ULTIMA ORĂ ACTUALITALIA SPORT

Linişte la Româncă Mutu din nou

PD-L Italia dispărută la Fiorentina?
Brânză încearcă să facă acorduri Doi parlamentari italieni fac pre- Atacantul român îşi cere public
cu PDL-ul lui Berlusconi siuni pentru reluarea cercetărilor... scuze şi se dezice de Becali
4PAGINA 4 4PAGINA 6 4PAGINA 21

4INTERNET: ACTUALITATEAROMANEASCA.RO

Z I A RU L ROMÂ NI LOR D E P RETU TI ND ENI

ANUL 9 | NUMĂRUL 1 | EDIȚIE NOUĂ | 5 - 18 FEBRUARIE 2011 | GRATUIT
DITORIAL
Menajerele, victime tăcute ale persecuţiilor psihologice ale angajatorilor

Hărţuirile pot fi denunţate Alina Harja

Din 2009 legislaţia italiană a introdus un nou delict, denumit pompos "stalking"
Ţara arde şi baba…
În descrierea legislatorului, în această categorie intră toate acţiunile de violenţă
Agitaţie mare la Bucureşti pe
psihologică, menite să inducă victimei o stare de alertă, de urgenţă şi de
propunerea de lege a Minis-
stress: telefoane insistente, sms-uri, e-mail-uri, agresiuni verbale re- trului de Externe, Baconschi,
petate, vizite nedorite, urmăriri, culegerea de informaţii despre o pentru introducerea votului
anumită persoană şi deplasările sale, ameninţări dar şi violenţa prin corespondenţă pentru
economică. românii din străinătate. Pen-
tru unii cică acest sistem ar
permite portocaliilor să frau-
Peste 2000 de persoane au fost arestate din 2009. Me- deze şi mai tare alegerile.
najerele însă nu ştiu de existenţa acestei forme legale Pentru alţii, PDL-iştii ar câş-
de protecţie şi nu denunţă nici partenerii de viaţă şi tiga, cinstit, dar ar câştiga.
Na că tot ne consideră ei res-
nici angajatorii, preferând de
ponsabili pentru realegerea
cele mai multe ori să suporte lui Băsescu…. Emisiuni peste
în tăcere de teama de a-şi emisiuni, toţi îşi dau cu păre-
pierde locul de muncă. rea, în mod mai mult sau mai
puţin autorizat.
"Ne pun condiţii dificile şi Nici diaspora n-a scăpat de
în general profită de faptul frământări: ziarele din dias-
că multe dintre femeile ve- poră dedică pagini şi pagini
nite în Italia nu au suport acestei “miraculoase” (pen-
tru unii) propuneri. Ba mai
financiar, nu cunosc pe
mult, unii se tot "auto-de-
nimeni", mărturiseşte nunţă" c-ar fi ajutat la frauda-
cu amărăciune o mena- rea alegerilor. (Bine, eu mă
jeră româncă. întreb ce naiba mai caută în
libertate dacă au comis un
4PAGINA 2 delict, dar asta este, din câte
se pare, doar părerea mea…
autorităţile dorm). Aceiaşi in-
divizi leagă votul prin cores-
pondenţă de evenimentele
din Egipt . N-am înţeles exact
ce treabă are una şi cu alta,
CONSULTANT SPECTACOL CULTURĂ ACTUAL dar sigur geniile sunt ei.
Copiii şi Concurs de Carte despre Mafia La toţi scapă din vedere un
divorţul poezie la Torino România deşeurilor lucru: pe români îi doare la
ceva mulţi metri de cot de
“Nu vă certaţi în faţa "Actualitatea Românească", “Şi dacă…”, titlul volu- Fauna şi flora României
alegeri.
asistenţilor sociali” media partner mului Chiarei Schirosi în pericol
(continuare în pagina 2)
4PAGINA 10 4 PAGINA 8 4PAGINA 12 4PAGINA 4
 PAGINA
2
ACTUALITATEA ÎN ACTUALITATE
Infracţiunea de stalking
Hărţuirile, ameninţările, jignirile repetate pot fi pedepsite de lege
Un fost iubit vă agasează cu telefoane şi sms-uri insis-
tente? Vă urmăreşte sau vă ameninţă? Vă jigneşte ori de
câte ori are ocazia? Angajatorul vă face avansuri sexuale
sau vă ameninţă ca veţi fi concediate dacă nu cedaţi? În
Italia aceste acţiuni sunt considerate ilegale. Adresaţi-
vă forţelor de ordine!
Peste zece mii de denunţuri
înregistrate şi două mii de
persoane au fost arestate în
Italia de la introducerea legii
împotriva stalking-ului (hăr-
ţuire morală), din aprilie
2009. Victimele imigrate re-
prezintă 24% din total. Per-
soanele denunţate primesc
pedepse de la minim şase
luni până la patru ani de în-
chisoare, cu introducerea cir-
cumstanţelor agravante,
dacă această agresiune este
produsă de un fost partener
sau soţ.
Telefoane insistente, sms-uri,
e-mail-uri, vizite nedorite, ur-
măriri, culegerea de informa-
ţii despre o anumită per-
soană şi deplasările sale,
ameninţări sunt doar câteva
dintre formele violeţei psiho-
logice care induc aşa-zisei
victime o stare de alertă, de
urgenţă şi de stress. De obi-
cei, cunoscut cu termenul de
"stalking", acest comporta-
ment se întâlneşte atât la ne-
cunoscuţi, cât şi în cazul unor
membri din familie, iubiţi sau
soţi mişcaţi de resentimente
sau de frica de a pierde o re-
laţie.
În afară de cunoscutele
forme de violenţă sexuală,
psihologică şi cea fizică, este
tot mai frecvent întâlnită vio-
lenţa economică. Aceasta
apare atunci când indepen-
denţa economică a unei per-
soane este ameninţată, în
special în cazul angajaţilor la
un loc de muncă.
Femeile sunt ameninţate
de foştii parteneri sau de
patroni
Din aprilie 2009 în Italia per-
secuţia este considerată ca
fiind caz penal. Astfel legea
de convertire nr. 38 prevede
măsuri de avertisment şi de
îndepărtare a persecutorului,
arestarea obligatorie infla-
grant pentru violenţă sexuală
şi de grup şi pentru acte se-
xuale cu minori şi alte măsuri
grave pentru acte de perse-
cuţie.
În cazul stalking-ului, cele
mai multe cereri de ajutor vin
din partea femeilor persecu-
tate de foştii parteneri, dar şi
a celor agresate psihologic,
ameninţate de patronii pen-
tru care lucrează. În acest al
doilea caz se înregistrează un
număr tot mai mare al mena-
jerelor, al asistentelor care
lucrează în casele italienilor.
Conform statisticilor oficiale,
persecuţiile se manifestă în
proporţie de 15% sub formă
de vizite nedorite, 53% sub
formă de ameninţări, 14%
sub formă de urmăriri, 15%
mesaje şi scrisori, 15% sub
formă de jigniri verbale iar
6% sub formă de daune ma-
teriale.
Italienii profită cât mai
mult de naivitatea menaje-
relor românce
Anişoara R., 39 ani, originară
din Bacău, lucrează ca "ba-
danta" (menajeră), de peste
şapte ani, timp în care, i s-au
încălcat de nenumărate ori
drepturile. "Ca să-ţi câştigi
drepturile trebuie să verifici
cu atenţie acel contract pe
care-l faci la început cu per-
soana cu care trebuie să lu-
crezi. Mai toţi italienii profită
de naivitatea noastră. Asta
deoarece în multe cazuri ro-
mânii preferă să tacă, să în-
ghită în sec şi să meargă mai
departe" spune femeia. Ea
povesteşte că a fost nevoită
să facă până acum trei de-
nunţuri la locurile de muncă.
În prima situaţie, italianul
care o angajase nu vroia să-i
mai dea salariul de 800 de
euro pe lună, ci doar 700 de
euro, pe motiv că "de două
ori a făcut mici daune în
casă". Potrivit femeii era
vorba doar de o vază de flori
de cristal, pe care din neaten-
ţie a spart-o şi de un scaun
care s-a rupt. Românca era
dispusă să cumpere o altă
vază identică şi un alt scaun,
obiecte care ar fi ajuns la
suma de maxim 40 de euro,
dar nu să i se micşoreze sala-
riul cu o sută de euro.
”Închisă” la datorie
În al doilea caz, românca nu
putea să părăsească nicio-
dată casa în care avea grijă
de un bătrân în vârstă de 70
de ani. Ea era plătită cu 800
de euro, la negru, bani pen-
tru care era nevoită să lu-
creze 24 de ore din 24, cu
pauză de două ore la prânz,
fără a beneficia de zilele li-
bere prevăzute prin lege. Ini-
ţial copiii bătrânului o
asiguraseră că va avea şase
ore libere joia şi duminica,
pentru doi ani însă femeia nu
a mai putut ieşi din casă în in-
teres personal.
Avansuri la locul de muncă
În cel de-al treilea caz, Ani-
şoara a fost citată şi într-un
proces de proprietarul casei
în care lucra. Femeia poves-
teşte că muncea ca menajeră
pentru o familie din Anzio, re-
giunea Lazio şi că după trei
luni, bărbatul, tată a trei
copii, a început să-i facă
avansuri. Văzând că femeia
nu cedează, italianul o ame-
ninţa că o dă afară. Românca
nu a cedat. După o altă lună
de muncă, femeia nu a primit
- din acelaşi motiv - salariul.
În aceste condiţii ea s-a plâns
soţiei italianului, care însă nu
a crezut-o. Bărbatul iritat a
dat-o în judecată pe motiv că
ar fi furat nişte obiecte din
casă şi că minte.
"În cazul unui proces românii
pierd pentru că italienii au
bani. Trebuie să ai un avocat
pertinent, care să ştie legea
şi cum să te apere, deoarece,
dacă iei un avocat din oficiu,
cum mulţi procedează din
lipsă de bani, este egal cu
zero" mai spune femeia, care
a reuşit să scape, numai după
ce a apelat la un alt avocat.
Frica de denunţ
Femeia completează că din
cauza situaţiei financiare pre-
care, româncele sunt nevoite
să accepte condiţiile impuse
de italieni. "Ne pun condiţii
dificile şi în general profită
de faptul că multe dintre fe-
meile venite în Italia nu au
suport financiar, nu cunosc
pe nimeni", mărturiseşte cu
amărăciune românca.
Potrivit unui sondaj realizat
de Chestura de la Roma, 96%
dintre femeile abuzate nu iau
atitudine. 60% dintre femeile
intervievate recunosc că le
este teamă să denunţe actele
de hărţuire din partea parte-
nerului sau a fostului parte-
ner de viaţă. 36% dintre ele
renunţă la a denunţa patronii
pentru care lucrează de frică
să nu rămână fără locul de
muncă, iar 40% dintre per-
soanele de sex feminin dintr-
un eşantion de 1000 nu au
auzit până acum de fenome-
nul de stalking.
de E.P.
Actualitatea
româneascã
5-18 februarie 2011
DITORIAL
DITORIAL
(continuare din pagina 1)
Şi asta dintr-un singur motiv
care se numeşte "lehamite".
Nu vor să mai audă de poli-
tică şi de politicieni, mai ales
români. Şi asta deoarece,
tocmai din cauza unei clase
politice incapabile să vadă
dincolo de interesul strict
personal, au fost nevoiţi să-şi
lase casele, rudele şi să de-
vină “sclavii Europei”.
Doctori, ingineri, intelectuali
în general constrânşi să-şi
rupă oasele muncind pe şan-
tiere ca zilieri sau îndurând
umilinţele de a spăla la fund
bătrâni pe unde apucă.
Stimaţi domni politicieni, îna-
inte de a vă gândi la soluţii ca
tot mai mulţi români să vo-
teze, gândiţi-vă la soluţii pen-
tru România ca să aibă
oamenii de ce să vă voteze.
Puneţi măcar o dată boii îna-
intea carului şi nu invers.
DITORIAL
DEFINIŢIA
Stalking: cuvînt englezesc,
intrat şi folosit în aproape
toate celelalte limbi şi care
poate fi definit în limba ro-
mână astfel: o formă de
hărţuire a unei persoane prin
urmărirea insistentă şi repe-
tată a acesteia fără niciun
motiv legitim,cu intenţia de a
produce anxietate, frică,
daune morale... rău.
CONSECINŢELE
Ceea ce altădată era doar (!)
o modalitate prin care era
răzbunat orgoliul "rănit" sau
erau ascultate "pornirile ini-
mii" astăzi constituie o
infracţiune contra libertăţii
personale. "Atenţiile" telefo-
nice, publice, prin interme-
diari sau cu ajutorul
internetului, nedorite dar re-
petate, propuneri - chiar şi
numai aluzive - sunt acum
condamnate penal. În Italia,
stalking-ul este pedepsit cu
închisoarea de la şase luni la
patru ani.
APEL
Drage cititoare şi dragi citi-
tori ai Actualităţii Româneşti:
sunteţi cumva în situaţia de a
vă pune propriul corp sau
propriul orgoliu "la mezat" ?
Doar pentru că, din lipsă de
probe sau de relaţii "sus-
puse" nu aveţi cum a vă
apăra ?
Acţionaţi - şi scrieţi-ne ! Pagi-
nile publicaţiei noastre vă
vor sta mereu la dispoziţie.
 PAGINA

3
Actualitatea
româneascã
5-18 februarie 2011 ACTUALITATEA ÎN ACTUALITATE

Şi bărbaţi hărţuiţi
Istoria ne învaţă că şi femeile pot fi răzbunătoare
Un bărbat care refuză o femeie se poate trezi în situaţia viol, de banditism pedepsit
de a fi denunţat pentru stalking, deşi el este victimă. apoi cu ani grei de închi-
Deşi procentul de bărbaţi, victime de stalking, este soare. Nu, nu era nicicum
foarte scăzut faţă de cel al femeilor, totuşi reprezintă vorba de stalking.
15% din totalul denunţurilor.
Hărţuirea, în cazul de faţă se-
Există şi o formă a acestui uneori neînfrânată de
Sexul tare, sexul slab
xuală, e cu mult mai per-
nărav care pleacă nu din raţiune, pentru sexul opus. versă, mai prudentă, mai
dorinţa de răzbunare, ci din Suntem, în mare parte, o fa- acoperită de avantajele
total eronata convingere că milie "focoasă". Şi nu puţine poziţiei celui care o practică. Amica mea Anna Tatti (că- omul a refuzat avansurile
"dacă vreau eu, totul şi toate probleme generează oarba
reia i-am mărturisit despre focoasei mândre - dar a
îmi pot aparţine" ! noastră moştenire genetică. De exemplu:
ceea ce intenţionez să fost cît pe ce să devină el,
În cazul nostru, al românilor - vrei un contract de muncă ? scriu în articolul de faţă) victima, acuzat de ceea ce
Noi, românii, suntem - pre- care muncesc, agonisesc şi Trebuie să... ! mi-a adus la cunoştinţă că suporta. De stalking.
cum gazdele noastre, italienii visează în "grădina soarelui -
- vrei să fii promovată ? E nu numai femeilor sau fete-
- o naţiune latină. Se ştie Italia" faptul că jucăm în de-
obligatoriu un "bonifico sul lor noastre li se pot întîm- Biblia însăşi relatează un
prea bine în lume că cei de plasare ne plasează de cele
letto". pla astfel de "evenimente" caz similar. Bunul şi credin-
"stirpe romană" (pe lîngă mai multe ori în postură de
penibile, contrare atît ciosul Iosif, refuzând avan-
multe calităţi: inteligenţă, victime şi nu de agresori. - cauţi să-ţi recuperezi drep-
creştinismului ce ne uneşte surile soţiei lui Putifar -
fantezie, vitalitate, ingeniozi- turile ce nu ţi-au fost atri-
cît şi celor mai elementare dregător de vază la curtea
tate, modestie, toleranţă etc.) *** buite de multe luni de zile ?
reguli de convieţuire laică. Faraonului - a fost acuzat
au şi ceva defecte. Nu toţi, Pune-te bine cu şeful. Cum ?
Am aflat de la ea povestea de respectiva că ar fi încer-
bineînţeles. Desigur, au fost cazuri când Simplu, eşti "consiliată" -
unui bărbat, un adult de 40 cat să o posede cu forţa...
presa din Peninsulă relata de doar eşti femeie. Ştii ce le
de ani devenit victimă a
Iar unul din defecte, dacă-l agresori români şi de victime place bărbaţilor cu putere de
unei puştoaice îndrăgostită
putem numi aşa, este atracţia, băştinaşe. Dar se vorbea de decizie !
lulea. Căsătorit şi serios,
de Ghighi Puieșteanu
 PAGINA

