ANCA MUNTEANU

PS HOLOGIA VARSTELOR ADULTE ~I ALE SENECTUTII

EDITURA EUROBIT

.,

!.

·1

"

~
.

_.
I--!

$: o: to ....... ....... ~
\OCJQ -J ~

§
~
I

co r:r §

z:=-: 0
w
I

,..,
00
\C -.l
t.;J
I

0\

Z --l~,... C ('] ....... ;w ...

1-1' w{FJ

=- > re ,Q

('J'j

c~ ., z ~. ... .
~ ~ ~
,

~t':'

,0

,t"tI

= Z
0'\ N \0

tv 0 I 0

3
~

\0

0 I 0\

C'-l 2; ...,.. t1)

tr1
0 "

0 "1

-> ."

~, > t:;1 ~) Z ~
('j

-,

eo ....,.
C"

1!!I!f.

E;

sr.

0 I 0

ttl NI.;{IJ

_= ....... .....
Q. .+;:..~

0 ~ """"
t":I

o ...

<= I

o~

~ ~ ...... 0

_.
=
~ ~ ~
("t)

_. ...,.

z!

0\

~ ~~

=
('Cl

C'-l

e
~)

t":I

= .....
)0001.

>~
Po)

<;

_. = ...
~

CUVANT DE INTAMPINARE
La prima vedere, s-ar parea ca aceasta carte a rodit din

ratiuni studentii,

strict

pragrnatice,

generate

de ce

activitatea predau
0

mea

cu de

pentru

ea din moment

un curs
lucrare

Psihologia vdrstelor si am publicat

copilarie
s:

deja

despre si

si adolescenta,

continuarea

periplului

ontogenetic

catre celelalte varste era nu doar un corolar firesc, ci chiar un imperativ. Forand mai adanc, dincolo de epiderma aparentelor, pot descoperi intr-un plan secund ~i alte motivatii se

mult mai

subtile. Mai intai, ca fiecare carte pe care am scris-o pana acurn (si prezenta nu face exceptie),
0

reprezinta

forma

de

autobiografie lucru deoarece,

rnascata si implicit analizand

cautare de sine. Cred acest

varstele adulte, doresc sa-mi inteleg

mai adanc prezentul, dupa cum oprindu-ma ~i asupra senectutii, imi pot prefigura mai limpede viitorul si ulterior, chiar sa

validez, cu un spor de rnaiestrie, proiectia lui de astazi, atat cat imi va fi perm is. Altfe! irepresibila schimbarea, proprie. spus, este pe

rol stradania

mea cu

de a invata sa traiesc, de a sti de a

sa

convietuiesc

rna

concilia

cu vremelnicia

lumii ~i a mea

Mai apoi, dintre toate capitolele

acestei carti , ultimul ,

o ratam. Rezulta ca se poate ramuri la orice varsta, iar debutul etapei noastre adulte poate inaugura
0

adica eel dedieat rnortii, oglindeste

eel mai fidel actualul peisaj

deschidere

aurorala. Cat

a] sufletului meu. Concret, tema aceasta s-a impus ca ourgenta

pe drumul .deJnsotire, Atllnci,qm mqrtii-celor realizat catre celalalt tarm, al tatalui

despre senectute, ea ne asteapta la rascruci cu fructul rar, dar atat de subtil parfumat, ~i care se obtine al mtelepciunii. Totul Este un dar tarzielnic, legend a

rneu.
"

cat

suntem de analfabeti , 10 rata mortii , , noastre

cu truda.

este sa nu uitam

dragi ~i a propriei semnifica

rnorti, Cu siguranta,

Turnului Babel, care s-a prabusit deoarece asalt, ori el se cucereste doar

a vrut sa ia cerul eu unei

paginile respective

nu numai

iesirea din ascundere a

sau poate lacrimi nu pot fi empatie si experienta pierderea dupa ce si lui pot

pas cu pas, la capatul

unui ,t~Xtfoarte. intim, ci §i un exercitiu de tarnaduire,

maieutici interioare temerare, dar sublime. Important este ca orieare dintre noi sa cerceteze in viata cat mai multe vazduhuri, nu doar ca sa cartografiern

doar de alinare parelnica, intrucat adevaratele

planse. Dar mai presus, este un gest de solidaritate, suport pentru toti eei care se vor confrunta
0
Cll

circumferinta

drumului,

ci tndeosebi ca sa-i gasirn miezul. toate facerile de

crucificdrii, unei fiinte

caci ce este altceva decit iubite? Golgota Spun crucifieare,

crueificare pentru noi ca,

in consecinta,

pentru a putea prefigura

care suntem in stare (incepand ne cunoastern. De aici,

eu amiaza vietii), este nevoie sa unei

traversezi subintelesuri,

suferintei,

dobandesti

intelesuri

si utilitatea

carti eentrate
ea este

pe

Este motivul pentru care subscriu Ja afirmatia

0

identitatea varstelor adulte ~i ale senectutii.

Lavelle ca .moartea este

lectie de lumina pe care eu nu

cat priveste
subterane apartenente cu eei

gestatia

acestei

scrieri,

separa de existenta lui Dumnezeu". , .: Parasind acest pasaj rnarturisitor, este populat in primul
0

intreprindere colectiva, care s-a infiripat din dialogurile

pentru mine, universul si apoi eu atomi, cu multi ~i

mele ~i

nevazuti (autori

de

calibre

rand cu oameni

culturale diverse), dar si din relatia mea nemijlocita Ei semnifica nervul ~i cauza

oarneni care au

istorie si traverseaza

mai multe anotimpuri.

eu studentii Sectiei de Psihologie.

Cert este ca, pe masura ce tree anii, avem sansa sa devenim mai mult noi insine. inconfundabila,

prima a acestei lucrari ;;i tot ei reprezinta cele mat fidele oglinzi
ale mele, dar si dascalii mei cei mai seducatori.

In

plus, fie care varsta are nu numai culoarea ei sa unica, pe care este pacat sa

dar si frumusetea
6

"; ,-

..:. ...

Multumesc Pantelie·

eolaboratoarelor ~i . prep.univ.

mele dragi, asist.univ.drd. Andreea

VARSTELE ADUL TE
A. CONSIDERA

: Rodica

Doroiman,

pentru

.'intregul 'lor aport afabil; pertinent si generos in tehrioredactarea lucrarii

.

TIl GENERALE
personalitatea bio-psiho-sociala
0

de fata si, respectiv, a copertei sale.

in conceperea

si elaborarea
La finele adolescentei,

- propriu-zisa
:,

a oricarei fiinte umane este articulata Eugen Simion nota undeva ca "eul care scrie modifies

intr-o prima versiune,

0

versiune coeziva, dar perfectibila. Pentru a dobandi a

viziune

eul care traieste",

Si intr-adevar,

dupa plecarea

in larg

integrala asupra avatarurilor

ediflearii umane, va trebui sa

ontogenezei, Varstele care se ele au

acestei carti, raman la mal cu cateva trofee memorabiJe. acestea, eea mai importanta este eonvingerea

Printre

d~ruifim
profileaza ramas;

mai

departejirul

ca, In pofida

la orizont sunt cele adulte. Ca si senectutea, vreme, intr-un ' relativ

tuturor hirosimelor care ne insotesc trecerea, trebuie sa gasim mereu motive si resurse de-a ne indragosti drumurile deloc. Pe scurt, sa nu uitam niciodata asteptat, era asteptat ca sa-i paveze ca fiecare dintre noi era din drumuri, ca sa-i de viata, chiar daca

con de umbra, fenomen

ale domeniului, doar pana la

explicabil

daca ne gandim ca unele erninente si Piaget si-au condus

ei nu sunt pavate eu aur, ~i uneori nu sunt pavate

pre cum Freud

analiza

finele adolescentei.

>-

E.Erikson

(1963)

inaugureaza

tnSa

profitabila

schimbare

de optica,

deoarece

el i~i propune

sa

deruleze

sporeasca gradinile.

ghemul vietii
Mutand

pana

la capat, adica ~i din colo de adolescenta.

in dezvoltarea ca fiintei umane stadiu pe

centrul sociale,

de greutate el

A.M

fortele

considera

fiecare

se forte

caracterizeaza
antagonice,

prin

confruntarea

dintre

doua

forte ee confera un earacter de criza fiecarei etape. sa domine eonfortul

9

Modul in' care individulstie criza

8

$i sa dizolve sau psihoiogic,

aceasta ci ~i

determina

nu numai

progresul

din

urrnatoarele rezulta

secvente

existentiale.

Dintr-o

plaseaza

tineretea

(24/25-35

ani) in fruntea

ciclului

adult,

asemenea perspectiva, an, prima

opt stadii psihosociale prescolara,

(prirnul mijlocie,
fiecare

urrnata indeaproape

de varsta adulta precoce (35-45 ani), varsta

copilarie,

varsta

copilaria

adulta mijlocie (45-55 ani) si varsta adulta tardive (55-65 ani).

adolescenta,

adultu! tanar, adultul mijlociu, batranetea), prin cate pun

0

din ele individualizandu-se specifice. Exista vocicare

pereche

de antinomii indcielii lor,

sub

semnul

universalitatea ~preciindca industrializate.

acestor ele

stadii, precurn sunt decelabile

~i crizele doar in

aferente

societatile

~ La randul sau, D.Levinson o formula extinsa de etapizare

(1978, 1986) propune ontogenetica, etapizare

~i el ce

.reuneste 4 sezoane:
.:. copilaria si adolescents (de la nastere Ia 17 ani);

.:. perioada adulta timpurie (intre I 7 ~i 45 ani); .:. perioada adulta mij locie (aproxirnativ intre 40 si

65. ani);
.:. perioada adulta in regresie (incepand ani ~i pana la moarte). ~ Desi nu dorim sa inventariem de etapizare ce epuizeaza intreaga exhaustiv to ate versiunile ontogeneza
1,

eu 60 de

nu putem care

ignora solutia propusa de U.Schiopu

~i E.Verza(1997),

propusa de Moers (1953) ~iCh.Blichler (1962).

10

Putem mentiona suplimentar, fata decele prezentate deja, ~icontributia .'

II

B. TINERETEA

o nota definitorie,
experimentata.

pentru etapa 'in cauza este $i dorinta

0

Hinarului de a avea un mentor, "Tinere(ell inseamnii riisiirit" V.Hugo

catauza mai varstnica si mai

}- Date fiind carentele esantionului utilizat (dear 40 de subiecti, exclusiv de.sex masculin si toti americani), Roberts ~i

In viziunea eriksoniana, varsta adulta tanara ani) este a sasea etapa a vietii, fiind amprentata

(20-30

Newton (1987) $i-au pus problema 'in ce rnasura concluziile decelate de Levinson sunt extrapolabile ~ila sexul feminin. Fructificand prestatia unor teze de doctorat nepublicate si care vizeaza un lot format din 39 femei, ei au concluzionat ca ascensiunea detectata la tined este prezenta si la tinere (dar intr-o configuratie mai cornplexa). Concret, interesul fata de vis este prezent si la femeie, desfasurand unele particularitati intelectuale, ierarhiei, $i nuante: se plaseaza in varful de cariera profesionala.
0

de opozitia

dintre intimitate ~i izolare. Individul este preocupat acum de realizarea unor relatii statornice ~i profunde, cu un partener de sex opus. Daca aceasta inclestare de forte se soldeaza eu un succes, individul dobandeste
0

evidenta abilitate de a iubi si a

se darui. Dimpotriva, 10 caz de esec, individul se insingureaza, angajand relatii superficiale eu semenii sal. Conform A.Birch, opiniei vehiculate de Levinson (apud. 2000), tineretea se subordoneaza etapei adulte
0

.:. visele sunt mai bogate, in sensul ca, panii si la

casatoria

timpurii, ce se extinde, asa cum precizam mai inainte, pe durata destul de mare, intre 17-45 ani.

secondata

Interesant este ca succesul sotului ocupa din visul feminin;

parte

Incercand sa jaloneze specificitatea de fiintare a varstei adulte timpurii, el releva ef~~.!~l individului de a se

.:. tntrucat ferneia gaseste cu mai multa dificultate un mentor, acest deziderat nu figureaza printre
prioritatile varstei;

autonomiza de matca parentala, precum ~i stradania de a-si fundamenta drumul in viucr. visul sau, ~-----~~£_~~~~=:~~ adica un scop care sa-i calauzeasca

.:. chiar daca tranzitia se produce la 30 de ani, si in cazul sexului feminin, rnaniera de concretizare
13

12

unimperativ;

avand

'in vedere

complexitatea

problemelor

Asa cum sesizeaza fundamentala dominata In adolescenta

Sheehy

(1976),

daca

interogatia

psiho-sociale

inerente ei, dar ~i aportu I notabil pe care tineretul

era: Cine sun! eu", tineretea e

il are In propasirea socio-economica

'umane: In plus, nu trebuie

si culturala a cornunitatii ca varsta tineretii contribuie

de intrebarea:
2000).

Cum imi pun aspiratiile in practice?

sa uitarn

(apud.A.Birch,

tel mai mult la supravieruirea

speciei.

Din dorinta de a contura

identitatea

tineretii,

White

Privind tineretea din perspectiva

propusa

de OMS,

(1975) propune

urrnatoarele

caracteristici: coagulat si statornic; fata de sine, de semem,

, -adica, mai precis, Intre 18/20~35 ani, observam ,'intervalului, alternative: institutie

ca Ja inceputul in

.:. existenta unui eu consistent .:. paralel apare eu rarefierea deschiderea

tanarul

poate

fi

angrenat

mai

muIte
0

interesului evidenta

unii activeaza de lnvatamant

intr-un serviciu, altii frecventeaza

superior si, in fine, exista ~i studiile. sa degajam
~I

fata

situati i

inclusiv fata de trebuintele , , .:. se diversifica preocupari; .:. apare receptivitatea

acestora; plaja de interese si

-dud, paralel cu serviciul, sunt continuate Dupa aceste consideratii

si se rafineaza

de ansarnblu,

cateva trasaturi definitorii

Conconi.itent eu

ale tineretii. dobandirea

fata de dimensiunile modul in care

umane

identitatii

profesionale, mai ales socia Ie cu

ale

valorilor

~i de

ele se

relatia cu familia
cand individul . anterioare structurarea

de provenienta

se emancipeaza,
Relatiile

materializeaza'in

soeietate; atat a

traieste traverseaza

si In alta localitate.
evidente

.:. se dezvolta nevoia de ocrotire a celorlalti,

dilutii,

paralel

eelor apropiati, cat si In general, a eelor vitregiti de soarta,

altora noi. iubirii ~i debutul vietii

Tanarul gusta din plio mirajul de cuphi. Intreaga lui personalitate si profesia.

graviteaza

In juruJ a doua e

EVOLUTIA PSIHOLOGICA
Varsta tineretii aduce eu sine
0

ancore: dragostea 'marcata

Cit priveste conduita, aceasta

practic-productive

de stradania

'invatarii

~i de bila
a

maturizare 'incat

conferta-

nevoia sa stringenta

de autoafirmare.
16

structurilor

bio-psihice,

asa

subidentitatile

17

deruleaza indeaproape dad inainte, casatoria

optiunile

el anterioare: i-au

coleetivul eapacitatea

de

munca.

Intemeierea

unei

familii

ii solicita

si maternitatea

de adaptare, atat pentm rolul marital, cat si pentru

dominat existenta, dupa tranzitie, .focalizeaza spre profesie ~iinvers. Acelasi Levinson si Newton feminin). In consonants E.Verza 3~ cu pozitia adoptata

interesul ei se

eel de parinte (de Indata ce se naste un copil). Din nefericire, datorita lipsei unor cornpetente tanarului, pedagogice adecvate noilor

tip de suspiciuni

'evocate

de cercetarea

lui

roluri, intregul efortal

in aceste din urrna directii,

sunt valabile si in cazul studiului semnat de Roberts (chiar daca acurn e yorba de un esantion 'strict

poarta amprenta unui evident amatorism.

in a doua subsecventa,
profunda si mai pertinenta

se produce

aneorare

mal ori,

in profesie.

Nu de purine profesionala,

de U. Schiopu si
dintre 24/25-

frecventarea

unor eursuri de perfectionare

eursuri

(1997), tineretea subetapizandu-se .:. perioada de

cuprinde

intervalul

de limbi straine etc. ii potenteaza si rafineaza intregul demers. Angajarea in eventuale organizatii politice ii diversifies cu sporirea servitutilor paleta loisir-urilor se

dupa cum urmeaza: ucenicie (stagierat), care ocupa

spatiul dintre 24/25-28 ani si se caracterizeaza adaptare profesionala .:. perioada prin si farniliala;

p~;~
~i

speetrul de relatii sociale, Concomitent familiale (educative si gospodaresti),

restrange, dar toate aceste sacrificii vor fi pe deplin rasplatite prin darurile inegalabile ale parentalitatii. Ultima experientei subetapaa tineretii asigura, un avans prin expansiunea profesional, profesionale (daca incep

de Implantatie

(28-32 ani) se distinge

consolidareaexperientei statutului parental

diversificarea apara copiii); .:. p.erioada

sa
a

profesionale,

al statutului

asezonata eu noi responsabilitati relativa a adaptarii, pe verticala existentei sunt destuI relatiile oficiale evantaiul etc. (32-35 ani).

(ehiar functii), care diversifies ale persoanei. preocuparilor Prin stabilizarea de timp liber se

de stabilitate

valorilor, a conduitelor

familiale,

Sa creionam suecint fiecare subsecventa:

desehide treptat. Vorbind despre tinerete, sunt necesare unele preclzari,

In

peri~ada

de ucenicie,

responsabilitanle

de fluctuante

inca, dar individul face progrese de adaptare in

14

Mai intai, vom rnentiona ca studiul etapei de fatii se instituie ca

15

un tnnperativ,

avand

In vedere

complexitatea

problemelor

Asa cum sesizeaza fundamentala dominata in adolescents

Sheehy

(1976),

daca

interogatia e

. psiho-sociale

inerente ei, dar si aportu I notabil pe care tineretu I

era: Cine sun! eu?, tineretea

II are In propasirea socio-econornica

umane

~i culturala

a comunitatii

de intrebarea: 2000).

Cum imi pun aspiratiile in practicfi?

in plus, nu trebuie sa uitarn ca varsta tineretii contribuie mult la supravietuirea Privind tineretea speciei.

, eel mai

(apud.A.Birch,

Din dorinta de a contura identitatea

tineretii,

White

din perspectiva

propusa de OMS, mal multe

0

(1975) propune

urmatoarele

caracteristici:

adica, mai precis, intre 18/20-35 ani, observam ca la inceputul

'intervalului, alternative: tanarnl poate fi angrenat in

.:. existenta unui eu consistent coagulat si statornic; .:. paralel apare eu rarefierea deschiderea interesului evidenta fata fata de sine, de semern,

unii activeaza intr-un serviciu, altii frecventeaza superior

instirutie de invatamant

si, in fine, exista si situatii

inclusiv fata de trebuintele .:. se diversifica preocupari; .:. apare receptivitatea

acestora; pJaja de interese si

"cand, paralel cu serviciul, sunt continuate ~i studiile. Dupa aceste consideratii de ansarnblu, sa degajam

si se rafineaza

cateva trasaturi definitorii

Concomitent eu

ale tineretii, dobandirea identitatii profesionale, mai ales

fata de dimensiunile modul In care

umane

ale

valorilor

~i de

ele se

relatia cu familia de provenienta

'dind individul traieste

se emancipeaza,

materializeaza

'in societate;

~i in alta localitate. evidente

Relatille sociale
paralel cu

.:. se dezvolta nevoia de ocrotire a celorlalti, atat a celor apropiati, de

'anterioare structurarea

traverseaza altora noi.

dilutii,

cat si in

general, a eelor vitregiti

soarta.

Tanarul gusta din plin mirajul de cuplu.

iubirii ~i debutul

vietii

Intreaga luipersonalitate graviteaza in jurul a doua

e practic-productive

EVOLUTIA PSIHOLOGICA
Varsta tineretii aduce eu sine hila a structurilor bio-psihice,
0

aneore: dragostea si profesia. Cat priveste eonduita, aceasta

'rnarcata de stradaniainvatarii
nevoia sa stringenta

~i de

maturizare lncat

conforta-

de autoafirmare.
16

asa

subidentitatile

17

sociale,

profesionale,

maritale

si parentale

se echilibreaza
un statut si un rol

cand

paleta

de

contacte

~l

schimburi

,inr~~i~treaza

armonios, de indata ce individul dobandeste

adecvat.

imbucuratoare

diversitate.

De asemenea, exigentele cochetariei, reclama cu un

ee nu mai sunt astazi doar apanajul sexului feminin, alegerea ~ Pe plan senzorial unor produse cosrnetice de calitate (inclusiv

miros agreabil), care

sa

potenteze procesul de individualizare,

atat de mult ravnit de oricare tanar. Opinia ca dincolo produc schimbari evidente de varsta adolescentei nu se mai Cat priveste sirntul echilibrului, evident in unele profesii, acesta progreseaza diverse

la acest capitol, s-a dovedit astazi provoaca adeseori rafinarea

preeum eea de constructor, etc. ca

desueta, Exercitarea unor subtile.

profesiei

specialitati sportive (alpinism etc.), saivamontist Ca

0

capacitati

senzoriale, aparitia

unor discriminari

observatie

generica,

rnentionam

pragul
0

diferential,

pentru toate categoriile

de senzatii, cunoaste tineretii se erodeaza

o serie

de profesiuni

(medic, bioIog, chimist, textilist, 8-10 ani de vizuale. alterarea

evidenta evolutie, dar catre sfarsitul

treptat.

geolog, arhitect, psiholog exercitare,contribuie Suprasolicitarea ochilor

etc.), dupa aproximativ sensibilitatii

la amplificarea la calculator

poate provoca

Pe plan intelectual exercitarea profesiei se acompaniaza ce limbajul vizeaza eil

vederii. Cert este ca, dupa varsta de 27-30 de ani, acuitatea vizuala intra pe
0

panta

descendenta,

asa incat,

adeseori,

Fara indoiala, importante progrese gandirea,

tanarul trebuie sa apeleze la ochelari. Referitor discriminativa sportive etc. Gustul rafinare, la auz,
~I

intelectuale, intelegerea,

deopotriva De timp

acesta

capata

finete

memoria, asemenea, istorie

si imaginatia. zbuciumatului periodic

sub irnpactul unor profesiuni tehnice, muzicale,

nu de purine

ori, exigentele reclarna primenire

pe care in

11 traversarn de

angajarea a impun

~i olfactia

traverseaza

si ele un proces ornului

de

Hlnarului

activitatea prin cursuri

~icompletare chiar
0

odata eu internationalizarea ]8

contemporan,

cuno~tinfelor acestuia

d~ reciclare'sau ceea ce presupune

19

schimbarea

profesiei,

preparatie

corespunzatoare,

pnn traversarea

unui proces de reprofilare,

un evident dar

platou

intre 20-30 ani, apoi

scadere treptata,
le inregistreaza

mai mult sau mai putin indelungat. •

Cercetarea realizata

continua.

Cele mai evidente

eroziuni

Memoria
de Stepanova (1975), pe un

rezultatele la testele cu timp Iimitat, prin incetinirea tempo-ului proceselor motriee, odata cu inaintarea in varsta. Studiul initiat de Stepanova proeminentele inregistrate (1975) a detectat inc1usiv

esantion format din 2500 subiecti, cu varsta cuprinsa intre 1840 ani, a decelat memoriei

existenta

unor

momente

de varf

ale

de inteligenta, In intervalul dintre la 20-23 ani

la 19,23, 24 ~i 30 de ani.
0

18-40 ani. Mai precis, aceste varfuri se plaseaza a campului mnezic. decantari pertinente sau chiar De a ~i respectiv, la 32 ani. pe linia stipulate cristalizata de Cattell,

Tineretea provoaca

restructurare

Individul este tot mai abil in a opera

Evoluand

ee opereaza

iotre ceea ce este esential ~i ceea ce este periferic redundant asemenea, cunostintelor, in informatiile face uz de

distinctia dintre inteligenta si G.Donaldson creste

si cea fluida, J.L.Horn

crjstalizata pe

care 11 asalteaza de pretutindeni. unele strategii de reactualizare

(1976) apreciaza ontogenezei,

ea Inteligenta intrucat

pe traseul

se tntemeiaza

strategii ce ii fertilizeaza cornpetentele

gnostice.

experiente

de invatare

cumulativa, pana

In schimb,

inteligenta se

•
Opiniile etapele cu privire

Inteligenta
la performantele inteligentei in

fluida este in ascensiune

la varsta

adolescentei,

conserve la acelasi nivel de-a lungul tineretii, iar incepand

cu varsta adulta mijlocie, incepe I.Capalneanu experimental, moment (1978) dintre

adulte ale vietii raman

mult eontroversate,

ell toate in lume. maxi-

sa diminueze.
constata, prin suport un

cercetarile asidue care au fost intreprinse pretutindeni Astfel, D.Wechsler mala a inteligentei

consldera

ca

dezvoltarea

ca palierul

30-40 ani semnifica inteligentei.

conform

se produce

in intervalul
0

dintre 20-25 ani, rata de 0,5 anual,

de apoteoza pe traiectoria Contestand

dupa care intervine un declin discret, cu

declin ce se accelereaza dupa 50 de ani. La randul sau, Rosier inteligentei, depisteaza
0

pozitia lui Piaget,

careia dincolo
din

de adolescenta performantele

nu se mai acumuleaza

nimic semnifieativ,

(1967), urmarind evidenta

punet de vederecognitiv apreciaza

•.,;unele.not~biljtMi la adult
21

ale ~Qmeniului gandirea

crestere
20

pana la 20 ani,

ca

abia

se

structureaza

operatoi-ie sernnaleaza specializari varstele

forrnala. aparitia

De pilda, Gisela la adultul tanar

Lebouvie-Vief a unei

(1980)

ani ~i altul format tot din 35 de persoane, absolvit Ambele

0

femei adulte, ce au intre de 40-50 ani.

remarcabile cognitiva la

facultate

~i au varsta au profiluri

cuprinsa diverse

in gandire.

Cert este ca activitatea evaluate prin criterii ea avand

0

subloturi

specializare

adulte trebuie

diferite

de cele

profesionala. Bateria de teste destinata decelarii inteligentei (cea a

operante in etapele anterioare, concreta ~ipragmatica. Din punetul intelectuale individmilizata individului, curent. (inclusiv nostru

evidenta coloratura

general a si cea verbals), de vedere, aprecierea evolutiei trebuie a cuprins: a inteligenfei) de nivelul in ontogeneza instruirii exercitiului

precum si mobilitatii

intelectuale, standard),

Matricele Progresive Raven (versiunea

(I.Holban),

testul verbal de inteligenta

intelectuald (elaborat

testul de mobilitate
In urma travaliului al intelectualelor sub raportul cat

in functie

generale intelectual

tot de I.Holban). un avans semnificativ studente, a inteligentei

preeum

~i de asiduitatea

statistic, s-a obtinut adulte versus

Pozitia noastra este consonants

cu opinia vehiculata de

Meili (1965), Bauer (1966) . . Concluzionand, numitorul comun care se degaja insa

tinerele

atat

inteligentei

generale,

verbale,

~i a

mobilitani intelectuale.
mijloeie,

Altfel spus, la femeile de varsta adulta si respectiv, cristalizata, eu

0

din majoritatea zdrobitoare a opiniilor invocate anterior este ca, la tinerete, daca randamentul durata inteligentei intervalului, functioneaza, chiar

cu un grad inalt de scolarizare sustinuta, inteligenta pe experiente

activitate intelectuala lnterneiaza Inregistreaza prioritar

care se

nu pe toata

la cotele cele mai

ridicate.
Din dorinta de a ne sedimenta si un spor de nuante, In aceasta problema, am coordonat, de teren, asupra efectuata in anul 2000, noastra
0

cumulative

de invatare,

un nivel superior de evolutie. de studente, a adulte care inca se mai afla in perioada un ascendent de lueru, asupra atat la ceea ce

Grupul de scolarizare,

investigatie Dan,

inregistrat in ce priveste

de absolventa format

Karina

intelectualelor testul Raven,

timpul

unui esantion

din 70 de subiecti

(exclusiv de

cat si la eel de mobilitate

intelectualii,

sex feminin),

lot care a fost Impartit In doua subesantioane,

ne sugereaza ca ele sunt, pe. ansamblu, mai rapide 10 executie ~i datorita unei flexibilitati motrice suplimentare,
23

unul format din 35 de studente, cu varsta cuprinsa intre 20-25 22

concluzie

care

rimeazii cu

serie de opinii autorizate din domeniu, Mai apoi,

deteriorarile provocate de varsta, cum sunt cele verbale ~i cele de rezolvare a problemelor practice.

inteligenta lor fluida, care atinge un maximum, chiar In etapa ontogenetica pe care ele
0

traverseaza

acum, este responsabila

In concluzie, rezulta ca limbajul, pentru a functiona

la parametri ridicati, are nevoie de
0

de aceasta stare de lucruri. Timpul mai bun obtinut de adulte, fata de studente, la testul de inteligenta verbala, se datoreaza faptului ca aceasta proba fructifica, mai mult dedit celelalte doua, instruire ~i experienta de viata. Oesigur, eercetarea respectiva, avand in vedere
0

stimulare permanenta

inclusiv la varsta tineretii.

• invii(area

anumita

Asa cum sesizeaza U.Schiopu dominanta care da relief Invatarii

si E.Verza

(1997),

la adultul tanar este programata social la

deplasarea accentului, de la invatarea autodidacticism.

nereprezentativitatea esantionului si structura sa monocolora, din punet de vedere al apartenentei generalizarile dorite. • Limbajul de gen, nu permite

Desigur, exercitarea unei profesii rnentine

activa, in multe cazuri, invatarea din necesitate. Un respectarea management fluctuatiilor intelept generate
0

al

timpului

reclarna

de bioritm, cu cele trei periodicitate de 23 zile),

Unele studii longitudinale, bazate pe teste de vocabular, nu indica deteriorari nici dupa 65-70 ani, ceea ce ne determina sa reiteram ideea ca, in tinerete, cote ridicate. limbajul functioneaza la

dimensiuni aferente: eea fizica (cu cea emotionala (eu

0

periodicitate de 28 zile) ~i eea intelectuala

(ell 0 periodicitate de 33 zile). Desi s-au achizitionat suficient

lata insa ca investigatia realizata de Nancy

0

de multe dovezi care atesta ca performantele

noastre sunt

Denney (1981), ne indeamna la distinctia dintre abilitatile

oarecare reticenta, Operand se

0

dependente de bioritmul personal (care se stabileste In functie de data nasterii), dar ~i de variatia bioritmului nostru in eursul fiecarei zile, suntern 'inca departe de a tine cont efectiv de aceasta realitate. Inca din primele decenii ale secolului al XX-lea, Kraepelin a depistat oscilatia pe care randamentul muncii
0

exersate si cele neexersate,

apreciaza ca, aceasta categorie din urma, se angajeaza pe pantadescendenta

'inca de la varsta adulta tanara. Constatarea

este valabila chiar ~i pentru abilitatile cele mai inflexibile la

24

25

inregistreaza saptarnani. Din traieetoria amiaza

de-a

lungul

unei

ore,

a unei

zile,

a unei

.:. activarea functiilor primare, automatisrne, stimularea unei pofte de mancare

tieuri,

necontrolate

perspectiva respectiva

evolutiei

zilnice,

s-a

eonstatat

ca Varsta capacitate Fructifiearea

etc. tineretii se distinge dupa

0

este dimineata pe care

0

in aseensiune, declanseaza de serviciu,

seade la

printr-o

rernarcabila
de oboseala. de filiera prin materiale, capacitate

datorita

digestiei

hrana de la creste din la

de remontare, parghiei

stare accentuata

pranz apoi, spre sfarsitul nou, probabil

programului

motivation ale, indiferent (recompense onorifiee aceasta

si datorita gandului

revitalizant, programului.

ce incolteste

care se actioneaza promovari recuperatorie, etc.)

si/sau irnensa

fieeare angajat, odata ell terminarea Raportand configuratia

potenteaza

randamentului

de Iucru la durata

unei saptarnani, s-a constatat ca aeesta creste pan apoi declina spre finele saptamanii. Dupa cum este stiut, In ultirnele deeenii,

a miercuri,

joi, ~ Pe plan reglatoriu

multe tari au de obieei, Multiplele

adoptat programul de 5 zile lucratoare pe saptarnana, cu care 8 ore zilnie. Desigur, senzatii subjective obiectivi: .:. diminuarea randamentului activitatii, oboseala se acompaniaza, si cu
0

+
solicitari

Atentia
~i exigente ale exercitarii
unei

in afara

unei

profesii uziteaza din plin de functiile atentiei, Dupa Blumberg si Lowe (1978), con centra rea atentiei eclipsa, intre 30-35 ani,

disconfortabile,

serie de indicatori

traverseaza

anume

mai ales, daca ea este solicitata

atat sub

exeesiv (peste 10 ore). Ulterior, odata cu sporirea experientei, individul face progrese atentiei in dozarea energiilor interioare, asa

raport eantitativ, cat si calitativ; .:. perturbari (circulatie, metabolice fiziologice respiratie, etc.); in diverse de planuri

lncat capacitatea

se revigoreaza,

ceea ce tnseamna

stocare

deseuri

ca, Intre 35-40 ani, concentrarea mentinandu-se astfel

se prezinta la un nivel ridicat, mijlocie. Paralel se

si la varsta adulta

.:. alterarea activitatii, inteligentei si a limbajului;

26 27

inregistreaza distributivitatea

progrese

si in ceea ce priveste

volumul

~l

de varsta medie sau dedit rezoneaza

persoanele eveniment,

varstnice. in forul

Modul interior

cum al

atentiei,

un

asemenea

+
Varsta intensa, tineretii

Afectivitatea
animata de
0

individului, viata

e conditionat

mai mult de optica acestuia efectiva 2000). majora

fata de

este

afectiva

faptul in sine, decat de configuratia (Lowenthal

a evenimentului

ell un libido impetuos, Referitor la locul

~i eolab.; apud. A.Birch,

orice modificare indiferent
0

sexualitatii

in

viata

tinerilor,

Farii lndoiala, viata al individului, negativa, genereaza Printre

a modului sa pozitiva

de sau

investigatia ce a totalizat conceput),

noastra de teren dinanul

a evidentiat ca aceasta

2000, realizata pe un lot special un loc

de coloratura

112 studenti (eu ajutorul unui ehestionar

preocupare ocupa

stare stresanta. cu care tinerii se confrunta ehiar

evenimentele mal ocupa

0

important Ia 66% din subiecti sifoarte important la26% dintre

acestia, anurnit Analizand avans problema defa1cat pe sexe, s-a deeelat optiunea un

frecvent, c~satoria daca a inregistrat

inca un loe important, ce nu poate

depreciere

fi contestata,

Ia baieti

fata de fete, pentru

foarte

inelusiv in societatea romaneasca Autoritatile indeosebi autentiee aceasta printr-o alarmanta dorneniului

a ultimului deceniu. sernnaleaza, trecut, tot mai apasat, unei

important (35% eomparativ eu 22%).

