P. 1
legume II

legume II

|Views: 4,650|Likes:
Published by alexandra_bianca_11

More info:

Published by: alexandra_bianca_11 on Feb 09, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/12/2013

pdf

text

original

Cerin]ele specifice ale conopidei fa]\ de factorii de mediu sunt, în cea mai
mare parte, identice cu cele ale verzei, dar varia]iile factorilor de mediu fa]\ de
valorile lor optime au influen]e negative asupra cre[terii [i dezvolt\rii plantelor.
În aceast\ direc]ie, factorii major implica]i sunt temperatura, apa [i elementele
nutritive.

Temperatura optim\ de germinare este de 18-200

C [i asigur\ germinarea
[i r\s\rirea în 6-7 zile. Pentru o bun\ cre[tere [i dezvoltare a r\sadurilor se
recomand\ aceea[i temperatur\, dar sc\derea acesteia pân\ la 10-140

C determin\
ob]inerea unor r\saduri mai viguroase, de[i ritmul de cre[tere este mai lent. Dup\
ce r\sadurile au 30–40 de zile, în func]ie de perioada de vegeta]ie a soiurilor,
temperaturile de 4–100

C timp de 4–6 s\pt\mâni determin\ vernalizarea [i implicit
induc]ia floral\, ceea ce se soldeaz\ cu formarea florilor, f\r\ a se mai trece prin
faza de c\p\]ân\ (Nieuwhof, 1969). R\sadurile de conopid\ rezist\ dup\ plantare
în câmp pân\ la temperaturi minime de minus 4-50

C, dac\ sunt bine c\lite.
Men]inerea acestor temperaturi sau reducerea acestora poate duce la piticirea
plantelor sau orbirea lor (nu se mai formeaz\ c\p\]âna). În primul caz este
afectat\ r\d\cina, care se reface foarte greu, iar în al doilea are loc afectarea
]esuturilor din care se vor forma primoridiile florare.
În perioada de formare a c\p\]ânilor, alternan]a dintre temperaturile
sc\zute [i ridicate determin\ fenomenul de catifelare (spumare), care const\ din
afectarea suprafe]ei c\p\]ânilor ce cap\t\ un aspect pufos, de velur sau bob
m\runt de orez, care diminueaz\ valoarea comercial\. Tot în faza de c\p\]ân\,
temperaturile sc\zute de 4-80

C, o lung\ perioada de timp, cumulate cu un exces
de umiditate (în timpul ploilor reci [i de durat\), pe un fond de exces de azot
determin\ apari]ia fenomenului de bracteere, când bracteele de la baza
ramifica]iilor (buchetelor) câp\]ânii cresc [i ajung la suprafa]a acesteia, unde
cap\t\ culoarea verde.

Temperaturile ridicate, cumulate cu seceta prelungit\, determin\
deshidratarea c\p\]ânilor, care î[i pierd turgescen]a, devin laxe, î[i pierd
compactitatea [i chiar pornesc în tije florifere, care, de multe ori, nici nu mai
formeaz\ flori, termina]iile tulpinale `ncheindu-se cu malforma]ii mici, cu aspect
gr\un]os (de conopid\ în miniatur\).
Conopida de toamn\, cu c\p\]ânile formate, rezist\ la temperaturi negative

(minus 1-30

C), dar recoltarea în acest moment poate provoca v\t\m\ri ale recoltei.
Temperaturile excesiv de ridicate pot deshidrata puternic ]esutul superficial
al c\p\]ânilor, care, în contact cu pic\turile de rou\ sau ap\, determin\ spargerea
celulelor, înmuierea [i brunificarea suprafe]ei. Pe acest ]esut, astfel afectat, se
instaleaz\ diferi]i agen]i patogeni.
Apa. Cerin]ele conopidei fa]\ de ap\, de[i, cantitativ, sunt asem\n\toare cu
cele ale verzei de c\p\]ân\, dinamica din sol [i aer trebuie s\ varieze în limite
înguste, varia]iile spre extreme fiind compromi]\toare pentru cre[terea [i
dezvoltarea corespunz\toare a plantelor. Lipsa apei în faza de r\sad determin\
îmb\trânirea acestuia (frunzele îmb\trânesc [i cad). Un exces de ap\ provoac\

N. STAN, N. MUNTEANU

162

alungirea exagerat\ a r\sadurilor. Un asemenea r\sad se va prinde mai greu la
înfiin]area culturii [i în condi]ii de temperaturi sc\zute ( sub zero grade), sunt mai
susceptibile la piticire [i orbire. În timpul vegeta]iei, umiditatea din sol trebuie s\
fie la acelea[i niveluri optime cu cele de la varz\ (70–80% din capacitatea total\
de câmp). În termeni gr\din\re[ti, se spune c\ terenul nu trebuie s\ se usuce
niciodat\, adic\ trebuie s\ fie permanent reav\n. Acest nivel al apei din sol
asigur\ [i umiditatea relativ\ a aerului de circa 60-70% sau 70–80%, ceea ce
înseamn\ condi]ii optime.