4
Actualitatea
ACTUALITATEA POLITICĂ româneascã
5-18 februarie 2011

PD-L Italia la Torino, calmul de după

furtună sau liniştea dinaintea
uraganului ?
Deputatul democrat liberal William Brînză a fost prezent duminică, 23 ia-
nuarie, în “Sala delle Colonne” a Primăriei din Torino, la întâlnirea cu
reprezentanţi ai diasporei, exponenţi ai Popolo della Libertà şi jurnalişti.

sit", punctând că şi în România

Întâlnirea a decurs ca o încer-
care de întărire a relaţiilor de co-
operare între cele două state,
Italia şi România, având loc la
doar o săptămână de la şedinţa
PDL Italia, condusă de "aripa
Badea", care s-a desfăşurat la
Fonte Nova, lângă Roma. De
asemenea, premergător acestei
date de 23 ianuarie, la care de-
putatul Brînză a fost prezent la
zentativă şi italieni. Problemele
existente la începutul anilor '90
"astăzi aproape că nu mai există"
a mai declarat Liardo, subliniind
că cele mai importante aspecte
ale acestei colaborări sunt cele
politice şi sociale.
Discursul acestuia a conţinut şi o
precizare, făcută mai ales pentru
cei care nu înţeleg sau confundă
semnificaţia şi doctrina unui par-
sunt infractori italieni, însă
aceste chestiuni izolate nu ar tre-
bui să dăuneze bunelor relaţii.
"România are nevoie de Italia în
egală măsură în care Italia are
nevoie de România", a declarat
deputatul, invitând oamenii de
afaceri din Peninsulă să îi "ajute"
pe români să cheltuie cele 30 de
miliarde de euro, bani care pro-
vin din fonduri europene.
A urmat un moment interactiv al
întâlnirii, când o parte din cei
prezenţi în sală au adresat între-
bări deputatului român. Italienii
care au dorit să vorbească des-
pre România şi-au exprimat ata-
şamentul faţă de oamenii şi
locurile din ţara noastră.
"Vox Populi"...
Întâlnirea ar fi fost una lipită de
neprevăzut, dacă Zina Costea, o
româncă venită la muncă în Ita-
lia acum şase ani, nu ar fi expli-
cat minute în şir despre nepu-
tinţa de a înţelege în fapt ce se
întâmplă cu pensia ei din Româ-
nia şi contributele plătite în Italia.
Vorbele frumoase ale domnului
deputat nu au convins-o pe cea
care este aici "badantă" şi nu ştie
ce se va întâmpla când se va în-
toarce în ţară. Deputatul Brînză
a făcut referire la situaţia doam-
nei ca fiind "una particulară".
Românii aflaţi în această situaţie
ar trebui şă ştie că prin totaliza-
rea perioadelor de asigurare rea-
lizate în cele doua state,
confirmate de instituţiile compe-
tente din Italia şi respectiv Ro-
mânia, instituţiile de asigurări
sociale constată dacă sunt înde-
plinite condiţiile referitoare la
acordarea drepturilor de pensie,
în conformitate cu fiecare din le-
gislaţiile de asigurări sociale.
Pensia va fi calculată prin aplica-
rea principiului "pro rata tempo-
ris" (proporţional cu perioada de
asigurare realizată în statul pro-
priu), practic cei care au lucrat
cu acte în regulă în Italia vor
primi două pensii, una din Româ-
nia, cealaltă din Italia.
de Sanda Uţă

Mafia italiană se mută

Torino, a fost semnat acordul tid de dreapta aşa cum este cel
dintre Victor Ponta (PSD) cu se- pe care îl reprezintă. Consilierul
cretarul PD, Pier Luigi Bersani. a precizat că în interiorul parti-

în România - cu gunoaie cu tot

O "pârdalnică de gripă" a
cauzat absenţe în rândul
invitaţilor
Deşi pe afişul care marca eveni-
mentul erau trecute mai multe
nume marcante ale spectrului
politic de dreapta (foto), de la în-
tâlnirea organizată de Elena Nis-
tor a lipsit eurodeputatul Vito
Bonsignore, vicepreşedinte al
Pdl, care era anunţat ca invitat
special al întâlnirii. Consilierul
Enzo Liardo a prezentat salutul
distinsului politician şi a dat asi-
gurări ca Bonsignore a declinat
prezenţa din motive de sănătate.
"Nu este o scuză de ultim mo-
ment, gripa este prezentă în Pie-
monte", a spus Liardo.
Acesta a făcut şi consideraţii re-
feritoare la raporturile dintre co-
munitatea românească din
Piemonte, care este una repre-
dului său nu există voci xeno-
fobe, naţionaliste sau rasiste, ci
doar voci care înfierează delic-
venţa:"Cine vine pentru a comite
infracţiuni, nu este binevenit.
Dar sunt bineveniţi toţi cei care
au intenţii bune".
Enzo Liardo şi-a exprimat dispo-
nibilitatea în ceea ce priveşte cu-
noaşterea reciprocă.
La nivelul declaraţiilor curge
lapte şi miere
Deputatul român William Brînză
a avut un discurs bazat pe evi-
denţierea faptului că românii
sunt numeroşi în Italia, tocmai
datorită faptului că ţara gazdă şi
politica dusă au dat această po-
sibilitate concetăţenilor nostri. În
ceea ce priveşte delincvenţa, de-
putatul a fost de părere că
"aceasta nu are graniţă, crimina-
lul este criminal şi trebuie pedep-
I. Rezumat în şase puncte
1. Francesco Schiavone, Mariano Pascale,
Ignazio Nicodemo - vă spun ceva numele
acestea ? Dacă nu, vă lămurim noi: sunt
numele doar ale cîtorva "boşi" mafioţi ita-
lieni proveniţi din diferite "familii" - deja
condamnaţi, dar fugiţi din Italia şi care au
fost depistaţi şi arestaţi în România.
2. La tîrgul internaţional ROMENVIRO-
TEC, "gestionarul" protecţiei mediului din 4. ECOREC, societate ce are "în îngrijire"
România, societăţile cu capital italian s-au Glina, marea groapă de gunoaie a Bucureş-
triplat ca număr. tilor, este condusă de grupul Valente. Res-
pectiva "întreprindere" italiană a lansat cu
3. Camorra, mafia napolitană, orchestrează doi ani în urmă un plan de modernizare
în ultimul timp o vastă operaţiune ilegală care face din Glina - Ochiul Boului cel mai
de transportare a deşeurilor din Campagna; mare depozit de deşeuri din Europa.
Interpolul e îngrijorat. (continuă în pagina 11)