Trecand intr-un alt registru al discutiei, vom observa eli nu de putine ori, in,Qlvidul traverseaza S-a constatat de integrare probJeme de adaptare.

in deceniile entropii criza paleta

7-8 al secolului

existenta

ce afecteaza

institutia

maritala.

Desigur,

ca tinerele

sunt mai anxioase in raport eu proee.§!!J eventualele insuccese provo-

psihosociala diversificata

a casatoriei de

se concretizeaz3 proliferarea a eonflictelor

soeio-profesionala,

simptome-e patogena

cand macuHiri adanei asupra imaginii de sine. Fara indoiala, care Ie traverseaza coloratura afectiva. ~i Chiriboga (1975), tinerii ----., multiplele individul evenimente existentiale au
0

a infidelitatii/

impregnarea

pe

dintre soli ~i dintre parinti ~i copii,,~porits:a sexual-afective a alcoolismului, (inclusiva ale partenerilor "multiplicarea. etc.

disfllDcfionaJitatilor demlanta domestice

la varsta tineretii,

intensa

de cuplu,l1raspandirea oripilanta a violentei

A~a cum observa Thurber se confrunta

incestului)

cu mal multe evenlmente 28

de viata decat adultii

29

Nu poate fi omisa, din acest context, nici diversificarea modelelor . ce,

0

In paralel, se produce nivelul canalelor de achizitie

~i

evidenta

m.odernizare

la

sau pseudo-modelelor

familiale,

Asa se explica de

a viitorului

membru devin
0

de cuplu .

noua formula

de cuplu - uniunea

libera se obstineaza

Astfel, anunturile si agentiile matrimoniale

practica din

sa se plaseze in varful ierarhiei,

eeea ce denota ca multi tineri

ce in ce rnai uzitata. Sondand piata maritala, prin intermediul anunturilor de acest tip,

prefers

sa opteze

pentru

ealitatea

relatiei

~i nu

pentru

anunturi

publicate

in ziarul

La

durabiiitatea

ei (I.Mitrofan

~i N.Mitrofan,

1994). Important relatii de lunga totusi, 90% .

Centrale des Particuliers, B.Lemennicier

setul de calitati preferentiale

(1988)

identifica

este ca, majoritatea durata, oficializate

adultilor angajeaza

pe care barbatii, pentru viitorul

~i respectiv partener .

sau nu. in tarile occidentale

femeile, i~i intemeiaza

optiunea

dintre adulti se casatoresc 2000). Rezulta, perimat pnnurmare, profund

macar

data in viata (A.Birch,

../.: Concret, in cazul sexului maseulin, unei sotii, desra,?oara urmatoarea

ierarhia calitatilor necesare .configuratie: =afecjiune,

ca institutia al cuvantului, ~i de
0

casatoriei

nu s-a

frumuse!e, rfeminitate, "iQ!eligenjA ;oi~senzualitate.

in

schimb, diferit

in intelesul
0

Este vorba, mai

0

femeile prefera de la viitorul sot, un tab lou semnificativ de insusirj: "situatie

I

degraba, de in sensul

alta ierarhie axiologica partenerii manifesta

alta cadenta a ei, sporita in

0

financiara

bunL "tandrete, "inteligenta,

ca

vigilenta

masculinitate si seriozitate. Revenind partenerului de

oficializarea

relatiei, preferand sa prefateze aceste moment cu adica cu

0

la analiza
viata,

modalitatilor
A.Burgess

de

aehizitie a
semnaleaza ~ealizate ca

perioada de coneubinaj,

perioada de intercunoastere 2002). mondial, majoritatea fie de

(2003)

sporita (I.Mitrofan
Se casatoriilor, parinti, apreciaza

si C.Ciuperca,
ca,la

cresterea simptomatica a numarului

p_.!:inInternetl ceea ce va determina,

de intalniri

nivel

dupa unele prognoze,

respectiv

60%, continua sau de petitori finala apartine libera

sa fie aranjate, (A.Burgess, persoanei

in anul 2020, un procent de aproximativ se cunoasca pe aceasta filiera, in anul 1973, Duberman

33% dintre cupluri sa

de prieteni decizia

2003). Cu in cauza, din

toate acestea, adica este

(apud. A.Birch, de casatorie:

2000) detecta

vorba

de

alegerea

a partenerului,

existenta a trei tipuri fundamentale

considerente

preponderent

afective.
30 31

.:. casatoriatraditionala,

care acorda sotului cele

Sporirea familiale

asperitatilor
~ide

~i

inflamarea "traiectnria

relatiilor evolutiva
a

mai multe prerogative,

doarvsuveranitatea copiilor; .:. casatoria discriminari camaraderie, intre

rezervand

pentru

sotie

este conditionata

in gospodarie

si ingrijirea

copHlor, In sensul ca ele se acutizeaza pentru.evreme, imediat dupa aparitia primului nascut si inregistreaza varstaadclescentei, 'lin nou puseu degenerand

care

nu in

accepta privinta

tensionat cand acesta ajungeIa chiar lntr-o dubla criza: (M.Segalen,

parteneri

intergenerationala

si interconjugala

responsabilitatilor •:. casa,toria~9Iegiala precedent, coparticiparea

si a deciziilor; se ca aseamana nota Ia calitatea cu tipul

apud P .Ilut, 2000) . domestic depinde . ~i de statutu] daca

Confortul profesional

. avand

definitorie vietii de

al mernbrilor

cuplului,

fenomen transparent
0

partenerilor

avem In vedere ca profesia constituie

minunata sursa virtuala

cuplu; cu mentiunea ;ca fiecare este responsabil cu un sector

SaU

de satisfactie interioara, Astfel, femeile adulte casnice, precum si oricare dintre partenerii cu statut de sorrier sufera mai mult

altul at rnariajului, in functie de

capacitatile si interesele sale. Se apreciaza ci'i, actualmente, in clasa sociala mij locie,

de depresie dedit cei care activeaza tntr-un serviciu. ~ armonia evidente sunt mai formula Inventariind vietii factorii psihosociali unii autori ee alimenteaza ~i colab., decisiva

cele rnai raspandite tipuri de cuplu sunt ultimele doua, ~ AJlgajarea schimbart flexibile existenliala. Pe ansamblu, satisfactla maritala a cupluluidescrie
0~

conjugale,

(SiTaylor
importanta

intr-un sotilor.

mariaj ..provoaca S-a observat generate.caJemeile de ac~asta,;

1994; R.Baron

~i cola b., 1998) rej!ereaza

asupra la

a iubirii intemeiate pe prietenie, prezenta unar stiluri cognitive si de coping similare 'in fata vicisitudinilor stime de sine inalte a partenerilor,
"

modifidirile

vietii, existenta unei unei bune

.functionarea

capacitati de exprimare a sentjmenteJor Comparativcu nemultumirea barbatii, femeile acuza mai frecvent 1992).

curba in forma de U, inregistrand

cote mai inalte lacele doua

capete (debut si final) ~i0 evidenta scad ere in etapa de mij lee .. (Bengston

rata de casatorie

CU nger

~i Crawford,

~i colab., 1990).
32

In plus,

efectele benefice ale mariajului

33

sunt rnai numeroase

la barbatii

casatoriti

decat la femeile casatorite,

influentand

suedezii americanii,

sunt

mal

harnici

in

gospodarie, pe care

eomparativ suedez

eu a

pozitiv starea de sanatate, durata vietH ~i, In,general, gradul lor de confort psihologic (Veroff si Feld, 1970). Cat generatie priveste dinamiea rolurilor.
0

datorita

campamet

guvernul

promovat-o cu asiduitate pentru a eradica discriminarile maritale, a~ (Wright

f

de gen

~i colab., apud.A.Birch, Criteriile optiunii

2000). au cunosellt
0

de tineri a inregistrat

serie de particularitati ~in

maritale

evolutie

sensu I ca se poarm tot mai frecvent partajarea, .__ prejudecati, ~ urmare,

,
.;_

tara erispari :i!

Ca mai mutt

de-a lungu} timpuilli,

a~a incM astazi se produce

deplasare a

a servitutilor

domestice
'.

intre eei doi parteneri.

--,

centrului de greutate de la cele socio-economice afeetive ~i, mai ales, sexual-afeetive.

la cele socio-

barbatii
'"

se implica,

pe zi ee treee,

l!l

gospodarie

~i ere~terea copiilor

(mai ales, daca ferneia este progrese

o opinie
ca iubirea mai des invocate

frecvent vehiculata constituie a intemeia

in cultura occidentala unul

0

este cele

angajata intr-un serviciu). inregistrare,

.
"

In

pofida incontestabilelor femeia il dedica

romantica pentru

dintre casatorie

criteriile sall
0

timpul
. .

pe care

indatoririlor fata ~

relatie

casnice se obstineaza

sa ramana la distante semnificative

similara .
Referitor la calitatea si amplitudinea printre capacitatii umane (2002), a iubirii

de cel rezervat de barbat acelorasi activitati (5 ore fata de lora si jurnatate), define inca Rezulta ca sexul feminin versus eel masculin mai res po nsabilitatea casnice. din cuplu, Criteriul continua contemporan majora fortei sa in rezolvarea

de a iubi, multi autori, atentioneaza de celalalt, ca iubirea deoarece

care si R.Michael funciara

de sine e premisa

eroblemelor sarcinilor frontispiciul

fizice, in repartizarea straluceasca inca pe

nu poti oferi cuiva ceea ce tu insu!i nu

cumulezi in tezaurul tau sufletesc,

t1

cuplului

(Matlin, a taror superior

1993). Contrar sotii activeaza celor care au

~teinberg

(1988)

propune

teorie

triunghiulara

unor prejudecati

prafuite,t' barbatii

iubirii, acestui

care implica: angajare, autor, calitatea eele iubirii trei

intimitate .~i rasiune. depinde mentionate, de ponderea Evident,

Conform fiecarui cea mai

intr-o profesie au un tonllS psiho.ogic sotii casnice. In oscileaza fine, comportamentul de apartenenta
34

ingredient casnic al barbatilor astfeI,

dintre

imbatabits

iubire este aceea care sintetizeaza,

la cote inalte,

~i in functie

lor nationala,

to ate aceste componente.

Cert este ea iubirea poate supravietui

35

numai intreegali, care

ce nu manifesta tendinta de a lua "ostatici ~i sa se iubeasca p.37). 0 ~i

sapientialii

fata

de

sexualitate

ne

indeamna dar si

sa

recuzam

aUlnvatat
0

sa

se pretuiasca conjugala

Iauntric" durabila

extreme Ie, adica rela!iilor sexuale

atat in

subaprecierea, economia
0

supralicitarea Sexualizarea cu atata

(P.Ferrini, seamana cu

2000,

dragoste

unui propaga

cuplu.

floare delicata, care reclama sa fie alirnentata

~i

agresivA ~i vulgara, generozitate

pe care

mass-media

pr6tejata prin efortul coneertat al ambilor parteneri sau, altfel spus, este creatia lor comuna, Desigur, iubirea nu se confunda eu tndragosttrea, de ca decizia pentru casatorie sa ~i nu intr-una poetica, S-a intre (mediu confera

si lipsa flagranta de limite, ca urmare ~ revolutiei nocive, atat in plan

sexuale, se insoteste de multiple consecinte social, cat si individual. Antropologul J.D.Unwin

aceea Osho (2002 a) recomanda fie . luata intr-o constatat stare prozaica

(apud. J.Dobson,

1994 a), in

urma investigarii eelor 88 de civilizatii, care s-au perindat de-a

lungul istoriei umane, atrage atentia ca toleranta sexual a primejduit disparitia lor. La randul sau, medicul american D.Hernandez evoca problemele excesele medicate sexuale pe care ~i tendinta (1990) asupra lnsasi integritatea acestora, libertinajului contribuind la

ca

prezenta

complementaritatii

psihofizice

parteneri, in contextul unei similaritati socioculturale

de provenienta, maimulta 1994). nivel de scolarizare, statut profesional) unuicuplu (I.Mitrofan

Iongevitate In plus,

si N.Mitrofan, (2003),

asa cum

mentioneaza

A.Burgess

Ie cauzeaza

decalajul de instruiredintre

parteneri, in favoarea femeii, creste ca.t mai detaliat alimenteaza

individului

de a evada ell orice

riscul de divort eu 43%. Dorind sa circumscrie aceasta homogamic unei multicriteriala, P.I1u! (2000) care

pre! din mediocritatea

sexuala, pentru a se desfata eu tot felul pe masura eelor etalate, rara nici Sianume:
0

de picanterii si rafinamente,

lntemeierea
criterii:

casatorii,

adauga ~i aite de mentalitate

cenzura, In media de pretutindeni.

sporirea durerilor unor disfunctii zonelor

similaritate

rasiala, etnica, religioasa, de loisir, de varsta. unei perechi

de eap, cresterea tensiunii arteriale, persistenta digestive, accentuarea oboselii,

(sistem valorico-atitudinal),

desensibilizarea

Fa.ra indoiala, armonia

este eonditionata stiu

erogene clasice prin neuzanta. se De asemenea, expunerea Indelungata exista si opinii autorizate a individului
37

~i de

modul sa

iDcare vibreze

partenerii §i in
36

respectivi plan sexual.

sa

care arestaca sexuali si la

intdlneasca,

0 atitudine

la stimuli

perversiuni,

in particular,

prejudiciaza

capacitatea

lui de a

'il face

mai

apt

pent~u

relatiiextraconjugale. si cu
0

Aceasta si de

realiza un act sexual normal,

socante, letargie. , Celebra observatie nonconformiste, care

si rara sa apeleze la practici

particularitate

coreleaza semnificativ

alta observatie, indeosebi

sa-i trezeasca

simturile

din

anurne

aceea

ca, barbatul

est£!. interesat

dirnensiunea a psihologului J.Gray (1996 a), ce, international, ca barbatii vin si in

sexuala a unei legaturi extraconjugale, adulterina eauta, de, regula,

0

in timp .implinire

devenita apoi titlul unui best-seller

afectiva.

de pe Marte, iar femeile Yin de pe Venus este valabila arealul sexualitatii. rezida (locala), Trairea parteneri, din aceea Din start, diferenta ca, sexualitatea iradiaza un

romantice Ii confera adeseori femeii convingerea ~',

:

dintre cele doua sexe masculina e genitala corp. ambii a

femeie

Mai mult,

privarea

apropieriiisexuale

de irizatii

ca estetratata

ca

prostituata,

Intrucat

realizarea

unui cadrujntirrr.pentru la sexul feminin decat la la geografia actului

apropiere erotica este mai irnportanta eel masculin, orice bruiaj

iar cea ferninina orgasmului deoarece este

asupra imperativ

intregului pentru

ce atenteaza persistente,
0

sexual (zgomote exterioare

prezenta unor persoane

el iradiaza

asupra

intregii

claviaturi

indiscrete in cam ere Ie apropiate,

igiena corporala mdoielnica

fiintei umane: corporal, psihologic Osho (2002 a), plenitudinea constituie spirituala,
0

si spiritual. Asa cum sesiza orgasm ice de evolutie licarire de

a partenerului etc.) Ii poate genera inhibitii destabilizatoare. Chiar origineaza acesta. intre daca din iubirea (inclusiv cea conjugala) dincolo de

luxurianta a experientei in efortul om

0

conditie el

indispensabila of era

intrucat

oricarui

transcendenta, ca urmare.: lumina sornptuoasa si diafana ce

straluceste depasesti, dintre cele in orgasm, te invita sa sublimezi sexul, sa-l

--

siimiin(Q sexu/ui,

ea fiinteaza pune sernnul

lata pentru ce nu se poate dragoste ~i sexualitate. celor

eg~lit~i
0

Adevarata

iubire presupune Pentru

lntalnire

intre centrele

doi parteneri.

~~e<l:sta,

pentru eli vine de dincolo. Asa se explica de ce una mai incendiare carti ale lui Osho (I996) se

conditia preliminara

este ,ca aceste centre sa existe, adica sa

avern de-a face cu doua fiinte pline de lumina. Cand iubirea este alimentata doar de atractie sexuala,. ea este sortita

intituleaza De fa sex la supraconstiintd. Navigand se vorbeste pe fluviul deosebirilor funciar dintre cele doua sexe,

extinqiei,

Tara niei un dubiu.

de natura

poligamicaabarbatului.care
38

39

G.Leleu (2003) pledeaza cu fervoare pentru cauza intimitatii, care incalitatea ei de sinteza magtca dintre dimensiunea fiziea ~i cea psihica a unei relatii de cuplu, se detaseaza ca barometrul durabilitatea eel mai fidel pentru vigoarea si

contine din start doua erori, mai intai, ca nu e unica fiinla de pe lume eu care te armonizezi, mai apoi, intalnirea unui partener potrivit este doar conditia necesara ~i deloc suficienta a unei casnicii lmplinite, adica e doar inceputul pentru ca destinul ei pe ansamblueste conditionat de

ei, Acestrol privilegiat al intimitatii rezida din

faptul ca ea se prezinta ca un evantai cu multiple nervuri: intimitatea senzuala, intimitatea sexuala, intimitatea afectiva, intimitatea intelectuala si intirnitatea spirituala,
cdntec fa patru mdini,cu

efortul ajustarilor si interacomodarilor ulterioare .:. mariajul

.-

Pe scurt, un

nostril -va fi rericitL.!ntrudit

a fost

acorduri ce distileaza cele mai

prefatat de'~:o~curteindelunga.!_a. Este adevarat ca unii specialisti in materie recornanda ea inainte de legaiizarea relatiei dintre doi parteneri, acestia sa fie irnpreuna minim doi ani. Cu toate acestea, si avand in vedere inerentul
tangaj la care este supusa nava casatoriei, oricat

profunde §i mai tainice arome ale fiintei. Asemenea dragostei, ~i casatorla este un proces viu, dinarnic, oscilatoriu, care are propriile sale anotimpuri, ee developeaza fidel nu numai evolutia partenerului, ci §i propria noastra transformare. Pentru a se salva de patina necrutatoare a timpului, de surogate si platitudini, cuplul marital trebuie mai intai igienizat de toate miturile care Ii cosmetizeaza orizontul cu nepermise dulcegarii. Pentru acest du~ de luciditate si realismsa-l Iuam drept ghid pe ~s ·:·exista (1989):

de prornitator si copies a fost aperitivul, el nu asigura automat reusita mesei, caci orice mariaj inseamna schimbare, eeea ce reclama din partea sotilor imensa fiexibiiitate
~l

inspiratie

doar unul Ji numai unul, adica un singur §i daca joeul ghidus al fericitelor

adaptativa; .:. noi suntem altrel dedit ceilalti, a§a incat oricat de raspandit este astazi divortul, acesta este
molima
0

sujlet-pereche

intampliiri mi-I seoate in cale, angajarea intr-un mariaj cu aceasta persoana e

0

garantie

care nu ne va eontamina §i pe noi.

indubitabila a succesului marital, Aceasta iluzie

40

Desigur, fiecare cuplu, ca §i fieeare persoana

41

este

premiers

absolute,

irepetabila.

Ca un

de pe Venus altfel procesul

trebuie de

sa se comporte restaurare

similar,

element com un, orice pereche a crezut fierbinte In aceasta asertiune, la debutul relatiei lor, chiar

a partenerului

esueaza definitiv. apreciere, exploata

Secretul consta in a-I trata eu incurajare, ofrandele adica nebanuite de a ale

~i cele care au derapat in furtuna unui divert;

incredere, la maximum

.:. dupa casatorie, am sa-mi modelez partenerul dupa tiparele mele, 0 asemenea
femeilor, tentativa,

fenomenului

Pygmalion.v,

specifica lndcosebi celalalr ca

0

va fi receptata de iar resentimen-

.:. sotul (sotia) imi va implini toate dorintele.

Este
0

rejectie simbolica,

inferenta eronata, caci nici

fiinta umana

tele lui nu vor intarzia. Altfel spus, dorinta de a-li reeduca partenerul este un

nu poate intruni atatea valente, oricat de dotata ~i multilaterala partenerului ar fi, incat sa aeopere cerintele

cal troian

periculos,

adus in cetatea iubirii cu cele mai

de cuplu;

bune intentii, dar care va cauza efecte nocive, caci pe aceasta cale, incercam sa nivelam insusi

.:. dragostea liantul

impreuna.

este moneda imbatabila, ~adica care ne va tine

0

indestructibil

diferentele

dintre noi, adica sa obturarn initiala.

A vern de a face §i in acest caz cu

izvorul ce a irigat atractia distrugem

Mai apoi,

fa~tasma, ce tulbura realismul, deoarece iubirea, chiar daca se plaseaza in fruntea argumentelor care au condus suporta, inevitabile este nevoie mai la intemeierea ales in registrul unui cuplu, ei ea

cea mai importanta .libertatii care

vttamina a unei
celuilalt, Este §i a,b)

relatii-respectarea motivul recomanda pentru

J.Gray

(1996

romantic,

femeilor ca, ori de care ori doresc sa-

dilutii si erodari, motiv pentru care de un efort conjugat pentru

0

~i ajute barbatul sa progreseze, ele sa nu incerce

niciodata schimbarea sau perfeetionarea lui. Si

eonsolida si relansa. Mai precis, cand sentimente avanscena, negative invocarea

43
0

serie de in

asa cum cei de pe Marte nu dau sfaturi decat atunei cand sunt solicitati, locuitoarele
42

ecraneaza, luminoaselor

iesind

originare

amintiri

comune strategie decolorata

de odinioara

constituie

excelenta
0

exista are un

multe cup luri reusite, rol secundar.

unde sexualitatea observatie se

prin care se poate

reanima

iubire

Aceasta

pentru a-i reda ceva din reliefurile

~i

veri fica oricum, pe rnasura inaintarii in varsta a

voluptatile

nicicand

secatuite total.

in

paraJel,

partenerilor.
Raportul degraba de invers, cauzalitate armonia functioneaza sexuala mal

cei doi parteneri

trebuie sa fortifice

si celelalte

canale de cornunicare;

nu este atat

.:. noi nu ne vom certa niciodata,

a casatoriei,

Tratarea idilica depoluat de

cauza, cat corolarul unui mariaj fericit. Iar ca un argument suplimentar,

ca un spatiu mirific,
0

J.Dobson (1994 a, p.l 07) conflictelor

din pat sunt Exista, de

zgura oricarui conflict, este

mare capcana, Ca

observa ell. "majoritatea cauzate

orice relatie umaria, si cea rnaritala e bantuita de asperitati responsabil disputelor ~i disensiuni. Desigur, un cuplu

de cele din afara patului".

0

asemenea,

prernisa de aur In aceasta problema,

va incerca solutionarea majore, prin negociere Fructificarea

in timp util a

prernisa care nu trebuie uitata nicicand, si anume aceea

si chiar prin creativa

potential a

ca

femeia are nevoie de iubire, ca sa fie de un act sexual, in timp ce barbatul de sex pentru a-si deschide inima

unele comprornisuri. unui conflict

interesata are nevoie

acumuleaza

un imens

stimulativ pentru dinamica unui cuplu. Pierderea de sub control a situatiilor ales, persistenta lor poate conflictuale sa genereze

catre iubire (J.Gray, 1998);

si, mai
insa~i

.:. comunic~ abordam

comunicare

optima IDtre "Qj ne permite orice

intre

sa
"'"

problemij.
parteneri

Desi

buna

demolarea

universului

conjugal, ca in cunoscuta

este indispensabila unei relatii"

piesa Mania a lui Engen Ionesco. .:. conservarea unei relatii sexuale satisfacamentinerea
0

intr-un cuplu fericit, fiind "sangeie

(A.Nuta, 2002a, p.Ll ), ea nu asigura automat

stabilitatea mariajului respectiv. Ca urmare,

toare alimenteazi fericirii. A vern aici

44

neal terata
deoarece

falsa problema,

exista casnicii

care apeleaza
45

la un divert, desi

sotii

nu

au

avut

niciodata

probleme

de

unui

partener

reclama~i

ele reactii Rezulta

transferca "a trai

comunicare. Vigoarea conditionate de ~i longevitatea unor uoui reguli cuplu sunt

mative din partea celuilalt. inseamna printr-un a te schimba

pentru

a te adapta ... efort ee

respectarea

fundamentale,

efort de ajustare progresiva",

reguli care nu trebuie canonizate, indreptar sintetizam, pretios. Pentru

dar care se comporta ea un lor, Yom incerca selectiv, doua sa

functioneaza

intr-un fel de troc inconstient intre

eontabilizarea

mine ~i semeni, inclusiv intre mine si partener (F.Lelord si C.Andre, 1998, p.319). In fata

mai mult

sau mai putin

opinii

referentiale In domeniu: eea formulate de Benson (1971) ~ieea ... vehiculata de C.Cowan .:. partenerii si M.Kinder cuplului (1989): sunt coautori relatiilor nevoie de dintre de
0

acestei stari de lucruri, cea mai inspirata solutie este de a trata schimbarea ca pe
0

crizd de
0

principaJi

ai

crestere, ca a provocare primaverala, incarcata

ee poate aduee

briza

calitatii ~i duratei inseamna conjugata ea a este

ei, eeea ce stradanie

de of ran de nebanuite, ;;i eel mai pretios hibernale

Mai apoi, aiei se infiripa antidot impotriva din viata de cuplu; .:. partenerul pentru toate

ambilor,

perseverenta

si

rutinei si a toropelii

implicarea responsabila

~i neintrerupta,

pentru a ce survin chiar ~i

tamadui in timp util toate ulcerarile implacabil relatiile pe stabile traseu. Altfel spus, mereu.

no este un terapeot problemele noastre

omniscient interioare,

se modifica

Este un

chiar daca poate si trebuie neobosit. prin a

sa fie
intai prm

un suport moral sa incepern noi insine, proprii,

adevar ferm, oricat de paradoxal ar parea, pentru ca orice om, indiferent pantareica, interioara. permanente membrii in plina de sex, este
0

Ca urmare, ar fi neeesar ne iubi mai fiinta pe

fiinta

si neobosita

amenajare

gradinarindu-ne

eforturi

Ca urmare, cuplul insusi traverseaza transformari, caci fiecare din

pentru a ne autotamadui; .:. este

0

iluzie

sa, crezi

ca

prin de

iubire

se

sai evolueaza
46

mereu, iar modificarile

dobandeste

subit
47

aptitudinea

a -/ectura

gandurile motivul

~i pentru

dorintele care, ca

partenerului.

lata ~i

un cuplu aflat In deriva, Chiar daca infidelitatea

sa eviti

tristeti

nu mai ocupa
argumentativ adulterinul

pozitia privilegiata
aJ divortului) sa mentina
~I

(In trusoul
chiar daca totala in mod

dezamagiri

inutile,

indrazneste

sa marturisesti tale In fata

direct, explicit, trairile si asteptarile

reuseste

discretie

celuilalt;
.:. cea mai expresiva

asupra evadarilor

sale, ceva se distruge

ales, fapta si nu vorba.

elixirante dragoste,

dovada a iubirii
Concret,

este, mai oricat de de

iremediabil, cuplului onoarea

decarece fundatia de rezistentd a

majore. Pe scurt, sa ramana

a suferit deteriorari ~i loialitatea

si de bine venire ar fi declaratiile

se obstineaza
~I

ceea ce rezista cuadevarat

In timp

ingredientele contemporan. infidelitatesi-a cercetarea constatat dentilor, ipostaza

funciare
De gash altfel,
0

pentru

cuplul
fata de In am

sunt gesturile ;;i actiunile noastre. De la a aduce

intoleranta

un dar, macar din cand in cand (chiar ~i unul

simbolic) devotament doua dintre si pana la a-I veghea eu afectiune ~i

elocventa anul

confirmare cand

noastra,

din

2000,

atunci cand este bolnav,

numeroasele

iata doar pe care le

ca majoritatea respectiv 81%,

confortabila recuza

a respon-

ipostaze

cu virulenta

poate imbraca simfonia iubirii;

ca partenerul

sa

se angajeze

in relatii

.:. infidelitatea
Printre

polueaza

intotdeauna
cu

iubirea.
care se

extraconjugale, perspectiva

dupa cristalizarea

cuplului. Din
intransidecat cea (2003,

efectele

importante

unei traditii

'inca active,

acompaniaza revolutia sexuala este ~i acela

ea

ca

genta baietilor este mai fenn articulata a fetelor, (91%

a provocat,
de pe

la

ambele

sexe,

detronarea Din pacate,

rata

de 77%). A.Burgess cateva strategii

fidelitatii

soclul

iubirii.

p.Zl i) recornanda protejarea sarmul iubitor

utile pentru

lucrurile au degenerat extraconjugale

atat de mult lndit relatiile

partenerului fizie;"

de ispite: sa-!i conservi un comportament cu

sunt invocate ca pe ultima bared

sa

arborezi

de salvare men ita sa recupereze ~i sa resusciteze

48

si conciliant;
49

sa te pui de acord

partenerul;

sa-i oferi

argurnente

concrete,

ce

daruiesti

70%

si sa ceri 30%,

altfel

daruirea excesiv

evoca apartenenta

(ca de pilda, un inel); sa-l tii

devine un monolog

naiv care, prelungit

de mana, in public; sa-i oferi bunuri materiale;

de mult, poate anunta extinctia cuplului;

sa-i faci favoruri sexuale. .:. reprosurile dlstructive. dintre parteneri

In

.:. iubirea sunt intotdeauna aceasta

practica

aptitudinii

--

autentica

este ierratoare.

Ucenicia si

de a ierta, fora rest, stangaciile

sugereaza rezistenta noastra la schimbare, eu tot tacdmul de resentimente

a-ti transforma mereu pe care it incumba, caci partenerul in

--

esenta,

greselile, mai mari sau mai mici ale partenerului constituie un catalizator miraculos integrala al arrnoniei inseamna
0

din cuplu. Caci iertarea inegalabila intregul ecologie

lap

psihica,

cand se esapeaza, negative (man ie,

ispdsitor, a-I expune tirului de artilerie

maniera imbatabila cuplului; al

permanent acuzelor

~i neobosit
tale, iata
0

sirag de sentimente

ranchiuna, ostilitate etc.). In plus, .te izbaveste

de autoacuzare si culpabilitate, adica te ierti si

de a-ti primejdui

integritatea

pe tine insuli. Fara lndoiala, intregul proces este

.:. daruirea
din

este contagloasa.
si iubire

Desigur, ea emana
si se

anevoros, inrerioare, intrucat

caci dar

implica este un

subtile proces de rugina

metamorfoze care merits,

altruism

neconditionata

concretizeaza nevoie,

prin aceea ca, ori de cate ori este

te poti tamadui

si suferinta, mai profund,

suntem prezenti, alaturi de partener,

noastre

pentru a regenera

lumina. Forand

pentru a raspunde pe masura resurselor la nevoile sale. Practicand actul

M.William~on

(2003,
0

p.83)

considers

ca

de a darui, care

iertarea este "cheia catre o cheie accesibila fiecare neafectat datorita

iubire magica", adica

oferim si celuilalt un model de generozitate poate deveni contagios, Desigur, Convertita uzanta daruirii in cifre,
50

daca avem in vedere ca "in

generand

reciprocitate. sale. sa

din noi se afla un .spatiu al inocentei, de greselile sau

are si ea limitele aceasta inseamna

noastre",
potential

Mai

apoi,

imensului
51

regenerativ,

iertarea se instituie

si ca un antidot privilegiat

exterioara

mariajului,

adica propriile lor preocupari, unor asemenea

interese, momente

pentru a disipa umbrele existentei; .:. membrii cupluluisa partajeze, cu solicitudine atat atributiile (copillor), cat ~i

prietenii etc. Desigur, permisivitatea

de respiro este conditionata

de respectarea

unor bariere morale, libertinaj. Glosand p.19)

~i Iipsa total a de prejudecatl, aferente servitutile educatiei copilului

rara de care s-ar derapa intr-un lamentabil pe tema recomanda:

libertatii

in cuplu,

Kahlil

Gibran

(2000,

gospodariei. anterior, ambientul unui cuplu ~i in

"tineti-va alaturi, dar nu chiar asa de aproape, caci inaltate-s la anume distanta, iar stejarul si

Asa cum precizam .conjugal nu este un spatiu

coloanele templului

paradiziac,

lipsit de tensiuni
0 politd

. chiparosul nu crese unul in umbra celuilalt". Ori, In realitate, cuplu promoveaza majoritatea partenerilor extern,

animozitatl, iar legalizarea unei relatii nu constituie

alb, care sa poata garanta un viitor comun.

dintr-un
ceea ce

psihologia

controlului

Pe masura ce anii tree, partenerii reusesc sa-si cunoasca . intreaga geografie, iar rutina, mai mult tesutul ca
0

inseamna ca fiecare are tendinte de a-l pilota riguros pe celalalt

~I

carie nesatula,

distruge

tot

arunca

integral

asupra·

acestuia. aceasta

culpa

tuturor

viu al cuplului.

