pânã se ru-
meneºte.
104
Ingrediente: 200 gr. tofu, 4 piersici, sau 2 banane, 2 portocale, 2
linguri unt de cocos sau margarinã, 2 linguri miere, 2 vârfuri de cuþit
esenþã de vanilie, sau 2 plicuri zahãr vanilat, 1 vârf de cuþit scorþiºoarã.
Mod de preparare: Untul, mierea ºi condimentele se topesc într-
o tigaie. Tofu se taie cubuleþe ºi se amestecã cu ingredientele anterioare
în tigaie. Se fierbe la foc potrivit pânã devine spumoasã ºi bucãþelele de
tofu încep sã devinã maronii. Se reduce la foc mic ºi se adaugã piersica
tãiatã fâºii mãrunte. Dupã adãugarea fructelor se mai lasã sã fiarbã încã
5 minute amestecând încet ºi continuu. Se consumã cald.
105
106
BÃUTURI, SUCURI,
LAPTE, RÃCORITOARE
107
RÃCORITOARE - SUCURI
PREPARATE DE BAZÃ
PREPARATE VARIATE
108
vanilie, ¼ linguriþã sare, 1 ceaºcã apã ºi cuburi de gheaþã, în aºa fel încât
cantitatea sã echivaleze cu un litru.
109
Mod de preparare: Se pun toate ingredientele în blender ºi se
mixeazã pânã la omogenizare. Se serveºte rece sau cald. Rezultã 4 porþii
mici. Puteþi adãuga 3 curmale sau o bananã.
110
Mod de preparare: Se separã albuºul de gãlbenuº. Din albuº se
bate o spumã tare, amestecând în acesta ºi fulgii de ovãz. Laptele se pune
la fiert ºi în el se aºazã cu lingura albuºul ca niºte gãluºte. Se lasã sã
fiarbã pânã se întãresc gãluºtele, dupã care se scot. În lapte se mai adaugã
gãlbenuºul de ou amestecat cu miere ºi baza de soia. Se lasã la fiert pânã
se îngroaºã. Gãluºtele se pun în lapte doar la folosire.
111
Spãlaþi borcanul de iaurt cu apã fierbinte.
Turnaþi laptele cu fermentul în borcan, ºi închideþi borcanul.
Puneþi borcanul în cutia de amporã ºi lãsaþi o perioadã de 6-8 ore
la temperatura camerei. A nu se miºca!
Dupã aceasta lãsaþi borcanul cu iaurt 12 ore la frigider pentru a
obþine gustul iaurtului ideal.
O
Fermentaþi la C perioadã ore
Pentru:
Iaurt natural 42 5-7
Iaurt L(+) 42 6-8
Iaurt probiotic 38 9-11
Cremã de iaurt 42 6-8
Kefir 20 24
Lapte acru 20 18-22
Metoda B: folosiþi cristale (ciuperci) pentru iaurt sau kefir din lapte
de vacã.