Actualitatea
româneascã
5-18 februarie 2011
Comentarii cu vitriol
Ce căutăm în viaţa noastră
Diaspora română
e cu capul în nori.
Sau cu fundul în
două luntre. Câ-
teva milioane (şi
numărul creşte)
de români au ales,
pe bună dreptate, să trăiască
visul occidentalului direct în
Occident, departe de Româ-
nia. Doar că odată ajunşi aici
nu ne-am rupt total de Româ-
nia. Asta deşi viitorul nostru ne
spune că trebuie să stăm de-
parte de ţară. Şi nu doar viito-
rul, dar o spun în foarte multe
cazuri şi proiectele şi ratele de
pe aici. Deci am avea toate mo-
tivele din lume pentru a ne in-
tegra în peisaj. Dar nu o
facem. Ne arborăm ceaunele
pentru sateliţi aduse din Ro-
mânia cu microbuzul şi ciulim
urechile la ce au de spus seară
Divide et impera
Mai bine să fii o fiinţă omenească nesatisfăcută decât un
porc satisfăcut. (J.S.Mill)
De când sunt in Italia mi-am
pierdut multe nopţi ȋncercând
să ȋnţeleg de ce românii, în po-
fida avantajului numeric pe te-
ritoriul statului italian, nu sunt
uniţi şi vocile lor, deşi s-ar
putea face auzite, se pierd în
oceanul acuzaţiilor la adresa
românilor. Am comparat
situaţia cu alte naţii prezente
în Italia: senegalezi, chinezi,
ucrainieni. Am aflat că există
un nou canal tv pentru străini
care ne-a ignorat, noi suntem
prezenţi pe ecrane sau ȋn presă
doar la capitolul “infracţiuni”.
Mi-am dat câteva posibile
explicaţii : e din cauza jugului
istoriei, sau a mentalităţii, sunt
cei cincizeci de ani de izolare,
e din vina miturilor noastre
fondatoare (Mioriţa - accepta-
rea fără luptă a unui destin im-
placabil, Meşterul Manole -
supremul sacrificiu pentru bi-
nele comunităţii). Timp irosit:
nu încercând să înţelegi cau-
zele poţi rezolva o problemă, ci
încercând să ȋndrepţi efectele.
Comunitatea noastră în Italia
nu are simboluri în jurul cărora
să se grupeze: nu are o figură
carismatică de prim rang iar
atenţia noastră este canalizată
pe grija prezentului. Sunt ro-
mâni care îşi reneagă originea,
ACTUALITATEA POLITICĂ
de seară ba dl. Gâdea, ba dl.
Dan. Şi nici asta n-ar fi rău,
căci nu te poţi rupe total de ce
se întâmplă în ţară câtă vreme
mai ai acolo rude. Dar când
singura sursă de informaţii a
unui român din diasporă o re-
prezintă televiziunile româ-
neşti atunci hăul este mai
mare decât s-a preconizat.
Este ca şi cum ai merge pe în-
tuneric dotat cu zeci de lan-
terne cărora le lipsesc
bateriile. În aceste condiţii nu
e de mirare că fel şi fel de ne-
aveniţi pătrund prin canalul
politic românesc în noua noas-
tră comunitate şi ne vând spe-
ranţe şi iluzii. Aşa au primit
mandat un William şi-un Ri-
ceard. Oameni portocalii care
sub promisiunea unui vot au
promis, la rândul lor, că vor
face tot ce le stă în putinţă să
ne fie mai bine în România. Mă
autoamăgindu-se că au devenit
italieni, sau sunt români ca şi
mine, patetici, nostalgici ai
unor "vremuri de mult apuse".
Propoziţia "am întâlnit şi ro-
mâni fericiţi" este, cu mici
excepţii, o utopie.
A doua definiţie din DEX pen-
tru cuvântul comunitate este
"grup de oameni cu interese,
credinţe sau norme de viaţă
comune; totalitatea locuitorilor
unei localităţi, ai unei ţări etc".
Bine, mi-am spus eu, dacă noi
avem, grosso modo, o cultură
similară, o religie comună şi in-
teresele noastre ar fi să ne
facem auziţi, să ne cunoaştem
drepturile şi să ni le putem
apăra, de ce românii nu ştiu să
facă altceva decât să se plângă
şi să critice iniţiativa unui alt
român, chiar dacă această ini-
ţativă nu este neapărat una ad-
mirabilă? Nu a venit ȋncă
momentul marilor valori, sun-
tem prima generatie de
emigranţi, suntem cei care am
studiat "altceva" în România,
care am improvizat alte mese-
rii aici. Un român care reu-
şeşte in Italia, chiar dacă nu în
mod strălucit, chiar dacă ȋntr-
un mod discutabil, chiar dacă
foloseşte metode neortodoxe, e
oricum de admirat. Pentru că
putem considera iniţiativa sa
rog, în cazul ăsta nu se poate
plânge nimeni că a cumpărat
altă marfă decât cea pentru
care a ofertat. Noi ne-am pre-
făcut interesaţi de o întoar-
cere, deşi nici sub tortură
n-am pleca acasă, şi ei ne-au
oferit o cale de a spera. Evi-
dent, în scurtul lor mandat nu
se va concretiza nimic, dar îmi
aduc aminte că dl. Riceard ne-
a zis încă de la început, spre
mijlocul mandatului, că el de
fapt nu a promis nimic. Pentru
diaspora noastră, stimaţi citi-
tori şi stimate domn Riceard,
se pot face multe. Chiar foarte
multe din moment ce suntem
în pielea goală în plină furtună.
Şi poate că cineva ar face ceva
dacă am şti ce să cerem. Dar
noi semănăm cu nişte sălbatici
intraţi în farmacie după plante
miraculoase nealterate de la-
boratoare. Ori aşa ceva nu se
ca una deschizătoare de dru-
muri, ca un model de urmat,
fară a mai critica eventualele
neajunsuri.
Familia din filmul "Războiul Fa-
miliei Roses” pare să aibă
totul. Dar idilicul lor cămin se
transformă într-un câmp de bă-
tălie. Cei doi soţi pornesc un
război psihologic cu consecinţe
tragice. Românii din Italia par
să procedeze la fel: războaie
interne, ȋmproşcare cu noroi,
ceartă inutilă, căutarea paiului
din ochiul vecinului. Duşma-
nul, fie el şi imaginar, nu e prin-
tre noi. Nu ştiu dacă cineva are
interesul ca noi să fim o masă
amorfă, uşor de manipulat pe
faimosul principiu "Divide et
impera" dar e timpul să ne su-
flecăm mânecile. Să ȋncetăm
să ne războim pe propriul nos-
tru teren. Să ȋnţelegem că
mulţi dintre noi avem copii,
care peste vreo douăzeci de
ani ne vor întreba într-o italianî
perfectă: "Mami, eu ce sunt ?"
Mie ȋmi place să cred că noi
suntem asemenea generaţiilor
de europeni plecaţi în America
în căutarea aurului. Că suntem
la ȋnceput de drum, că greşelile
sunt pardonabile, că este fun-
damental verbul "a acţiona".
de Ruxandra Elena Dragoescu
face. Spre exemplu, în Italia,
comunitatea noastră este sin-
gura dintre cele prezente care
habar nu are care-i sunt drep-
turile. Obligaţiile ni se aduc la
cunoştinţă mereu sub diferite
forme, astfel că nu le putem
ocoli. Asta denotă lipsă de in-
formare şi foarte multă igno-
ranţă. S-ar putea trece cu
vederea o astfel de blazare în
cazul tineretului care abia a în-
ceput să facă ochi în lumea ci-
vilizată dar este de neacceptat
pentru o familie responsabilă
cu creşterea propriilor odrasle
să nu-şi cunoască locul în so-
cietate. Şi aici nu mă refer la
locul desemnat de noile gazde
ci cel la care tinde omul mo-
dern. În România marea majo-
ritate a celor care formează azi
diaspora luptau, pe lângă obţi-
nerea confortului financiar, şi
pentru urcarea unor trepte pe
piramida socială, desemnată şi
desenată umanităţii de Ma-
slow. În diasporă se pare că am
uitat asta. La adăpostul unui
salariu de nabab pentru Româ-
nia, mizer pentru Italia, ne-am
FARI nu vrea vot
prin corespondenţă
"Este subevaluat evantaiul de mişcări din
Europa şi Africa"
Într-un comunicat de presă,
autointitulata Federaţie a
Asociaţiilor Româneşti din
Italia (FARI) îsi exprimă
suspiciunea faţă de propu-
nerea de lege a votului prin
corespondenţă.
"În contextul în care F.A.R.I.
s-a autodenunţat atunci
când a fost implicată în frau-
darea alegerilor preziden-
ţiale din 2009 ce s-au
desfăşurat pe teritoriul Re-
publicii Italiene, tragem un
semnal de alarmă cu privire
la pregătirea fraudării ma-
sive a alegerilor viitoare de
către structurile P.D.L. din
străinătate prin intermediul
votului prin corespondenţă
al cetăţenilor români din Ita-
lia", se arată în comunicat.
Conform reprezentanţilor
F.A.R.I. "este subevaluat
evantaiul de mişcări popu-
lare ce se înregistrează în
Europa şi în Africa. De la so-
licitarea de separaţie din Su-
danul de Sud la rebeliunile
mai mult sau mai puţin paci-
fice din Tunisia, Egipt şi Al-
bania, până la manifestările
embrionare şi potenţial peri-
PAGINA
5
blazat. Ne-am izolat şi ne-am
consolat cu ideea că mai mult
nu se poate. Până la urmă ce
să ceri unei comunităţi care
are impresia că l-a apucat de
picior pe Dumnezeu de când
mănâncă de trei ori pe zi şi-şi
schimbă pantofii de două ori
pe an? Şi să nu zică lumea că
am făcut o obsesie cu PD-L-ul,
observ că opoziţia politică din
România, prin intermediul
PSD şi PNL promit diasporei
că vor lupta ca mai mulţi ro-
mâni să intre în parlamentul
Italiei. Nimeni nu i-a anunţat,
nici pe ei, dar nici pe cei care
au rămas cu gura căscată la
mesajele lor că pentru a putea
candida, dar şi pentru a putea
vota pentru parlamentul Italiei
trebuie să ai şi cetăţenie ita-
liană. Cică aşa prevede Consti-
tuţia acestei ţări, dar diaspora
nu pune botul la ce scrie în
cărţi, fie ele şi constituţii. Din
moment ce dl. Gâdea şi dl. Dan
n-au zis nimic, înseamnă că...
rămâne cum am stabilit.
de Mihai Duţu
culoase din Iordania şi Alge-
ria, totul pare să aibă ace-
leaşi cauze: incompetenţa,
necinstea, aroganţa şi
proasta guvernare, toate
acestea generate de o clasă
politică incapabilă să răs-
pundă aşteptărilor şi exigen-
ţelor cetăţenilor. Mai grav
este faptul că toate aceste
situaţii evidenţiază lipsa
unei democraţii reale, care
să fie capabilă să genereze
condiţii de viaţă decente tu-
turor cetăţenilor. Aceasta nu
este o temă exclusiv politică,
dar şi economică şi de mora-
litate, fiind agravată în so-
cietatea românească de
inechitatea socială şi econo-
mică, de excesul privilegiilor
castei politicienilor, a admi-
nistraţiei locale şi centrale,
a conducătorilor din indus-
trie şi din sectorul financiar-
bancar."
Protestul FARI faţă de clasa
politică mondială se încheie
"aşteptând veşti şi de
acasă".
de Alina Harja
 PAGINA
6
Dispariţia unei menajere românce
anchetată serios abia după un an
Deputaţii italieni, Guido Melis şi Franco Narducci (PD), solicită Ministerului
de Interne să reînceapă cercetările. Deputaţii italieni Guido Melis şi Franco
Narducci (PD) solicită Ministerului de Interne să reînceapă cercetările.
Lucia Ciocoiu, o româncă de 42 de
ani care lucra ca menajeră în casa
unei bătrâne din Ponte Felicino
(Perugia), dispare în noaptea dintre
29 şi 30 decembrie 2009.
Lucia este o femeie liniştită. În Ro-
mânia are un soţ şi o fată la care
ţine enorm de mult. A venit în Italia
ca să poată strânge o sumă sufi-
cientă pentru a-şi putea ţine fata la
facultate. Are două surori, una în
Lucia Ciocoiu
Italia, Ana, stabilită de mulţi ani la
Perugia, iar cealaltă la Londra,
unde lucrează în sistemul bancar.
Lucia nu cunoaşte pe nimeni în Ita-
lia şi singurele vizite pe care le face
sunt la sora ei.
O femeie ca multe altele: timidă şi
un pic neîncrezătoare. Surorile ei
spun: "Lucia n-ar fi ieşit niciodată
cu o persoană necunoscută".
În seara de 29 decembrie 2009, ca
de obicei, Lucia ajută bătrâna pe
care o îngrijeşte să meargă la cul-
care. A doua zi ar fi trebuit s-o tre-
zească la 7.30 şi să-i pregătească
micul dejun. Însă Lucia dispăruse.
Camera unde dormea este în or-
dine, aşternuturile ridicate ca pen-
tru a se băga în pat, însă nu a
dormit în acel pat. Pe noptieră se
află încă telefonul mobil deschis,
iar în sertar 200 de Euro. Din dulap
nu lipseşte nimic: hainele şi încăl-
ţamintea sunt la locul lor. Şi paşa-
portul (va fi găsit, şi de aici încep
ciudăţeniile, mult mai târziu) este
încă în cameră, deşi este demult
expirat. Ce s-a întâmplat? Mister.
Familia bătrânei anunţă dispariţia.
Pe 1 ianuarie 2010, sora Luciei,
Violeta ia primul avion şi ajunge în
EXCLUSIV
Italia. Ştie bine – declară – că sora
sa nu ar fi plecat niciodată de acasă
fără să-i spună. Este îngrijorată.
Merge la carabinierii din Ponte San
Giovanni şi solicită să denunţe dis-
pariţia surorii. Este convinsă de
către aceştia să mai aştepte: cine
ştie – îi spun – mulţi străini dispar
din motive care mai de care mai
ciudate, poate cu o persoană de
care s-au îndrăgostit, o pasiune ne-
aşteptată. Ciudat. Şi familia unde
Lucia muncea pare rece, aproape
indiferentă. Un membru al familiei
îi spune Violetei că probabil Lucia
a luat un autobuz către Perugia, în-
cearcă s-o liniştească, s-o convingă
că Lucia va da un semn de viaţă cât
de curând.
Pe 10 ianuarie cazul Luciei ajunge
la emisiunea "Chi l’ha visto" (Cine
l-a văzut) transmisă de Rai. Însă ni-
meni nu sună la emisiune pentru a
semnala faptul că ar fi vazut-o un-
deva, cum se întâmplă de obicei.
La întrebările jurnaliştilor rudele
bătrânei preferă să nu răspundă.
La scurt timp, bătrâna a decedat şi
casa a fost mai târziu vândută.
Pe 3 februarie anchetatorii găsesc
o pereche de pijamale, probabil pe-
rechea cu care era îmbrăcată
Lucia în seara dispariţiei. Ciudat
este şi faptul că pijamalele au fost
găsite abia după atâta timp. Anali-
zele ştiinţifice efectuate de Ris scot
la iveală urme biologice (probabil
sânge) dar, din păcate, pijamalele
fuseseră spălate şi este imposibil să
se poată identifica ADN-ul acelor
urme.
Pe 25 ianurie de caz se ocupă şi un
clarvăzător din Civitavecchia,
Mario Alocchi. Acesta afirmă –
straniu – că Lucia este victima unui
Guido Melis
criminal serial care îşi alege victi-
mele în apropierea oraşului Peru-
gia, acelaşi care ar fi ucis-o şi pe
Sonia Marra, o altă femeie dispă-
rută. Invenţii ? Nu se ştie.
Între timp eforturile Ambasadei
României de a descoperi ce s-a în-
tâmplat nu dau rezultate. Se ocupă
magistratura de caz, şi - se ştie
foarte bine – magistraţii au multe
probleme pe cap. Cazul Ciobanu
este pentru ei unul din multe altele.
Trec luni întregi de atunci. La soli-
citarea Violetei, de caz se intere-
sează şi doi deputaţi italieni:
Franco Narducci (vice-preşedinte
al Comisiei de Afaceri Externe) şi
Guido Melis (Preşedinte al Grupu-
lui Interparlamentar Italia-Româ-
nia). Aceştia solicită o întrevedere
cu Secretarul de Stat în Ministerul
de Interne, Alfredo Matovano, că-
ruia îi cer să reia ancheta.
Cei doi parlamentari nu sunt foarte
încântaţi de modul în care s-au des-
făşurat cercetările până în prezent:
"suntem uimiţi de faptul că an-
cheta s-a desfăşurat atât de lent în
fazele iniţiale. Lucia a dispărut la
sfârşitul anului. Percheziţiile în ca-
Actualitatea
româneascã
5-18 februarie 2011
Franco Narducci
mera unde aceasta a locuit s-au
făcut cu o întârziere de câteva zile.
Anchetatorilor le-au trebuit câteva
luni ca să-i cheme pe cei de la Ris
(Departamentul de Investigaţii Sti-
inţifice). Şi abia acum (ianuarie
2011), datorită presiunilor pe care
le-am făcut la minister, au început
să cerceteze cazul în mod serios".
În ultimele zile forţele de ordine au
început să caute în pădurile din
apropierea localităţii, în fântânile
din zonă. În sfârşit sunt folosite
aparaturi sofisticate ce pot detecta
inclusiv ceea ce se află sub pă-
mânt, avioane pentru fotografii de
la înălţime, câini poliţişti specializaţi
în căutarea resturilor umane.
A trecut mai mult de un an de la
dispariţia Luciei. Pentru forţele de
ordine, sărmana Lucia este consi-
derată moartă.
Noi din redacţia "Actualităţii Ro-
mâneşti" încă mai sperăm într-un
final fericit. De aceea invităm pe
oricine ştie sau a văzut ceva să ne
scrie la adresa de mail: actualita-
tea.romaneasca@gmail.com sau
să se adreseze forţelor de ordine.
de Alina Harja
 PAGINA
8
ACTUALITATEA DIN COMUNITATE
Concurs de poezie la Torino
Români, basarabeni şi italieni l-au omagiat
împreună pe poetul "Grigore Vieru"
Duminică, 23 ianuarie, s-a
desfăşurat la Torino concursul de
poezie şi cântec “Grigore Vieru”
organizat în principal de Asocia-
ţia Basarabia, una dintre puţi-
nele asociaţii ce pot fi
considerate adevărate motoare
de cultură şi tradiţie româ-
nească, eveniment la care s-au
alăturat şi asociaţiile Frăţia, Fla-
căra şi Grupul Lumina.
Sala Teatrului San Giuseppe,
locul în care s-a desfăşurat eve-
nimentul, a fost pusă la dispoziţia
organizatorilor prin generozita-
tea publicaţiei “Actualitatea Ro-
mânească”, media partner al
concursului.
Evenimentul s-a bucurat de par-
ticiparea invitatului special din
România, poetul gălăţean Viorel
Dinescu, unul dintre apropiaţii
marelui poet, care în discursul
său de deschidere a concursului
a evidenţiat într-o frumoasă
limbă românească personalita-
tea de excepţie a nemuritorului
Grigore Vieru.
Prin Alto Adige cu Asociaţia "Ştefan cel
Mare" din Portogruaro
Odată îmbarcaţi din nou în autocare, pornim către
destinaţia finală a excursiei noastre, târgul de ar-
ticole specifice Crăciunului din Arco.
(continuare din numărul
precedent, pag. 12)
Deja voia bună era la ea acasă
în ambele autocare, mai ales în
cel cu „melomanii” de care vă
vorbeam mai sus. Dar, deşi soa-
rele ne-a onorat cu prezenţa
aproape toată ziua, buna dispo-
ziţie şi puţinele beri băute de
unii conaţionali nu prea reu-
şeau să învingă frigul din Arco.
Aşa că, odată ajunşi printre ta-
rabele cu jucării de lemn, pro-
duse culinare specifice zonei şi
decoraţiuni artizanale de brad,
o parte din tovarăşii mei de
drum au făcut ceea ce ar face
oricare alţi 12 români, strânşi la
un loc de diferite împrejurări şi
animaţi de spiritul bahic, pen-
tru a învinge frigul: şi-au scos
instrumentele şi au început să
cânte colinde şi cântece popu-
lare şi să danseze. Spectacolul
ad-hoc a adunat o mulţime de
Viorel Dinescu, invitat special din România
Concursul s-a desfăşurat pe mai
multe secţiuni: creaţie, recitare
din opera marilor domni ai poe-
ziei româneşti Mihai Eminescu,
Grigore Vieru şi Adrian Pău-
nescu şi interpretare muzicală
bazată pe melodii inspirate din
versurile poeţilor amintiţi.
italieni curioşi. Ba chiar unii au
început să bată din palme în rit-
mul muzicii. La un moment dat,
zona respectivă devenise im-
practicabilă datorită mulţimii
adunate pentru a asista la spec-
tacol. Şi trebuie să recunosc că
a fost un spectacol frumos. La
sfârşit s-a lăsat cu aplauze fur-
tunoase.
Pe drumul de întoarcere mă
mai aştepta o surpriză: un ka-
raoke colectiv pe muzică po-
pulară românească, cu
versurile proiectate pe televi-
zoarele din autocar. Păcat că
oboseala începuse să-şi spună
cuvântul iar entuziasmul îi pă-
răsise pe mulţi dintre noi.
Plăcut surprins de evenimen-
tele de peste zi, l-am abordat
pe dl. Antal, preşedintele aso-
ciaţiei „Ştefan cel Mare”, pen-
tru a afla mai multe informaţii
Aproape 170 de iubitori de frumos
români, basarabeni dar şi italieni s-
au strâns în sala teatrului, în timp
ce, pe toată durata spectacolului,
pe scenă a ars o lumânare - semn
al aducerii aminte, într-un frumos
decor simbolic predominat de tri-
color şi de portretul poetului.
Ioan Antal
despre activităţile organiza-
ţiei. Ioan Antal este originar
din Bacău. La cei 34 de ani ai
săi este licenţiat în Teologie
Catolică la Strasbourg
(Franţa), dar în Italia lucrează
ca asistent socio-sanitar. A în-
fiinţat Asociaţia culturală ro-
mână „Ştefan cel Mare” în
2009 cu scopul precis de a
promova valorile culturale ro-
mâneşti în această zonă, în ra-
port cu elementele culturale
autohtone, pentru că, mi-a de-
Colacul tradiţional împletit a
completat tabloul simbolic al uni-
rii şi al rădăcinilor comune. Im-
portanţa evenimentului nu a
constat numai în calitatea artis-
tică a programului cultural, ci
mai ales s-a remarcat prin ni-
velul de participare comună care
a văzut artistul deja consacrat
faţă-n faţă cu aspirantul şi sacrul
care întâlneşte profanul - în vir-
tutea valorilor ce unesc cele
două comunităţi româneşti de
dincolo şi de dincoace de Prut.
A treia dimensiune a românis-
mului este fără doar şi poate
diaspora românească, care şi-a
demonstrat – şi de această dată
– dorinţa de valorizare a culturii
noastre, într-o perioadă a aban-
donului instituţional ce tinde să
devină o constantă permanentă
a politicii româneşti.
În timpul programului a fost ci-
tită şi o scrisoare din partea
domnului Eugen Tomac, o încu-
rajare retorică lipsită de acoperi-
rea practică de care are nevoie
clarat domnia sa, "nu vom
ajunge niciodată la un grad sa-
tisfăcător de integrare, fără să
cunoaştem cultura, tradiţiile şi
obiceiurile locale. De aseme-
nea, eu şi colaboratorii mei din
cadrul asociaţiei (Larissa
Nesru, Florentina Dochia şi
Sergiu Macovei – n.a.) am în-
cercat să descoperim şi să va-
lorificăm talentele pe care le
avem în sânul comunităţii şi
am mizat mai puţin pe aduce-
rea de artişti deja consacraţi
din ţară, aşa cum fac alte aso-
ciaţii. Astfel, evenimentele pe
care le organizăm noi au mai
mult caracter de petrecere cu
cântece şi jocuri tradiţionale,
decât de spectacol." Se refe-
rea, probabil la talente pre-
cum doamna Ioana Ştefănuţ -
o voce de excepţie şi la Ciprian
Curcan – un tânăr organist. Pe
ambii am avut plăcerea să-i as-
cult pe un DVD difuzat în au-
tocar, filmat cu ocazia uneia
dintre petrecerile de care vor-
bea domnia sa. Printre eveni-
Actualitatea
româneascã
5-18 februarie 2011
fenomenul cultural românesc în
lume.
Nota generală a concursului a
fost concordia de limbă şi tradiţii
comune chiar dacă nimeni dintre
prezentatori, moderatori sau
juriu nu a pomenit nimic despre
semnificaţia actului Marii Uniri
din 24 Ianuarie 1859.
Premiile concursului au fost asi-
gurate de către societatea Digi
Mobil şi de către organizatori,
constând în diplome şi obiecte.
Demn de semnalat din culisele
organizării este refuzul constant
al organizatorilor de a pomeni
de implicarea în reuşita acestui
eveniment a unor persoane
aparţinând unei grupări politice
care militează pentru apărarea şi
conservarea identităţii româneşti
(Partidul Identitatea Româ-
nească). Ei totuşi au existat, cu o
modestă contribuţie materială şi
de suflet…
de Costel I. Adjudeanu
mentele deja "tradiţionale" or-
ganizate de asociaţie an de an
sunt Sărbătoarea Femeii (8
martie) şi sărbătoarea Copiii
de azi, copiii de mâine (1
iunie), dar nu lipsesc nici alte
activităţi şi evenimente, cum a
fost excursia la Monte Santo
Lussari din iunie anul acesta.
Rezumând această zi de dumi-
nică în cuvinte puţine, aş
putea să zic că a fost o expe-
rienţă relaxantă şi educativă.
Şi, lucru deloc de ignorat, nu
am auzit o singură notă de
manea pe parcursul întregii
zile. Datorită eforturile lui Ioan
Antal şi a colaboratorilor săi,
românii din zona Portogruaro
au ocazia să se întâlnească, se
se distreze, să se relaxeze, să
înveţe câte ceva dar, mai pre-
sus de toate, au o identitate în
cadrul cultural local: Associa-
zione Culturale Romena „Şte-
fan cel Mare”.
de Bucur Mihai – Victor