Chiar si sexul, ca orice

disfunctionalitatilor. (2000), intemeietorul

Dezvoltand

tema,

W.Glasser

comportament revitalizare. Dar integritatea

repetitiv, se perimeaza, daca nu se iau masuri de

Institutului de Terapie a Realitatii (1967), controlului extern co

pledeaza rara echivoc pentru inlocuirea pericolul eel mai grav, ce poate primejdui indiferent sau pe intre doi . teoria alegerii,

ca un. irnperativ pentru conservarea

vitalitatii

unui cuplu, este pierderea

Ifbertatil,
coechipieri relatie

unui cuplu. In consonants cu aceasta teorie, dintre cele zece axiome care
0

daca II afecteaza doar pe unul dintre amandoi deopotriva. "Cea

mai frumoasa

populeaza, cea care se detaseaza ca un veritabil

ca nu-ti pop controla cu

cap de pod este certitudinea

adevarat deeat propria Eara contaminante lndoiala, ta viata, pana

oameni, observa A.Nuta (2001, p.136), este relatia dintre doua libertati, iar
0

intalnire dureaza tot atat cat dureaza libertatea".

~i proastele

dispozitiisunt

Altfel spus, sotii nu sunt gemeni siamezi, ceea ee lnseamna ca ei au dreptul elementar de a avea
52

in interiorul familiei. De aceea, ele trebuie tin ute

~i

fantd

de viata

sub control, adica sa nu Ie aruncam asupra celuilalt cu aceeasi

53

. dezinvoltura radioactive.

cu

care

sunt

deversate

in

mare

deseurile

cat ~i a cadrului Concret,

~i respectiv a metodei

la care se apeleaza.

timpul optirn presupune· ca partenerul

sa

fie lntr-o

.Rezulta ca orice tenrativa de corecrie ~i reamenajare

unui

a ce

stare destin sa ~i receptiva, categoric nu imediat dupa venirea de la serviciu.

cuplu

reclama

aclimatizarea teoriei

teoriei

alegerii,
cu

ceea

Cat priveste

spatiul eel mai prop ice pentru

permite . ernpatia

inlocuirea ~i incurajarea.

constrangerli

negocierea,

asemenea interventie se refera la un loc agreabil, pe cat posibil In afara caminului conjugal si ferit de prezente indiscrete (mai

Acelasi autor lanseaza si conceptul (proprie

de lume specialii

ales, de proprii lor copii). In fine, metoda cea mai fecunda

fiecarui om), lume ce coexista cu cea reala ~i gratie

constituie dialogul, un dialog impregnat cu afectiune si caldura,

careia percepem diferit lumea, adica suntem atat de subiectivi. Ei bine, animozitatilesi intre partenerii diferentele conflictele dintre oameni, in general, si

cand initiatorul trebuie sa evite, cu maxima precautie, orice

rechizitoriu la adresa defectelor partenerului, concentrandu-se exclusiv In a evoca doar propriile lui dorinte si probleme. Din pacate, adeseori, cand toate tentative Ie mai mult sau mai putin inspirate de salvare a unui cuplu esueaza, se ajunge la divert, psihologul Partenerii realizeaza atunci ca, asa cum afirma nu este

rnaritali, in particular, se nutresc mai ales din

ce separa lumile lor speciale. De aceea, construirea cu cineva reclarna cunoasterea ~i a lucrurilor lumii lui

unei relatii armonioase speciale, adica

a oamenilor

sale preferate,

precum si a ideilor ~i convingerilor

lui majore. Altfel spus, un

american P.Hauck

(1995, p. 27), verigheta

cuplu este coeziv ~i eficient daca fiecare partener a reusit sa-i descifreze ~i sa-i respecte Iumea speciala a celuilalt. De asemenea, constituie marturia unei certe lntelepciuni de viata, ca membrii timp previna util pentru unei casnicii dezamorsarea lui. Asa cum sa intervina oricarui activ ~i in ca

~i .Jnelul de care este prinsa cheia penitenciarului

celuilalt".

+
Separarea prin

Divortul
a partenerilor maritali

divert
0

conflict,

sa

sugereaza, eel mai frecvent,

multa vreme. suferinta maritala

casnicie aflata in deriva, de

Desigur, nu inseamna ca astfel a fost eradicata

cronicizarea

mentioneaza

J.Dobson

, dovada ca foarte multe persoane nefericite

(1994 a), reusita de alegerea

unei asemenea

intervenrii este conditionata

cand se intervine,

n-au iesit 'inca din temnita mariajuJui lor.

inspirata,

atat a momentului
54

55

Nu intampHitor, una din legile rnarneiIu]

Murphy (B.

resurse disnicie societatii draconic

de subzistenta, nociva

nu mar este dispusa demoeratizarea

sa tolereze generala incriminau juridica,

Lansky, urmatorul
celelalte

1997, p.84)

cumuleaza

intr-o maniera
casatorite

suculenta
divorteaza,

si degradanta); a institutiilor (este yorba

adevar: "50% din cuplurile

si implicit
divortul

ce odinioara
de liberalizarea

50% inca se mai cearta". $i intr-adevar, dedit divorturile

'

disruptiile oficiale ,
mult

conjugale sunt mai numeroase

~.

religioasa, precum ~i a opiniei publiee);

sporirea apreciabila

mai ales, datorita penuriei de locuinte si al convingerii,

sperantei de viata (eeea ce ii determ ina pe parteneri mai complaca intr-un compromis insalubru,

sa nu se

rasp and ita $1 liber asumata de numerosi parinti, ca in beneficiul copiilor, orice sacrificiu din partea lor constituie
0

ci sa taie nodul
0

datorie

peremptorie

(P.llu!, 2000).
fenomenului, se apreciaza

gordian al nefastei lor casnicii, pentru a acorda

care vor veni).

sansa anilor

Luand in discutie frecvenp,

Dintre cauzele ce pot genera un divert, alaturi de cele

care au fost deja mentionate,

ca astazl, din 3 casatori], una ajunge la divert (A. Birch,

mai invocam

cateva

(P.Hauck,

2000). Dupa opinia

divorturi

lui Reiss (1980), ceie mai

frecvente

1995): obiceiul unui partener de a da prea mult si a celuilalt de a primi In exces; ineompatibilitatea esentiala (de exemplu, unul diferentelor incapacitatea subtile, de a te ignorarea (ell 0

survin in primii 7 ani de Ja incheierea care s-au casatorit 0 statistica

casatorie]. In

plus, eupluriie expuse

inainte de 20 ani sunt mai pusa in circulatie de

e foarte religios, celalalt ateu); ignorarea dar profunde dintre barbat si femeie;

la divert,

recenta,

A.Burgess (2003), mentioneazs

de 40 ani, pericoluI divortului fiecare an petreeut impreuna.

di pana la implinirea se diminueaza

varstei

eenzura la manie; tendinta de aservire a partenerului; schimbarii periodicitate ce afecteaza fiecare membru

eu 9%, pentru

al cuplului

de 5-10 ani) si inaptitudinea etc.

de a te mula flexibil

Dintre. spicuim
mentalitati o solutie

cele mai raspandlte

cauze ale divortului . .,.

.

la aceste transformari

urmatoarele

(P.I1ut, 2000): cristal.izarea

unei noi

De regula, ambii parteneri un asemenea stresanti" secunda,

sunt marcati

profund

de

despre divort (ce nu mai este tratat ca un esec, ei ca constructiva economica in fata unei crize insolvabile); sale

eveniment.

Pe scala ee ierarhizeaza

factorii

in funetie de intensitatea ,

lor, divortul ocupapozi!ia de cuplu . 'Yirulenta,

emanciparea

a femeii (care, avand propriile

56

dupa~ decesu I parteneru 1UI.

57

efectelor

cucare

se acompaniaza

orice divert este cauzata de daca aceasta a fost poluata persoana poate recepta

stima de sine, la copilul care tranziteaza sai, ramane traiasca in mai robusta mijlocnl unui autori dedit infern

divortul

partntilor continua sa ~i cand sa

configuratia de disensiuni

etapei premergatoare: grave ~i indelungi,

0

a celui care conjugal

(J.Cooper ca atunci posibilitatea

separarea definitiva ca pe daca evenimentul

binecuvantata

eliberare, dimpotriva lara indicii sau

co Ia b ., 1983). Exista copilul din familia

care opineaza are

s-a eonsumat

intempestiv,
0

monoparentala

preparatii anterioare, el semn ifica

trauma majora.

relationeze profilul 1975).

pozitiv cu celalalt parinte (de obicei, cu tatal sau), lui de personalitate eu nu eel inregistreaza crescut deteriorari familie

Divortul ulcereaza apreciabi] identitatea persoanei, daca aceasta s-a casatorit la Asa cum precizeaza divortialitatii copiilor; casnicie; fiecarui
0

varsta prea frageda (Wiseman, (2000), gravitatea de mai dar

semnificative, biparentala. sa prezumam determina delincventa. saraciei,

comparativ

intr-o

P.IIu!

consecinteIor existenta, invest it in valoarea ~i

0 viziune grosiera asupra problemei ca absenta unui parinte cazurilor se valideaza, cand de

ne indeamna copilului si de

este funcrie afectiv,

multi, factori: divortul;

din preajma esec scolar

capitalul

si eel material a intentat

multiplicarea Observatia

cine dintre partener

parteneri

mai "al~s, in contextul acest factor, de

pe plata

maritala;

constelatia

de rude

pentru

ca atunci se

se elimina

prieteni care 11poate antura consolator pe oricare dintre soti. De obicei, aceea frustrarlle tara, iar costurile copiii sunt lasati In custodie psihologice materiale, sunt pentru materna, de

fenomenele

respective

tempereaza constituie

paoa

aproape

extinctie. Totusi, absenta pentru comportamentul

tatalui deviant

un factor

de rise

mai importante mama

pentru

al copilului. (1985, apud A.Birch, fatete: printr-un

(In special daca

Pe linia postulata de Bohannon

.ea nu se recasatoreste), Kelly (1980),

Conform

opiniei

lui Wallerstein copilului

§i
este

2000), orice proces de divor! cumuleazamaimulte

nocivitatea

divortulu]

asupra

.:. divortul
registru negative

emotional amplu

se concretizeaza
§l

conditionata consumarii din familie;

de mai multi factori: varsta acestuia in momentul evenimentului sanatatea respectiv; ampiitudinea contlictelor

de . trair]

comportamente iubirii
~I

(reprosuri,

absents

mentala

a parintilor;

calitatea

farniliei
ca

suportului, infidelitate etc.);

unde traie~te acurn. in acest areal explicativ,

58

mentionam

59

.:. divortul

legal se refera la procesul oficial de

Multe eupluri tinere dau inocenta stresant in ceea ce

.:. divortul din dependenta

persoanele divert autonome

se refera la faptul ca dupa cele

desfacere a mariajului. dovada priveste umilitor de

0

in viata conjugala, rapid, 'in schimb,

flagrante laborios,

se emancipeaza

traseul

~i chiar
pana la

aflate la antipod, vor sirnti un acut sentiment de debusolare. Taxonomia relativismului

pe care trebuie

sa-l parcurga

finalizarea oficiala a separarii;

propusa

de

Bohannon,

In

pofida

.:. divortut economic vizeaza ansamblul deciziilor

pe care partenerii trebuie sa ~i Ie asume pana la finalizarea bunurilor eomun;

ei, are meritul de a atentiona asupra caracterului

plurivalent al divortului.

actiunii de partajare
(mobiliare

a banilor detinute

~i a
in

• Desi
importanta

Parentalitatea de parinte
este de maxima sale

si imobiliare),

profesiunea

(poate ehiar cea mai importanta

prin efectele

.:. divortul coparental

este prezent doar In cazul prin

majore) ~i eu toate ca nu mostenim copiii proprii, ea se practica

abilitatea

de a ne educa

cuplurilor care au copii si se concretizeaza

in modul eel mai lamentabil

aeeea ca doar unul dintre parinti obtine custodia asupra minorului (minorilor);

arnatorist eu putinta.
Desigur, nu putem emite pretentia ca orice parinte sa a dezvoltarii si de

.:. dlvortul

comunitar

implies

schimbarile

frecventeze

lnalte cursuri de psihologie

inerente pe care noul statut al persoanei (eel de divortat) anturajul. claustreaza tamadui Ie genereaza Ca urmare, asupra multi relatiei ei eu

pedagog ie, dar, asa cum sesiza P.Morand

de Jouffrey (1998), precum ~i a

cunoa~terea

un or

rep ere

fundamentale,

indivizi

se auto-

semmficatiei catorva

dintre comportamentele

copilului il

intr-o soJitudine igienica pentru a-~i ceea ee provoaca rupturi in

poate ajuta pe acesta sa nu bagatelizeze

minore si nici sa supraliciteze

simpt"omele aparent

ranile,

ponderea celor car~tin de fluxul

raporturile cu prietenii de odinioara;

natural al rnaturizarii. Exists, din fericire,

° surnedenie

de carti,

. .. eu un caracter aplicativ pnn exce 1 t- pre cum cea semnata de enja, 60

61

A.Bacus

(2000, p.6») si intitulata Cre~terea copilutut. 1000 de lapidara, dar eficace,

sfaturi practice care, intr-o maniera

copiii, dar

§i

copiii l§i formeaza parintii, asacum

a remareat, eu

sintetizeaza un bogat repertoriu format din "trucuri ~i tertipuri", repertoriuce reprezinta rodul "nemijlocit al experienrs, parentale de teren". In literatura de specialitate generativitalii (apud. A.Birch, se vorbe§te de renomenul

inspiratie, J.de Ajuriaguerra

Ca exercitarea primului
0

(1970).
suntem mult prea pro fan i In ca na~terea asupra

rnarturie

ca

profesiunii

de parinte, un al

s-a constatat

copil exercita ocupand

potentialul locul

impact

bulversant pe
0

2000), care se refera la dorinta aceea de a avea stare de lucruri cea care ca prin vietii.

parintilor,
ierarhizeaza

saselea,
aJ unui

scara ce
de 102

unui cuplu de a ocroti pe altii si, implicit

stresant

nurnar

urmasl. Resorturile

care alimenteaza

aceasta

evenimente (Dohrenwend

~i colab., 1978).

sunt, In principal, doua: presiunea provine din partea propriilor

sociaJa, indeosebi dar §i impresia

Fara lndoiala, debutuI de consecinte pozitive

parentalitatii

genereaza

serie

parinjl,

~i negative,

atat asupra cupIului, cat si

copii ai garantiaunui

suport de nadejde la crepusculul

a fiecarui membru in parte. Unii autori, mai ales de inspiratie psihanalitica, apreciaza ca noua ipostaza este benefica pentru cu care din este

Cert este ca, din suita atat de asortara a indatoririlor noastre, parentalitatea

se impune

ca una dintre cele mai sesiza Osho (2002), procreeze, deoarece

parinti, deoarece acestia retraiesc prin copil problemele ei in~i~i s-au confruntat odinioara, asanand

responsabiJe. oamenii

Asa cum pe drept cuvant nu

astfel

nevrotici

ar trebui

sa

asperitatiIe modalitatea

lor. Mai mult, pentru

feme ie, maternitatea

parin!ii fiind pentru copil prirnele lui rep ere umane arhetipale, aceste modele tulburi ~i insalubre psihologic vor fi introiectate parintelui miraculos
0

prin care ea i~i onoreaza destinul (E.Erikson, a parintilor,

sau specific,
1968). la aparitia de calitatea

fructificand "spaliul intern productiv" Capacitatea unui de adaptare

,- §'i disipate la cote sporite. Mai apoi, din perspectiva nevrotic, nasterea unui copil nu este remediul

copil in viata lor, este mult conditionata existente Intre ei, In

impotriva maladiei sale ci, dimpotriva, Fara Indoiala, acompaniaza

prilejul de a

agrava cuplu se

relatiilor

perioada-rpremergatoare

aparina unui copil intr-un

bilaterale,'
62

evenimentului.

Concret, cuplul in care a dominat armonia este

de efecte

parin!ii

l§i modeleaza

mat apt sa faca fata exigentelor dificile de crestere a copilului,

63

; decat eel rnacinat de animozitati ] 989; Heinike si Guthrie, 1992).

?i disensiuni

(Cox si eolab.,

educaria acestuia,

aparitia bucuriei sau a anxietatii In functie de

(1999) furnizeaza principii carese

modul cum reu~e~te sa-i satisfaca trebuintele. intramaritale, indiferent debutul cat de

Indiferent parentalitatii coeziva

'insii de starea relatiilor unitatea

S.Shapi~o, ,K.Skinulis ~i R.Skinulis

parintilor instituie

bruiaza

unui cuplu,

patru principii
ca veritabile borne .:. necesitatea mentului recornpensa

fundamentale,

a fost ea anterior.

Astfel, Schultz

(1972) semnaleaza parinti,

de hotar in educatia motivatia (ce

copiilor: cornportascop sau

odiminuare

cu 50% a conversatiilor

dintre proaspetii

de a descifra negativ al

odata cu intrarea In scena a copilului, infirlpa, ele graviteaza , membru al familiei. Alti autori mai sceptici, (1992) maritale, evidentiaza
0

iar cand acestea totusi se cauzate de noul

copilului

tot in jurul problemelor

urrnareste);
naturale

.:. copilul sa suporte consecintele precum Reibstein constanta a si Richards satisfactiei ale optiunilor .:. tratarea sale; a copilului,

~ilogice

diminuare

eu respect

indiferent sau;
\

cat a

data cu sosirea celui dintai copil. exista si opinii mai optimiste care reitereaza ca nasterea Autorii ~i relatiile euplului doarnnele eu aflate

fost de insolent comportamentul .:. utilizarea consecventa

Desigur,

a incurajarii

copilului, de sine. din

procesul de consolidare copilului

a mariajului,

in altemativa

pentru a-i conserva In cauza doar of era cateva:

0

nealterat respectul multitudine

a fost deliberat proiectata, modiflca mereu

de sugestii,

Parentalitatea anturajul: tinerele

care yom spicui

In fata copilului solutia este sau

care doreste sa fie luat In este acceptabil regula; in

marne cultiva cu asiduitate parintii manifesta

sa fie in centrul doar cand

atentiei,

intr-o situatie similara, fata de institutiile (cresa, gradinita, dezvolta cateva soarta

tot mai mult interes In viata copilului pe care parintii lor il

considerate

comportamentul

ce vor avea importanta scoala etc.). Atasamentul lor odrasla prezenta de

64

social, ignorandu-l locul pedepsei incurajarii,

eu stoicism

cand Incalea

aceasta

corporaie,

sa se uziteze

masiv

de beneficiile fapta ia democrat la in

fata de propria note caracteristice: copilului,

se individualizeaza responsabilitatii asuma

prin fata de In

iar In caz de esec sau gre~eaHi, sa fie amendata sa se utilizeze eu perseverenta luarea in comun
65

si nu persoana; dorniciliu,

necesitatea

a-si

autoritatea

ceea ee presupune

a deciziilor

cadrul unui eonsiliu de familie " tinut periodic' , 'In fine , parm,1I ~. tOO .. sa nu aspire niciodara absolut suticient
.

spre perfectiune reuseste

.,. 'j

in educape,
.

caci este

C. VARSTELE ADULTE MIJLOCII (35-65 ANI)

daca

sa aduca

doa r arne I' ~. lOran

semnificative.

"La oamenii activi, sentimentul timpului nu este niciodatd dureros, dimpotrivii, pentru ei, acest sentiment este 0 forfii care ii manii inainte", E.Cioran
Frenezia dezvoltare cu care s-au cercetat pana nu demult, varstele intr-un de crestere ~i

a plasat,

plan seeundar

etapele adulte ale vietii, In descendenta toate ca investigatia lui Levinson (apud.A.Birch, 2000), eu

lui de teren s-a bazat doar pe un esantion a fost Iansata perioada de

redus si format exclusiv din subiecti masculini, ideea caracterului de criza pe care il Imbraea

la mijlocul vietii. Opinia respectiva a facut repede cariera, atat in SUA,

cat

si in Anglia, dar exista si nurneroase care contests, din eauza carentelor

notabilitati esantionarii,

din domeniu legitimitatea

de a extrapola aeeste conc1uzii pentru oriee adult. (1977) sustine ca majoritatea de unii indivizi stadiilor un

Mai pesimist, Vaillant ontogenetice caracter critic. sunt

resimtite

ca avand

66

67

Interesant

de

mentionat

ca,

Farrell

~i Rosenberg

Fara indoiala, varsta adulta mijlocie reclama, din partea individului, anume:

(1981), extinzand numeric lotul de stud iu, au detectat ca doar la 12% din subiectii investigati, varsta adulta s-a configurat intr-o

realizare,a unor viraje axiologice (Peck, 1968). Si

maniera problematica, rnajoritatea

adultilor vizati invocand

.:. .sa

valorizeze

prepon~erent

,intelepeiunea,

com-

mai degraba prezenta unei tendinte de reevaluare a vietii. La randul lor, Long si Porter (1984) semnaleaza acurn sentirnente de

parativ cuputerea fizicasi eu atractivitatea; .:. sa se aprecieze mai mult ca persoane individuale

existenta unor adulti care traverseaza

decat caobiecte sexuale, indifercnt de sex;

.:. sa deprinda eapaeitatea afective, ~i sa ruleze ela~ticitate_,emotiona\a, irepresibila de a_realizanci investitii

implinire ~i armonie deosebita fata de acest anotimp al vietii,

Dincolo de combustia Inca, activa a controverselor,

Durkin (1995) sustine, pe drept cuvant, ca mijlocul vietii are sau nu Individ
structura .traie~te.
0

impuse de viata (moartea unor rude sau

alura critiea in functie de lentila prin eare orice viata, lentila ce este conditionata
si de conjunctura de

prieteni, plecarea copiilor din casa etc.);

.:. sa conserve

i~i prive~te

flexibilitate intelectuala

~i

deschi-

sa de personalitate

sociala In care

\I~ dere fata de nou, prin care el se poate sa va In

fata Dintr-o alta perspectiva, Erikson (1963) considera ca este cea dintre mult,
a forma

noianului

de

schimbari

interioare

~I

exterioare

ce 'il agresioneaza.
0

antinomia

ce da relief varstelor versus

adica Iipsa

adulte Mai
de

La varsta adulta, se poate vorbi de evenimentelor

asupra tonusului sanatate. Astfel, Theorell numarului

recr~descenta

generativitate
generativitatii, generatie, ."pauperizare acestui alimentat, nepotilor.

stagnare.
preocuparii

absenta
noua la

de viala stresante,
psihologic

care au impact nu numai ci si asupra starii de

al individului,

suprapotenteaza

egocentrismul,

contribuind

personala"

(A.Birch,
de

2000,
sens din

p.287). Prezenta
este aparitia

si Rahe (1974) sesizeaza

dependenta majore

mecanism dupa

stimulativ plecarea

~i semnificatie
camin, de

de boli eardiaee grave de situatii traumatice de cupIu, divort, soma] etc.).

copiilor

(moartea partenerului

68

69

'.i'1' , .. J ,

Printre decelarea numara

instrumentele

cele

mal

cunoscute
0

pentru se

con~tiinta de sine ampla ~i obiectivare

de sine; prezenta un or cu propriile

cotei de stres

in care traieste

persoana,

relatii

intime;

arrnoma

relativa

achizitii

~i Scala de evaluare a reajusuirii sociale (SERS), de Holmes

experientiale. La randul sau, V.Stern (1933) afirrna ca, In acest palier treptat.

elaborata
instrument
':'L

si Rahe

(1967). Valoarea
de specialisti,
.

acestui fiind

nu este unanim

acceptata

ontogenetic, se atinge varful, care apoi se diminueaza

etichetat ca destul de grosier, de rudimentar.

Fara indoiala , la

Varsta astfel:

adulta

propriu-zisa

se subdepartajeaza

acelasi eveniment, reactia de raspuns nu poate fi standardizata, deoarecefiecare reactioneaza

0

in functie

de ceea ce este el Lazarus, nu trebuie

.:·$ubperioada consolidarea

dintre 35-45 ani se defineste statutului profesional

pnn

insusi, Mai apoi, asa cum sa ignorarn nici stresul persistenta, imperturbabila,

dernonstreaza

al individului

de zi cu zi care,

prin acumulare

si respectiv, printr-un veritabil puseu creator In

domeniul lui de activitate. Perfection area sa

are efecte dintre cele mai nocive

asupra sanatillii. In plus, exista si situatii cand alterarea starii de sanatate este cauza unui eveniment stresant (de exemplu,

profesionala se intensifies, responsabilitatile se

extind, inclusiv prin dorinta de a accede la
0

pensionarea

pe motiv de boala). ontogenetlca, ceea s-au cristalizat

functie .. Energia libidinala ridicate, Manifesta familie perioadei si copii.

0

functioneaza

la cote

Fata de aceasta pericada doua

preocupare toate

asidua fata de debutul

0

tendinte

polare

in

ee

priveste

evolutia

Cu

acestea, de

.,~ structurilor ..

psihice,

una care apreciaza

ca ne af1amintr-un inexorabiI), alta

se acompaniaza

frecvent

sporire

~. evident platou care sernnaleaza

(dupa care urrneaza declinuI ca urcusul continua

apreciabila a numarului de divorturi; .:. subperioada 45-55 ani se caracterizeaza profesionala diversifies prin

(chiar daca nu atat de

fh,·spectaculos datorita, mai ales, a acumularij, de noi cunostinp, ~i . ",~~xperiente). G.Allport Individualizeaza (1970) observa ca profilul adultului se

aceea ca, subidentitatea

activa, ceea ce

este ~i mai spectrul

responsabilita-tilor

aferente.

Comportamentul

prin diteva

trasaturi:
70

securitate emotion ala', ,

adeseori rebel ~i sfidator al copiilor pot genera

71

unclimat

tension at

in

familie.

Oricum,

nestirbita imaginea de sine, acesta se arunca fara rernuscari

majore in

pulsiunile
precedenta

iibidinale

se dilueaza

[ala de etapa

relatii

extraconjugale,

la ambii parteneri.

Apoi; pe masura sub-identitatile instalarea

menite sa-i panseze teama ~i sa-i aduca dovada

cresterii copiilor, 'se estompeaza de sot~1

infailibila di nimic nu s-a schimbat.

(apud.

Tamir 1999)

parinte:

La

femeie,

T.Salthouse

~i R.Schultz,
barbati

climacteriumului disfunctionalitatile tonusului

poate genera, fiziologice,

eoncomitent ~i
0

eu
a

apreciaza ca, totusi, putini

mijiocie divorteaza, eu
0

de varsta
0

alterare

pentru a iegaliza care ramane revitalizant,

aventura

ei psihologic;

inclusiv cu aparitia unor Dar aceasta constatare implacabila caci,

femeie

tanara,
$1

doar ca un de durata

complexe de inferioritate. nu functioneaza adeseori, poate ca

0

desert
pasagera;

savuros

fatalitate

degrevarea

de servitutile energia

procreatiei vitala si sociale, si implicit, a

.:. su bperioada scadere

55-65

ani se instaleaza
fizice,

printr-o cu
0

imbogati

~i recanaliza

treptata

a vigorii

paralel

femeii spre noi investitii profesionale aducatoare de tot de perforrnante atatea notabile

serie de modificari majore, preeum

0

in planul unor subidentitati cea de parinte (care se

satisfactii

compensatorii.

dimi~ueaza copiilor dispare

data eu autonomizarea si cea

si plecarea (care caminul

L. Verbugge implinite, eele eu

0

(1993) sustine ca femeile eele mai

mai sanatoase si mai optimiste sunt

de acasa) din cauza

profesionala in

pensionarii).

dubla cariera (cea profesionala ei familie). In contextul de

0 0

si eea

conjugal, ambianta traverseaza de armonizare a relatiilor

un inerent proces dintre cei doi

din propria mutatii

acelorasi oboseala

biologice,

augumentate

parteneri, odata cu sporirea intimitatii, este mediata de copii),

ce nu mai

cumulativa, psihologica, depresii.

~i la barb at se produce acornpaniata din dorinta de

fragilizare
~1

terte persoane (in primul rand de

timpului suplimentar pe dupa pensionare.

anxietati

dar si datorita

Uneori,
72

de a-si conserva

care acestia iJ petree tmpreuna,

73

Aparitia nepotilor aduce un liant suplimentar, dar ~i un noucanal

Trebuinta

DEZVOL TAREA PSIHOLOG IcA ~ .Pe plan senzorial In mod uzual, la varsta adulta mijlocie, se poate fundarnentali,

de proiectie

in viitor,

de sprijin dintre soti se acutizeaza,

odata eu fragilizarea starii Jor de sanatate.

decela un declin la nivelul .analizato'rilor DEZVOLTAREA SOMATO-FIZIOLOGICA

ConcreCsbld unele· abilitati vizuale (eapaeitatea de a reeepta un obiect slab luminat sau ecranat de alti stimuli, capaeitatea de a identifica un obiect tinta, plasat intr-un paienjenis de stimuli perturbatori etc.). de trecerea anilor. Referitor la olfactie, varsta adulta mijlocie aduce rafinare in pIanut capacitatii individului propriul sau miros.
Cat priveste configuratia
0
. : ~:'.! .

Cercetari recente au demonstrat ca functiile corpului ating capacitatea maxima inainte de perioada adulta timpurie, dupa care se angaieaza intr-un proces lin de

descendents (T.Salthouse ~i R.Sehultz, 1999). Degradarea neuronala la nivelul cortexului

~i al

Acuitatea auditiva este, de regula, eea mai afectata

...

.
-

creierului mie se accentueaza, pe un teren ereditar vulnerabil dar, mai ales, sub impactul unor evenimente traumatizante. Desigur,
0

de a-si repera

munca intelectuala sustinuta, impanaui de succese

pe masura, pot contracara acest proees regresiv. De regula, dupa 40 ani, seade rezistenta sporirea tesutului adipos dlmtnueaza tonusul flzica, iar muscular.

pielii, aceasta devine mal la durere

uscata si tsi estornpeaza coloratia. Sensibilitatea cronice sporeste odata cu scurgerea timpului.

ramane intacta, mai ales ca frecventa si intensitatea suferintei

Treptat, se deterioreaza capacitatea cardiaca si eea pulmonara. Se produc si unele schimbari la nivelul metabolismului bazal, prin afectarea glandelor pituitare si a celor sexuale.

Desigur, angajarea persoanei intr-o anumita profesie care fructifica, prin insusi specificulei,
0

capacitate senzoriala

sau alta, poate estompa curba descendenta din acest registru.

74

75

i)

Pe plan inteJectual

Nici insensibila

memoria la inainrarea Memoria

primara

(pe termen dar

scurt)

nu este sunt mal

In va.rsta,

efectele

•
Ca
0

Memoria
se poate constata ca, in

superficiale.

secundara

(pe termen La

lung) este cea memoria

apreciere

de ansamblu,

mai vulnerabila
tertiara

la trecerea persoanei

ani lor.

anti pod,

intervalul 40-55 ani, eroziuni ce priveste

o

importante deoarece

apar, doar in ceea

memoria

(capacitatea

de a-si conserva

cu fidelitate

memoria

mecanica,

logica

amintiri stravechi din ontogeneza), pofida reticentelor

pare ca sfideaza timpul,: in

functioneaza

la parametrii

ridicati,
(1993), pe un esantion

formulate de unii cercetatori, memoria

Studiu! realizat de T.Salthollse

Varsta
muzicienii

afecteaza

muzicala,

chiar

si la

format din 305 subiecti, eu etatea cuprinsa intre 19-84 ani, si-a propus ca obiectiv central detectarea memoria mecanica, la diverse modului cum functioneaza de rezolvat era

experimentati

-(Meinz si Salthouse; anilor.Tndividul

1998). In plus, capacita0

paralel ell acurnularea tea de a reline

I~i altereaza

varste. Sarcina

informatii

nonverbale

(ca de pilda, cele

retinerea unui numar de doua liste (fiecare reunind fiira sens). Rezultatele au fost urmatoarele:

12 cuvinte

spatiale); dar si cea de a-si aminti efectuarea

cotidiene (ca de exemp!u,

Un<l°r activitati

peste 9 cuvinte au

unde ~i-a pus cheile, daca a tnchis

retinut 46% dintre subiectii subiectii mai varstnici

de sub 40 ani si doar 11 % dintre iar peste 6 cuvinte au

robinetul tnainte de a pleca din casa etc.). Referitor la memoria de a-ti am inti sa realizezi de perspectiva,

de 60 ani;

adica la abilitatea
actiuni (cum ar

memorat 85% dintre subiectii de sub 40 ani si doar 52% dintre subiectii care au depasit 60 ani. Decodificand investigatia meeanice respectiva calitativ a aceste confirmat expresii declinul cantitative, memoriei

in timp uti! anumite

fi, plata unor impozite etc), Tara sa apelezi la mijloace auxiliare

de atentionare (agende, calendare etc.), ace~sta se pare invarsta. ca

sufera degradari

evidente, pe masura inaititaril

odata ell varsta.

actuaIe privind
0

Un traseu ascrrianator evoluria memoriei, in posibilitatea cine a obtinut ca individul

0

&:sti'le- si

memoria

sursa, adica

Cercetarile

sa-si aminreasca unde, cand si de la

functie de varsta,

au cunoscut

evidenta rafinare,

ca arie

anumita informatie.

tematlca ~i acuratete metodologica. lata cateva descoperiri:

76
77

fn schimb, capacitatea

unei persoane

de a memora

fetele umane se conserva cu fidelitate in timp.