Excesul de ap\ este, de asemenea, d\un\tor pentru c\, a[a cum se întâmpl\
la varz\, are loc asfixierea r\d\cinilor plantei, proces u[or de depistat pentru c\
are loc îng\lbenirea frunzelor bazale. A[a cum s-a mai ar\tat, un exces (moderat)
de ap\, temperatura sc\zut\ [i o cantitate mai mare de azot în sol produce
bracteerea, iar alternan]a secet\/exces de ap\ poate favoriza sau duce la spumarea
[i atacul bolilor. Seceta prelungit\ în faza de c\p\]ân\ determin\ formarea de
c\p\]âni laxe, r\sfirate, mici [i cu gust mai pu]in agreabil.
Lumina. Conopida are cerin]e asem\n\toare fa]\ de lumin\ ca [i varza. În
faza de r\sad, insuficien]a luminii determin\ alungirea r\sadurilor. În aceast\ faz\
plantele pot s\ primeasc\ o cantitate mai mic\ de lumin\ datorit\ nebulozit\]ii
pronun]ate [i prelungite sau datorit\ unei desimii prea mari a r\sadurilor.
Alungirea r\sadului, în afara faptului c\ afecteaz\ calitatea r\sadului, în general,
determin\, în mod special, întârzierea recoltei. Alungirea din cauza reducerii
luminii poate fi diminuat\ prin sc\derea corespunz\toare a temperaturii [i
umidit\]ii solului.

În câmp sau spa]ii protejate, cultura are nevoie, de asemenea, de o cantitate
mare de lumin\, corespunz\toare terenurilor bine însorite; altfel, plantele se
alungesc, num\rul de frunze este mai redus, se întârzie formarea c\p\]ânilor sau
acestea nu se mai formeaz\ deloc. Explica]ia rezult\ din faptul cunoscut c\
m\rimea c\p\]ânii este direct [i pozitiv corelat\ cu num\rul [i masa de frunze
(Nieuwhof, 1969, Le Bouhec, 1979).
În faza de c\p\]ân\ a plantelor, lumina joac\ acela[i rol asupra plantelor,
dar în mod esen]ial negativ asupra calit\]ii c\p\]ânilor, prin faptul c\ suprafa]a
acestora cap\t\ o culoare g\lbuie, chiar u[or violacee, datorit\ cre[terii
concentra]iei fitocromilor (Johnson, 1978). În acela[i timp, gustul devine mai
“iute” [i aroma "de varz\" mai pronun]at\, ceea ce reduce din calitatea
c\p\]ânilor. Din aceast\ cauz\, prin tehnologii de cultur\ se recomand\ protejarea
c\p\]ânilor cu 1-2 frunze sau folosirea de cultivare care se autoprotejeaz\ cu
propriile frunze din apropierea c\p\]ânii.
Solul [i elementele nutritive trebuie s\ îndeplineasc\ indicii optimi
recomanda]i la varz\. În privin]a elementelor minerale, asigurarea unui nivel
ridicat de azot duce, în mod evident, la sporirea recoltei (m\rimea [i fermitatea
c\p\]ânilor). De asemenea, determin\ o mai lung\ perioad\ a fazei de c\p\]ân\.
Gr\dinarii cu experien]\ sus]in, de[i nu au dreptate în totalitate, c\ succesul
culturii const\ în “ap\ [i azot”; acest lucru este adev\rat [i de aceea se recomand\
pe un fond bogat [i complex de elemente nutritive, asigurat prin fertilizarea cu
gunoi de grajd fermentat. În ceea ce prive[te azotul, este important de reamintit c\

LEGUMICULTUR| II

163

acesta, în cantit\]i prea mari, în condi]ii de temperatur\ mai sc\zut\ [i umiditate
ridicat\ favorizeaz\ bracteerea.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->