Actualitatea
româneascã
5-18 februarie 2011
S-o ajutăm pe Eva Maria !
La nici 4 anişori (îi împlineşte pe 27 ianuarie), Eva Maria a fost diagnosticată cu leuce-
mie acută limfoblastică tip L1. Diagnosticul a venit ca un trăsnet - odată cu internarea
la Spitalul Fundeni.
Mesaj din partea mamei
Ne pregăteam să sărbătorim
ziua aniversară, împlinirea a 4
anişori de viaţă, când vestea cea
groaznică a căzut din senin, ca
un trăsnet. Nimic nu prevedea
acest lucru !!!
Puiul nostru drag, cel plin de
viaţă şi voioşie, avea un inamic
insidios, perfid, care-i măcina
trupuşorul firav, ameninţând să-
i răpeasca bucuria de a trăi. Din
acel moment toate s-au schimbat
în jurul nostru şi nu mai aveau
acelaşi sens. Am pornit o luptă
contra cronometru şi inegală cu
acest inamic pentru salvarea
vieţii puiului nostru drag.
Ne-au fost şi ne sunt alături ca-
drele medicale de la spitalul Fun-
deni, familia, prietenii, colegii şi
nu în ultimul rând oamenii de su-
flet care ne ajută necontenit.
Am ridicat rugă fierbinte la ce-
ruri şi credem ca Dumnezeu ne
va ajuta să trecem peste această
cumplită cumpănă.
PAGINA
9
CAMPANIA ACTUALITĂȚII
Povestea Evei Maria
Mă numesc EVA MARIA și încă nu am implinit 4 ani. Sunt o
fetiță blondă cu ochii ca murele și sunt foarte veselă. Primele
trei aniversări le-am trăit împreună cu cei care mă iubesc:
mama, tata, Radu – fratele meu și cu bunicii.
Pe 27 ianuarie voi împlini 4 ani, dar cei care sunt acum cu mine
sunt oameni necunoscuți. Sunt îmbrăcați în halate albe și vor-
besc despre mine cu niște cuvinte pe care nu le înțeleg.
Lângă mine sunt și mama și tata. Mă privesc cu dragoste, mă
răsfață parcă mai mult ca de obicei, dar și ei vorbesc despre
ceva ce nu înțeleg – spun că sunt grav bolnavă. LEUCEMIE
ACUTA LIMFOBLASTICA tip L1 – acesta este diagnosticul meu.
Eu nu știu despre ce e vorba. Știu doar că îi iubesc pe părinți,
pe Radu, pe bunici. Iubesc păpușile, jucăriile și copiii. Mie nu
îmi place aici. Eu vreau să desenez, să spun poezii, să cânt, să
mă joc, să mă plimb, vreau să descopăr lumea, iubesc viața.
Vreau să mă întorc acasă, în lumea pe care o cunosc și unde
mă simt cel mai bine. Vreau să-mi serbez ziua de naștere ca de
fiecare dată, cu tort. Și să-mi cânte toți "La mulți ani". Și vreau
să trăiesc ca până acum – cu veselie, zâmbete, cântece, copii și
împreună cu cei pe care-i cunosc. Și mami să nu mai plângă…
Mulţumim tuturor celor care au care trecem. Sunt ferm convinsă Ca toate acestea să poată deveni realitate am nevoie, URGENT,
fost şi sunt solidari cu noi şi ne că vom învinge! de ajutorul dumneavoastră. Tratamentul care mă poate salva
ajută în greaua încercare prin Alexandra Grigorescu costă foarte mult și părinții mei nu au acești bani. Pentru tot
ajutorul, oricât de mic, pe care mi-l veți acorda vă mulțumesc
din suflet și vă doresc să nu fiți niciodată bolnavi. Și pentru un
Dacă doriți să o ajutați pe Eva Maria puteți să o faceți prin gând bun, vă mulțumesc. Dacă nu aveți posibilitatea să donați
transfer bancar în contul:
bani, vă rog să trimiteți mai departe mesajul meu. Eu știu că
BRD – EURO există oameni cu suflet mare și care mă vor ajuta, trebuie doar
RO04BRDE426SV42546944260 să afle povestea mea.
Titular: Grigorescu Cezar, CNP: 1680315463070
Sucursala: BRD Ag. Mosilor, Cod SWIFT: BRDEROBU
Eva Maria
sau la birourile Smith&Smith din Italia şi Spania.
O campanie susţinută de Smith & Smith, grupul Euro Etnic şi “Actualitatea Românească”.
 PAGINA

10
Actualitatea
ACTUALITATEA SOCIALĂ româneascã
5-18 februarie 2011

Rubrica juridică
Cum să evitaţi ca fiii voştri să ajungă pe mâinile
asistenţilor sociali italieni
În această săptămână vreau
să vă supun atenţiei o pro-
blemă dureroasă cu care se
confruntă destul de des cu-
plurile de cetăţeni români
care nu se mai înteleg şi
decid să se despartă: pro-
blema încredinţării copiilor.
În primul rând trebuie să fac
o precizare: doi cetăţeni ro-
mâni, chiar dacă sunt domi-
ciliaţi în Italia, dacă sunt
amândoi de acord, pot di-
vorţa în România şi să se
adreseze unui tribunal ro-
mânesc pentru decizia pri-
vind încredinţarea copiilor,
pensia alimentară şi partaj.
Dacă soţii nu reuşesc să
ajungă la o decizie de comun
acord privind divorţul în Ro-
mânia, atunci procedura de
divorţ se supune legislaţiei
italiene care prevede o pro-
cedură de separare a soţilor,
prin care tribunalul dispune
regulile de viaţă a familiei:
cui îi este încredinţată lo-
cuinţa, cui îi sunt încredin-
ţaţi copiii, cât îi corespunde
soţului sau soţiei care se
află în întreţinere. Abia
după trei ani de la separare,
se poate înainta cererea de
divorţ.
Trebuie specificat că în 99%
din cazuri, judecătorii ita-
lieni încredinţează copiii ma-
melor, ceea ce înseamnă ca
apelând la un tribunal italian
un tată are posibilităţi ex-
trem de reduse de a obţine
tutela fiilor şi încredinţarea
locuinţei, două prerogative
în care aproape întotdeauna
sunt favorizate soţiile.
În cazurile de conflicte fa-
miliare, din păcate proble-
mele apar atunci când
acestea ajung la cunoştinţa
serviciilor sociale din locali-
tatea de domiciliu sau
atunci când eventualele di-
ficultăţi socio-economice
ajung la urechile aceloraşi
asistenţi sociali. Acest lucru
se poate întâmpla atât în
fază de separare cât şi în
fază de divorţ.
Conform legislaţiei italiene,
atunci când părinţii nu au
posibilitatea de a-şi între-
ţine fiii sau nu reuşesc să
garanteze un model de
viaţă sănătos şi echilibrat,
judecătorii tribunalului de
minori pot dispune chiar
controale din partea servi-
ciilor sociale prin interme-
diul asistenţilor sociali, şi
uneori aceste controale pot
duce la concluzia că părinţii
sunt neadecvaţi pentru
creşterea şi educarea fiilor.
În acest nefericit caz, tribu-
nalul poate ajunge chiar la
darea în adopţie a copiilor,
privând implicit părinţii de
orice drept asupra copilu-
lui.
Deseori în activitatea mea
mi s-a întâmplat să asist la
adevărate războaie între
părinţii de origine română,
din diferite motive, şi în
tentativa de a-l lovi pe celă-
lalt soţ să arunce o întreagă
serie de invective.
Cine proceda astfel nu-şi
dădea seama că de fapt se
discredita ca părinte în faţa
asistenţilor sociali, cu rezul-
tatul că ulterior se trezeau
că fiii îi erau luaţi pentru a
fi încredinţaţi, în cel mai
bun caz, unui orfelinat sau,
mai rău, daţi în adopţie fa-
miliilor italiene.
Personal cred că într-o anu-
mită perioadă s-a abuzat de
aceste măsuri pentru a des-
curaja prezenţa unor etnii
în Italia, deci pentru a nu
cădea în capcana prejude-
căţilor şi în situaţii cât se
poate de neplăcute, sfatul
meu este următorul: când
vă certaţi cu partenerul sau
fostul partener de viaţă,
amintiţi-vă ca fiii sunt bunul
cel mai preţios pe care îl
aveţi şi riscaţi să-i pierdeţi
doar pentru că doriţi să-l ră-
niţi pe celălalt partener,
care, nu pun în dubiu că v-a
făcut să suferiţi, dar nu me-
rită acest risc.
Deci încercaţi să vă arătaţi
mereu dispuşi la dialog şi să
ajungeţi la o înţelegere cu
celălalt soţ pe subiectele le-
gate de creşterea copiilor şi
evitaţi să ajungeţi pe mâini-
lor altor persoane, chiar
dacă sunt asistenţi sociali.
Vă reamintesc că în Italia
cine nu rezultă adecvat să-
şi crească şi să-şi educe fiii,
riscă să-i piardă…. Mai ales
atunci când sunt străini.
Certaţi-vă cu partenerul
dacă sunteţi convinşi că
este necesar, dar nu asupra
fiilor şi cu chibzuinţă.
de av. Giancarlo Germani
Voi ne scrieţi, noi
vă răspundem
Din acest număr am decis să reluăm rubrica noastră de
consiliere juridică. În fiecare număr vor fi răspunsuri la
scrisori mulţumită avocatului Giancarlo Germani. Dacă
aveţi probleme juridice în Italia nu ezitaţi să ne scrieţi.
De ani de zile m-am ocupat de rubrica juridică în paginile
acestei publicații, răspunzând întrebărilor și scrisorilor
cititorilor “Actualității Românești”. M-am bucurat enorm
când mi s-a cerut să reiau această rubrică, deci vă invit
să-mi trimiteți întrebările voastre pe adresa de mail
giancarlo.germani@tiscali.it, specificând "Rubrica Ju-
ridică Actualitatea Românească". În limita spațiului acor-
dat voi incerca să răspund tuturor doleanțelor voastre.
(av. Giancarlo Germani)
Dacă aveţi probleme de muncă sau aveţi nevoie de sfaturi
legate de contractul de muncă, de drepturile pe care le
aveţi în Italia, puteţi să ne scrieţi la adresa:
actualitatea.romaneasca@gmail.com, specificând
“Rubrica Sindicală Actualitatea Românească”. Iulian
Manta, sindicalist FENEAL-UIL, va răspunde scrisorilor
dumneavoastră.
Pentru sfaturi pe teme economice, consiliere în materie
de credite, de conturi bancare şi/sau carduri, puteţi să ne
scrieţi la aceeaşi adresă, specificând : “Rubrica Econo-
mică Actualitatea Românească”. Adrian Ioan Grigor, res-
ponsabil la Banca Popolare di Lodi, vă stă la dispoziţie
pentru a lămuri neclarităţile pe care le aveţi.

Important !
În fiecare zi de sâmbătă, de la orele 16,
PIR - Partidul Românilor din Italia
în colaborare cu Uniunea Asociațiilor
Românești din Roma sunt la dispoziția
dumneavoastră gratuit cu informații
legale și sindicale.
La Centrul Comercial "La Strada" : Circ. Nomentana 530
Info: 329 31 21 699
 PAGINA

11
Actualitatea
româneascã
5-18 februarie 2011 ACTUALITATEA SOCIALĂ

Italia îmbătrâneşte, dar creşte

ca număr datorită imigraţiei
Potrivit Bilanţului demografic naţional pe anul 2010 realizat
de Institutul Naţional de Statistică (ISTAT), populaţia Italiei
îmbătrâneşte, în vreme ce rata natalităţii continuă să scadă.

Cu toate acestea numărul locui-
torilor a ajuns, datorită imigra-
ţiei, la 60,6 milioane de
persoane, în plus cu 0,43%.
Străinii reprezintă 7,5% din po-
pulaţie, în vreme ce numărul ro-
mânilor înscrişi la Biroul de
Evidenţa Populaţiei din Penin-
sulă a ajuns la 997.000 de per-
soane.
În Italia, în 2010, persoanele
care au peste 65 de ani repre-
zintă 20,3% din populaţia ţării,
faţă de 18,4% în 2001. Persoa-
nele de peste 85 de ani repre- În acest context, Istat relevă că
zintă 2,8% din populaţie, faţă de tot mai puţine italience decid să
2,2% în urmă cu zece ani. devină mame. În 2010, 18,8%
Numărul copiilor mai mici de 14 din naşteri sunt atribuite mame-
ani a scăzut de la 14,3% în 2001 lor de origine străină. Datele au
la 14% în 2010. În acest context, fost comparate cu anii 2000 -
vârsta medie a populaţiei a cres- 6,4% şi 2009 - 18,1%. Potrivit
cut de la 41,7 ani la 43,5 ani, con- distribuţiei pe teritoriu, mamele
form statisticilor realizate de străine reprezintă un procent de
ISTAT. 29,3% în regiunea Emilia-Ro-
Rata natalităţii continuă să scadă magna, 28,5% în Lombardia şi
în Italia: în 2010 s-au înregistrat 27,2% în Veneto.
557.000 de naşteri, cu 12.200
mai puţine decât în 2009. de E.P.