Cat priveste procesele memoriei, prima .capacitatea recunoastere;

Asa cum am mai semnalat, pe parcursul acestei lucrari, femeile

afectata este

adulte testate de noi au obtinut rezultate semnificativ hune, comparativ structurare

mai

de reproducere

(dupa 55 ani) ~i oarecum ~icea de raman mult mai rebele la

cu studentele, atat in privinta nivelului de

fixarea ~i conservarea

a intellgentei generale, a intellgentei verbale si

patina tirnpului.
~j

a mobilitatii intelectuale. Se apreciaza ca volumul de cunostinte ajunge Ia

de

aici, exercitarea maniera

unei

profesii

modeleaza

intr-o

..anumita

strategiile mnezice, individul dezvoltandude succes.

apoteoza in intervalul

dintre 40-50 ani, dar capacitatea

~i 0 mare abilitate in a retine pe cele generatoare

asimilare a lor rarnane activa ~i In continuare.

Inteligenta

De regula, se ad mite ideea ca acumularea . rcia pre]u di . zii

confortabila ca, indiferent

anilor

oarecum

ritmul

de invatare.

Majoritatea irnsa ideea nelimitata

Dupa cum mentionam ~i eu un alt prilej, unu autori vehiculeaza ideea ca, desi inteligenta fluid a declina la varsta adulta mijlocie, intehgenta pe cumularea experientei neintrerupta cristalizata, care se intemeiaza de

a cercetarilor de varsta,

de ultima ora reitereaza

fiecare

om

are

vtata,

inregistreaza 1976).

capacitate de a invata, daca i se aloca suficient timp in acest

0

ascensiune (J.Horn ~i G.Donaldson,

scop. Concretizand,
invatarii Adultul inregistreaza

putem mentiona un si evident unele

ca viteza ~i randamentul platou parghii intre prin 45-50 care ani. poate de
~I

Tot mai multe autoritati in domeniu atrag atentia asupra efectelor fertilizante pe care gradul de cultura si persistenta

insa

poseda
acest

preocuparilor a randamentului

intelectuale intelectual.

Ie exercita asupra calitatii QI-ului si

contrabalansa esentializare,

proces:

spor experiential, 'in sarcina

capacitate

orientare

optima

(E.Verza

Investigatia
anul 200~, asupra

comparatlva
unui

pe care am condus-o, in
(cu varsta

F.E.Verza,2000). Referitor activitate

(poezie,

lot de 35 intelectuale

.. la creativitate, pen tete un ru '. fizica, ., chimie,

domenii de

cuprinsa intre 40-50 ani) versus un lot de 35 studente (cu varsta cuprinsa intre 20-25 ani), a confirm at asertiunile
78

e rna t ema tica) ' ea ating . ..

per form ante din medicma, ,

de mai sus.

. apogeul in perioadele dinainte de IUS t a lar ea varstei adulte ~. ~ mijlocii. Exista insa numeroase
79

roman, filosofie,

arh itectura

care s-au realizat

ulterior,

pe

Mai
dimensiune prezinta

apoi,

intrucat

locul

controlului

constituie

traseul existentei, marea creatie gasind praetie teren fertil de .germinare

majora a personalitatii, pe masura trecerii

s-a pus problema timpului.

cum se

la oriee varsta.

acesta
0

Unele studii
odata cu

+
Comparativ

Limbajul perceptiv-motorii, cele verbale continua care sa

vorbesc de varsta,

externalizare dimpotriva, a acestuia.

sunt

a locului controlului semnaleaza

Asemenea
0

cu abilitatile

altii,

tendinta
polare

de
devin

intra pe un iaga~ descendent,

[nternalizare posibile sanatatea, mentions inaintarea

concIuzii diferite:

infloreasca, reusind sa se conserve chiar si la 65-70 ani (asa

cum
0

deoarece profesia, ca in
0

vizate

aspecte

inteligenta, vom ca

dernonstreaza

unele investigatii

pe baza unor teste de

relatiile

sociale. Nuantand recente

problema, au relevat a

vocabular).

serie
varsta

de investigatii produce
0

extemalizare

locului si a

Personalitatea

controlului dezvoltarii

In sfera sanatatii, personale

a functionarii

intelectuale

(deci a unor dimensiuni

care sunt tot mai

Configuratia alimenteaza

personalitatii

la varsta

adulta

mijlocie de optica

rebele in timp). Dar adultii devin tot mai interni in ceea ce priveste cornpetenta Interesanta sociala. este

Inca numeroase Astfel,

dispute,

In functie

utilizata. trasaturilor

abordarea

ei din

perspectiva

teorie varsta

~i evolutia

intro-extraversiunii

la Unii

acredueaza

ideea

stabilitatil

ei la varsta

adulta.

Si aici, cercetarile sunt contradictorii.

0

maruritant.
Desigur, se cuvine aici fumizarea unor detalii. Costa ~i McCrae
trasaturilor

autori detecteaza

prevalenta a tendintelor spre introversiune,

pe masura trecerii anilor; altii, dimpotriva, semnaleaza relativa

(1988), utilizand un instrument

NEO (neuroticism, afectiune, extraversiune,

pentru

depistarea
spre foarte

stabilitatea

a acestui raport

pe traseul

maturizarit.

Chiar

deschidere

daca nu se poate opta eu certitudine semnalate

spre una din variantele

experienta,

constiinciozitate),

au evidentiat respective.

mai sus, cea din urma pozitie pare mai verosimila, pe studii longitudinale si sunt de data rnai metodologic).

putine modificari la oricare dintre dimensiunile

caci se intemeiaza

recenta (deci si mai riguros instrumentate 80

81

Vorbind

despre

personalitatea

adultului,

nu

putem

Desigur, asa cum este stiut, dupa-amiaza prilejui viraje atitudinale mai ales, spirituale.

vietii poate

oculta nici opinia lui Guilford, care sustine ca aeeasta implica o multitudine in cazul de trasaturi personale, trasaturi care se nuanteaza individ in parte, conferindu-i unicitate

de fond catre mari valori culturale si, resurectii pot fi pro vocate de

Aceste

fiecarui

traversarea unor cumpene existentiale de

0

sau, pur si simplu, doar

irepetabila. Referitor la caracter, opmia cea mai frecventata, In

criza de sens. Desfasurarea

acestui proces transfigurator ne poate sa ajuta, la ca

(numit capatul

individuatie, in lexicul jungian)

unui fericit chimism launtric,

literatura de resort, este aceea ca el se desavarseste

in pragul

intelegem

maturitatii.
in ceea ee priveste ierarhizarea adulta, pe baza cercetarii care am mai sernnalat-o

tezaurizam un spirit nemuritor

~i ca propria noastra constiinta sezonier si se al florilor din ~i al rizomul

intereselor, la varsta
pe

individuala fructelor,

este suport

doar care

,,5uportul creste

initiate de noi (2000), cercetare

lnalta

~i pe traseul aeestui capitol, ne vorn ele doar la un

subpamantean

etem" (C.G.Jung, 1999, vol.I, p.9).

rezuma sa invocam modul cum se configureaza

esantion format exclusiv din persoane de sex feminin. Concret, la intelectualele adulte,

tabloul

intereselor

desfa~oara

urmatoarea gospodaresc, Interesant

ierarhie: interesul uman, estetie, stiintific, casnicmonden, politic, practic-agricol, tehnie ~i sportiv. intereselor, la lotul lata

este de prezentat ~i clasificarea

de tinere studente, ordinea: interesul

pentru a opera distinctiile uman, stiintific, estetic,

necesare.

monden, tehnic.

casnicFara a

gospodaresc, recurge

politic,

sportiv, posibile,

practic-agricol, este sugestiv

la nuantarile

sa observam

plasarea,
indiferent

in varful
de varsta,

clasamentului,
uman.

la sexul

feminin,

a interesului
82

83

V ARST A A TRElA
"A triii inseamnii a construi poduri peste riiuri care seacii" G.Benn A. REP ERE ORlENTATlVE

procent

de 17%.

Mai apoi,

prognozele

demografice varstnice

ONU se va

estimau ca, in anul 2020, ponderea cifra la 22%, fiind mai accentuata mascl,.llin.

populatiei

la sexul feminin decat la eel

Mai mult, daca 'in secolul al XVI11-lea, media vietii nu depa~ea 30 ani, astazi ea atinge, fa femei, 82 de ani, iar fa

barbati, 74 de ani, ceea c.e inseamna ca, tot mai mult, "omul i~i
Procesul compartimentele acompaniindu-se Fenomenul de desacralizare, ce a invadat to ate adjudedi parcele de eternitate" (L.Boia, 1999, p.5). Data fiind aceasta stare de lucruri, vietii actuale, afecteaza deopotriva de efecte prin si varsta senescentei, negative

OMS a plasat

~i pozitive.

printre imperativele timpului nostru, alaturi de problema

maladiilor cardiace, a cancerului, a sidei, a alcootismului, si

este posibil deoarece

insasi fibra ei intima de

~i lumini, adica
dar si un si

fiintare, senectutea
deopotriva supliment
0

sintetizeaza in plan

umbre

fenomenul imbatranirii.
Fara tndoiala, explorarea

regresie

bio-psiho-social, si raportare

Iucida si realists a varstei

de cunoastere,

experienta

axiologica,

senescentei este ecranata ~i infestatii de persistentele unor stereotipuri, mai mult sau mai putin desuete, dar ~i de metodologice, Intrucat probele
0

uneori chiar mai multa serenitate ~i'inlelepciune. Cert este ca, i~.Jarile sugestiv speranta de viat~

dezvoitate,.3
varstnicii

spo!_"it_ mod _ in
categoria

serie

de _.dificu1tati

de

constituind

investigatie (indeosebi

sunt croite si etalonate

pentru varstele

anterioare

populationala

ce inregistreaza

ritmul eel mai alert de crestere statistic in randul

pentru tinerete si etapa adulta).

(G.Diac, 1996; S.Salade, 1997). Un recent inventar

acrediteaza populatiei ideea sporirii procentului de varstnici

Desigur, varsta configuratie

a treia are propria sa configuratie,

cand asteptarile trebuie

inconfundabila,

si dorinte1e care pentru a-ti ale, varstei,

generale din unele tari (Franta _ 21 %, Anglia - 19%, datelor furnizare de P.Mitu (1997), atingerea unui

au dat contur etapelor asuma sapiential

anterioare

proscrise

Olanda - 16%). Conform pentru tara noastra,

si demn eroziunile
.~ In

implacabile
. t~ .

in anul 2000, se anticipa

dar, mai ales, pentru a descopen

viata n01

sensuri ~i nuante, '

84

85

capabile sa irige neobosit respectui com pen sator. Altfel spus, batranetea oferi timpul daca lnvatarn

de sine ~i un nou activism

Se vorbeste ~i de tipuri In care se incadreaza

fundamentale

de imbatranire, fiziologica, patologica

toti indivizii: si

irnbatranire hnbatranire si E.L.Schneider,

este propice sa
0

un

anotimp

firesc

al

imbatranire (R.Mateescu,
.£

nefiziologicii 1996; C.E.Finch

vietii, care poate evolutii personale,

unei surprinzatoare cucerim. datei se complica individ

1996) .

--

<p~a

se refera la imbatranirea reusind

normala,

care survine treptat, cucea ~ sau eugerie.\A doua, doua subtipuri:

o problema
ce marcheaza din multiple are propriul fiecarui organ

inca disputata ~n~!yrecizar.ea senescentei, inclusiv Chestiunea pentru

dar continuu, cronologica. Imbatranlrea

sa armonizeze

varsta biologica

debutul considerente,

Ea se mal nume~te ortogerie nefiziologica,

ca fiecare

sao ritm de imbatranire, luat separat

atat general, al fiecarui

cat ~i al
proces

--cea

prematura

---(cand

l~i subordoneaza biologica

varsta

_e mai mare; ~~ea_ imbill:ranirii

si, respectiv,

~o~logic~)

~i cea

accelerata

(can_Q_tempo~1

psihic (de unde si ideea ca decalajul transversal

continua sa fie

biologice ~s~~i

mai alert. sub impactul unui evenimen!._stresant, persoanele de sex

prezent si In aceasta etapa a vietii). Exista mai multe cauze care e~lica_g_~ea respectiya de luc!}!!i: b_!lgajul genetic, factorii de

major, ca de p_i]_d~_Qensionarea, in special.la _~a~c~lin).~

A_"""'; -.,

fine, tmbatrantrea

natolo

ica este aceea care,

mediu si factorii patolcgici., Opinia specialitate presenescenta cea opereaza mai vehiculata distinctia in literatura de de

prin aQ_aritiaunor maladi], accentueaza

regresul_nefiziol~gic.

intre:-~··o

(4~-60 ani .sau 50-65 alli) ~r,Una de senescenta

'-

faza

~ Unii autori au incercat sa decripteze rincipalele tipuri , de personalitate, existente 1a varsta a treia. In acest context, vom invoca t!i29log@ propusa Tohi!!_

--

----r~

(~upa 60 sau 65 ani). Nu lipsesc

nici opiniile

care plaseaza

.-

de Neugarten,

Havighurst

~i

apud. Tl2:!largrave astfel:

;;i W,T.Anderson,~!,

d_ebutul perjoad:_i g~riatr~e J.a 70 d~ ani sau chiar Desigur, daca privim lucrurile din perspectiva

75 ani. de

tipologie care se configureaza

varstei

integrata, propriile nealterata forte

~I

care

i~i

asuma

pensionare, 'etatea sufragii

de 65 de ani

reuneste

c~~ mai

multe

carente,

conservfmdu-~i ~i respectiv Acest tip

(fiind inclusiv cea validata de ~NU).

capacitatea

de adaptare ~i prietenii.

bunele relatii eu familia 87

86

reuneste

trei

s ubcategorii:
(adica acela care

eel __ care i-au

reorganizeaza

-care stie sa devenit aspect

respective)

si eel care se restrange

(adica acela cand

._-

ce se lasa coplesit de nostalgia trecutului, avea roluri utile, lamentandu-se cenusie a prezentului, privatiuni ~i deficiente);

substituie inaccesibile eel care

acti vitati Ie

de configuratia

cu altele noi, tonice si valorizante); este

cu intregul lui cortegiu de

centrat

_-

pe un singur

(adica acela care se rezuma doar la indeplinirea unui numar restrans de roluri (1-2), fie pentru ca nu ii permite conditia fizica, fie o politica de

sa

----------~~----~----endenta, propria demisioneze de la mai mult de satisfactie

care .incearca ingrijire,

lui

ca. prornoveaza
eel rara

transferand-o,

sau mai putin total,

autoconservare);

familiei sau persoanei c,~r~ II ingrijeste un nivel

.~i avand

angajamente nealterata
0

(adica, acela care, desi i~i entine m imagine de sine robusta, timpul sa intre intr-o apreciaza prelungita

ce nu depaseste

medie. Subcategoriile e~a.iJltor

acestui tip sunt: eel care

di a venit

(adica acela care solicita permanent un activism crescut pentru ~i care uziteaza frecvent acela

_-

cota

vacanta existentiala;

anturajul, promovand este propne ca acelor pe un a focaliza tehnici atentia

.:. personalitatea indivizi adversar care

defensiv~ trateaza

batranetea

de manipulare);.
0

~p.atic~1 (adica deangajare

redutabil,

ce nu-ti ingaduie

sa depui sa

care arboreaza

atitudine

minima

armele, motiv pentru care el se incranceneaza conserve

0

nu numai fata de viata, dar si fata de propria lui persoana, ceea ce in contrapartida .suprasolicita
0

serie de ocupatii

specifice

varstei

adulte. Tipul respectiv se subdivide se agata desfasoare varstei osciland

in: eel care sa .:.

implicarea familiei sau a celor care ersonalitateaneintegrata

substituie);

(adica acela care se crarnponeaza In continuare anterioare, in functie

88

este prezenta la acei

ocupatiile lui reusita

aferente psihologic prestatiei

indivizi care sunt total incapabili de a se implica in .vreun rol, adeseori afectati de maladii
89

tonusul de

datorita faptului grave. Uneori,

ca

sunt

in aceasta

categorie, dezorganizate,

pot ce

aparea afecteaza

persoane intreaga

total lor

Desigur, sunt si indivizi profileaza nebanuite suspensie ca un tadim· al

pentru

care pensionarea indircate

se de 'In
~I

fiigaduintei,

claviatura sornato-psihologica. Din dorinta de a ne structura despre identitatea senectutii,

0

promisiunl.'

f\,l'ai precis, precum

unele ivalori ramase

libertatea;· in sfarsit, datorita·· unor detasarea

imagine cat mai subtila poposi si asupra

inca din tinerete,

vom

trebuinta de a-li apartine pot fionorate, Se apreciaza domestice procesul 1998). Concomitent cu pierderea

principalelor
..

evenimente

existentiale,

care survin freevent In sursa majora de stres, ce Este yorba de

ca

femeile,

servituti
.

~ acest palier de varsta, ele devenind

s~licita erision~,

mereu

.-

mecanismele

_ adaptative.

------

partial compensatorii, ~ pensionarii, comparativ

se adapie'.izi cu barbatii

mai usor la (P.Dehelean,

(T.D.Hargrave

aau~( apariVa~~pow_@ '----- -si W.T.Anderson,

",,-

~i lschimbarea-rolurii;;;)L
,/

1992).

"- ~, ? .-\(~:~",;";0¥.~iI''\90

unor roluri

si relatii

din

Sa le anaiizam pe rand:

carnpul muncii, proaspatul sarcinile in familie,

pensionar trebuie

sa-sl renegocieze

mai ales ca acum poate dedica mai mult

Optica fata de iesirea In mod natural (la implinirea circumstante trauma ~speciale),
0

a pensie, indiferent

daca survine

timp spatiului marital. Nu de purine schimba sistemul fermentul generala domiciliul, de relatii, ori, odata eveniment cu pensionarea, care le modifica
0

varstei) sau fortuit (datorita unor

cuplul

i~i

sau ca

poate fi privita de individ ca 0 ~ _binecuvantare. . Pentru unii ,. aceasta situatie -~ un sentiment de rnarginalizare, caci datoria de la locul de munca avea fiintei, sustinand verticalitatea

--

si mai mult constituie bunastarea

Cert este ca pentru

viata a

activa

provoaca rani adanci, generand inutilitate ~i debusolare,

indispensabil a varstmcului.

conserva

Este motivul

pentru care interesele

parca rolul de a lega vertebrele si asigurand salubritatea

trebuie recanalizate S-a constatat au macar

catre noi sfere de influenta, ca aproximativ in viata, Si astfel, 10% din pensionari care rolul reclama de adeseori ~•.. mai
0

interioara (Llanosi,

1998). eu cat, asa cum

Acest lucru este cu atat mai adevarat observa D.Tomb (1986), exista numeroase

un parinte permanenta.
0

persoane, ehiar si la

ingrijire substituie

bona vrea

sa

70 de ani, care pot, doresc si au nevoie irnperioasa de a munci. 90

cariera desucces,
91

\Viiduvia

o alta
capacitatea au prefatat

dimensiune

definitorie

pentru vaduvie se refera la sentimentele care

Este un fenomen eare rezoneaza diferit in functie de

supravietuitorului
decesul

de a decripta Astfel,

varsta ~i sexul persoanei ce ramane vaduva, Se estimeaza ca

70% dintre femei traiesc mai mult decat sotii lor, dar cu toate acestea, sansele lor de a-~i gasi un alt partener sunt reduse. Nu intarnplator,

partenerului. moartea acestuia

In alternativa

unei

casnicii longevive,

declanseaza

aparitia unui

deces partial. Aparuia !l,epO(ilO";; . ,. ... Statutul de bunic (bunica) infuzeaza cu aer primaveral
,

B.Lansky (1997, p.64), in savuroasa carte Legile

picant ca
0

mamei lui Murphy, observa

femeie de 40 ani,
conditia
,

singura, are mai curand sansa sa fie omorata de un terorist

decat sa se casatoreasca (recasatoreasca).

oricarei vietii,

persoane,
•-

mai .ales a celei care se afla la

• or

apusul

intrucat

el .reconstituie
.. :'. ! .' ~

ciclul

existentei,

Cert este ca, vaduvia

se acompaniaza disfunctii

pentru familie
financiare, care

justiflcand speranta catre nemurire.

S-a constatat ca 75% dintre persoanele
.:

eu

un

sirag

de

schimbari:
anterior membri de

trecute de 65 ani
':-

prejudiciaza necesitatea

stilul

viata, pierderea

locuintei,

sunt deja bunici.

Oricum,

foarte

multi dintre

ace~~ia se

ca ceilalti

ai familiei

sa ajute individul cu
0

implica efectiv in ingrijirea

abnegatie pilduitoare.

~i educatia nepotilor, eu iubire si

supravietuitor,

necesitatea

ca familia

sa se acomodeze

Desigur, oricat de inspirat ~i de laudabil

eventuala recasatorie.

ar fi aportu] lor ina~e~sta

directie, ei nu trebuie sa submineze Din pacate, asa cum observa Walsh

':.,

Dar fenomenul determina ~i aparitia unor consecinte pentru forul interior a) vaduvului.
de doliu s-a eonsumat, unii indivizi Dupa ce inerenta perioada au capacitatea de a se

autoritatea
(1988),

parintilor,
.
.

adeseori

intre bunici

si nepoti se instituie

~ coalitie

indestructibila, din cealalta asemenea

incat euplul parental este tratat ca facand parte tabara,

rebransa la viata sociala, de a-~i conserva In inima lor un col! de verdeata, relansand abilitatile lor adaptative ~i conservandu~i increderea In sine. Alti vaduvi se lasa cotropiti esuand intr-o stare depresiva persistenta. de suferinta,

ell toate consecintele

ncsanatoasa.

care exala dintr-o ca

conjunctura

Nu mai putin adevarat

exista $i parinti care, neglijandu-si responsabilitatile parentale,

in mod flagrant ~i dureros exclusiv In seama

abandoneaza

bunicilor cresterea ~i modelarea copiilor proprii. 92

93

In fine, intr-o constituie inegaJabilul

familie
liant

intergenerationala, ~i catalizator
clanului care

bunicii

camine-spital resedintei

etc.).

In

esenta, este vorba

de

modificare

intretine
dincolo de

sale, modificare la care (pensionarea,

ce survine pe fondul devitalizarii ~i celelaIte evenimente decesul

nestinsa caldura si armenia

inerentele animozitati,

respectiv,

lui generale, dureroase partenerului provocand,

se adauga
0

instrainari

~i asperitati

ce apartin vietii

maladie

invalidanta,
-,

Insasi.
~ Odata eu trecerea amlor, se produce de roluri in relatia dintre parinti

Schimbarea rolutilor

_-

de cuplu, proximitatea de cele mai multe cu multiple consecinte

mortii .etc.), toate acestea

0

ori,

verifa,biHi

criza

de Este

restructurare

adaptar~,: yorba de
0

somato-psihologice. de dezradacinare. principalele virulenta

~i copii, acestia din urma Nu de

~oua versiune de hospitalism, (1988) a detectat recuza

fiind tratati mai degraba ca prieteni decat ca subordonati,

C.Bogdan pentru care

motive ideea

putine ori, copiii adulti se afia In postura de generatie sandwich (Brody, 1985), care incearca atat ingrijirea sa-si onoreze, parintilor nu tara un stres cat si cea ii plaseaza, de a

un varstnic :

cu atata

instltuttonalizarii

suprasolicitant, propriilor adeseori, fiicele copii.

lor,

.:. izolarea de restul lumii; .:. ruptura abrupta de locuinta si familie; .:. sentimentul abandonului; .:. eonvingerea Cand dramatics, locuintei aceasta intelegern il exercita ca e condamnat existentiala major pe la moarte. imbraca care
0

Degradarea de veritabili In absenta ,

varstnlcilor

in postura sau fiii lor.

copii, total dependenti unei retele ,

institutionale

corespunzatoare .copiii acestora

de ocrotire a persoanelor trebuie

aflate Ja senescenta, , stoicism

~l

mutatie rostul

alura

sa-si asume cu dragoste,

stabilitatea psihologic al

neclintita devotiune ingrij irea parinti~0~ana

la moarte ..

in conservarea

tonusului

• Institutionalizarl _...
Schimbarea institutionalizare, alternativa respective mediului de viata a varstnicului constituie persoanei de batran], prin
0

--

varstnicului.

Si nu este de mirare,

din moment

ce, printre

atatea decoruri ee fug, easa in care el traieste de atata vreme semnifica poate uniea laguna de iubire si securitate care, daca

chiar daca nu e obligatorie, Ea se refera

posibiHi. intr-un

la incadrarea (camine

nu mai este populata debordeaza

cu nici una dintre fiintele dragi, rnacar

centro

de ocrotire
94

prin amintiri, alinandu-i discret solitudinea.

95

Este motivul aneore diverse, de stabilitate accelerand

0

pentru 'care detonarea poate cauza tulburari

brutala

a acestei

doar cateva: amplificarea dirninuata la frustrare, cresterea

psihasteniei

~i a depresiei,

rezistenta

somato-psihice ce poate
0

bulversarea

suplimentara

a echilibru lui

deteriorarea

generala a persoanei,

emotional,

demonstrativitatii

si a hiperexactitati] , ,
introversiune si

culmina cu

moarte rapida, Alteori, se poate instala

depresie

sporirea nestapanirii

de sine si a ernotivitatii,

severa, care poate degenera in suicid. Desigur, exista ~i unele exceptii de la regula. varstnici, nebanuite modesta filoane

rigiditate mai accentuata, Sintetizand

deficit al capacitatii de adaptare etc. date, eoncluzia de institutionalizare, nu constituie asistenta ce se degaja care este
0

$i anurne,este
chiar

vorba de acea categorie de care datorita initial unor

toate aeeste actuala

numeric, adaptative, ca
0

rara indoialav daca

este aceea ca formula cea mai rulata deloc inspirata astazi

au resimtit ulterior s-au

in Romania, pentru

solutie a

aceasta dezradacinare acomodat si conduita

veritabil~

catastrofa,

~i fertila

complexa

noii situatii existentiale. acelor persoane

Iriteresant de semnalat sunt care intampina eu ca

0
0

senectu til, Mai precis, persoaoelor priveste centre Ie clasice de oerotire si ingrijire a

varstnice

anume bucurie aceasta schimbare provocare

de decor, considerand-o du1ci.

varstnice,

desi au facut unele progrese a vietii lor, raman

In ceea ce

inedita, incarcata de perspective

conditia

rnateriala

Inca profund

Ipostazele de mai sus nu ne indreptatesc, sa bagatelizam zdrobitoare asupra a impactul cazurilor, negativ
0

'in nici un caz, in majoritatea

tributare,

sub aspectul

asigurarii

unui suport afectiv adecvat, cu

0

pe care,

Tara de care statia terminus seamana

pestera

cenusie,

exercita

institutionalizarea

sumbra si neospitaliera,
Prio unnare, constituie un imperativ diversificarea noi:

celor aflati la varsta Investigatia de teren

.

a h~~ia. pe care Irina

.

Maris (2001) a
tezei (35 de subiecti), in

strategiilor ~griji~or

de asistenta -' la domiciliu, forurile

a varstnicilor rin formule - ~~~::......:.~=-=~..:..._. i~grarea abilitate 'in familii adopJj;-'e etc. trebuie sa monitorizeze

realizat-o,

sub coordonarea

noastra, In vederea elaborarii institutionalizati (tot 35

sale de licenta, a decelat la varstnicii subiecti) prezenta structura versus unor eei

Oricum,

cu

neinstitutionalizati statistic

multa atentie ~ivigilenta toate aceste modalitati pentru a stopa irnplicarea acelor

de inrerventie, in

modiflcari,

semnificative,

binevoitori particulari,

lor de personalitate. 96

Spre exemplificare,

spicuim

realitate vdndtori de zestre, care i~i of era cu gentilete serviciile, 97

,in schimbul
· se straduiesc

unui contract juridic prornitator, in posesia caruia

sa intre

parte.

Concret,

capacitatea

de autoreglare, regreseaza

de refacere treptat,

si

cat mai

rapid cu putinta, precum Danemarca, unde

adaptare

la provocarile

.mediului

nu de

Exista functioneaza
Din foarte
0

lad

occidentale,

putine ori configurandu-se Apar inexorabile

aspectul persoanei.

intr-o autentica patologiesbmatica. modiflcari

in eeea

impecabila retea de asistenta a senescentei.

financiare), ele nu pot fi

'ce - priveste

multe motive (inclusiv

Mai mult de jumatate dintre indivizii, care

·deocamdata aclimatizate

ad literam in tara noastra, dar pot

au trecut pragu! varstei de 50 ani, traverseaza un evident proces de incaruntire a parului, datorita scaderii aportului de melanina

constitui

oricand

excelenta sursa de inspiratie pentru

eu Romania de

·descoperirea
astazi, spatiul

unor noi solutii, compatibile optima presupune

din foliculii pilosi. Se modifica

Functionarea rornanesc,

a unor asemenea si realizarea

instirutii,

in

si configuratia

exterioara

a pielii,

prin

unor restructurari

aparitia ridurilor ~i diminuarea

grasimii subcutanate,

paralel cu

majore de atitudini si mentalitati,

inclusiv printre principalii lor

scaderea activitatii glandelor sudoripare. Sensibilitatea

destinatari,
Cert este ca fenomenul trebuie

senzoriala este afectata si ea de procesul

apar la nivelul vederii, precum: sclerozarea diminuarea 1993).

institutionalizarii varstnicilor
de focar pentru orice

imbatranirii.

sa

devina

preocupare

Deficiente marcante
unor transformari ingrosarea involutive,

datorita

natiune care se respecta, dintr-un elementar spirit umanitar,

pentru a disipa sentimentul de hibernare si inutilitate ce bantuie

eristalinului,

epiteliului

corneean, (W.R.Hazzard,

sau suprasecretia

frecvent in iarna vietii.

glandelor lacrimale prejudiciata

in

consecinta,

este

capacitatea

adaptativa a oehilor la tranzitia lumina!

B. IDENTITATEA

~----

SOMA TO-FIZIOLOGIC4

intuneric,
afecteaza

ca si cea de a capta lumina, precizia vederii.

111 general,

ceea ce

La varsta a treia, sunt frecvente

In mod peremptoriu,
I

senescenta

se insoteste de un
chiar daca

maladii ca: dezlipirea de retina, cataracta, glaucomul. Auzul timpanul traverseaza si el treptat.
99

'\

declin intr-un

al structurilor

~i functiilor

organismului,

un

proces

regresiv, pierde

caci

ritm ce se individualizeaza
98

pentru fieeare persoana in

se sclerozeaza

Individul

acuitatea

pentru sunetele inalte ~i pentru cele de intensitate poate instala ~i surditatea, medie ~i a nervuluidin Scaderea de fibre nervoase prin lezarea oscioarelor

scazuta,

Se

degenerative transmitere

la n ivelul a influxuJui

neuronilor,

ce incetinesc regresia

viteza

de

din urechea

nervos. Adeseori,

sistemului

urechea interna. mugurilor gustativi ~i a numarului dar

nervos se accelereaza exista

0

catre varsta de 70-75 ani. Din fericire, compensat'orie;' de functionare a

densitatii perturba

irnensa uman, de viata

capacitate capacitate

~i simtul

gustativo-olfactiv,

creierului
rational

care este potent3ta

de un ritm unei activitati

intr-o maniera mai putin sernnificativa. ani, apare

0

Dupa varsta de 50-55 tactile, la cald, rece,

si, mai ales, de prestarea

diminuare

a sensthilitatii

intelectuale

bogate ~i sustinute. la

durere.

Referitor

afectiunile
in sau

neurologice

specifice maladii

\
aferente alaturi

• Declinul pe care

Sistemul nervos
il inregistreaza sistemul nervos,

senectutii,

ele se subdivid
cronice ~i

doua

categorii:

vasculo-cerebrale
cerebrale sinonime cerebrala, Dementa intelectuale, cronice

insuficiente
vasculo-cerebrale cerebrale ischemic

circulatorii acute, (hemoragia tranzitor etc).

odata cu lnaintarea in varsta, comporta doua directii: prima se

refera la involutia substratului biologic al activitatii respective, structurilor informationale, 1988). Concret, oxigenare a cerebrala neuronilor

maladii

cu aceidentele infarctul cerebral,

vasculare atacul

iar cealalta sernnifica imbatranirea releelor de neuronale

(W.R.Hazzard, de
0

(care sernnifica comparativ

un regres semnificativ

al capacitatii
0

ischerniile ritmuI
0

provocate de

eu eel avut anterior) este perioada

boala destul Asa cum

deficitara, lnregistreaza

ireversibil

mortificare

de raspandita mentioneaza varstnicii

in aceasta R.D.Chirileanu

ontogenetica,

rata medie de aproximativ ~i colab., R.Popa (1999

10 000 de neuroni pe 1996).