112
BIBLIOGRAFIE
113
114
Cuprins
Partea 1 ................................................................................................5
A . Blenderul Soia-Lakt ...................................................................... 6
B. Despre planta leguminoasã soia ................................................... 9
C. Calitãþile nutriþionale ºi avantajele consumului de soia ............. 17
115
24. Icre vegetariene cu smântânã de soia ......................................... 47
25. Maionezã din pulpã de soia sau tofu .......................................... 47
26. Pastã de avocado cu miez de nucã .............................................. 47
27. Pasta de ciuperci cu pulpã de soia .............................................. 48
28. Pastã de soia din pulpã de soia ................................................... 48
29. Pastã de þelinã cu tofu ................................................................. 48
30. Pastã din miez de nucã ................................................................ 49
31. Pateu de linte din pulpã de linte .................................................. 49
32. Pateu de linte cu cartofi ºi pulpã de linte .................................... 49
33. Pateu din pulpã de nãut ............................................................... 49
34. Pateu de soia cu morcovi din pulpã de soia ................................ 49
35. Pateu de mazãre verde cu tofu .................................................... 50
36. Pateu de soia din pulpã de soia cu cartofi .................................. 50
37. Pateu de spanac cu tofu ............................................................. 50
38. Pateu din pulpã de nãut ºi maionezã de soia ............................. 50
39. Pateu de þelinã cu tofu ................................................................ 51
40. Pateu din pulpã de nãut ............................................................... 51
41. Pateu cu susan din pulpã de nãut ................................................ 51
42. Pateu din zarzavat ºi pulpã de alune ........................................... 51
43. Roºii umplute cu pulpã de soia ................................................... 52
44. Umpluturã pentru zarzavat din pulpã de soia ............................. 52
45. Smântânã de soia din lapte de soia ............................................. 52
46. Unt din pulpã de migdale ............................................................ 53
47. Unt ºi pateu de soia din pulpã de soia ........................................ 53
48. Cremã de banane cu lapte de nuci .............................................. 53
49. Cremã de ciocolatã din soia ........................................................ 54
50. Cremã de mere cu miez de nucã ................................................. 54
51. Cremã de soia cu fructe din lapte soia, pulpã de soia ................. 54
52. Cremã de soia din pulpã de soia ................................................. 55
53. Cremã din miez de nucã ............................................................. 55
54. Cremã din lapte de soia pentru desert ......................................... 55
55. Cremã din miez de nucã ºi banane ............................................. 55
56. Cremã pentru tapioca din pulpã de migdale ............................... 56
57. Friºcã delicioasã din lapte de soia concentrat ............................. 56
58. Pastã de prune cu miez de nucã .................................................. 56
59. Pastã de stafide, miez de nucã ºi pulpã migdale ......................... 56
60. Pastã din pulpã de alune ............................................................. 57
61. Umpluturã de curmale ºi pulpã de nuci ...................................... 57
116
SALATE ..................................................................................... 59
62. Cartofi cu pulpã de soia la cuptor ............................................... 60
63. Salatã de ceapã cu pulpã de soia ................................................. 60
64. Salatã de germeni cu tofu ........................................................... 60
65. Salatã de soia cu pulpã de soia ................................................... 61
66. Salatã de spanac cu tofu .............................................................. 61
67. Salata de varã cu roºii ºi tofu ...................................................... 62
68. Salatã de vinete cu maionezã de soia .......................................... 62
69. Salatã din varzã proaspãtã cu tofu ºi ciuperci ............................ 62
70. Salatã picantã cu tofu .................................................................. 62
71. Salatã rusticã de roºii cu tofu ...................................................... 63
72. Salatã surprizã cu tofu ºi maionezã din tofu ............................... 63
117
97. Pârjoale cu pulpã de migdale ...................................................... 76
98. Paste italiene la cuptor cu tofu .................................................... 76
99. Pui cu sos de soia (excepþie! nevegetarian) ................................ 76
100. Ruladã cu pateu de soia .............................................................. 77
101. Salam de soia cu pulpã de soia ................................................... 77
103. Spaghete cu ciuperci & tofu ºi smântânã de soia ....................... 78
104. Spaghete la cuptor cu tofu ºi smântânã de soia .......................... 78
105. Tofu – mod de preparare II (idem 74) ........................................ 78
106. Tofu la grille ............................................................................... 79
107. Vinete “Parmigiana” cu tofu ....................................................... 79
118
132. Supã-cremã de cartofi cu tofu ..................................................... 90
133. Supã egipteanã ............................................................................ 91
134. Supã de vegeta din zãrul de tofu ................................................. 91
135. Zãr de tofu .................................................................................. 91
119
168. Tartã cu tofu .............................................................................. 104
169. Tofu cu miere ............................................................................ 104
170. Turtiþe cu morcov ºi pulpã de cocos ......................................... 105
120
121