Organizaţia HRW acuză din nou Italia de rasism

Rasismul şi xenofobia reprezintă "o problemă dificilă" În studiu sunt amintite epi-
pentru Italia, fapt pentru care organizaţia Human soadele de violenţă faţă de
Rights Watch (HRW) face un denunţ în ultimul său ra- imigranţi, faţă de cetăţenii
port anual. de etnie romă şi respingerile
extracomunitarilor care ve-
neau cu bărcile dinspre
Libia.
În special cetăţenii de etnie
romă au de suferit în Italia
de pe urma discriminării, po-
trivit raportului anual al or-
ganizaţiei Human Rights
Watch (HRW), care critică
evacuarea sistematică a ta-
berelor de nomazi în Italia.
Revolta de la Rosarno din
Calabria, îndepărtarea bărci-
lor de extracomunitari care
vin pe mare dinspre Libia şi
politicile aplicate asupra no-
mazilor sunt considerate
semne de xenofobie şi ra-
sism. Organizaţia atrage
atenţia şi asupra discursului
politic ostil din Italia.
Aceasta subliniază că romii
continuă să fie discriminaţi
în Italia, unde trăiesc în con-
diţii deplorabile în tabere au-
torizate şi neautorizate de la
periferia oraşelor. Romii est-
europeni, provenind în pri-
mul rând din România şi
locuind în tabere ilegale, se
confruntă cu evacuări for-
ţate şi primesc stimulente
pentru a se întoarce în ţările
de origine, mai subliniază în
raport organizaţia neguver-
namentală cu sediul la New
York.
Numeroase guverne şi insti-
tuţii internaţionale, inclusiv
Uniunea Europeană şi Naţiu-
nile Unite, potrivit raportu-
lui, nu fac suficiente presiuni
asupra statelor care comit
abuzuri pentru ca acestea să
respecte drepturile omului.
În aprilie 2010, Comisia Eu-
ropeană a adoptat pentru
prima dată un document pri-
vind romii, în care cere poli-
tici mai eficiente pentru
combaterea marginalizării
acestora. Măsura a fost luată
după ce s-a constatat că
unele ţări europene, în spe-
cial Germania, continuă să
repatrieze romii în Kosovo în
pofida directivelor UNHCR,
în timp ce Franţa a fost vi-
zată pentru repatrierea lor
către Europa de Est, explică
raportul HRW.
de E.P.

Mafia italiană se mută în România

(continuare din pag. 4)
5. În trecutul apropiat (cu numai trei ani în urmă) sectorul gunoaielor era
condus de asociaţii lui Vito Ciancimino, fost primar la Palermo prin anii '70.
Ciancimino, decedat în 2002, fusese condamnat la 13 ani de închisoare pen-
tru corupţie şi asociere mafiotă. Astăzi unii din ei au reapărut; de pildă,
fraţii Pileri, care astăzi "ventilează" Bucureştiul, ocupându-se de afaceri i-
mobiliare, modă şi... deşeuri!
6. Nave otrăvite de gunoaiele napolitane trec strâmtoarea Dardanele, după
care îşi strecoară "marfa" în România prin Constanţa sau în Ucraina prin
Odesa şi Ilicivsk. Curios este faptul că, odată intrate în România, gunoaiele
dispar ca prin minune. În acest timp Glina a devenit din groapă, deal.
II. Concluzii ?
Incomoda revistă L'Espresso, din a cărei anchetă am extras aceste
informaţii, mai ţine să precizeze (de parcă ar mai fi fost nevoie !) că mafioţii
scot, din gunoaie, aur. Cu aceste manevre total ilegale se spală banii iliciţi
şi, concomitent, se pune mâna pe importante fonduri publice - care provin
atît de la guvern, cît şi de la Bruxelles. În acest timp, fauna şi flora unei con-
siderabile zone geografice situate în preajma Capitalei dispar, otrăvite ire-
mediabil.
Concluziile le veţi trage domniile-voastre, dragi cititori ai Actualităţii
Româneşti.
de Ghighi Puieșteanu
 PAGINA

12
Actualitatea
ACTUALITATEA CULTURALĂ româneascã
5-18 februarie 2011

Italiancă îndrăgostită de România

"Şi dacă" – declaraţie de iubire din partea tinerei
scriitoare Chiara Schirosi pentru România
Chiara Schirosi, 30 de ani, a lansat, sâmbătă, 29 ianuarie, la O cronică ”roșie, verde, gal-
Centrul comercial ”La Strada” din Roma cartea "... E se" ("...Şi benă, roză, albastră” și nu
dacă"), o carte–scrisoare dedicată Transilvaniei. Prezentarea neagră despre românii din
volumului a fost făcută de Nicoleta Sprânceană, o tânără care Italia
de câteva luni organizează o serie de întâlniri-dezbateri de in-
teres atât pentru conaţionalii din Roma, cât şi pentru italienii Din 2005 până acum Chiara a vi-
interesaţi de cultura ţării noastre. zitat România de cinci ori. Ea
spune că cunoaşte deja "culorile,
peisajele, blocurile, monumen-
Chiara Schirosi studiază limba tele" din Cluj, Sighişoara şi Alba
română de şapte ani, iar prima Iulia. Următoarele vacanţe vor fi
sa călătorie a sa în ţara noastră în Delta Dunării şi în Bucovina,
a fost în anul 2005, moment din la mănăstiri, împreună cu priete-
care pasiunea pentru România a nul ei, părinţii şi viitori săi socrii.
devenit şi mai puternică. "De fiecare dată când am fost
"Un ghid paralel... vieţii mele" acolo, m-am simţit ca acasă" po- există în Italia despre români. Eu ţine că ea nu înţelege această
astfel îşi defineşte cartea Chiara, vesteşte cu emoţie Chiara. În sunt norocoasă că am o mentali- teamă, atâta vreme cât ea vede
de profesie traducător la Minis- plus, ea a fost fascinată de popo- tate diferită de cea a conaţiona- că "românii sunt precum o ar-
terul Agriculturii din Roma. Tâ- rul român, de ambiţia şi ospitali- lilor mei pentru că pot să spun că mată de muncitori care lucrează
năra recunoaşte că se simte în tatea românilor. cunosc România şi realitatea de onest în această ţară şi ar trebui
România ca acasă şi consideră Tânăra caracterizează cartea ca acolo, în vreme ce aici în Italia nu să-i respectăm pentru că fac
necesar să ofere o astfel de "de- fiind o cronică "roşie, verde, gal- se ştie nimic despre valorile cul- parte din familia noastră".
claraţie de iubire" acestei ţări pe benă, roză, albastră, dar nu ne- turale care există acolo" declară
care o îndrăgeşte foarte mult. agră." Chiara este indignată că tânăra. La mijlocul lunii februarie Chiara
Această dragoste s-a născut în- această limbă. Părinţii fetei la în- "se scrie prea mult de cronică Schirosi se va întâlni cu elevii li-
tâmplător. Tânăra se afla într-un ceput nu s-au bucurat foarte neagră despre acest popor şi nu Românii fac parte din fami- ceelor Dante Aligheri şi Ion Ne-
autobuz, la Roma, în urmă cu mult de această idee, propu- este bine aşa". Ei i se pare firesc liile italiene culce din Bucureşti pentru a
şapte ani, când atenţia i-a fost nându-i să opteze pentru limba să intervină, deoarece "dacă ai discuta despre această carte. Ita-
atrasă de două persoane care germană care ar putea fi mai un prieten, cum este România Tânăra mărturiseşte cu tristeţe lianca este deja emoţionată de
vorbeau o altă limbă. Fiind tra- utilă, însă cu timpul, văzând am- pentru mine, şi cineva spune că a întâmpinat dificultăţi atunci această întâlnire, dar şi de faptul
ducător de profesie, Chiara are biţia fetei, nu s-au mai opus. În ceva rău despre prietenul tău când a încercat să editeze car- că pentru prima dată va fi "sin-
un mare interes asupra studiului prezent italianca vorbeşte fluent trebuie să spui ceva despre el, şi tea, pe care a scris-o în şase luni. gură cu ţara ei", cu România,
lingvistic. Aflând că este vorba limba română, însă ea consideră eu am ceva şi mult de spus des- Editorii considerau că nu este un aceasta fiind şi prima călătorie
de limba română, o limbă latină, că încă nu o cunoaşte suficient şi pre această ţară, despre acest moment bun din cauza cronicii de una singură la Bucureşti.
soră cu cea italiană, Chiara a intenţionează să aprofundeze popor pe care-l cunosc. Vreau să negre despre comunitatea de ro-
decis să înceapă să studieze studiul. schimb această mentalitate care mâni din Peninsulă. Chiara sus- de E.P.

Comentariu
"N-aș fi crezut niciodată că în viaţa mea
ar putea intra cu forţa unui vulcan dra-

Tricoloarele noastre gostea pentru un pământ, legat atât de

România este sora noastră,
sora acestei Italii în care m-am
născut, căreia aparţin originile
mele și care sunt convinsă că
trebuie încă să crească din
punct de vedere mental în ra-
portul cu un popor care a trăit
mereu în umbra durerii.
Nu este uşor, de altfel, să iubeşti
patria lui Mihai, Ştefan şi Corvin,
deoarece trebuie să te imergi
într-un râu copleşitor capabil să
şteargă orice substrat de frică şi
de neîncredere doar dacă inimile
noastre sunt în stare să accepte
îmbrăţisarea care le este oferită.
De ce să renegăm originile noas-
tre comune, tricoloarele noastre,
când în ora sul Constanţa se ri-
dică maestuos “Lupoaica ro-
mană”? Când în fiecare piaţă, în
fiecare colţ, oraş, localitate se
respiră aer italian?
Sinceră să fiu nu am reuşit încă
să înţeleg acest lucru, dar înăun-
trul meu în fiecare zi creşte
mereu mai puternic acest lanţ de
iubire pentru voi toţi, dragi fraţi
de sânge.
Pe această stradă pe care o par-
curg ţinându-vă ideal pe toţi de
mână, am descoperit simplita-
tea, forţa de a continua să crezi
în tine cum a scris şi conaţionala
mea în cartea “E se…” (Şi dacă)
dedicat României.
Românii, a spus însăşi autoarea
la prezentarea de la Roma a căr-
ţii sale, “au o energie ce te cople-
şeşte, nu stau niciodată cu mâi-
nile în sân, vor să facă totul, fără
să se oprească”… şi este adevă-
rat. Culorile, gusturile, viaţa ce
pulsează cotidian într-o naţiune
dintre cele mai nobile care
există, inclusiv din punctul de ve-
dere al aşa-zisului “sânge albas-
tru”, înfăşoară ca o vrajă pe
oricine se apropie, dar este o
vrajă învăluită de displăcere de-
oarece nu aceeaşi dragoste se
respiră atunci când un român
păşeşte pe pământul italian,
frate, mai bine zis, frate vitreg,
având în vedere atitudinea plină
de prejudecăţi care, din păcate,
şerpuieşte în Peninsulă.
Unii dintre voi vă intrebaţi poate
cum s-a născut acest sentiment
direct înăuntrul nostru."
pro-România în mine, un senti-
ment până acum câţiva ani pen-
tru mine necunoscut şi care nu
mi-aş fi imaginat niciodată că ar
putea exista. Marile iubiri, se
ştie, apare când te aştepţi mai
puţin, când te gândeşti cel mai
puţin: mulţumită Emmei şi Simo-
nei, două fete din Constanţa,
care au venit să locuiască acum
câţiva ani în apartamentul de
sub mine, la Roma. Acum locu-
iesc în altă parte, dar continuăm
să ne auzim şi să ne vedem; una
dintre ele s.a căsătorit cu un ita-
lian, dar dacă nu le-aş fi cunoscut
nu aş fi putut niciodată să-mi dau
seama cât este de mare inima
unui român.
De la această întâlnire, de la
această prietenie, devenită fră-
tească, toată viata mea s-a
schimbat. Acum învăţ limba
voastră, mulţumită Nicoletei
Sprînceană şi cursului ei de
limbă şi cultură românească,
ideat de ea în colaborare cu Uni-
versitatea Populară din Castelli
Romani.
România nu este ţara nimănui…
e şi ţara mea, lumea mea, unde
tricolorul meu flutură altături de
al ei…. Este dificil de înţeles, dar
într-o zi şi nouă italienilor ni se va
întâmpla ceea ce i s-a întâmplat
Sfântului Paul pe drumul din Da-
masc… nu trebuie să disperăm.
de Lorella Lattavo
 PAGINA

14
Actualitatea
ACTUALITATEA RELIGIOASĂ româneascã
5-18 februarie 2011

Papa Benedict al XVI-lea le înlocuiască pe cele reale,

pe Facebook
să nu se creeze o lume para-
lelă, iar oamenii trebuie să îşi
construiască profiluri auten-
tice pe aceste platforme.

Papa consideră că noile teh-

nologii, în special reţelele de
socializare, ”ajută la dezvol-
Importaţa Faceebook-ului a fost recunoscută tarea unui dialog şi prileju-
iesc acţiuni solidare şi relaţii
de Papa Benedict al XVI-lea, însă această pozitive”. Este cunoscut fap-
reţea trebuie utilizată în mod inteligent. Me- tul că Suveranul Pontif îşi
scrie de mână majoritatea
sajul a fost transmis în comemorarea litur- discursurilor, pe care colabo-
ratorii săi le publică ulterior
gică a Sfântului Francisc de Sales, patronul online.
spiritual al presei catolice, pentru cea de-a
În 2009 a fost lansat un site
45 edi ie a Zilei Mondiale a Comunicării, care XVI-lea a cerut utilizatorilor sajelor Evangheliei cere o co-
al Vaticanului:
de internet să fie respectuoşi, municare, care este în acelaşi
va fi sărbătorită duminică, 5 iunie 2011. responsabili, oneşti şi dis- timp respectuoasă şi sensi-
creţi, în vreme ce bloggerilor bilă", a mai precizat Suvera- www.pope2you.net
care vor să răspândească me- nul Pontif în mesajul său.
Papa Benedict al XVI-lea a bi- "Noile tehnologii" consideră sajul Evangheliei pe internet Site-ul oferă diferite aplicaţii
necuvântat reţelele de socia- Suveranul "nu doar schimbă le-a recomandat să nu urmă- Nu o lume ireală sau digitale, printre care una nu-
lizare Facebook, Twitter şi modul în care comunicăm, ci rească numai obţinerea unui profiluri false mită "Papa se întâlneşte cu
YouTube şi a făcut apel la res- comunicarea în sine (...) este număr mare de accesări. tine pe Facebook", dar şi alte
pect în exprimarea on-line. în curs de dezvoltare un nou Reţelele de socializare sunt link-uri realizate pentru utili-
Mesajul Suveranului Pontif a mod de învăţare şi de gân- "Trebuie să fim conştienţi că un mod minunat de a con- zatorii care doresc să pri-
fost transmis într-un comuni- dire, cu oportunităţi fără pre- adevărul pe care vrem să îl strui noi prietenii în toată mească mesajele Suveranului
cat intitulat: "Adevărul, pro- cedent pentru a stabili relaţii împărtăşim nu îşi găseşte va- lumea, potrivit lui Benedict al Pontif pe iPhone sau iPod.
clamarea şi autenticitatea şi a construi o comunitate." loarea în popularitatea sa, ci XVI-lea, doar că aceste relaţii
vieţii în epoca digitală". În acest sens, Benedict al în atenţie. Diseminarea me- de pe internet nu trebuie să de E.P.