(2001), un procent de 5-10% din un regres cognitiv,

0

zi (C.BaHiceanu-Stolnici Asa cum depopulare precizeaza

1991; AI.Zolog,

de peste 65 ani inregistreaza

iar

a), cea mai marcanta iar cea mai

dintre acestia, aproximativ degenerativa,

50% vor fi afectati de

dementa

neuronala se produce In aria prefrontala,

cea mai raspandita fiind dernenta Alzheimer.

redusa, in cea motorie. Creierul mult, se seade in greutate

0

•
eu aproximativ transformari

Sistemul cardio-vascular
elasticitatii din colagenului tesutul
101

17%. Mai
function ale

Scaderea prate ice

(adica

fibrei

produc

sene

de
100

fundamentale

conjunetiv)

afecteaza

intregul

organism,

dar cu predilectie sistemul cardio-vascular.

persoanei,

provoaca

cresterea

capacitatii

funqionale

reziduale 1993). a

In consecinta, depozitelor
I

peretii arteriali se intaresc si se ingroasa datorita de grasime, randamentul. inima creste in volum, dar I~i

~ialtereaza insasi capacitatea ei vitala (W.R.Hazzard, Cele mai uzuale maladii respiratorii

la varsta

diminueaza

Cit priveste

vasele

coronariene,

treia sunt: bronsita, enfizemul pulmonar ~i pneumonia.

aeestea traverseaza Frecvent,

un proces de sclerozare. dureri In piept, tot atatea Senectutea degenerative, glandelor atat

Sistemul digestiv
0

pot aparea aritmii, palpitatii,

provoaca la nivelul

serie

de

transformari cat ~i al

gat ~i maini, acest esichier de simptome constituind

tubului

digestiv,

semnale de alarma pentru posibile maladii cardiace (D.Tomb, 1986). Oricum, patologia cardiovasculara reprezentata aferenta de: cardiopatia de ritm ~i

sale anexe. peretilor gastrici, de ca ~i glandeJe atrofiere, Treptat, vezicii anexe cu si se

Musculatura traverseaza invadarea pancreasul un

evident

proces tesutul

paralel ficatul biliare

senescentei este eel mai freevent

lor de catre scad

adipos. iar peretii

ischemica,
conducere,

insuficienta
hipertensiunea

cardiaca,

tulburarile

in greutate,

arterial 11, arteriopatiile

obstructive

ingroasa, afectandu-i tonusul. Diflcultatile mestecatul vieios cantitatii greutati digestive (datorita care survin au insa si alte cauze: unor carente ale danturii); esofagieni serioasa la

(M.L.Weisfeldt,

1992; St.Dragulescu,

1996, apud R.Popa,

I I
I

j 1999 a).
•
Capacitatea diminuata

Sistemul respirator
inspirator-expiratorie este ea

diminuarea (ce provoaca senescenta

de saliva; laxitatea la deglutitie).

muschilor

0 problema in etiologia

datorita modificarilor

de structura ale colagenului. ~i de atrofia musculara,

este cea a constipatiei,

careia pot fi

Carenta respectiva

este augumentata

invocate mai multe motive: activismul gros, aport insuficient Exista de autori lichide ce

diminuat al intestinului ~i fibre in alimentatie, constipatia in

slabirea diafragmei si postura deficitara a corpului. Ca urmare,

-..

intregul organism este privat de un aport corespunzator de ~ oxigen. Aceasta dereglare a ventilatiei pulmonare si respectiv a parametrilor ventilometrici afecteaza
102

sedentarismul. categoria

Incadreaza Desi atractiva,

simptomelor

depresive.

aceasta idee

capacitatea

de efort a
103

ramane Inca 111 suspensie, deoarece nu intruneste de optiuni (D.Tomb, 1986).

unanimitate

involutia

morfologica la sexul

a organelor feminin,

genitale, decatla

ea este mai eel masculin 1996).

semnificativa (W.R.Hazzard, urogenital,

+
fenomen

Sistemul urogenital

1993; C.E.Finch si E.L.Schneider, Sistemul osteo-articular ~i muscular oasele i~i pierd gradual

Un anume declin afecteaza ~i sistemul care se rnaterializeaza printr-o

anume involutie lor de

La senescenta, cauzand instalarea

calciul,

fiziologica a rinichilor, ceea ce perturbs capacitatea filtrare a noxelor din organism.

osteoporozei,

adica ele devin mai friabile, Tasarea discurilor

0

Vezica urinara I~i pierde

ceea ce favorizeaza intervertebrale

aparitia fracturilor. deficitara

mult din elasticitate, asa incat incontinenta urinara este frecvent / Intalnita depresive. la varstnici, alirnentand jena la sexul masculin, ~i chiar episoade survin adeseori

si postura

provoaca

scadere

progresiva a taliei. Se produce si

0

In

plus,

scad ere a fortei tizice,..---pefondul

, disfunctionalitatt

ale prostatei.

scurtarii coloanei vertebrale si a hipotrofiei musculare. Acest proces poate fi insa contracarat daca se recurge perseverent la practicarea unor exercitii fizice. Oricum, aparatul locomotor este, datorita imbatranirii, unul dintre cele mai vitregite sisteme. Patologia la acest nivel \ este reprezentata indeosebi de: artrite, dureri cervicale si

+
I evident,
tesutului tiroida

Sistemul endocrin

Aportul glandelor endocrine in geneza irnbatranirii este chiar daca descifrarea integrals a fenomenului treneaza
0

inca. La nivelul acestor glande, se poate decela fibros, care substituie

~i glandele

hipertrofie a Hipofiza, treptat.

tesutul se

initial. atrofiaza

suprarenale

lombare, scolioze etc. Nu putem amite din acest inventar aJ modificarilor biologice generate de instalarea varstei a treia, lara a invoca ~i tulburarile ontogenetica. de somn, ce survin frecvent In aceasta secventa Mai intai, trebuie sa remarcarn ca durata

Capacitatea regresiei

imunitara

a organismului

scade !ji datorita

timusului.

La ambele sexe, dar mai timpuriu la

0

femeie decat la barbat, se poate identifica si

involutie

I evidenra

la nivelul gonadelor. Ca urmare, apare menopauza (intre 50-70 ani), cu

, (intre 45-60 ani), ~i respectiv andropauza

somnului scade cam la sase ore; sau chiar mai putin. Paralel, se constata tendinta varstnicului de a se trezi de mai multe ori
105

intregul lor cortegiu de efecte somato-psihologice. Cat priveste

104

pe traseul sornnial nocturn, precum ~i dificultatea din nou. De asemenea, ritmului Circadian se poate produce

de a adormi a

preferintele analgezicele produse

lor ~i

vizeaza: laxativele.

sornniferele, Intrucat

tranchilizantele, acestor ori, 10

si 0 bulversare

administrarea de foarte cazurile au

0

(ziua doarme, noaptea este treaz). Analiza somnului rapid Nu-i de

farmaeeutice

se realizeaza, eu putinta, de suferinte,

multe

traiectoriei EEG sugereaza scaderea ponderii (eu vise) la doar mai putin adevarat

modul eel mai amatorist eu intreaga (iritabilitate, lor pletora

de dependenta,

10%, din bugetul total al somnului. ca adeseori

insomnia este alimentata

incidenta

sporita

apatie, somnolenta sau insomnie, anxietate etc.)

dureri dintre cele mai diverse ca etiologie. Studiile medicate releva

0

slabire

sistemului

C. PROFILUL PSIHOLOGIC AL SENECTUrll

imunitar

al organismului

la varstnici,

ceea ce creeaza un si, In general, Este si motivul Regresiunea psihologica normaHi (si uneori cea

teren fertil pentru debutul maladiilor o vulnerabilitate sporita la diverse stimularea

neoplazice afectiuni.

patologica) este conditionata

prin conjunctie

genetic,

dar nu in stare pura, ci mediului. procesului Fadi de

\ pentru care e binevenita special destinate. Constelatia prezenta celelalte unor

imunitatii

prin mijloace

indubltabila

cu influentele inerente

indoiala, existentiala conduite a varstnicului abuzive. abuzul Desi, e bulversata comparativ

modificarile

biologice

~ide
eu

imbatranire

a fiintei umane rezoneaza

~iin registru psiholcgic,

este functie mai ales cu care stie sa-~i crepuscul

dar tonusul ~i annonia de intelepciunea, accepte existential. Din nefericire,

vietii varstnicului

etape ontogenetice,

de alcool este mai putin lui sugereaza adeseori

0 ~l

stoicismul domine

:;;1 demnitatea
entropia

uzual la senescenta, atitudine antidisforica

totusi prezenta cu

~i sa-si

inerentului

compensatorie,

incarcatura 1986).

anxiolitica

evidenta (D. Tomb, de cu

0

optica despre varsta a treia este adeseori unor

Abuzul comportament varstnici, in aceasta

medicatie incidenta

si automedicatie
destul

este

un

deforrnata

de prezenta

prejudecati
suplimentar

nocive conditia

care, prin persoanei

de crescuta

printre varste, posibile,

inerenta contagiune,
in cauza.

infesteaza

ei plasandu-se

primii in top, fata de celelalte de medieamente

privinta,

Din esichierul
106

107

, Mai mult, timp deaproape deeeniul al treilea al secolului remarca R.Popa

jumatate

de veac (din

Pe plan senzorial

trecut ~i pana In 1975), asa cum imperativ ~i suveran, In Asa cum am mai mentionat,

(1999 a), a dominat

varsta a treia provoaca

senzorial-perceptive. periferic receptorii nervoase

peisajui stiintei psihologice, varstnicului, tineri. Din ignorandu-se fericire,

0

modelul deficitar al psihologiei

eu nonsalanta existenta batrdnilor ofensivi

unele
Concret, (datorita

deterinrari

ale

functiilor

acest teritoriu unei scleroze

suporta un dublu impact:

discrete (datorita a celulelor scaderii din

serie

de

cercetatori

si

nonconforrnisti, J.M.Darley detonat, cu

printre care U.Lehr

(1975), J.Belsky

(1984),

senzoriali) superioare). (1997), fluctuatii:

si central Asa

activitatii

(1991), R.Schultz argumente

si T.Salthouse consistent,

(1999) s.a, au acest model,

cum rnentioneaza acestui din urrna

U.~chiopu

si E.Verza

blindate

ritmul

impact ' 'in'registreaza

un

Ian sand ~i impunand pe eel "complex Solidari paralel eu cu aceasta viziune declin ce

diferentiat".
novatoare, sunt evocate, inepuizabilele ~i revaloriza

intre 65-70 ani este lent, intre 70-75 cunoaste

puseu accelerat, iar intre 75-85 ani, intra intr-un relativ platou.

inevitabilu I compensatorii, eu adancimi

psihologic, pot recolora nebanuite.

o investigatie
Varstnicul

mai analitica, evidentiaza urrnatoarele:

tendinte
senescenta,

Vederea vede

traverseaza
cu dificultate

uzual

evidenta deteriorare.
plasate in spatiul

si nuante

In

con sec in til, pe

obieetele

ehiar daca nimeni nu se poate care tavalugul timpului

sustrage de la deteriorarile in plan psihoiogic,

0

apropiat §i se simte deranjat, atat de lumina in exees, eftt si de absenta ei. Auzul este frecvent alterat la

le provoaca pana

multi

varstnici adaptativa,

i~i conserva,
reusind

tarziu,

buna capacitate

varsta senectutii, , chiar surditate

sa

aiba

senescenta activa, populata de

datorita otosclerozei,
(prezbiacuzie) Un asemenea comunicare psihologice, opaca,

care poate

provoca

multiple satisfactii,

la aproximativ eveniment eu semenii,

24% dintre eei de peste 65 ani. genereaza rdeficiente importante intr-o solitudine de

invalidant avand

reverberatii cenusie ~i de

preeum autoc1austrare de anxietati

109

eauzatoare

§i depresie.

Interesant

108

semnalat joase,

este ca surditatea

ii arnplifica

batranului

sunetele

proces

regresiv

apare

dupa

varsta

de 60

am,

far pentru

motiv pentru care el se simte agresionat

chiar ~i de

majoritatea doar dupa depasirea pragului de 80 ani. Cert este ca, decriptarea
0

. zgomotele minore din ambianta, Referitor Udangiu sporirea lagust ~i miros, St.Nica-Udangiu scaderea acuitatii si L.Nicaolfactive ~i

lucida

si consecventa

configuratiei individului

reale pe care la senescenta

inregistreaza

declinul psihologic al luarea in

(1983) au evidentiat celei gustative

reclama,

ca un imperativ,

la dulciuri. create

calcul a unor parametri. B.F.Skinner . regresia (1983) sesiza pe drept cuvant ca, adeseori, atribuita, atat persoanei in

Tactnl

nu ramane nici el pasiv la vicisitudinile

de varsta, ceea ce se concretizeaza, eu

0

asa cum am mai semnalat, cutanate la senzatii

ce apare nu trebuie

anume degradare

a sensibilitatii

cauza, cat si mediului biitriin, anost, demodat in care acesta i~i desfasoara existenta, Nuantand, vom remarca, impreuna unor cu J.M.Darley ~i este se

..algice si la cele de temperatura.

i)

Pe plan intelectual

colab. cauzata

(1991) ca, descendenta de plictiseala

abiliH'iti cognitive intelectuala in care

~i apatia

Contrar unor stereotipuri desuete ~ipro fund anacronice, multe imaginii cognitiva neaparat studii pledeaza cu aplomb senectute. sau, pentru Altfel in orice reconsiderarea spus, regresia

complace adeseori varstnicul, stimulative, competitive

0

asa incat prezenta unei ambiante

poate produce nebanuite revitalizari in

noastre nu este

despre
0

acest sens. Spre

concluzie similara pledeaza si M.Liizarescu asupra deteriorarilor performantelor grave pe care intelectuale la

fatalitate

caz, nu este

(1994), care atentioneaza depresia le genereaza

una de anvergura de prezenta

0

(J.M.Darley

si colab., 1991). Ea

asupra

este conditionata frecventa F.V.Leino, cercetarea demonstrat este

unor cauze printre care, cea mai deficitara (D.Field, K.W.Schaie,

varsta a treia. Nu pot fi eludate care dau relief activitatil nici conditiile de testare psihologtce concrete

sanatate

1988). Mai mult, profesorul pe un esantion format capacitati

110

Schaie, intemeindu-si din 5000 subiecti a

efectiva acuratetea

a varstnicilor, si fidelitatea motivatiei

conditii care, ele insele, prejudiciaza rezultatelor obtinute, Dintre acestea,

111

ca, pentru unele

cognitive,

un anume

absenta

(F.I.M.Cr~ik si M.Byrd, 1982; S.A.Rattus, 1989), declinul capacitatii senzoriale (S.A.Rattus,

1989), lipsa totala

lor, trebuie sa observam numai dintr-o pronuntata

ca aceasta abilitate este prezenta, deschidere

nu

de

paseista a lor ci, mai ales, ei recurg frecvent la

0

experienta pentru un asemenea gen de acnvitati, utilizarea unor probe cu timp limitat (probe la care batranii sunt in evident dezavantaj) etc.
Desigur, limpezime
0

datorita faptului ca, pe ruta lor existentiala, rememorarea faptelor respective a lor.

ceea ce, implicit, determina

mai buna sedimentare Oricum,

analiza defalcata poate oferi un surplus de

intelec-

s-a demonstrat

ca tinerii,

comparativ

cu

asupra modului cum se prezinta procesele

persoanele varstnice, i~i amintesc trecut. A vand

I'n vedere ca existenta fiind

mai fidel faptele din

tuale, In aceasta etapa ontogenetica.

... Memoria
Notabilitatile domeniului apreciaza ea disfunctionaabunda litatile mnezice intra in seen a inca de pe la 50-60 ani, fiind mai pregnante intre 70-80 ani. Concret, alaturi de diminuarea

oamenilor privata

In varsta de trairi

adeseori

de clisee,

freevent

inedite, ei se refugiaza eu voluptate in treeut, fabuland cu

dezinvoltura si manifestand
0

nevoie acuta de a fi apreciati si

memoriei de fixare (pentru fapte recente) apar ~i carente evocare (pentru informatiile deja arhivate In memorie).
De regula, se accepta cli regresia afecteaza

de

lncurajati (H. Wallon, 1978). Interesant de semnalat este ca unii autori (E.J.Langer,

indeosebl

J.Rodin ~i P.Beck, 1979; J.Volinsky, 1982) au pus in evidenta

un fenomen recornpensati interesant si anume aceJa ca, varstnicii
0

memoria de scurta durata, cea de lunga durata fiind mai rebels fata de trecerea anilor, ceea ce nu absolva persoana de confuzii ~i inexactitati. Gradul de sanatate (obiectlva si subiectiva)

care sunt

atunci cand i~iamintesc

serie de fapte reeente,

obtin rezultate semnificativ Astazi este cunoscut

mai bune la testele de memorie. ca aparitia

la senectute a unor

influenteaza pozitiv abilitatile memoriei la varsrnlci.

nevroze sau psihoze stimuleaza producerea hipomneziilor.

Cat priveste amneziile 'persistente, ele pot evoca declansarea

In
legenda,

discordanta conform

cu opinia curenta, careia batranii

fetisizata
0

la rang de capacitate

manifesta

unor mecanisme traumatizante.

de aparare, defensive in fata unor evenimente

surprinzatoare

de a invoca amintiri de mult apuse din trecutul

112

113

Carentele capacitatii

memoriei de

de fixare evaluare biologice:

conduc

~I

la uzarea deopotriva

W.Meier-Ruge atentionand ca
0

(1993)

cornpleteaza

tabloul,

interne

cronologica,

pierdere severa a capacitatii

mentale cu. peste

interna, legata de ritmurile etc.,

ora mesei, a somnului

40% atesta instalarea unei demente senile. Asa cum am mai mentionat, psihologie configuratiei au acreditat
0

cat si externa

(a datei etc). Unele disfunctionalitati in spatiu a varstniculut,

i~iac f

cercetarile

clasice

din

aparitia ~ila niveluI orientarii

imagine ~i

destul de sum bra asupra gandirii la senectute, genera Ie,

•
Dincolo afirma

Inteligenta
Inca derutante, active ce se poate datorita implies

inteligentei prin involutia

de controversele ca ele vor

concretizata

progresiva

a inteligentei

eu certitudine

ramane

diminuarea capacitatii alterarea plasticitatii,

de analiza si de gas ire a unor solutii noi, regresia randamentului inteIectual ~i al

polivalentei multiple

fenomenului

respeetiv,

fenomen

fatete, Ca urmare, traseul

0

inteligentei

si al gandirii la care concura Mai apoi, de

potentialului

creativ etc. distinctia pe care R.B.Cattell (ce presupune a

desfasoara acum

mare diversitate individuals,

Este deja consacrata operat-e fructificarea intre inteiigenta

o plaja amplu constelata de factori bio-psiho-sociali. diversele evolutie, precizeaza degradare activitati intelectuale au un tempo

crtstalizata ~i experiente

asincron

de informatii

aeumulate)

~i cea

la aceasta varsta. Wechsler si care este semnificatia psihica: .:. 10% semnifica 10-20%,
0

(apud R.Popa, diverselor

1999 a) de

fluida (ce sernnifica capacitatea noi). Conform inteligentei lui Horn

de prelucrare a un or cunostinte (1967), performantele inaintarii se diminueaza in

procente

si Cattell sporesc inteligentei

cristalizate cele ale

pe masura f1uide

deteriorare este

insignifianta; de
0

varsta, posibila progresiv.

iar

.:. intre

yorba

Ulterior, cercetarile

de teren au sugerat necesitatea cristalizata sunt

deteriorare; .:. peste 20%, avem de-a face eu

0

de a opera eateva nuantari, deteriorare

in sensul ca inteligenta

creste continuu intreaga viata, desi la batranete progresele mai reduse, iar inteligenta moment ce, la persoanele

incontestab ila.

fluids nu se erodeaza impJacabil din in varstii (sanatoase neurologic),

114

]15

capacitatea

de asimilare

a noilor inf,onnatii

se conserva,

desi

intelectual; asemenea (bun-ran, dirninueaza

asistam
puberului,

la

inflatie

discreta

a subiectivitatii;

functioneazamai lent (E.W.Schaie ~i S.L.WilLis, 1986).

La anti pod pesimista, eu reprezentarile mai
0

varstnicul etc.),

apeleaza des la categorii pol are

vechi, tenta

de esenta

corect-incorect

Tara prea multe nuantari;

argumentatiei; individul

se este

viziunea actuala prornoveaza functiilor intelectuale

uzuri

mai tonica a treia,

forta si persuasiunea

fata de mersul
deoarece,

la varsta

mai inflexibil in a-si apara opiniile.

In concluzie,

pe Hinga inevitabilele

~i disfunctionalitati,

pentru a preintarnpina
trebuie sa

declinul intelectual
individului ca

exista ~i dimensiuni care se conserva sau chiar progreseaza (U.Lehr, 1975, apud. R.Popa, 1999 a). Se acrediteaza tot mai
mult ideea ca, valoarea

la varsta
certitudinea mentinerea ,

a treia,

i se

inoculeze

ca

uzura

intelectuala

nu este
0

implacabila, anna

QI ramane intacta pana spre varsta

lui in valtoarea

vietii constituie '

infailibila

de 80 ani, iar inteligenta verbala creste pana la 50-60 ani.

Spectrul extrem de variabil pe care abilitatile

pentru a rezista puternie (D.Tomb, 1986).

si demn la provocarile

acestei etape

intelectuale 11descriu in acest palier ontogenetic

revendica mai
de sanatate a

Limbajul
~i in

multe cauze: valoarea

la start a QI; starea

Varsta geriatrics declanseaza unele deteriorari

persoanei; gradul de instruire profesionala sociala trecuta si prezenta (inclusiv

~i de cultura; situatia cuantumul intelectual satisfactiei anterior si sunt

privinta limbajului oral ~i scris: debitul, fluxul, ritmicitatea ~i

fluenta verbala devin mai lente; vocabularul in

saraceste treptat,
apar

profesionale actual;

~i familiale);

antrenamentul

ancorand

preponderent

stereotipie
cuvintelor inutila,

si concretete;

factorul

timp (caci activitatile

contracronometru

disfunctionalitati concretizeaza

in articularea prin sporovaiala

etc. Vorbiiria goalii, la care se adauga

handicapante etc.

pentru varstnici);

prezenta nealterata

a motivatiei

praetica pisalogelii confera noi ruse definitorii lneercand sa

pentru senectute

creionarn c:iteva

identitatea

inteligentei

la

(St.Nica-Udaugiu Cat priveste C.I.Parhon

~iL.Nica-Udangiu,

1983). la varstnic, este mic,

senescenta,
(U'Schiopu fluenta

degajam
si E.Verza,

particularitati

definitorii
si vid

configuratia

grafismului cateva

1997): se diminueaza
face
116

impetuozitatea de

(1948) mentioneaza

trasaturi:

ideativa;

I~i pot

aparitia

momentele

dens, putin conturat,

levogir (uneori dextrogir),

117

fiind adeseori

'incarcat de trernuraturi

~i pauze,

ell

apasare

pasiva, neglijent, ~i colab. (1970) grafica spatiala In pe

Definitorie emotii de

este si pedalarea coloratura

preferentiala

a varstnicului cele pe si

inegal, ataxic. La randul sau, J.Ajuriaguerra releva aparitia unor carente de reprezentare desenarea unui cub. invatarea functioneaza

negativa,

comparativcu Ii poate deterrnina

pozitive.

Proliferarea sa arboreze

egocentrismului
0

unii batrani ~i la aceasta varsta, fiind lnsa Asa cum arata mai mult indiferenta varstnicului, enervare. capricii

atitudine

de stupefianta

detasare

In fata mortii unei fiinte dragi. In paleta afectiva a sunt frecvente

mai cronofaga, comparativ eu etapele anterioare. A.S.Rathus (1989), acum individul

~i starile

de

irascibilitate intrerupte refularii

~i de

i~i respecta

Nu lipsesc nici puseele dintre cele mai diverse.

de dominare, Mecanismul

propriul sau tempo de invatare, dedit unul impus din exterior.

atinge

ca.teodata cote inalte.

Q;l Pe plan reglatoriu

In constelatia apatia (intruciit slabi),

emolionala

a varstei a treia, tsi fac aparitia de a reactiona la stimuli si L.Nicaprin

pierde capacitatea darsi depresia Statile

+
Modificarile tral ~i al receptorilor voluntare

Atentia
nervos cendebilizare Concoa

afectivi Udangiu, nostalgia terifianta (2000) depresie exacerbarea si

(St.Nica-Udangiu

ce survin la nivelul sistemului senzoriali provoaca

0

1983).

depresive

se concretizeaza

pentru oazele luminoase fata de moarte. A.Kaptein, considera ca este legitim

din trecut, dar ~i prin tearna A.Appels sa punem si K.O.Gomer diagnosticul de din

atentiei

~i a capacitatii ei.

de concentrare.

mitent, scade si distributivitatea

•
Uzura inhibitiei labilitatii hiperemotiv. afectiva emotionale. Se

Afectivitatea
alirnenteaza Individul la varstnici devine capacitatea

severa doar daca sunt prezente simptome: pierdere sentimente de in de

eel putin patru greutate, culpa sau

urmatoarele

oboseala, inutilitate, unor

impresionabil de adaptare

insomnie/hipersomnie, indecizie si

diminueaza si colab.,

incapacitate

concentrare,

persistenta

(J.Postel

1962). Se degradeaza

capacitatea suveran.

ganduri morbide ~i a unor idei suicidare, sau lentoare, observa absenta interesului implica pentru

agitatie psihomotorie activitate. Se poate

de nuantare emotional a, afectele globale dominand

ca depresia

trei componente:
119

una sornatics,

118

alta

cognitiva

si

ultima

cornportamentala. ei, depresia se

Cert

este

ca,

.:. exacerbarea

unor trasaturi

de personalitate

care

indiferent

de '"etioibgia

exprirna

printr-o

au rarnas In latenta pana in prezent. Din perspeetiva primei astfel:

sau au fost tinute 'in frau

disfunctie In plan fizic.

Anxietatea unele mecanisme

il viziteazd frecvent pe varstnic, activand si

de aparare, ca
0

dimensiuni,

persoanele

platosd
trecerea

impotriva anilor nu chiar

varstnice se categorizeaza
.:. eei ce

agresiunilor

de tot felul, Cu toate acestea, irevocabil curiozitatea luxurianta

pereep

conditia

lor

existentiala

ca

poate ghilotina

si entuziasmul,
de la tinerete,

deplorabila,

motiv pentru care cumuleaza

un rise

daca ele nu mai inregistreaza

patogen ereseut; .:. eei ce trateaza conditia lor existentiala pentru

'in mod

i)

Personalitatea

favorabil, dezvolta
0

sanogen,

motiv

care ei vor ~i tonica; lor conditie un la

senectute activa, echilibrata cu virulenta motiv potential pentru actuala care

Unele cercetari tatea se conserva

adulte generand trecerii spre
0

transversale

opineaza ea personaliatat la varstele 1977),

.:. cei ce recuza existentiala, remarcabil

in articulatiile

ei expresive,

furnizeaza dar apeleaza

medii,

cat ~i la cele tarzii

0

(B.L.N eugarten,

patogen,

totusi timpului. concluzie

amplificare si studii

a introversiunii, longitudinale in sensul la senectute,

pe masura ce eonverg de de Luand

alte mijloace categorie. determina

decat eel inregimentati

In prima

Exista

Prezenta unui hiperego sa se angajeze

impetuos ii va activitati,

comparabila, stabile

ca, structurile pe
0

In multiple

personalitate aproximativ

raman 10 ani.

durata

de unde ~ifreeventele In discutie

prabusiri somato-psihice. trebuie

cea de-a doua dimensiune, unor structuri, Asa (1994), cum

Analiza

judicioasa

a problemei majore: varstnicului

reclama

sa avem

in

sesizat evidente

ca, pe fondul dizarmonii (1988)

fragilizarii

se produc observa

vedere doua dimensiuni .:. atitudinea traverseaza;

suparatoare.

fata de etapa pe care

C.Bogdan transforrna

si M.Lizareseu cicalitor,
121

adultul analitic se devine extrem

'in batranul

cireumspectul

120

de susceptibil, strangatorul

meticu losul

se transforms

In stereotip,

tar

Se constata intolerantei

adeseori fata

proliferarea de tineri,

criticismului dar

~i

devine avar.

stiincoase

si inflamarea

Vom schita, In cele ce urmeaza, cateva particularitati definitorii ale personalitatii

autocritieismului.

Cat priveste cooperarea

eu semenii. aceasta

la varsta a treia,
ideea ca personasi consistenta

este de multe ori deficitara. Detronarea actuala a aeestui model si substituirea lui

Autoritatile litatea

din domeniu accentueaza

este, asa cum am mai mentionat, eeea ce se modifica insa ce

0

stabila

eu eel complex diferential (Ruffin, 1976) a pus in circulatie ca, bogata circumspectia varsta. experienta
0

apud. V.Predescu

~i cola b., Inseamna exercitiul, la aceasta

in timp, interesele tendinte

sunt datorita mai

stilul de viata si
revigorarii meditativi, Prudenta unei rnai j~i

alta fateta a senectutii. si de viata, persoanei

anima Multi

(incIusiv batrani

profesionala eficacitatea

ludice).

devin

fertil izeaza

introvertiti,

mai repliati pe viata lor interioara, Senectutea

In plus, atrofierea impulsurilor

cornpetitivitatii,

la care se adauga

face sirntita prezenta tot mai persistent. estompare a diferentelor'

0

aduce ~i 0 cele

temperarea

erotice, determina serenitate,

aparitia unui spor

~i finete.

de personalitate inversare

ce separa

de echilibru, armonie,

profunzime

doua sexe, sau chiar

surprinzatoare

a lor. si mai Dilatarea

.... Temperamentul tirnpului

de react ie, precum psihornotorii, ~i lncetinirea la varsta specifice

Astfel, barbatul care, prin definitie, a fost mai dominator

agresiv, aeum devine mai orientat social. La antipod, femeile se transforma dominante, adeseori asertive. la senescenta in persoane egocentriee,

intregii palete de raspunsuri a treia, procesul

stimuleaza,

de imbogatire f1egmatie.

a trasaturllor

temperamentului

Din perspectiva tieile de personalitate urm3.toarele:

modelului clasic deflcitar, caraeteriscare dau contur (inapetenta egoismul,

varstei a treia sunt

fata de schimbare

i)

Comportamentul

instinctiv

misoneismul

~i
in Senescenta alimentar determine
0

exces de conservatorism),

avaritia, neinerederea

revigarare

instinctului

altii ~i tendinta
Udangiu, 1983).

de izolare

(apud. St.Nica-Udangiu,

L.Nica

din doua motive: una de etioJogie somatica, pentru ascensiunea catabolismului

123

a compensa
122

si alta, de etiologie

psihoafectiva,

pentru a substitui

unele

eonduite

instinetuale, ~i

Din

pacate,'studiile

longitudinale

n-au

reusit

sa

aflate in eclipsa sau deja total eliminate (St. Nica Udangiu L. Nica Udangiu, Referitor 1983). la meandrele comportamentului

elucideze chestiunea,

in ee masura anvergura eonservarea

pracnciisexuatc ei pana lavarste

de la tinereteinfluenteaza-pozitiv sexual, inaintate, Nuantand poate reduce subiectul, la activitatea ~i problema

aeestea au un destin imprevizibil, sa esueze in impotenta progresiv, sexual

in functie de persoana, Pana aetivitatea adulte. respectiva declina In cifre,

cornportamentul concreta,' interesului,

sexual

nu

se

a,

propriu a apetitului

zisa, ci i~i sexual.

'inca de la varstele

Concretizata

subordoneaza

evolutia ei deserie urmatorul tablou: la 60 de ani este prezenta in proportie de 18%; la 65 de ani, in proportie de 25%; la 70 de ani, in proportie de 27%; la 75 de ani, in proportie de 55%, iar la 80 ani, in proportie de 75%. Exista autori care precizeaza ca, aproximativ 20%

Daca ·Ia sexul masculin,

distanta dintre dorinta sexuala

si activitatea respect iva creste eu varsta, la eel feminin, aceasta se conserva ell aproximatie. cat denociv irnplanteze sexuala, .. Dand occidental; curs unui stereotip cultural desuet, 'in spatiul . daca F.Macnab (1997) atragea 'atentia

este cao persoana, indiferent de vatsta'~i sex;'sa-~i 'in .minte- .gandul inhibant ca i-a disparut dorinta

dintre persoanele care au trecut pragul varstei de 80 de ani, sunt capabile de a realiza un act sexual. S-a demonstrat activitatii sexuale, in cazuJ persoanelor ca frecventa este mai

necasatorite,

multi varstnici

se simt jenati

sau culpabili

crescuta la barbati dedit la femei. Pentru cei casatoriti nu se pot decela diferente datelor notabile intre cele doua sexe. Obiectivitatea problema este bruiata care de prezenta Ie determina unei pe

practica sexualitatea

si Ja aceasta varsta. varstnicii celelalte

D. Tomb (1986) atrage atentia ca psihologic, sunt maidotati pentru activitatea sexuala decat

in aceasta

mentalitati majoritatea pe tema orgoliu virilitate.

anacronice,

priifuite,

categorii

de varste.cdeoarece

sunt mai reflexivi erotica,

si mai subtili iar team a de

femeilor varstnice respectiva,

sa refuze marturisirile eu barbatii care,

deschise dintr-un
0

In intimitate,

au un plus de experienta

comparativ

sarcina nu le mai umbreste orizontul,

nestirbit

de varsta,

i~i pot aroga dezinvolt

falsa

In
senectute,

rezumat,

regresia

treptata scadenta
125

a activitatii
ell

sexuale

la la

nu are aceeasi

cea tnregisrrata

124

capitolul dorintei

sexuale, dorinta care declina mult mai lent,

de doua ori pe luna, iar in timpul iernii, sa nu ejaeuleze

deloe.

chiar ~i extrasezon, pigrnentand

rnacar amintiri, vise, reverii

.aduce daoismul.
pentru cauza

Cert este ca adoptarea

unui stil sexual de sorginte Dao e

perspectiva

inedita si extrem de prornitatoare

0

benefic pentru ambele sexe, cad astfel cuplul poate face dragoste dit de mult doreste ~i pana la adanci batranete.
Mai apoi, practica respectiva optim, cu efecte

asupra destinului sexual al virstnicului

Concret, scrierile antice pledeaza eu persuasiune practicilor Dao, in mentinerea activismuJui

asigura si un echilibru hormonal

asupra starii de sanatate aceluiasi a

sexual, inclusiv la sanata~ii ~i 1992): Yin si

spectaculoase

varste inaintate

si, prin aceasta,

la conservarea

persoanelor

implicate.

Demn de mentionat,
0

conform

respectiv la prelungirea lnsa~i a vietii (A.Rich-Cotrain, In esenta, calea Dao asigura armonizarea energiilor

A.Rich-Cotrain
Munchen, demonstrat prin

(1992) este ca stradania

cercetare recenta, realizata la proeminente erotica, medicale, s-a

unor

Yang, de unde si efectele ei miraculoase

asupra starii generale

ca simpia

stimulare

pe filiera

vizuala,

a persoanei. Referitor la activitatea sexuala se pune problema

Insusirii unor strategii de control al ejacularii si de obtinere

rnareste cantitatea stravechea

de testosteron

din sange, ceea ee valideaza schimb de gesturi tandre

supozitie daoista

ca oriee

a orgasmului in absenta ei, fenomen pe deplin posibil prin exercitii special destinate. Ejacularea este tratata, In viziunea
daoista, ca fiind la fel de epuizanta ca motivul pentru care ea trebuie
~j donarea

intre barbat si femeie (sarut, mangaieri),' chiar si in absenta ejacularii, este profund binefacatoare,
cum afirma J.Ortegay

Si daca esteadevarat, asa

de singe, iata Intelepciune. dar ~i de

Gasset (1995), ca a iubi Inseamna a

are

dramuita

eu

emigra mereu catre celalalt, se poate afirma ca senescenta astfel

0

Rationalizarea

ei este functie de varsta individului,

sansa suplimentara

spre a-si apara dreptul la frumusete

anotimp. Conform celebrului medic chinez Song Xui Mo, dupa varsta de 60 ani, un barbat poate face dragoste doreste, dar sa nu ejaculeze decat influenta sezonului, medicul
0

sl lumina.

ori de cate ori

data pe luna. Cat priveste

~ Aspecte psihopatologice

daoist Zhang Zhang (sec. VII) primavara, chiar Pe fondul vulnerabilizarii somato-psihice generale, a

recornanda ca pentru stimuJarea longevitatii,

si barbatul tanar sa ejaculeze
0

data la trei zile, vara ~i toamna,

stresului specific varstei, dar si a celui cumulativ,

127

atunci cand

126

abilitatile de coping ~i satisfactiile fata acestor psihologice, inamici, la senescenta

de viata nu reusesc sa faca apar inerente tulburari

profunda, care nu este obligatoriu

corolarul

unei c auze anume,

ci forrneaza Insa~i culoarea dominants

a vierii respective. este aceea dintre dintr-o

mai mult sau mai putin semnificative.

batranetii se incetoseaza chiar uzual de prezenta

o
depresie

alta

distinctie

care

se impune

Orizontul unor

~i vid interior

(acea traire

care izvora~te

deranjamente

emotion ale,

daca

ele,

prin

existenta terna, opaca ~i sterila, provocata ~i deriva ocupationala), Instalarea

de inanitie spirituala

anvergura, nu intra sub incidenta psihiatriei. Focalizarea (aflata adeseori puseuri preocuparilor sale pe stare a corporal a aparitia unor

e i este adeseori prefatata de eum II

mucegaiul

singuratatii,

ace! blestem al supravietuirii, (1986, p.74). tonica ~i afabila

in deriva) alimenteaza

frecvent

caracteriza suculent D.Tomb lata de ce cazul varstnicilor,

0 0

ipohondriace,

In diverse contexte nosologice,

puseuri

companie vitamina

constituie,

in

ce pot degenera pan a la delirul ipohondriac. Mai apoi, este posibil ca diverse evenimente nefericite sa metabolizeze existentiale

inconfundabila,

pentru a putea

tamadui, chiar ~i numai partial, siragul de pierderi si privatiuni. Cat priveste prioritate,
0

tristetea (aproape funciara varstei) In prin simptome de inutilitate

etiologia

depresiei, genetica,

ea i'~i revendica, indeosebi

eu in

autentica depresie, cu tendinte de diversificare psihotice (delir de culpabilitate, depresive aferente de persecutie,

predispozitie

expresiva

forma ei grava, Existatrei (disforia), printr-o tipuri esentiale de depresie: cea minora

etc.). Tulburarile psihopatologice

se plaseaza

in topul afeetiunilor

acestui stadiu ontogenetic. S.Salade (1997); in esalonu I ce

majora (severa) si mascara, Prima tonalitate mai blanda, afectiva dar care

se caracterizeaza prin persistenta, fiind

0

Asa cum mentioneaza

celor de peste 65 de ani, se pot detecta 20-40% persoane prezinta severa. Evident, depresia Aceasta 'din 'urma neplacuta, apare nu trebuie confundata la
0
0

vampirizeaza combustia
anticamera

a individului,

buna

depresie moderata

si 3-5% persoane

eu

depresie

pentru instalarea formei majore. Individul

se simte

eel mai bine dimineata. eu tristetea. situatie persistenta dar ~i interventia

Disforia este deosebit de perrneabila Ia interventie incununata prepon-

psihoterapeutica,

ca e~ou firesc este

0

derent de succes.

ori starea depresiva

128

reactie

129

Tabloul simptomatologic de trairi: tristete, descurajare,

desfasoara devitalizare,
.

un bogat registru oboseala marcanta,

Exista somatice,
simptomele augumenteaza in

relatie biunivoca intredepresie

sensul

~i maladiile accentueaza

ca

starea

depresiva

dezinteres generalizat aceasta varsta,

d~'a se bucura). In plus, la , apar fr~cve~t agitatia saulentoarea motrica, anxietatea, insomnia, carenta dezinteres 1986). ei poate
.'

(incapacltatea

unor maladii, dupa cum exista si boli croniee care depresia (diabetul, unele . anernii, sclerozele eancerul,

iritabilitatea, oscilatia emotionala, de concentrare a atentiei,

multiple, afectiunile tiroidiene, maladia Parkinson etc.) Nu trebuie consumul ignorat

renale ~i suprarenale,

deteriorari

mnezice,

generalizat, autoc1austrare, Referitor

idei de suicid etc. (D.Tomb, majora, prin virulenta

si faptul
sporeste

ca,

Ia varsta

a treia, ori multe

la depresia

de medicamente

semnificativ,

primejdui insasi viata persoanei, de sinucidere.

intrucat apare riscul accentuat ce dau contur

prod use farmaceutice eele mai banale, Dintre au

prescrise printre

varstnicilor,
efectele lor

chiar ~i dintre secundare si

Intregul spectru de caracteristici,

formei precedente,

reapar si in acest caz, numai ca tusele sunt iar cand se

depresia. mentele steroizii, etc,

acestea,

mentionam:

somniferele,

medica-

mult ingrosate. Izolarea poate atinge cote alarmante, configureaza ea un stupor depresiv, individul

pentru bolile cardiace, sedativele, antihipertensivele, medicamentele antineoplazice, antiparkinsanienele

poate arbora

pentru ore nesfarsite, a imobilitate totala si generalizata, Nu de purine ori, se instaleaza si refuzul alimentar. Sunt frecvente halucinatiile auditive ;;i starile delirante (unele eu un caracter morbid), dar ~i suspiciuni de coloratura paranoica.

Depresia eu
0

mascara de

este si ea prezenta (S.Salade, existenta degraba un

la varsta a treia, Persoanele pesimiste,

incidents

10-15% energic mai

1997). unor stari

respective dezolante,

con testa acuzand

Intr-o asemenea conjunctura,

suicidul constituie un pericol cert. (1986), varstnicii care sufera

vacuum

emotional.

Dupa opinia lui D.Tomb de

0

Adeseori, comportamentul agraveaza supJimentar acuze

lor este iritabil ~i anxios. Insomniile In alte cazuri, eele

depresie severa acuza starea cea mai proasta la debutul severe este alerta, stare a mai ales daca nu se

starea varstnicului. vin din partea

zilei. Din pacate, evolutia depresiilor individului

mai . numeroase (oboseala,

conditiei

sale

fizice

se poate altera considerabil,

slabiciune,

cefalee, dureri abdominale

si articulare,

intervine energic si in timp uti!.

130

constipatie etc.).
131

Sunt inteleetuale, senilitatii.

posibile

~I

alterari

la

nivelul

capacitatii

cond ilii lor in care

traieste.

Cercetand

tipologia

prin

care

alterari ce pot fi simptomatiee Depresia mascara genereaza

~i pentru debutul

E.Durkheim
sinucidere,

(1993)

sintetizeaza

principalele

forme de

~i perturbari Ja nivel

dintre cele cinci pe care el Ie propune (escapista,

functional, care eondue la scaderi apreciabile in greutate. Indiferent de forma, alchimia depresiei dramatic poate culmina

agresiva, oblativa, ordalica ~i anornica), la varsta a treia, cele

mai raspandite

sunt, dupa opinia noastra,

sinuciderea
anevoioasa), intra

prin suicid. Recurg la aceasta solutie barbatii, mai

escapists (de evadare dintr-o situatie existentiala

urmeaza sinuciderea anomica (alimentata

mult dedit femeile, si indivizii care si-au erodat definitiv stima de sine, precum fiinte dragi inregistreaza ~i eei care s-au confruntat 1998). Secventa cu moartea de varsta unor care

de conflictele

sau intersubiective)

si, in fine, sinuciderea

agresiva (un fel de

(M.Lazarescu,

ornor indirect, prin care persoana vrea sa se razbune), Celelalte doua tipuri: oblativa (de sacrificiu pentru si ordalica reprezentative (de probare
0

ceJe mai multe sinucideri, din intreaga ontogeneza intre 70-80 ani. Mai apoi, nu este santaj sau de

valoare superioara) sunt mai putin

umaria, este cea cuprinsa yorba daar de un

a unei nevinovatii)

simplu

a acrobatiune

in acest palier ontogenetic. la rubrica lasitate Cu

demonstrative,

ci de gesturi duse pana Ia capat, din dorinta

Daca fapta ca atare poate fi catalogata

reala, fierbinte de a-si curma zilele. Acesti "erai fragili ai noptii" (J.M.Rouart, miezul unei disperari paroxistice, ajung 1992), din eel mai

sau la eea de curaj, parerile continua sa ramana impartite. siguranta, existenta unei credinte de fond In Dumnezeu, constiinte spiritualizate sa sfideze

a unei

constituie singura platosa impenetrabila poate de aceea, Pi'['utea este

0

elementar instinct uman, eel al vietii, al conservarii, unui act suicidar afectat de prezenta
0

Producerea a fost

in fata unei asemenea tentatii; p.2S) observa ca sinuciderea

(1992, Duhului

dernonstreaza

ca individul

respectiv

"ofensa

adusa

tulburare acuta a constiintei, a unor perturbari

tulburare care releva ambiental relationale

Sfant". Reusind sa descifreze (1992 b, p.57) degaja sinuciderii

subtilitatile subtil

problemei,

E.Cioran

in amonte

sl resortul care,

pe care 11 implica actioneaza ca un

(C.Scripcaru,

1996, apud. C.Boto~aneanul,

1999). 0 analiza ca revolta

perspectiva

paradoxal,

mai atenta a comportamentului suicidantului

'in cauza evidentiaza

ferment si un excitant al vietii deoarece, lnsusi gandul tonifiant

nu este dirijata catre viata In sine, ci impotriva

132

133

ca

esti liber oricand doresti sa-ti oferi moartea, iti iriga forta ~i

Vorbind manifesta

despre

confuzie,

trebuie

precizat

ca ea se

curajul de a merge maideparte, RevenindIa ca tratamentul problernatica depresiei, trebuie mentionat

pasager

la majoritatea cerebrale.

varstnicilor,

ca un corolar

peremptoriu persista, precum adevarat afectiuni

0

al regresiei

Daca starea confuzionala unor maladii organice, mai putin

0

ei este anevoios

de realizat, la aceasta varsta, Mai intai, pentru

ea poate

semnala

debutuI

din cel 'Polin doua considerente.

ca,

de cele

cele cardiace, ca, simptornul cerebrale, In plus,

renale, respectiv,

cancer _r;tc. Nu-i poate anunta si

mai multe ori, aparitia ei este cauzata de motive reale, ca de -pilda cortegiul existenta. persoana constituie parca interminabil de morti care ii umbreste

serie de

ca de pi Ida dernenta,
0

in farctu I cerebral, (somnifere, ~i consumul

Mai apoi, varstnicul taciturna, pentru capricioasa, anturaj

0

este, de cele rnai multe ori, indigesta, altfel spus,

meningita. sedative,

serie

de

medieamente ca

nu

antidepresive,

antihipertensive),

companie

prea agreabila,

motiv ca

sustinut de alcoa I pot alimenta aparitia confuziei. Dementa ca nu afecteaza, cum precizeaza prevalenta Astfel, (senilitatea) este a malad ie, ceea ce lnseamna

pentru care este evitat adeseori, ceea ce li dilata sentimentul este definitiv impachetat in uitare,

in mod fatal, orice varstnic. Cert este ca, asa C.G.Gottfries (1984, apud. R.Popa a, 1999), in varsta,

lata pentru ee, asa cum sesizeaza Gatz si colab. (1980), familia sau cei care
0

substituie trebuie sa apeleze la

asistenta

ei sporeste alarmant pe masura inaintarii

" de speciaJitate spre beneficiul tuturor partilor implicate. Locul secund, in constelatia psihologica a batrfinetii . il ocupa anxietatea. lntrucat orice Cauzalitatea schimbare acestei tafectiuni de sorginte' interna este sau

la peste 65 ani, reprezinta

doar 5%, la peste 80 ani, la 43,3%

ajunge la 18,5%, iar la peste 90 ani, este prezenta dintre batrani. Daca in 1986, D.Tomb se poate vindeca de dements, estima ell. 0 persoana suntem tentati

multiple, extern deruta.

din cinei ea

a,- personala
Dupaopinia

sau de anturaj, lui S.Raskin maidesin si

induce neliniste, (1979), suferintele

spaima, fizice

sa speram

procentul de vindecari s-a ameliorat astazi, odata eu progresele speetaculoase ale medieinii, intr-un triplu registru: preventie,

trebuie incriminateeel Confuzia tulburari

etiologia starii anxioase. dementa (senilitatea) sunt

vmentala

diagnostic, tratament.

freevent intalnite

la varsta
134

a treia.

135

Sindroamele tipnri de afectiuni

dementiale (R.D.Chirileanu unor

pot fi generate ~i A.Jianu, organe

de mai mnlte 2001): fara

Cea Alzheimer

mai

raspandita

forma

de dementa Ease

este

cea
0

(~i apoi cea vasculara).

de sanatate publica

instituie astazi ea datorita speetrului

.:. disfunctiiale

si sisteme,

.«.

problema

majora,

lezare propriu-zisa

a creierului,

~i care determina

sumbru sub care evolueaza, Rata medie de supravietuire aproximativ

este de

o dernenta reversibila; .:. carente ale creierului, neurologice, Parkinson etc.; .:. dernentele primare, degenerative, care se refera acompaniate de simptome boala

7,7 ani, pentru persoanele lntre 65-80 ani ~i de 3,8 eei de peste 80 ani. S-a eonstatat eel masculin, deeesul ca, la sexul e mai

ani, pentru feminin

traumatisme,

tumori,

versus

rata de supravietuire la dementi! unui

ridicata .. Cat acesta survine

priveste alert,

institutionalizati, socio-afectiv

In absenta

suport 2002).

la boala Alzheimer, Lewy. De regula, majoritatea periclitand posibilitatea

boala Pick, boala cu corpi

sufieient de consistent Referitor

(R.D.Chirileanu,

la tratamentut este imperios

dernentelor, necesar, ca
0

alaturi

de eel de bine

dementelor

evolueaza

insidios,

farmacologic rafinament asortat

prornisiune

unui diagnostic

precoce. Debutul poate

si eficacitate,

sa se apeleze

~i la un registru

fi abrupt sau progresiv.

Conform dementa criteriilor DSM-IV (R.D.Chirilea.nu, tulburari 2002), Iingvistice

de strategii (1993):

psihosociale,

deoarece, inseamna

asa cum sesiza a anima".

P.Paillat esentaeste ,,

"a da via!a vietii

In

presupune

alterarea

memoriei,

yorba de realizarea

unei colaborari

fertile intre

(afazie), disfunctii obiectelor (planificarea,

motrice (apraxie), dificultati in identificarea si perturbari ale functiei executive

bolnav, familia acestuia siechipa calitatea psihologic vietii paeientului,

de ingrijire pentru a optimiza a conserva tonusul

(agnozie)

dar si pentru

organizarea, devine

abstractizarea,
0

secventializarea),

In

al celor care, eu stoicism si abnegatie,

se ocupa de (1998,

rezumat, varstnicul dezinteres

cu totul alta persoana. de jocuri,

Manifests de umor,

el. Spunem aeeasta, deoarece, asa cum rem area Llanosi p.253), de la un prag, "senilitatea atins de ea, ei numai pentru apropiatii nu e
0

si opacitate

rata de noutati,

tragedie

pentru eel

lasandu-se cotropit de anxietate, depresie, suspiciune.

lui".

136

137

o
varsta
;

alta

tulburare

emotionala,

ee poate

surveni

la prin
0

Udangiu, 1983), abiI camuflata,

simptome. Nevrozele senectutii fiind cauzate

de multe ori, tn spateJe altor

a treia, este

ipohondria,

eare se concretizeaza

certitudinea

irationala ~,

dar ferma a varstnicului,

ca sufera de

au de

identitate

specifica, modificari,

maladie grava, Ea poate evolua la cote rezonabile,

vreme sau se poate decompensa Ipohondria tnsa, se prezinta

pentru multa

inconfundabila, frustrari

numeroasele

gray, avand alma unei psihoze. multicauzal, proprie adeseori

si privatiuni

din apusul vietii.

Din punct de vedere

ca un fenomen lui pe starea

simptomatologic, depresive,

maladiile respective

pot cumula stari variate: isterice etc.

focalizarea

atentiei

de sanatate

ipohondriace,

fobice, obsesive,

urmareste

sa substituie
una
0

rolurile sociale pierdute. ipohondrie ~i

Interesanta

este relatia biunivoca dintre

D. PROBLEMA .LONGEVITATII
Pentru conditia umana, problema

depresie,
] 986).

nutreste

pe cealalta

~i invers (D. Tomb,

mortii
0

se obstineaza

Cat priveste incidenta redusa, chiar daca suspieiunea psihologic al acestuia.

paranoiei pigmenteaza

Ia varstnici,

ea este

sa

ramana,

din

timpuri

imemoriale,

interogatie Heideg,ger

frecvent portofoliul In numar aproape in afara (mai

fundamentala, definea omul ca

dar si un mister. Nu intamplator,

0

Pentru acei batrani,

"fiintare

pentru moarte"

(Sein Zum Tode),

nesemnificativ,

care sunt afectati

totusi de paranoia,

Altfe! spus, fiecare dintre noi suntern muriturus, adica sortiti mortii implaeabile. Mai mult, experienta propriei plecari din

un or idei obsesive, ales cele auditive). Desigur, instalarea acestei

Isi fae aparitia adeseori

halucinatiile

aceasta lome este ell adevarat exista multiple cele cauze mai care grave pot avand determina radacini

nesubstituibila,

deoarece

nimeni

nu poate muri irrlocul tau. Putin cate putin, murim de fapt inca din momentul nasterii, dar murim si eu disparitia fiecaruia

maladii,

genetice evidente.

dintre aeeia pe eare Ii iubim. pentru Exceptand

In
dezvolta
0

fine, varsta a treia of era un spatiu ospitaiier Concret, aproximativ

0

sfintii, orice om se teme de moarte, ehiar

0

aparitia nevrozelor.

persoana din trei

~i L.Nica

daca in doze diferite. Cert este eli nimeni nu

asteapta cu flori pe tot traseul

stare nevrotica

(apud. St.Nica Udangiu

138

in gard, chiar daca ea este

"prezenta
139

absenta",

vietii (P.L.Landsberg,

1992). Unii se resernneaza,

mai mult
0

prezenta 'inca In daoismul antic) reprezinta produsul lichefiat al

pietrei filosofale,

sau mai putin autentic ~i profund,

altii se lasa cotropiti de

piatra ce viza cunoasterea

absolutului

~i

frica terifianta de moarte .

. Freud (Thanatos), tanatofobia dramaturgul considera ca matricii exista
0

cucerirea nemuririi. pulsiune a rnortii iar din Sub flamura Octombrie,

triumfalista
in febra

a Marii Revolutii Socialiste

initiate in to ate

funciara

umane

primordiale,

transformarilor

rezulta tocmai din refularea acestei pulsiuni. Pentru ,E.lonesco. (1992), spaima respectiva izvoraste din

planurile existentei, a fiintei umane,

s-a demarat inclusiv

chiar un proiect

de recreere sale. printre

de sporire

a longevitatii preumane;

faptul cil nu stim sa dam frau Iiber vietii. Dar motivul eel mai profund al fricii umane de moarte este ca nu stim cine suntem cu adevarat. Inspectand .L.Rampa semnifica promisiuni tentatia problema prin lentila tntelepciunil orientale,

Primele experimente regizorii

s-au facut in regnurile in crearea

de notorietate

unor specii noi, se numara 1999). Stimulate varsta

I.V.Miciurin

~i T.D Lisenko (apud.L.Boia,

si de bdtrdnii verzi din Caucaz (unii depasind confortabil de

0

(2001, p.142) sustine ca "sfi:lr~itul carierei terestre" nasterea intr-o lume superioara, plina de pace si

suta de ani), exponentii obiectivele

impatimiti

ai noului regim inscriu longevitatii umane. (cu

printre

lor cheie si cresterea

de evolutie viitoare. Ca urmare, pentru a contracara sinuciderii omul (act se naste profund avand, nociv pe ruta cresterii

Sunt gasiti si specialisti un pedigree profesional

pe masura, astfel dr. A.Bogomolet consistent,

care a debutat Ia Institutul eu pasiune convingerea si devotament ca, odata eu

spirituaJe),

obligatoriu,

In tolba sa

Pasteur din Paris),

acestei cauze,

se inroleaza ~i de patogen,

genetica, teama de moarte. Oat fiind aceasta stare de lucruri, dorinta moartea arhetipale, constituie caci fiinta aspiratia
0

stimulat

de a invinge pulsiuni Ea

demolarea

capitalismului

totul este posibil.

Rodul

ramane ce

una anima

din fiinta

cele

mai

viguroase

acestui elan creator este serul Bogomolet, adica serul citotoxic, considerat un panaceu in patologia urnana, inclusiv un aliat de

umana

dintotdeauna.

tema ardenta In dialogul peregrinala , a omului Elixirul

140

dintre om si Dumnezeu, va jugula niciodata (practica

nadejde in sporirea longevitatii.

Din pacate, totul a fost doar un care a detonat si s-a

nu-si

balon de sdpun multicolor

si sfornaitor,

spre nemurire.

vietii din alehimie

141

risipit 'in van, prin moartea mult prea tirnpurie dr. Bogomolet (decedat la numai 65 de ani).

a autorului

ei,

presedintele acestui

Mao.

Ca

dovada

sugestiva

pentru si
0

utilitatea varianta

produs,

cercetatori

americani

au creat

Dar cochetdriile omului cu dorinta de a-si prelungi viata nu trebuie bagatelizate, mai ales ca, unele tentative Infiintata mai este in au dat rod. de

proprie, Gero Vita GH3. Cert este ca aspiratia o simpla cazuri himera. omului spre longevitate elocventa nu este

Clinica

de

gerontologie,
Ana Asian,

Romania
0

Stau drept marturie din toate timpurile (1999),

numeroasele Asa cum 1937 si a

academician palpabila,

~i astazi

realitate unui

de centenari L.Boia provincia

si locuriIe. datand (din din

tonifianta.

Ea fructifies,

In principiu,

virtutile

rnentioneaza realizat inventariat care aveau in

un sondaj Abhazia

preparat de inspiratie proprie - gerovitalul

H3 (care are la baza

serie de experimente, pentru a testa a

georgiana

Caucaz),

procaina). Concret, dr. Asian a realizat

mai inHii pe sobolani, eficacitatea apoi

12 indivizi, cu varste cuprinse intre I 07 ~i 135 ani si

0

si pe oameni,

debordanta

conditie fizica,

acestui produs in inhibarea, rara efecte secundare, numita monoamin-oxidaza

Din aceeasi zona origineaza longeviv sernnata respectiv perfecta despre a carui performanta francez

~iNikolai

Ceapkovski,

un

unei enzime din organism, care creste apreciabil

(.M40),
de

aflarn din cartea Rusia, (1930). Barbatul

dupa 35 de ani si este responsabila

de scriitorul

H.Barbusse

multe maladii grave (artrita, nevrita, arterioscleroza, depresie), dar ~ide Imbatranire, Validat stiintifice prin aportul unui nurnar important tratamentul doctorului

senilitate,

avea 146 ani ~i, cu toate acestea, de sanatate, chiar daca in ultimii

se afla intr-o stare ani, renuntase la

de somitati A.Aslan este

obieeiul

de a face baie iarna in rau. Mai apoi, era inca activ

internationale,

sexual, ultimul copil fiind procreat la 120 ani. Desigur, pot fi invocate globului, este doar persoane acestea mit. Fara matusalemice ~i din eli omul

astazi un bun al geriatriei contemporane. Printre eficacitatea Hrusciov, Dietrich, Gaulle, personalitatile straine, (apud. care au beneficiat 1995): de alte

zone

ale nu

toate un

demon strand indoiala,

lui, mentionam Cary printul Grant, Rainier, Imelda

C.Revel,

Nikita Marlene

longevitatea contemporan

Kirk

Douglas,

Onassis,

s-a angajat intr-o cursa febrila, aproape vietii.

disperata

Somerset

Maugham, Marcos,

Charles Stalin

de si

pentru prelungirea

Sukarno,

~i Ferdinand
142

143

Statisticile indubitabil inclusiv

recente sunt promitatoare,

caci ele atesta

asa cum se prezinta ea, din antiehitate si pana Ia data publicarii

cresterea mediei de viata la ornul actual, deoarece,

lucrarii sale. Conform opiniei lui, primele Iocuri sunt oeupate

de teologi, filosofi si savanti, ceea ce pledeaza Inca
0

varstnicii si-au optimizat ealitatea vietii, atat datorita

realizate de medicina, cats! datorita facilitatilor

data

progreselor
induse

pentru virtutile incontestabile la flacara spiritualitatii Autori

ale activitatii inteleetuale,

forjate

de tehnologia

moderna

(inclusiv

prin diversifiearea

(mai ales in eazul ciericilor). de rnarca atentioneaza ca sunt

r

aparaturii casnice etc.). In legatura eu limita potentiala

interesant secolului

contemporani

de viata a omului,
inca la finele

mai longevive femeiJe decaf barbatii (caci traiesc in medie cu 6-8 ani mai mult), precum ~i persoanele casatorite, persoanele celibatare. Recuzita umana de crestere a longevltatii cumuleaza astazi
0

este silogismul pe care l-a dezvoltat,

fata de

al I8-lea, medicul german Ch. W.Hufeland, parintele Rationamentul lui se brodeaza pe urmatoarea

macrobioticii,

prernisa: in principia, un animal traieste de opt ori mai mult

decat uman, Inmultind timpul necesar cresterii sale si 'intrucat, pentru individul aceasta perioada totalizeaza aproximativ 25 ani,

multitudine

de retete ~i strategii,

unele stravechi,

altele recente, unele fanteziste sau expirate deja, altele rodnice

si in plina yoga.
Cea mai inocenta rnasura prin care omul de astazi

cifra respectiva

eu 8, rezulta

cifra de 200. Prin

urrnare, seeole.

conform opiniei sale, omul ar putea tral doua

in zilele noastre, R.Walford, profesor

incearca
moartea

sa

sfideze

vicisitudinile

senescentei
Aceasta

~i implicit eonstituie de

este remanierea una din eauzele

terminologica.
subtile pentru

de patologie prefigurand

la

probabil

care termenul

Universitatea

din Los Angeles, seade stacheta,

ca

bdtrdnete a fost detronat in favoarea celui de vdrstd a treia. in cursa pentru conservarea tineretii,
0

speranta

de viata pentru flinta umana, intervalul

Dr. P.Foissac (1873) a avut extravaganta

dintre

strategie tot

120-150 ani.
ambitie de a

mai mult freeventata fidel vestimentatia, care este

de varstnici este sa copieze, cat mai comportamentul si preocuparile

ierarhiza,

In unna unui inventar pedant si minutios,

tineretului. Utila pana la un punet, aceasta metoda de infuzare

Juvenlla fortata (deei eu mistificarea
145

configuratia

longevitatii pe diverse categorii profesionale,

144.

realitatii)

poate aluneca

usor in ridicol ~i grotesc, motiv pentru care trebuie practicata eu maxima vigilenta si cumpanire. Mai apoi, cuplul format din parteneri cu diferenta de varsta apreciabila intre ei, esueaza aportul

Autoritatile

domeniului

insista asupra rolu!ui pe care

suplimentar

de vitamine, enzime, oligoelemente,

minerale, procurate mai ales pe cale naturals (dar nu numai) It exercita in optimizarea starii de sanatate a varstnicului si

lamentabil, In majoritatea cazurilor, datorita faptului ea stilurile lor existentiale strident. Practicarea unei alimentatii,
0

(inelusiv

eel erotic) nu pot rima, distonand

implicit in prelungirea vietii. Din 1945, datorita doctoru!ui D.Harmon, se vorbeste

rationale, ,

echilibrate se

tot mai freevent de rolul distructiv pe care radicalii liberi (aeei "rechini din marea biochimica") II au asupra ADN-ului

instituie de milenii ea

arma deosebit de pretioasa in efortul

~i a

temerar al ornului de a-si prelungi viata, Inca Hipocrate continutul alimentelor a atentionat asupra importantei pe care ingerate
0

altor structuri celulare, precum ~i de modul eficient prin care ei sunt vdnati de catre principalii antioxidanti naturali, adica de

exercita

in conservarea si-au probat eu american R.

acei nutrienti care anihileaza oxigenu! reactiv din celule. Asa cum mentioneaza M.Safta (2002), din eategoria

sanatatii. Cert este ca, mesele pantagruelice prisosinta Walford nocivitatea. De aceea, profesorul

antioxidantilor

rae parte: (adica depozitati beta-carotenul pigrnenti in diverse din morcovi galbeni parti
~I

recornanda cu fervoare "subnutrilia acoperind iosa

tara malnutritie",
0

.:. carotenoizii portocaIii, plantelor;

adica un regim hipocaloric,

paleta cat mai

ale

diversa de sub stante nutritive. in plus, cercetatorii britanici au confirmat, alimentatii inca din 1996, virtu tile incontestabile vegetariene in sporirea duratei ale unei S-a

este eel

mai raspandit dintre ei); .:. vitamina C (prezenta in to ate vegetalele;

de viats.

validat astfel, si pe filiera stiintifica, in detrimentul cdrcotasilor de profesie, un adevar milenar si anume acela ca hrana vie (reprezentata stare cruda) indeosebi de legumele ~i fructele consumate are
0

macesele, carina si ardeii se plaseaza in fruntea ierarhiei); .:. bioflavonoidele reprezen-tate (vitaminele P, care sunt bine

in ea

valoare

net

superioara,

deoarece

in patrunjel, coacaze negre, afine,

furnizeaza vibratii pozitive corpului nostru energetic.

146

ceapa rosie, Yin rosu etc.);

147

'.

'~'-

.:-.~ as:

.:. vitaminele

(tocoferolii

~i tocotrienolii

se

adjuvant (al maladiilor acute ~icronice). Ascendentullor posibil, atat datorita deprecierii

a fost

gasesc, mai ales, In uleiuri din germeni de grau, orz, orez, soia etc.);

valorii nutritive a alimentelor, fiintei umane prin

In general, cat ~i din cauza suprasolicitarii (ubichinona, numita

astfel numu, surse

.:. coenzlma
datorita . creierului alimentare

Q10

stres, indiferent daca acesta este de natura fizica, chimica sau psihologica. preparatele Suplimentele farmaceutice alimentare prin se detaseaza net de sunt

ornniprezentei si rinichilor. din aceasta

sale In celulele Cele mai bogate coenzima

cateva particularitati:
nu se acompaniaza

se gasesc In

produse naturale prin excelenta;

de efecte

uleiul de soia, sardele ~i alune);

secundare nocive; sunt obtinute prin tehnologii pnn toate bogate in pilda, presarea tamaduitoare la rece), care permit conservarea ale substantelor

modeme (ca de proprietatilor (de aceea

.:. glutationul
produsele proteine);

~i cisteina (se procura

animale
~l

vegetale,

active; sunt concentrate

trebuie consumate

eu aport suplimentar

de Iichide); au actiune de avizul

.:. compusi cu seleniu (dozele cele mai concentrate

din acesti nutrienti se gasesc in nucile braziJiene, germenii de grau, sernintele de flo area soarelui, carnea

retard (adica absortia se realizeaza forurilor guvernamentale supJimentele

lent); beneficiaza

aferente. Important de retinut este ca,

alimentare sunt un aliat pretios in efortul de

a sanatatii, deci pot sluji cu brio ~i

de peste, camea

de curcan,

usturoiul,

protectie sau recuperare cauza longevitatii.

orezul, ciupercile etc.); in ultima alimentare naturale, curative medicinii prin vreme, sunt in mare yoga suplimentele

Cercetarile om posed a
0

ultimelor

decenii au demonstrat
0

ca fiecare

ale nutritiei ~i medicatiei, Este yorba de extracte provenind indeosebi din plante ale caror virtuti In contextul

genii Matusalem, care produce

substanta
sa de

numita superoxid dismutazii (SOD), substanta

anihileze I.Fridowich

destinata

au fost validate populare

de proba

timpului,

radicalii liberi din organism

(1968). Intrucat,

~i descoperita

de pretutindeni,

Ele au fost reconsiderate

~l

dupa varsta de 25 ani, concentreptat, ritmul distrugerii celulelor

stradania

nutritionistilor

moderni

lansate

pe piata

tratia de SOD se diminueaza

deopotriva

in actiunea de preventie, dar ~iin cea de tratament

148
149

este mai alert decat eapacitatea

lor de reprodueere,

fenomen

are, de asemenea, salutara

efecte benefice (V.O.Pa~eanu,

1994). Este a

care afecteaza toate organeJe corpului.

si inlocuirea
Cll

grasimilor

animale

cu cele vegetale,

Avand In vedere ca sursele care alimenteaza ratia zilnica

de radicali liberi (deja' prolifereaza alarmant,

zaharului

mierea de albine, a painii albe cu painea integrala. este benefica

0

radiatii, fum de tigari, la analgezice)

se pune. problema prin suplimente de a contracara generala

Periodic,

cura

de

dezintoxicare absolut

a organismului,

fie prin repaus

alirnentar

efeetele lor distructive (apud.C.Revel, 2002).

de zinc, cupru, mangan

(cand se consuma doar Iichide), fie printr-un regim alimentar de crutare (cand la mesele principale se apeleaza doar la un

Recent, s-a descoperit nadejde al SOD. E verba

in organism

~i un aghiotant de (GD), enzima

singur fel de mancare, preparat cat mai simplu). Aportul zilnie de lichide trebu ie sa fie intre 1,5-2 I

de . glutationa

antioxidanta

puternica,

dar care se diminueaza

~i ea odata ell

(preferabil apa de fanHina, eeaiuri, sucuri naturale). La 2-3 luni, se recomanda efectuarea unor cure de

varsta.
Asocierea aportului suplimentar de GT cu vitaminele multiplele efeete

sezon: cura de lamai; cura lui Kunzle

(ell un decoct facut din

C si E, dar si cu seleniul, ii potenteaza

benefice, inclusiv in lupta impotriva Unii partizani ai longevitatii

toate plantele spinoase: brad, maces, alun, coacaz etc.); cura cu tije de papadie; eura de cruditati; cura de struguri; cura de grau

imbatranirii. recomanda consumul

incoltit, Oxigenarea

uzual de iaurt

~i mere, dar moderat de vin, eafea ~i sare, eu

suplimentara

a plamanilor ~i miscarea

eliminarea totala a tdriilor. Cat trebuie priveste aportul caloric al varstnicului, nu

organizata prin intermediul

zilnice, agrementate relaxare

plimbarilor §i al gimnasticii
de masaj piese (automasaj) importante ~i In

cu proceduri reprezinta

sa depaseasca,

la barbat,

2400 calorii,

iar la femeie, hranei zilnice, si fructe a carnii

(autorelaxare)

2100 calorii.