Actualitatea
româneascã
5-18 februarie 2011
Vecernia din
Săptămâna de
rugăciune pentru
unitatea creştinilor
Episcopia Ortodoxă Română
a Italiei a organizat, în data
de 24 ianuarie 2011, în ca-
drul Săptămânii de rugă-
ciune pentru unitatea
creştinilor şi în contextul săr-
bătoririi Zilei Unirii Principa-
telor Române, un moment de
întâlnire cu reprezentanţii ro-
mâni ai Bisericii Catolice şi ai
Bisericii Române Unite cu
Roma, Greco-Catolice.
Evenimentul a avut loc la Pa-
rohia Ortodoxă Română
ACTUALITATEA RELIGIOASĂ
„Înălţarea Sfintei Cruci” din
Roma (Convento delle Suore
dell’Assunzione, Via Alessan-
dro Viviani 24, Roma) şi a în-
ceput, la ora 19:00, cu slujba
Vecerniei Ortodoxe, la prăz-
nuirea Sfântului Ierarh Gri-
gorie Teologul, la care au
asistat invitaţii de la cele
două comunităţi româneşti
amintite, precum şi repre-
zentanţi ai autorităţilor civile
româneşti pe lângă Sfântul
Scaun şi pe lângă Statul Ita-
lian.
La final, reprezentanţii
autorităţilor civile româ-
neşti au adresat celor
prezenţi un cuvânt de
salut, iar reprezentanţii
celor două comunităţi
româneşti au rostit un cu-
vânt ocazional, în spiritul
temei săptămânii de rugă-
ciune pentru unitatea
creştinilor.
de Alina Harja
Hramuri
31.01.11 - 06.02.11
În această săptămână
(31.01.11 – 06.02.11), în
Episcopia Ortodoxă Ro-
mână a Italiei, îşi sărbăto-
resc hramul următoarele
parohii:
2 februarie - Civitavecchia
- Parohia „Întâmpinarea
Domnului”, Biserica: via Au-
relia Nord km 77, Civitavec-
chia,Protopopiatul Roma I,
Centru – Vest (Lazio), păsto-
rită de Părintele Ioan Dimu-
lescu. La hramul parohiei
care se va ţine duminică
06.02 va fi prezent şi
Preasfinţitul Părinte Epis-
Calendar creştin
ortodox
05 -19 februarie 2011
5 V Sf. Mc. Agata din Cata-
nia Siciliei
6 S Sf. Ier. Vucol al Smirnei;
Cuv. Varsanufie şi Ioan; Sf.
Ier. Fotie al Constantinopolu-
lui (Sâmbăta morţilor – Moşii
de iarnă)
7 D Duminica Lăsatului
sec de carne (Duminica În-
fricoșătoarei judecăți) Sf. Ier.
Partenie al Lampsacului; Cuv.
Luca din Elada
8 L Sf. Mare Mc.Teodor
Stratilat; Sf. Prooroc Zaharia
9 M Sfintii Mucenici Nichi-
for, Marcel si Pangratie; Sf.
Petru Damaschin (Odovania
praznicului Întâmpinarii
Domnului)
10 M † Sf. Sfințit Mc. Hara-
lambie si Valentina (Zi alitur-
gică; Harți; Dezlegare la
lapte, brânză, ouă și pește)
11 J Sf. Ier. Mc. Vlasie al Se-
vastiei; Sf. Teodora împără-
teasa
Donaţii pentru construirea bisericii
ortodoxe Naşterea Sfântului Ioan
Botezătorul din Pordenone se pot face
în contul:
IBAN IT46V0835612503000000032119
ABI 08356 CAB12503
CC 000000032119
intestato a Parrocchia Ortodossa
Romena Natività di San Giovanni Battista,
deschis la Banca di Credito Cooperativo
Pordenonese, Filiale di Pordenone, Ag. 3
PAGINA
15
cop Siluan, al Episcopiei Or-
todoxe Române a Italiei;
3 februarie - Pescara - Pa-
rohia "Sfântul şi Dreptul Si-
meon şi Sfânta Proorociţă
Ana", Biserica: Biserica
Gesu Maestro, Via Tahon de
Ravel, Protopopiatul
Abruzzo – Misionar, păsto-
rită de Părintele Alin Iarca;
5 Februarie - Catania - Pa-
rohia Sfânta Muceniţă
Agata, Biserica: Crocifisso
Della Buonamorte, Catania,
Protopopiatul Sicilia – Cala-
bria, păstorită de Părintele
Valentin Ilieş.
12 V Sf. Ier. Meletie al Anti-
ohiei; Sf. Mc. Eulalia, ocroti-
toarea Barcelonei; Antonie,
patriarhul Constantinopolului
(Zi aliturgică; Harţi; Dezle-
gare la lapte, brânză, ouă şi
peşte)
13 S Cuv. Martinian; Sf. Ap.
Mc. Acvila şi soţia sa Priscila
14 D Duminica Lăsatului
sec de brânză (Duminica Iz-
gonirii lui Adam din Rai) Cuv.
Auxentie din părțile Calcedo-
nului, Maron si Avramie; Sf.
Filimon, episcopul Gazei; Sf.
Mc. Nicolae din Corint
15 L Sf. Apostol Onisim si Sf.
Mc. Maior; Cuv.Eusebiu din
Siria
16 M Sf. Mc. Pamfil şi cei
împreună cu dânsul; Cuv. Fla-
vian
17 M Sf. Mare Mc. Teodor
Tiron
18 J Sf. Ierarh Leon cel
Mare al Romei
19 V Sf. Ap. Arhip; Cuv. Filo-
teia din Atena
 PAGINA
16
Constanţa, pe primul loc în Europa
la viteza conexiunilor la Internet
În baza raportului "State of
Internet", redat de compania
americană Akamai, cu o vi-
teză medie a conexiunilor la
internet de 7 Mbps în al 3-lea
trimestru al lui 2009, Româ-
nia este pe locul 4 în lume,
fiind depăşită doar de Coreea
ACTUALITATEA ECONOMICĂ
de Sud cu 14Mbps, Hong
Kong cu 9,2 Mbps şi Japonia
cu 8,5 Mbps.
Statele Unite ale Americii, nu
fac parte din acest top ten al vi-
tezei conexiunilor, clasându-se
pe locul 12 cu 5 Mbps.
Actualitatea
româneascã
5-18 februarie 2011
Iată aşadar, cele mai ra-
pide oraşe ale Internetu-
lui, pentru fiecare ţară
care face parte din clasa-
mentul final care conţine
100 de oraşe. Primele 11
poziţii sunt toate deţinute
de Coreea de Sud, urmate
de oraşe din Japonia şi
Hong Kong. Europa intră
în clasament doar la locul
48, cu oraşul Constanţa,
România.
În primele 100 de oraşe
sunt doar 10 din Europa,
dintre care 4 în Olanda, 3
în Romania (Constanţa, Ti-
mişoara şi Iaşi) şi câte 1 în
Franţa, Germania şi Nor-
vegia.
de Remus Mihăilă

Actualitatea
româneascã
5-18 februarie 2011
De prin presa italiană adunate
Ştiri scurte din Italia, mai
în glumă mai în serios
Un nou sport 100% româ-
nesc: aruncă-ţi conaţionalul
pe fereastră
Palma di Montichiaro, 23 ia-
nuarie.
Este un nou sport (un pic cam
violent dar dă satisfacţii cui îl
practică… ceva mai puţine celui
lansat) inventat de 3 salahori ro-
mâni: Florin Mihaita Chiriac, 20
ani, Costantin Ciprian Iacob, 22
ani şi Gheorghe Iorga de 41 de
ani. Cei trei muşchetari au fost
arestaţi pentru că şi-ar fi aruncat
pe fereastră un compatriot care
le era antipatic. Din fericire,
acesta (un băiat de 20 de ani) a
reuşit să se agaţe de pervaz şi,
căţărându-se, să se salveze. Idee:
dacă tot s-a inventat, nu s-ar
putea aplica şi politicienilor? De
reţinut.
Juventus îl cumpără pe Bră-
nescu, tânără speranţă a fot-
balului românesc
Torino, 25 ianuarie
A fost oficializată de Liga Seriei
A, angajarea tânărului portar
român (clasă 1994) Laurenţiu
Brănescu din Râmnicu Vâlcea la
Juventus, glorioasa echipă din
Torino.
Brănescu, titular la Naţionala de
Juniori Under-17, intră în rându-
rile tinerilor juventini după ce a
fost observat de numeroase clu-
buri din Premier League. Va fi de
folos echipei din Torino, după
eşecurile din ultima perioadă?
Vom trăi şi vom vedea. Dar în
ACTUALITATEA DIN ITALIA
mod sigur dacă va demonstra
calitate de joc, va avea mulţi fani
italieni.
Dacă ai sânii omologaţi nu
stai la coadă
Roma, 26 ianuarie.
Din pachetul scandalos de inter-
ceptări pe cazul Berlusconi –pi-
piţe, iese şi o ştirică mică mică:
Marysthell Polanco, dominicană,
frumoasă de pici, a fost şi ea oas-
pete la petrecerile lui Berlusconi
(alături de compatrioatele noas-
tre Oana Vişan şi încă una) de la
vila Arcore. Berlusconi îi dă fetei
numărul de mobil al prefectului
din Milano, Lombardi: "Zi-i că te-
am trimis eu", îi spune. Ea, ca şi
alţii, vrea să obţină cetăţenia ita-
liană cât mai grabnic, fără a sta
la cozi sau a aştepta ani în şir. Tâ-
năra sună, stabileşte o întâlnire
cu prefectul, intră cu maşina în
parcarea prefecturii (lucru per-
mis doar angajaţilor), este întâm-
pinată la scară de prefect cu un
surâs şi o invită în birou la el. Mai
lipsea covorul roşu. Bravo,
domn’ prefect, să mai zică cineva
că nu sunteţi drăguţ cu imi-
granţii.
Mda, numai că nu-i valabil pen-
tru toţi. Mecanismul este simplu:
Trebuie mai întâi să treci pe la
Vila Arcore, să-ţi vadă domn pre-
mier sânii, să-i omologheze. Şi
dacă unul n-are sâni? Ţeapă.
Imigranţii care trec testul și
parlamentarul ce vorbește
despre “Fost”
Florenţa – Aosta, 17 ianuarie
Primele teste de limbă italiană
pentru imigranţii rezidenţi de
mai mult de 5 ani în Italia. Rezul-
tate excepţionale peste tot. La
Florenţa aproape toţi cei 17 can-
didaţi - majoritatea albanesi, dar
şi din Filipine, Somalia, Colum-
bia şi chiar Rusia (mai precis Si-
beria) – au fost promovaţi. Doar
unul a picat. La Aosta 8 au picat
din 22. Candidaţii proveneau de
această dată din Maroc (6), Alge-
ria (4), Republica Moldova (5),
Tunisia (3), China (1), Ecuador
(1), Congo (1), Republica Domi-
nicană (1).
În februarie astfel de verificări
vor avea loc la Genova, Pescara
şi în multe alte oraşe. În total la
minister au ajuns 6.764 de ce-
reri.
Deci, noii cetăţeni din Peninsulă
vorbesc italiană din câte se pare,
şi încă bine.
O propunere: facem testul de
limbă si parlamentarilor italieni?
Că funcţionarii de la Camera De-
putaţilor şi de la Senat se plâng
că trebuie să muncească şi să co-
recteze perlele şi greşelile parla-
mentarilor atunci când scriu
procesele verbale ale şedinţelor.
Unul dintre parlamentarii ita-
lieni, un “specialist” extrem de
preocupat de tăierea fondurilor
pentru opera lirică, a afirmat în
plen, cu o voce de tenor: “În rit-
mul acesta nu vom reuşi să mai
vedem niciodată Fost pe scene.”
Noi ne-am prins că era vorba
despre Faust de fapt, opera lirică
a lui Gounoud, dar el oare ştie
titlul adevărat al operei?
Ştiri utile: la Florenţa un ghid
pentru imigranţi
Florenţa, 20 ianuarie
A fost publicat “Ghidul Imigraţiei
2011 – a XI-a ediţie” (Vademe-
cum Immigrazione), promovat
de Departamentul pentru Politici
PAGINA
17
Socio-Sanitare şi Mediu al Pri-
măriei din Florenţa. Exemplarele
sunt distribuite gratuit la Biroul
Unic Local pentru Imigraţie
(Sportello Unico Comunale Im-
migrazione).
Se poate însă descărca şi online
de pe site-ul http://www.permes-
sidisoggiorno.anci.it
Pentru informaţii: immigr@co-
mune.fi.it
O româncă în echipa care
pregătește serbările pentru
aniversarea a 150 de ani de la
Unirea Italiei
În echipa de specialişti care lu-
crează la pregătirea expoziţiei de
amploare despre Unitatea Italiei
amenajate la sediul Arhivelor
Naţionale ale Statului se află şi o
româncă: directoarea noastră,
Alina Harja. Sarcina i-a fost în-
credinţată de Comitetul pentru
serbările naţionale condus de
Giuliano Amato.
Din echipă mai fac parte cerce-
tători şi profesori universitari ita-
lieni. Împreună trebuie să
întocmească 150 de biografii ale
unor italieni exemplari, funcţio-
nari de stat, politicieni care s-au
distins în mod deosebit în activi-
tatea lor, începând cu anul 1861
şi până în prezent. Expoziţia va fi
construită ca o călătorie, cu aju-
torul “poveştilor de viaţă” ale
acestor “servitori ai Statului” în
istoria Italiei, pentru a reconstrui
unirea deplină a Peninsulei.
Noi din redacţie suntem mândri
de acest lucru.
de Arsenio Silupescu
 PAGINA
18
ACTUALITATEA DIN ROMÂNIA
ACTUL 1: HOŢIE DE TRAGI-
COMEDIEACTUL 1: HOŢIE
DE TRAGI-COMEDIE
România e ţara tuturor posibili-
tăţilor. Şi nu e un fel de-a spune.
E un fapt cât se poate de real. O
dovedeşte isprava a doi tineri fa-
liţi din Ploieşti care, în urmă cu
două săptămâni , au intrat într-o
casă nelocuită şi au găsit un gea-
mantan cu un million de euro
sub scări. Nu ştim dacă se nu-
meşte furt sau banc prost, cert
este că cei doi au fugit cu banii
şi… i-au pierdut pe drum. „Prost
să fii, noroc că eşti!”, titrează Jur-
nalul Naţional care a pus cap la
cap filmul furtului milionului de
euro. O pensionară din Ploieşti
deţinea un milion de euro. Lucru
greu de crezut de poliţişti.
Doamna de 60 de ani a adus însă
hârtii doveditoare. Femeia, care
obţinuse banii din tranzacţii im-
obiliare, a scos banii din cont de
teamă că banca ar putea da fali-
ment. Până să-i depoziteze în
casa nelocuită, din care au fost
furaţi, femeia plimba banii într-
un geamantan vechi: la piaţă, la
rude. Cât despre hoţi, unul, Ale-
xandru, de 17 ani, nu ştie să nu-
mere, pentru că e semianalfabet.
Norocul nu l-a ţinut mult. Com-
plicele lui de 24 de ani l-a bătut
şi i-a luat cea mai mare parte din
bani, cu care a reuşit să fugă în
Italia. Peste câteva zile poliţia l-a
prins totuşi pe adolescent. Pâna
în acest moment anchetatorii au
recuperat doar 150 de mii de
euro dintr-un milion. Asta pentru
că banii au fost împrăştiaţi de
Alexandru ca seminţele în vânt la
rude, prieteni şi cunoştinte. În
acest moment, din cercul de sus-
pecţi format din 17 persoane
doar opt au fost aduse la audieri.
O altă confirmare că România
este ţara tuturor posibilităţilor,
chiar dacă nu joci la loto, vine de
Actualitatea socio-
la Galaţi. Să fii hoţ în România nu
presupune prea multe complica-
ţii. E simplu. Ziarul Click ne po-
vesteşte cât de simplu. „Înarmaţi
cu două pistoale şi o şurubelniţă,
cu feţele acoperite cu cagule, trei
indivizi încă neidentificaţi, au je-
fuit agenţia Bingo Metropolis din
Galaţi. Hoţii au plecat cu 400 de
miloane de lei vechi. Atacul n-a
durat nici măcar un minut. Uşa
nu era asigurată şi nici banii. În-
treaga sumă era la vedere. Mai
mult de atât, nici unul dintre an-
gajaţi nu acţionat butonul de pa-
nică, deşi Bingo Metropolis are
contract cu o firmă de pază.”
Şi încă o lovitura – de data asta
la poker, pe bani cinstiţi, spre in-
vidia tuturor. „Anton Ionel, un
om de afaceri din Bucureşti, a în-
cheiat pe locul al treilea în Poker
Stars Caraibbean Adventure,
unul dintre cele mai puternice
turnee de poker din lume şi a
câştigat 1,35 milioane de dolari”
scrie ziarul Adevărul.
ACTUL 2: PRĂDUIALĂ CU
ACTE ÎN REGULĂ
Cinstit sau necinstit românul are
de unde să înveţe. „Statul român
a cheltuit anul trecut, în plina
criză, aproape 175 de milioane
de euro pe maşini, laptopuri,
[o piesă de teatru absurd
produse de papetărie, şosete şi…
laxative. Culmea e că Executivul
ne-a tot cerut să strângem cu-
reaua dar nu şi-a urmat propriul
sfat. O demonstrează faptul că
suma cheltuită în 2010 e mult
mai mare decât cea din 2009
când nimeni nu pomenea de mă-
suri de austeritate” se scrie pe
site-ul televiziunii Antena 3.
De ciudă sau din spirit de solida-
ritate, medicii din România au
descoperit şi ei o metoda efi-
cienta de a face bani. Adevărul
scrie că „Preşedintele Casei Na-
ţionale de Asigurări, Lucian
Duta, i-a acuzat pe medicii de fa-
milie că fac bani declarând mai
mulţi asiguraţi decât sunt în rea-
litate. Conform datelor înregis-
trate în Sistemul Informatic al
CNAS, medicii de familie din Ca-
pitală au declarat 2,5 milioane de
pacienţi, faţă de 1,6 milioane,
câti sunt în realitate”. Medicii
neagă vehement. Noi nu putem
decât să ne uimim şi să-nghiţim
în sec.
Şi acum vă prezentăm o nouă
metodă eficientă de a face bani,
semnată tot de statul român. Zia-
Actualitatea
româneascã
5-18 februarie 2011
rul Gândul o numeşte taxa pe
roată, adică povestea cauciucu-
rilor de iarnă obligatorii şi a mi-
lioanelor de euro încasate de stat
din "protecţia şoferilor". Toţi pro-
prietarii de autovehicule din Ro-
mania vor fi nevoiţi să-şi
echipeze maşinile cu anvelope
de iarnă, pe perioada sezonului
rece. Legea intră în vigoare la 1
noiembrie 2011. Conducătorii
vehiculelor care nu sunt dotate
cu anvelope de iarnă în sezonul
rece vor fi penalizaţi cu un
maxim de 20 de puncte, amendă
şi reţinerea certificatului de în-
rilor impuse de petrolişti. Treaba
matriculare sau înregistrare al
s-a lămurit – petroliştii au umflat
maşinii. Ideea, vehiculată încă de
preţurile! O spune chiar premie-
la finele anului trecut, aparţine
rul Emil Boc. Plătim pentru ben-
Ancăi Boagiu, ministrul Trans-
zină preţuri nesimţite, care nu au
porturilor, care s-a supărat pen-
nici o legătură cu evoluţiile cota-
tru că a văzut cum alunecă
ţiilor la bursă pentru ţiţei, cursul
maşinile pe şosele, la prima nin-
valutar sau taxele percepute de
soare. S-a stabilit că vinovate
stat. Fiscul a înaintat Guvernului
sunt cauciucurile, nu întreţine-
un document din care reiese că
rea străzilor, şi s-au luat măsuri.
preţul benzinei şi cel al motorinei
Atât de simplu! Dar în spatele
au crescut cu 20%, în 2010, ne-
acestei motivaţii stă şi un raţio-
justificat, fără a fi determinat de
nament de natură economică
evoluţia cotaţiilor de bursă la
pentru producători dar şi pentru
tiţei, cursul valutar şi taxele per-
stat. Cererea potenţială pentru
cepute de stat. În consecinţă,
astfel de produse se va ridica
anunţă Evenimentul Zilei, Emil
iarna viitoare la aproximativ 14
Boc a cerut ANAF şi Consiliului
milioane de bucăţi, potrivit Zia-
Concurenţei să efectueze o in-
rului Financiar, şi la o valoare to-
specţie generală la companiile
tală de circa 1,8 miliarde de
petroliere. Totodată, el a cerut
euro, din care ar reveni bugetu-
Consiliului Concurenţei o analiză
lui de stat, numai din TVA înca-
suplimentară a pieţei carburan-
sat, suma de 445 milioane euro .
ţilor. Pe de altă parte, susţine
Gândul, petroliştii îl acuză pe
Între timp şoferii din România au
Emil Boc că nu ştie aritmetică.
în continuare o problemă şi mai
Petrom susţine că majorarea
gravă: scumpirea carburanţilor.
preţurilor la carburanţi a fost de-
La protestele spontane din ul-
terminată exclusiv de modifica-
tima perioadă s-au aliat şi cele
rea taxelor, în primul rând de
mai mari federaţii ale transpor-
creşterea TVA.
tatorilor. S-au încins spiritele şi
guvernul a cerut o anchetă pen-
(continuă la pagina 19)
tru a stabili corectitudinea preţu-

Actualitatea
româneascã
5-18 februarie 2011
politică în România
în mai multe acte]
ACTUL 3: FIECARE CU CE-L
DOARE
Pe fondul agitaţiei, proaspăta
alianţă de stânga, centru,
dreapta, adică PSD-PC- PNL
cere modificarea legii electorale,
invocând „actuala criză finan-
ciară, care afectează drastic bu-
getul de stat şi bugetele locale".
Primarii şi parlamentarii ar
putea fi aleşi în 2012 într-un sin-
gur tur de scrutin, indiferent de
câţi alegători se prezintă la urne.
Dacă iniţiativa va fi aprobată, vii-
toarea alianţă PSD-PNL-PC şi-ar
spori substanţial numărul de
mandate, în defavoarea PDL.
În paralel PDL încearcă să dea o
altă lovitură – tot politică. Autori-
tăţile au lansat spre dezbatere
un proiect pentru introducerea
în sistemul electoral a votului
ACTUALITATEA DIN ROMÂNIA
prin corespondenţă, care ar
putea duce la creşterea număru-
lui de alegători din străinătate.
PDL aşteaptă salvarea de la
"Cealaltă Românie", titrează
Gândul. „Diaspora românească
ar putea deveni o miză foarte im-
portantă la alegerile viitoare.
Dupa unii, aceasta ar fi singura
şansă ca democrat-liberalii să
obţină un rezultat bun la alegeri.
Între trei şi cinci milioane de ro-
mâni - acesta este bazinul elec-
toral potenţial aflat în afara ţării,
potrivit unor calcule făcute pen-
tru Gândul de lideri şi oficiali de-
mocrat-liberali. Dintre aceştia,
potrivit aceloraşi surse, în mod
real ar putea vota între 500.000
şi un milion de oameni. PDL
speră ca, atât la prezidenţiale,
cât şi la parlamentare, să ia în
continuare partea leului din dias-
poră, aşa cum a făcut-o până
acum, în contextul în care la ulti-
mul scrutin, masa de votanţi din
străinatate a făcut diferenţa între
Traian Băsescu şi social-demo-
cratul Mircea Geoană”.
ACTUL 4: SITUAŢIA ESTE
SUB CONTROL
Până la rezolvarea avantajului la
plic, Traian Băsescu are de rezolvat
o problemă de imagine. Preşedin-
tele a fost huiduit asiduu la Iaşi,
unde la 24 ianuarie s-au sărbătorit
cu mare fast 152 de ani de la Uni-
rea Principatelor Române. Contes-
tatarii nu şi-au oprit fluierăturile
nici în timpul intonării Imnului na-
ţional sau al rugăciunii „Tatăl nos-
tru“. Majoritatea „revoluţionarilor”
erau pensionarii revoltaţi de recal-
cularea pensiilor. Băsescu se poate
mândri totuşi cu o mare o victorie,
ce-i drept, mai mult simbolică. In
pofida opoziţie Franţei şi a Germa-
niei, oficialii UE spun că România
este pregătită pentru intrarea în
spaţiul Schengen şi că şi-a făcut
exemplar temele. „Membrii gru-
pului de evaluare Schengen au
adoptat raportul tehnic privind im-
plementarea în România a siste-
melor necesare pentru aderarea la
Schengen” scrie HotNews.ro. Cu
toate acestea speranţa unui vot po-
zitiv în martie este minimă. Asta
pentru că votul privind aderarea
Romaniei la Schengen este asociat
cu cel privind aderarea Bulgariei.
Ţara vecină nu şi-a făcut temele, iar
votul „la pachet” va fi aproape
sigur amânat.
În orice caz, „Chinurile şi încorda-
rile oficialităţilor române pentru a
intra în spaţiul Schengen n-au nici
un fel de relevanţă pentru românul
de rând. Libera circulaţie a forţei
de muncă pe pieţele europene,
aderarea la moneda euro, Ba-
conschi se încruntă, Franţa şi Ger-
mania nu ne vor, toate acestea par
a fi simple gesturi fără nici o miză,
atât timp cât peste 90% dintre ce-
tăţenii ţării noastre se simt în pri-
mul rând români şi mai puţin
europeni” scrie cotidianul Puterea.
„Potrivit unui sondaj CCSB realizat
luna aceasta, aproximativ 40% din-
tre români nu au cunoştinţe despre
spaţiul Schengen, 30% ştiu ceva şi
doar 28% ştiu mai multe. Mergând
pe aceeaşi idee, sondajul arată că
PAGINA
19
mai mult de jumătate dintre ro-
mâni consideră că România nu va
fi acceptată în spaţiul Schengen în
martie 2011. ”
Nici o problemă, situaţia este sub
control. Jeffrey Franks, şeful misiu-
nii FMI în România, le-a spus râ-
zând românilor cum stă treaba.
„Nu aş vrea să fiu în situaţia doc-
torului care face o operaţie grea şi
anunţă apoi familia. Am o veste
bună şi una proastă. Operaţia a
fost un succes, dar pacientul a
murit', a glumit Franks pe tema
economiei româneşti, citat de Jur-
nalul National. Oficialul FMI a
atras atenţia că economia întârzie
să-şi revină, deşi programul de re-
forme a fost pus în aplicare în mod
corect. Jeffrey Franks a constatat
că guvernul are o capacitate de ad-
ministrare redusă. Instituţia inter-
naţională va cere ca legislaţia
bancară să fie modificată, iar con-
turile evazioniştilor să fie contro-
late mai uşor, scrie şi Financiarul.
de Ana Panait
 PAGINA
20
Din “bucătăria” campionatului
românesc
În ultimii ani marile trusturi
de televiziune şi-au făcut mai
toate câte un post TV dedicat
sportului, după ce s-au uitat
în curtea "fraţilor noştri" (ita-
lienii şi spaniolii) care sunt
mai evoluaţi ca noi şi la acest
capitol.
Aceste posturi TV teoretic ar
trebui să ne vorbească des-
pre toate sporturile cică, dar
din punct de vedere practic
"meniul zilnic" cu care ne
obişnuiesc este doar fotbalul.
La micul dejun fotbal pe
pâine cu aromă de "Sportul
Rege". La prânz meniul este
oarecum lejer - fotbalişti
"pane", cu salată de gossip cu
fotbalişti şi despre fotbalişti.
La cină se lasă cu bucate tra-
diţionale tot mai greu de di-
gerat - felul principal este
Tochitura Ligii I, ingrediente:
conducătorii de cluburi unul
mai cu moţ decât celălalt (că
Ce se mai întâmplă prin
sportul românesc
Cristian Chivu revine în
centrul apărării la Inter
Milano
Şefii clubului milanez, exas-
peraţi de evoluţia echipei în
acest sezon şi, mai ales, de
numeroasele erori din defen-
sivă, încearcă pe ultima sută
de metri să cumpere un fun-
daş stînga.
Chivu a fost folosit multă
vreme fundaş stînga pentru
că aşa cereau interesele echi-
pei, dar el se simte cel mai
bine pe postul de fundaş cen-
tral, acolo unde dă şi cel mai
mare randament. De altfel,
cele mai bune sezoane ale
sale au fost cele în care evo-
lua doar ca fundaş central.
Probabil un caz unic în
sportul mondial
În istoria sportului s-au inre-
gistrat situaţii în care mama
şi fiica sau tatăl şi fiul au
practicat acelaşi sport. Însă
cazul familiei Buceschi, în
care atât părinţii, cât şi fiica
au practicat handbalul de
ACTUALITATEA SPORTIVĂ
alte "calităţi" ale lor se văd cu
ochiul liber) = carne de
porc; antrenorii care se bat
cu pumnul în piept că ei şi
numai ei decid transferurile
şi primul 11= ouă moi; fotba-
lişti pe post de manechini (că
tare sunt frumoşi când nu
vorbesc)= murături; modera-
torii "intransigenţi şi autori-
tari"= mămăliguţă caldă;
peste toate aceste ingre-
diente se presară, aşa-zişi
"Nostradamus" ai fotbalului
românesc, care se întrec în
preziceri una mai hilară
decât cealalaltă = brânză de
burduf. Nu îi condamn pe co-
legii mei jurnalişti care îşi fac
meseria, mai degrabă îi com-
pătimesc, numai ei ştiu cât
este de greu să facă au-
dienţă cu fotbalul nostru
care este în comă profundă.
Competiţia internă este la un
nivel sub nivelul mării. Cau-
performanţă, este puţin pro-
babil să se mai înregistreze
în arhivele sportului. Ba mai
mult, mama, Carmen (39 de
ani), şi fiica, Eliza (17 ani), au
evoluat în aceeaşi echipă
într-un meci din Liga Naţio-
nală, în timp ce tatăl, Costică
(39 de ani), era antrenor.
Pe 12 septembrie 2010, în
primul meci al sezonului Ligii
Naţionale de handbal feminin
jucat de HCM Ştiinţa Baia
Mare pe teren propriu, împo-
triva celor de la Universita-
tea Reşiţa, scor 20-19.
zele ar fi mai multe, dar cele
esenţiale sunt următoarele:
infuzia necontrolată şi injus-
tificată de jucători străini
Jucătoarea de tenis Ale-
xandra Dulgheru opti-
mistă în perspectiva
provocărilor care o aş-
teaptă în 2011
Jucătoarea declară:"Pen-
tru acest an îmi doresc să
fac cel puţin aceleaşi per-
formanţe ca şi anul trecut.
Stiu că va fi foarte greu şi
trebuie să fiu sănătoasă
pentru a putea juca mult.
Pentru orice jucător este
mai uşor să urce în clasa-
ment decât să se menţină.
Am reuşit anul trecut să
urc 20 de locuri, dar anul
acesta va trebui să fac lu-
crurile şi mai bine ca să
mă menţin", a spus Dul-
gheru. (sursa:www.onli-
nesport.ro)
Sportiva declară ca după
ce va juca pentru România
în Cupa Federaţiei, va mai
participa la patru turnee
pe suprafaţă dură, apoi va
schimba suprafaţa de joc
trecând la zgură.
transferaţi după cum joacă ei
bine pe dvd-uri sau că acum
sunt la modă în Europa jucă-
torii africani, brazilieni sau
Handbalista Cristina
Neagu şi-a văzut efortu-
riile răsplătite
Românca a primit o statuetă
din mîna preşedintelui IHF,
Hassan Moustafa şi un cec în
valoare de 10.000 de euro
pentru performanţa ei.
"Am avut mari emoţii. Sim-
ţeam că-mi tremură picioa-
rele. A fost un sentiment
senzaţional să fiu premiată
într-o sală arhiplină şi toată
lumea să mă aplaude", a de-
clarat Cristina. Interul stînga
al Oltchimului s-a fotografiat
apoi alături de cehul Jicha, ju-
cător la Kiel, cel mai bun han-
dbalist din 2010, care, ca şi
ea, evoluează tot pe postul de
inter stînga.
"E un premiu care mă ono-
rează, dar mă şi obligă. Îmi
doresc enorm ca în 2011 să
cîştig Liga Campionilor cu
Oltchim şi să urc din nou pe
podium cu România la Mon-
dialul din Brazilia", a încheiat
Cristina.
de Darian Glod
Actualitatea
româneascã
5-18 februarie 2011
argentinieni (deoarece cu ju-
cători tineri nu te duci în
Champions League), că doar
noi la tendinţe suntem primi;
patroni care sunt tot mai ne-
răbdători să înhaţe milioa-
nele de euro de la UEFA (ei
au impresia că din fotbal se
scoate profit, ei nu au înţeles
încă - fotbalul este o "gaură
neagră") şi nu în ultimul rând
antrenori, care sunt trataţi -
o bună parte dintre ei mai
rău ca iobagii - ei fiind măcar
iobagi de lux la salariile pe
care le primesc - oameni care
pentru un pumn de bani îşi
pierd demnitatea şi stima
faţă de ei înşişi.
La urma urmei fobalul nu mai
este doar acel sport în care
22 de indivizi aleargă după o
sferă; s-a pierdut tot farme-
cul şi inocenţa.
de Darian Glod
Publicaţie fondată de
Dr. Valentin Eugen Dăeanu
Redacţia şi administraţia
Bucureşti, str. Justiţiei nr. 54, et. 2,
Sector 4
Tel. 004.0213358800
Fax 004.0213358784
Director editorial
Alina Harja
Redacţia
Călin Cristian, Luiza Ciorcăşel,
Florin Stan, Irina Stinghe,
Ghighi Puieşteanu, Mihai Duţu,
Mihai-Victor Bucur, Daniela Viţelaru,
Ana Panait, Arsenio Silupescu,
Darian Glod, Ruxandra - Elena
Dragoescu, Diana Rusu, E.P.
Colaboratori
Adrian-Ioan Grigor, Sanda Uţă,
Costel Adjudeanu, Remus Mihăilă,
Lorella Lattavo
Referent
Costel Cune
Art director
Marius Lupu
Director comercial şi Coordonator
Italia
Cristiano Acquaroli
Editat de
S-PRESS Internaţional România
Administrator unic
Dr, Adrian Vladimir Ciorcăşel
***
Actualitatea Românească este un ziar
editat în România şi se supune legilor
româneşti în materie. Ziarul poate fi di-
fuzat şi retipărit oriunde în lume, cu
acordul redacţiei, societăţii sau persoa-
nei căreia i se încredinţează acest drept.
 PAGINA