Se recomanda

ca in constelatia

panopJia omului eontemporan, S-a constatat ca extreme suprasolicitante,

0

care vrea sa sfideze timpul. uniformitate climatica

60% din alimente (preponderent

sa se axeze pe lactate,

legume

anume

, tara

crude). Eliminarea totala din alimentatie

stimuleaza cresterea duratei de viata,

la campie.

de pore ~i un eonsum moderat al carnii de peste, pasare, vita

150

Su n t prrvi egtate zonele inalte fata de cele plasate "1 .

151

· -_

;;_ ~J.... ..... ~

"~I'··'L.. !~:;. .....

in acest sens, H.Barbusse

(apud. L.Boia, produce

1999, p.129) medita, tot a~a cum

constituie nu numai

sursa majora de placere existentiala,

eft acei varstnici,

ci -iii

pe drept cuvant, ca "muntele produce stejari falnici". in plus, temperatura caIde, asa se explica

centenari,

de sanatate. S-a constatat care reusesc sa ramana

indiferent au
0

de sex, mai de

activi

sexual,

alura

rece este preferabila probabil longevitatea

celei foarte mai mare a

tinereasca. gasirea

Poate de aceea, omul s-a preocupat dintotdeauna remedii care sa le conserve

0

unor

apetitul

sexual,

locuitorilor din tarile nord ice, cornparativ eu cele ealde. Printre formele de relief, insuJele si peninsulele sunt adevarate

precum si capacitatea senectute. disfunctii Printre erectile

de a realiza cele

experienta uzuale

sexuala si la ce provoaca

cauzele

mai

campioane ale senectutii. De-a lungul timpului, promotorii ~i alte strategii, longevitatii propun omului de

~i impotenta,

se poi enumera cresterea (C.Revel,

urrnatoarele: colesterolului, 2002). De-a virtutile

diminuarea

nivelului

de testosteron,

mai mult sau mai putin aecesibile

aportul redus de zine din alimentatie lungul timpului, pe diverse

rand: injectii cu hormoni sau cu eelule tinere (terapie celularii), transfuziile cu sange tanar, consumul unor produse (gingseng,

filiere, au fost validate

deosebite pe care amestecul disfunctiilor

de ovaz ~i urzica ll au in corectia Consumul de stridii are efecte curent a

gerovital H3, melatonina, (prin inactivarea ~i moarte),

sulfatul de Dhea), terapia genetica de imbatranire de dr.

sexuale masculine.

genelor care sunt responsabile

similare, datorita continutului de reabilitare vracilor de a lieorilor, pretutindeni,

mare de zinc. Profitabilul 'in practica

ca de pilda genele M, si M2, descoperite

utilizate

tamaduitoare

M.West din SUA etc, Aportul activitatii

0

au condus

la descoperirea activismului

unor sexual.

sexuale in stimularea

longevitatii

substante

miraculoase

In reamenajarea

continua sa ramana

problema dilematica

lntrucat se pot cita,

Chiar daca femeia a fost neglijata si la acest capitol, astazi se stie deja ca, dupa instal area menopauzei, stimulatori terapie si ea are nevoie de

atat persoane centenare care au trait in deplina asceza sexuala, cat si batrani procreat sexualitatii multe care au fost activi la acest capitol si chiar au peste 100 ani. Cert este ca, problema mai

sexuali. Din pacate, In ultimul timp, omnipotenta si-a divulgat si efectele nocive.
0

cu mult

hormonala

In
de

nu trebuie eludata, nici la aceasta varsta,din Mai intai pentru

152

compensatie,

fitoterapia

of era cu generozitate

bared

motive.

ca,

practica

sexualitatii
153

salvare (de pilda, extractul ging:s'eng etc.). In milenarele altA' ordine pradlci de

din planta numita lemn dulce sau

SUA, pe

durata de 14 ani, asupra unui esantion

nurneros , a

format din majoritatea idei,

locuitorilor unei localitati californiene, 2002):

asa cum

demonstreaza
la om

identificat sase asemenea obiceiuri (apud.C.Revel, .:. sa se doarrna macar 8 ore pe noapte;

tantrice,

dimensiunea

sexuala

tezaurizeaza
E.eio-fan

~i un imens potential

spiritual.

De aceea,
e

.:. sa se conserve

greutate normala, In consonanta

(199] c, p.23) sesiza cldnspiratie:

"sexualitatea

cu inaltimea ~istructura osoasa a persoanei; .:. sa nu se fumeze;

sirigJta poarta spre cer din toata biologia", Caurmare, asa cum amriiai energiei mentionat, vitale din perspectiva oricum daoista, pentru conservarea In declin), se recomanda ejacularii),

.:. sa nu se consume

zilnic mai mult de doua pahare

(aflata

eu vin pe zi sau unul eu tlirie; .:. sa se faca sport moderat de trei ori pe saptamana; .:. sa se manance zilnic un mic dejun sanatos; .:. sa se ia masa la aceeasi ora. Gestionarea un aliat de mare efectelor J.Cosnier a principalelor sale inspirata calibru ~i eficace a stresului in cresterea asupra un longevitatil, starii de constituie datorita sanatate, al

practicarea de catre barbat a continentei (suprimarea

.. arlica acel coitus reservatus care, rara a-l priva de inegalabilele delicii ale voluptatii erotice, nu-I epuizeaza are si
0

suplimentar.

Mai

apoi, a face dragoste

descoperita

conotatie subtila, ce trebuie

pe masura
0

si uzitata, din ce In ce mai frecvent, obligatoriu parteneri, la

trecerii ani lor si care nu conduce genitala. De la conversatiile cotidiene, la

activitate

surprinzatoare propune

dintre

pe marginea necenzurata

(2002)

inventar destinatie: conexe

expresiv

nirriicurilor

exteriorizarea

tehnici utilizate cuaceasta

serititrient'elor sipana atateamodalitat!

la gesturile de mangaiere ~i alint sunt tot pentru a intretine In climat afectiv

.:.
.:. .:.

relaxarea

§i procedeele
);

(yogine

~I

accesibile si binefacatoare

sofroterapeutice

orice cuplu (~l, mai ales, in eel varstnicjuri armonios ~i constructiv (E.L.Leonelli, Sporirea Iongevitatii 1997).

meditatia si procedeele de imagerie mentala; strategii eorporale (dans, sport); tehnici auto cal mante, preeum: gesturi de mani-

este conditionata

si de rularea realizat In

.:.

zilnlca a unor obiceiuri

sanatoase.
154

Un experiment

autocontact(onicofagie,
155

automangaieri),

pularea

unor

obiecte suptul

(matanii,

bile

etc.),

straine, scrierea unui jurnal, carti etc., sunt tot atatea modalitati privilegiate culturale, prin care se pot obtine veritabile

masticareasi

(guma de .mestecat jigari,

voluptati
cea

pipa etc.), ritualuri proprii (legate de tntretinerea toaletei personale, de donnit etc.),

ce continua

sa vertebreze

~i sa aduca uitarea

rugaciuni

buna. in

colective etc.; .:. cultivarea unor relatii sociale 'in top), excelent, amicale (care se continua

cursa impotriva
forteze barierele
din aceasta

mortii, omul contemporan

imposibilului. perspectiva, a inventat

sa

Cateva mostre
Astfel, in 1960, Este dupa
0

plaseaza prima
reprezinta un

datorita
mijloc de

faptului

ca

vor fi edificatoare, fizicianul vorba american

a incarca

R.Ettinger
unei

criogenia.
clipe

bateriile afective ale individului constituind si

0

eu provizii noi, pentru

de congelarea

persoane

in primele

supapa de evacuare

instalarea

mortii clinice si pastrarea speciale, pe

0

ei, la temperaturi nelimitata

de - 160

deseurile sale psihice,

C, In capsule

perioada

de timp, pana

o
deprindere
asa-numitului

piesii

de rezistentii,

in conservarea

tineretii devina
0

cand progresele sa incurabila

stiintei vor fi capabile

sa-l vindece de maladia

psihologice a varstnieului

(si care ar trebui

sa

sau de batranete, In functie de corpolenta pungii, tot corpul sau doar caput. Pare un voiaj inedit timpul, deoarece

cotidiana), se refera la necesitatea jogging mental (apud.R.Popa,

ell

practicarii

se poate conserva

1999 b, p.I77), sale paleta

~i temerar In viitor, care vrea sa cucereasca

momentan, speranta deocamdata industrie este doar pentru
0

prin care sa se solicite, inteleetuale. "activ:itati1or parametri, Cat care de

statomicie si

si pasiune, facultatile
de rafinata este

dulce

himera,

un credit in alb de
certitudine profitabila tip de

diversa

protagonisti pentru din SUA.

si

pot servi

acest

tel, depinde

de numerosi valoarea spectrul

numai

intreprinzatorii

acestui

ce tin tndeosebi intelectual,

de persoana

respectiva: profesia,

frigorifica

coeficientului

nivelul de cultura, conditia

Progresele adevarului intreaga

eclatante

ale ingineriei

genetice,

descoperirea este depozitata intregului

de interese, starea de sanatate,

financiara

etc. Leetura, teme, limbi

ca, in fiecare celula a organismului, informatie biologica necesara

conversati ile mai mult sau mai putin elevate pe diverse frecventarea unor cursuri, conferinte,
156

reconstituirii

invatarca

unei

157

organism

a dus la aparitia

unei

metode

incitante,

dar

~I

oarneni nealteratit

care,

daca nu rnai sunt tineri, prospetirnea

.'.

sa-~i fi conservat

nelinistitoare in acelasi timp, cea a cloniirii.

Concret, oarecare se porneste de la
0

macar

sufleteasca.

Varstnicul nu

celula

a unui organism pe cale

trebuie sa se lase rechizitionat

niei de cresterea nepotilor,

nici de servitutile domestice si

EI are dreptul si datoria sa-si

(animal

sau uman)
0

si prin multiplicare,
identica.

asexuata , se reconstituie

creatura

Seopul eel mai

grddindreasca propria lui fiinta, caci timpul sau nu prea mai

are rabdare. De aceea, senectutea poate oferi ultimul ragaz

tentant si mai inoeent al unei asemenea tehnici ar fi realizarea unei banci personale de organe, caci avand in dotare, printre stoeurile de rezerva, ~i propria clona, orice om va putea inlocui un tesut sau un organ defect, asigurandu-si supravietuirea.

pentru ca individul sa-~i onoreze talentele, dorintele, proiectele ramase 'in suspensie. Invatand sa-si gestioneze el trebuie sa-~i imbogateasca de ancore strdjuitoare. Indiferent .'. varstnicul viziteaza Vorbind putem de inspiratia ~i sapientialitatea boala cu care il stresul cotidian,

si reteaua de relatii umane, adica

Pentru a disipa

eventuala

angoasa

de coloratura
0

rnorala,
faptura

pionierii domeniului lipsita de constiinta,

au promis eli orice elena va fi adica pur vegetativa.

Si

intrucat metoda si

l~i populeaza acurn despre rnai aceste lor

existenta, dedit

~i suferinta
alta varsta.

clonarii a repurtat prime Ie vietorii, pariul dintre partizanii adversarii ei a coborat din sfera fictiunilor

mult

la oricare

pure pe taramul

intemperii inerente
profund rnetafizic,

senescentei,

nu

coneret si de imensa responsabilitate

al fapteior. la tribuna longevitatii, american

oeulta

sensul

transfigurator. sale, ci

o
M.Fossel,

alta

tehnica

sedueatoare, tehnica
0

Altfel spus, ele semnifica nu doar redute ale rezistentei mai ales redute ale cuceririi orizont se insinueaza, spiritualitatii. E.Cioran doar prin unui temei

este cea a telomerazei, in anul 1996,

pe care medicul

mai inalt, caci la chemarile observa caci

prefigureaza

pentru eel de-a do ilea

0

din ce In ce mai tulburator, este a-spirituala",

deceniu al acestui secol. Este yorba de

enzima prezenta In omului, Ii va 1999).

,,0 sanatate perfecta

sperma si 'in celulele maligne, care adrninistrata mari considerabil speranta de viata (apud.L.Boia, Longevitatea unui stil de viata umana activ, este fertilizata emulatoriu
158

(1993, p.195), intr-o convorbire boala incetezi sa mai fii

0

cu S.Jaudeau, sirnpla

marioneta,

~i de practicarea
printre

infailibila ~i inconstienta,

pentru ca realizezi,

pe cont propriu,

si valorizant,

159

efemeritatea

acestei

vieti. ~i astfel,

nevoia

de credinta,

de

timpului,

alaturi

de maladiile

cardio-vasculare,

cancer,

sida

religiozita~e l~i dezvolta noi radacini. "Batranul crede mai mu It inIumea

1 ,. '. ..'.',. '.'

~i aleoolism. de apoi, deoarece i se

(1998) p234).
.'

Cresterea probleme profesionale,

mediei de viata implica

~i

multitudine

de

imputineaza

Jumea d~ aici", a~rmaI.lan,o~i

Este de sa-~i

socio-economiee, raspandirea

legate de prelungirea

activitatii etc. Sunt

adevarat," :..:dar nu este totul, deoarece . suferintele }eplieze bolii si ale pierderilor, fiinta risipita in exterior, acel

provocarile ,."cauzate . pe individ

familiilor poligenerationale

II obliga

probleme complexe, in tare am pasit deja. Longeviv confrnntarea

dar si provocari

incitante pentru mileniul

spre propriul

lui templu ee

launtric, pentru
sornnoleaza
•. __.'~_.,.__

a activa

arhetip at divinitiuii,
r: ';. .'

sau nu, omul nu poate cu moartea,

amana

la nesrar~it ei se

in fiecare dintre sub protectia

noi. lata pentru ce,plasarea in Dumnezeu si izbavlre. amplificare meditatie, caritabile a dialogului freeventarea in beneficiul eonstituie
0

nu numai pentru ca scadenta

senectutii promisiune

credintei

apropie, ci si pentru ca varsta senectutii pentru reflexie ~i bilanturi. puerila, atat de activa

este timpul de gratie optica

de sen ina tate, regenerare

0

Acurn, in mod implaeabil, ca moartea

In consecinta, este nevoie de eu Dumnezeu, ~i prin mai rugaciune, multe acte

in tinerete,

este doar
trebuie sa

problema celorlalti, se dizolva treptat, iar varstnicul

bisericii

cat

faca fata eelui mai dificil examen, dintre cele multe pe care i le-a propus viata. Nu e usor, chiar daca omulare de partea lui

s~r;n,enilor. "Fara Dumnezeu,

mediteaza Pi'['utea

(1993, p.77),

omul ramane un biet animal rational si vorbitor, care vine de nicaieri si merge nicaieri", Dincolo viata este
0

toate asfintiturile sale. ~i nu e usor mai ales pentru cei care nu sunt siguri de destinatie ~i care se incurca in prea multe legaturi

de orice alt cornentariu, indubitabila

cresterea

duratei

de

terestre, cramponandu-se propriu,

de ele. Dar moartea se invatape Iar "cine' a invins 1991 c, p.19).

cont

realitate

a zilelor noastre.

Si pentru

ea orice lectie majora.

fricade

ca in anul 2020, statisticil~ es~imeaza ca ponderea persoanelor de varsta a treia se va ridica la 22%, iar in 2050, va totaliza cateva. milioane, Organizatia Mondiala printre a Sanatalii imperativele a

moarte, a invins si viata" (E.Cioran,

Poate de aceea, teama de moarte este izvorul insusi al intelepciunii.

proclamat

problemele

senectutii
160

161

'..i:

!1+....,z•
. •:X ~,'

MOARTEA - INEVITABILUL EXAMEN

Dedic acest capitol," neuitiirii tatdlui meu, dr.Adam Jinaru, at ciirui adagio. terminal a inspirat ~i nutrit, poate deloc intiimpliitor, paginile care urmeaza.
Contabilizand provoaca desertificarea aduce in. avanscena
'. ~. q -:-~ I ,,;_..

de alienanta), controleze posibila,

prin care omul de azi vrea sa rationalizezc, standardizand ~i arnputand orice

sa

totul,

surpriza

inclusiv din spatial funciar

inefabil al nasterii

~i al si

mortii. Desigur, mcdonaldizarea acestor domenii comporta aspecte pozitive,

ce nu pot fi omise. Astfel, datorita tehnolocopii care nu s-ar fi

giei medicale cele opt pacate crueiale ale umanitatii, ce omului eontemporan, K.Lorenz
.

rnoderne, exista nurnerosi

nascut si nu ar fi trait niciodata, dupa cum exista si foarte multi bolnavi, de toate varstele, care Tara progresele la
0

(1996)

uluitoare

ale

disparitia

nevoii de a fi in dialog eu sine Probabil ca un asemenea

rnedicinii actuale ar fi fost condamnati Limitand registrul discutiei

moarte indubitabila, la procesul de

insusi,

de a reflecta,

in general.

numai

context a irigat suplimentar

si aversiunea

omului din sccietatile mortii si, implicit, de

mcdonaldizare a mortii, nu 'putem minimaliza nici implicatiile

ei negative: amplificarea perioadei
cand un om e mentinut

industriale de a privi frontal problematica

a se pregati deliberat ~i sapiental In vederea intalnirii cu acest eveniment implacabil. Este yorba de ~i uneori
0

artifical in viata, ignorand cu seninatate calitatea existentei in aceasta perioada suplimentara; privarea momentului

lui

bagatelizare prin

prin negare,
Civilizatia pentru

indiferenta

chiar

a mortii , rom~ntare.

mortii in

de afectiune ~i intimitate, prin consumarea mediul incolor,

lui preponderenta industrializarea

apuseana adora viata si uraste moartea, adora viata . ,_. ~ . desertaciunile ei poleite si uraste moa~ea. pentru

fad si birocratic din spital;

inmormantarilor, farniliei, inmultirea

prin transferul acestor indatoriri, retele de

din resortul funebre;

presupusa ei ferocitate. Numitorul cornun din aceste sentimente polare este devidarea lor de orice sens mai adanc, In fenomenul, plus, starea respectiva este potentata ~i de e,xistentei

in eel al profitabilei

pompe

numarului de incinerari ~i desfasurarea

cenzurarea

lor pe banda riguroasa a

rulanta, intr-un flux contra cronometru;

care a cuprins

to ate cornpartimentele

suferintei cauzate de pierderea unei fiinte dragi, suferinta care nu trebuie sa dureze mai mult "ca un crevete proaspat" de

(inclusiv moartea) si pe care G.Ritzer prin suculentul

(2003) it de'semneaza Bste

terrnen de .mcdonaldizare a societatii",

(M.MacPherson,

apud.C.Ritzer,
163

2003, p.152);

prelevarea

yorba de stradania (aparent bine intentionata,

162

dar in fond atilt

sperma

(printr-un

dispozitiv

de

electroejaculare),

de

la

viziunea

unei vieti viitoare, sacra".

eare confera

vietii de acurn

persoanele aflate 'in coma sau deja decedate.

semnificatie

Referindu-ne
moarte,

la atitudinea

omului

obisnuit fata de adulta si, mai ales, vietii

ea un

lata de ce, afirrnatia pretios credo

lui St.Lemny "a

(I990) seconstituie
invata sa mori este

cert este ca, incepand

cu varsta

existential:

eu eea a senectutii, el este constrans de imprejurarjle sa abandoneze

mestesugul

eel rnai mare din toate mestesugurile".

0

De altfel,

cate ceva

din

aceasta uzuala ~i mioapii

asa cum exista

arta de a trai,

arta de a iubi,

arta de a avea

politica a strutului.
Oricum, postura celui care crede ca moartea reprezinta finalul finalurilor S.Rinpoche, din nu este deloe de invidiat, iar observatia memorabila sa lucrare intitulata lui

succes etc., este imperios

nevoie
0

si de

arta de a muri.

Pentru aceasta din urma, se cere

noua optica, un nou alfabet.

Plasarea, varstelor, necesara,

in epilogul capitol

unui tratat eonsaerat

cu

rde psihologie
mortii uzantele
este

Carte a

a unui
chiar

acut

tibetand a mortii si a vietii (2001, p.29), dezolanta ei infricosatoare: mai mult de eternitate,
0

ne poate inculca

daca
lara
0

distoneaza
asemenea

devenite

.Ja unna urmei, nimeni nu traieste intreaga

c1asice, intrucat,

discutie,

furam simfoniei

suta de ani, dupa care se intinde Dar aceasta viziune

acordurile ei finale. Oricurn, analiza de fata se doreste a fi doar prima litera dintr-un alfabet preliminar, care nu reprezinta decat o provocare,
0

neexplicata.;".

obtuza despre
ci si

moarte afecteaza

profund pagubitor

nu numai individul,

invitatie

de a ne asuma

lucid si responsabil

societatea, caci dintr-o asemenea etica prezenteista

a lui hie et

aceasta problema existentiala majora. Moartea trecere, face parte din fibra vietii, ca un hotar, ca
0

nunc, se alimenteaza si acea campanie desantata ~i inconstienta

de devastare surabilelor precizeaza ei a mediului consecinte ambiant, nocive. cu toata Din gama incomenasa cum traditii ne-

lacatuita in mister, prin efluvii pure ~i luxuriante

de

fericire, "toate

. lumina. In acest sens, E.Cioran cuvant: "murim de la inceputul si-a pierdut defel prospetimea, Dar goana dupa

(1994, p.l35) medita pe drept

timpurilor

acelasi

autor (200 I, p.19):

marile

~itotusi moartea nu

spirituale ale omenirii, incluzand

bineinteles

crestinismul,

Aici e taina tainelor", ca

0

au spus dar ca moartea nu este sfarsitul,

Toate au transmis

nemurire,

veritabila

cutie a

Pandorei, ascunde
164

si reversul

medaliei.
165

Asa se explica de ce,

unele celebritati au demonstrat

literare (K.Capek, in pagini memorabile,

A.Huxley,

S.de Beauvoir) de

noastre bari, chiar

rnorti existentiale,
deziluzii amar ~i pierderi, tonic

formate

din

tot atatea gustul 0

schimsalciu,

cat de dezumanizanta,

care ne exerseaza al nepermanentei.

lnfioratoare,

de insuportabila

ar fi viata unui om nemuritor,

si totusi

asemenea se

harazit sa peregrineze fara speranta printre oameni care mor.

Prin urmare, necesara oricat de secant ar parea, majore. moartea e

asertiune

se legitimeaza

daca ne gandirn

ca si valurile

napustesc
rnodeleaza,

fara mila asupra stancilor, dezvelind

dar nu Ie distrug,

ci Ie

din eel putin

trei considerente

Mai Intai, dupa

In lumina forme ~i esente nestiute. Poate poetului R.M.Rilke afirmatia

pentru ca realizeaza invesnicirea expresia lui M.Eliade

fiintei umane, generand,

ca un asemenea gand i-ainspirat

ell spaimele tezaurul sfasietor

(1992, p.l74),

"na~terea In eternitate".

noastre seaman a cu niste dragoni,

care ne pazesc debusolant ~i

Mai apoi, pentru ca prin retragerea capabil deoarece, sa adauge

ta din scena, apare un altul,

~j

eel mai aseuns, altfel spus ca, exercitiul al perisabilitatii, se distileazatreptat

lumii noi sensuri

sernnificatii. sale

In fine,

intr-o nestematd

asumandu-si

constiinta

propriei

finitudini

de crez, aceea ca exista in noi un temei mai inalt, un sambure nemuritor. a a Mai apoi, trupul dascal, prin semnalele nostru

terestre, omul se va stradui Ca urmare, vietii, moartea modului problema Se spune eu fastul

sa-si conserve rectitudinea rnorala.

terminus sau ultima redutd

fiind statia

reprezinta ~i el un nepretuit
pe care ni Ie da, incepand recompensele este un mai

trebuie

cucerita, ea facand proba suprema arta de a trai. Deci, se pune eonfruntarea in loe
0

nelinistitoare

in eare ne-am insusit

eu a doua parte a vietii, .Poate ca una dintre lmbatranirii, corp afirma Gloria Steinem (2001,

de a ne pregati pentru

eu moartea.

p.244),

ca

maestrul tibetan P.Rinpoche, sarbatoarea Anului

sa

eelebreze eu

mai putin

iertator,

care transmite

avertismentele

euvenit

Nou,

intampina

repede, nu ca un tradator,

ei ea un intelept", deprinderi

Din acest motiv,

tristete ~i laerimi, pentru ell a mai trecut un an ~i atatia oameni s-au apropiat eu inca un pas de moarte, dar au rarnas la fel de

individul
sanogene

este obligat

sa adopte

existentiale

mai

si sa se replieze mai freevent In forul sau interior. pe

0

nepregatiti ca odinioara.
Cu pregatire toate pentru aeestea, insidios

Angajarea

eale spirituals si, mai ales, asumarea se constituie ca eel mai pretios in

~i implicit,
0

anume micile

unei antidot

credinte

autentice,

evenimentul

respectiv
166

realizeaza

si remediu

in acest dramatic
167

efort, care semnifica

fond examenul pentru ca, rezonanjele

crucial al vietii Este insa un imperativ (apud.C.I.Boeree,

ardent 1997),

omului expresive, moarte stiintifice,

fata

de

moarte.

Stau

in acest

sens,

ca marturii dintr-o

asa cum observa Erikson

numeroasele

cazuri de persoane au intrat sub

reanimate

au bataie lungs, caci daca varstnicii

nu se vor teme

clinica
sub

~l

care

vizorul
precum:

investigatiei R.Moody, K.Osis s.a, au

de moarte, atunci nici tinerii nu se vor teme de viata,

bagheta K.Ring, M.Salom,

unor

somitati

Experimentarea
sonale, indiferent

deliberata

a unor

stari transperbogat al ziditoare,

E.Ktibler-Ross, E.Haraldsson Subiectii traversat tanatologilor standard telor din

M. Schrster-Kundhardt, S.Kreutzinger, F.Schoonmaker deIoc ce

de metoda

utilizata,

din evantaiuI cu adevarat

celor existente ', constituie

ca~i individul nernijlocita, anihilare, nante"
0

prilejuri

respectivi aproximativ

(si cazurile aceleasi

nu sunt trairi,

izolate) a

are ocazia certitudinea infrangere, 1998),

sa dobandeasca, printr-o traire ca moartea nu este un sfar1it, 0

unei "aventuri impresiopopulata de fizic, spre alta dimensiune,

ceea

permis

sa schiteze, prin esentializare, lui fundamentale. mortii (EAM), lumea care

un scenariu aproape Problema experienin sensul a fost contra~i

ci debutul intr-o

in articulatiile apropierea omului ridiculizata

0

(S.Grof,

developate

lumina, unde constiinta, I~i.continua desavarsire, metamorfoza, De aceea,

ce transcende

limitele corpului

posibilitatii adeseori

de a scruta de sceptici,

de dincolo, mvocau,

in aspiratia ei spre perfectiune,

0

muribunda,

pe nume .G.Morley

argumentand, neurologici. tanatologiei comode,

sene baza

de factori unor

farmacologici, cercetari, pe

fiziologici

(apud.E. Ionesco,

1994) a dat dovada de multa inspiratie atunci cuvinte:

In

riguroase

erninentele ipotezele prezenta

cand a rostit, In uItimele ei clipe de viata, urmatoarele "Nu plec, ci ajung!" De altfel, indiferent daca

mondiale
demonstrand

au demolat ca actiunea

rand

rand

endorfinelor, exhaustiv

trairea
se

unei

experiente
fortuit

transpersonale, sau intentionat, atitudinea

hipoxiei cerebrale etc., nu potjustifica fenomenele EAM. psiholog amencan,

~i convingator

realizeaza

restructureaza

din temelii

viziunea

~i implicit

Celebrul

dr.

K.Ring, EAM,

studiind

un

esantion
2 Este yorba, a~at de metode traditionale stravechi (yoga, meditatie, practici ascetice, dans'meditati~,isihasm"rugaciune etc.), cat ~i de metcde modeme (tehnica psihedelica, recipient de izolare senzoriala, respiratie holotropica etc.)

de 102 subiecti,

care au traversat

s-a simtit

indreptatit

sa degajeze

prezenta unui numar de cinci categorii

esentiale de train:
169

168

·:.

pace profunda, la debutu I EAM-ulu i;

.:. cii deruleaza tuturor

un

traseu fiind

aproximativ populat

eomun

.:.
.:. .:. .:.

iesirea din corpul fizic;

intrarea in intuneric; intalnirea cu
0

subiectilor,

cu imagini

transeendente tudine;

~i trairi mirabile, pline de beati-

lumina alba, stralucitoare;

fuziunea eu lumina respectiva. opinia lui Ring,

.:. ca experienta este accesibila orieui, indiferent 'in luerarea sa de varsta, sex, origine

Dupa

formulata

socials, nivel cultural,

Traindusiimoartea. cdstigi viata (1985, apud. E.Meckelburg,

2003), fenornenul EAM implica o succesiune de secvente:
0 0

apartenenta religioasa etc. Sintetizand

asupra destinului p.78) precizeaza: magnitudinea uman, K.Ring "eercetand

evolutie gradate, ee reuneste

irnpactului

produs

de EAM 2003, mortii,

senzatia

ca te ridiei eu

viteza

(apud. E.Meckelburg, din apropierea

uluitoare, ca te apropii de
agresioneaza sentiment relationezi , universala

lumina coplesitoare,
0

dar care nu-ti

fenomenele

privirea, emanand

imensa iubire; ca traiesti un a pacatelor; ca cunoastere

am invatat sa privim moartea eu alti ochi, sa nu ne mai fie frica de ea ei, dirnpotriva, sa
0

de impacare totala ~i de iertare nonverbal eu lumina,

vedem ea pe
0

intalnire cu iubirea.

ee Hi transmite

Cine intelege moartea cum apropierea Nueste

inteleg oamenii care s-au aflat in experienta in apropierea

si ili prilejuieste

un recurs

al intregii tale vieti, ale existentei;

cit

ei, nu mai trebuie sa aiba nici un fel de teama de ea.

0

recurs care iti elucideaza auzi' muzica transcendenta

valorile autentice

nevoie ea fiecare sa aiba

a sferelor ~i poposesti

pe un taram

mortii, dar fieeare poate, dad. vrea, sa invete sa foloseasca in

propria-i viata ceea ee ne transmite
0

paraCiisiac; in fine, ca doresti sa ramai aiei pentru totdeauna. . Interesant de semnalat este si ca, la capatul unui deceniu de preocupari asidue 'in domeniul tanatologiei, acest autor a

astfel de experienta .

Bineinteles ca in spatele tuturor acestor 'invatarninte sta ideea fundamentala inca moarte",

ca

exista doar viata, viata de acum ,~i viata

dar pe care noi
0

reusit s~ decupeze cateva EAM:

caracteristici

definltorii pentru

care urmeaza dupa aceasta,

mai numim

.:. ea fenomenul este prezent 'in toate eulturile;

Analizand la Paris,

problema
0

respectiva, institutie
171

mention am eli in Franta, specializata in aceasta

functioneaza

170

directie, Imminente

~i anume

Centre d'Etude des Experiences de Mort

Activitatea

subiectilor

fa care s-a administrat

~i intraindividuale.

LSD, exista diferente

Detaliind, rezulta ca

(CEEMI).

centrului

este

triplu
de acest

interindividuale

constelata, urmarind deopotriva colectarea marturiilor

tip, studiul aferente. lor stiintific, precum ~i difuzarea

reactia lor difera chiar daca este acelasi drog, aceeasi doza si

cunostintelor

aceleasi

conditii,

ceea

ce Inseamna trebuie

ca nu

determinantii
ci rnai ales subiectului.

chimici sau cei fiziologici de optica si atitudine pe care individulle de psihologia fata de structura de personalitate

luati incalcul, biografia

Schimbari fundamentale
moarte au generat

~i respectiv

si experrentele uzitate

poate

Mai mult, efeetele variaza chiar si pentru acelasi subject, dar In

travers a prin nata. Astfel, transpersonal,

metodele

transperso-

sedinte diferite, In functie de nivelul abisal careeste aecesat.