21
Actualitatea
româneascã
5-18 februarie 2011 ACTUALITATEA SPORTIVĂ

Mutu din nou la Fiorentina?

Adrian Mutu îşi cere public scuze şi doreşte să
marcheze alte goluri pentru Fiorentina
Adrian Mutu regretă ceea ce s-a întâmplat în ultima perioadă luri" a mai completat în cadrul joacă de 5 ani. ”Eu stau bine aici
la Fiorentina. Atacantul român a recunoscut, în cadrul unei conferin ei de presă, Adrian şi nu vreau să plec” a declarat
conferinţe de presă, organizate chiar la solicitarea sa, că a fost Mutu. Românul consideră nor- ferm jucătorul.
sfătuit greşit, dar că îşi asumă întreaga responsabilitate. mal să facă el prima mişcare, în Referitor la zvonurile că el va ar
speranţa că managerul echipei fi ”pe piaţa transferurilor”, Mutu
"Scopul meu este acela de a juca mei la adresa conducerii, acele Fiorentina, Andrea Della Valle va a răspuns că nu se teme: ”Am
din nou. A fost o perioadă dificilă. cuvinte nu reflectă punctul meu fi de acord cu revenirea sa în încă un an şi jumătate de con-
Înainte de a vorbi, am dorit să de vedere” a mai precizat Adrian teren. tract. Sunt aici şi nu mă consider
aflu care este situaţia. Nu sunt Mutu, la o zi după ce a renuntat pe piaţă, sunt aici de 5 ani...".
Nu vrea să schimbe echipa
aici pentru a mă plânge, ci pen- oficial la colaborarea cu mana- Conferinţa de presă a fost una
tru a spune că îmi pare rău pen- gerul său, Giovanni Becali. Fot- Adrian Mutu a afirmat că are o dintre putinele la care jucătorul
tru ceea ce mi s-a întâmplat mie balistul îl consideră pe impresar relaţie bună cu echipa, e con- român a participat de când este
şi echipei Fiorentina” a mărturi- în mare parte vinovat de proble- ştient că nu a fost iertat de cole- în Italia. ”Aceasta este conferinţa
sit jucătorul. mele pe care le are în prezent cu gii săi, dar crede că va fi timp şi de presă cea mai grea din ca-
”Am înţeles că am greşit când Fiorentina. pentru acest lucru, acum fiind riera mea şi nu vreau să fac pro-
am lăsat echipa înainte de me- Referitor la despărţirea de im- cred asta şi acum, de aceea do- ora faptelor. Întrebat dacă este misiuni” a declarat Mutu la
ciul cu Bologna. Ne asteptau presarii săi - fraţii Becali – cu resc să rămân la Florenţa şi să-i pregătit să intre deja să joace, finalul întâlnirii cu jurnaliştii.
două competiţii foarte impor- care a colaborat 17 ani - atacan- răsplătesc pe fani pentru afecţiu- Mutu răspus că nu ştie dacă ar fi Aceasta a fost prima apariţie pu-
tante, însă am fost sfătuit greşit. tul român a mărturisit că nu a nea cu care m-au înconjurat pregătit să evolueze, dar că în tot blică a jucătorului român după
Responsabilitatea îmi aparţine în fost condiţionat de club şi a mul- chiar şi în aceste momente, ca acest timp, de la ruptura de scandalul izbucnit la începutul
totalitate. Am cerut deja scuze ţumit grupării de Serie A că i-a după toate celelalte probleme. echipă, s-a antrenat. lunii ianuarie, în urma căruia a
echipei şi lui Mihajlovici în urmă permis să susţină această confe- Voi avea nevoie de multe luni şi În privinţa ofertei primite de a fost scos din lotul echipei Fioren-
cu două săptămâni, trebuia să le rinţă de presă. multe goluri pentru a-mi plăti intra la Cesena, Adrian Mutu tina şi de pe lista de transferuri.
dau explicaţii. Îmi cer scuze pen- ”Atunci când am spus că mă simt această datorie. Îmi doresc consideră că aceasta nu ajunge
tru cuvintele spuse de impresarii dator faţă de oraş era adevărat, foarte mult să joc şi să dau go- la nivelul echipei toscane, la care de E.P.
 PAGINA

22
Actualitatea
DIVERTISMENT româneascã
5-18 februarie 2011

Colțul poetic al diasporei MOTTO

Umorismul: prima din calităţile care Bancul zilei
Odă Romei se pierd într-o limbă străină.
(Sigmund Freud) - Cît costă biletul pentru
traversarea lacului ?
de Ghighi Puieșteanu
- Trei sute de euro.

Dialoguri
Sunt un plebeu - Cum ? Nu e mult ?
Pâine și circ îmi prisosesc.
Și cum mai toți din tribul meu, - Ştiţi, peste aceste ape a

în două limbi
Triști și flămânzi păşit însuşi Domnul
La hrana mea tânjesc Isus !
Îți mulțumesc !
- Păi îl cred ! L-au speriat
Sunt un plebeu preţurile voastre şi a luat-
De-al tău, un romanist, - Bravo ! Oggi tu hai superato tutti ! o pe jos...
Amantă dragă umedă și caldă ! - No, băieţi ! V-am supărat eu cu ceva ?!?
Sudoarea ta - parfum de scoici
***
Cugetările
Riscaldă
Latinul io - Complimenti, una buonissima idea !
Și iată-mă, exist - Non e mia, pero' - tua moglie me l'ha suggerita.
Ancora și-am uitat de greu.
Un Ego... ist !
- Cum, Marie ! I-ai sugerit-o pînă şi dumnealui ?
lui Văcăroiu
***
Sunt un plebeu. - Mi raccomando, devi essere cauto !
Iar cînd îmi tolănesc - Caut-o tu că eu nu'ş ce naiba vrei... "Pînă şi vacile negre dau
Pe zidurile vechi de lîngă mare laptele alb."
Carnea sătulă *** (proverb italian)
Mereu eu gîndesc, - Ecco la mia sorella. Una ragazza pulita, no ?
Brusc, - Nu mai vorbi, frate, prostii ! Ştii că-s ruşinoasă... "Chiar dacă ai să-i dai
Cum tare-aș vrea vacii să bea cacao, tot
Să redevin vreodată *** n-ai să mulgi ciocolată."
Ceea ce cred c-am fost: - M'ha stupito tuo amico - bravo davvero !
(Stanislaw Lec)
Motan etrusc. - Of, of ! Cum te-o dus mintea să stucheşti omu', Ioane ?
 PAGINA

23
Actualitatea
româneascã
5-18 februarie 2011 MISCELLANEA
ENIGMISTICĂ

REBUS Duel italo-român de Ghighi Puieșteanu

ORIZONTAL - CU DEZLEGĂRILE VERTICAL - CU DEZLEGĂRILE

ÎN LIMBA ITALIANĂ ÎN LIMBA ROMÂNĂ

1. Scopul oboselilor noastre italiene. 1. Barcaiolo... nella laguna veneta (pl.).

2. Expresie a repulsiei... la auzul crimelor de
tot felul - Calfă !... coadă de şacal !
3. Bine ! - Doi la latină ! - Casa oului, copiilor
şi a nebuniilor (sic!).
4. De la începutul începutului (2 cuv.) -
Enigmă nemărginită !
5. Pe lac... oac, oac ! - O cifră... alarmantă.
6. Cu ea, în Italia - "Cupa" albinelor... plină
de polen.
7. Fibră... din saci - Un adjectiv, pronume...
cam aşa.
8. Înălţare... cu scripeţi (a drapelului, de
ex.).
9. Prima pagină - Nu înţelege nicio... nimic
(rar).
10. Provocată din indignare - În timp ce... pe
când... exact în acel moment.
cuvinte rare: ACCA
2. Conserva i residui di una salma, dopo la
cremazione - Umberto Ungaretti ! - Erbio
(simb.).
3. Sulle targhe di Arezzo - Giudizio sopra
un'opera.
4. Bada o allatta un bambino non suo -
Questo... piu' corto pero'.
5. Appartenente alla famiglia delle popola-
zioni indo-europee - Somalia, senza fine !
6. Geco senza coda ! - Dall'alto verso il
basso.
7. Piano, alla fine ! - Lavora la terra... in
campagna.
8. Qui... a Bucarest - Pieno di finezza.
9. La gomma... degli sbagli (pl.) - Cromo
(simb.).
10. Lodare publicamente - Uno vezzeggiativo
di Nicolae.
(dezlegarea în numărul viitor)

ANUNȚURI Se caută muncitor pentru firmă Tendocoper-

ture, trebuie să se pricepă la montaj chioş-
Regiunea Friuli Venezia

Pentru a publica un anunţ scrieţi-ne la e-mail:
actualitatea.romaneasca@gmail.com
Regiunea Lazio
Firmă de construcţii caută montatori - ţiglă
pentru şantierul deschis la Casal Palocco
Roma. Este nevoie de experienţă în mar-
mură. Contact: 067231782
Se caută fată pentru ajutor-bucătar, pentru
program seral pentru local în zona Guido-
nia. Pentru început doar 15 de ore pe săptă-
mână, dar cu normă întreagă din luna mai.
Contact: 3317044736
Se caută operatoare ghişeu produse de pa-
nificaţie, se cere maximă seriozitate, cu vâr-
sta până în 40 ani. Trimiteţi CV detaliat la:
clpscarl@libero.it Pentru mai multe informa-
ţii, sunaţi la următorul număr: 06/72650585
(orele 09:00 - 17:00).
Se caută electrician-electronist pentru in-
stalare active şi întreţinere în domeniile: SI-
GURANŢA ELECTRICĂ - PORŢI AUTOMATE
- AER CONDIŢIONAT îm zona ROMA şi PRO-
VINCIA. Trimiteţi CV la 0639366916 sau
sunaţi la Antares srl: 0639375658
Regiunea Piemonte
Pentru companie de inginerie situată în ime-
diata apropiere a Settimo Torinese, căutăm
asamblatori mecanici calificaţi pentru lu-
crări industriale. Candidatul ideal trebuie
să aibă diplomă de mecanic sau similar, să
citească planuri, să cunoască limba engleză
şi să fie disponibil să călătorească în Italia
şi în străinătate. Trebuie să fie competent în
domeniul electromecanic / fluide. Se pre-
vede contract de muncă. Contact: Adecco
italia spa - filiale Torino Nord: 0119973226
curi, pagode, corturi, podele şi iluminat
stand, diverse din lemn. Va fi testată compe-
tenţa şi profesionalismul candidatului. Pen-
tru info 320-9390343.
Pentru importantă companie din domeniul
ingineriei SERVICE ELECTRICE sunt căutaţi
muncitori cu experienţă de mecanic de în-
treţinere (maşini de găurit, strunguri,
maşini de tocat) disponibil în zona periferia
Torino. Se apreciază cunoştinţele de limba
engleză. Manpower: 0119538129
Se caută barman fată. Cerere: să arate bine,
disponibilă, cu experienţă şi calificare. Vâr-
stă 21-30 ani. Referinţe. Fără e-mail, doar
contact telefonic (14.00-16.00) Mina:
0114056145
Caut doamnă sau domnişoară pentru curăţe-
nie cu program la ore sau fix. Persoană de
contact Pino: 3495490738
Regiunea Lombardia
Se caută tâmplar expert din zona Solaro
(MI) Vimar Arredi srl: 026884795
Companie de curăţenie caută urgent pentru
program part-time menajere, contact jbim-
presa@gmail.com, zona Famagusta.
Căutăm fată, careia îi vom oferi cazare şi
masă în schimbul muncii casnice şi fami-
liale. Fără
obligaţii. Libertate totală de a gestiona tim-
pul cum vrea, important: să facă tot ceea ce
i se cere atunci când este necesar. Este ne-
cesar să fie educată, îngrijită şi să respecte
a viaţa privată
a angajatorului. Este necesar o periodă de
probă pentru a verifica rezultatele şi mai
ales pentru a câştiga încrederea. Mariga:
3455380042
Hotel 4 stele în Lignano Sabbiadoro caută
pentru vara anului 2011 chelner cu expe-
rienţă
de preferinţă cu cunoştinţe de germană şi
engleză. Cell: 335-7424201 Email:
berry@lignano.it NATALINI HOTEL
Căutăm pentru perioada cuprinsă între mar-
tie-octombrie o chelneriţă şi un bucătar
asistent. Doar
persoane serioase care doresc să lucreze în
agriturism: 3282995942
Producător de vinuri situat în Ronchi dei Le-
gionari caută muncitori pentru munca la
ţară / în vie. De preferat cu experienţă şi
cunoştinţe de limbi străine. Trimite CV-ul la
azienda_vitivinicola@libero.it
Regiunea Marche
Agenţie SKY partener caută urgent un tele-
fonist part-time sau full-time. Cerinţe:
pregătire bună şi cunoştinţe de relaţii pu-
blice. Contact wwgroup: 0712863100
"Actualitatea Românească" caută
agenţi şi colaboratori part-time
de naţionalitate română ( indife-
rent de sex ) în toată Italia. Uni-
cul criteriu cerut este încredere
şi seriozitate în muncă.
Pentru informaţii în limba ita-
liană sunaţi la +39 3394142640
iar pentru limba română la +39
339 4695973.