Oricum,

scoala

grofiana

~i

toti

anteeesorii autorizata

sau

unul

dintre

parintii

fondatori

ai

curentului

descendentii din ratiuni

sai au relevat ca utilizarea pertinenta, exclusiv terapeutice a substantelor

~i

psihiatrul

S.Grof,

plasandu-se

in descendenta deceniu at

psihedeJiee

unor preocupari

ce dateaza inca din al patrulea

tezaurizeaza aducand

~i importante virtuti euristice, deoarece escaveaza, fenomene multa vreme inaccesibile si

secolului XX, i~i revendica in portofoliul sau profesional de experienta cu snbstantele psihedelice ce s-a concretizat printr-o cazuistica (indeosebi generos

17 ani

la suprafata,

LSD), ceea si

care provin din diversele straturi ale inconstientului. Ideea forta ee se impune este ca aceste amplifieatori fascinant al ai eonstiintei, care declanseaza droguri sunt

reprezentata

care reuneste 4 000 de ateliere psihedelice de autorul respectiv si sotia sa, Christina),

(conduse

personal

un periplu tainic aferente

la care se adauga ~i psihe-

(dar cu intoarcere Din

garantata), multitudinea

in universul trairilor

accesul lor la Inca 2000 de rapoarte ale unor ateliere

inconstientului.

delice initiate de diversi colegi. Asa cum rezulta din lucrarea sa

experientelor indeosebi,

psihedelice, posibilitatea

in contextul

de fata ne intereseaza, unor episoade si

Royaumesde

I'inconscient humain (1983), contrar literaturii

experientei LSD si care acredita ideea unui un

experimentarii

clasice dedicata

mistice ~i religioase.-capabile

sa produca mutatii axiologice

model de reactie. standard la toti subiectii, Grof a demonstrat element surprinzator: ~i anume
172

atitudinale de fond, la persoana in cauza.

acela

ca,

intre

trairile
173

De alfel, printre voluntarii psihedelice, substante realitate se numara si multi

ce au apelat teologi,

la experiente

efectele

curei psihedelice

asupra

numerosilor

bolnavi

sunt

care cred ca aeeste te pot plonja intr-o tulburatoare sunt

dintre cele mai memorabile, neuropsihologiei

ele sfidand eu nonsalanta

tiparele

sunt de natura sacra, intrucat transcendentala. Nu mal putin

clasice. lata cateva dintre ele: sau perioada ale suprima total durerea, pe
0

.:. atenueaza anumita dramatice analgezic ciente; .:. contribuie impulsurilor

cazurile aeelor persoane, bolnave de cancer, In faza terminals care, la solicitarea Spitalului

de timp, chiar si in cazurile

Spring Grove din Baltimore,

au

acelor pacienti la care orice

au devenit total inefi-

fost supuse unei terapii folosirii

psihedelice

eu LSD ~i DPT. Ideea in terapia Wasson, muribunzilor care au avut

si narcotic

substantelor

psihedelice

apartine sotilor Valentina

~i Gordon

la eliminarea suicidare,

depresiei, anxietatiisi a contribuind la reame-

oeazia sa asiste in Mexic (1955) la un ritual sacru eu ajutoruI unor ciuperci. Mai apoi, celebrul scriitor A.Huxley substante psihedelice, atat ca sa-si pregateasca in vederea a apelat Ia sotie,

najarea rernarcabila a tonusului lor psihologic; .:. genereaza

0

propria

debordanta

deschidere

.spirituala,

Marie (suferinda

de cancer),

unei morti senine ~i el insusi (dIpUS

cu rnutatii valor ice profunde; .:. pregateste bolnavul pentru armonioasa

0

demne, cat si ulterior, ca sa moara confortabil tot de un cancer, in 1963).

confruntare

serena, de

si dernna cu moartea,indiferent

ProiectuJ psihedelic in beneficiul cancerosilor

terminali a

rasa, sex, varsta, profesie, convingeri etc. Capacitatea trecerea iluminarea culturale, substantelor celeilalte este psihedelice reaiitati, cunoscuta de

religioase

demarat In 1967, la Spitalul Spring Grove, prin efortul conjugat al lui S.Wolf, W.Pahnke ~i a unui grup de chirurgi

a prilejui

nonconformisti,

iar dupa moartea

intempestiva

a lui Pahnke

spre tadimul constiintei,

adica de a produce in toate spatiile

(1971), S.Grof si J.Halifax in acest demers (din 1972). Asa cum rezulta

se vor implica, cu har si devotiune,

inca din timpuri personalitati

arhaice,

fiind utilizata deopotriva

din tulburatoarea

carte

The Human

de numeroase

din diverse domenii sau de indivizi pe aceasta tema datoriim

Encounter with Death (1978), semnata de Grof ~i Halifax,

174

ramasi anonimi.

Pagini seducatoare
175

lui M.Eliade, c.Castaneda, s.a,

I.P.Culianu, E.Junger, I.Manzat

origineaza fica.

din practici stravechi,

de ampla extensiune

geogra-

Calificand drogurile ca "un mars triumfal al plantelor In

lumea psihica", E. Junger

Multiplele exersarea

valente

ale

acestei

metode, spirituale,

inclusiv

In

(2000, p.4l8), ne face partasi la

Cll

unei autentice

deschideri

eu dislocari

serie de aventuri interioare, realizate

ajutorul lor (inclusiv de

benefice asupra convingerilor ate state indubitabil

individului

fata de moarte, sunt

el insusi), insistand
impecabtlei

insa

cu maxima

fermitate

asupra

prin miile de subiecti, ce au frecvehtat cele

€ljscipline de vointa pe care. individul in cauza

0

peste 30 000 de ateliere pe care Stanislav si Chtistina

Grof

trebuie sa

mobilizeze, pentru ca aces! tip de experienta sa intr-un joe plin de capcane si dezastre.
[a

le-au organizat in numeroase

Sud, Europa, Australia si Asia,

tari

din America

de Nord ~i de

nu se transforme

Demn de retinuta este si perla de gand care se distileaza,

Consolidarea odata
cu

miscarii

transpersonale Romdne
ei,

in Romania,
de prin

acest capat de drum, ~ianume aceea ca a stl depaseste cu mult

infiintarea

Asociatiei

Psihologie
afilierea la

granitele stiintei clasice.

Compromiterea masificarea abominabile abuziva ratiuni terapiei a psihedeJice, drogurilor pnn excesul
~1

Transpersonalii

si internationalizarea

forurile aferente (EUROTAS

si ETPA), va permite poate, in

utilizarii

(inclusiv

din

viitor, ca orice persoana care doreste, din multiple motive, sa poata traversa
0

politice,

ca cele de spalare a creierului pe masura,

experienta sa produca

numinoasa
0

memorahila

~i

_ ~ ._ '_u.nor persoane indezirabile)

a provocat ideosincrazii

revelatorie, capabila
demonstreze

moarte a mortii, adica sa-i

0

In randul oricarui cetatean onest din lume. Ca urmare, odata en , .

ca aceasta semnifica,

in esenta,

trecere intr-un

interzicerea

acestei

practici

terapeutice
0

de

catre

palier existential superior. Straduindu-ne aeum

oficialitatil~.americane, nici

Grof a perfectat

alta metoda, cu

sa patrundem

mai profund

in

efecte surpr~nzator, de asemanatoare,

0

dar care nu incumba

intimitatea de fiintare a mortii, avand in vedere arborescenta

ei complexitate, trifocale, este imperios necesara celei practicate utilizarea unei Ientile

doza de risc. Este vor~a._q~ terapia holp.tropica (sau

holonornica), terapie de croiala eclectica, deoarece

integrare

in maniera

sub bagheta inspirata a

176

177

episcopului

vicar C. Botosaneanul,

intr-ocarte

de referinta: mortii

Se vehiculeaza

tot mai frecvent

ideea ca producerea in ceasornicul scadenta,

Tanatologie si nemurire (1999). Fara indoiala, viara ~i moartea se ingemaneaza In asa

din cauze naturale genetic, ell maxima se activeaza majore

0

este programata precizie,

nostru atunci

iar canddevine letale care,

masura, tncat procesele letale acompaniaza

neobosit viata, Inca

serie de gene

generand
deeesul

din momentul nasterii, dupa cum ~i reversul este. valabil, ceea ce inseamna ca unele procese vitale (secretia ·glandelor un timp ~i

disfunctii

in sinteza

proteinelor,

provoaca

persoanei respective. De altfel, specialistii celulare: apoptoza au detectat dona tipuri de morti J.F.R.

sudoripare,

cresterea

unghiilor

etc.) mai dureaza

dupa instalarea mortii, Asa se explica, 1999, probabil, p.33) de ce Bichat ca. "via!a (apud. este

(J.F.R.Kerr,

1971; A.H.Wyllie,

Kerr 1991;

si A.R.Currie, L.Sachs

1980, 1982; M.J.Arends 1993 s.a.),

~i A.H.WyUie, semnifica
0

C.Boto~aneanul,

considera

si J.Lotem,

care

ansamblul functiilor care rezista mortii", iar In piesa de teatru a lui E.lonesco, intitulata Amedee, se sugereaza, printr-o maniera

sinucidere malfonnate refera la eelular

0

programata

a celulelor,

pentru a elimina (M.C.Raff,

pe cele

sau in exees si necroza moarte accidentala

1994), care se

inedita, consacrata de celebrul dramaturg ca, pe masura ce viata noastra se deruleaza, cadavrul din noi creste mereu, Tipologia mortii aliniaza urmatoarele naturale, care forme: la
0

a celulei, ce rezulta dintr-un stres infectiosi, defeetuos: toxici, termici etc ....

acut, indus de agenti

Uneori, apoptoza functioneaza varsta a

0

cand este in deficit, preeum si HIV

.:. cea

survme

apare caneerul, iar cand este in exees, apar altemaladii, boala Alzheimer (cand se distrug prea multi neuroni)

patriarhala unei

~i reprezinta

consecinta

fireasca de

devitalizari

progresive,

cauzate

(cand se elimina prea multe celule T). In acest tronson asupra unei ehestiuni eutanasie. (sec.XVII); greaca ideativ vom realiza spinoase,
0

batranete avansata;
.:•. cea patologica, care se instaleaza datorita unor

succinta

acoladii ~i care lui de

eu infinite implicatii

factori de natura interna; .:. cea violenta, cauzata de agresiunea unor factori

se numeste F.Bacon sorginte

Paternitatea cat priveste

cuvantului
etirnoiogia

apartine sa, este

exteriori (inclusiv de factura antisociala).

178

si semnifica

.rnoarte buna, linistita, fericita"

179

(D.Dumitra~cu,

1986, p.136).

Oricum,

aceasta

practica In ritualurile

A vand vorbeste involuntara

in

vedere

criteriul voluntara
0

vointei (dorita

bolnavului, de acesta)

se si ceil

mortii dirijate este foarte veche, fiind prezenta unor popoare, varstnice eutanasia paroxistice indiferent cine erau destinatarii

de eutanasia (irnpusa de

ei (persoanele etc.). Dar cote

alta persoana). dintr-un unghi de vedere mal

sau cele cu diverse n-a disparut din

forme de handicap istoria omenirii, german

Nuantand

problema,

atingand

modern, astazi se pot detecta medicotanasie

mai multe tipuri prin aportul cu

0

de eutanasii: personalului supradoza de asistat prin urma

sub flamura

nazismului

(cand a fost si cu handicap si a intre

(care se realizeaza

legiferata suprimarea celor ell maladii 1934-1944,75000

deliberata

a indivizilor

medical); criptotanasie sedative); mercy

(care se efectueaza (omorul

psihice).

In acest fel, s-au Inregistrat,

killing

din mila);

suicid

de victime (apud. C.Maximilian,1989).

(cand i se pune la dispozitie

bolnavului

insusi, strategia

Si pentru ca ispita mortii, chiar si din ratiuniexclusiv filantropice, poate eontamina medicul, practica

care sa-si curme viata), Edificatoare

pentru aceastadin

Juriimdntul

lui

alternativa, intermediul

este strategia utilizata in Australia. computerului, la manevrarea

Si anume, prin

Hipocrate recuza

Cara echivoc

eutanasiei. eutanasiei opereaza

bolnavul primeste indicatii detaliate aparatului prin care l~i va autope un

0

Din perspectiva cu doua criterii:

clasica, sistematica

cu privire administra

eel al interventiei

medieului

si, respeetiv, eel

injectia letala, Strategia in sine se deruleaza adecvat si dureaza 30 de secunde,

al vointei bolnavului. Conform dintre eutanasia primului activa criteriu, (cand se opereaza provoaca precum: cu aer, distinetia moartea

fond muzical

avand si

urare finala: "La revedere ~i noroe dincolo!". Eutanasia multiple economice. continua sa suscite controverse religioase, prohibitiva ardente din

medicul

cuiva, prin diverse mijloace medicamen-toase, soporifi~~)~i

)

tanatogene intravenoase

supradozari anestezice,

considerente: Atitudinea

etice, medicale, actuala

juridice, mai

injectii

functioneaza,

eut~nasi~· pasiva (cand este intrerupt tratamentul lasand ca maladia sa-si desavaseasca nestingherita

ales, in cazurile cand bolnavul nu si-a formulat consimtamantul constient si obstinant, in sensu! suprimarii sale. Contraargumentul eutanasiei este frica eel de abuz,
181

bolnavului, lucrarea).

mai

vehement

la

adresa

in primu I rand din partea

180

econornistilor,

care pe aceasta cale ar diminua costul asistentei

Analizand
criteriile eriteriile cardiace

problematica

rnortii,

nu

putem

ignora cu cat,

rnedicale, dar si din partea unor rude, care pot face presiuni
asupra medicului, pentru a dinamiza

ei. Chestiunea

este cu atdt mai stringenta (stoparea respiratiei, pupilelor si

sfarsitul

pacientului

~i

eliniee de odinioara

a batailor scaderea

implicit momentul deschiderii testamentului.

~i a

pulsului,

dilatarea corpului)

Ecluzele interdictiei
ridicate in Olanda,

In practiearea

eutanasiei

au fost

vertiginoasa
inoperante, expansiunea

a temperaturii

au devenitcaduce de medicina,

si
iar

Oregon (SUA), Australia,

pentru bolnavii

In contextuI progreselorrepurtate fulminanta a transplantului

incurabili si care solicita eutanasierea

deplina cunostinta de cauza. Forma

lor eu persistenta si in de eutanasie pasiva

de organe reclarna, din sa se cunoasca cu

ratiuni cu profunda incarcatura precizie ~i responsabilitate

deontologica,

functioneaza

in Anglia, Danemarca ete. noastra, chiar daca utilizarea legislative, problema eutanasiei deloc minore, ~i

particulara

cand anume survine cu

Dupa opinia este conditionata ea ramane, optiune

adevarat moartea ireversibila. Nuantand dintre moartea problema, se cuvine sa operam distinctia

si de reglementari rand,
0

in primul

de constiinta

clinica (aparenta), sau deflnitiva. supranumita

care poate fi reversibila

personala,

care poarta sigiliul conceptiei respectiv, dar ~i a nivelului

despre viata spiritual pe rata de

~i moartea

blologica

~i moarte a individului

Moartea extinde pe
0

clinica,

si vita minima se .poate

. care el I-a atins. Pe scurt, pozitia eutanasie reflecta,

unei fiinte umane

durata de maximum 3-5 minute, caracterizandu-se functionalitatii organelor celulara. vitale (inclusiv durata ale

in fond, ceea ce este aceasta

in textura sa

prin suprirnarea creierului), clinice

cea mai profunda. personalitate chinuitoare,

Ca urmare, numai adevarata sa formula de

dar fara rnoartea

Intrucat

mortii de

va decide daca, in eazul unei maladii ineurabile si cu un prognostic draconic, bolnavul i~i va putea

oscileaza

de la un organ

la altul, tirnpul

optim

recoltare in vederea transplantului vizat. Oricurn, anoxie cerebrala creierul

difera in functie de tesutul asa incat

0

asuma forta si curajul de a sorbi din pocalul suferintei, picatura eu picatura Rezumand, noastra sau, dimpotriva, atitudinea fata va abdica la jurnatate de eutanasie evoca de drum. propria

este eel mai vulnerabil, care treneaza

prelungita,

mai mult de 3-5 lata de

minute anunta, de regula, instalarea mortii irevocabile. ce, criteriul princeps al decesului
183

altitudine.
182

unui

om il constituie

moartea

creierului

sao. Interesant

de semnalat

este

ca,

dramatic accident rutier, survenit in data de 7 ianuarie intrat intr-o indelungata coma depasita,

1962, a

ordinea In care mor diferitele tesuturi, este data de vechimea lor filogenetica: primele vizate sunt cele mai .recente. si

cu EEG plata. Prin

terapie intensiva, i-au fast conservate

functiile vegetative timp

in urma astfel nu se

Prin terapie iriiensiva,chiar pot conserva pla;a~d Insk functiile respectiv

dupa moartea corticala, se

pe
0

de 44 zile, iar la capatul lor, pe data de 20 februarie, unei banale injectii, unanim el a revenit acceptate. la viata, sfidand

vegetative,

anumita durata, depa~ita

individul

In ipostaza

de coma

standarde1e

Dar siragul surprizelor

(supravietuire

artificiala). Desigur, in aceasta stare, constiinta

de reanimare

opreste aici, deoarece,

peste opt luni, adica la 1 noiembrie

cerebrala este abolita, iar de in data ce manevrele sunt stopate, organismul

(acelasi an), cercetarile sale In domeniul fizicii vor fi gratificate prin acordarea premiului Nobel. Nu mai putin rezonant este cazul unei tinere

nu mai este capabil sa-si mentina, pe

cont propriu, functiile vitale.

,c.

de 21 de

Moartea

biologica

este

moartea

propriu-zisa,

irever-

ani, pe nume Karen Ann Quinlan, din New Jersey. (apud. R.Rimniceanu,
1983), care, dupa fiind
0

sibila, si care se defineste electroencefalograma

prin aceea ca, timp de 24 de ore, adica plata, rara unde

tragica manevra suicidara, In stare pur vegetativa

este izoelectrica,

a intrat in coma, aproxirnativ un an. Cei terapeutice, care

mentinuta

care sa evoce prezenta unei activitati cerebrale, macar minime. In plus, to ate functiile reflexe, motrice ~i senzoriale, sunt

au protestat

impotriva

acestei

incrancenari au

suprimate definitiv. Desigur, augumenteze aflam pe unele exceptii exista, ele nu fac decat sa

solicitand debransarea

aparatelor

de reanimare,

fost chiar parintii fetei. Era un gest dramatic, dar care relansa in scena dreptul elernentar, dar sacru, al oricarei fiinte umane A fost nevoie de un

misterul mortii, alimentand un domeniu siguranta, unde pentru nu

convingerea instala Iivreaza

ca ne intr-o mereu

ne putem

dreptul de a muri de propria ta moarte.

confortabila

ca reatitatea

proces juridic eclatant, unde s-au duelat opinii pro si contra, In final dandu-se castig de cauza incercatei familii.

terneiuri pentru perpetue resemnificari. De ampla notorietate este cazul marelui

fizician rus

Problema ca atare evoca, dincolo de tragismul al situatiei si importante inflexiuni

185

particular

L.D.Landau

(apud. R.Rimniceanu,
184

1983), care in urma unui

rnetafizice,

deoarece,

in

conditiile

progreseJor

remarcabile

dobandite

de terapia

spre stupefactia de Filosofie

unanirna, cu ocazia Congresului de la Dusseldorf (1978),

International' spiritul, de adica trup

intensiva, -este legiHm'sa De intrebamcare separa indarjirea

care, versurile
Cll

este granita care

ca

terapeutica

de abuz. lata motivul pentru

lui Rilke, sintetizeaza un

principiul

organizator,

fiinteaza

independent

si

iz de rugaciuneale

respectiv de sistemul nervos (eu care stabileste insa schimburi biunivoce), Plasand discutia intr-un asemenea areal ideativ,

tulburator adevar:
.Doamne, acorda fiecaruia moartea sa proprie,

criteriul

suprem

al mortii trebuie complexului

regandit, deoarece el se spirit/constiinta

de corpul

Aceasta moarte care em ana de la viata ..... .",

Prin amputarea intr-o urmare, medicalizarea

refera la "separarea
eu material

excesiva

mortii,

~i trecerea

Intr-o alta realitate" (E.Meckelburg,

0

brutala a celorlalte

valente ale ei, poate degenera

2003, p.33), pe care autorul acesta Mai apoi, experientele

numeste supralume.
mortii (EM C), ca,

degradanta

moarte furatii, care 11 priveaza pe om de

trecerii Styxului, doar
0

din apropierea

demnitatea

necesara

condarnnandu-l

la

intrate deja in vizorul cercetarilor

stiintifice au demonstrat

ipostaza dezonoranta celule Inca vii, adica tuburi.

0

de a deveni

sirnpla colonie de invadatade

In aceasta faza imateriala de anticamera, supravietuieste

spiritul (constiinta)

biata fiiptura dezumanizata,

derivei trupului ~i a creierului. in vietile anterioare, administrarea independent de de

in fine, regresiile criteriile

Nuantand
expunem furcilor

mortii, chiar daca riscam sa ne

tehnica

utilizata

(hipnoza,

substante

caudine ale celor vdnduti stiintei academice, valul de argumente, eu radacini stravechi

psihedelice,

respiratia

holotropica

etc.) au aratat ca indivizii

nu putem escamota

respectivi au sirntit ca raman vii ~i dupa moarte. Ca scepticilor renumitului moarte

0

sau mai recente (unele chiar din partea unor somitati stiintifice)

replica inflexibili,

in fata eventualelor

persiflari

acide

ale

~i care

sustin

ca, asa

cum

un

televizor

nu

este

cauza sursa realitati pentru

putem cita observatia

plina de talc a

programului constiintei superioare.

transmis, (spiritului),

tot asa creierul aceasta

nu constituie unei Nobel

filosof Th. W.Adorno nu-si

(1947): cine crede ca prin va putea niciodata valida

apartinand

torui se sfarseste,

In acest sens,

laureatul premiului

convingerea,

in sehimb, acela care nutreste speranta ea exista ~i

medic ina, pe anul 1963, Sir John Carew

186

Eccles,

a declarat
187

o viata de din colo, va putea ca prin ratiunea

sa induhovnicita

etape, apropie

pe care

Ie traverseaza

un bolnav,

atunci

cand

se

sa-si

confirme acest crez.

momentul

mortii:
se refera la acel stadiu cand persoana conditia in care se

Pregatirea
distincte, pentru

pentru

moarte

comporta

doua

fatete
omului a face

.:. oegarea

dar complementare moartea

sl conexe:

pregatirea
peotru

respective l~i constientizeaza

sa ~i pregatirea

anturajului

afla, ceea ce ii genereaza un adevarat soc, fala

de care initial nu are combustia necesara pentru

fata mortii unei fiinte dragi. Acrosand lamijlocul chestiunea pe filiera istoriea, au luat fiinta, rnentionam ca, din initiativa

a-i face fata, de aceea 11 contesta, 11 respinge; in paralel, apar ~i conflicte psihice, senti mente de insingurare .:. furia ~i pierderea sensului vietii; colorat afectiv,

secolului

trecut,

ordinului calugaresc Surorile irlandeze de caritate, conduse de Mary Aikenhead, doua institutii destinate asistentei bolnavilor

este un stadiu pregnant I~i exteriorizeaza,

terminali: una la Dublin, alta aproape de Londra. Treptat si insidios, mai lntai cu timiditate, ferm, s-a conturat un nou curent, care apoi tot mai pentru

cand pacientul sentimentele .:. oegocierea

fara cenzura,

de manic pe care le traverseaza; implica

0

rniliteaza

schimbare

de tonalitate

urnanizarea

actului mortii. Cei dintai purtatori de drapel ai (1959) si, mai ales,
0

afectiva, cand bolnavul, din dorinta de a amana inevitabilul, .:. depresia imp lora ajutorul; este corolarul starii in care se

acestei laudabile orientari au fast H.Feifel E.Kiibler-Ross. tulburatoare,

Aceasta din urma a publicat, 'in 1969, rodul experientei

0

carte de

sale cu pacientii

suferinzi

prabuseste individul cand constata ineficacitatea sprij inului obtinut; .:. acceptarea constituie de orice stadiul cand bolnavul, de

cancer in faza terminala,

carte intitulata On Death and Dying

si care a marcat opinia publica din SUA si Anglia. in acest fel, s-au pus bazele tanatologiei muribunzilor ~i a unei noi unei noi discipline de descrie asistenta -a a

secatuit speranta,

energie

vitala cursa

~i licar pentru

practici Autoarea

abandoneaza in fata

viata, Din

(tanatoterapia).

cele dod

consolandu-se

implacabilului.

188

189

pacate,

nu orice

muribund

are

sansa

de

.:. rnornentul confortabil

trecerii pragului
cu putinta. care alimenteaza

sa fie

citt mai

tranzita aceasta etapa, Desigur, modelul propus de Kubler-Ross

0

nu este mult prea

o problema
ce sufera de
0

spinoasa,

Inca neostenite bolnavului Altfel spus,

"

infailibil, did el vrea complexa, unde

de personalitate, bolnavul acestea, etc.) prestatia
0

sa esentializeze
;

realitate

controverse si animozitati, maladie

se refera

la informarea infaust.

serie de factori implicati (varsta, sexul, tipul nivelul de cultura, abateri locul 'in care se afla prognozabile. Cu toate de

cu un prognostic intr-o conspiratie

trebuie sa ne complacem printr-un joe de tertipuri, sau, dimpotriva,·

a tacerii, ocultand

pot

induce

mai mult sau mai putin inspirate.. aeesta trebuie

respectiva
0

constituie

un reper deosebit

adevarul
(asezonat

comunicat

deschis

pretios, care arunca

raza de lumina in caverna intunecata

si

cu to ate menajamentele

posibile),

asa cum proce-

sumbra a psihismului uman, aflat in pragul mortii, Pe traseul tari occidentale, ultimelor decenii, au luat fiiota, in multe de remedii paleative pentru

deaza medicii anglo-saxoni.

Chestiunea este nu numai delicata, ci si extrem de

asezaminte

subtila, caci se pune intrebarea daca formularea asemenea amputeaza dezastruoase verdict nemilos nu provoaca bolnavului

limpede a unui

uzul muribunzilor,

node interventia

medicala este sustinuta

~i chiar

dyselpidie, adica
cu efecte

printr-o
gioasa,

importanta Dupa

asistenta

psihologica

reli-

insa~i capacitatea

de a spera,

inclusiv asupra sistemului sau imunitar. Pe de alta

acest

intermezzo, sa procedam
terminal trebuie

la detalierea pregatit pentru lui

parte, asa cum observa Ph.Aries (1996, pA07), pentru a reda mortii demnitatea numai ca pe
0

rnoduluijn moarte.

care un bolnav

pe care

merita, trebuie sa

tratam "nu esential, un

Vom incepe

prin a preciza, ca asistenta

apeland

la opinia

stare reala, ci ca pe un evenlment este inadmisibila".

C.Boto~a.neanul

(1999),

mortii vizeaza trei

eveniment a caruiescamotare

obiective esentiale: .:. trecerea

, ';'

Dupa opinia noastra (expusa deja si intr-un articol din

dim Yia!a In moarte sa se realizeze 1994), opinie care s-a sedimentat si In urma unei cumpene dreptul

Intr-un.climat de Iiniste ~i serenitate; "_,_,

•:. persoana sa fie eliberata de culpabilitatile
190

existentiale proprii,
sale;

pacientul

are

de a cunoaste

situatia sa reala .
191

Comunicareaadevarului eforturilor dintre

presupune

conjugarea ea constituind
0

sansele de a deveni unIuptator prin mobilizareajdntdnilor Administrarea medicina

ternerar pentru culorile vietii , sau. de catre sa survi-' a mortli oamenilor

medic, farnilie si psiholog,

de rezerva ale psihismului preponderenta

adevarata piatra de incercare pentru persoana care si-c asuma, Desigur, psihologul este eel mai indicat sa. se angajeze in

a facut ca decesul majoritatii

aceasta indatorire spinoasa, pentru care nu exista retete, ci doar niste principii maleabilitate, orieritative ~i, mai ales, este nevoie de multa altfel spus, asa (1999, p.l 00), demersul de

na in spital. Daca aceasta alternative nu se poate evita, spatiul respectiv decorarea ar trebui umanizat, in masura posibilitatilor, prin

delicatete, omenie si compasiune,

lui eu flori sau obiecte dragi bolnavului.

Iar cand se

cum preciza cu multa inspiratie C.Boto~aneanul este necesar informare trebuie persoanei un "supliment de suflet", Oricurn,

apropie scadenta trecerii marelui prag, este de dorit ca asistenta medicala sa tie cat mai discreta ~i rnai putin deranjanta, ca moartea sa survina in pace ~i liniste curata, De altfel, dreptulla
0

pentru

a bolnavului pe

trebuie
0

individualizat,

adica acesta specifice apartenenta

sa se muleze

serie de caracteristici sa de personalitate, etc.). Interesant

moarte

lini~tita ar trebui sa faca omului caci, asa al celui care' pe care le-a din acele De de

in cauza (formula disponibilitatea efectuata

parte din trusoul fundamental cum afirma S.RinpOche pleaca

al drepturilor

socio-culturala,

de relevat este

(2001), viitorul

spiritual

ca, dintr-oancheta bolnavi,

pe un lot de 700 subiecti gray frontal dorinta de a cunoaste 1989). acum toate
0

este conditionat nu numai

de faptele

80% si-au exprimat

savar~it in viata ci, indeosebi clipe, aceea, moartea fiecare oferind

0

de starea

lui mentala

adevarul despre starea tor de sanatate (M.Boisvert, Desigur, argumentele maladie este nu este cazul sa inventariem

sansa fabuloasa ar fi bine

de purificare, rnoara degajat

fiinta umana

sa

ce pledeaza

pentru ca bolnavul

care sufera de de mentionat

chingile oricarui atasarnent fata de oarneni si bunuri. Ideal este

sa se moara intr-o stare de rugaciune, cenzura piansul ~i lamentarile, prezente, deoarece ingreuneaza adica Iar daca rudele nu-si pot ca ele sa nu fie muribundului a fiintei de lui

incurabila

sa afle adevarul, pericolul,

Important

ca bagatelizand

riscam

ca pacientul

sa se

este preferabil desprinderea

complaca in .acelasi stil gaunos de viata, pe care I-a frecventat si anterior irnbolnavirii sale, reducandu-i, in acelasi timp,

cele parnantesti, spirituale.

eliberarea

cu adevarat

192

193

De regula, orice muribund daca nu petreee acasa, Indiferent absolut iubire. necesar Aeestea de spatiul
0

doreste

cu ardoare

(chiar cand se

cum preeizam, lacrimile intr-adevar.

devine ob~igatoriu sa-ti lacatuiesti eu strasnicie In sipetul tau interior, pentru a-l ajuta

marturiseste

explicit) ci printre

sa nu fie singur cei dragi

si disperarea

evenimentul,

si, daca e posibil,

In plus, printr-o unde se desfasoara sa fie tratat singurele agonia, eu respect este ~i masuri de combatere neeesitatea

medicatie a durerii

adecvata,

trebuie

luate

~i anxietati].

Tanatoterapia eu pacientuI, un stil natural,

ca muribundul sunt probabil

postuleaza

de a comunicapermanent

daruri eu care il mai

ehiar daca acesta se afla in coma. Se arboreaza firesc, focalizat pe nimicurile sa-i demonstram problernelor cotidiene,

putem alina si alinta, singurele noastre riivase pentru drum. lata motivul pentru care, el trebuie supravegherea tandra sa beneficieze permanent de

prin care este indica! si al

ca nu I-am exclus din mij locul familiei imperios

~i atenta

a unei persoane

apropiate,

sale. Mai apoi, se dovedeste

necesar sa pe cat

care poate alerta si restul familiei cand a sosit timpu! trecerii. Desigur, asumarea acestei misiuni sacre este istovitoare,

nu-i facern reprosuri posibil, maculeaza ea ne-a nedorit

si, mai ales, sa nu-i dam senzatia, devenit calitatea

0

povara.

Asemenea

atitudini procesul de de

suprasolicitanta,

atat fizie, cat mai ales psihie. De aceea, este prin rotatie, inclusiv

ingrijirii,

ingreunand

indicat sa se implice mai multe persoane, pentru di: surmenajul a1 mesajelor unei exigente

doliu, prin senti mente corozive de culpabilitate.

Acceptarea

po ate tulbura efectiv canalul de receptie

com un acord a mortii sale apropiate face parte si ea din reeuzita ingrij irii bolnavului Muribundul sau trair! teama, tatea apasatoare, terminal. trebuie stimulat

emise de bolnav. Oricum insa, ne aflam in fata incandeseente, caci acela care pleaca trebuie

sa

defuleze

orice gand izvorasc din

condus pana in prag, ca sa poarte cu sine starea de apartenenta, de dragoste, pentru ca, in fond, nu paraseste apoi, a fi realmente .ce raman prezenti
0

indiferent sau dorinte violente,

daca acestea

lume pustie. Mai

culpabilitate unor izbucniri membrii

suspendate.

Iar in eventual i~ipline de

alaturi de eel care moare, scuteste pe aceia nemilos al rernuscarilor, ca n-au fost

resentimentare toate

de calvarul

reprosuri, atenuante

familiei

sa-i acorde

circumstantele

'in aceste momente

irevocabile,

cand doliul coboara

posibile, deoarece, in fond, eel care moare isi pierde .

parca asupra tuturor bucuriilor

lumii. Nu este user caci, asa

intregul sau univers. Din acelasi registru catartic, face parte ~i.
195

194